Proiect Ergonomie

ERGONOMIE

Prof.Univ.Dr. : LUCIAN CIOCA

   

Masterand: GAVRILA GAVRILA RAUL MSSRM Anul II

CUPRINS:

1. Intr Introd oduc ucer eree

2. Obiect Obiectul ul ergo ergonom nomiei iei

3. Ergono Ergonomi miaa – cerinta cerinta a progre progreul ului ui

!. Concep Conceptia tia loculu loculuii de munca munca

". Energ Energia ia orga organi nimul mului ui uman uman

#. $a%ele $a%ele &i%iolo &i%iologice gice ale munci munciii i oboel oboelii ii

'. Principiil Principiilee i regulile ergonom ergonomiei iei pentru economi economiirea irea micarilo micarilorr i reducerea oboelii

(. Caracterul Caracterul itemic itemic al al proceulu proceuluii de munca munca

). Scurt Scurt itor itoric ic al al ergo ergonom nomiei iei

1*. +plicatiile ergonomiei ergonomiei in munca de ecretariat

11. Conclu%ii

12.$ibliogra&ie

 

INTRODUCR

In conditiile de%,oltarii continue a tiintei i te-nicii  organi%area acti,itatii omului la locul au de munca are o importanta deoebita. Pentru ca productia a permita identi&icarea omului ca ubiect  dar i ca cop al muncii  e impune ca munca a tina eama de poibilitatile omului  de traaturile multidimenionale ale &inite ale. /imitele capacitatii omului unt pue in corelatie cu munca  de catre tiinta care e numete er!ono"ie. Conider ca publicatiile in domeniul ergonomiei aparute in tara noatra unt inu&iciente  neati&acand pe deplin neceitatile de rapanire a cunotintelor in ergonomie  mai ale  daca a,em in ,edere actiunea pe plan national de organi%are tiinti&ica a productiei i a muncii au maurile de per&ectionare continua a pregatirii pro&eionale. 0ara a diminua importanta unor notiuni de detaliu ce apartin diciplinelor ce compun ergonomia  in lucrarea de &ata am retinut acele cunotinte care au c-aracter utilitar  aplicati,  care pot &i i trebuie aimilate de de toti cei care concept  conduc au organi%ea%a procee de munca au componente ale acetora. Obiecti,ul acetei lucrari ete tocmai e,identierea i itemati%area unor traaturi generale ale acetei comple tiinte.

Ergonomia tiintei de ecretariat ,a a,ea cu atat mai multe aplicatii  cu cat ecretariatele ,or de,eni ade,arate  noduri pentru circulatia in&ormatiei. Prin importanta i compleitatea problematicii  e cu,ine ca preocuparile de ergonomie a &ie ampli&icate atat prin cercetarea tiinti&ica  cat i prin ,alori&icare lor practica in toate domeniile de acti,itate. In munca de birou 4au introdu in ultimul timp te-nologii de preluare a datelor  tetelor  de ditribuire i de tranmitere a in&ormatiilor care au determinat aparitia unor modi&icari de eenta in ceea ce pri,ete continutul pro&eiunii de ecretara. Imaginea ecretarei percepute  in trecut  e itua intr4un clieu  unde,a in &era anecdoticului  in care ingurele conditii erau acelea de a &i tanara  atragatoare i coc-eta. Con&orm acetei imagini  munca de ecretara nu reclama inteliganta deoebita i nici cali&icare peciala  e incompatibila cu notiunea de  cariera  &iind cautata de tinerele &ete ale caror idealuri nu depaeau idea de maria5. 6atorita in&ormati%arii  aparitia unor domenii adiacente in ectoarele economic i commercial  publice au de tat  i a compleitatii in&ormatiilor tocate  a de,enit o neceitate electarea unor ecretare &ormate in intitutii de in,atamant uperior care a de&aoare o acti,itate  ba%ata pe pro&eionalim i a o&ere er,icii de comunicare i adminitratie de inalta calitate. +laturi de ,ocatie  peronalitate i pirit de initiati,e propriu  deplina tapanire a codului etic  ecretara trebuie a poede calitati manageriale la &el de de%,oltate i operante ca ale celor care conduc detinele intitutiei din care &ace parte.

Secretara moderna ete o peroana educate i educabila  a,and capacitatea de a comunica ,erbal i cri  a lucra cu oamenii  a4i organi%a i a4i controla propria munca.

#.

O$ICTUL RGONOMII

In cadrul actiunii de organi%are tiinti&ica a productiei i a muncii  un intrument e&&icient de punere in e,identa i ,alori&icare a re%er,elor de cretere a producti,itatii muncii il repre%inta tidiul muncii. Pe plan mondial  tudiul tiinti&ic al muncii a capatat o amploare deoebita. +namblul cuceririlor tinti&ice i tadiul de de%,oltare ocial4 economica au impu corelarea tuturor &actorilor naturali i intelectuali care pot i trebuie a in&luente%e tonuul ,ital i pro&eional al omului. In acet concept nou  tudiul muncii &ace apel la ergonomie pentru in,etigatia multidiciplinara a muncii umane. Ergonomia are ca cop &inal a cree%e premiele creterii  producti,itatii muncii umane i reducerea oboeelii. Ea &urni%ea%a date capabile a contribuie la reali%area acetui obiecti, in di&erite ectoare ale muncii umane. In acet en  ea contribuie la imbunatatirea conditiilor de munca i la creterea e&icientei muncii in acti,itatea ecretarului dactilogra&.   RGONOMIA ete anamblul integrat al tiintelor care permit

obtinerea cunotintelor pri,itoare la munca umana  neceare la &undamentarea in mod rational a adaptarii muncii i a omului la munca  in copul creterii producti,itatii muncii ociale. Ergonomia are  deci drept cop a cercete%e i a indice modul in care trbui conceputa   proiectata i e&ectuata orice operatie au lucrare  a,and in ,edere

caracteriticile eecutantului. Ergonomia ete o tiinta complea  care inteti%ea%a anumite principii ale unor tiinte  ca te-nice  biologia i altele  in ,ederea aplicarii lor nu numai la modul de concepere a mainilor i uneltelor ci i la aplicarea tuturor maurilor pentru imbunatatirea conditiilor de munca 7 a mediului de munca  a regimului de munca i la &ormarea eecutantilor8. /a peci&icul muncii de ecretar tenodactilogra&  ergonomia conta in conceperea i proiecarea mainilor de cri  de tenogra&iat  a dicta&oanelor  a madinilor de reprodu i a altor maini de birou corepun%atoare  a noi tipuri de mobilier de birou adaptate eecutantilor cu tabilirea celor mai adec,ate conditii de munca in birouri i Sali de dactilogra&ie  precum i cu &ormarea ecretarilor tenodactilogra&i  at&el incat acetia a obtina maimum de e&icienta cu minimum de oboeala. 6ei are un c-aracter comple  ergonomia nu trebuie con&undata cu nici una din diciplinele care o compun. 9endinta unilaterala de a con&unda ergonomia cu organi%area locului de munca nu &ace decat a minimali%e%e multitudinea de reure ale ergonomiei. In &unctie de &era la care e re&era ergonomia poate &i: 4

ergonomia de conceptie au proiecti,a

4

ergonomia de corectie

r!ono"ia de %on%e&tie

Se practica in intitutiile de proiectare ale unitatilor contructoare de maini  unelte au mobilier te-nologic  pentru ca acete mi5loace a &ie adaptate la ne,oile i la capacitatea omului at&el incat omul  lucrand con&ortabil i intr4un mediu ne,atamator  a poata da cele

mai bune re%ultate. In conclu%ie  conceperea unor maini de cri cu caracteritici uperioare  a unor mee4uport pentru mainile adaptate dimeniunilor antropometrice ale eecutantilor intra in arcina ergonomiei de conceptie . 9ot in aceata &era intra i proiectarea dicta&oanelor  a &iierelor adaptate lucrului intr4o po%itie &ireaca  a mainilor de reprodu  de birou.

r!ono"ia de %ore%tie

Se practica in unitatile unde mi5loacele de munca au intrat de5a in &unctiune i oriunde omul de&aoara o acti,itate producti,e. Ra%a de actiune ete mai mare decat a ergonomiei de conceptie  atat prin &era problemelor i a apectelor in,etigate  cat i prin gama de unitati i pro&eii anali%ate. +mena5area rationala a locului de munca i munca in conditii care a nu olicite riipa de energie nu preupune neaparat maini i mobilier te-nologic nou conceput dupa cerintele ergonomiei. Oricat de putin ar corepunde mobilierul eitent cerintelor actuale  un tudio ;tematic i competent permite ca el a &ie adaptat i &aloit in conditii optime. In &unctie de obiectul preocuparilor  ergonomia e ubdi,ide in : 4

ergonomia productiei

4

ergonomia produului r!ono"ia &rodu%tiei '  e preocupa de conditiile in care e

de&aoara munca  atat ub &orma ergonomiei de conceptie  cat i ca preocupari corecti,e.

r!ono"ia &rodusului '  tudia%a conditiile pentru ca orice

 produ detinat a er,i in munca drept obiect al muncii au mi5loc de munca  a &ie conceput au corectat in cooncordanta cu traaturile i poibilitatile oamenilor. In &unctie de continutul preponderant al elementelor  ergonomia e ubdi,ide in: 4

er!ono"ia a%tivitatilor ' tudia%a munca  in pecial  din punct

de ,edere &i%iologic  ant-ropologic i al igienei. 4

er!ono"ia infor"ationala '  apelea%a la pi-ologie  tudiind

cogniti,itatea  perceperea  proceele de gandire i de deci%ie legate de productie. 4

to&oer!ono"ia '  e preocupa de comportamentele locului de

munca &acand apel la antropometrie i la &actorii de ambianta &i%ica. 4

$ioer!ono"ia ' pune accentual pe comportarea organimului in

munca  tudiind oboeala in relatia cu durata %ilei de munca  repauul  orarul  munca in c-imburi.

D(INITII AL RGONOMII

#. r!ono"ia ete aplicarea cunotintelor biologice din domeniul

anatomiei  &i%iologiei  pi-ologiei eperimentale i medicinei muncii la tudiul muncii pro&eionale cu copul de a atinge un item optim om – maina. 6eci  raport corepun%ator intre olicitari i capacitati de munca in intereele muncitorlor i al  producti,itatii 7 I.R.
). r!ono"ia inteti%ea%a cunotintele biologice  medicale 

 pi-ologice  antropologice i ociale in corelatie cu cele te-nice  urmarind adaptarea reciproca a compleului om – maina –mediu  pentru reali%area unei producti,itati ridicate cu mentinerea i promo,area capacitatii de munca 7 Intitutul de Igiena  $ucureti 8. *. r!ono"ia ete con&luenta tiintelor biologice  medicale 

 pi-o4ociologice i te-nice pentru a a5unge la adaptarea reciproca optima intre om i munca a  re%ultatele &iind maurate in termeni de e&icienta de e&icienta  de buna anatate i peronalitate a omului 7 pro&. uni,. =iron Contantinecu 8. +. r!ono"ia ete tiinta mi5loacelor potime de aparare i

mentinere a capacitatii de munca 7 con&. uni,. dr. O.$erlogea i >. ?ranae@i 8. ,. r!ono"ia ete anamblul integrat de tiinta uceptibile a ne

&urni%e%e cunotinte aupra muncii umane neceare adaptarii rationale a omului in munca i a muncii la om 7 pro&. dr. $. =et% 8. -. r!ono"ia ete de&inite ca tudiul tiinti&ic al reletiei dintre om

i mediul au de munca. In acet en mediul include nu numai mediul incon5urator in care lucrea%a  dar i materialele  metodele ale de lucru i organi%area acti,itatii ale  &ie ca indi,id  &ie ca membru al unui colecti, de munca . 9oate acetea unt corelate cu natura omului inui  cu abilitatea  capacitatea i limitele ale . 6upa cum e poate ,edea  unii autori conidera ergonommia ca o tiinta in care e impletec i e integrea%a notiuni

multidiciplinare  in relatii de interdependenta. 6upa alti autori  ergonomia ete tiinta in care e intalnec mai multe tiinte. =ai eita i a treia tendinta de a &ormula ergonomia ca domeniul diciplinar al unei anumite tiinte – &ie cae  pi-ologia  &i%iologia  medicina muncii  ociologia  economia au organi%area locului de munca – &oloind in collateral i notiuni au principii ale altor dicipline.

).

RGONOMIA ' CRINTA A PROGRSULUI

Principala conditie a eitentei i de%,oltarii ocietatii omeneti pe di&eritele ei trepte o contituie "un%a. Conditiile in care e de&aoara munca unt determinate atat de gradul de de%,oltare al &ortelor de productie  cat i de natura relatiilor de productie . Organi%are  prin inui inteleul au etimologic  pro,enind de la cu,antul grec  organico  ineamna armoni%are . Organi%area are un en &oarte cuprin%ator  obligand la un accord deplin intre capacitatea eecutantilor  proprietatile te-nice ale mi5loacelor de productie  ,aloarea i utilitatea ociale a re%ultatelor. Inca din cele mai ,ec-i timpuri  omul 4a preocupat din ce in ce mai contient  mai rational i mai organi%at de impli&icarea muncii ale in conditiile imbunatatirii re%ultatelor indi,iduale au colecti,e. Simpli&icarea muncii de,ine imperati,a in conditiile in care o erie de dicipline te-nice  economice i umane au imbogatit te%aurul tiintei prrin legi  principii i relatii interdependente pri,itoare la materie  om i ocietate. +cumularea tot mai bogata i mai itemati%ata  de eperienta a condu la conturarea a

di&erite tiinte . 0unctiile principale i cau%ele aparitiei tiintei ca &orma peci&ica a acti,itatii ociale poate &i eplicata prin rolul pe care tiinta l4a  5ucat in trecut i il 5oaca i ata%i in &iecare &orma a productiei. Simpli&icarea muncii e poate aigura doar printr4un tudio integral al muncii. Studiul muncii 4a conturat ca tiinta la &aritul ecolului trecut . Conceptul initial ca metoda de tudio a timpului  &actor  timp  4a do,edit ine&icient pentru a re&lecta conumul de munca i pentru a er,i ca element comparabil  at&el ca 4a imtit ne,oia ca la ba%a maurii acetui conum a &ie de&inita i preci%ata metoda de munca in cele mai mici detalii. In acete conditii Atudiul munciiB 4a conturat ca o impletire ineparabila intre tudiul metodelor de munca  i maurarea muncii care repre%inta cele doua laturi contituti,e ale tiintei  tudiul muncii. Pentru a putea obtine in mod rational  tiinti&ic o cat mai mare e&icacitate a muncii  e impune ca organi%area proceului de productie indi&&erent de peci&icul ati,itatii a porneaca de la cunoaterea traaturilor i  poibilitatilor multidimenionale ale omului. =unca  &iind un atribut al omului  trebuie a4I olicite acetuia potentialul normal  &irec  &ara riipa de energie ,itaa i &ara a dauna integritatii ubiectului. In ,iata practica a intreprinderilor  producti,itatea muncii ete adeeori apreciata din ung-iul ingut i incomplete al elementelor timp i al re%ultatelor. Ergonomia  ca orice tiinta  are legile ale proprii  are principiile i cerintele ale de ordin metodologic. /egile ergonomiei deri,a  in general  din tiintele care o compun. Cunocand legile  principiile i notiunile de ergonomie  &ara tudii laborioae e pot imbunatati conditiile de munca  reduce timpul neproducti,  cade olicitarea i tarea de oboeala a

eecutantilor  crecand  in c-imb  re%ultatele calitati,e i cantitati,e ale muncii. Ergonomia e ocupa de tudiul getualitatii omului  ambianta &i%ica 7 iluminatul  temperatura  cromatica  umiditatea  aeriirea8 ambianta  pi-ica 7 conideratia – deconideratia  colaborarea – necolaborarea  intereul – de%intereul  ,ariatia – monotonia 8 durata muncii  repauul.

+. CONCPTIA LOCULUI D MUNCA

Pana la inceputul ecolului 2* in acti,itatea de conceptie  te-nicienii nu e ocupau in mod deoebit de om de tiinta ca &iinta ,ie  iar la contructia mi5loacelor de munca nu tineau cont de limitele i dimeniunile ale  per&ectionale. Cunoaterea acetor dimeniuni ete deoebit de importanta  intrucat mediul geograp-ic i ocial in&luentea%a ,ariatiile dimenionale ale &inite umane. /a organi%area locului de munca trebuie a e tina eama de dimeniunile globale  pentru ca eecutantul a aiba aigurata o po%itie comoda  pentru ca upra&etele de lucru a e a&le la inaltinea optima  at&el ca omul a dipuna de patial necear muncii. Un alt principiu care trebuie luat in eamala organi%area unui loc de munca ete acela care conidera ca lucrul in picioare nu e 5uti&ica decat  pentru un curt inter,al de timp  atunci cand in mod incontetabil nu ete  poibil a lucre%e ae%at. O edere indelungata in picioare poate a conduca

la de&ormatii in itemului oo  in itemul ,acular au in &unctionarea di&eritelor organe interne. Pentru a e,ita lucrul in po%itia ortotatica locurile de munca trebuiec dotate cu tati,e au caune. 6ar caunele trebuie a &ie corepun%atoare &unctionalitatii lor normale  &i%iologice. +,and in ,edere importanta contructiei caunului pentru olicitarile organimului uman +ociatia Internationala de Ergonomie a organi%at in 1)#( un impo%ion international pe tema potura tandard. /a inc-eierea impo%ionului 4au dec-i o erie de intrebari care nu unt re%ol,ate: 1. dimeniunea pernelor i in,eliurilor i importanta acetora pentru upra&ata de e%ut 2. in&luenta in,eliului 7piele  to&e  materiale intetice8 aupra comoditatii  comportamentului lor in timpul ederii  u%urii -aine i implicatiile legate de tran&erul de caldura i umiditate ale corpului 3. &orma upra&etei de e%ut la caunul de lucru: upra&ata plana  inclinatia antero4poterioara  uurarea olicitarii coloanei ,ertebrale in %ona lombardica  inclinatia curburii &rontale !. &orma i contructia patarului la caunele de lucru daca a &ie reglabila au nu ". in&luenta timpului de edere aupra comportarii in timpul ederii in &unctie de &orma caunului #. contructia caunelor leagan  deplaabile i e%loguri Cu toate ca acete necunocute  eita o erie de traaturi &unctionale acceptate de catre pecialiti i care e cu,in repectate. Ca cerinta generala  in conditii de munca  caunele trebuie a aiba inaltimea reglabila pentru a e putea adapta la ,ariatiile indi,iduale ale eecutantilor i la particularitatile muncii. Cele mai importante traaturi

&unctionale ale caunului unt: Inaltimea  latimea  adancimea  upra&ata de e%ut  patarul tabilitatea caunului.

,. NRGIA ORGANISMULUI UMAN

Indi&erent de natura a  acti,itatea omului preupune un anumit conum de energie . Pentru a putea eita i pentru a e putea re&ace energia conumata  organimul are ne,oie de -rana rationala. Subtantele ingerate ub &orma de alimente unt upue unui proce &undamental de tran&ormare a energiei c-imice pe care o contin in energie termica i mecanica . +ceata tran&ormare e produce printr4o erie de procee de decompunere de genul arderilor lente  denumite metabolim. Proceul metabolic e de&aoara cu eliberare de caldura  iar pentru olicitarile motorii 7 din organe i muc-i 8  el de%,olta energia mecanica neceara. Conumul de energie  in conditiile muncii  e de&aoara in calorii de munca: 4

metabolimul de e&ort minu

4

metabolimul de repau

+cti,itatile &i%ice care conuma in timpul programului de lucru pana la 12**@cal unt coniderate munca uoara  iar cele care depaec 1#**@cal – munca grea. Pentru ca organimul a aiba aigurate urele de energie neceare  omul  in &unctie de natura acti,itatilor ale  trebuie a4i organi%e%e corepun%ator regimul alimentar. Numai &oloind rational relatiile

interdependente dintre ure – olicitari – reactie – conum e pot adopta olutii e&iciente  optime din punctual de ,edere al poibilitatilor normale  &ireti ale eecutantilor.

-.$AL (IIOLOGIC AL MUNCII SI O$OSLII

In orice organim ,iu care eercita o act,itate e produc di&erite &enomene interioare care &ac a apara intr4un timp mai mult au mai putin indelungat  en%atia de reducere temporara a &acultatilor &i%ice  pi-ice au tendinta pre inacti,itate  mani&etata prin en%atia de  oboeala. Prin oboeala e intelege  tarea de labiciune &i%ica  ner,oaa au cerebrala  ,i%ibila au interiori%ata  reala au imaginara  care diminuea%a capacitatea de munca a eecutantului. Oboeala poate &i pri,ita din doua puncte de ,edere : in &unctie de originea a i in &unctie de compleitatea i proportiile ei. Cau%ele oboelii unt multiple i au un e&&ect etreme de rami&icat aupra organimului. Indi&erent de natura a i &orma a  oboeala ur,ine dupa urmatoarele olicitari : a. conumul direct de energie  ca re%ultat al acti,itatii &i%ice  cerebrale au al olicitarii ner,oae  b. conumul &actorial de energie care re%ulta din creterea conumului de energie  ca urmare a in&luentei negati,e a unor &actori ca: durata i intenitatea acti,itatii ambianta &i%ica  cantitatea i calitatea necorepun%atoare a alimentatiei

inu&icienta odi-nei repaoul au ditractia ambianta &i%ica ne&a,orabila lipa de intruire de antrenament. Oboeala e reimte  cu o intenitate di&erita in intregul organim: muc-i  imturi i capacitate mintala. +cet c-aracter rami&icat al oboelii  ne a5uta a intelegen de ce en%atia de oboeala e mani&eta atat de comple i ,ariat. 6upa natura ei  oboeala e mani&eta at&el: 4

oboeala dinamica – prin oboeala muc-ilor

4

oboeala tatica – in muc-i i in itemul ner,o

4

oboeala en%oriala – prin ecitatie  autocontrol di&icil i atentie redua

4

oboeala cerebrala – prin erori  labirea memoriei  a aimilarii.

6in anali%a tabelului e poate ober,a ca atat diagnoticare cat i depitarea &actorilor generatori ai oboelii preupun o ober,are i o tudiere atenta a muncii  iar inlaturarea cau%elor oboelii impune o cunoatere riguroaa a modului in care di&eriti &actori de natura &i%ica  pi-ica au ner,oaa e repercutea%a aupra potentialului de munca al eecutantilor. In conclu%ie  cunoaterea i tudierea legilor oboelii de,ine o atributie  pro&eionala a pecialitilor in tudiul muncii

/.PRINCIPIIL SI RGULIL RGONOMII PNTRU CONOMISIRA MISCARILOR SI RDUCRA O$OSLII #.Prin%i&iile e%ono"iei de "is%ari

Eperienta i preocuparea pecialitilor pentru tudierea metodelor de munca in copul imbunatatirii continue a re%ultatelor au permi de&inirea unor  principii de ba%a pentru economia de micari. +cete micari unt:

Prin%i&iul nr.#:  =icarile mainilor i ale bratelor a &ie imetrice 

imultane i continue 7 aplicabil la dactilogra&ie8. Prin%i&iul nr.):0 =icarile trebuie a &ie cat mai uoare  cat mai curte i

cat mai rare  in maura in care o permite eecutarea corecta a muncii. Pentru repectarea acetui principiu e impune urmatoarea preci%are: obiectele i materialele trebuie a &ie dipue cat mai aproape poibil de eecutant  deoarece: 4

micarile categoriei a III4a 7 degete – inc-eietura – antebrat8 repre%inta limita uperioara a %onei normale

4

micarile categoriei a I>4a 7 degete – inc-eietura – antebrat – brat8 repre%inta limita uperioara a %onei maime

4

micarile categoriei a >4a 7 degete – inc-eietura – antebrat – brat –  umar8 neceita o deplaare a trunc-iului.

Prin%i&iul nr. *:  Succeiune logica a micarilor.

Pentru repectarea acetui principiu ete necear ca obiectele i materialele a &ie dipue in aa &el incat a permita i a impuna o ucceiune logica a micarilor  conditie neceara pentru repectarea ritmului de munca. Ritmul  poate reduce e&ortul &i%ic i indeoebi e&ortul mintal al eecutantului  reducand totodata oboeala. Prin%i&iul nr. +:  /oc tabil pentru obiecte i materiale  at&el ca

mi5loacele de munca i obiectele muncii a aiba un loc &i i bine determinat. Repectarea acetui principiu impune: 4

dipunerea anterioara a obiectelor i materialelor in po%itie de intrebuintare

4

micarea a neceite o actiune de apucare uoara  rapida

4

dipunerea anterioara i neintrebuintarea obiectelor au a materialelor  an u incurce e&ectuarea unor operatii.

Prin%i&iul nr.,: Utili%area gra,itatiei.

+cet principiu trebuie a &ie intrebuintat ori de cate ori ete poibil pentru aducerea au e,acuarea obiectelor la i de la locul de intrebuintare. Pentru aceata e recomanda: 4

ertare cu &und inclinat pentru alimentarea cu materiale

4

5g-eaburi au pante pentru e,acuarea lucrarilor &inite  etc.

Prin%i&iul nr.-: Obiectele trebuie a &ie &abricate cate doua au mai

multe  de &iecare data cand acet lucru ete poibil. +cet principiu mai ete cunocut i ub numele de &rin%i&iul !ru&arii . Prin%i&iul nr. /: Securitatea ete un punct c-eie  eential al impli&icarii

muncii.

). Re!uli &ra%ti%e &entru e%ono"ia de "is%ari

Studiind e&ortul &i%ic  cau%ele oboelii i caile de reali%are a economiei de micari pe ba%a principiilor enuntate  pecialitii au tabilit; reguli  practice. In &unctie de &era lor de aplicare  acete regulie re&era la: A. %ono"ia de "is%ari in folosirea %or&ului

a. micarea imultana a mainilor i bratelor  4

inceperea i terminarea imultana a micarilor pentru ambele maini

4

mainile a nu ramana inacti,e in acelai timp decat in perioada repauului

4

micarile bratelor a &ie imetrice i imultane  b. c-eltuielile minime de energie

4

micarile neceare a puna in actiune cele mai mici mae muculare

4

micarile continue unt pre&erabile celor in %ig4%ag au intrerupte c. utili%area &ortei ,ii:

4

&orta ,ie a &ie &oloita pentru a a5uta micarile eecutantului i olicita la minimum daca micarea ete controlata d. ritmul:

 4 eecutarea uoara i automata a muncii neceita dobandirea unui ritm $. A"ena1area lo%ului de "un%a

a. ordinea in %ona de lucru: 4 toate mi5loacele de munca a aiba un loc &i bine de&init 4 obiectele i materialele a &ie ae%ate cat mai aproape poibil i cat mai in &ata eecutantului 4 obiectele i materialele a &ie dipue at&el incat a permita cea mai buna ucceiune a micarilor b. &oloirea gra,itatiei: 4 ertarele de alimentare prin gra,itatie a apro,i%ione%e eecutantul &oarte aproape de locul de munca 4 trebuie &oloita gra,itatia pentru e,acuare utili%and planuri inclinate c. locul i iluminarea upra&etei de lucru: 4 &iecarui lucrator I e aigura cele mai bune conditii de iluminare 4 inaltimea upra&etei de lucru i caunul a permita lucrul in  picioare au ae%at  4 modelul caunului a permita o po%itie buna &iecarui eecutant C. Con%e&tia a&aratelor si a o2ie%telor

a. libertatea mainilor: 4 mainile trebuie a &ie degre,ate de lucrarile care pot &i eecutate mai a,anta5o printr4un alt dipo%iti, b. combinarea  prepo%itionarea: 4 obiectele a &ie combinate de &iecare data cand acet lucru ete  poibil 4 obiectele trebuie a &ie prepo%itionate pe cat poibil in ordinea &oloirii lor c. arcina degetelor: 4 cand &iecare deget indeplinete o micare eparate arcina &iecarui deget trbuie a &ie reparti%ata in &unctie de propietatile mobile ale acetora e. dimeniunile organelor de comanda: 4 mainile a aiba aigurate o upra&ata de contact cat mai mare.

3. Cara%terul siste"ati% al &ro%esului de "un%a

Orice proce de munca preupune pe de o parte eitenta &actorilor te-nico4materiali mi5loace de munca7=8 i obiectele muncii7O8 iar pe de alta parte  munca omului 7S8 care pune in actiune mi5loacele i obiectele muncii. Prin po%itia a ociala in cadrul proceului de munca omul nu apare pur i implu ca un &actor al productiei ci el ete ubiectul acti, i contient al proceului el modelea%a programea%a  diri5ea%a i controlea%a de&aurarea generala a proceului muncii. In acelai timp trebuie rele,at neceitatea de a e lua in coniderare &aptul ca elementele materiale i &actorul ubiecti, operea%a in cadrul unei anumite

ambiante7+8 in ,ederea atingerii copului &ormulat in &ata proceului repecti,e. 0unctionalitatea proceului de munca nu depinde numai de numarul calitatea i modul in care &unctione%a unele din elementele ale tructurale ci ea ete aigurata de &unctionalitatea &iecaruia din elementele componente ca i de relatiile dintre ele. +t&el  un mi5loc adec,at de a a5unge la o conceptie unitara aupra proceului muncii il contituie notiunea de item  care in acet ca% trebuie inteleaa ca tructura cu parti ubordinate 7ubiteme au elemente8 care indeplinec &unctii bine preci%ate pentru reali%area obiecti,elor urmarite de anamblu.6eci &iabilitatea itemului munca eitenta adaptabilitatea lui la ituatii noi ete conditionata de &iabilitatea i de coordonarea elementelor ale tructurale adica a ubitemelor. Pri"a %on%lu4ie: upraetimarea unuia dintre elementele

componente ale itemului de munca i ubetimarea altuia poate determina derularea nerationala a proceului muncii  aparitia unor di&unctii  &ie in utili%area reurelor umane ale intreprinderii ceea ce intar%ie au bloc-ea%a  in ultima intanta  reali%area copurilor a re%ultatelor economice propue. Solicitarile omului in proceul de munca unt: a. 6atorate &actorilor de ambianta: 4

pro,ocate de micro i macroclimat 7 temperature inalta au 5oaa  umiditate relati,e i curenti de aer8

4

olicitari pro,ocate de agenti &i%ici i c-imici noci,i  generate de  proceul te-nologic 7%gomot  trepidatii  emanatii  mirouri8.  b. 6eterminate de &actori pico4ociali:

4

pro,enite din relatiile de munca in plan ori%ontal i ,ertical

4

olicitari datorate proceului de integrare7adptare in munca8

4

olicitari i%orate din relatii i arcinii &amiliale.

Reducerea olicitarilor au e,itarea lor pre a nu e a5unge la &orme gra,e impune repectarea anumitor cerinte: 4pregatirea pro&eionala temeinica a,and la ba%a o orientaere i o electie 5udicioaa: peciali%area la ni,elul cerintelor actuale 4organi%area rationala a productiei cu aplicarea principiilor egonomice ditibuirea pau%elor i &oloirea lor in mod ordonat ca i timpul liber cu alimentatie i odi-na recuperatoare a capacitatiide munca 4organi%area locurilor de munca potri,it dimeniunilor antropometrice i capacitatii mor&o4&unctionale a organimului uman in raport cu eul i ,arta 4aplicarea principiilor ergonomice in &a%a de proiect a patiilor intalate 4repectarea normelor de igiena i protectia muncii pri,ind intenitatea muncii i limitele admie pentru agentul noci, din mediul de munca 4aplicarea in mod riguro a normelor i maurilor de te-nica ecuritatii muncii 4atetarea ergonomica a organi%arii productiei i produelor. Una din principalele particularitati ale itemului muncii conta in aceea ca el are mai multe dec-ideri. In primul rand intre elementele ale tructurale 7=OS+8 e reali%e%a c-imburi permanente i in&luente reciproce in al doilea rand dinamica itemului ete conditionata de o erie de determinari i regulamentari din eterior 7relatiile economice orientari normati,e etc8 in al trilea rand el are

o dec-idere interna datorata eitentei i actiunii &actoruluiubiecti, realitatilor lui biopi-ice i ociale proprii. 6aca notam re%ultatul ateptat de intreprindere 7ocietate8 cu R ,om a,ea:  

S&D=OS+7S=SOS+O=O+=O=S=+4it.oc8D 6ar pentru ca actiunea lui S ete determinate de tarea a

 biologica 7$8 pi-ica 7P8 i ociala 78 precum i de raportul dintre  propriile ale copuri i moti,atii i cele ale ocietatii79SF9oc8 adica :S&D$P79S 9oc8D atunci: R&D=O7$P9S9 Soc8 7S=SOS+O=O+ =O=+=S8 7Sit.Soc8D. 6inamica itemului munca e reali%ea%a cel putin t-eoretic  prin micare permanenta imultana i in acelai en a tuturor ubitemelor ale orice decala5e care e i,ec pe parcurul actiunii acetora pro,oaca &ie nereali%area integrala a copurilor productiei &ie intar%ierea in indeplinirea lor ceea ce poate perturba corelatiile i  proportiila de%,oltarii unitatilor economice a centralelor ramurilor i c-iar ale economiei nationale. In cadrul itemului munca e cu,ine a &i implicate i arcina de munca ub apectul cantitatii i calitatii ei &ie ca ete introdua din a&ara itemului &ie ca e &omea%a c-iar in interiorul lui. Spre deoebire de mi5loace ubiectul primete o arcina de munca pe care i4o repre%inta in mod contient i pentru a carei indeplinire depune un e&ort de ,ointa conuma di&erite tipuri de energie.

In limba5 in&ormational arcina de munca e de&inete ca un mea5 adreat ub &orma de olicitare ubiectului i la care aceta retroactione%a intr4un e&&ort limitat de propriile4I capacitati. In ca%ul acti,itatilor arcina de munca implica in primul rand o erie de acti,itati care unt at&el clai&icate: 4acti,itati care olicita ubiectul unilateral aa incat componenta motorica ete negli5abila au abenta 4 acti,itati complee care pre%inta un anamblu de olicitari intelectuale i emotionale din acu%a proceelor de deci%ie de un ni,el mai inalt i cu rapunderi pentru re%ultatele muncii au pentru conecintele actiunilor e&&ectuate a calculatoarelor electonice. Reali%area unei arcini de munca inplica o erie de eigente de ordin cantitati,: 4,olumul de lucrari au produe ce re,ine &iecarui eecutant con&orm programului de productie 4 timpul in care urme%a a &i indeplinite etc. Sarcina de munca ,i%ea%a cu neceitate coniderarea unor elemente calitati,e: 4cotul cu care e reali%ea%a ,olumul de lucrari 4calitatea neceara acetora. Paralel cu e&ortul &i%ic au pi-ic pe care4l implica arcina de munca ubiectului aceta trebuie a reali%e%e i un e&&ort de adaptare la mi5loacele de munca la ambianta &i%ica ca i la cea pi-ica. In  proceul muncii aparatele din dotare pot produce ,ibratii trepidatii %gomote care impun ubiectului e&ortul de a e adapta organic. =ediul &i%ic ambient olicita de aemenea e&ortul omului de a e adapta la temperaturi iluminat umiditate etc. +mbianta pi-ica

 poate i ea ampli&ica e&ortul omului in timpul muncii. +ceti &actori de olicitare e adauga au e cumulea%a cu arcina de munca i pot genera marirea e&ortului i reducerea e&icientei muncii. Reali%area adaptarii reciproce a elementelor itemului munca &ace obiectul de cercetare al celor mai ,ariate tiinte:te-nice economice umane.6in randul tiintelor umane i ociale 4au deprin ramuri applicati,e ca: pi-ologia muncii ociologia muncii &i%iologia muncii &iologia muncii igiena muncii al caror obiect de cercetare il contituie omul in timpul acti,itatii.

5. S%urt istori% al er!onoiei

reutatile i e&orturile in de%,oltarea i aplicarea tiintelor pi-o4 ociale

in

productia

economica

unt

generate

de

compeleitatea

&enomenelor pe care le tudia%a cat i de integrarea lor. 6e aici a re%ultat i neceitatea de a e uni intr4o tiinta interdiciplinara a conditiei umane atat  pi-ologia antropologia culturala tiintele economice i te-nice cat i alte tiinte. Stiinta interdiciplinara care a re%ultat 4a numit ERONO=IE. AErgonomia ete o tiinta de &oarte mare actualitate pentru productia indutriala i pentru ,iata omului in general. In anul 1)!3 a &ot propua in +nglia pentru prima data de catre  pro&eorul ?.0.G. =urrell denumirea de ergonomie. El o de&inete ca tudiul tiinti&ic al relatiei om i mediul au de munca. Prin mediu e intelege nu numai mediul incon5urator ci i materiale modele de lucru organi%area acti,itatii. Obiecti,ul au ete tabilirea regulilor de de&aurare a proceului de munca.

9ot in +nglia in anul 1)!) e in&iintea%a prima ocietate de ergonomie iar in S.U.+.in 1)"'. In anul 1)#1 e organi%ea%a la Stoc-olm primul congre international de ergonomie. 6enumirea de ergonomie deri,a de la cu,intele de origine greaca: ergomunca nomolege. In +merica aceleai preocupari au &ot grupate ub denumiri di&erite: -uman &actorengineering engineering p;c-olog; au man4mac-ine engineering. In Ruia Ce-ia Slo,aciaergonomia e numete pi-ologie inginereaca. +ta%i denumirea de ergonomie ete acceptata i &oloita in toata lumea.

Soli%itarile or!anis"ului in &ro%esul de "un%a:

1. 0i%ice: dinamice tatice combinate 2. In&ormationale: olicitarile en%o4motorii in proportii di&erite dupa natura muncii proceul te-nologic dupa cerinte cu incordare mai mare au mai mica a anali%atorilor en%oriali 3. =entale: perceptie atentie 5udecata i olicitari datorate tarilor emotionale i a&&ecti,e.

#6. A&li%atiile er!ono"iei in "un%a de se%retariat

1. Neceitatea ca mainile a lucre%e imultan i imetric incepand i terminand in acelai timp  geture imilare  eecutate pe o traiectorie continua au curbilinie.

2. Economiirea micarilor. Obiectele i materialele trebuie a &ie cat mai la indemna  cat mai aproape de eecutant  deoarece: 4

micarile cotului repre%inta limita uperioara a %onei normale de lucru

4

micarile umarului repre%inta limita uperioara a %onei maime

4

micarile terno4cla,iculare neceita o deplaare a trunc-iului 3. Succeiunea logica a operatiilor i locul tabilit; al

obiectului de munca. 6aca ecretarul nu pune in acelai loc corepondenta care trebuie re%ol,ata i trebuie a o caute  pe langa &aptul ca ucceiunea logica a micarilor ete mereu tulburata el  poate c-iar omite ,reun document &oarte important.

CONCLUII

In perceptia mea  ergonomia ete diciplina care e ocupa cu tudierea interactiunii dintre oameni i alte elemente ale unui item prin intermediul unor te-nici  metode  teorii i principii in ,ederea alegerii celor mai  potri,ite optiuni prin care omul trebuie a de,ina e&icient in acti,itatea a. Ergonomia inumea%a mai multe cunotinte din mai multe domenii cum ar &i: anatomia  antropometria  igiena muncii  &i%iologia ociologia   pi-ologia  economia etc ramurile cele mai inportante ale ei &iind: ergonomia cogniti,a ergonomia organi%ationala i ergonomia &i%ica. Ergonomia &i%ica e raportea%a la acti,itatea caracteriticilor &i%ice i anatomice i biomecanice ale omului in domeniul : potului de lucru  tulburarilor muculare deignului locului de munca anatatea i ecuritatea in munca. Ergonomia cogniti,a e raportea%a la modul in care proceele mentale cum ar &i perceptiile  logica rapunurile motorii  in&luentea%a interactiunea dintre om i elementele itemului . 6in domeniul aceta &ac parte: olicitarea neuropi-ica  luarea unor deci%ii obtinerea  per&ormantei  treul la loculul de munca. Ergonomia organi%ationala e raportea%a la optimi%area itemelor ociote-nice inclu%and tructuri organi%ationale politici procee domeniul de tudio &iind plani&icarea in munca managementul reurelor  tabilirea orarului etc.

$I$/IOR+0IE

1. $+S+NU GEORGE i PRICOP =IG+I –=anagementul apro,i%ionarii i de&acerii – ed. 3 $ucureti 2**".