INFLATIA “ Inflatia este proces proces de crestere crestere a nivelului general al preturilor de consum, mecanism care provoaca variatii multiple de lunga durata, generalizeaza el insusi cauzele permanentei sale sale si exprima prin prin majoritatea cea mai mare parte a preturilor” .
Termen Termen larg folosit pretutindeni, inflatia continua sa ramana insuficient conturata. Procesul inflationist a aparut, este unananim acceptat acest punct de vedere, cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, anainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu fformele ormele istorice pe care le-au imbracat banii. Initia Initiall s-a man manife ifestat stat sub forma forma dezv dezvolt oltari ariii mascate mascate a mon moned edelo elorr din metale metale pretioase, acest proces fiind cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie monetarobaneas ban easca ca
.leme .lemente ntele le defini definitor torii ii ale aceste acesteii inflat inflatii ii sunt sunt !separ !separar area ea
contin continutu utului lui
nomi no mina nall al mo mone nede delo lorr meta metali lice ce "mai "mai ma marre #de #de cont contin inut utul ul lor lor real "ma "mai mi mic# c#$$ transformarea transformarea e%istentei & aur a monedei in aparerenta aparerenta &aur$ aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina $ scaderea puterei de cumparare a monedelor falsificate. a Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a
fost cea de de-a '-a forma de inflatie.
In perioada formarii economiei economiei de piata in uropa, tinerele tinerele state au fost preucupate preucupate de lic(idarea (aosului monetar specific epocii feudale tarzii, (aos ce atins cote inalte in sec. )*I-lea. )*I-lea. +-a actionat pentru sisteme banesti banesti stabile stabile si o circula circulatie tie monetara monetara sanatoasa " normala normala # aceste acesteaa bazandu bazandu-se -se pe etalon etalonul ul aur. aur. and and banii banii de (artie (artie inlocu inlocuiau iau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor & aur cu valoare deplina. e altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur. orespunzator orespunzator,, cantitatea cantitatea banilor banilor de (artie (artie se limitau limitau la aurul aurul pe care care acesti acesti bani il reprez reprezentau entau in circ circau aula latie tie.. In acea aceasta sta situa situatie tie,, infla inflati tiaa nu pu pute teaa sa ap apar ara, a, ea nu avea avea ba baza za de desfasurare. 1
ar, relativ repede, canalele circulatiei banesti au inceput sa se aglomereze . Intr-o anumita perioada, acestea s-a datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. aca banii de (artie intreceau propria lor masura "daca ei depaseau cantitatea monedelor de aur cu aceeasi denumire ce ar fi trebui sa circule#, acesestia se discreditau in fata agentilor economici . +caderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de (artie aflata in circulatie o depasea sensibil pe care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur "o cantitate de aur ce era asezata la baza unei unitati banesti# Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie & inflatia banilor de hartie
neconvenabil in aur. Acum, e%istenta functionala a banilor de (artie o
absoarbe pe cea materiala. a urmare, in conditiile cand singurile elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatiei in buna lor functionare, inflatia poate sa apara ca un proces ce “iese din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta un e%cedent de bani. / asemenea inflatie face obiectul acestui capitol. Aceasta delimitare istorica nu inseamna nicidecum ca sarcina noastra se simplifica foarte mult. Formele pe care le-a cunoscut inflatia banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general au fost si sunt destul de diferite in timp si spatiu. le s-au diversificat si mai mult pe seama realitatilor din tarile foste socialiste. a urmare, problema naturii inflatiei ramane actuala si comple%a. Punctele de vedere cu privire la natura inflatiei. In literatura de specialitate se utilizeaza diferite criterii de delimitare a formelor inflatiei.in punct de vedere al intensitatii intalnim! -inflatia moderata caracterizata printr-o crestere medie anuala a preturilor si serviciilor de 01-21 care duce la deprecierea lenta si progresiva a banilor , fara zguduiri economice -inflatia desc(isa in care cresterea anuala a preturilor este intre 31 si 451 si este insotita de cresteri economice mai reduse sau c(iar stagnari -inflatia declarata , in care preturile cresc anual cu 451-431 -inflatia galopanta , in care preturile si tarifele cresc annual cu mai mult de 431 , provocand mari dezec(ilibre economice si sociale
2
-(iperinflatia , forma cea mai periculoasa si e%cesiva a inflatiei la care preturile cresc la intervale scurte de timp , antrenand dezec(ilibre generale in economia nationala -dezinflatia se manifesta prin incetinirea durabila si autointretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor -cresterea economica neinflationista este o inflatie moderata insotita de o crestere economica mai mare decat inflatia -cresterea economica inflationista releva un ritm pozitiv de crestere a productiei nationale , insotit de o rata a inflatiei mai inalta decat cea a dinamicii economice -stagflatia desemneaza acea situatie din economia in care coe%ista inflatia cu lipsa de crestere economica -slumpflatia sintetizeaza coe%istenta inflatiei galopante cu recesiunea economica Fiind un fenomen deosebit de comple% , inflatia se poate masura si ilustra prin utilizarea simultana a mai multor inidici si indicatori , fiecare din acestia evidentiind o anumita fateta a inflatiei .ei mai importanti sunt! -diferenta dintre cererea solvabila si oferta reala de marfuri ,bunuri si servicii -indicele general al preturilor -indicele preturilor de consum -indicele costului vietii -scaderea de cumparare a banilor pe piata interna si cea e%terna -depasirea de catre masa monetara in circulatie a produsului national %primarea absoluta a inflatiei se determina ca diferenta dintre cererea absoluta nominala si cantitatea reala de bunuri si servicii pe care le pot oferi spre vanzare agentii economici. Indiferent de cauza declansarii inflatiei , desfasurarea ei, perpetuarea si agravarea inflatiei are determinari multifactoriale.In conditiile economiei actuale, inflatia are la baza factori de ordin economic , monetar socio-politic , de natura interna si e%terna care actioneaza simultan si se influienteaza reciproc. Inflatia monetara +e datoreaza introducerii si mentinerii in circulatie a unei mase monetare e%cedentare raportata la cantitatea de bunuri si servicii de pe piata.%cedentul de masa monetara poate fi determinat de! -emisiunea de moneda -crearea de moneda scripturala 3
-controlul insuficient al puterii asupra emisiunii de moneda -cresterea vitezei de circulatie a banilor -scaderea increderii in moneda nationala Inflatia prin cerere este un fenomen de crestere a pretului provocata de o situatie de dezec(ilibru intre o cerere agregata solvabila prea mare in raport cu oferta agregata la un anumit pret.In conditii normale , e%cesul de cerere stimuleaza marirea productiei.aca insa cresterea
volumului cererii
nu determina o crestere
corespunzatoare a productiei , a ofertei ,preturile cresc si se manifesta fenomenul inflational. %cesul cererii de consum a populatiei poate constitui , uneori , factorul principal al inflatiei.resterea cererii de consum a populatiei pote sa provina dintr-o utilizare e%cesiva a economiilor banesti.a pote avea ca sursa si cresterea e%cesiva a salariilor , fara o crestere corespunzatoare a productiei sau a productivitatii muncii. / alta cauza a inflatiei prin cerere este e%cesul cererii guvernamentale peste posibilitatile bugetare curente. Inflatia prin oferta ezec(ilibrul inflationist dintre cerere si oferta este e%plicat adeseori prin insuficienta ofertei , prin penuria de bunuri materiale si servicii pe piata. Inflatia prin costuri Inflatia prin costuri e%prima acea crestere inflationista a preturilor datorata cresterii elementelor ce intra in preturi"materii prime , salarii , beneficii#. onsecintele inflatiei sunt e%aminate prin prisma deprecierii monetare. -consecintele inflatiei sunt receptionate in primul rand de agentii economici cumparatori -sub incidenta inflatiei cad economiile agentilor economici diminuandulise resursele datorita scaderii puterii de cumparare a banilor. -inflatia ii dezavanta6eaza pe creditori -in timpul inflatiei productia scade -inflatia elimina o parte din resursele acumulate -inflatia pune deacord capacitatile de productie cu cerintele sociale reale -inflatia constituie un factor dezorganizator al oricarei economii nationale -descura6eaza investitiile productive , de lunga durata -genereaza si e%tinde soma6ul -afecteaza caderea societatii civile 4
-accentuiaza deprecierea monedei nationale Pentru combaterea inflatiei factorii de decizie trebuie sa aiba in atentie franarea cresterii masei monetare si a preturilor , atragerea economiilor banesti si transformarea lor in capitaluri active , revalorizarea banilor , reducerea cererii agregate , reducerea incertitudinilor e.t.c.+uccesul presupune inglogarea unor astfel de masuri in pac(ete care sa se completeze cat mai bine pe termen mediu si lung. auzele inflatiei! Inflatia contemporana reprezinta un dezic(ilibru structurat monetaro-real, care e%prima e%istenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei, fapt ce antreneaza deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general, ca si cresterea durabila si generalizata a preturilor. In manuale si tratate, cauzele inflatiei sunt analizate pe rand "dupa principiul caeteris parsibus#, fiecare dintre acestea generand o forma specifica de inflatie. In momentul dat al analizei. Adesea inflatia este e%plicata doar prin emisiunea e%cesiva de semne banesti "inflatia prin moneda#. conomistul american 7.Friedman afirma ca inflatia este legata mai ales de oferta de moneda, suplimentarea acesteea decurgand din deciziile agentilor economici specializati in sensul sporirii activelor lor de "bani de credit#. 8n loc aprte ocupa acele conceptii care considera drept cauza principala "unica# a inflatiei insuficienta productiei "inflatia prin oferta #. +porirea veniturilor, indeosebi a salariatilor, nu-I compensata printr-o crestere corespunzatoare a productivitatii. Apare, astfel o penurie de bunuri materiale si de servicii. +pecialistii numesc un asemenea dezic(ilibru inflatie reala. resterea substantiala a creditului duce relativ repede la dezic(ilibrul inflationist, la e%cesul de crestere nominala pentru bunurile de consum "inflatie pe credit#. In anumite conditii, profiturile cresc mai incet decat masa economiilor disponibile ale inreprindelor. a urmare, guvernele cauta sa promoveze programe proprii de investitii, pe seama bugetului. volutia ratei inflatiei in 9/7ANIA! '550! 434,21 5
'552! 25,:1 '553! 32,;1 volutia lunara a ratei inflatiei in anul '552! - Ianuarie 2,<1 - Februarie =,'1 - 7artie 0,;1 - Aprilie ',=1 - 7ai ',01 - Iunie 4,01 - Iulie 4,01 - August 5,:1 - +eptembrie ',=1 - /ctombrie 0,<1 - Noiembrie 4,<1 -
ecembrie ;1 -
9ata inflatie pe anul '552! 25,:1 volutia lunara a ratei inflatiei in anul '553! - Ianuarie 01 - Februarie ',<1 - 7artie :,21 - Aprilie 2,;1 - 7ai 3,01 - Iunie 3,41 - Iulie 4,=1 - August 4,'1 - +eptembrie 0,'1 - /ctombrie 2,'1 - Noiembrie 21 - ecembrie ',< 1 6
9ata inflatiei pe anul '553! 32,;1
Tabele ale inflatiei
7
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, munca este o activitate conştient, specific omului, !n"reptat spre un anumit scop, !n procesul creia omul efectuea#, re$lementea# şi controlea# prin acţiunea sa sc%imbul "e materii !ntre el şi natur, pentru satisfacerea trebuinţelor sale& 'ntoine "e (aint )xup*r+, numeşte aceast activitate -Calitate a omului, care nu are nici un nume& 'ceast calitate poate fi !nsoţit "e veselia cea mai #âmbitoare& )ste acea calitate a tâmplarului care se aşea# "e la e$al la e$al !n faţa bucţii sale "e lemn, o pipie, o msoar, şi, "eparte "e a o trata cu uşurinţ, !şi a"un pentru ea toat priceperea.& /unca, factor "e pro"ucţie activ şi "eterminant !n activitatea economic, impune o anali# ampl la nivel macroeconomic şi microeconomic& /unca ocup, !n universul sociolo$ilor, un loc prepon"erent& )a mobili#ea# iscusinţele, permite omului s "epşeasc constrân$erile me"iului şi contribuie astfel la crearea bo$ţiilor& 0eniturile care !i sunt asociate constituie o component esenţial a cererii repre#entate "e $ospo"rii şi permit accesul la consum& n"iferent c este vorba "e atribuirea posturilor, "e ierar%ia calificrilor, sau "e or$ani#area relaţiilor profesionale, $estiunea resurselor umane re$rupea# aceste "iferenţe caracteristice şi pune !n oc mai multe problematici& nele trimit la "e#bateri teoretice, altele se refer la contribuţii mai factuale "e exemplu, cum se explic pro$resia şomaului "e lun$ "urat trebuie s incriminm ri$i"itatea aparatului pro"uctiv, s ne pronunţm !n favoarea unei re"efiniri a proce"urilor "e in"emni#are sau s evocm recompunerea relaţiilor sociale trebuie s raţionm !n termeni "e inte$rare şi "e polivalenţ sau s punem accent pe "elocali#area activitţilor şi re"ucerea posibilitţilor "e an$aare& alt tem "e actualitate precari#area locurilor "e munc, ine$alitţile "intre cate$oriile mâinii "e lucru ce risc s se accentue#e& entru a caracteri#a nivelul forţei "e munc trebuie utili#aţi urmtorii in"icatori
popula>ia activ? şi popula>ia ocupat? sau neocupat?& Populaţia activă este
totalitatea persoanelor cu o vârst mai mare "ecât o anumit limit
stabilit le$al şi o surs proprie "e venit& opulaţia activ se !mparte !n "ou cate$orii obişnuit activ şi curent activ& rima cate$orie, populaţia obişnuit activă, este constituit !n funcţie "e mo"ul !n care se particip la creearea "e bunuri şi servicii !n "ecursul unui an şi cuprin"e toate
persoanele care au "epşit o anumit vârst 8 !n ca#ul 9omâniei, şi al mai multor ţri "e 15 ani 8 şi al cror principal statut !n ceea ce priveşte activitatea !n cursul unei lun$i perioa"e :un an calen"aristic; a fost -ocupat. sau -neocupat.& ' "oua cate$orie, populaţia curent acitvă, a fost constituit !n funcţie "e participarea la pro"ucţia "e bunuri şi servicii !n "ecursul unei sptmâni şi cuprin"e toate persoanele ce !n"eplinesc cerinţele pentru a fi incluse !n cate$oria -ocupat. 8 -neocupat.& ersoanele cu statutul -ocupat. au o vârst mai mare "e o anumit limit şi !n timpul unei perioa"e "e o sptmân sau o #i sunt cuprinse !ntr
Angajat – plătit :pre#ent la munc sau
cu servicu, "ar absent "e la munc;
–
Angajat în propria unitate :pre#ent la munc sau cu
activitate, "ar absent "e la munc;&
Persoanele cu statutul “neocupat au dep?@it o anumit? vrst?, iar Bn timpul perioadei de referin>? sunt f?r? munc?, disponibil pentru munc? sau Bn c?utarea unui loc de munc?. =eocuparea este num?rul de persoane care caut? loc de munc?, iar neocupaţii sunt persoanele f?r? loc de munc?, numi>i şomeri . Coma6ul este un fenomen contemporan, complex, cuprin#tor, care inclu"e !n sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psi%olo$ice şi morale& Dicţionarul explicativ !l "efineşte ca un fenomen economic caracteristic societţii capitaliste, care const !n aceea c o parte "in salariaţi rmân fr lucru, ca urmare a "ecalaului "intre cererea şi oferta "e forţ "e munc& )ste o stare ne$ativ a economiei care const !n nefolosirea unei prţi "in forţa "e munc salariat& >omaul este caracteri#at "e pier"erea "e venit, pier"erea !ncre"erii "e sine, ero"area raporturilor cu comunitatea şi apariţia sentimentelor "e alienare şi exclu"ere "in viaţa normal, ceea ce provoac tensiuni şi ameninţarea stabilitţii sociale& >omaul se manifest ine$al pe ţri, #one, perioa"e, sexe, vârst, calificare profesional& 'fectea# "e cele mai multe ori tinerii şi femeile, iar prelun$irea !n timp mreşte riscul "e$ra"rii competenţei profesionale şi "ificultatea "e reinte$rare& >omerul "e lun$ "urat se "escalific, uneori ireme"iabil& itarea $esturilor profesionale, pier"erea ritmurilor "e munc !l fac pe şomer mai puţin competitiv şi antrenea# o ne!ncre"ere sporit !n rân"ul potenţialilor patroni& Conform ?/ :?iroul nternaţional al /uncii;, sunt consi"eraţi şomeri persoanele care cumulea# urmtoarele con"iţii •
'u "epşit vârsta "e 15 ani
•
(unt apte "e munc
•
=u au loc "e munc :a !ncetat contractul sau a fost temporar !ntrerupt şi sunt !n cutare "e munc remunerat;
•
(unt fr ocupaţie, apte "e munc, nu au mai lucrat sau ultimul loc "e munc nu a fost remunerat
•
(unt "isponibile ime"iat pentru o munc salariat& )xist o serie "e teorii sociologice cu referire la factorii cauzatori ai şomajului @
&
Aeoria clasic susţine i"eea c şomaul exist numai pentru persoanele care vor s se an$ae#e, "ar cu un salariu superior celui stabilit pe piaţa muncii& Ca urmare, şomaul are cau# ri$i"itatea salariului real la sc"ere, nivelul prea ri"icat al acestuia pretins "e lucrtori şi presiunile sin"icale asupra mo"ului "e "eterminare a salariului care !mpie"ic !ntreprin#torii s ri"ice cererea "e forţ "e munc la nivelul care ar absorbi !ntrea$a ofert existent la un moment "at& >omaul voluntar re#ult "in faptul c o parte "in şomeri accept voluntar s rmân !n aceast situaţie pentru o perioa" mai scurt sau mai lun$ "e timp& )a s
&
Aeoria lui o%n /a+nar" Ee+nes susţine i"eea c şomaul involuntar exist "ac, !n ca#ul unei creşteri uşoare, !n raport cu salariul nominal, a preţurilor la bunurile pe care le consum muncitorii, cât şi cererea total "e mân "e lucru "ispus s munceasc la salariul nominal curent, cât şi cererea total "e mân "e lucru la acel salariu, ar fi mai mari "ecât volumul existent al ocuprii& Cau#a şomaului involuntar este insuficienţa cererii "e consum& Cum cererea "e forţ "e munc e "erivat "in cererea pentru bunurile la pro"ucerea crora este folosit, explicaţia şomaului involuntar nu se $seşte pe piaţa muncii, ci pe piaţa bunurilor şi serviciilor& re"ucere a investiţiilor "in "iverse motive :rata "obân#ii ri"icat, rata profitului inacceptabil pentru !ntreprin#tor, conunctur nefavorabil; va re"uce !ntr
&
Concepţia neoclasic susţine c şomaul ar re#ulta "in !nseşi procesele creşterii, ceea ce !i ofer caracterul "e fenomen -natural.& >omaul ar re#ulta "in mobilitatea forţei "e munc şi con"iţiile "e informare a pieţei muncii& (tatisticile arat o "iminuare a perioa"ei me"ii "e ocupare şi, respectiv, o mrire a "uratei me"ii "e şoma "atorate prelun$irii perioa"ei "intre "ou an$ari& Crţile "e specialitate alctuiesc o clasificare a formelor "e şoma, luân" !n consi"erare mai multe criterii
1F
4#
up? modul de manifestare!
•
Şomaj voluntar :lucrtorii nu sunt "ispuşi s se an$ae#e cu salariul real existent;
•
Şomaj involuntar :"atorat insuficienţei cererii;
2;
Dup sex, vârst şi pre$tirea persoanelor afectate
•
Şomaj feminin
•
Şomaj juvenil
•
Şomaj intelectual , etc&
3;
Gn anali#e care cuplea# criteriile cau#, sfer "e cuprin"ere şi "urat, se "istin$
•
Şomaj conjunctural :ciclic;
8 care apare !n urma re"ucerilor "e activitate ce au loc !n
fa#ele "e recesiune, "epresiune sau cri# ori "atorit unor perturbaţii "in viaţa economic& •
Şomaj tehnologic 8
repre#entat "e re"ucerea locurilor "e munc "atorit mo"ificrilor
!n aparatul te%nic "e pro"ucţie& 9esorbirea lui presupune recalificarea forţei "e munc sau c%iar reconversia ei, fiin" necesar o perioa" mai lun$ "e timp pentru re!nca"rarea lucrtorilor& •
Şomajul structural 8
$enerat "e mo"ificri !n structura activitţii şi a mobilitţii
profesionale poate re#ulta şi "intr
Şomaj sezonier 8
!ntâlnit cu re$ularitate !n ramurile şi sectoarele "e activitate cu
caracter se#onier :a$ricultur, turism; •
Şomaj total 8 cuprin"e !ntre$ul timp "e lucru al
•
Şomaj parţial 8
unui salariat
re"ucerea temporar sau "e "urat a timpului "e lucru :sptmân
incomplet sau #i incomplet;, "estul "e "es !ntâlnit •
Şomaj de ofertă 8 atunci cân" !ntreprin#torii refu# s mai pro"uc şi s mai an$ae#e
lucrtori !n con"iţiile existente "e rentabilitate a capitalului, pe care le consi"er inacceptabile& •
Şomaj de excludere, repre#entativ pentru lucrtorii mai vârstnici
•
Şomaj de inserţie, propriu celor sub 25 "e ani
•
Şomaj de reconversiune, le$at "e restructurrile in"ustriale&
'ceste ultime 3 forme nu evoluea# !n acelaşi ritm& Din 1@5 şomaul "e exclu"ere este !n sc"ere& Dimpotriv, şomaul "e reconversiune, caracteri#at "e creşterea numrului conce"ierilor "in motive economice, precum şi şomaul "e inserţie, corelat cu creşterea procentului activitţii feminine la vârste interme"iare, se menţin la nivel ri"icat& Diferenţele sunt mari c%iar "e la o ţar la alta& =umrul şomerilor "e lun$ "urat este foarte mare !n (pania, lan"a şi ?el$ia& 'lte re$iuni sunt relativ ocolite "e acest fenomen :'merica "e =or", (can"inavia;& 'ceste "iferenţe "epin" "e "iverşi factori& )ste vorba, "e la ca# la ca#, "e reparti#area populaţiei active, "e structurile in"ustriale sau "e nivelul "e calificare& Arebuie
11
menţionate şi variabilele instituţionale :influenţa le$islaţiei, or$ani#area protecţiei sociale şi "inamica relaţiilor contractuale;&
8nemploDment rates "1# in Eune and EulD '552 in ascending order ) 15 )uro<#one Kuxembour$ =et%erlan"s 'ustria ortu$al relan"
une &3 @&1
ul+ &4 @&1
3&2 4&3 4&5
2&2 2&6 3&3 4&4 4&5
une DenmarH (Ie"en Jerman+ ?el$ium Linlan" Lrance (pain
5&6 &4 &4 @&4 @&6 14&2
ul+ 4& 6&F &4 &4 @&6 @&6 1 4&1
olectia! "e# $ndicators %eme! Population & 'ocial onditions
n"icatorii statistici sunt calculati numai pentru Mona<)uro si )15& 4;
Dup criteriul "uratei
•
Şomaj de scurtă durată 8 sub un an ca !ntin"ere
•
Şomaj de lungă durată 8
mai mult "e un an& )ste !n pro$resie constant& Lie c este
vorba "e efective, "e partea relativ sau "e vec%imea me"ie, in"icatorii reţinuţi confirm aceast ten"inţ& entru a anali#a corespun#tor şomaul, trebuie cercetate ratele @oma6ului, ele avân" cea mai lar$ utili#are& 9ata şomaului se calculea# "up relaţia 9( N ( B : O (; P x 1FF, un"e ( numrul "e şomeri, iar populaţia ocupat& 9ata şomaului arat pon"erea şomerilor !n numrul total al forţei "e munc :L/;, "e aceea L/ O ( :suma "intre populaţia ocupat şi şomeri;& 9atele şomaului au fluctuat !n ţrile occi"entale !n ultimii ani, iar !ntre "iverse societţi au existat variaţii substanţiale& Gn afara orbitei occi"entale, şomaul a fost consi"erabil mai re"us !n aponia "ecât !n alte prţi& combinaţie "e factori explic nivelurile relativ ri"icate "in multe state occi"entale pe parcursul ultimilor 2F "e ani&
n element important !l constituie creşterea competiţiei internaţionale !n in"ustrii pe care se ba#a prosperitatea occi"ental& Gn 1@74, 6F Q "in pro"ucţia mon"ial "e oţel era reali#at !n (tatele nite ale 'mericii& 'st#i, cifra este "e "oar 15 Q, !n timp ce pro"ucţia s
aponia şi !n ţrile "in Kumea a Areia :!n special (in$apore, AaiIan şi Ron$ Eon$ 8 care practic preţuri inferioare celor apone#e;&
Cu mai multe oca#ii, !ncepân" cu -cri#a petrolului. "in 1@73 :perioa" !n care principalele ţri pro"uctoare "e petrol s
Lolosirea "in ce !n ce mai ampl a microelectronicii !n in"ustrie a re"us nevoia "e forţ "e munc&
/ai multe femei "ecât !nainte caut slube pltite, re#ultatul fiin" c mai mulţi oameni caut numrul limitat "e slube "isponibile& 'numite ţri par a fi mai bine plasate "ecât altele !n combaterea şomaului la scar mare& 9atele şomaului au fost re"use cu mult succes !n (tatele nite "ecât !n /area ?ritanie sau !n alte naţiuni europene& )xplicaţia const probabil !n faptul c puterea economic a ţrii !i ofer mai mult putere pe pieţele mon"iale "ecât economiile mai mici şi mai fra$ile& Gn mo" alternativ, este posibil ca sectorul "e servicii mai cuprin#tor "in (', s ofere o surs mai mare "e noi slube "ecât "isponibilul "in ţri !n care o parte mai mare a populaţiei a fost folosit !n mo" tra"iţional !n in"ustriile "e prelucrare&
ear
Total "1# 7ale "1# Female "1# G(ite "1# Hlac And /t(er "1#
U.S. Unemployment evels
1@5F
5&3
5&1
5&7
4&@
@&F
1@55
4&4
4&2
4&@
3&@
&7
1@6F
5&5
5&4
5&@
5&F
1F&2
1@65
4&5
4&5
5&F
4&1
&1
1@7F
4&@
4&4
5&@
4&5
&2
1@75
&5
7&@
@&3
7&
13&
1@F
7&1
6&@
7&4
6&3
13&2
1@5
7&2
7&F
7&4
6&2
13&7
1@@F
5&6
5&7
5&5
4&
1F&1
1@@5
5&6
5&6
5&6
4&@
@&6
1@@@
4&2
4&1
4&3
3&7
7&F
13
(ource )conomic 9eport of t%e resi"ent, 2FFF
=umrul şomerilor şi rata şomaului !n 9omânia, !n perioa"a 1@@1 8 2FF4
Anul
Nr. Comeri "pers.#
9ata @oma6ului "1#
1@@
337&44F
3,F
1@@@
@2@&F1@
,2
2FFF
1&164&7F5
1F,4
2FF1
1&223&@25
1F,@
2FF2
@@&432
@,5
2FF3
657&564
7,F
2FF4
1&4FF
@,6
(9(' (tatistica (ocial, 2FF4, C&=&(&, pa$& 72 (ocietatea a elaborat o serie "e meto"e "e combatere a şomaului, ce !ncearc $arantarea resurselor cu politici "e calificare, msuri "e inserţie a şomerilor !n câmpul forţelor "e munc şi "iferite tipuri "e autoare& ?eneficiarii "e autor "e soma sau autor "e inte$rare profesional repre#int persoanele apte "e munc, ce nu pot fi !nca"rate "in lips "e locuri "isponibile corespun#toare pre$tirii lor& (unt !n"reptţite s primeasc autor "e soma
a# persoanele al caror contract de munc? a fost desf?cut din initia>iva unit?>ii sau c?rora dupa caz le-a Bncetat calitatea de membru in coopera>ia me@te@ug?reasc? din motive neimputabile lor$ b; persoanele al cror contract "e munc a fost "esfcut "in iniţiativa unitţii, "ac s
14
e; absolvenţii "e !nvţmânt care, !n termen "e un an "e la absolvire, s
15
Deşi o persoan este aflat !n şoma, aceasta are o serie "e obli$aţii pe care trebuie s le respecte şi !n"eplineasc < s se pre#inte lunar sau "e cate ori este solicitat la '$enţie cu carnetul "e şomer pentru a fi vi#at şi a fi informat asupra locurilor "e munc vacante < s participe la cursurile "e calificare sau recalificare atunci cân" i se propune
- s? caute un loc de munc? pentru a fi Bncadrat?, s? Bncerce s? devin? Bntreprinz?tor particular sau s? presteze o activitate autorizat? Bn condi>iile legii$ -
s anunţe !n termen "e 3 #ile '$enţia !n ca#ul !n care reuşeşte s se an$ae#e, s
Aotal persoane !n evi"enţ 42644 persoane, "in care 223 se afl !n plat 1@766 nein"emni#ate, aflate !n cautarea unui loc "e munc& 9'A' >/'K G= D)SK =)'/S 14,6Q& 'cest in"icator repre#int procentul numrului "e şomeri "in populaţia activ civil :265&7FF persoane;
'ituaţia şomerilor pe zone!
Mona
iatra =eamţ
9oman
A$& =eamţ
?ica#
oiana Aeiului
9ata şomaului pe
11,FQ
17,4Q
1,@Q
17,Q
1F,4Q
#one
16
'ituaţia şomerilor pe localităţi
Kocalitatea
iatra
9oman
=eamt
A$& =eamţ
?ica#
oiana Aeiului
9ata şomaului pe localitţi 11,1Q
2F,7Q
24,3Q
2F,6Q
1F,@Q
AN) J +tatistica! actele false ale nivelului de trai (ugen )vidiu hirovici
-Cum triesc românii, "up opt ani "e tran#iţieT Datele statistice spun c foarte ru, mult mai ru "ecat !n re$imul planificat, "e vreme ce salariul me"iu real se situea# "oar la umatatea celui !nre$istrat !n 1@@, iar consumul la o serie "e pro"use "e ba# si ime"iat ar trebui s se aprin" beculeţul roşu, semnalân" necorelarea volumului "esfacerilor "e mrfuri cu nivelul venitului nominal net& 'şa trebuie, numai c aici aun$em la o alt important cau# a relativitţii statisticilor oficiale cine şi cum face raportrile& Circa FQ "in comerţul cu amanuntul se "erulea# prin firme particulare, cele mai multe "intre acestea "e "imensiuni mici şi milocii& )le se aprovi#ionea# fie "in en 8 $rourile marilor oraşe, fie "irect "in ba#arele turceşti, polone#e sau un$ureşti& arti"e mici "e marfa, care nu sunt raportate fiscului, pentru a nu se plti impo#it& Ca atare, !n statistici 8 alcatuite !n ba#a raportrilor unui etalon socotit semnificativ 8 nu apar poate nici umatate "in mrfurile care s
17
!n me"iul rural, "eci are venituri, mai mari sau mai mici, "in a$ricultur& 'ceste venituri, nefiin" supuse impo#itrii, nu apar !n statistici& Cu triplu efect nu sunt socotite veniturile reali#ate "e fermieri, nu este cuantificat autoconsumul !n $ospo"ria ţrneasc :consumul "e pro"use proprii; şi nu se iau !n consi"erare vân#rile pe piaţa ţrneasc, vân#ri care ar trebui s se a"au$e, statistic, celor "erulate prin ma$a#ine& Daca ar fi vorba "e "oar 3<4Q "in populaţie, "eformrile nu ar fi, poate, semnificative& Dar, repetm, este vorba "e o treime "in populaţia total a 9omâniei& )ste $reu "e cre#ut, "e pil", c românii consum mai puţin carne "ecât !n anul 1@@, can" acest pro"us era cartelat la intern şi exportat masiv& Gntr
1
1&
Killes Ferrol 8 - *icţionar de sociologie., Colecţia Colle$ium, )"& olirom, ?ucureşti, 1@@, pa$inile 126<133, 21F&
2&
oralia Angelescu şi Ileana +t?nescu 8 - (conomie politică 8 elemente fundamentale., )"& scar rint,
3&
?ucureşti, 2FFF, pa$inile 25<27F&
Liviu +telian Hegu 8 -'tatistică internaţională., )"& 'll ?ecH, ?ucureşti, 1@@@, pa$inile 31<35&
4&
*icţionarul explicativ al limbii rom+ne, )"& 'ca"emiei 9epublicii (ocialiste 9omânia,
1@75, pa$inile 575, @2& 5&
Antoine de +aint %uprD 8 -,+nduri., Colecţia CJA, )"& 'lbatros, ?ucureşti, 1@5, pa$ina 1@5 :para$raf 17;
6&
Ant(onD Kiddens 8 -'ociologie., )"& 'll, ?ucureşti, 2FFF, pa$inile 357<362
7&
U&(& nemplo+ment Kevels&U -icrosoft. (ncarta. (nc#clopedia /001& V 1@@3<2FFF /icrosoft Corporation& 'll ri$%ts reserve"&
&
oralia Angelescu & W)conomia "e piata.,)"&)c&1@@5,?ucuresti
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate
1@