+RUP *COLAR ,SFÂNTA ECATERINA UR.ICENI) IALOMIŢA
MINISTERUL EDUCAŢIEI) CERCETĂRII) TINERETULUI *I SPORTULUI
PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU SUSŢINEREA EXAMENULUI DE DOBÂNDIRE A COMPETENŢELOR COMPETENŢELOR PROFESIONALE NIVEL 3
CALIFICAREA: TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL
Candidat: DAN Va("ntin
Pr!"#r $ndr%&'tr: ORÂNCEANU Mari%#
2012 1
TEMA LUCRĂRII: PROCESORUL/ PROCESORUL/ SISTEME DE RĂCIRE A PROCESORULUI
2
CUPRINS
•
•
•
•
•
•
•
•
CAPITOLUL I…………………… I………………………………………………… …………………………………..pag ……..pag 2 Procesorul CAPITOLUL II………………… II……………………………………………… ……………………………………pag ………pag 4 Tipuri de procesoare CAPITOLUL III……………… III………………………………………… ……………………………………..pag …………..pag 21 Instalarea procesorului CAPITOLUL I…………………… I………………………………………………… ……………………………..…pag ..…pag 2! O"ercloc#ing CAPITOLUL ……………………… …………………………………………………… ………………………………pag …pag 2$ Testarea sta%ilitatii procesorului CAPITOLUL I…………………… I………………………………………………… …………………………………..pag ……..pag 2& Siste'e de racier CAPITOLUL II………………… II…………………………………………… ……………………………………pag …………pag 2( )ictionar PROT*CTIA +UNCII……………………………………….……pag +UNCII……………………………………….……pag !,
3
CAPITOLUL I Procesorul -CPU Central Processing Unit / unitatea centrala de procesare0
este cel care coordoneaa si integreaa totul de la co'ponentele instalate pe siste' pana la progra'ele cele 'ai co'ple3e. *l proceseaa date si co'eni pri'ind si tri'itand inor'atii codate in li'%a5 %inar prin i'pulsuri electrice. In 'are el este raspunatorul pentru "itea de reactie a calculatorului nostru.
Iata cateva lucruri utile, de baza pe care ar trebui sa le stiti despre CPU: Cam ce ar trebui sa va intereseze cand mergeti sa achizitionati un procesor: •
•
•
•
•
Socket6 aici tre%uie sa discuta' si despre placa de %aa pentru ca soclul
-soc#et0 este poitionat pe aceasta si este cel care asigura co'pati%ilitatea dintre cele 2 co'ponente. FSB-7ront Side 8us06 prin care se realieaa co'unicarea dintre procesor si placa de %aa. Adica rapiditatea cu care se interactioneaa cu placa de %aa si cu celelalte co'ponente. )eci degea%a un 'icroprocesor are rec"enta 'are daca "itea de transer este 'ica. Frecventa de lucru -sau de tact0 a procesorului arata capacitatea sa de prelucrare a datelor. Se 'asoara in 'ega9erti - Mhz0 dar odata cu e"olutia 'icroprocesoarelor aceste rec"ente au ost 'ultiplicate acu' 'asurandu: se in giga9erti - Ghz0. Cooler 6 cu cat un procesor este 'ai 'are consu'ator de energie cu atat "a i 'ai predispus la supraincalire asta insea'na ca "a tre%ui sa ai%e un cooler pe 'asura. - Cooler:ul ce "reti sa:l ac9iitionati tre%uie sa ie destinat special procesorului detinut.0 Compatibiliatea cu memorii !M 6 la el ca la FSB degea%a a"eti un procesor peror'ant daca 'e'oria RA+ este insuicienta.
4
•
Cache Memor"6 ce tre%uie sa stiti este ca cu cat 'e'oria cac9e este
'ai 'are cu atat inor'atiile "itale "or i 'ai usor de accesat.
Un progra' %un cu care puteti ala inor'atii despre procesorul du'nea"oastra "a reco'and progra'ul6 CPU#$
5
CAPITOLUL II
P%C&S%!& I'(&)
C%& •
•
•
•
P&'(IUM
C&)&%'
Procesoarele a%ricate de co'pania INT*L sunt de trei tipuri si anu'e Core Pentiu' si Celeron care la r;ndul lor e3ista ;n 'ai 'ulte "ariante ;n unctie de generatie -Core 2 Pentiu' 4 Pentiu' ! Celeron 2 etc.0 de rec"enta de ceas -2 <=> 24 <9> ! <9> etc.0 si de nu'arul de nuclee -?cores?0. @ntre aceste trei tipuri e3ista ase'anari si dierente in ce pri"este ar9itectura olosita si te9nologia de productie care se relecta ;n peror'anta lor glo%ala. Procesoarele Core si Pentiu' sunt destinate acelora care doresc c;t 'ai 'ulta peror'anta de la calculator si ca ur'are s;nt dispusi sa plateasca un pret pe 'asura pentru acest lucru. Procesoarele Celeron sunt destinate acelora care doresc sa cu'pere procesoare produse de co'pania Intel dar sunt de acord sa sacriice un anu'it grad de peror'anta ;n a"oarea unui pret 'ai scaut. Aceasta politica de 'ar#eting a co'paniei Intel ace ca procesoarele Celeron sa ie a%ricate si poitionate pe piata ;n asa el ;nc;t sa nu intre ;n concurenta cu procesoarele Pentiu' sau Core. Ca ur'are ele au "itee 'ai 'ici dec;t cele 'ai noi procesoare Intel si Pentiu' au o rec"enta de unctionare a 'agistralei de date 'ai 'ica si de ase'enea 'ai putina 'e'orie cac9e pe pastila procesorului. )e e3e'plu la un 'o'ent dat cel 'ai puternic procesor Celeron -cu nucleu Nort9ood0 a"ea o rec"enta de ceas de 2( <= o rec"enta de unctionare a 'agistralei de date -a procesorului interna0 de 4,, += si o 'e'orie cac9e L2 de 12( B8. Prin co'paratie la acelasi 'o'ent cele 'ai puternice procesoare Pentiu' 4 o%isnuite -nu *3tre'e *dition0 a"eau o rec"enta de ceas de !4 <9 o rec"enta de unctionare a 'agistralei de date -a procesorului interna0 de (,, += si o 'e'orie cac9e L2 de $12 B8 -P4 cu nucleu Nort9ood0 sau 1,24 B8 -P4 cu nucleu Prescott0. O lista cu caracteristicile te9nice ale procesoarelor Core Pentiu' si Celeron se gaseste pe situl INT*L su% or'a de isier P)7. *+ C%&
Procesoarele Core au ost lansate pe piata la 5u'atatea anului 2,,& iar 'icroar9itectura care sta la %aa lor diera considera%il de cea olosita la constructia procesoarelor Pentiu' 4 si Pentiu' ). Noile ino"atii te9nologice olosite in procesoarele Core per'it o%tinerea unei peror'ante crescute in conditiile unui consu' de energie electrica scaut. Aceste ino"atii sunt ur'atoarele 6 •
*3ecutie )ina'ica pe Scara Larga -?ide )Dna'ic *3ecution?0 E procesoarele Core e3ecuta 'ai 'ulte instructiuni pe ciclul de tact decit 6
•
•
•
•
predecesoarele lor %aate pe ar9itectura Net8urst. In plus analia lu3ului de date prelucrat de procesor a ost opti'iata. Prelucrare I'%unatatita a )atelor +edia )igitale -?Ad"anced )igital +edia 8oost?0 E Instructiunile SS* au ost 'odiicate in asa el incit acu' prelucrarea datelor din aplicatiile 'ulti'edia -audio "ideo0 este de aproape doua ori 'ai rapida. +e'orie Cac9e Inteligenta de tip Superior -?Ad"anced S'art Cac9e?0 E +e'oria cac9e de tip L2 este parta5ata intre nucleele ce co'pun un procesor Core iar gradul ei de olosire de catre iecare nucleu poate i a5ustat dina'ic in unctie de ni"elul de acti"itate al nucleelor la 'o'entul respecti". Acces Inteligent la +e'orie -?S'art +e'orD Access?0 E Algorit'ii de aducere si procesare a datelor in 'e'oria cac9e de tip L1 si L2 au ost i'%unatatiti. Capacitate de 7olosire Inteligenta a *nergiei *lectrice -?Intelligent Poer Capa%ilitD?0 E Raportul ?Peror'anta per att consu'at? a ost i'%unatatit iar consu'ul de energie electrica si disiparea de caldura au ost di'inuate. Procesoarele pot sa:si deacti"ee in 'od dina'ic su%unitatile care sunt inacti"e astel incit energia electrica sa ie olosita nu'ai daca este ne"oie de ea la 'o'entul respecti" -eicientiarea consu'ului de energie0.
*+* P%C&S%!& I'(&) C%& M%'%'UC)&!(& -sin.le core- # cu un sin.ur nucleu/
Co'pania INT*L nu produce in preent procesoare 'ononucleate ce inglo%eaa te9nologia Core. *+0 P%C&S%!& I'(&) C%& BI'UC)&!(& -dual core- # cu doua nuclee/ *+0+* Intel Core 0 1uo
Procesoarele Core 0 1uo sunt a%ricate olosind doua tipuri de nuclee anu'e Conroe si Allendale care diera intre ele doar prin 'ari'ea 'e'oriei cac9e de tip L2 -2 +8 pentru Allendale si 4 +8 pentru Conroe0. *le olosesc instructiunile pe &4 de %iti -*+&4T0 si suporta te9nologiile de "irtualiare -Intel irtualiation Tec9nologD0 si de eicientiare a consu'ului energetic -Intel *n9anced SpeedStep Tec9nologD0 dar nu si te9nologia =Dper:T9reading. Aceste procesoare au ne"oie de placi de %aa cu soclu L
un singur nucleu la rec"enta de !& <=. O crestere 'are de peror'anta este "ala%ila doar atunci cind procesoarele sint olosite pentru soturi opti'iate pentru lucrul cu 'ai 'ulte nuclee -de e3. progra'ele de graica !)0. +odelele Core 0 1uo e3istente sunt ur'atoarele 6 • • • • • • •
6 2&& <= 3 2 nuclee G 4 +8 'e'orie cac9e L2 6 24, <= 3 2 nuclee G 4 +8 'e'orie cac9e L2 6 21! <= 3 2 nuclee G 2 +8 'e'orie cac9e L2 6 1(& <= 3 2 nuclee G 2 +8 'e'orie cac9e L2 6 1(, <= 3 2 nuclee G 2 +8 'e'orie cac9e L2 :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 72844 6 2H! <= 3 2 nuclee G 4 +8 'e'orie cac9e L2 E 1,$1,1&21# > a'ilia Core 2 *3tre'e &2344 &2244 &2544 &2644 &5644
*+6 P%C&S%!& I'(&) C%& C9!1I'UC)&!(& -uad core- # cu patru nuclee/ *+6+* Intel Core 0 ;uad
Procesoarele Core 0 ;uad sunt a%ricate pe %aa nucleului Bentsield -co'pus din doua nuclee Conroe puse unul linga altul0 si au rec"enta 'agistralei principale -7S80 de 1,&& +=. *le olosesc instructiunile pe &4 de %iti -*+&4T0 si suporta te9nologiile de "irtualiare -?Intel irtualiation Tec9nologD?0 si de eicientiare a consu'ului energetic -?*n9anced SpeedStep Tec9nologD?0 dar nu si te9nologia =Dper:T9reading. Aceste procesoare au ne"oie de placi de %aa cu soclu L
;2244 6 24, <= 3 4 nuclee G ( +8 'e'orie cac9e L2 -2 3 4 +80
:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: ;72344 6 2&& <= 3 4 nuclee G ( +8 'e'orie cac9e L2 -2 3 4 +80 E a'ilia Core 2 *3tre'e *+5 P%C&S%!& I'(&) C%& &7(&M&
7a'ilia Core 0 &
8
+odelele Core 0 &
72844 6 2H! <= 3 2 nuclee G 4 +8 'e'orie cac9e L2 ;72344 6 2&& <= 3 4 nuclee G ( +8 'e'orie cac9e L2 -2 3 4 +80
0+ P&'(IUM
M%'%'UC)&!(& SI'G)& C%&/
BI'UC)&!(& 1U!) C%&/
0+* Procesoare Pentium mononucleate -sin.le core- # cu un sin.ur nucleu/
Procesoarele Pentiu' au ost pina in anul 2,,& cele 'ai puternice procesoare produse de Intel si sunt indicate pentru cei care doresc sa oloseasca calculatorul si pentru 5ocuri de ulti'a generatie sau pentru prelucrare audio:"ideo. Procesoarele Pentiu' a%ricate ;n preent sunt dintr:a patra generatie -Pentiu' 40 dar se 'ai gasesc ;n ";nare la ';na a doua si siste'e cu procesoare din generatia a treia -Pentiu' ! denu'ire scrisa de o%icei Pentiu' III0. 0+*+* Pentium 5
Procesoarele Pentium 5 -cu e3ceptia seriei P4 *3tre'e *dition0 au ost a%ricate olosindu:se cinci tipuri de nuclee si anu'e ila'ette Nort9ood Prescott Prescott 2+ si Cedar +ill. @ntre cele cinci tipuri de nuclee e3ista 'ulte ase'anari ;nsa e3ista si destule dierente legate de procesul de a%ricatie sau de ar9itectura interna.Nucleul illa'ette a ost pri'ul tip de nucleu inclus in procesoarele P4 si de aceea a ost si cel 'ai sla% inglo%ind doar 2$& B8 de 'e'orie cac9e L2.Nucleul Nort9ood are ( B8 de 'e'orie cac9e L1 si $12 B8 de 'e'orie cac9e L2. Nucleul Prescott are un nu'ar du%lu de tranistori ata de nucleul Nort9ood si are 1& B8 de 'e'orie cac9e L1 alaturi de 1,24 +8 de 'e'orie cac9e L2. @n plus procesoarele %aate pe nucleul Prescott au o ar9itectura ;'%unatatita si s;nt dotate cu un set nou de instructiuni nu'it SS*! care nu e3ista la procesoarele %aate pe nuclee 'ai "ec9i si care "a i pus ;n "aloare de creatorii de soturi. Pe de alta parte nucleul Prescott are un consu' de electricitate 'ai crescut si dega5a 'ai 'ulta caldura ;n ti'pul unctionarii intensi"e dec;t nucleul Nort9ood ceea ce repreinta un dea"anta5. Nucleul Prescott 2+ isi are nu'ele de la includerea a 2 +8 de 'e'orie cac9e L2 si a ost olosit pentru unele procesoare Pentiu' 4 din a'ilia &33 si pentru cel 'ai peror'ant dintre procesoarele Pentiu' 4 *3tre'e *dition -P4 ** !.F!0. Nucleul Cedar +ill este ase'anator cu Prescott dar iind a%ricat cu o te9nologie de &$ n' are un consu' de electricitate 'ai scaut deci si o e'isie de caldura 'ai redusa.
9
+odelele din a'iliile =<< -$$, $4, $!, etc.0 si 2<< -&F, &&, &$, etc.0 sint ulti'ele repreentante ale generatiei de procesoare 'ononucleate Pentiu' 4. Ceea ce le deose%este de a'iliile precedente de procesoare Pentiu' 4 este posi%ilitatea olosirii te9nologiei *+&4T -*n9anced +e'orD &4 Tec9nologD0 adica olosirea instructiunilor pe &4 de %iti. Acestea au ne"oie pentru a unctiona de placi de %aa care sa suporte te9nologia *+&4T la ni"el de 8IOS iar la ni"el sotare de siste'e de operare -indos JP 3&4 sau Linu30 si de aplicatii pe &4 de %iti. 0+*+0 Pentium 5 &
Procesoarele Pentium 5 7& sunt cele 'ai peror'ante procesoare din generatia Pentiu' 4. +a5oritatea acestor procesoare au ost %aate pe nucleul
10
0+0 Procesoare Pentium binucleate -dual core- # cu doua nuclee/ 0+0+* Pentium 1
7a'ilia Pentium 1 cuprinde 'odelele Pentiu' ) (33 si Pentiu' ) H33. Procesoarele Pentiu' ) olosesc te9nologia *+&4T -instructiuni pe &4 de %iti0 insa nu si te9nologia =Dper:T9reading care a ost deacti"ata. •
•
Pentium 1 8<< sint procesoare %aate pe nucleul S'it9ield si au o 'e'orie
cac9e L2 de 2 +8. +odelele e3istente sint 6 Pentiu' ) (,$ (2, -2( <=0 (!, -! <=0 si (4, -!2 <=M0 a'%ele nuclee co'ponente a"ind rec"enta de tact speciicata in parantea. Acest tip de procesoare a ost scos din productie in anul 2,,&. Pentium 1 ><< sint procesoare %aate pe nucleul Presler si au o 'e'orie cac9e L2 de 4 +8. +odelele e3istente sint 6 Pentiu' ) H1$ -2( <=0 H2, -2( <=0 H!, -! <=0 H4, -!2 <=0 H4$ H$, -!4 <=0 si H&, -!& <=0 a'%ele nuclee co'ponente a"ind rec"enta de tact speciicata in parantea. 0+0+0 Pentium &
7a'ilia Pentium 7& contine cele 'ai puternice procesoare Pentiu' produse de co'pania Intel. *le au te9nologia =Dper:T9reading acti"ata si olosesc %ineinteles si instructiunile pe &4 de %iti -*+&4T0. •
•
•
Pentium 7& 854 este %aat pe nucleul S'it9ield are 2 +8 cac9e L2
rec"enta de !2 <= si 'agistrala de date -7S80 de (,, +=. Pentium 7& >== este %aat pe nucleul Presler are 4 +8 cac9e L2 rec"enta de !4& <= si 'agistrala de date -7S80 de 1,&& +=. Pentium 7& >2= este %aat pe nucleul Presler are 4 +8 cac9e L2 rec"enta de !4& <= si 'agistrala de date -7S80 de 1,&& +=.
A'%ele a'ilii de procesoare %inucleate olosesc or'atul de soclu L
Procesoarele Celeron 'oderne au nucleu de procesor Pentiu' 4 -"arianta ila'ette Nort9ood Prescott sau Cedar +ill0 dar ;n trecut procesoarele Celeron oloseau acelasi nucleu ca si procesoarele Pentiu' 'ai "ec9i cu o generatie. 7a'ilia de procesoare Celeron 1 cuprinde 'odele %aate pe nucleele Prescott si 11
Cedar +ill. *le au o peror'anta nota%il crescuta ata de procesoarele Celeron din generatiile anterioare c9iar si la o rec"enta de tact egala. Acest lucru se datoreaa 'ai 'ultor actori si anu'e 6 'ari'ea 'e'oriei cac9e L2 s:a du%lat sau c"adruplat -L2 / 2$& B8 Prescott L2 / $12 B8 Cedar +ill0 "itea 'agistralei principale a crescut si ea -$!! += ata de 4,, += c;t a"eau cele 'ai peror'ante procesoare Celeron cu nucleu Nort9ood0 si a ost introdus setul de instructiuni SS*!. Pe de alta parte procesoarele Celeron indierent de generatie nu suporta te9nologia =Dper: T9reading aceasta ra'inind apana5ul procesoarelor Pentiu' 4. Incepind cu a doua 5u'atate a anului 2,,$ Intel a inceput sa produca si procesoare Celeron ) care olosesc te9nologia *+&4T -instructiuni pe &4 de %iti0 de e3e'plu 'odelele Celeron ) !2& !!1 !!& !41 !4& !$1 !$2 !$$ !$& !&,. Acestea au rec"ente de tact de la 2$! la !4& <= si olosesc or'atul de soclu L Pentiu' 4 !.2* <= > Pentiu' 4 2.(C <= > Celeron 2 <= Celeron 2.( <= etc.0. Scopul era ca orice cu'parator sa poata sa apreciee usor peror'anta procesoarelor si sa poata sa se decida rapid care este cel 'ai potri"it pentru ne"oile sale. Intel a co'plicat ;nsa lucrurile pe parcurs -;n special pentru cu'paratorii 'ai putin a"iati0 pentru ca au e3istat oarte rec"ent situatii ;n care procesoare Pentiu' 4 a";nd aceeasi rec"enta de ceas a"eau peror'ante sensi%il dierite. Acest lucru se datora ;n principal aptului ca unele dintre aceste procesoare unctionau cu o 'agistrala interna de date de (,, += iar altele cu $!! += sau ca unele procesoare oloseau te9nologia ?=Dper:T9reading? ;n ti'p ce altele nu. +ai 'ult inter"eneau ;n ecuatie si dierentele legate de nucleele pe %aa carora erau construite procesoarele. @n acest el nu erau rare situatiile ;n care cu'paratorii erau pusi ;n diicultate atunci c;nd tre%uiau 12
sa aleaga procesorul adec"at dintre 'ai 'ulte procesoare a";nd aceeasi rec"enta de ceas dar preturi dierite. Aceasta stare de lucruri dea"oria ;n 'od e"ident cu'paratorul si ;n plus per'itea unele 'ane"re de 'ar#eting a%ui"e din partea ir'elor care "indeau siste'e si co'ponente de calculator ir'e care de o%icei speciicau ;n oertele lor doar rec"enta de ceas a procesorului ara a precia si rec"enta 'agistralei de date tipul nucleului sau co'pati%ilitatea cu te9nologia ?=Dper:T9reading?. Incepind cu anul 2,,4 Intel a 9otarit sa sc9i'%e radical 'odul de denu'ire a procesoarelor pe care le produce ;n asa el ;nc;t dierentele de peror'anta sa ie oarte clare. Noua 'etoda de denu'ire i'plica olosirea unui nu'ar -Processor Nu'%er : PN0 care sa relecte peror'anta glo%ala a procesorului respecti". )enu'irea "a i or'ata din nu'ele procesorului -Pentiu' sau Celeron0 la care se adauga un nu'ar alcatuit din trei cire de or'a H33 (33 F33 &33 $33 sau !33 dupa linia de procesoare ;n care se incadreaa un anu'it 'odel de procesor. or e3ista 'ai 'ulte grupuri de procesoare distincte si anu'e 6 procesoare cu peror'ante crescute -H33 si (330 procesoare pentru calculatoare 'o%ile -F330 procesoare cu peror'ante 'edii -&33 si $330 si procesoare cu peror'ante o%isnuite -!330. Pri'ele patru grupuri cuprind procesoare de tipul Pentiu' 4 iar ulti'ul procesoarele Celeron. Procesoarele nu'ite (33 si H33 sint cu doua nuclee. Un procesor a";nd un anu'it nu'ar este 'ai puternic decit procesoarele cu nu'ere 'ai 'ici si 'ai sla% decit procesoarele cu nu'ere 'ai 'ari. )e e3e'plu un procesor Pentiu' 4 la !& <= -construit pe nucleul Prescott a";nd 'agistrala de date de (,, += 1+8 'e'orie cac9e L2 co'pati%il cu te9nologia =T0 "a a"ea nu'arul $&, un procesor a";nd aceleasi caracteristici te9nice dar unctionind la rec"enta de !4 <= "a a"ea nu'arul $$, iar un procesor a";nd aceleasi caracteristici te9nice dar unctionind la rec"enta de !(4 <= "a a"ea nu'arul $F,. @n 'od si'ilar un procesor Celeron ) la 2&& <= -construit pe nucleul Prescott a";nd 'agistrala de date de $!! += 2$& B8 'e'orie cac9e L20 "a a"ea nu'arul !!, un procesor a";nd aceleasi caracteristici te9nice dar unctionind la rec"enta de 2$! <= "a a"ea nu'arul !2, iar un procesor a";nd aceleasi caracteristici te9nice dar unctionind la rec"enta de 2( <= "a a"ea nu'arul !!$.
P%C&S%!& !M1
M%'%'UC)&!(& SI'G)&# C%&/
BI'UC)&!(& 1U!)#C%&/
13
Procesoarele a%ricate de co'pania A+) s;nt de doua tipuri si anu'e At9lon si Se'pron. @ntre aceste doua tipuri e3ista ase'anari si dierente care se relecta ;n peror'anta lor glo%ala. )ierenta ;ntre procesoarele de tip At9lon si Se'pron este legata de rec"enta de ceas -?"itea?0 a procesorului de rec"enta 'agistralei de date de cantitatea de 'e'orie cac9e de pe pastila procesorului si de tipul nucleului olosit. *+ P%C&S%!& !M1 M%'%'UC)&!(& -sin.le core- # cu un sin.ur nucleu/
!(?)%' 25
!(?)%' 25 F7
S&MP%'
*+* !(?)%' 25 @ !(?)%' 25 F7
Co'pania A+) a introdus in productie incepind cu anul 2,,! procesoare a%ricate e3clusi" pe %aa unei ar9itecturi pe &4 de %iti - A+)&40 si anu'e a'iliile de procesoare At9lon &4 7J -"ersiunile $F $$ $! si $10 si At9lon &4. Aceste procesoare s;nt opti'iate pentru a rula aplicatii pe &4 de %iti ;nsa ele pot rula e3tre' de %ine si aplicatii pe !2 de %iti sau c9iar pe 1& %iti. @n aplicatiile pe !2 de %iti -de e3. 5ocuri progra'e de %irotica editare audio:"ideo etc.0 peror'anta procesoarelor cu ar9itectura pe &4 de %iti este c9iar considera%il 'ai %una dec ;t a procesoarelor pe !2 de %iti. Puterea reala a procesoarelor pe &4 de %iti este ;nsa ?descatusata? doar de siste'ele de operare -indos JP 3&4 Linu30 si aplicatiile pe &4 de %iti. Procesoarele A+) pe &4 de %iti au ar9itectura nucleului ase'anatoare cu cea a procesoarelor At9lon JP la care s:au adaugat ;nsa 'ai 'ulte ino"atii ;n scopul cresterii peror'antei. Cea 'ai nota%ila ino"atie este includerea ;n nucleu a controlerului de 'e'orie care era p;na atunci plasat ;n cipsetul placii de %aa. @n acest el lucrul cu 'e'oria ))RA+ este accelerat si ;n plus peror'anta procesorului nu 'ai depinde de calitatea controlerului olosit de producatorul placii de %aa. @n plus ele olosesc si instructiunile SS* 2 care nu s;nt preente la procesoarele At9lon JP. Procesoarele A+) At9lon pe &4 de %iti au ne"oie de placi de %aa speciale ele neputind i instalate pe P8 pentru procesoare At9lon JP. La inceputul productiei acestor procesoare P8 tre%uiau sa ie de tipul ?Soc#et H4,? pentru At9lon &4 7J si ?Soc#et F$4? pentru At9lon &4 ;n unctie de nu'arul de pini ai iecarui tip de procesor. Ulterior co'pania A+) a 9otarit ca a'%ele tipuri de procesoare sa ai%a acelasi nu'ar de pini si anu'e H!H iar placile de %aa de tipul ?Soc#et H!H? sa ie co'pati%ile at;t cu procesoarele At9lon &4 7J c;t si cu procesoarele At9lon &4 construite cu acest nu'ar de pini. *+*+* !(?)%' 25
Procesoarele !thlon 25 s;nt "arianta 'ai putin peror'anta -si ;n acelasi ti'p 'ai ietina0 a procesoarelor A+) 'ononucleate pe &4 de %iti dar ele intrec ;n peror'anta procesoarele Se'pron sau At9lon JP cu aceeasi rec"enta de tact. *le s;nt construite 14
olosind nucleele ?Necastle? ?Cla9a''er? ?inc9ester? si ?enice. Cel 'ai puternic repreentant al a'iliei At9lon &4 este procesorul At9lon &4 4,,, -rec"enta reala 24 <=0 care are H!H de pini. *l este construit pe %aa nucleului Cla9a''er -la el ca si At9lon &4 7J:$! care are aceeasi rec"enta de tact0 a"ind controler de 'e'orie %icanal si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de 1 +8. •
•
•
•
•
•
Procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?Cla9a''er? -!2,, !4,, si !F,,0 au F$4 de pini -s;nt co'pati%ile cu P8 Soc#et F$40 poseda un controler de 'e'orie 'onocanal -?single c9annel?0 o interata de lucru cu 'e'oria cac9e L2 pe &4 %iti -ceea ce le ace 'ai putin peror'ante0 si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de 1,24 B8. @n ceea ce le pri"este pe procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?Necastle? lucrurile s;nt ce"a 'ai co'plicate. Pri'ele procesoare At9lon &4 -2(,, !,,, !2,, !4,,0 cu nucleu ?Necastle? a"eau F$4 de pini -iind deci co'pati%ile cu placile de %aa Soc#et F$40 posedau un controler de 'e'orie 'onocanal -?single c9annel?0 o interata de lucru cu 'e'oria cac9e L2 pe &4 %iti -ceea ce le acea 'ai putin peror'ante0 si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de $12 B8. Procesoarele din a doua serie At9lon &4 cu nucleu ?Necastle? -!$,, !(,,0 au H!H de pini -iind deci co'pati%ile cu placile de %aa Soc#et H!H0 poseda un controler de 'e'orie %icanal -?dual c9annel?0 o interata de lucru cu 'e'oria cac9e L2 pe 12( %iti -la el ca procesoarele At9lon &4 7J0 si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de $12 B8. Procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?inc9ester? -!,,, !2,, si !$,,0 au H!H de pini -s;nt co'pati%ile cu P8 Soc#et H!H0 poseda un controler de 'e'orie %icanal -?dual c9annel?0 si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de $12 B8. )eose%irea intre nucleele Necastle si inc9ester tine e3clusi" de procesul de a%ricatie pri'ele iind a%ricate cu te9nologie de 1!, n' -,1! 'icroni0 iar celelalte 'ai noi cu te9nologie de H, n' -,,H 'icroni0. Te9nologia de H, n' per'ite atit scaderea costurilor de productie cit si un consu' de electricitate 'ai 'ic ceea ce are ca eect o te'peratura 'ai scauta. Procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?enice? -!,,, !2,, !4,, !$,, !(,,0 sint a%ricate cu te9nologie de H, n' au F$4 sau H!H de pini -s;nt co'pati%ile cu P8 Soc#et F$4 sau H!H0 poseda instructiunile SS*! au un controler de 'e'orie i'%unatatit si un "olta5 'ai 'ic de unctionare ulti'a caracteristica contri%uind la 'entinerea unei te'peraturi 'ai scaute ata de nucleele precedente. Procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?San )iego? -!$,, !F,, 4,,,0 sint a%ricate cu te9nologie de H, n' si au H!H de pini -s;nt co'pati%ile cu P8 Soc#et H!H0. Procesoarele At9lon &4 cu nucleu ?Orleans? -!,,, !2,, !$,, !(,,0 sint a%ricate cu te9nologie de H, n' si au H4, de pini -s;nt co'pati%ile cu P8 Soc#et A+20.
15
*+*+0 !(?)%' 25 F7 M%'%'UC)&!(
Procesoarele !thlon 25 F7 -"ersiunile $F $$ $! si $10 au ost de la inceput concepute pentru a i "arianta 'ai peror'anta -si ;n acelasi ti'p 'ai scu'pa0 a procesoarelor A+) pe &4 de %iti cu un singur nucleu. *le poseda un controler de 'e'orie %icanal -?dual c9annel?0 o interata de lucru cu 'e'oria cac9e L2 pe 12( %iti si o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de 1,24 B8 -1 +80. •
•
•
Pri'ele procesoare At9lon &4 7J:$1 si 7J:$! inglo%au nucleul ?Sledge9a''er? a"eau H4, de pini -iind deci co'pati%ile cu placile de %aa Soc#et H4,0 si lucru oarte i'portant a"eau ne"oie pentru a unctiona de o 'e'orie RA+ speciala -?Registered ))RA+?0. Co'pania A+) a decis ulterior incetarea productiei procesoarelor 7J:$1 si intrarea ;n productie a unor procesoare At9lon &4 7J:$! care inglo%eaa nucleul ?Cla9a''er? si au H!H de pini -iind deci co'pati%ile cu placile de %aa Soc#et H!H0. +ai i'portant A+) a 9otarit ca toate procesoarele At9lon &4 7J produse din acel 'o'ent "or unctiona cu 'e'orie RA+ o%isnuita ne'aiiind ne"oie de 'e'oria RA+ speciala de tipul ?Registered ))RA+?. +e'oria RA+ o%isnuita are doua a"anta5e ata de cea speciala -?registered?0 si anu'e este 'ai rapida si 'ai ietina. At9lon &4 7J:$F -rec"enta reala 2( <=0 are H!H de pini si este construit pe %aa nucleului ?San )iego? %eneiciind deci de un controler de 'e'orie i'%unatatit si de co'pati%ilitate cu setul de instructiuni SS*!. *ste ulti'ul procesor At9lon &4 7J construit cu un singur nucleu. *+0 S&MP%'
Procesoarele Sempron au ost construite de:a lungul ti'pului olosind cinci tipuri de nuclee si anu'e T9oroug9%red 8 8arton Paris Paler'o si +anila. •
•
•
Pri'ele procesoar e Se'pron de la 22,, -rec"enta reala 1$ <=0 la 2(,, -rec"enta reala 2 <=0 au ost a%ricate olosind nucleul T9oroug9%red 8 si erau conor'e cu or'atul ?soc#et A? pentru placile de %aa. Toate procesoarele Se'pron %aate pe nucleul T9oroug9%red 8 de la 22,, la 2(,, au o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de 2$& B8 ceea ce le ace 'ult 'ai peror'ante decit predecesoarel lor )uron care a"eau doar &4 B8. Se'pron !,,, -rec"enta reala 2 <= : $12 B8 cac9e L20 a ost initial a%ricat olosind nucleul 8arton conor' cu or'atul ?soc#et A? pentru placile de %aa. Ulterior a ost a%ricat cu nucleul Paler'o -rec"enta reala 1( <= : 12( B8 cac9e L20. Procesorul Se'pron !,,, cu nucleu 8arton are $12 B8 'e'orie cac9e L2 la el ca si procesoarele At9lon JP construite pe %aa aceluiasi nucleu. Procesorul Se'pron !1,, cu nucleu Paris are 2$& B8 'e'orie cac9e L2. Se'pron !1,, -rec"enta reala 1( <=0 este a%ricat olosind nucleul Paris-si'ilar cu cel olosit pentru procesoarele At9lon &40 si este 16
•
•
conor' cu or'atul ?soc#et F$4? pentru placile de %aa. Toate procesoarele de 'ai sus au ost a%ricate cu o te9nologie de 1!, n'. Procesoarele Se'pron 'ai noi a%ricate pentru or'atul Soc#et F$4 au ost realiate cu a5utorul te9nologiei de H, n' inglo%eaa nucleul Paler'o si au "alorile no'inale -?ratings?0 6 2&,, -rec". reala 1& <90 2(,, -1& <90 !,,, -1( <=0 !1,, -1( <=0 !!,, -2 <=0 si !4,, -2 <=0. )ierenta de peror'anta dintre 'odelele !!,, si !4,, -sau dintre !,,, si !1,,0 nu este data de rec"enta de unctionare care este aceeasi ci de cantitatea de 'e'orie cac9e L2. Procesoarele construite pe %aa nucleului Paler'o au cantitati dierite de 'e'orie cac9e L2 si anu'e 6 2&,, -12( B80> 2(,, -2$& B80 !,,, -12( B80 !1,, -2$& B80 !!,, -12( B80 !4,, -2$& B80. Cele 'ai noi procesoare Se'pron -'odele de la 2(,, la !&,,0 sint realiate pe %aa nucleului +anila si olosesc soclul A+2.
Procesoarele Se'pron construite cu nucleele Paris si Paler'o poseda a"anta5ele conerite de acestea -de e3. controler de 'e'orie integrat0 dar nu pot rula aplicatii pe &4 de %iti. *"ident ca nici cele construite pe %aa nucleelor T9oroug9%red 8 si 8arton nu pot rula aplicatii pe &4 de %iti. Incepind cu a doua 5u'atate a anului 2,,$ A+) a inceput sa produca si procesoare Se'pron care olosesc te9nologia A+)&4 -instructiuni pe &4 de %iti0 de e3e'plu "ersiunile 2&,, 2(,, !,,, !1,, and !!,,. *le se deose%esc de 'odelele pe !2 de %iti prin inter'ediul codului OPN. *+6 !(?)%' 7P
Procesoarele !thlon 7P au ost a%ricate intre anii 2,,1:2,,$ olosindu:se succesi" -;n ordine cronologica0 patru tipuri de nuclee si anu'e Palo'ino -1$,, p;na la 21,,0 T9oroug9%red -1&,, p;na la 2F,,0 8arton -2$,, p;na la !2,,0 si T9orton -2,,, 22,, 24,,0. •
•
•
Nucleul T9oroug9%red a a"ut doua re"iii -"ersiuni0 si anu'e T9oroug9%red A si T9oroug9%red 8 acesta din ur'a preent;nd un a"ans te9nologic considera%il ata de nucleele anterioare inclusi" "ersiunea A. )ierentele dintre nuclee s;nt date ;n principal de opti'iarea ar9itecturii lor ;n "ederea ;'%unatatirii peror'antei glo%ale a procesorului cu c;te"a e3ceptii ;n care dierentele dintre generatiile de nuclee s;nt 'inore si tin doar de cantitatea de 'e'orie cac9e de pe pastila procesorului. Ca o regula aproape generala cu c;t nucleul este 'ai nou cu at;t procesorul este 'ai %un adica 'ai rapid si 'ai sta%il. )ierenta ;ntre nucleul 8arton si cel T9oroug9%red 8 este 'ini'a d.p.d." al ar9itecturii deose%irea principala ;ntre ele iind data de adaugarea a 2$& B8 de 'e'orie cac9e L2 pe nucleul 8arton ;n asa el ;nc;t acesta are $12 B8 'e'orie cac9e L2 ;n ti'p ce nucleul T9oroug9%red 8 -ca si nucleele Palo'ino si T9oroug9%red A0 are doar 2$& B8. Nucleul T9orton este un nucleu 8arton care are doar 2$& B8 de 'e'orie 17
cac9e L2 si a ost produs doar din considerente ce tin de procesul de productie pentru ca era 'ai ietin sa se oloseasca aceeasi linie de a%ricatie ca pentru nucleele 8arton dec;t sa se pastree linia de a%ricatie a nucleelor T9oroug9%red 8. *+5 1U%'
Procesoarele 1uron 'ai recente au ost construite succesi" cu doua tipuri de nuclee si anu'e +organ -;ntre 1 <= si 1! <=0 si Apple%red -14 <=> 1& <= si 1( <=0. Nucleul Apple%red este ;'%unatatit considera%il ata de nucleele anterioare si per'ite unctionarea procesorului la o rec"enta a 'agistralei de date -7S80 de 2&& +=. Procesoarele )uron au o cantitate de 'e'orie cac9e L2 de doar &4 B8 ata de 2$& sau $12 B8 pentru procesoarele At9lon JP ceea ce se rasr;nge asupra peror'antelor ;n aplicatiile -5ocuri progra'e de %irotica etc.0 dependente de cantitatea de 'e'orie cac9e disponi%ila. Aceasta linie de procesoare a ost scoasa din productie ;n 'o'entul ;n care a ost lansat 'odelul Se'pron. 0+ P%C&S%!& !M1 BI'UC)&!(& -dual core- # cu doua nuclee/
!(?)%' 25 F7
!(?)%' 25 70 0+* !(?)%' 25 F7 BI'UC)&!(
Incepind cu anul 2,,& A+) a decis ca procesoarele din a'ilia !thlon 25 F7 sa ie a%ricate olosind doua nuclee. Pri'ii repreentanti ai acestei a'ilii -At9lon &4 7J:$1 $! $$ $F0 a"eau un singur nucleu. •
•
At9lon &4 7J:&, este construit pe %aa nucleului Toledo a"ind rec"enta reala de 2& <=. *l este co'pati%il cu placile de %aa cu Soclu H!H si are 2 +8 'e'orie cac9e -cite 1 +8 pentru iecare din cele doua nuclee0. Controlerul de 'e'orie este %icanal si are o interata de lucru cu 'e'oria cac9e L2 de 12( de %iti. At9lon &4 7J:&2 G 7J:F, G 7J:F2 G 7J:F4 sunt construite pe %aa nucleului indsor a"ind rec"enta reala de 2( <= -7J:&20 G 2& <=M -7J:F,0 G 2( <= -7J:F20 G ! <= -7J:F40. Sint co'pati%ile cu placile de %aa cu Soclu A+2 si au 2 +8 'e'orie cac9e -cite 1 +8 pentru iecare din cele doua nuclee0. 0+0 !(?)%' 25 70
7a'ilia de procesoare !thlon 25 70 include 'odelele 6 • • •
&,,, 6 !, <= 3 2 nuclee G 2 +8 'e'orie cac9e L2 $&,, 6 2( <= 3 2 nuclee G 2 +8 'e'orie cac9e L2 $4,, 6 2( <= 3 2 nuclee G 1 +8 'e'orie cac9e L2 18
• • • • • • • • •
$2,, 6 2& <= $,,, 6 2& <= 4(,, 6 24 <= 4&,, 6 24 <= 44,, 6 22 <= 42,, 6 22 <= 4,,, 6 2, <= !(,, 6 2, <= !&,, 6 2, <=
3 3 3 3 3 3 3 3 3
2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee 2 nuclee
G G G G G G G G G
2 +8 'e'orie cac9e L2 1 +8 'e'orie cac9e L2 2 +8 'e'orie cac9e L2 1 +8 'e'orie cac9e L2 2 +8 'e'orie cac9e L2 1 +8 'e'orie cac9e L2 1 +8 'e'orie cac9e L2 1 +8 'e'orie cac9e L2 $12 B8 'e'orie cac9e L2
7iecare nucleu are "itea speciicata in lista de 'ai sus dar asta nu insea'na ca un procesor cu 2 nuclee la rec"enta de 2 <= este ec9i"alent cu un procesor cu un singur nucleu la rec"enta de 4 <=. O crestere 'are de peror'anta este "ala%ila doar atunci cind procesoarele sint olosite pentru soturi opti'iate pentru lucrul cu 'ai 'ulte nuclee -de e3. progra'ele de graica !)0. )ierenta de peror'anta intre 'odelele cu aceeasi rec"enta de tact este data de 'ari'ea 'e'oriei cac9e L2 care este de altel si singura dierenta intre cele doua tipuri de nuclee. Procesoarele At9lon &4 J2 sunt %aate pe nucleele Toledo -4(,, si 44,,0 +anc9ester -4&,, 42,, !(,,0 indsor -'odele de la !&,, la &,,,0 si 8ris%ane -'odele de la 4,,, la $,,,0. +odelele %aate pe nucleele Toledo si +anc9ester sunt cele 'ai "ec9i si din aceasta caua olosesc placi de %aa de tip ?Soc#et H!H?. *le au 'agistrala de date de 1,,, += sunt co'pati%ile cu setul de instructiuni SS*! si au un controler de 'e'orie i'%untatit ata de procesoarele At9lon &4. +odelele %aate pe nucleul indsor iind 'ai noi olosesc placi de %aa cu soclu A+2. +odelele %aate pe nucleul 8ris%ane sunt cele 'ai noi si olosesc placi de %aa cu soclu A+2. *le sint a%ricate cu o te9nologie de &$ n' ceea ce are ca reultat un consu' 'ai scaut de energie si deci si o incalire 'ai redusa. Nucleul 8ris%ane are o 'ari'e a 'e'oriei cac9e L2 de $12 B8 deci un procesor cu acest nucleu "a a"ea o 'e'orie cac9e de 1 +8 -2 3 $12 B80. Procesoarele At9lon &4 J2 ?*iciente *nergetic? -energD eicient0 sint 'odele %aate pe nucleele indsor sau 8ris%ane al caror consu' energetic se situeaa intre !$:&$ in ti'p ce procesoarele At9lon &4 J2 o%isnuite au un consu' in 5ur de ($ . Scaderea consu'ului se o%tine prin selectarea procesoarelor ce pot unctiona la o tensiune de ali'entare -core0 'ai redusa. Sunt reco'andate pentru siste'ele la care se doreste cu orice pret pastrarea unei te'peraturi scaute pentru a nu i ne"oie de o racire go'otoasa de e3e'plu siste'ele A+) Li"e care sint dedicate in principal redarii 'ulti'edia -?9o'e cine'a?0.
19
)*NU+IR*A PROC*SOAR*LOR A+) A+) sustine ca oloseste o ar9itectura pentru nucleele procesoarelor sale pe !2 de %iti -At9lon JP )uron Se'pron0 care este 'ai %una dec;t cea olosita de INT*L. Acest lucru ar per'ite ca un procesor At9lon JP sa ai%a la o anu'ita rec"enta de tact o peror'anta egala sau 'ai %una dec;t un procesor Pentiu' 4 care unctioneaa la o rec"enta de tact superioara celei a procesorului At9lon JP. )e e3e'plu A+) sustine -;n 'od indirect0 ca un procesor At9lon JP 2(,, -nucleu T9oroug9%red 80 care unctioneaa la rec"enta reala de 22$, += -22$ <=0 are aceeasi peror'anta ca un procesor Pentiu' 4 2.( care unctioneaa la rec"enta reala de 2(,, += -2( <90. Acest lucru nu este ara o %aa reala pentru ca procesoarele produse de A+) e3ecuta 'ai 'ulte instructiuni pe ciclu dec;t procesoarele produse de Intel. Co'pania A+) ;si nu'este procesoarele At9lon JP ;n unctie de peror'anta lor -?peror'ance rating? : PR0 si nu de rec"enta de tact reala ;n asa el ;nc;t un procesor At9lon JP 2,,, are de apt rec"enta de ceas de 1&&F +=. Introducerea nucleului 8arton a co'plicat ;ntruc;t"a lucrurile pentru ca de e3e'plu un procesor At9lon JP 2(,, cu nucleu T9oroug9%red 8 unctioneaa la rec"enta de 22$, += -1&&31!$0 iar un procesor At9lon JP 2(,, cu nucleu 8arton unctioneaa la rec"enta de 2,(! += -1&&312$0 A+) sustin;nd ca 'e'oria cac9e L2 'ai 'are a nucelului 8arton ;l ace capa%il sa ai%a aceeasi peror'anta cu nucleul T9oroug9%red 8 c9iar daca unctioneaa la o rec"enta 'ai 'ica. Cele 'ai peror'ante procesoare At9lon JP -!,,, si !2,,0 s;nt ;nsa construite nu'ai olosind nuclee 8arton. Aparitia procesoarelor pe &4 de %iti a co'plicat si 'ai 'ult lucrurile ;n ceea ce pri"este denu'irile olosite de co'pania A+) pentru produsele sale. Astel 'etoda PR a ost pastrata pentru procesoarele At9lon &4 -!2,, !4,, 4,,,0 ;nsa pentru procesoarele At9lon &4 7J s:a optat pentru denu'iri care nu au legatura cu rec"enta de unctionare -7J:$1 unctioneaa la 22 <= 7J:$! la 24 <= iar 7J:$$ la 2& <=0 sau cu peror'anta co'parati"a cu procesoarele Pentiu' 4 -nu'erele $1 $! si $$ nu au nici o relatie cu peror'anta procesoarelor produse de Intel0. )enu'irea procesoarelor Se'pron -!1,, 2(,, 2&,, etc.0 este conor'a cu 'odelul PR -?peror'ance rating?0 e3pus 'ai sus dar ele nu se raporteaa la peror'anta co'parati"a a unor procesoare Pentiu' 4. Procesoarele )uron au ost denu'ite ;n unctie de rec"enta de ceas e3pri'ata ;n += -)uron 1&,, )uron 1(,,0 ele iind scoase insa din productie. Acuratetea olosirii unei denu'iri care nu se %aeaa pe rec"enta de ceas a procesorului ;n caua ci pe rec"enta unui procesor concurent care are peror'ante ase'anatoare este pusa ;n c9estiune de unii specialisti. )in testele eectuate de 'ai 'ulte situri specialiate ;n 9ardare reulta ca "aloarea no'inala -?rating?0 olosita de A+) pentru procesoarele sale At9lon JP este adec"ata ;n special ;n legatura cu aplicatiile de %irou si cu 5ocurile pe calculator. @n caul prelucrarii audio:"ideo -codare +P*<4 codare +P!0 denu'irea ;si pierde din preciie supraesti';nd ;ntr:o anu'ita 20
'asura peror'antele procesorului A+). In caul procesoarelor At9lon &4 si Se'pron co'pania A+) a ost acuata ca "alorile no'inale -?ratings?0 par a i sta%ilite uneori ara prea 'ulta riguroitate logica din considerente care tin 'ai 'ult de strategiile de acoperire a pietei cu o ga'a cit 'ai larga de produse decit de peror'antele co'parati"e ale procesoarelor. Acuatiile nu se "eriica in 'a5oritatea caurilor co'pania A+) nea"ind interesul sa isi creee o reputatie proasta prin apelarea 'ult prea lagranta la trucuri ietine de 'ar#eting. )e e3e'plu un procesor At9lon &4 !$,, -22 <= : $12 B8 cac9e L2 : interata cu 'e'oria pe 12( de %iti : nucleu Necastle sau inc9ester0 este in 'a5oritatea testelor 'ai peror'ant decit unul !4,, -24 <= : $12 B8 cac9e L2 : interata cu 'e'oria pe &4 de %iti : nucleu Necastle0 c9iar daca acesta din ur'a are o rec"enta de ceas 'ai 'are cu 2,, +=. La un 'o'ent dat pe piata ro'aneasca ele costau -cu TA inclus0 2($ *UR -!$,,0 si 2!$ *UR -!4,,0 iecare potential cu'parator ur'ind sa decida singur daca dierenta de $, de *UR la pret relecta adec"at dierenta de peror'anta. Un dea"anta5 al procedurii de nu'ire olosite de A+) este aptul ca pot e3ista procesoare cu aceeasi "aloare no'inala care ac parte din a'ilii dierite si e"ident au si preturi dierite. O astel de situatie se intilneste in caul procesoarelor At9lon &4 !,,, -2 <= : $12 B8 cac9e L2 : nucleu Cla9a''er sau Necastle0 At9lon JP !,,, -21 <= : $12 B8 cac9e L2 : nucleu 8arton0 si Se'pron !,,, -2 <= : $12 B8 cac9e L2 : nucleu 8arton0. In acest ca alegerea procesorului cel 'ai peror'ant tre%uie sa se aca dupa pretul sau. )e e3e'plu la un 'o'ent dat procesorul Se'pron !,,, -1( <= : 12( B8 cac9e L2 : nucleu Paler'o0 costa in Ro'ania 11$ *UR -incl. TA0 iar procesorul At9lon &4 !,,, -2 <= : $12 B8 cac9e L2 : nucleu Necastle0 costa 1$! *UR -incl. TA0 a'%ele iind destinate plator'elor cu soclu F$4. *ste e"ident ca "aloarea no'inala identica -!,,, in acest ca0 nu a pus pe acelasi rang al peror'antelor un procesor Se'pron cu unul At9lon &4 lucru relectat oarte %ine de pret. *ste deci reco'andat sa nu se aca co'paratii %aate pe "alorile no'inale intre procesoare A+) apartinind unor a'ilii dierite. Pentru a a"ea rele"anta astel de co'paratii tre%uie sa se aca doar pe %aa reultatelor o%tinute de procesoare in testele eectuate de siturile specialiate in recenii ale co'ponentelor 9ardare. In sirsit daca tre%uie sa ne decide' asupra a doua procesoare din aceeasi a'ilie -de e3. At9lon &40 care au aceeasi "aloare no'inala -de e3. !$,,0 dar sint a%ricate cu te9nologii dierite -H, n' si 1!, n'0 este reco'andat sa alege' procesorul a%ricat cu te9nologia 'ai noua -H, n'0. erdictul ;n pri"inta procesoarelor A+) a ost dat de cu'paratorii cu 'i5loace inanciare 'ai reduse care le apreciaa at;t pentru peror'anta c;t 'ai ales pentru raportul pret:peror'anta care este oarte %un. *ste reco'andata cu'pararea unui procesor At9lon &4 sau At9lon JP daca olosi' calculatorul pentru aplicatii care necesita putere 'are de calcul -5ocuri prelucrare audio:"ideo0 sau un procesor 21
Se'pron daca ;l olosi' pentru aplicatii de intensitate 'edie -aplicatii de %irou internet0. La el ca ;n caul procesoarelor Celeron procesoarele Se'pron pot i olosite si pentru 5ocuri sau editare audio:"ideo ;nsa peror'antele lor s;nt 'ai scaute dec;t ale procesoarelor At9lon &4 si At9lon JP e"ident la "alori no'inale apropiate -a nu se co'para deci un Se'pron !1,, cu un At9lon JP 2,,,0. Procesoarele Se'pron cu "alori no'inale 'ari -peste 2(,,0 pot i olosite ara pro%le'e si pentru 5ocurile noi dar 5ucatorii i'pati'iti ar tre%ui sa cu'pere 'ai degra%a procesoare At9lon &4 sau At9lon JP. Identiicarea nucleului unui procesor At9lon JP At9lon &4 sau Se'pron se ace pe %aa codului inscriptionat pe acesta -?Ordering Part Nu'%er? : OPN0 sau olosind soturi speciale cu' s;nt CPUi)+a3 sau CPU:M -"ei adresele de unde pot i descarcate ;n pagina Legaturi Progra'e0. Sa presupune' ca a"e' un procesor At9lon JP cu ur'atorul cod inscriptionat pe placuta sa 6 ?AJ)A 1F,, )UT!C?. Pentru a:l ?descira? tre%uie sa ur'a' indicatiile de pe situl A+).
22
CAPITOLUL III Cum se instaleaza un procesor A
Instalarea unui procesor nu este o treaba atat de .rea pe cat pare la prima vedere+ Urmati pasii de mai os si si.ur nu o sa vi se mai para complicat: •
Pentru inceput tre%uie sa "a docu'entati in pri"inta placii de %aa. *a tre%uie sa suporte noul procesor. A"eti gri5a atunci cand de'ontati "ec9iul procesor -si il 'ontati pe cel nou desigur0 sa purtati la 'ana o %ratara anti: statica sau sa descarcati electricitatea statica din corpul du'nea"oastra prin atingerea unor o%iecte 'etalice -calorierul spre e3e'plu0.
23
•
•
•
•
A"eti gri5a sa instalati o placuta ter'ica intre procesor si ?radiator? 9eat sin# -piesa din alu'iniu care sea'ana cu un radiator de 'asina contine la'ele0. A"eti gri5a acu' la 'ontarea procesorului. Unele tipuri de procesoare se 'onteaa prin apasare altele prin inter'ediul unor suru%ele. Aliniati procesorul perect inainte de a:l conecta la placa de %aa. )e o%icei se conecteaa prin inter'ediul unor pini. Pinul nr+ * de la procesor tre%uie sa ie aliniat cu pinul nr+ * al socket#ului . +ulte procesoare au un colt aurit ce se potri"este cu un colt in slotul de pe placa de %aa. )e o%icei placile de %aa detecteaa "itea procesorului insa de 'ulte ori tre%uie sa conigurati du'nea"oastraCM%S:ul sau sa puneti niste 5u'peri. )aca instalati un singur procesor intr:un siste' cu 'ai 'ulte procesoare a"rti gri5a sa olositi tranistori ter'inali pentru celelalte.
Mare atentie la urmatoarele lucruri:
a. %.
)ocu'entati:"a oarte %ine inainte sa "a apucati de trea%a Nu ortati niciodata procesorul in suportul acestuia c. Curatati locul nu'ai cu aer co'pri'at -daca sulati praul dati:"a sea'a ca puteti arunca si sali"a0 d. Calculatorul nu tre%uie sa ie ali'entat cu curent in ti'p ce lucrati
24
CAPITOLUL I
O0"r1(12in4%( reprezintă procedeul prin care o componentă hardware de calculator este forțată să funcț ioneze la frecență mai mare dec!t cea specificată de producător. "omponentele cel mai des oercloc#ate sunt microprocesorul$ memoria %&'$ placa (rafică ș i cipurile de pe placa de )ază. *copul este de a o)ț ine performanțe mai mari$ fără ca acest lucru să ducă la insta)ilitatea sistemului. &cest procedeu poate conduce la economii$ nefiind necesară achiziț ionarea unei componente mai scumpe și mai rapide$ reersul fiind posi)ilitatea de a micș ora durata de iaț ă a componentei oercloc#ate sau chiar distru(erea ei.
cirea
Toate co'ponentele electronice dega5Q cQldurQ ;n ti'pul unc ționQrii proporționalQ cu rec"ența de tact. @n caul unui o"ercloc#ing su%stanțial este necesarQ sc9i'%area soluției de rQcire -coolerului0 olositQ ;n condițiile standard. Coolerele o%ișnuite sunt de or'a unui radiator și sunt din alu'iniu cupru -sau o co'%inație ;ntre cele douQ0 e"entual iind pre"Qute cu un 'ic "entilator pentru disiparea 'ai rapidQ a cQldurii. Alte soluții de rQcire sunt 'ai co'ple3e și 'ai scu'pe printre acestea nu'Qrndu:se6 rQcirea cu apQ sau alte lic9ide dispoiti"e ter'oelectrice -care utilieaQ eectul Peltier 0 con"ecție orțatQ prin sc9i'%are de aQ sau utiliarea de aot lic9id -care ier%e la :1H& C0 9eliu lic9id -:2&H C0 sau g9eațQ uscatQ -dio3id de car%on ;n or'Q solidQ0. Aceste ulti'e soluții sunt oarte costisitoare și pot i olosite nu'ai pe o duratQ scurtQ ;n general pentru o%ținerea de recorduri.
25
(ensiunea de alimentare
+Qrirea tensiunii de ali'entare a unei co'ponente crește potențialul de o"ercloc#ing al acesteia ;nsQ cantitatea de cQldurQ disipatQ "a cre ște proporțional cu pQtratul tensiunii. BS&) mod
8S*L 'od este o 'odiicare relati" si'plQ a procesoarelor Intel din ga'a Core2 ga'Q care are un potențial oarte ridicat de o"ercloc#ing. Ca reultat al acestei 'odiicQri procesoarele "or i "Qute de siste' ca a"nd un 7S8 no'inal 'ai 'are dect cel dat de producQtor uncționnd astel la rec"ențe 'ai 'ari ;n general QrQ sQ ie ne"oie de alte setQri din 8IOS. )e reținut cQ 'Qrirea rec"enței 7S8 nu duce la creșterea rec"enței 'agistralelor PCI și PCI*. Procedeul constQ ;n conectarea anu'itor pini ai 'icroprocesorului acest lucru putnd i Qcut cu o %ucatQ de sr'Q su% țire poleialQ sau "opsea 'etalicQ -de o%icei cea olositQ pentru circuitele de dea%urire a gea'urilor din spate la auto'o%ile0. V1W !lte considerații
OdatQ cu de"oltarea te9nicii ;n do'eniul se'iconductorilor producQtorii de procesoare %loc9eaQ posi%ilitQțile utiliatorilor de a olosi rec"ențe 'ai 'ari dect cele no'inale ;nscrise pe procesoare> unul dintre 'ultiplele 'oti"e este di"ersiicarea procesoarelor și a prețurilor lor pe piețele respecti"e care se poate realia ;n %unQ 'QsurQ cu unul și acela și procesor QrQ c9eltuieli supli'entare de de"oltare. Noțiunea de o"ercloc# apare de apt ;ncQ din procesul de producție al procesoarelor. Pri'a treaptQ ;n a%ricarea unui procesor este wafer :ul -un disc oarte su%țire din siliciupur 'onocristalin0 pe care se aplicQ structurile care deter'inQ conigurația procesorului dorit. Pe un ase'enea wafer se deli'iteaQ 'ai 'ulte cipuri a cQror rec"ențQ opti'Q nu se cunoaște dect ;n 'o'entul ;n care sunt separate asa'%late și testate. Procesoarele care se alQ pe wafer pot rula la rec"ențe dierite QrQ ca aceasta sQ ducQ la insta%ilitatea siste'ului. @n 'o'entul ;n care acestea sunt testate se sta%ilește rec"en ța de lucru a iecQrui procesor astel ;nct acesta sQ rulee corect c9iar și ;n condi ții ;n care nu se asigurQ o rQcire perectQ sau și atunci cnd tensiunea de ali'entare nu este sta%ilQ. Un ase'enea procesor tre%uie sQ rulee QrQ pro%le'e 'ini' 1, ani> din acest 'oti" producQtorii 'arc9eaQ pe cip rec"ența la care el a uncționat %ine ;n condițiile date 'ai sus. Totu și se lasQ un spa țiu de siguran țQ pentru ca acestea sQ uncționee corect și ;n condiții e3tre'e.
26
CAPITOLUL )upa depanare sesiarea nu se inc9eie decat daca se ac pro%e corespunatoare. Indierent ca e "or%a de o inter"entie pentru eli'inarea unui deect sau o"ercloc# sau upgrade o%ligatoriu tre%uie testat siste'ul PC. Pe rand tre%uie testate procesorul 'e'oria RA+ si placa "ideo -
Ort9os unul dintre cele 'ai %une progra'e de test
Cu cat ti'pul alocat acestui test "a i 'ai 'are cu atat sta%ilitatea procesorului se "a apropia de 1,,. Reco'and cel putin 2 ore de test •
LinJ progra' care streseaa procesorul
: Interata si'pla si intuiti"a : ersiuni in englea si in rusa : Control auto'at al erorilo6 testul se opreste atunci cand sunt detectate erori : Suport pentru procesoare A+) si Intel : Suport Intel =DperT9reading -Pentiu' I Ato' Core iF0 : +od de testare pe !2 sau &4 %iti Cu cat optiunile X Problem size si XTimes to run sunt setate la "alori cat 'ai ridicate cu atat acuratetea testului este 'ai 'are. Reco'and setarea Times to run = 50.
27
CAPITOLUL I Sisteme de racire PC+
Pentru a a"ea un PC peror'ant tre%uie sa lua' in considerare 'ai 'ulte aspecte. Unul dintre ele il repreinta racirea corecta. )aca co'ponentele nu sunt %ine "entilate in"estitia acuta a ost in adar iar peror'anta pc:ului "a i aectata. Sunt 6 modalitati de a raci un PC:
1. racirea cu aer 2. racirea cu apa !. racirea cu aot lic9id
*+ acirea cu aer se ace cu a5utorul unor "entilatoare radiatoare si al unui an
controller . entilatoarele tre%uie 'ontate pe carcasa in anu'ite locuri pentru a crea in interior un lu3 de aer corespunator si astel racirea sa ie eicienta. In caul procesorului si a placii "ideo se 'onteaa un cooler de %una calitate -"entilator radiator0 care sa asigure acestuia o te'peratura opti'a te'peratura care "a depinde 'ult de cea din interiorul carcasei. In caul c9ipset: urilor sau a 'e'oriilor ra' ori a 9ard dis#:urilor "or i 'ontate radiatoare speciice iecaruia care "or i racite de lu3ul de aer din interior. 7an controller:ul se oloseste pentru a controla turatiile 'ai 'ultor "entilatoare. 28
0+ Pentru racirea cu apa -ater cooling0 se oloseste un ater%loc# care "ine
'ontat pe cpu gpu sau c9ipset un aterpu'p o po'pa care pune in 'iscare un luid un radiator care "a raci luidul si urtunuri prin care sunt transportate luidele. Racirea lic9idului "a i preluata in totalitate de radiator. )e aceea este i'portant di'ensiunea acestuia si nu'arul "entilatoarelor 'ontate pe el. Pentru un astel de siste' se oloseste o carcasa speciala pentru atercooling. 6+ acirea cu azot lic9id nu este accesi%ila oricui datorita pretului
ec9ipa'entului si instru'entelor olosite. *ste adesea olosita pentru o"ercloc#ing e3tre' la di"erse e"eni'ente IT pentru di"erse teste si e3peri'ente. )in toate cele ! "ariante cea 'ai sigura ara riscuri si 'ai putin costisitoare o repreinta racirea cu aer. Pentru acest siste' este ne"oie de o carcasa ATJ +iddle Toer sau ATJ 7ull Toer care sa ai%a locasul pentru sursa poitionat in partea de 5os si o distanta de sol de 'in.2c'. )ease'enea sa ai%a locasuri pentru & "entilatoare care "or i 'ontate in elul ur'ator6 2 sus 2 in partea din ata 1 in spate si 1 in lateral in dreptul placilor de e3tensie -placa "ideo placa de sunet t" tuner etc.0. Pe langa cele & locuri pentru "entilatoare sunt necesare si spatii pentru aerisire care sa se ale in dreptul =)):urilor si in dreptul placii de %aa.
29
CAPITOLUL II
Tip procesor Soc#et 7rec"enta 8us Speed -7S80 Te9nologie de a%ricatie -n'0 Putere ter'ica -0 (ip procesor
*3ista doi producatori principali care se intrec pe piata procesoarelor6 A+) si Intel. A'andoua pot rula aceleasi siste'e de operare pot olosi aceleasi sotare:uri si aceleasi perierice c9iar daca necesita placi de %aa dierite si pro%a%il ruleaa cu 'e'orii dierite. )e ase'enea e3ista acu' procesoare ?'o%ile? care sunt create special pentru a rula pe laptop:uri si alte siste'e 'o%ile.
Socket
*3ista tipuri dierite de soc#et:uri pentru procesoare cu' ar i6 soc#et 4F( soc#et T -L
30
Frecventa Frecventa -Processor
speed0 este "itea cu care procesorul e3ecuta instructiunile sau cu care proceseaa datele. Aceasta este 'asurata in 'ilioane de cicluri pe secunda sau in 'ega9erti -+=0 si este utila pentru a urnia co'paratii intre c9ip:urile procesoarelor din aceeasi clasa.
Bus Speed FSB/ FSB:ul -7ront:Side 8us0 repreinta 'agistrala care asigura transportul %i:
directional al inor'atiilor dintre procesor si alte co'ponente din cadrul siste'ului. Cu cat nu'arul este 'ai 'are cu atat 'ai rapid "a rula siste'ul.
(ehnolo.ie de Dabricatie nm/ (ehnolo.ia de Dabricatie -Arc9itecture0 repreinta te9nologia si para'etrii de
proiectare de %aa ce se olosesc la a%ricarea procesoarelor.
Putere termica E/ Puterea termica -T9er'al Poer0 repreinta cantitatea 'a3i'a de putere de
care are ne"oie siste'ul de racire al unui co'puter pentru a disipa.
31
M!SUI 1& P%(&C(I! MU'CII
Pentru e"itarea accidentelor prin electrocutare este necesara eli'inarea posi%ilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul o'ului. +asurile a'ena5arile si 'i5loacele de protectie tre%uie sa ie cunoscute de catre tot personalul din toate do'eniile de acti"itate. Principalele 'asuri de pre"enire a electrocutarii la locurile de 'unca sunt6 •
Asigurarea inaccesi%ilitatii ele'entelor care ac parte din circuitele electrice si care se realieaa prin6 o
a'plasarea conductelor electrice c9iar iolate precu' si a unor ec9ipa'ente electrice la o inalti'e inaccesi%ila pentru o'
o
Iolarea electrica a conductoarelor>
o
7olosirea carcaselor de protectie legate la pa'ant>
o
Ingradirea cu plase 'etalice sau cu ta%lii perorate respectandu:se distanta i'pusa pana la ele'entele su% tensiune.
•
7olosirea tensiunilor reduse -de 12 24 !&0 pentru la'pile si sculele electrice portati"e. Sculele si la'pile portati"e care unctioneaa la tensiune redusa se ali'enteaa la un transor'ator co%orator. )eoarece e3ista pericolul in"ersarii %ornelor este %ine ca atat distanta picioruselor iselor de 12 24 si !& cat si grosi'ea acestor picioruse sa ie 'ai 'ari decat cele ale iselor o%isnuite de 12, 22, si !(, pentru a e"ita posi%ilitatea in"ersarii lor. La utiliarea uneltelor si la'pilor portati"e ali'entate electric sunt
o%ligatorii6 32
o
"ariicarea atenta a uneltei a iolatii ai a i3arii sculei inainte de incperea lucrului>
o
e"itarea rasucirii sau a incolacirii ca%lului de ali'entare in ti'pul lucrului si a deplasarii 'uncitorului pentru 'entinerea %unei stari a iolatiei>
o
'ena5area ca%lului de legatura in ti'pul 'utarii uneltei dint:un loc de 'unca in altul pentru a i solicitat prin intindere sau rasucire> unealta nu "a i purtata tinandu:se de acest ca%lu>
o
e"itarea trecerii ca%lului de ali'entare peste dru'urile de acces si in locurile de depoitare a 'aterialelor> daca acest lucru nu poate i e"itat ca%lul "a i prote5at prin ingropare acoperire cu scanduri sau suspendate>
o
intericerea repararii sau re'edierii deectelor in ti'pul unctionarii 'otorului sau lasarea
ara supra"eg9ere a uneltei conectate la
reteua electrica. •
7olosirea 'i5loacelor indi"iduale de protectie si 'i5loacelor de a"ertiare. +i5loacele de protectie indi"iduala se intre%uinteaa de catre electricieni pentru pre"enirea electrocutarii prin atingere directa si pot i i'partite in doua categorii6 principale si au3iliare. +i5loacele principale de protectie constau din6 ti5e electroiolante clesti
iolanti si scule cu 'anere iolante. Iolatia acestor 'i5loace suporta tensiunea de regi' a instalatiei in conditii sigure> cu a5utorul lor este per'isa atingerea partilor conductoare de curent alate su% tensiune. +i5loacele au3iliare de protectie constau din6 ec9ipa'ent de protectie -'anusi ci'e galosi electroiolanti0 co"orase de cauciuc plator'e si gratare cu picioruse electroiolante din portelan etc. Aceste 'i5loace nu pot realia insa singure securitatea i'potri"a electrocutarilor. Intotdeauna este necesara olosirea si'ultana cel putin a unui 'i5loc principal si a unuia au3iliar. +i5loacele de a"ertiare constau din placi a"ertioare indicatoare de securitate -sta%ilita prin standarde si care contin indicatii de atentionare0 ingradiri 33
pro"iorii pre"aute si cu placute etc. Acestea nu ioleaa ci olosesc nu'ai pentru a"ertiarea 'uncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase. •
)econectarea auto'ata in caul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica 'ai ales la instalatiile electrice care unctioneaa cu punctul neutru al sursei de ali'entare iolat ata de pa'ant.
•
Separarea de protectie se realieaa cu a5utorul unui transor'ator de separatie. Prin acesta se ur'areste crearea unui circuit iolat ata de pa'ant pentru ali'entarea ec9ipa'entelor electrice la care tre%uie inlaturat pericolul de electrocutare. In caul uni deect intensitatea curentului care se inc9ide prin o' este oarte 'ica deoarece tre%uie sa treaca prin iolatia care are o reistenta oarte 'are. Conditiile principale care tre%uie indeplinite de o protectie prin separare
sunt6 o
la un transor'ator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur utila5>
o
iolatia conductorului de ali'entare sa ie intotdeuna in stare %una pentru a i e3clusa posi%ilitatea aparitii unui curent de punere la pa'ant de "aloare 'are.
•
Iolarea supli'entara de protectie consta in e3ecutarea unei iolari supli'entare ata de iolarea o%tinuta de lucru dar care nu tre%uie sa reduca calitatile 'ecanice si electrice i'puse iolarii de lucru. Iolarea supli'entara de protectie se poate realia prin6 o
aplicarea unei iolari supli'entare intre iolatia o%isnuita de lucru si ele'entele %une conducatoare de electricitate ale utila5ului>
•
o
aplicarea unei iolatii e3terioare pe carcasa utila5ului electric>
o
iolarea a'plasa'entului 'uncitorului ata de pa'ant.
Protectia prin legarea la pa'ant este olosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea ac9ipa'entelor si instalatiilor care nu ac 34
parte din circuitele de lucru dar care pot intra accidental su% tensiune din caua unui deect de iolatie. *le'entele care se leaga la pa'ant sut ur'atoarele6 carcasele si posta'entele utila5elor 'asinilor si ale apartelor electrice sc9eletele 'etalicecare sustin instaltiile electrice de distri%utie carcasele ta%lourilor de distri%utie si ale ta%lourilor de co'anda corpurile 'ansoanelor de cali%ru si 'antalele electrice ale ca%lurilor conductoarele de protectie ale liniilor electrice de transport etc. Instalatia de legare la pa'ant consta din conductoarele de legare la pa'ant si pria de pa'ant or'ata din electroi. Priele de pa'an "erticale sau oriontale se realieaa astel incat dierenta de potential la care ar putea i e3pus 'uncitorul prin atingere directa sa nu ie 'ai 'are de 4,. •
Protectia prin legare la nul se realieaa prin construirea unei retele generale de protectie care insotesc in per'anenta reteua de ali'enare cu energi electrica a utila5elor. Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la
pa'ant legat la prie de pa'ant cu reistenta suicient de 'ica. Conductoarele de legare la pa'ant si la nul nu se "or olosi pentru alte scopuri -ali'entarea corpurilor de ilu'inat a prielor 'onoaate etc.0. Conductoarele circuitelor electrice prin care circula curentul de lucru -conductoarele de nul de lucru0 nu pot i olosite drept conductoare de protectie. Pentru a nu se crea conuii conductoarele de nul de protectie se "opsesc in culoarea rosie -sau se olosesc conductoare cu iolatie rosie0 iar cele de lucru in culoare al%:cenusie. •
Protectia prin egaliarea potentialelor este un 'i5loc secundar de protectie si consta in eectuarea unor legaturi prin conductoare in toate partile 'etalice ale di"erselor instalatii si ale constructiilor care in 'od accidental ar putea intra su% tensiune si ar i atinse de catre un 'uncitor ce lucreaa sau de catre o persoana care trece prin acel loc. Prin inter'ediul legatuirlor se realieaa o reducere dierentelor de
potential dintre dierite o%iecte 'etalice sau c9iar o anulare a acestor dierente o%tinandu:se astel egaliarea potentialelor si deci eli'inarea pericolului de 35
