COLEGIUL ECONOMIC
„MIHAIL PĂDURARU” - BACĂU EXAMEN PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL, FILIERA TEHNOLOGICĂ, PROFIL: SERVICII CALIFICAREA PROFESIONAL: - TEHNICIAN ÎN TURISM
PROIECT DE SPECIALITATE
POTENŢIALUL TURISTIC
“
NATURAL” Îndrumător proiect,
Candidat, Păduraru Mihail
Prof. Buznea Daniela
Bacău 2013
1
CUPRINS
Argument ............................. ............................................ ................................ ................................ .................................. ................................ .................... ....... 3
Cap. I. Generalități privind activitatea de tur ism ............................... ................................................ ..................... 5 1.1. Definiţia turismului ................................. ............................................ ................................. ................................. ..................... ...... 5 1.2. Factorii care influenţează influenţează evoluţia turismului ....................................... ..................................... ..... 6 1.3. Formele principale ale turismului ............................... ................................................. ................................12 ..............12
Cap. II. Componentele potenţialului turistic .................................... ............................................. .................... ...... 14 2.1. Potenţialul turistic natural .................. ......... .................. .......................................... ............................................... .............. 14 2.2. Potenţialul turistic antropic ................... ......... .................... ........................................... ........................................... .......... 16 Cap. III. Potenţialul turistic turistic natural natural al României ................... .......... ................. ............................. ..................... 18 3.1. Principalele zone de atracţie turistică din România ............................. ................................. .... 21 3.2. Forme de turism generate de elementele
........... .............. ................................... potenţialului turistic natural al României ..................... ............................... 31 ………………… …. 34 Cap. IV. Întocmirea unui produs turistic în Muntii Bucegi …………………… Bibliografie ............................. ............................................ ................................. ................................. ................................. .................................. ................ 51
2
CUPRINS
Argument ............................. ............................................ ................................ ................................ .................................. ................................ .................... ....... 3
Cap. I. Generalități privind activitatea de tur ism ............................... ................................................ ..................... 5 1.1. Definiţia turismului ................................. ............................................ ................................. ................................. ..................... ...... 5 1.2. Factorii care influenţează influenţează evoluţia turismului ....................................... ..................................... ..... 6 1.3. Formele principale ale turismului ............................... ................................................. ................................12 ..............12
Cap. II. Componentele potenţialului turistic .................................... ............................................. .................... ...... 14 2.1. Potenţialul turistic natural .................. ......... .................. .......................................... ............................................... .............. 14 2.2. Potenţialul turistic antropic ................... ......... .................... ........................................... ........................................... .......... 16 Cap. III. Potenţialul turistic turistic natural natural al României ................... .......... ................. ............................. ..................... 18 3.1. Principalele zone de atracţie turistică din România ............................. ................................. .... 21 3.2. Forme de turism generate de elementele
........... .............. ................................... potenţialului turistic natural al României ..................... ............................... 31 ………………… …. 34 Cap. IV. Întocmirea unui produs turistic în Muntii Bucegi …………………… Bibliografie ............................. ............................................ ................................. ................................. ................................. .................................. ................ 51
2
Argument Turismul se manifesta astăzi c a un domeniu distinct de activitate, cu o prezenta tot mai activă în viaţa economică şi socială, cu o evoluţie în ritmuri dintre cele mai înalte. Generator al unor transformări profunde în dinamica socială, turismul s -a afirmat totodată că factor de progres şi civilizaţie, ca promotor al relaţiilor internaţionale şi, mai recent, ca
argument al globalizării şi dezvoltării durabile. Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea
desfășurată în alte sectoare -chei din economia mondială (industrie, agricultura, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti, geografi, psihologi şi sociologi. Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin acesta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini. Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice anumitor
zone, şi se pun în evidență posibilităţile de amenajare complexă a acestora. Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural natural sau antropic, diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism.
Disciplinele ştiinţifice ce au ca obiectiv de cercetare activitatea turistică sunt variate, de la economia şi organizarea turismului, la marketing în turism, de la statistică şi strategie în turism la geografia turismului.
Prezenta lucrare, cu titlul „ Potențialul turistic natural ”, ”, urmăreşte să prezinte potenţialul turistic natural şi antropic, valorificarea lui la ora actuală, cât şi premisele şi direcţiile strategice de dezvoltare. Proiectele concepute în acest sens, s -au realizat şi au fost gândite în funcţie de elementele natu rale, antropice, sociale, economice ce stau la baza funcționării activităţii turistice în România.
3
Prezenta lucrare cuprinde patru capitole, ce încearcă să prezinte faptul că potenţialul natural, antropic nu este suficient în dezvoltarea unei zone turist ice, ea trebuie susţinută de un
management adecvat zonei, de o putere economică şi de o strategie bine pusă la punct, în vederea amenajării şi reamenajării cadrului turistic existent cât şi demararea unor noi proiecte în obţinerea unor venituri complementare dar şi ridicarea nivelului de trai. România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere
cultural, țară este extrem de diversificată - se pot vizita fortăreţe medievale, mănăstiri bizantine, casteluri casteluri şi case ţărăneşti ţărăneşti decorate după specificul specificul regional.
4
Capitolul I Generalități privind activitatea de turism 1.1. Definiția turismului TURISMUL se referă la activitățile desfășurate de persoane,pe durata călătoriilor și sejururilor,în locuri situate în afara reședinței obișnuite,pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an,cu scop de loisir(recreere,odihnă),pentru loisir(recreere,odihnă),pentru afaceri sau alte motive. TURISMUL este activitatea cu caracter recreativ sau sportiv,constând din parcurgera pe
jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitorești sau interesante dintr -un -un anumit punct de vedere.
TURISTUL reprezintă persoana care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței sale obișnuite,pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate la locul vizitat. Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește TURIȘTII ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea
vizatată. TURISTUL este persoana persoana care își petrece petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau sau țară pentru:a vizita oameni și locuri,monumente și muzee(în vederea îmbogățirii cunoștințelor generale);a se distra,a practica diferite diferi te sporturi;odihnă,tratament,etc. Etimologic cuvantul TURISM provine din englezescul ,,TO TOUR”(a călători,a colinda),având deci semnificația de excursie;el a fost vehiculat în Anglia,în se colul al XVIIlea și a desemnat inițial acțiunea de A VOIAJA în Europa. ,,TO TOUR” derivă la rândul său din cuvântul francez ,,TOUR”care înseamnă mișcare în aer liber,plimbare,drumeție,și a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne pentru a exprima călătoria care urmarește cu preponderență un scop de agrement,de recreere.De -a
lungul anilor,conținutul noțiunii de TURISM s -a modificat și s-a îmbunătățit continuu.
5
Theobald (1994) sugera că din punct de vedere etimologic, cuvântul „TUR” derivă din limba latină (turnare) și din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc – mișcarea în jurul unui
punct central sau o axă. Preluat în limba engleză cuvântul TOUR a căpătat semnificația acțiunii de a se mișca în cerc. În consecință, un TUR/TOUR reprezintă o călătorie dus-întors și cel care întreprinde o astfel de călătorie poartă numele de turist/tourist. Definiţie după Nicolae Ceanga: Potenţialul turistic ar putea fi definit astfel:
„totalitatea factorilor de atracţie aparţinând cadrului natural sau antropic. La care adăugă, valorificat prin intermediul amenajărilor turistice şi care generează fluxuri turistice cu arii de proveniența interne şi internaţionale ce se deplasează către arii de destinaţie unde consuma într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate dintr -un potenţial şi amenajarea
acestuia”. În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale,
economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru dezvoltarea activităţii de turism. (G Erdeli, 1996). Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.
Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistica formează oferta turistică
reală (efectivă) sau patrimoniul turistic. Varietatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi antropic.
1.2. Factorii care influențează evoluția turismului Evoluţia spectaculoasă a turismului, sub cele două laturi corelative ale sale: producţia şi consumul, urmată de amplificarea şi diversificarea implicaţiilor sale, releva receptivitatea acestui domeniu la dinamica societăţii, evoluţia lui sub incidenţa unui sistem complex de factori, diferenţiaţi între ei prin natură, rol şi participare în proporţii diferite la determinarea fenomenului turistic. Influenţa lor pulsatorie, ondulatorie, variază nu numai în funcţie de
6
conţinutul specific al fiecăruia, ci şi în raport cu momentul şi locul acţiunii. În plus, intercondiţionarea lor reciprocă şi simultaneitatea acţiunii acestora potenţează efectul final, făcând destul de greoaie cuantificarea aportului fiecăruia. Creşterea spectaculoasă a circulaţiei turistice, diversitatea implicaţiilor sale, evidenţiază evoluţia turismului sub incidenţa unui complex de factori. Cunoaşterea acestor factori care determină şi favorizează turismul este tot mai necesară în condiţiile economiei concurenţiale, în planificarea dezvoltării turistice zonale sau naţionale, în promovarea produselor turistice, în cercetarea de marketing.
Acești factori sunt diferiţi şi participa în proporţii diferite la determinarea fenomenului turistic, şi de aceea este dificilă stabilirea şi cuantificarea influentei fiecăruia. În literatura de profil constatăm existenţa unor referiri numeroase la înţelegerea cauzelor apariţiei şi dezvoltării turismului, precum şi încercări de grupare a factorilor de influența şi de consemnare a dimensiunii şi sensului acţiunii lor. Activitatea turistică apare ca o cursă între solicitări şi potenţial, intre cerere şi ofertă. Cererea turistică este impulsionata de factori ca: motivaţiile turistice, cum sunt: tratamentul, îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe, sportul, vânătoarea, vizitele la rude sau la prieteni, întâlniri sau congrese, afaceri, distra cţii şi agrement etc; existenţa timpului liber din
fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale şi partea destinată pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivaţii turistice.
7
Oferta turistică depinde de posibilităţile unei zone sau tari şi anume de: condiţiile naturale (relief, climă, flora, fauna etc); valorile istorice şi culturale, constituite din vestigii istorice, obiceiuri şi folclor; construcţii industriale şi culturale, care prezintă interes pentru turişti; baza materială: unităţi de cazare, de alimentaţie, mijloace şi cai de transport, baze de tratament, de agrement etc.
În literatura de specialitate exista mai multe încercări de clasificare a factorilor de influența, precum şi de cuantificare a mărimii şi sensulu i lor; criteriile sunt variate:
1. După natura social -economica: A) factori economici
- veniturile populaţiei şi modificările acestora; preţurile şi modificările
acestora; preţurile şi tarifele; oferta turistică; B) factori tehnici
- performanţele mijloacelor de transport; tehnologiile în construcţii;
parametrii tehnici ai instalaţiilor şi echipamentelor specifice etc.; C) factori sociali - urbanizarea şi timpul liber; D) factori demografici -
evoluţia numerică a populaţiei; modificarea duratei medii a vieţii;
structur ă pe sexe, grupe de vârstă şi socio - profesională; E) factori psihologici, educativi şi de civilizaţie - nivelul de instruire; setea de cultură; dorinţa
de cunoaştere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.; F) factori organizatorici - formalităţi la frontiere; facilitați sau priorităţi în
turismul organizat;
regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.
2. După durata în timp a acţiunii lor: A) factori de influența permanenta -
creşterea timpului liber; modificarea veniturilor;
mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei; B) factori conjuncturali -
crizele economice; dezechilibrele politice şi convulsiile sociale;
confruntările armate locale şi regionale; catastrofe naturale, condiţiile meteorologice precare etc.
3. După importanta în determin area fenomenului turistic: A) factori primari - oferta turistică; veniturile populaţiei; timpul liber; mişcările populaţiei;
8
B) factori secundari -
cooperarea internaţională, facilităţile de viză sau alte măsuri
organizatorice; varietatea serviciilor supli mentare ş.a.
4. După natura provenienţei şi sensul intervenţiei: A) factori exogeni -
sporul natural al populaţiei (care stă la baza creşterii numărului turiştilor
potenţiali), creşterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului; creşterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporită a populaţiei, ca urmare a motorizării ş.a. B) factori endogeni
- varietatea conţinutului activităţii turistice, lansarea de noi şi tot mai
sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite; ridicarea
nivelului de pregătire a personalului din turism ş.a.
5. După profilul de marketing: A) factori ai cererii turistice -
veniturile populaţiei; urbanizarea; timpul liber; dinamica -
evoluţiei populaţiei; B) factori ai ofertei
- diversitatea şi calitatea serviciilor; costul prestaţiilor; nivelul de
pregătire şi structura forţei de munca etc. Turismul României a fost puternic influenţat de ideologiile şi personalitatea liderilor din ţările comuniste. Prea puţină atenţie a fost acordată dezvoltării turismului în imediata perioada de după al Doilea Război Mondial, iar când sectorul ofertelor turistice a luat naştere, turismul României a avut foarte puţin de oferit. În momentul de fată, România este pe punctul de a deveni o destinaţie turistică importantă, dar înainte de toate va trebui să -şi estompeze anumite minusuri care nu îi conferă
o poziţie concurenţială pe piaţa internaţională turistică. Aceasta s -a datorat unui program de dezvoltare a turismului prost administrat, dar şi datorită perioadei de recesiune cu care România s-a confruntat după perioada comunismului. Iar fără o dezvoltare sănătoasă a
economiei româneşti şi a societăţii, dar mai ales fără o privatizare a acestui sector şi fără un bun program de promovare a acesteia peste hotare, nu se poate spera că România să devină o
atracţie importanta a turismului internaţional. România dispune de un bogat şi complex potenţial turistic. El este alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi: izvoare de apă minerală şi termala, lac uri
folosite pentru agrement, nataţie şi pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în 9
păduri de foioase şi conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2.000 m la cele de câmpie, litoral şi Delta Dunării. Istoria poporului român se reflecta în numeroase mărturii materiale şi spirituale ce pot fi văzute mai ales în localităţi (muzee, monumente, biserici, mănăstiri, cetăţi antice şi medievale, portul popular, ţesături, ceramică, etc..). Ele reprezentând un valoros f ond de elemente care concentrează atenţia a numeroşi
vizitatori din toate colţurile lumii. Gruparea pe teritoriul României acestor elemente este rezultatul legăturilor strâns stabilite între om şi natura de-a lungul timpului, fapt ce a condus la dezvoltarea şi conturarea de provincii turistice şi zone turistice.
Mediul economic este un factor semnificativ, care influenţează industria turismului dintr-o ţară atât din punct de vedere al cererii, cât şi al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii care pot influenţa comportamentul de consum sunt rață dobânzii, cursul de schimb,
disponibilitatea creditului, creşterea şi stabilitatea economică şi rata inflaţiei, precum şi structura economică a industriilor relevante turismului şi profitabilitatea lor (costul capacităţii de cazare, costul călătoriilor etc). Preţurile, care reprezintă costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativă influența asupra puterii acestora de cumpărare. De aceea, preţul unei destinaţii turistice rămâne cel mai important factor asupra cererii turistice. În acelaşi timp, prețurile pot avea efecte negative, în sensul că acestea pot fi influenţate de cursul de schimb între ţara de origine şi țară de destinaţie, precum şi de nivelul de inflaţie. În cazul României, puterea lirei asupra leului este foarte puternică, putând avea efecte
pozitive asupra cererii pentru servicii turistice, întrucât costurile cu transporturile şi cazarea sunt relativ mici, cu excepţia Bucureştiului unde costul unei camere pe noapte este de cel puţin 25$, iar preţul unei mese în oraş este de cel puţin 5$. Cu toate acestea, costul unei vizite la muzeu sau călătoria cu autobuzul sau cu trenul este foarte mic. Factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport În cazul transportului aerian, acesta poate influ enţa rutele şi liniile aeriene, numărul de
zboruri, capacitatea locurilor şi prețurile acestora. Taxele de aeroport reprezintă de asemenea o problemă, întrucât sunt plătite de turişti. Modernizat şi reorganizat, transportul feroviar răspunde, în acest mome nt, tuturor exigentelor pasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri InterCity sau rapide. În completarea acestora, trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor în aproape toate 10
staţiunile sau oraşele României. În acelaşi timp, conexiunile cu liniile internaţionale înlesnesc utilizarea facilitaților internaţionale pentru diferite tipuri de legitimaţii de călătorie. Între porturile romanești ale Dunării fluviale nu există relaţii de transport fluvial regulat de persoane. Exista, în schimb, rute de transport de pasageri intre România şi Bulgaria
sau România şi Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din păcate, nu exista curse regulate de feribot în acest moment pe Marea Neagră, cu plecare din porturile romanești. În timpul sezonului se pot face plimbări de agrement, cu plecare din portul turistic Tomis,
Constantă, cu navele Euxin, Tomis şi Condor, nave pregătite pentru acest gen de programe. Totodată se are în vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului şi minimizarea impactului global şi local pe care activităţile de transport le generează şi sunt axate în general pe: -
stoparea degradării infrastructurii şi menţinerea în exploatare a sistemului de transport;
-
aducerea în parametrii de funcţionare şi valorificare a capacităţilor existente prin repararea şi modernizarea infrastructurilor;
-
înlăturarea sau prevenirea apariţiei restricţiilor de circulaţie şi eliminarea blocajelor şi aglomerărilor;
- promovarea tehnologiilor de transport ecologice; -
integrarea drumurilor de interes loc al în reţeaua de infrastructură naţională.
Călătoriile aeriene se efectuează în conformitate cu reglementările internaţionale referitoare la condiţiile generale de transport aerian al pasagerilor şi bagajelor, precum şi în baza condiţiilor de transport înscrise pe biletele de avion, iar taxele plătite de pasager sunt cele impuse de autoritățile guvernamentale sau de operatorul aeroportuar. Numărul companiilor internaţionale şi naţionale de închiriere a autoturismelor a crescut considerabil în ultimul timp. Dintre companiile care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa
românească amintim: Avis, Hertz, Sixt, Budget, Francocar, Autorent, majoritatea cu reprezentante în Bucureşti şi aeroportul Henri Coandă.
Mediul tehnologic Dezvoltările tehnologice, în special telecomunicaţiile şi procesarea informaţiilor pot determina creşteri ale vânzărilor în industria turismului. 11
Factorii tehnologici cu influenţă majoră asupra cererii turistice includ: - creşterea activităţii promoţionale şi de distribuţie prin intermediul World Wide
Web de către sectorul public şi privat şi agenţiile de turism, incluzând vânzarea on-line şi folosirea Internetului pentru vânzările de ultima oră; - dezvoltarea bazei de date de consumatori în sistemele informatice de marketing; - marketingul de relaţie.
1.3 Tipuri si forme de turism După locul de proveniența a turiștilor există: 1. Turism naţional emiţător (pasiv, de trimitere) 2. Turism internaţional receptor (activ, de primire
După gradul de mobilitate al turismului se practică : 1. Turism de sejur : - rezidenţial (staţionarea în zona mai mult de 1 lună)
de durata medie (când staţionarea este mai mică de 30 zile)
scurt (1-3 zile)
2. Turism itinerant presupune o mişcare permanentă. 3. Turismul de tranzit este motivat de necesitatea cunoaşterii unei ţări. Alte forme de turism: 1.
După momentul şi modul de angajare a prestaţiilor turistice , exista:
turism organizat (contractual);
turism neorganizat;
turism semiorganizat.
2. După modul manifestării cererii sau după sezonalitate : turismul de vară; turismul de iarnă; turismul ocazional (de circumstanţă).
3. După motivaţia care generează călătoria se practică: a. turismul de odihnă şi recreere; 12
b. turismul de agrement; c. turismul balnear; d. turismul sportiv; e. turismul de reuniuni; f. turismul de afaceri; g. turismul științific; h. turismul cultural.
4.
5.
După caracteristicile social-economice ale cererii:
turismul particular;
turismul social;
turismul de masă.
După vârsta participanţilor:
turism pentru tineret;
turism pentru adulţi;
turism pentru vârsta a III-a.
6. După perioada când se desfășoară:
turism de weekend (itinerant);
Capitolul II Componentele potenţialului turistic
2.1 Potențialul turistic natural Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegeta ţi e şi faună, cât şi modificările acestora din urmă.
13
A) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: - treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic); - s tâncile cu forma bizară; - fenomenele geologice. Relieful se
constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și recreerii, speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic, flora, faună). B) Clima – contribuie la crearea ambiantei favorabile călătoriei prin: - Regimul precipitaților; - Temperatura și umiditatea aerului; - Nebulozitatea atmosferei; - Brizele montane și marine;
Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism: • sporturile de iarna prin prezenta, consistență și menținerea stratului de zăpadă; • cura heliomarina; • climatoterapia. Clima determina și influențează turismul prin: - Parametrii meteorologici: temperatura, p recipitații, vânturi, radiație solară, umiditatea 14
aerului, fenomene hidrometeorologice, fenomene orajoase; - Parametrii meteorologici: limitativi și favorabili activității de turism; - Sezonalitatea activității de turism: iarna, vara; - Parte integrantă a peisajului geografic (peisaj alpin, de tundră, tropical, ecuatorial);
C) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezenta următoarelor elemente de potențial turistic: - râuri, fluvii, lacuri naturale și antropice; mari, delte și estuare; ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână, de pescuit, de cura heliomarina, de practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear.
D) Vegetația – reprezentată prin păduri, pajiște, arborete prezintă: - O atracție turistică în sine: parcuri naturale ca destinații de vacanță, parcuri dendrologice,
rezervații științifice; - Un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic.
Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement.
Vegetația se impune ca valoare: - Peisagistica și estetică: asocialii vegetale, tipuri de arboret, parcuri, grădini; - Recreativ-socială (păduri de agrement, odihna) în arii periurbane, stagiuni turistice, Parcuri
Naționale; - Valoare sanitară și terapeutică (păduri de rășinoase) și alte esențe; - Purificare a aerului (depoluare) și termo moderatoare: pădurile de protecție, parcurile .
E) Fauna - prezintă din punct de vedere turistic o importantă: - Cinegetica și piscicola - datorită bogăției și variații speciilor; - Estetica – contr ibuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate; - Științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în
rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv, științific, de cunoaștere. Fauna interesează activitatea de turism prin: - Structura de specii în raport cu zonele bioclimatice; - Valoarea peisagistică și estetică a speciilor sau asociațiilor; 15
- Valoarea cinegetică și economică: trofee de coarne și blană sau exemplar de animal, peste,
Pasăre; - Gradul de amenajare a fondului de vânătoare; - Valoarea științifică, ca monument al naturii, specii, rezervații științifice; - Poziția geografică a fondului cinegetic sau a rezervațiilor și Parcurilor Naționale.
F) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: - sub aspect estetic – ca element de atractivitate; - cognitiv – științific că bază a turismului profesional și de
G) Apele: - De suprafața: râuri, fluvii; lacuri: naturale (glaciare, vulcanice, tectonice, carstice etc.) și
Antropice; mari și oceane; canale; ghețari. Interesează sub aspect: - peisagistic și estetic: - f uncțional: croaziere, sporturi nautice, natație, plaja, tratament balnear, pescuit sportiv, scufundări, vânătoare sportivă, foto safari, alimentare cu apa etc.
2.2. Potenţialul turistic antropic De-a lungul timpului, omului a creat, a construit o serie de edificii, a căror valoare istorică
şi estetică a crescut, ajungând în ipostaza de potenţial turistic, care în perioada actuală se asista la o creştere numerică a acestuia. Componentele antropice au o serie de însuşiri care dau caracterul de atractivitate, acestea sunt:
unicitatea – este caracteristica acelui produs turistic care datorită menţinerii în
timp a ajuns un unicat;
dimensiunea – unele obiective antropice impresionează prin mărimea lor sau
pot avea dimensiuni foarte mici (ex: cărţi, obiecte de arta etc.)
ineditul – este dat fie de materialul din care este fabricat sau construit
obiectivul, culoarea specifică (ex: albastru de Voroneţ), amplasarea obiectivelor, de arhitectura specifica etc.;
vechimea, este însuşirea care trezeşte interes pentru turişti, prin prezenţa unor
obiective cu rezonanţă istorică, sau a unor podoabe foarte vechi etc.);
funcţia pe care o îndeplinesc poate deveni o sursă de interes turistic. 16
Fondul turistic antropic reuneşte o gamă foarte largă şi variată de componente, care pot fi grupate în: -
obiective cultural-istorice
-
obiective etnoculturale şi etnofolclorice. Potenţialul turistic cultural – istoric
Patrimoniul cultural-istoric naţional cuprinde monumente, ansambluri şi situri cu valoare
excepţională din punct de vedere istoric, artistic, estetic, ştiinţific, antropologic, cât şi peisaje culturale reprezentative pentru țara sau o regiune geo -culturală. Conform Ordonanţei de Guvern nr. 68/26 aug. 1994, cât şi a legii nr. 41/1995 au fost stabilite principalele categorii de monumente:
monumente şi situri arheologice;
monumente şi ansambluri de arhitectură;
rezervaţii de arhitectură şi urbanism, clădiri, monumente şi ansambluri
memoriale;
monumente de arta plastică şi comemorativa;
monumente tehnice;
locuri istorice;
parcuri şi grădini.
Capitolul III Potențialul turistic natural al României Consider că România dispune de un potenţial turistic de o mare complexitate şi valoare turistică, recunoscute pe plan mondial. Poziţia geografică îi conferă României trei componente naturale definitorii în structura peisagistica şi a teritoriului, care conturează parţial şi potenţialul turistic al ţării: Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi Marea Neagră cu fâşia de litoral. Funcţia de tranzit turistic este asigurată de aşezarea să, România asigurând legătura
dintre țările Europei Centrale, Nordice şi Estice cu cele din sudul continentului şi din Orientul Apropiat şi mijlociu. Reţeaua de drumuri europene cu cele 7 artere rutiere şi două coridoare europene (IV şi IX) magistralele feroviare şi fluviul Dunărea (coridorul VII), prin legăturile 17
ce se stabilesc între țările
continentului
evidenţiază
poziţia geopolitică a R omâniei în bazinul Marii Negre. Un vast amfiteatru în jurul
Podişului Transilvaniei (munţi, dealuri subcarpatice şi podişuri, câmpii, litoral marin şi delta fluvială). Acestor mari unităţi de relief le corespund diverse
tipuri de roci, nuanţe de climă şi specii floristice şi faunistice, râuri şi oglinzi de ape, care dau o mare varietate peisagistică şi reprezintă totodată, importante resurse, care stimulează şi polarizează diferite activităţi turistice. Cadrul natural al României, ca o înmănunchere a acestor elemente fizico -geografice este o componentă de bază şi relativ constantă a ofertei turistice, care determină sau influenţează direcţiile, mărimea şi structura activităţii de turism pe ansamblu tarii sau la nivel regional şi local. Dezvoltarea economică şi socială a României are implicaţii mari şi asupra activităţii de turism atât prin crearea unei infrastructuri generale (căi de comunicaţie şi mijloace de transport) dotarea cu utilaje şi construirea bazei tehnico -materiale specifice turismului, diversificarea bunurilor de consu m şi a produselor agroalimentare etc., cât şi prin
realizarea unor obiective economice aparţinând altor ramuri, dar care interesează şi turismul (baraje şi lacuri de acumulare, hidrocentrale, obiective industriale, lucrări de arta inginerească, palate de cultura etc.) unele dintre ele devenind obiective de mare atracţie turistică. Progresul tehnico-economic, dezvoltarea ştiinţei, culturii şi învăţământului în România
permit extinderea şi diversificarea relaţiilor externe pe plan economic (mai ales în condiţiile economiei de piață) tehnico -ştiinţific, cultural etc. Marin de interesul cetăţenilor străini de a ne vizita tara ca parteneri de afaceri, pentru studii, ca turişti. România beneficiază de o multitudine de atracții turistice, atât naturale cât și antropice, mulțumită varietății formelor de relief, istoriei și influentelor culturale, astfel încât specificul atracțiilor turistice este diversitatea și unicitatea. Potențialul turistic al cadrului natural
18
România este situată în centrul geografic al Europei fiind a 12 -a tara ca mărime a Europei, cu osuprafața de 238.391 km2. Relieful României se compune din 3 trepte majore de altitudine: cea înaltă a Munților Carpați, cea medie - a Subcarpatilor și cea joasă - a
câmpiilor, luncilor și Deltei Dunării,dispuse concentric în proporții relativ egale (31% munți, 36% dealuri și podișuri și 33% câmpii – înprocente de suprafață). Clima României este temperat - continentala de tranziție cu temperatura medie multianuala
variindlatitudinal de la 8ºC în nord la 11ºC în sud și altitudinal de la -2,5ºC în etajul montan la 11,6ºC încâmpie.
Partea de sud a țării este străbătută pe o distanță de 1.075 km de fluviul Dunărea, ce formează parțial Granițele cu Serbia și Bulgaria pe o lungime de 290 km, respectiv 470 km. Dunărea se varsă în Marea Neagră în partea de nord a litoralului romanesc prin Delta Dunării. Lacurile naturale sunt răspândite în toate unitățile de relief: lacuri în circuri glaciare, în craterevulcanice, în depresiuni carstice, în crovuri, lacuri de baraj natural, precum și lagune marine, limane. Zona muntoas ă. În România exista 5 vârfuri muntoase cu înălțimi de peste 2.500 de metri,
toate situate în Carpații Meridionali și 18 vârfuri cu altitudini între 2.000 și 2.500 de metri, situate, cu 2 excepții, de asemenea în Carpații Meridionali. În zona muntoasă se afla 2 din cele 3 rezervații ale Biosferei (Parcul Național Retezat
și ParculNațional Rodna) precum și toate cele 11 parcuri naționale (Călimani, Valea Domogled – Cerna, CheileNera – Beusnita, Semenic – Cheile Carasului, Cozia, Piatra Craiului, M-tii Măcinului, Valea Jiului,Ceahlău, Cheile Bicaz – Hășmaș, Buila - Vânturita),
dar și 9 din cele 13 parcuri naturale (M -tiiMaramureș, Porțile de Fier, Geoparc Mehedinți, Tara Haţegului, Apuseni, Putna – Vrancea, GrădișteaMuncelului – Cioclovina, Bucegi, Vânători – Neamț). În cadrul acestor parcuri naționale/naturale exista relativ puține centre de informare turistică; cel maibine reprezentat în acest sens este Parcul Național Apuseni pe suprafața căruia există 5 centre de informare turistică (CÂT). Zon a de podi ș și deal . Zona deluroasă a României poseda o serie de izvoare de ape minerale
și deape termale, în jurul cărora s -au dezvoltat stațiuni balneo -climaterice (de ex. Bazna, Călimănești – Caciulata, Govora, Pucioasa, Slanic-Prahova, Soveja, Moneasa). Alte exemplede atracții turisticenaturale întâlnite în zona deluroasă sunt „vulcanii noroioși”
(formațiuni create de gazele naturale caretrec printr -un sol argilos, în combinație cu apa din pânză freatică) și „focurile vii” (izbucniri de gazenaturale care se autoaprind). 19
Zona de câmpi e . Cele mai importante atracții turistice naturale ale zonei de șes sunt Delta
Dunării șilitoralul Marii Negre. De asemenea, în zona de câmpie sunt întâlnite numeroase izvoare termale șiminerale. Delta Dunării este rezervație a biosferei, reprezentând cea mai întinsă dintre rezervațiile existente în România - aproximativ 580.000 ha. Alături de complexul lagunar Razim – Sinoe (Razim este cel mai întins lac natural din România), Delta Dunării este
renumită pentru diversitatea faunei și florei întâlnite (3.400 de specii de animale din care peste 300 de specii de păsări, cea mai mare colonie de pelicanicomuni, 1/3 din speciile de plante existente în România, păduri de stejari și liane pe grindurileCaraorman și Letea, etc.) Într-un peisaj asemănător celui din Delta Dunării (dar la scara mai mică) se înscriu parcurile
naturaleLunca Mureșului, Comana, Baltă Mică a Brailei și Lunca Joasă a Prutului Inferior. În zona de câmpie, particularitățile cadrului natural au favorizat dezvoltarea de stațiuni balneoclimaterice la Băile Felix și Buziaș (în partea de vest a țării), respectiv Amară, Eforie Nord, Lacul Sărat, Mangalia și Saturn în partea de sud – est, precum și în alte zone.
3.1 Principalele zone de atracție turistică din România România turistică oferă foarte multe posibilități pentru vacanțe, astfel încât este necesar să faceți o analiză a destinațiilor turistice nevizitate până acum. Castele România, cetăți, legende, cascade, peșteri, rezervații naturale, păduri, muzee, manăstiri România, biserici, stațiuni de tratament, odihnă sau distracție, drumeții, sporturi de iarnă, munte sau mare – toate acestea alcătuiesc punctele turistice din România. Va voi prezenta România turistică, așa cum nu o mai știați. Indiferent că sunteți iubitori de
munte sau de mare, sportivi sau persoane relaxate, petrecăreți sau însetați de cultură, veți găsi cu siguranță destinația potrivită dorințelor voastre.
Misterioasă,
surprinzătoare,
mistică, naturală, bogată, istorică, culturală, distractivă – pe scurt principalele puncte turistice.
20
România turistică oferă foarte multe posibilități pentru vacanțe, astfel încât este necesar să faceți o analiză a destinațiilor turistice nevizitate până acum. Indiferent că sunteți iubitori de munte sau de mare, sportivi sau persoane relaxate, petrecăreți
sau însetați de cultură, veți găsi cu siguranță destinația potrivită dorințelor voastre. Misterioasă, surprinzătoare, mistică, naturală, bogată, istorică, culturală, distractivă – pe scurt principalele puncte turistice.
România este o țară bogată cu forme de relief impresionante oferite de munții Carpați, numeroase obiective turistice, cele 11 vârfuri cu altitudini ce depășesc 2 500 m (vf. Moldoveanu cu 2 544 m), ieșirea la Marea Neagră, Delta Dunării în care au fost identificate
peste 3700 de specii de plante, marile orașe București, Timișoara, Ploiești, Alba -Iulia dar și orasele- cetati: Brașov, Sighișoara și Sibiu. În ultimul timp numărul turiștilor din Uniunea Europeană a crescut considerabil datorită punctelor turistice, obiectivelor turistice de la
țărmul Mării Negre, precum Mamaia, Neptun, Eforie Nord numite Riviera romana, dar și datorită zonei Valea Prahovei care înglobează cele mai importante stațiuni monta ne din România: Sinaia, Bușteni, Predeal. România este o țară plină de mister, cu numeroase obiective turistice, cu o atmosferă medievală în apropierea castelelor și orașelor cetăți, manăstiri care datează din secolul al 13 lea, biserici de lemn, Castelul Bran de care se leagă legenda contelui Dracula, stațiuni
balneare, și multe altele.
Principalele zone de atracţie turistică din România:
» Apuseni
21
Munții Apuseni sunt un lanț muntos din Transilvania, parte a Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Cucurbata Mare (cunoscut și ca Vârful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri.
Sunt delimitați la nord de Raul Barcău, la sud de răul Mureș, la vest de Dealurile şi Câmpia de Vest, iar la est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În Munții Apuseni se afla peste 400 de peșteri.
» Ardeal
Oradea, capitala județului Bihor, unul dintre cele mai semnificative centre economice, sociale și culturale în nord-vestul României este așezat între dealurile care se interpun intre Câmpia Crisanei și poalele Munți lor Apuseni, pe Crisul Repede.
» Banat
Banatul este o provincie istorică care cuprinde astăzi zone din România, Serbi a (Banatul Sârbesc) și Ungaria.Dintre toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Banatul 22
și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în țara Hategului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico - istorică a neamului romanesc - un cuib de unde se romaniza
treptat
țările
spre
apus,
spre
crivat
și
spre
răsărit.
Numele provinciei se leagă de statutul special al unor părți ale acesteia în cadrul regatului maghiar medieval, Banatul de Severin și succesorul acestuia Banatul de Lugoj -Caransebes, formațiuni politice, militare și administrative cu rolul de marca în cadrul sistemului defensiv antiotoman. Pentr u prima dată numele de Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis a fost folosit în rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea și în textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699). Pentru romani, regiunea a mai
fost
cunoscută
și
sub
denumirea
de
Temisana.
Proclamarea Republicii Bănățene în anul 1918, ca provincie autonomă în cadrul Ungariei a fost o încercare eșuată de păstrare a unității Banatului multietnic și multiconfesional.
» Bran-Moeciu
. Localitatea Moeciu de Jos este situată în județul Brașov, pe D.N. 73 Brașov - Pitești, la 30 de k m de orașul Brașov, la 25 de Km de Predeal și la 8 Km de Castelul Bran.
Comună Moeciu se afla pe una din cele mai vechi cai de acces între cele două provincii romanești: Ardealul și Tara Românească, urmând Depresiunea Tarii Bârsei cu Rucăr Dragoslavele.Case mandre, aproape de creierul munților, ciobani care urcă la stana cu oile, peisaje fantastice, oameni primitori. 23
» Brașov
Brașov este reședința și cel mai mare municipiu al județului Brașov, România. Deține titlul de oras-martir. Potrivit recensământului din 2002, are o populație de 283.901 locuitori. Stațiunea
de iarna Poiana Brașov se afla la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare orașe din zona. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice și culturale.
» Campia-de-vest
Drept Câmpia de Vest este denumit sectorul românesc a câmpiei Panonice. Se întinde pe o
lungime de peste 375 km și este delimitata de: granița de stat cu Serbia și Ungaria (în vest),
24
Dealurile de Vest și Carpații Occidentali (în est), raul Tur (în nord) și granița cu Serbia (în sud).
» Campia-Romana
Câmpia Romană este o câmpie din sud -estul Europei, pe cursul inferior al Dunării, cea mai mare parte a ei (cca 80%) situându-se pe teritoriul României. Denumirea ei provine de la fostul principat Tara Românească, iar străinii o numesc „Câmpia Valahă” (după Valahia).
Câmpia are extensii în Serbia și Bulgaria, unde este numită Câmpia Dunării. Din punct de vedere tectonic, Câmpia Romana face parte din Platforma Moesica. Soclul
platformei este de origine hercinică, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatică. Sedimentele datează din mezozoic și din pleistocen. În lunci, acestea sunt foarte recente, datând din holocen. Stratele din jurasic și cretacic conțin zăcăminte de petrol. Cuvertura de loess acoperă îndeosebi câmpiile tabulare, ajungând pe alocuri să aibă o grosime de 40 m. Pe alocuri întâlnim dune de nisip.
» Litoral
25
Litoralul maritim romanesc are o lungime de 82 km și este cuprins intre Capul Midia și Vamă Veche, lungimea totală a țărmului romanesc fiind de 245 km, de la locul de vărsare în mare a gârlei Musura, până la sud de satul Vama Veche (între paralele 44°25 latitudine nordică și par alela 43°45 latitudine sudică).
Localitățile și stațiunile balneo -climaterice ale litoralului romanesc sunt situate la aceleași coordonate cu localitățile Split, Sarajevo, Rimini, S an Remo, San Marino, La Spezia. Țărmul este deosebit de variat, format din forme ușor ondulate, cu capuri accentuate și golfuri prelungite adânc pe văile dobrogene, cu faleze, plaje și cordoane de nisip. Marea, în acțiunea ei erodanta, a făcut ca țărmul să se retragă continuu, fie prin transformarea golfurilor în limane și lagune, fie prin abraziunea în dreptul promotoriilor. Falezele, care reprezintă două treimi din lungimea litoralului, au înălțimi ce variază între 20 și 40 m: de la Capul Singol
(punctul „Pescărie”, la intrarea în Mamaia).
» Maramureș
26
Maramureșul este o regiune (zona) geografică, alcătuită din Depresiunea Maramureșului din România și estul regiunii Transcarpathia din Ucraina (raioanele Rahau, Slatina, Tecev, Hust). Odată cu organizarea administrativă a României pe regiuni (1947 -1968), denumirea de Maramureș a fost extinsă în România și asupra Țării Chioarului (Baia Mare), Tarii Lăpușului, Tarii Oasului și Țării Satmarului. Capitala istorică Sighet (astăzi Sighetu Marmației) a fost înlocuită cu orașul Baia Mare.
» Moldova
Moldova este o regiune istorică a României. În Evul Mediu, principatul Moldovei era unul dintre cele trei state românești, întinzându -se de la munții Carpați până la Nistru. Sub acțiunea imperiilor vecine, Moldova istorică a fost divizată în Principatul Moldovei (care în 1859 împreună cu Tara Românească au format România), Bucovina și Basarabia.
» Podisul-Transilvaniei
27
Podișul Transilvaniei este situat în centrul României aproape în întregime înconjurat de grupurile muntoase ale Carpaților Orientali, cele ale Carpaților Meridionali și ale Carpaților Occidentali. Podișul Transilvaniei, Munții Carpați și Câmpia de Vest au o climă continentală. Temperatura variind mult în timpul anului, veri calde în contrast cu ierni foarte reci. Aceste
zone mai plate au cele mai bune terenuri agricole și sunt faimoase pentru orașele și satele lor. Părți vaste acoperă Podișul Transilvaniei și munții.
» Sibiu
Sibiu este reședința și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, România. Este un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei. Deține titlul de oraș martir. Potrivit recensământului
din
2002,
are
o
populație
de
155.045
locuitori.
Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din
Transilvania, fiind centrul coloniștilor sași stabiliți în zona. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre orașel e cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.
» Tara-Hategului
28
Țara Hategului este un ținut istoric și etnografic din colțul de sud -vest al Transilvaniei, județul Hunedoara, România. Țara Hategului cuprinde depresiunea cu același nume, dar în „zona de influență” a ei se afla și așezările situate pe cursul superior al Streiului, până la vărsarea acestuia în Mureș. Înconjurată din toate părțile de munți, depresiunea Hategului este una dintre cele mai pitorești zone ale României.
» Tinutul-Secuiesc
Ținutul Secuiesc este o zonă din România, situat în estul Transilvaniei, locuit în majoritate de secui-maghiari și împărțit în mod tradițional în scaune (magh. „szék”), d e unde numele de
„székely”.În perioada interbelică a existat încă județul Trei Scaune (magh. Háromszék), desființat ulterior de autoritățile comuniste. În prezent Ținutul Secuiesc cuprinde județele Covasna și Harghita, precum și o parte din județul Mureș și o comună din județul Bacău, înglobate cu ocazia reformei administrative d in 1968 acestui din urmă județ.
Ținutul Secuiesc nu are niciun statut administrativ, deși există o mișcare pentru a crea o
29
regiune autonomă secuiasca în acest ținut. Centrul istoric a Ținutului Secuiesc a fost Târgu Mureș, acum este Odorheiu Secuiesc.
» Transfăgărășan
Transfăgărășanul sau DN7C este unul din cele mai spe ctaculoase drumuri din România.Drumul leagă regiunea istorică a Transilvaniei de Muntenia. Drumul a fost construit
să treacă peste Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din munții României, care face parte din Carpații Meridionali.
3.2. Forme de turism generate de elementele potenţialul ui turistic natural al României Diversitatea tipurilor de atracții turistice atât naturale cât și antropice, precum și multiculturalismul din regiunile istorice fac din România o destinație turistică plurivalentă și permit practicarea uneiample varietăți de tipuri de turism, precum cel cultural (istoric – arhitectural, religios, etnografic), cel activ (litoral, montan, de aventură), turismul rural ,
ecoturismul, etc. În cadrul categoriei generice de turism cultural vom include mai multe tipuri precum: turismul istoric –arhitectural, turismul etnografic și turismul religios. Datorită unei tendințe la nivel mondial în turism conform căreia turismul cultural cunoaște un reviriment, în România
acest tip de turism atrageîndeosebi turiști străini în puncte de interes precum orașele istorice din Transilvania (de ex. Sibiu,Sighișoara, Brașov, Cluj- Napoca) și zonele apropiate de acestea și cu atracții similare (de ex. CastelulBran, Peleș sau bisericile fortificate din
30
Transilvania), dar și în alte zone precum Maramureș(preponderent etnografic și religios), Bucovina (preponderent etnografic și r eligios).
Evoluţia ascendentă a formelor de turism alternative turismului de litoral este influenţată şi de dorinţa tot mai mare a societăţii urbane, "dependentă de birouri" de a fi mai activă. Conform Horwath International, turiştii vor avea mai puţin timp disponibil şi mai mulţi bani, vor căuta experienţe de călătorie intense şi stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp. De asemenea, ingredientele unui program turistic de succes vor fi definite
prin: autenticitate (locuri şi oameni unici), diversitate (un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare si relaxare, profesionalism şi atitudine prietenoasă) şi flexibilitate (rezervări rapide, posibilitatea oferită clienţilor să îşi combine experienţele turistice pentru a le răspunde nev oilor specifice). Luând în considerare avantajele competitive ale zonei, principalele forme de turism
care pot fi practicate în contextul tendinţelor actuale în turism, cu rol semnificativ în atragerea circulaţiei turistice sunt: ■Ecoturismul / turism în natură este o nişă de piaţă în creştere, această formă de turism fiind mai puţin dezvoltată şi valorificată. În primul rând ecoturismul este specific comunităţilor cu venituri reduse astfel încât impactul asupra oamenilor din respectivele comuni tăţi este relativ
mare. În al doilea rând, stilul de viaţă şi produsele comunităţilor gazdă este în pericol, astfel încât ecoturismul reprezintă un important mijloc de susţinere şi de sprijin a acestor tradiţii. În al treilea rând, practica ecoturismului depinde direct şi contribuie la protecţia şi conservarea
ariilor naturale, a florei şi faunei. În al patrulea rând, resursele naturale şi socio -culturale care stau la baza ecoturismului sunt caracteristici ale zonei care o disting.
■Turism de cunoaştere (i tinerant), practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor organizate) potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia să exploreze varietatea peisajului sălbatic, combinând plimbările cu bărci propulsate manual pe canale cu drumeţii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale şi marine, etc.
■Turism pentru odihnă si recreere, practicat prin intermediul companiilor de turism, în unul din hotelurile de pe teritoriul rezervaţiei sau folosind hotelurile plutitoare, combinând excursiile pe canale si lacuri pitoreşti cu băile de soare şi apa marină pe plajele situate de -a
lungul coastei Mării Negre . ■Turism speologic, datorită celor peste 10 peşteri existente pe traseu, de importanţă majoră la nivelul zonei Dobrogea.
■Turism sportiv: Windsurfing si Kitesurfing, sporturi cu vele, scufundări sau pescuit în imediata apropiere a plajei Corbu. Aici se afla singura şcoală cu atestare europeană de 31
sporturi nautice cu vele, putându- se inclusiv închiria acest gen de ambarcaţiu ni. De
asemenea, deoarece apa mării este mult mai curată, în această zonă a litoralului multe şcoli de scufundări îşi aleg acest loc pentru a -şi instrui cursanţii. Se practică şi pescuitul sportiv, Lacul Corbu fiind cunoscut de către pescari drept un lac f oarte bun de pescuit cu multe specii de peşti. ■Turism litoral - amplasarea geografică a zonei turistice lângă Grindul Chituc şi Grindul Lupilor, pe teritoriul cărora se află Plaja Vadu şi Plaja Corbu, precum şi zona de îmbăiere de la Lacul Nuntaşi, plaje încă considerate virgine, deoarece din cauza distanţei faţă de staţiunile litorale, nu sunt cunoscute de către turiştii care preferă turismul de tip "sunlust". În ultimii ani însă s-a înregistrat un număr crescut al turiştilor care optează preferenţial pe ntru aceste locuri faţă de staţiunile litorale, principalele avantaje fiind: (1) privind resursele turistice: apa este curata, chiar şi în plin sezon, nisipul este foarte bun, nu este atât de lipicios ca cel din staţiuni, nu sunt prea multe scoici, spaţiul fiind imens şi sălbatic; (2) gradul de accesibilitate: se ajunge relativ uşor cu orice fel de maşină; (3) structuri de informare: există panouri de semnalizare; (4) motivaţia turistică: plajele se află departe de aglomeraţia urbană . Turismul activ (litor al, montan, de aventură) a cunoscut fluctuații pe litoralul Marii Negre, acestesituații având drept cauză principală existența unor alternative percepute de turiști ca fiind netsuperioare produselor autohtone în țările vecine sau apropiate (Bulgaria și Gre cia). Pe de altă parte,litoralul Marii Negre atrage cel mai mare număr anual de turiști și posedă cea mai mare capacitate decazare dintre zonele de interes turistic din România. Principala
problemă a produselor turistice oferitepe litoral sunt prețurile mari în comparație cu serviciile oferite, infrastructura turistică în generalînvechita și administrarea defectuoasă a plajelor. Majoritatea covârșitoare a turiștilor de pe litoralulromanesc sunt romani. Prezenta turiștilor străini atinge niveluri sup erioare în cadrul turismului montan, ce a cunoscut evoluții pozitive ale numărului total de turiști atrași în ultima perioadă. Cu toate acestea, turismul montan se confrunta teoretic cu aceleași probleme generice precum litoralul, iar datorită faptului că turismul montan se poate practica, virtual, pe parcursul întregului an problema raportului calitate – preț devine cu atât mai pregnantă în sezonul de iarna când
datorită supracererii prețurile cresc semnificativ pentru a celeași servicii. Turismul rural este îndeosebi dezvoltat în zona montană unde numărul pensiunilor turistice a crescutsemnificativ în ultimii ani. Creșterea numărului de spații de cazare se datorează pe
32
de o partenecesitații diversificării activităților economice pe fondul recesiunii unor activități economice importante pentru zonele respective, iar pe de altă parte faptului că investițiile în astfel de spații de cazare pot fi suportate individual de către localnici.
Capitolul IV. Întocmirea unui produs turistic în Muntii Bucegi (partea paractică) 33
Agenția de turism „Top Travel”. o
Sejur Sinaia
o
4 zile (20.11.2012 – 23.11.2012)
o
418 lei /per turist
Zona Munților Bucegi este preferatã în general de majoritatea turiștilor având un potențial turistic foarte dezvoltat cu activitate turisticã bisezonierã (având motivații diferite respectiv vara pentru drumeție, alpinism, odihnă iar iarna pentru sporturile de iarnă). Acesta e motivul pentru care am încercat să realizez această lucrare d e atestat profesional
cu
locul
de
desfășurare
al
sejurului
în
stațiunea
Sinaia.
Turismul urmărește și valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor și condițiile favorabile pentru drumeții în timpul verii și sporturi de iarnă în sezonul rece, conferă Carpaților o mare atracție turistică. Am ales prezentare unui produs turistic destinat
turiştiilor național alegând un sejur de duratã mediu,și în perioada de iarnã. Toate studiile efectuate în zona masivului Bucegi, au reflectat bogăția de specii ș i familii reprezentate, susținând necesitatea protejării și ocrotirii acestui complex de forme, asociații și peisaje. În 1935, o parte din masiv este inclus în lista ariilor protejate din România, cu statut de Parc Național. La acesta se adaugă încă două rezervații din bazinul Ialomiței și câteva puncte fosilifere din sud. Activitatea turistică s-a dezvoltat datorită potențialului de abruptul Bucegilor și stâncile binecunoscute "Babele" și "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomiței, masivul Piatra Craiului cu peștera și cheile Dâmbovicioarei, apoi stațiunile climaterice Sinaia, Bușteni și Predeal.
Prezentarea generalã a zonei
M-tii Bucegi, situați în cea mai mare parte pe teritoriul județului Prahova, reprezintã
una dintre regiunile de mare atracție turisticã din România; altitudinile depășesc frecvent
34
2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost
declarat parc național, incluzând mai multe rezervații naturale complexe. Valea Prahovei - ce își are punctul de origine sub Piatră Mare, separa M -tii Bucegi de M-tii Gârbovei, formând între Predeal (jud.Brașov) și Campina (jud. Prahova), unul di ntre cele mai impresionante defilee din România, lucru accentuat de abruptul stâncos al Bucegilor,
cu o diferență de nivel față de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De -a lungul Văii Prahovei s-au dezvoltat stațiuni pitorești .
Sinaia - Stațiune balneoclimaterică (800:1000 m alt) de interes național și internațional: supranumita "Perla Carpaților" este situatã pe valea superioară a Prahovei, la poalele munților Bucegi. Stațiune internațională pentru sporturi de iarnă este important punct de plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o distanță de 122 km de București și la 49 km de Brașov.
Bușteni - așezat pe valea Prahovei, la poalele munților Jepi, Caraiman si Costila,estestațiune balneoclimaterică (882 m alt.) de interes național,important centru de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor.
Predeal - Oraș, în județul Brașov, cu cea mai mare altitudine din țară 1006 - 1100m. Stațiune climaterică de interes național. Fiind consider deasemenea important centru pentr u practicarea sporturilor de iarnă și a turismului dispunând de obiective de interes cultural. Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Părăul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Vârful. Omu, spre munții Postavaru și Piatră Mare. Azuga - Situat în județul Prahova, din acest oraș se pot organiza ascensiuni în Masivul Bucegi și în Masivul.. Baiului. Paraul Rece- Stațiune climaterică (960 m) aici se practica sporturile de iarnă și de aici pot fi organizate drumeții în Masivul Bucegi, cât și în Masivul Postavaru. Bran este centrul unei importante zone etnografice având obiective de interes turistic. Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Țigănești, Scara, Omu din Masivul Bucegi.
Moroeni - de aici poate fi urmărit traseul ce străbate de la sud la nord Masivul Bucegi- spre cabanele Zănoaga, Padina, Peștera etc. 35
1.3 Potențialul turistic Potențialul turistic natural al Munților Bucegi este format din masivele acestei zone, peșteri (Ursului,Peștera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Peșterii) și stâncile cu forme ciudate precum Bebele și Sfinxul.Acestea reprezintã elementele de atracție turisticã preferate de turiști.
2.3. Mijloace de agrement Zona Munților Bucegi dispune de foarte multe mijloace de agrement precum: -
sporturile de iarnã: schi,bob, snow-boarding;
-
alpinism, drumeții, mountain-bike, seri de cabana;
-
partide de vânãtoare, barbacue;
-
r efacerea sănătății: cura balnearã, piscinã, sauna, sãli de fitness;
-
festivalul Sinaia, Raliul automobilelor de epoca, carnavaluri, concursuri
sportive și alte evenimente culturale; -
se pot organiza congrese, conferințe, reuni de afaceri expoziții, parade de
modã,evenimente moderne, sărbătorile de Paște, Crăciun și Revelion.
Comercializarea unui circuit turistic
în zona Munților Bucegi Pentru a putea comercializa într-un mod favorabil produsul turistic se parcurg
următoarele etape:
36
I. Studierea pieței II. Documentarea prealabilă III. Verificarea pe teren a informaților culese IV. Selecția obiectivelor turistice și a prestatorilor de servici V. Încheierea de contracte cu prestatori de servici VI. Elaborarea propriu- zisă a programului turistic și întocmirea analizei de preţ VII. Rezervarea serviciilor
I.Studierea pieței Studierea cererii pe categorii sau pe segmente de consumatori se face după criteriile:economice,geografice,demografice,psihologice și comportamentale. Studierea cererii se face și în funcție de preferințele diferitelor segmente de clientela
față de forme de mijloacele de transport, față de forme de cazare,față de destinații preferate forme de turism (organizat neorganizat, pe cont propriu,mixt) Studierea ofertei concurenței agenției "TOP TRAVEL" presupune cunoașterea
categoriilor cărora li se adresează concurență și anume turismului intern ,de munte. Unele agenții nu mai dau o importanță turismului intern și nici oferirea unui sejur complet (transport, masă, cazare) astfel scăzând concurența. Ca mijloc de promovare agenția "Top travel" se bazează pe sistemul media în special prin intermediul internetului și cel al revistelor dedicate tineretului și oamenilor de afaceri selectându-și astfel clienții. Analizând și ofertele puse la dispoziție de concurența se ajunge la
concluzia că prețurile oferite pentru astfel de sejur sunt asemănătoare dar fiind diferite calitatea oferită și alegând un mijloc de transport mai puțin confortabil. Identificarea principalelor segmente de clientela dupã criterii variate s- a făcut în urma
analizei de piață observând numãrul ridicat al cereri în special a tinerilor de a -și petrece vacanță în Munții Bucegi. Din aceastã cauzã s -au ale tinta clienții de vârstă medie, cu venituri medii având ca motivație a călătoriei vacanță.
Datoritã sezonalității se poate observa un nivel foarte ridicat al vacantelor petrecute în Munții Bucegi pe timpul iernii dar, deoarece această zonă oferã multe posibilități de agrement 37
și în timpul verii cererea nu devine zero se menține la un nivel moderat. De aceea Dodo Travel a decis a promova acest circuit în perioada verii deoarece multe firme se bazează pe litoral, rãmân relativ puține oferte în zona Munților Bucegi pe timpul veri. Rezultatele aceste cercetări vor fi folosite în vederea adaptãrii permanente a ofertelor la mutațiile intervenite în structura cererii. Culegerea informațiilor despre concurenții este dificilã și presupune de regulă utilizarea unor informații secundare, din mass -media, experiența personalã a unor salariați atrași de firmele concurente,din auzite. La acestea se adaugă informațiile culese în urma efectuării unor cercetãri de marketing asupra clienților, furnizorilor, distribuitorilor. O foarte bunã ocazie pentru studierea pieței sub toate as pectele, respectiv a cererii, a ofertei concurenței cât și a conținutului și tarifelor prestațiilor directe de servici turistice o reprezintã târgurile de turism. Rezultatele acestei analize sunt folosite pentru evaluarea obiectivã
a propriilor
posibilități și pentru conceperea unor produse turistice care să se diferențieze de cele ale concurenței.
II.Documentarea prealabilă Se referă la culegerea de informații cu privire la oferta turistică a zonei: Obiective turistice naturale
Babele
Sfinxul
Peștera Ialomiței
Cheile Ialomiței
antropice
Castelul Peleș (Pelisor)
Mănăstirea Sinaia (cu acces din stațiunea Sinaia)
Posibilități de cazare Aceastã zonã oferã foarte multe posibilități de cazare precum hoteluri(din Sinaia Hotel Internațional;Hotel Sinaia; Hotel Palace, vile ( Vila Floarea de Colt, Vila Onix) și
38
cabane și hanuri(Miorița;Valea cu Brazi; Valea Dorului; Piatra Arsă; Cabana Schiorii) și pensiuni turistice în satele turistice(Posada).
Rețeaua unităților de alimentație Restaurantele din aceastã zonă sunt diversificate precum: - Restaurante Sinaia: Ferdinand;Vânătoresc;Taverna Sârbului
Mijloace de agrement În stațiunea Sinaia se pot întâlni diverse mijloace de agrement îndrăgite de turiști tineri și nu numai: - Telecabina -
Cazinoul din stațiunea Sinaia
-
Pârtia de Bob
-
Schii
Infrastructura generală și turistică În zona Sinaia exista posibilității de aprovizionare cu hrană și telecomunicația,electrică și termică sunt foarte bine dezvoltate deoarece este un oraș important și recunoscut că stațiune turistică și în străinătate organizat cât mai bine,dezvoltat economic, aici fiind o piață cât mai extinsă de producători astfel apărând concurenta ajungând la un rezultat benefic pentru această zonă. III. Verificarea pe teren a informaților culese Posibilitățile de acces la obiectivele turistice sunt șoseaua E60 și calea ferată Braşov Bucureşti (magistrala 300). În Sinaia se poate ajunge foarte ușor deoarece exista aceste căi rutiere și feroviare directe. Confortul oferit de unitățile de cazare în concordanță cu prețurile oferite sunt destul de
bune având în vedere localizarea și facilitățile de agrement oferite de stațiunea Sinaia care ridică acest nivel. Posibilitățile de vizitare a unor obiective cultural-istorice: Castelul Peleș: Orar vizitare: luni și marți închis ; miercuri 11 -17; joi-duminica 9 - 17 ; Tarif: adulți 10lei ; elevi/studenți 5lei
39
Pelisorul: Orar vizitare: luni și marți închis ; miercuri 11-17; joi-duminică 9 - 17 ; Tarif: adulți 8 lei ; elevi/studenți 3 lei
IV. Selecția obiectivelor turistice și a prestatorilor de servici Perioada: 20.11.2012-23.11.2012
durata 4 zile, 3 nopți cazare,
Număr turiști: 20 Tarif total:418 lei per turist
Servici asigurate : · Servici de cazare (Sinaia,Vila Camelia) 35 RON lei/noapte/persoană105/2100 · Servici de masă -40 RON lei /zi/persoană- 120/2400 · Transport: Autocar 5 lei RON/km - 1820 (91 lei/ persoană)
Plecarea(localitatea,dată,oră): București Piața Victoriei 20.11.2012 ora 08:00 Sosirea(localitatea,dată,oră): București Piața Victoriei 23.11.2012 ora 22.00 ITINERARIUL: București - Ploiești – Campina – Comarnic - Sinaia; Sinaia-Castelul Bran -Babele- Peștera Ialomitei- Sinaia Sinaia -Ploieşti- București Pentru acest circuit am ales următoarele obiective turistice ce vor fi vizitate pe parcurs: - alegerea localități ce vor cuprinde itinerariul ·
Dus :Bucuresti-Ploiesti-Comarnic-Sinaia(122km)
·
Întors:Sinaia -Ploieşti -Bucureşti(122 km)
·
Alte drumuri suplimentare:
Sinaia -Castelul Bran-Babele-Pestera Ialamitei(150 km) -
alegerea mijlocului de transport
Autocarul de 20 de persoane 5 lei RON/km
40
Descriere: Aceasta vila dispune de 12 camere duble, 7 camere triple si un apartament format din 2 dormitoare si living, totalizand 52 locuri, toate fiind dotate corespunzator categoriei de clasificare.
Localizare: Vila Camelia se gaseste in zona rezidentiala din Sinaia, inconjurata de o gradina cu copaci seculari. Traversand aceasta gradina, la cativa pasi, va aflati in zona istorica a orasului unde puteti vizita Castelul Peles, Pelisor, Manastirea Sinaia, chiar si gara regala dar si zona comerciala moderna.
Facilitati in unitate
Camere nefumatori Incalzire centrala Parcare Salon mic dejun Terasa - vara
Facilitati in camere
Baie Proprie Telefon-National TV in camere
Servici de masa -45 RON lei /zi/persoană
IV. Întocmirea analizei de preț Analiza de preț a)Cheltuieli cu transportul Persoane: 20 Nr. km: 364
Nr km parcurși pânã la Sinaia: 122 Km Sinaia-Bucureşti Nr. km parcurși în timpul vizitării obiectivelor: 120 km Sinaia-Castelul Bran-Babele și Sfinxul -Pestera Ialomiței 41
Nr, km parcurși la întoarcere în București: 122 km Preț autocar : 30 lei RON /pers b). Cazare: 35 RON 35 x 20 x 3 =2100
c). Masă: 40 RON 40x 20 x 3= 2400
d) Cheltuieli de vizitare nu avem e) Cheltuieli cu ghidul : 75 RON
f) Cheltuieli cu șoferul: 75 RON 2.Totalizarea cheltuielilor : 1820+ 2100+2400+75+75= 6470
3.Aplicarea comisionului 6470 X 10% = 647
4. Calculul TVA: 6470 X 19 % =1229,3 5.Totalizarea cheltuielilor : 6470 + 647 + 1229,3 = 8346,3 8346,3/ 20= 417,315
Rotunjit: 418 RON
Intangibilitatea produsului turistic face că în multe cazuri prețul practicat să fie considerat un indicator al calității serviciilor oferite.
De aceea nivelul prețurilor practicate pentru produsul turistic trebuie să reflecte cel mai fidel calitatea produselor oferite.
Prețul al acestui produs turistic include transportul din București până în Sinaia plus traseu către obiectivele turistice de vizitat propuse în acest sejur , cazarea la Vila Camelia***
precum și alte facilități : camping în curtea pensiuni (la cerere), grătar , sala de conferință (40 locuri), închirieri de materiale sportive și pentru pescuit.
42
V. Încheierea de contracte cu prestatori de servici
Contract de hotelărie și restaurație PĂRȚI CONTRACTANTE: VILA CAMELIA cu sediul în: SINAIA strada: Spătar Mihai Cantacuzino, nr.5,
1.
județul/sectorul PRAHOVA 4, telefon: 021/330 49 45, Oficiul Registrului Comerțului al Județului PRAHOVA, sub nr . 6152, cod fiscal: 678, având numărul 6203748527, deschis la Banca Comercială Română, reprezentată legal prin articolul 76/2000, denumită în continuare BENEFICIAR . 2. TOP TRAVEL , cu sediul în BUCUREȘTI str. VĂCĂREȘTI strada: 274 , județul
BUCUREȘTI
telefon: 021/3308582 , email:
[email protected], înregistrată la ,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului al orașului București, sub nr. 1287, cod fiscal:562, având cont nr. 7271216131, deschis la Bancă: Comercială Română, reprezentată legal prin articolul 29/1996, denumită în continuare PRESTATOR.
CAPITOLUL 1. OBIECTUL CONTRACTULUI Art. 1.1. Obiectul contractului consta în primirea de către prestator a clienților și achitarea de către agenția de turism a contravalorii serviciilor prestate. Art. 1.2. Spațiile de cazare vor fi puse la dispoziția Beneficiarului de către Prestator pentru grupurile de turiști în limita disponibilităților. Prin grup de turiști se înțelege respectarea cumulative a următoarelor condiții: -
minim 30 de locuri, rezervate în baza aceleiași comenzi,
-
la aceeași dată,
-
pentru aceeași perioadă de sejur.
CAPITOLUL 2. DURATA CONTRACTULUI Art. 2.1 Contractul este valabil din data de 20 iulie , până în data de 23 august 2006.
CAPITOLUL 3. TARIFE ȘI MODALITĂȚI DE PLATĂ Art. 3.1. Prestatorul de servicii are dreptul să majoreze unilateral tarifele în raport cu piața și cursurile de referință ale valorilor Euro șu USD comunicate la Banca Națională a României, cu obligația ca Prestatorul să notifice Beneficiarului hotărârea să în timp util.
43
Art. 3.2 Tarifele deja confirmate de către Prestator pentru o anumită rezervare său serviciu turistic Beneficiarului rămân neschimbate indiferent de fluctuația pieței sau de cursurile de
referință ale valutelor Euro și USD comunicate la Banca Națională a României. Art. 3.3 Tarifele sunt exprimate în euro/zi (TVA inclus) Art. 3.4. Tarifele nu include micul dejun. Art. 3.5 Termenul de plată este de 5 zile lucrătoare de la momentul primirii facturii de către Beneficiar, respectiv Prestator , în original sau copie. Art. 3.6. Beneficiarul va plăti un avans de 25% din valoarea serviciilor comandate, în termen de 48 de ore de l a momentul confirmării comenzii de către Prestator, urmând ca restul de
75% să fie plătit apoi. Art. 3.7 Serviciile suplimentare (altele decât cele comandate de Beneficiar ) vor fi achitate de către turist direct la Recepția hotelului. CAPITOLUL 4. REZERVAREA SPAȚIILOR DE CAZARE Art. 4.1 Rezervarea spațiilor de cazare se face pe baza unei comenzi scrise, emisă de Beneficiar și confirmată tot de către Prestator. Confirmarea comenzilor se face de către Prestator în termen de maximum 24 de ore de la primire.
Art. 4.2. Pentru grupurile de turiști, rezervarea spațiilor de cazare se face cu minimum 14 zile înainte de incepe-rea sejurului mantionat în comanda confirmată de către Prestator.
Comenzile vor cuprinde: numele și prenumele turiștilor, felul și ca tegoria serviciilor solicitate, perioada de sejur, modalitatea de plată, bancă și numărul de cont al plătitorului, dată și ora sosirii, semnătura reprezentantului legal, stampila emitentului. Art. 4.3 Ziua hotelieră începe și se termină la ora 12:00. Rezervațiile sunt garantate până la orele 20.00. În cazul depășirii acestei ore Beneficiarului va menționa în comanda " sosire târzie" precizând oră.
CAPITOLUL 5. PENALITĂȚI Art. 5.1. Pentru depășirea termenului de achitare a facturilor, Beneficiarul va achita Prestatorului 0,5 % din valoarea totală a serviciilor comandate, pentru fiecare zi de întârziere.
44
Art. 5.2 În cazul în care, în ultima zi de sejur, spațiile de cazare vor rămâne ocupate după ora 14:00, Beneficiarul va plăti Prestatorului contravaloarea a 50% din tariful de cazare pentru
spațiile astfel ocupate. După ora 19:00 camerele se vor achita integral. Art. 5.3. În cazul neprezentărilor care nu au fost anunțate în termen, sumele încasate în avans de către Prestator nu se vor mai restitui Beneficiarului, după care comandă va fi anulată implicit.
CAPITOLUL 6. RECLAMAȚII Art. 6.1. Eventualele reclamații vor fi formulate în scris de client sau de conducătorul de grup și vor fi depuse la sediul Prestatorului în timpul sejurului. Prestatorul se oblige să soluționeze operativ reclamațiile. Nu vor fi luate în considerate eventualele reclamațiile formulate după părăsirea hotelului.
Beneficiarul se oblige să aducă la cunoștința clienților această clauză. Art. 6.2. Daunele provocate de turiștii cauzați conform prezentului contract se vor consemna într-o notă de constatare și vor fi recuperate direct de la aceștia, înainte de plecare.
CAPITOLUL 7. RĂSPUNDEREA CONTRACTUALĂ Art. 7.1. În cazul nerespectării uneia sau mai multor clauze din prezentul contract de către Beneficiar, acesta se considera desființat de drept, fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără orice altă formalitate prealabilă. Art. 7.2 Prezentul contract poate înceta prin acordul ambelor părți sau prin denunţarea de către una din părți, cu preaviz scris în termen de 30 de zile. Rezilierea prezentului contract nu va mai avea nici un efect asupra obligațiilor deja scadente între părțile contractante. Art. 7.3. Prezentul contract poate fi modificat cu acordul ambelor părți, prin act adițional, acre devine parte integrantă a sa. Art. 7.4 Contractul se completează cu prevederile Legii 31/1990 și cu dispozițiile Codului Civil și Comercial precum și cu dispozițiile legilor speciale în vigoare. Art. 7.5. Litigiile intervenite între părțile contractante se vor soluționa ape cale amiabilă. În caz contrar, părțile se vor putea adresa instanței judecătorești. CAPITOLUL 8. CAUZELE FINALE Art. 8.1. Prestatorul și Beneficiarul au obligația de a păstraconfidențialitatea clauzelor și a tarifelor prezentului contract . 45
Art. 8.2. Beneficiarul își asumă obligația ca turiștii să respecte regulamentele hoteliere șiș a nu desfășoare activități care contravin legilor românești în vigoare. Art. 8.3. Prezentul contract a fost întocmit și semnat în 2 exemplar e, câte 1 pentru fiecare parte.
VI. Elaborarea propriu- zisă a programului turistic Ziua I
București
60 km
Ploieștiul are numeroase monumente ridicate (Statuia Libertății, Statuia Soldatului de la 1877, Catedrala Sf. Ion).Ploieștiul adăpostește numeroase muzee în care sunt păstrate dovezile unei tradiții înaintate, culturale, istorice și economice: - muzeul petrolului, muzeul de istorie și arheologie, muzeul ceasului, muzeul de artă.
62 km
Sinaia Stațiunea Sinaia este așezată pe valea superioară a Prahovei, în plină zona carpatică, la poalele munților Vârful cu Dor, Furnica și Piatra Arsă. Ea se afla la o distanță de 122 km de capitala țării, și la 49 km de Brașov. Orașul, dispus sub forma unui lar g amfiteatru la poalele Bucegilor, se întinde în partea de nord la locul numit Gură Pădurii, unde este plasat hanul "Vadul Cerbului", iar spre sus, până dincolo de valea Izvorul Dorului, unde s -a ridicat, în ultimii ani, noul cartier "Platoul Izvor".
Castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a regilor României, are un profil bine determinat. Creație a gustului regelui Carol I al României (1866 - 1914), dar și a științei arhitecților
Johannes Schultz și Karel Liman, precum și a măiestriei unor decorat ori
prestigioși ca J.D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Berhard Ludwig din Viena, castelul Peleș poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din România, având caracter de unicat. Totodată, el este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul
46
din cele mai importante monumente deacest fel din Europa celei de a două jumătăți a secolului al XIX-lea.
Partia de ski Carp din regiunea Sinaia este dedicata in intregime skiorilor avansati. Aceasta are o lungime de 2500 de metri si o diferenta de nivel de 585 de
metri beneficiind de instalatie de zapada artificiala si de transport pe cablu.
Partia "Carp" face legatura intre Varful Furnica siCota 1400 si are opanta medie de 24%.
La Sinaia se mai pot practica: - schi fond - partia de pe Platoul Bucegi, cu o lungime de 8 km si o diferenta de nivel de 100 m. - sanius - partia "Drumul Vechi - Cota 1300" cu o lungime de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m si pista de bob "Furnica - Sinaia", partie amenajata pentru competitii, cu o lungime de 1500 m si o diferenta de nivel de 30 m. - bob si sanie - concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasoara pe o partie speciala, situata in partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la Hotelul Alpin - Cota 1400. Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si punctul de sosire este de 134 m. 47
Ziua II Sinaia
60 km
Castelul Bran - situat la 30 km de Brașov, între Munții Bucegi și Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument național și punct de reper al turismului din România, datorită atât frumuseții lui, a peisajului, cât și a legendei contelui Dracula, al cărui spirit bântuie încă aceste locuri străvechi.
7 km-Aceastã distanța se efectuează cu ajutorul mijlocului de transport pe cablu.
Babele și Sfinxul- Babele și Sfinxul sunt cele mai vizitate monumente ale naturii, formate de-
a lungul timpului datorită ploilor și eroziunii
vântului.Foarte
puțini
dintre miile de turiști care urcă în fiecare an pe platoul Bucegi știu, însă, că aici există multe alte forme și figuri care pot bucura ochiul..
Peștera Ialomiței și Cheile Ialomiței alături de Vârful Omu, de babe și Sfinx, Cheile Ialomiței reprezintă
unul
dintre
reperele
peisajului geomorfologic al Munților Bucegi. În număr de zece, cheile de pe valea superioar ă a Ialomiței s-au
format datorită adâncirii răului în blocurile de călcare triasice și jurasice, încorporate în formațiuni de roci mai recente - cretacice - și mai puțin dure conglomeratele de Bucegi. De la nord 48
la sud, succesiunea celor 10 chei este ur mătoarea: cheile Urșilor, Peșterii, Vărăriei, Coteanu,
Tătarului, Zănoaga Mică, Zănoaga Mare, Orzei, Dobrești, Gâlmă. Ele apar în relief sub forma unor sectoare de vale îngustă, generate de prezența rocilor dure - calcarele.
67 km Sinaia
Ziua III În aceastã zi turiști se pot relaxa li se pun la dispoziție grătarul din patrimoniul vilei și
de asemenea se organizeazã un program de agrement proiectarea unui film la cerința într -un salon special amenajat.
Ziua IV
Sinaia Târgoviște ,acest oraș este vechea c etate de scaun a Valahiei, centru economic, militar, politic, cultural și religios cu mare însemnătate la acea vreme. Principala atracție turisticã este Curtea Domneascã.
București VII. Rezervarea serviciilor turistice După calculul prețului a acțiuni turistice agenția de turism Top Travel solicita prestatorului de servici turistice Vila Camelia rezervarea serviciilor turistice.
Pe baza programului excursiei agenția de turism trimite o comandă către prestatorul de servici care participă la realizarea s ejurului programului turistic adicã unitatea de cazare Vilă Camelia și a firmei de transport Euroline.
49
BIBLIOGRAFIE
1. Erdeli George, Istrate Ioan (1996) „Potenţialul turistic al României” , Edit.
Universitară din Bucureşti, Bucureşti 2. Cosmescu Ioan (1998)„Turismul ” , Edit. Economică, Bucureşti 3. Glavan Vasile„Turismul în România” Ed. Economică, Bucureşti 2000
4. Beldie A. – „RezervațianaturalăBucegi”
5. Revista„Terra Magazin” 6. www.regielive.ro 7. www.scribd.com 8. www.infoghidromânia.com 9. www.tocilar.ro 10. www.cază ri.ro/sinaia 11. www.scritube.com 12. www.tourismguide.ro 13. www.vilacamelia.ro
50
ANEXA 1
1)
STRUCTUR A POTENŢIALULUI TURISTIC (pag. 8)
Turism şi marketing turistic – Cristian Stoian, Mădălina Spânu, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003 P O T E N Ţ I A L U L T U R I S T I C
NATURAL
Componentele cadrului natural
Cultural istoric ANTROPIC Tehnico economic
51
ANEXA 2
2) SCHEMA POTENŢIALULUI TURSTIC NATURAL (pag. 18)
POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL
52
