SISTEMUL OSOS SI SISTEMUL MUSCULAR 1. Oasele pereche ale neurocraniului sunt: A. frontalul; B. occipitalul; C. maxilarul; D. oasele zigomatice; E. temporalul. 2. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt: A. parietalul; B. temporalul; C. mandiula; D. maxilarul; E. etmoidul. !. Coloana "erteral# are un num#r de "ertere egal cu: A. 33-34; B. !2$!%; C. !&$!2; D. !&$!%; E. !1$!%. %. 'epartizarea "erterelor pe regiuni este urm#toarea: A. ( cer"icale; B. !$% coccigiene; C. 7 cervicale; D. )$( lomare; E. %$* toracale. *. 'egiunea coccigian# a coloanei "erterale are +n structura sa: A. o "erter# denumit# atlas; B. o "erter# denumit# axis; C. 4- verte!re redu"e; D. 2$! "ertere sudate ce formeaz# coccisul; E. sunt ade"#rate "ariantele c ,i d.
-. Din cele 12 perechi de coaste se grupeaz# +n coaste ade"#rate: A. perechile de la la /; B. perechile de la la 0; C. perec#ile de la I la $II; D. coastele flotante; E. perechile 0 / ,i /. ). Dintre rolurile esutului osos enumerate mai 3os una nu este real#: A. funcie mecanic# de susinere a esuturile moi ale organismului; B. funcie hematopoietic#; C. este depozit de s#ruri minerale; D. asigur# protecia organelor "itale; E. co%"tituie compo%e%tele active ale "i"temului locomotor. (. 'egiunile cer"ical# toracal# lomar# sacrat# ,i coccigian# au respecti": A. 7&'(&&&4- verte!re; B. )1&**% "ertere; C. )$( 1& %$* %$* %$* "ertere; D. )1&**! "ertere; E. )$( 1&$12 **%$* "ertere. 4. 5a formarea centurii scapulare particip#: A. femurul; B. clavicula; C. radiusul; D. coxalul; E. cuitusul. 1&. 6cheletul memrului superior lier este format din: A. femur; B. cla"icula; C. omoplat; D. coxal; E. #umeru". 11. 7n alc#tuirea scheletului trunchiului intr#: A. coloa%a verte!ral); B. omoplatul ,i cla"icula; C. oasele coxale; D. centura pel"ian#; E. centura scapular#.
12. 7n primele faze ale dez"olt#rii emrionare scheletul e constituit din: A. +n totalitate din epitelii glandulare; B. +n totalitate din epitelii senzoriale; C. +n totalitate din esut osos compact; D. din tesut osos spongios; E. di% mem!ra%e co%*u%ctive +i cartila* #iali%. 1!. Cre,terea oaselor +n grosime: A. se face prin procese de condrogenez#; B. "e ,ace pri% activitatea perio"tului; C. se face cu a3utorul lichidului sino"ial; D. se face cu a3utorul meniscurilor articulare; E. se face cu a3utorul lichidului cefalorahidian. 1%. 7n dez"oltarea emrionar# procesele de osificare +ncep: A. +n s#ptam8na a$$a; B. +n s#ptam8na a$a; C. % ")ptam%a a I$-a; D. +n s#ptam8na a $a; E. +n s#ptam8na a 0$a. 1*. Oasele cresc +n lungime l#ime ,i grosime p8n# +n 3urul "8rstei de: A. 1- ani; B. 1( ani; C. ( a%i; D. 1& ani; E. 1* ani. 1-. Articulaiile alegei "arianta ade"#rat#: A. articulaiile moile permit doar mi,carea de flexie; B. articulaiile fixe permit doar mi,carea de extensie; C. articula/iile o"ului co0al "u%t ,i0e; D. articulaiile oaselor cutiei craniene sunt semimoile; E. articulaiile dintre corpurile "erterelor sunt fixe. 1). 7n structura articulaiei moile de tip sino"ial reg#sim urm#toarele componente cu excepia: A. cartila3 articular; B. memrana sino"ial#; C. ca"itate sino"ial#; D. calu"; E. lichid sino"ial.
1(. 9otalitatea oaselor formeaz#: A. scheletul; B. "i"temul o"o"; C. sistemul locomotor; D. coloana "erteral#; E. centurile memrelor. 14. Oasele sunt constituite din cu excepia: A. esut osos compact; B. esut osos spongios; C. esut con3uncti" firos; D. esut con3uncti" reticulat; E. "arcomere. 2&. Oaselor cutiei craniene sunt unite +ntre ele prin: A. articula/ii ,i0e; B. articulaii semifixe; C. articulaii moile; D. articulaii semimoile; E. +ntre ele nu se g#sesc articulaii. 21. Oasele se +mpart dup# form# +n: A. oase netede; B. oa"e late; C. oase semimoile; D. oase fixe; E. oase suiri. 22. 6cheletul memrului inferior lier este alc#tuit din cu excepia: A. femur; B. tiie; C. tarsiene; D. metacarpie%e; E. patel#. 2!. Cutia toracic# este format# din cu excepia: A. regiunea toracic# a coloanei "erterale; B. manuriul sternal; C. corpul sternului; D. apendice xifoid; E. clavicula.
2%. atela face parte din: A. regiunea toracic# a coloanei "erterale; B. centura pel"ian#; C. centura scapular#; D. "tructura mem!rului i%,erior li!er; E. structura memrului superior lier. 2*. esutul osos compact este format din: A. canal
D. este proprietatea mu,chilor netezi "iscerali de a re"eni la forma iniial# dup# +ncetarea aciunii forei ce a determinat extensia sa; E. este proprietatea mu,chilor striai scheletici de a$,i menine constant# tensiunea la diferite grade de distensie. 2). otenialul de memran# al firei musculare striate este: A. de -2 la -'m$; B. de $( la $1&m0; C. de $*& la $(&m0; D. de (& la 1&&m0; E. de $(& la 1&&m". 2(. laca motorie are ca mediator chimic: A. serotonina; B. histamina; C. acetilcoli%a; D. acetilcolinesteraza; E. dopamina.
24. =u,chii somatici dupa poziia +n organism se +mpart +n urm#toarele grupe: A. mu,chii capului feei g8tului trunchiului ,i memrelor; B. mu+c#ii capului& 1tului& tru%c#iului +i mem!relor; C. mu,chii capului g8tului toracelui adomenului ,i memrelor; D. mu,chii capului feei g8tului toracelui adomenului ,i memrelor; E. mu,chii capului feei g8tului trunchiului memrelor superioare ,i inferioare. !&. =u,chii masticatori sunt reprezentai prin: A. mu,chii hioidieni; B. mu,chii limii; C. oricularul uzelor; D. mu,chii mimicii; E. mu+c#iul ma"eter. !1. Dintre mu,chii g8tului fac parte: A. maseterul; B. oricularul uzelor; C. "ter%ocleidoma"toidia%ul; D. temporalul; E. pectoralii. !2. =u,chii toracelui sunt reprezentai de: A. di%/at; B. trapez; C. mare dorsal; D. drept adominal; E. hioidian. !!. >ace parte din mu,chii um#rului: A. tricepsul sural; B. deltoidul; C. iceps rahial; D. croitorul; E. marele dorsal. !%. =u,chii raului sunt reprezentai de: A. deltoid; B. tricep" !ra#ial; C. triceps sural; D. flexor al degetelor; E. iceps femural.
!*. Din mu,chii memrului superior fac parte: A. m. hioidian; B. mm.plantari; C. mm. "upi%atori; D. mm. olici; E. m. gastrocnemian. !-. Coapsa posed# urm#torii mu,chi cu o excepie: A. icepsul femural; B. ?uadricepsul femural; C. croitorul; D. 1a"troc%emia%; E. aductor al coapsei. !). ectoralii fac parte din: A. mu+c#ii toracelui; B. mu,chii adomenului; C. mu,chii um#rului; D. mu,chii spatelui; E. mu,chii cefei. !(. =u,chii striai reprezint# procentual +n raport cu greutatea corpului: A. 1&@; B. 2*@; C. 4; D. -&@; E. %*@. !4. Despre mu,chii scheletici putem afirma urm#toarele cu excepia: A. co%"tituie compo%e%tele pa"ive ale "i"temului locomotor; B. sunt mu,chi striai "oluntari; C. contracia acestora se efectueaz# la comanda direct# a sistemului ner"os central; D. menin poziia corpului prin contracii tonice; E. asigur# deplasarea prin contrac2ii rapide determinate de impulsurile pro"enite de la sistemul ner"os.
%&. Contraciile musculare izotonice: A. sunt contracile +n care mu,chiul nu$,i modific# dimensiunile; B. la ni"elul lor nu se produce lucru mecanic; C. sunt caracteristice musculaturii posturale; D. reali5ea5) lucru meca%ic; E. sunt contraciile +n care mu,chiul +,i modific# starea de tensiune.
%1. Durata de propagare a undei de depolarizare de$a lungul firei musculare striate este: A. de !$* ms la "iteza de 12ms; B. de 2$* ms la "iteza de 12 ms; C. de 12ms la "iteza de 2*ms; D. de (-m" la vite5a de '(m6"; E. de 2$*s la "iteza de 12ms. %2. Contractilitatea alegei "arianta corect#: A. reprezint# proprietatea mu,chiului striat de a re"eni la forma iniial# dup# +ncetarea aciunii forei; B. elierarea calciului din mitocondrii datorit# depolariz#rii memranei acesteia ,i cre,terii permeailit#ii ei reprezint# cuplarea excitaiei cu contracia; C. cuplarea actinei cu miozina este un proces de acti"are fa"orizat de fier; D. scindarea A9$ului produs prin oxidare anaero# +n ciclul res se datoreaz# aciunii enzimatice a complexului acto$miozinic; E. ,a5a de co%trac/ie durea5) %tre ' +i 4 m". %!. esutul muscular striat este constituit din: A. celule mu"culare alu%1ite& de%umite ,i!re mu"culare; B. celule musculare alungite denumite sarcomere; C. celule musculare alungite denumite sarcoleme; D. celule musculare alungite denumite sarcoplasme; E. celule musculare alungite denumite fire ner"oase. %%. Dup# aciunea lor principal# mu,chii pot fi +mp#rii +n cu excepia: A. flexori ,i extensori; B. aductori si adductori; C. supinatori ,i pronatori; D. lo%1itudi%ali; E. circulari. %*. nitatea morfo$funcional# a miofirilei este: A. fira muscular#; B. "arcomerul; C. miofilamentele de actin# ,i miozin#; D. unitatea motorie; E. fasciculul muscular.
%-. Despre firele musculare striate se pot afirma urm#toarele cu excepia: A. sunt celule alungite; B. are o lungime de "ariail# 1mm$12cm; C. au un diametru de 2&$1&&AF; D. prezint# contracie "oluntar# rapid#; E. pre5i%t) doar "arcolem) +i "arcopla"m)& ,ii%d celule a%ucleate. %). Diametrul firei musculare striate este de: A. 1$1& AF; B. (-' A; C. 2$1& AF; D. *&$1&& AF ; E. &.2$1 AF. %(. >ira muscular# striat# conine: A. %umero+i %uclei a+e5a/i peri,eric; B. un nucleu a,ezat central; C. doi nuclei; D. un nucleu a,ezat periferic; E. este anucleat#. %4. =emrana G: A. str#ate discul +ntunecat; B. "tr)!ate di"cul clar; C. este unitatea morfo$funcional# a miofirilei; D. se g#se,te +n mi3locul enzii <; E. str#ate alternati" discurile clare ,i discurile +ntunecate. *&. 6arcomerul: A. este cuprins +ntre dou# enzi <; B. este cuprins +ntre o and# < ,i o memran# G; C. e"te cupri%" %tre dou) mem!ra%e 8; D. este specific firei musculare netede; E. reprezint# organitele specifice firei musculare. *1. =u,chii striai scheletici: A. se g#sesc localizai +n miocard; B. firele musculare sunt netede uninucleate fusiforme; C. nu prezint# sarcomere; D. ,ormea5) mu"culatura lim!ii; E. contracia este in"oluntar# lent#.
*2. Despre miofilamente putem afirma: A. miofilamentele groase cu diametrul de *&A sunt formate din miozin#; B. miofilamentele groase cu diametrul de *&A sunt cuprinse +n discurile +ntunecate; C. miofilamentele groase cu diametrul de 1&&A sunt formate din actin#; D. mio,ilame%tele 1roa"e 9cu diametrul de 'A: "u%t cupri%"e % di"curile %tu%ecate;
E. miofilamentele groase cu diametrul de *&A sunt solidarizate de memrana G. *!. 9ricepsul rahial poate determina: A. adducia rotaia ,i flexia raului; B. aducia rotaia ,i flexia raului; C. aducia rotaia ,i extensia ratului; D. adduc/ia& rota/ia +i e0te%"ia !ra/ului; E. adducia ,i extensia coapsei. *%. ropriet#ile fundamentale ale mu,chilor sunt urm#toarele cu excepia: A. elasticitatea; B. plasticitatea; C. excitailitatea; D. contractilitatea; E. ,e!ra mu"cular). **. Contracia determinat# experimental de aciunea unic# a unui excitant se nume,te: A. contracie tetanic#; B. sinaps#; C. contracie tetanic# incomplet#; D. contracie tetanic# complet#; E. "ecu"). *-. 6ecusa: A. perioada de laten# dureaz# &1s; B. perioada de contracie dureaz# &.%s; C. perioada de relaxare dureaz# &.*s; D. %iciu% r)"pu%" %u e adev)rat; E. toate r#spunsurile sunt ade"#rate.
*). Dau un aspect striat specific firei musculare striate: A. osteoanele; B. mio,i!rilele; C. "asele sanguine; D. mitocondriile; E. tendoanele. *(. Ce component# a osului particip# la hematopoez#H A. cartilagiul; B. sistemele interha"ersiene; C. periostul; D. m)duva o"ului "po%1io"; E. esutul adipos. *4. 7ntr$un osteon lamelele osoase sunt dispuse +n 3urul canalelor
-!. Deplasarea permanent# a extremit#ilor osoase dintr$o articulaie poart# denumirea de: A. fractur#; B. reumatism articular; C. lu0a/ie; D. reumatism deformant; E. entors#. -%. 7ntr$un os lung g#sim m#du"# galen#: A. +n periost; B. % cavitatea medular); C. +n canalul
-4. 0iscerocraniul este alc#tuit din cu excepia: A. maxilar; B. mandiul#; C. ",e%oid; D. oase zigomatice; E. oase lacrimale. )&. 7ntr$o fractur# inchis# simptomele sunt cu excepia: A. dureri locale; B. impoten# funcional#; C. deformarea regiunii; D. capete o"oa"e apare%te; E. moilitate anormal#. )1. Osteogeneza reprezint#: A. leziunea ap#rut# la ni"elul osului dup# infecia cu streptococi; B. leziunile articulare far# fractur# produse dup# un accident; C. proce"ul de o"i,icare a mem!ra%elor co%*u%ctive +i a cartila1iilor; D. deform#ri ale oasel.or; E. reacti"area periostului. )2. 'eprezint# suportul morfologic ,i funcional al mu,chilor striai scheletici +mpreun# cu ace,tia constituind sistemul locomotor: A. osul; B. esutul osos compact; C. "c#eletul; D. sistemul osos; E. tendoanele ,i apone"rozele. )!. Axisul reprezint#: A. o articulaie fix#; B. un os specific felinelor ce lipse,te la om; C. a doua verte!r) cervical); D. un os nepereche al neurocraniului; E. un os al "iscerocraniului. )%. Este necesar un antrenament preg#titor de +nc#lzire +n cazul sporti"ilor pentru pre"enirea: A. fracturilor; B. e%tor"elor; C. reumatismului articular acut; D. reumatismului deformant; E. pseudartrozei.
)*. Despre contracia auxotonic# putem afirma: A. e"te aceea % care varia5) att lu%1imea ct +i te%"iu%ea mu+c#iului; B. lungimea r#m8ne constant#; C. tensiunea r#m8ne constant#; D. "ariaz# doar lungimea; E. se modific# doar tensiunea. )-. Ce procent din energia chimic# elierat# +n timpul contrac2iei este con"ertit# +n energie caloric#:
A. 1&@; B. %&@; C. 7; D. 4&@; E. *&@. )). Oser"8nd o seciune printr$un mu,chi striat "om identifica: A. endost; B. epitenoniu; C. e%domi"ium; D. periost; E. areole. )(. Cre,terea +n lungime a oaselor are loc: A. prin procesul de osteoliz#; B. pri% proce"e de co%dro1e%e5) +i o"teo1e%e5); C. prin apariia osteofitelor; D. numai +n "iaa intrauterin#; E. prin acti"itatea periostului. )4. Despre oase putem afirma cu excepia: A. /e"uturile co%*u%ctive moi ,ormea5) oa"ele; B. sunt organe rezistente; C. au form# "ariail#; D. au structur# "ariail#; E. sunt elastice. (&. Oasele lungi ale scheletului sunt reprezentate de urm#toarele oase cu o excepie: A. radius; B. tiie; C. co0al; D. fiul#; E. humerus.
(1. C8te oase intr# +n structura neurocraniuluiH A. %; B. =; C. (; D. ); E. 2. (2. Dintre oasele "iscerocraniului fac parte: A. ma0ilarul; B. etmoidul; C. sfenoidul; D. temporalul; E. frontalul. (!. Osul pieptului este reprezentat de: A. cla"icul#; B. omoplat; C. stern; D. fiul#; E. humerus. (%. 7n structura centurii scapulare intr#: A. humerusul; B. clavicula; C. manuriul sternal; D.corpul sternului; E. sunt corecte r#spunsurile ,i c. (*. 'otula: A. este un os tarsian; B. "e mai %ume+te +i patel); C. este un os metatarsian; D. este un os lung; E. niciun r#spuns nu este corect. (-. Articulaiile sunt formaiuni de leg#tur# +ntre: A. oa"e; B. oase ,i mu,chi C. oase ,i tendoane; D. tendoane ,i mu,chi; E. mu,chi ,i fascii.
(). Articulaiile $r#spuns corect: A. "u%t de trei tipuri; B. sunt organe de leg#tur# +ntre mu,chi; C. reprezint# inseria unui mu,chi pe os; D. articulaiile fixe prezint# memran# sino"ial#; E. articulaiile semimoile permit mi,c#ri cominate. ((. Articulaiile semimoile posed#: A. un grad mare de moilitate; B. ca"itate articular#; C. o mo!ilitate redu"); D. calus; E. sunt corecte r#spunsurile a ,i . (4. =u,chii masticatori sunt reprezentai de: A. oricularul uzelor; B. temporalul; C. mu,chii limii; D. mu,chii cutanai; E. sunt corecte r#spunsurile a ,i . 4&. oziia de echiliru stail a corpului uman$ "ariant# corect#: A. e"te cea de orto"tati"m B. poligonul de susinere este format de azin C. este cea de clinostatism D. este cea de flexie anterioar# E. este cea de poziie ,ez8nd#. 41. >enomenele secundare ale ooselii musculare$"ariant# ade"#rat#: A. sunt cunoscute su denumirea de fer# muscular#; B. se +nl#tur# prin repaus total; C. se +nl#tur# prin consumul masi" de ap#; D. co%"tituie o ur1e%/) medical); E. netratat# rapid duce la instalarea comei. 42. 0aloarea forei de contracie maxim# "ariaz# +ntre: A. !$* Igcm2; B. 3&=-' >16cm(; C. 1&&$12& Igcm2; D. !&&$2&&& Igcm2; E. !-$1&& Igcm2;
