Avaria din anul 1977 din România Cronologia avariei Evenimentul 1 ora 8:40 • Se produce un scurtcircuit în staţia 110kV Tismana(ruperea unui izolator) care conduce la deconectarea prin automaticaa 3 grupuri din CHE Portile de Fier si a LEA 400kV Djerdap princare se importă 325 MW. Scurtcircuitul din staţia Tismana a fostresimţit si la CTE Rovinari, provocând deconectarea de cătrepersonal a grupurilor 3 si 4 încarcate la sarcina de 290MW(la grupul3 variaţii ale parametrilor gazelor de ardere ca urmare a declanşăriipompelor de păcura tr1, iar la grupul 4 au fost variatii ale curentuluide excitatie). • Ca urmare în SEN apare un deficit de putere de1100MW.S-a observat o modificare de circulaţie de sarcini, fărămodificare a nivelului de tensiuni esenţial.
Evenimentul 2 ora 8:45
• Declanşează cupla transversală 400kV Sibiu. Prinaceastă declanşare se separă pe o bara LEA 400kV Sibiu-Luduş cuAT 400/220kV iar pe cealaltă bară LEA 400kV Sibiu –Braşov şiLEA 400kV Sibiu – Slatina.Puterea care circula anterior prin reţeauade 400kV, datorită deficitului apărut în zona de sud, se redistribuieprin reţeaua de 220kV supraîncarcând axele 220kV Luduş-Ungheni-Fântânele şi MintiaPestiş-Hasdat-Paroşeni. 193 Pestiş-Hasdat-Paroşeni.193
Evenimentul 3 ora 8 47 • Se deteriorează bobina de zavorâre în staţiaFântânele, care conduce la deconectarea definitivă a LEA 220kVUngheni-Fântânele. Singurele artere de legatura intre sud şi nordramân LEA 220kV Pestiş-Haşdat, Mintia-Timişoara şi Arad – Szeged. • La 847si 34“. datorită deficitului mare din sud,arterele 220kV Pestiş-Hasdat, Mintia –Timişoara si AradSzeged sesupraîncarcă si declanşează la suprasarcină.194
Evenimentul 4 ora 847 si 34’’ • Ca urmare a declanşării liniilor menţionate mai sus,SEN se separă in 2 zone • Zona de sud, puternic deficitară, unde încep salucreze DASF si deconectează tranşe de consum195
• 22 grupuri totalizind 1040 MW declanseaza lascaderea tensiunii la serviciile interne • 30 grupuri totalizind 600MW declanseaza prinsuprasarcina
• 4 grupuri totalizind 610 MW declanseaza la frecventaminima • 18 grupuri totalizind 935 MW sint deconectatemanual datorita scaderii parametrilor de functionareEvenimentul 5197
Evenimentul 6 ora 855 • Se închide in condiţii de nesincronism întrerupătorulLEA 220kV Haşdat în Pestiş, realizându-se legatura dintre zonaMintia şi zona de Sud.198
Evenimentul 7 ora 858 •
Se conecteaza in conditii de nesincronism LEA400kV Sibiu-Luduş care face legatura între sistemul zonei Mintia sisistemele interconectate. Datorită acestui şoc, suprapus peste celanterior, grupurile din CTE Mintia ies din funcţiune.Dupa separareasistemului in 2 zone s-au insularizat pe consum propriu CETChişcani, CET Palas si CET Galati.Condiţii care au favorizat extinderea avariei • Schema de funcţionare a staţiei Sibiu, cu un singur autotransformator in funcţiune, a fost aleasă din motive de reducerea pierderilor, a numarului de manevre în staţie şi a calităţii slabe înexploatare a celui de-al doilea autotransformator. În schema defuncţionare cu 2 autotransformatoare in funcţiune si o repartiţiejudicioasa a liniilor pe cele doua sisteme de bare de 400kV, ar fiprezentat un grad mai ridicat de siguranţă. • Deşi au fost supraîncarcate mai multe artere de220kV, singura deficienţă aparută a fost deteriorarea bobinei dezavorire din statia Fintânele(nu a fost revizuita la timp) • Dupa deconectarea la suprasarcina a liniilor de220kV, a urmat conectarea in nesincron a CT400kV din Sibiu. La199
şocul conectarii s-a accentuat starea critica dinamica şi au urmat altedeconectari de grupuri si linii., sistemul raminind separat in 3 zonecu mari dezechilibre. • Starea precara a dotarii tehnice a diferitelor trepte dedispecer a produs întârzieri în cunoaşterea situaţiei reale şi ainfluenţat negativ intervenţia personalului în gestionarea avariei • Lipsa rezervei turnante suficiente in regim normal defuncţionare şi existenţa unor instrucţiuni privind viteza maximă deîncarcare. Observaţii privind deciziile luate în sensul limităriiextinderii avariei • Dispecerul nu a luat masuri de deconectare asarcinilor in zonele deficitare
• DEN si DET Cluj nu au actionat în sensul evitariiconectarii in nesincronism a CT 400kV Sibiu • DEN si DET Craiova nu au acţionat cu operativitatepentru pentru repunerea in funcţiune a grupurilor de la Portile deFier, in cele 7 minute până la generalizarea avariei • Personalul a actionat defectuos la informareaoperativa a DET la declansare grupuri la Rovinari si declansareaLEA 220kV Pestis-Hasdat • Nerespectarea Nerespectarea instructiunilor de efectuare a aparalelului aparalelului in statia Sibiu( anclansarea CT400kV si conectarea inaceleasi conditii a LEA 400kV Sibiu-Ludus) si in statia Pestis aLEA 220kV Pestis-Hasdat. • Neinformarea dispecerului de catre personaluloperativ din statia Portile de Fier asupra manevrelor efectuate sirepunerea cu intirziere a grupurilor declansate. • Neinformarea DET Cluj de catre dispecer zonal Sibiudespre variatia parametrilor in retea. Urmărind etapele dedesfaşurare a avariei, din punct de vedere al actului decizional, laalegerea soluţiei optime si implementarea ei se observă că momentulîn care situaţia ar mai fi putut salvată, ar fi fost conectarea CT400kV Sibiu, în condiţii de sincronism, prin egalarea frecvenţelor celor 2 zone separate si indeplinirea conditiilor de diferenta detensiuni si unghi.
4 0 0 k V L 3 , L 4 , L 5 , L 6 , L 7 , L 8 , î n p a r t e a d e N - E a s i s t e m u l u i energetic, unde se găsea partea însemnată a consumului. Primul eveniment a a v u t l o c l a o r e l e 1 0 , 4 0 . Î n s t a ţ i a electrică 110 kV SE1, a avut l o c u n s c u r t c i r c u i t î n p u n c t u l K 1 provocat de deteriorarea unui separator de 11 0 k V, f e n o m e n c e a a v u t l o c c u o c a z i a m a n e v r ă r i i a c e s t u i a . S c u r t c i r c u i t u l a c o n d u s l a scoaterea din funcţiune a staţiei electrice respective pe o durată de 1 , 3 s . D e o a r e c e c u o c a z i a i e ş i r i i d i n f u n c ţ i u n e a a c e s t e i s t a ţ i i s - a întrerupt, chiar în numai intervalul de timp de 1,3 s, alimentarea cu e n e rg i e e l e c t r i c ă a u n o r s e r v i c i i i n t e r n e i m p o r t a n t e ( p o m p e l e d e păcură pentru susţinerea flăcării în cazanele centralei electrice CE3 ce funcţionează cu cărbune), s-a oprit această centrală electrică, carefuncţiona cu puterea de 280 MW.E MW.E s t e de menţionat că defectul din punctul K1, care este un f e n o m e n c e p o a t e s ă a p a r ă c u o c a z i a m a n e v r e l o r , r e l a t i v d e s î n instalaţii, nu trebuie să conducă la oprirea centralei electrice CE3. A c e s t l u c r u s - a r f i p u t u t r e a l i z a , f i e p r i n a l i m e n t a r e a s e r v i c i i l o r interne respective din grupurile centralei, fie prin reglareainstalaţiilor reglareainstalaţiilor de protecţie şi automatizare la arzătoarele de păcură la c a z a n e , î n a ş a f e l î n c â t s ă s u p o r t e o î n t r e r u p e r e î n a l i m e n t a r e a c u energie electrică de 1,3 s.D s.D i n c a u z a d e f e c t u l u i d i n K 1 a i e ş i t d i n f u n c ţ i u n e c e n t r a l a electrică CE4 cu puterea de 820 MW.Acest MW.Acest lucru a avut loc în mod automat, declanşarea celor 5 g r u p u r i f i i n d c o m a n d a t ă a s t f e l p r i n t r- o i n s t a l a ţ i e d e a u t o m a t i z a r e special realizată în CE4, care avea misiunea de a deconecta diferite grupuri în situaţii de avarii. În cazul defectului în punctul K1 aceastăinstalaţie a acţionat greşit; ea nu a fost testată suficient cu privire lacondiţiile de funcţionare.I funcţionare.I e ş i r e a d i n f u n c ţ i u n e a u n e i p u t e r i î n s u m â n d 1 1 0 0 M W (centralele electrice CE3, CE4) a condus la creşterea circulaţiei deputere pe liniile electrice L1, L2, L8, L9, l1, l2, în sensul dinspre Nspre S. În urma pendulaţiilor ce au avut loc s-au stabilit circulaţiile de putere: 700 MW pe L1 şi 650 MW pe L2. Al doilea eveniment a avut loc la orele 10,42 (după 2 min).A min).A d e c l a n ş a t î n t r e r u p t o r u l I 1 î n s t a ţ i a e l e c t r i c ă S E 2 , p r i n protecţie ca urmare a circulaţiei de putere relativ mare ce trecea prinel, prinel, precum şi ca urmare a unui defect trecător pe linia l1 de 220 kV. 180 Declanşarea acestui întreruptor a provocat modificarea circulaţiei deputere în sensul creşterii acesteia pe liniile de 220 kV l1 şi l2.
Al treilea eveniment a apărut la orele 10,47 (după 5 min).A min).A declanşat întreruptorul I5. Din cauza circulaţiilor mari deputere deputere în reţeaua de 220 kV au declanşat imediat în acelaşi minut şiîntreruptoarele I6, I7, I8 şi I9. Astfel, sistemul energetic s-a împărţitîn 2 zone (subsisteme):Z (subsisteme):Z o n a d e N , c u s t a ţ i i l e d e 4 0 0 kV: S E 2 ( b a r a 1 ) s i S E 4 , c u s t a ţ i i l e d e 2 2 0 k V: S E 5 , S E 6 , S E 7 , S E 8 s i S E 9 ş i c u c e n t r a l e l e electrice: CE1 şi CE2;Zona de S - E (restul sistemului energetic). Zona de N a energetic).Z c o n t i n u a t s ă f u n c ţ i o n e z e î n c o n d i ţ i i n o r m a l e deoarece era interconectată cu un alt sistem energetic, prin linia L1 de 400 kV.Î kV.Î n z o n a d e S - E c o n s u m u l d e e n e r g i e e l e c t r i c ă a d e p ă ş i t capa citat ea grupur ilor centralelor elec trice din funcţ iune şi, ca urmare, au funcţionat instalaţiile DASf, deconectând însă o putere m a i m i c ă f a ţ ă d e c e a n e c e s a r ă ( c e a 800 MW faţă de 1 800 MW), c e e a c e a c o n d u s l a s c ă d e r e a r a p i d ă a f r e c v e n ţ e i ş i t e n s i u n i i d i n această zonă.La orele 10,48 au declanşat grupuri energetice din centraleleelectrice din zona de N, însumând 200 MW.181 Al patrulea eveniment a a v u t l o c l a o r e l e 1 0 , 4 9 . P e n t r u reîntregirea sistemului energetic trebuia conectat întreruptorul I1. Laaceastă Laaceastă oră s-a încercat conectarea acestui întreruptor, condiţiile des des i n c r o n i s m î n t r e c e l e d o u ă s u bs i s t e m e a l e s i s t e m u l u i e n e rg e t i c s e a f l a u l a l i m i t ă . A c e a s t ă m a n e v r ă a f o s t e f e c t u a t ă d e d i s p e c e r u l sistemului energetic şi de personalul din staţia electrică SE2 , ceamai indicata măsura care trebuia luată era de a se porni grupuri din c e n t r a l a e l e c t r i c ă C E 4 ( c e n t r a l ă h i d r o e l e c t r i c ă ) , m a n e v r ă c e eraposibilă în intervalul de 5 -7 minute şi prin care s-ar fi ajuns l a restabilirea unui echilibru între producerea şi consumul de energie electrică în zona de S - E a sistemului energetic. energetic.În aceste condiţii, în momentul conectării întreruptorului I1 c u o c a z i a d e f e c t u l u i c e a a v u t l o c , s - a p r o d u s u n ş o c p u t e r n i c d e putere ceea ce a condus la creşterea circulaţiilor de putere pe linii şila declanşarea liniilor L2, L8, L9 şi l3.Astfel, sistemul energetic s-a separat în 3 zone (subsisteme):Zona de N, cuprinzând partea aferentă staţiilor electrice SE4,SE6, SE7 şi centrala electrică CE1 cu un consum relativ mic, de 450182
Fig.6.3. Funcţionarea sistemului energetic
MW, care a rămas functionând în paralel cu un alt sistem energetic,prin linia L1 de 400 kV.Zona kV.Zona cuprinzând SE2 -bara / de 400 kV, SE8, SE9 şi CE2, care era puternic excedentarăşi în care frecvenţa a crescut la 51 Hz.Deoarece nu s-a intervenit pe linie de conducere operativă dea se regla frecvenţa, acest fapt a condus la pendulaţii mari de puterepe puterepe grupurile din centralele electrice din această zonăşi pe liniile de l e g ă t u r ă d i n t r e a c e s t e c e n t r a l e , c e e a c e a c o n d u s l a d e c l a n ş a r e a g r u p u r i l o r d i n a c e s t e c e n t r a l e ş i a u n o r l i n i i e l e c t r i c e d i n a c e a s t ă zonă astfel încât până la orele 10,58 toate centralele electrice s-au oprit. Zona de S -E (restul sistemului energetic) puternic deficitară,în care, din cauza şocului produs de conectarea întreruptorului I1 înc înc o n d i ţ i i d e n e s i n c r o n i s m , a a v u t l o c o d e c l a n ş a r e î n c a s c a d ă a grupurilor şi liniilor electrice în intervalul 10,49 -10,55. Au rămas înfuncţiune numai unele grupuri, însumând 180 MW care s-auinsularizat cu consumatorii aferenţi.În concluzie, la orele 10,58, practic, întregul sistem energeticera ieşit din funcţiune.Manev funcţiune.Manev rele de reporni reporni re a unor centrale elec trice şi de repunere în funcţiune a sistemului energetic au început imediat, laorele laorele 11,01 si s-au facut prin aplicarea planunui de restaurare SEN laperturbaţii majore.În mod special, pentru această analiză, vom presupune iniţialcă iniţialcă întreruperea este de 7000 MW şi a durat timp de 5 ore, iar apoijumătate din această cantitate a fost restaurată, cu cealaltă jumătate ( 3 5 0 0 M W ) f i i n d d e f i c i t u l p e n t r u a l t e 6 o r e . A c es t l u c r u o f e r ă u n total de 11 de ore pentru prima fază de blackout. Folosindargumente similare, pentru restul perioadei de blackout, vompresupune ca se repun peste 3 ore încă 2000 MW. În cele din urmă,după înca 2 ore sistemul energetic este total repus în funcţiune, după16 ore de la căderea totală a acestuia. 1.2.Efectele blackout-ului asupra infrastructurilor În cazul unui blackout sunt afectate şi celelalte infrastructuridatorită dependenţei acestora de energia electrică. Energiea electricăeste singura forma de energie cu care pot funcţiona calculatoarele şisistemele şisistemele de telecomunicaţii. Impactul unui blackout poate merge mult mai departe decât o pierdere
temporară de putere. Deci, o mare parte a economiei depinde de electricitate, chiar dacă este o pierdere temporară de putere poate avea un impact semnificativ şi de duratăasupra operaţiilor comerciale. Căderile de putere provocă un "efect de domino", perturbă o varietate de servicii şi utilitaţi. De exemplu,mai exemplu,mai multe servicii de bază, cum ar fi apa / canalizarea, transportul, s e r v i c i i l e I T, c o m u n i c a t i i l e , b a n c a r e / s e r v i c i i l e f i n a n c i a r e , e t c . Căderile de putere, de asemenea, pot împiedica grav o organizaţie care nu are capacitatea de a răspunde la situaţii de urgenţă, cum ar fiun incendiu. Alimentarea cu apă: apă: în unele zone s-au pierdut pompele de a p ă s u b p r e s i u n e , p e n t r u c ă n u a u m a i a v u t e l e c t r i c i t a t e . D a t o r i t ă acestei pierderi oamenii au rămas fără apă potabilă, sursele de apă sepot contamina datorita deversărilor accidentale cu substanţep substanţep o l u a n t e s a u c u a p e u z a t e n e t r a t a t e s a u t r a t a t e p a r ţ i a l d i n l i p s a energiei electrice. Transportul : t r e n u r i l e a u f o s t a n u l a t e , m u l t e d i n t r e e l e a u rămas blocate între staţii, metroul a fost închis iar oamenii blocaţi îngarniturile de metrou au fost evacuaţi, aeroporturile au fost închise şiz şiz b o r u r i l e anulate, multe benzinării au fost în imposibilitatea de apompa combustibil din c a u z a l i p s e i d e e l e c t r i c i t a t e , î n o r a ş e d i n cauza nefuncţionării semafoarelor s-au creat blocaje în trafic. Comunicaţiile: dispozitive de comunicare au fost perturbate,a perturbate,a c e s t l u c r u a f o s t î n p r i n c i p a l c a u r m a r e a p i e r d e r i i r e z e r v e i d e putere, unele linii au continuat să funcţioneze dar au fost depaşite dev dev o l u m u l d e t r a f i c . C e i c a r e s e b a z a u p e i n t e r n e t , ş i a u a v u t o conexiune dial-up şi acces la un laptop au fost mai norocoşi. Indistria: Aproape toate fabricile au fost închise pe perioadab perioadab l a c k o u t - u l u i . L i p s a d e e n e rg i e e l e c t r i c ă , î m p i e d i c ă e x t r a c ţ i a d e petrol şi gaze sau transportul produselor sale, fie prin mijloace detransport detransport tradiţionale sau prin conducte. Serviciile Bancare Finanţele : s e b a z e a z ă f o a r t e m u l t p e reţele de calculatoare, telecomunicaţii si tehnologia de comunicaţii.Serviciile au avut o degradare imediat după prăbuşirea alimentarii cue cue n e r g i e e l e c t r i c ă , b a n c i l e n u ş i - a u m a i d e s f a ş u r a t a c t i v i t a t e a î n condiţii normale. Siguranţa Serviciile de urgenţă: în unele zone, poliţia,pompierii, departamentele şi serviciile de ambulanţă au cunoscut o creştere dramatică a volumului de apeluri primite. Spitalele au rămas deschise, dar nu au avut puterea electricăn electricăn e c e s a r ă , p e n t r u c ă g e n e r a t o a r e l e d e r e z e r v ă d e m u l t e o r i n u a u reuşit să funcţioneze în mod corespunzător sau nu au fost conceputepentru a produce cantitatea de energie necesară spitalului respectiv.C respectiv.C a u r m a r e , m u l t e s e c ţ i i , c u m a r f i d e m a t e r n i t a t e ş i c a m e r e l e d e urgenţă au funcţionat fără aer condiţionat.Au mai fost afectate şi restaurantele, hipermarketurile,supermarketurile hipermarketurile,supermarketurile care nu au putut să îşi desfăşoare activitatea din l i p s a c u r e n t u l u i d e l a c a s e l e d e m a r c a t , ş i m a i g r a v o p a r t e d i n alimentele perisabile s-au stricat din cauza caldurii. 1.3. Efectele întreruperilor în alimentarea cuenergie electrică Pentru consumatorii de energie, întreruperile în alimentarea acestora pot avea unul sau mai multe din următoarele efecte: • f e n o m e n e c e p o t d u c e l a e x p l o z i i , i n c e n d i i , d e g a j ă r i d e subst anţe nocive etc. cu puternice efecte negative asupra personalului de deservire; • d i s t r u g e r i s a u a v a r i e r i d e e c h i p a m e n t e ş i i n s t a l a ţ i i s a u a l t e fonduri fixe a căror reparare sau înlocuire necesită cheltuielii cheltuielii m p o r t a n t e , p r e c u m ş i r e d u c e r e a u n o r c a p a c i t ă ţ i d e p r o d u c ţ i e p e durata înlocuirii sau a reparării fondurilor fixe afectate;
• nerealizări de producţie pe durata cumulată de întrerupere a alimentării şi de reluare a procesului tehnologic; • c h e l t u i e l i n e p r o d u c t i v e d e t e r m i n a t e d e p r o d u s e d e g r a d a t e , rebuturi, degradarea materiei prime etc. Întreruperile în asigurareaprodu cţiei provoa că pagube, dete rminate de următ oarele componente: • cheltuieli de amortizare, retribuţii, materie primă care sedegradează pe perioada î n t r e r u p e r i i ş i a l t e c h e l t u i e l i r e z u l t a t e d i n structura costului de producţie; • valoarea pagubelor suportate de beneficiarii cărora nu li s-aul s-aul i v r a t p r o d u s e l e c o n t r a c t a t e ş i c a r e , l a r â n d u l l o r , n u ş i - a u p u t u t realiza producţia, precum şi de beneficiarii succesiv afectaţi. Duratade Duratade reluare a procesului tehnologic după restabilirea alimentării cuenergie poate fi, practic, instantanee la unii consumatori, iar la alţii se pot atinge durate foarte mari, de ordinul 10 - 20 h.185 Ţinând seama de influenţele întreruperilor în alimentarea cue cue n e rg i e e l e c t r i c ă a p r o c e s e l o r t e h n o l o g i c e a l e c o n s u m a t o r i l o r, s e disting din acest punct de vedere, patru categorii de consumatori şi anume: • Consumatori de categoria zero l a c a r e n u e s t e p e r m i s s ă s e întrerupă alimentarea deoarece aceasta ar conduce la pagubedeosebit de mari, incendii şi chiar victime omeneşti. • Consumatori de categoria I la care o întrerupere îna îna l i m e n t a r e a c u e n e rg i e e l e c t r i c ă p o a t e c a u z a p a g u b e importantem a t e r i a l e ; ş i l a a c e ş t i a e s t e n e c e s a r c a p r o c e s u l a l i m e n t ă r i i s ă funcţioneze neîntrerupt. • Consu mator i de cate goria a Il-a la care proceseletehnologice proceseletehnologice permit întreruperi de zeci de secunde şi chiar minute,cum sunt majoritatea unităţilor industriale de construcţii de maşini, de prelucrare a lemnului, productoare de ciment, unităţi textile, minede suprafaţă şi altele. La stabilirea soluţiei de alimentare cu energieelectrică energieelectrică a acestor consumatori trebuie să se ţină seama de efecteletehnico-economice. Este posibil ca pentru unele întreprinderi mari concluziile calculelor tehnico-economice să determine alegerea unor s c h e m e c u s i g u r a n ţ ă î n f u n c ţ i o n a r e m ă r i t ă , c a l a c o n s u m a t o r i i d e cate goria I, în timp ce pent ru alte unită ţi mici să se ajun gă la soluţ iica iica pentru consumatorii de categoria a IlI-a. • C o ns u m a t o r i d e c a t e g o r i a a I I I - a pentru care întrerupereaalimentării cu energie electrică nu are consecinţe grave. În această categorie intră consumatorii agricoli, atelierele mecanice aleuzinelor şi alţii.Cunoaşterea consecinţelor economice ale întreruperilor parţiale sau totale cu energie poate conduce la evaluarea daunelor provocate economiei naţionale, respectiv la oportunitatea aplicării desoluţii şi scheme energetice mai sigure în exploatare.Pagubele din sectorul energiei electrice în timpul unuiblackout unuiblackout provin din nelivrarea energiei electrice prognozate pentru consum.Pierderile consum.Pierderile cele mai mari le are Transelectrica S.A. deoareceeste responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcţionarea s i s t e m u l u i ş i a p i e ţ e i , a s i g u r a r e a s i g u r a n ţ e i S i s t e m u l u i Electoenergetic Naţional (SEN).P (SEN).P e n t r u f i e c a r e M W n e l i v r a t Tr a n s e l e c t r i c a S . A . t r e b u i e s ă plătească despăgubiri producătorilor de aproximativ 300 lei, sumă stabilită în contractul dintre cele două părţi, numai că în situaţie de f o r ţ ă m a j o r ă ( c a l a m i t ă ţ i n a t u r a l e , r ă z b o i ) a c e a s t ă s u m ă n u m a i trebuie platită.D platită.D a c ă î n t r e r u p r e a e n e rg i e i e l e c t r i c e n u s e p r o d u c e î n u r m a unei situaţii de forţă majoră pierdeile Transelectrica SA suntestimate suntestimate la 4,6 mil. Euro. 300 [lei] · 65000 [MWh]= 19.500.000 lei (4,6 mil euro)Dacă întreruperea energiei electrice se produce în urma uneis uneis i t u a ţ i i d e f o r ţ ă m a j o r ă p i e r d e i l e Tr a n s e l e c t r i c a S .A . s e d a t o r e a z ă n e f u n c ţ i o n ă r i i s e r v i c i i l o r o f e r i t e , t r a n s p o r t u l
e n e rg i e i e l e c t r i c e s i serviciile de sistem. Tarifele pentru serviciile oferite de Transelectrica S.A. sunt î n t a b e l u l 3 . 1 . Ta b e l u l 3 . 1 Ta r i f u l m e d i u p e n t r u s e r v i c i u l d e transport, tariful pentru serviciul de sistem şi tariful pentru serviciile p r e s t a t e d e o p e r a t o r u l p i e ţ e i c e n t r a l i z a t e p a r t i c i p a n ţ i l o r l a p i e ţ e l e administrate de acesta. Nefuncţionarea serviciului de transport a energiei electrice 16,13 [lei] · 65000 [MWh] = 1.048.450 lei (250.000 euro)Nefuncţionarea euro)Nefuncţionarea serviciilor de sistem 20,08 [lei] · 65000 [MWh] = 1 . 3 0 5 . 2 0 0 l e i ( 3 1 0 . 0 0 0 e u r o ) P i e r d e r i l e T r a n s e l e c t r i c a S . A . p e perioada blackout-ului sunt estimate la 560.000 euro.O euro.O m o d a l i t a t e d e e s t i m a r e a p a g u b e l o r e c o n o m i e i a u n e i întreruperi de curent, este de a calcula dorinţa de plată a c o n s u m a t o r u l u i p e n t r u a e v i t a p a n a d e c u r e n t . A c e a s t a o f e r ă o măsură a serviciilor electrice, evaluarea fiind facută de catre clienţi.În clienţi.În SUA au fost facute mai multe studii, sondaje pe diferite grupuri d e c l i e n ţ i p e n t r u a a f l a d o r i n ţ a d e p l a t ă a c o n s u m a t o r i l o r p e n t r u a evita întreruperile de curent Pe n t r u a e s t i m a b a g u b e l e t o t a l e a l e a c e s t u i b l a c ko u t , v o m multiplica valoare energiei electrice pierdute în timpul întreruperii de curent (măsurată ca dorinţa de la plată pentru a evita întrerupereade curent) cu durata şi marimea acestui blackout.Bazându-ne blackout.Bazându-ne pe analizele celor de la ICF Consulting, putempresupune putempresupune că valoarea energiei electrice către consumatori (pentru aevita pana de curent) este de aproximativ 100 de ori preţul mediu cuamănuntul al energiei electrice. O astfel de analiză a fost efectuată în1977 la întreruperea de curent din New York, care a avut ca rezultato rezultato p i e r d e r e m a i m a r e d e 5 0 0 0 M W ş i a d u r a t t i m p d e 2 5 d e o r e , c o s t u r i l e d i re c t e a f o s t d e a p rox i m a t i v 0 . 6 6 $ / k W h ( de exe m p l u , pierderile cauzate de rebuturi, pierderile de producţie şi ales ales a l a r i i l o r ) , ş i c e l e i n d i re c t e d e 3 . 4 5 $ / k W h ( c a u rm a re a e f e c t e l o r s e c u n d a r e a l e c o s t u r i l o r d i r e c t e ) . A s t f e l , c o s t u l t o t a l u n it a r a l b l a c ko u t - u lu i a fo s t $ 4. 11 / k W h s a u p e s t e 4 . 0 0 0 d o l a r i / M W h . Media naţională a preţului cu amănuntul a electricităţii în anul 1977p 1977p e n t r u t o a t e t i p u r i l e d e c l i e n ţ i a f o s t d e a p r o x i m a t i v 3 4 $ / M W h . Raporturi similare au fost identificate şi pentru estimarea pagubelor economiei produse la blackout-ul din august 2003 produs tot la NewYork [4,5,6].Folosind [4,5,6].Folosind acelaşi principiu şi în cazul nostru, pentru afl area pagubelor totale, putem sa definim un domeniu cu o limităinferioarăşi limităinferioarăşi o limită superioară care este de 80 de ori respectiv 120de ori mai mare decât preţul de vânzare cu amanuntul al energiei.Vom considera preţul mediu cu amănuntul al energiei electrice ca fiind 0,3 lei/kWh sau 300 lei/MWh (71,5 euro/MWh). Întreruperea energiei electrice afectează toată economia. Nuse poate face un calcul exact al pagubelor produse de o întrerupere aenergiei electrice, deoarece în acest calcul întră foarte multevariabile.Această multevariabile.Această analiză are scopul de a arăta importanţa protejării i n f r a s t r u c t u r i l o r c r i t i c e e n e r g e t i c e . Î n a c e a s t ă s i m u l a r e a v â n d o î n t re r u p e re t o t a l ă î n a l i m e n t a re a c u e n e rg i e e l e c t r i c ă d e 5 o re ş i o întrerupere parţială de 11 ore, pagulele economiei se încadrează într-o într-o l i m i t ă i n f e r i o a r ă d e 3 7 1 . 8 0 0 . 0 0 0 e u ro ş i o l i m i t ă s u p e r i o a r ă d e 557.700.800 euro.Din această cauză protecţia infrastructurilor critice energeticeeste foarte importantă pentru buna funcţionare a economiei.Lucrarea îşi propune sa analizeze aplicarea in practică a deciziei încazul celei mai mari avarii care a avut loc în SEN, în 10 mai 1977.Atunci când problemele care apar sunt neclare, informaţiile primitesunt contradictorii, ceea ce duce la un
grad mare de complexitate.Opţiunea de a alege o anumita posibilitate de acţiune este în sarcinadispecerului, care intr-un timp scurt, trebuie să ia decizia cea maibună
Situaţia funcţionării SEN înainte de producerea evenimentului Sarcina totala a sistemului 7103MW Producţie proprie-6638 MW Import – 465 MW Din care: 325 mW –pe LEA 400kV Portile de Fier- Djerdap 220 MW-pe LEA 400kV Mukacevo-Ludus 80 MW pe LEA 220KV Arad-Szeged-expor
Analiza bilanţurilor pe zone • 8-840 • Zona cea mai deficitară era Muntenia. Producţia dinzona era de 50% din consumul de2000MW.Bucureştiul, de2000MW.Bucureştiul, cu un consum de 614 MW, eraacoperit eraacoperit doar 29% din producţia proprie
Moldova si Dobrogea erau de asemenea deficitare dar într-o masură mai mica, centralele din zona acoperindcca 79% din consumul zonei de care era de1600MW. • Singura zona excedentara era Oltenia cu o productiede 1000MW la Portile de Fier, centralele Isalnita siRovinari o productie de 1000MW şi un import dinDjerdap de 325MW, excedentul zonei fiind de 142%,faţă de consumul zonei • Zona de est a Transilvaniei si Banatul (in jurulcentralelor Mintia si Paroşani) era caracterizata dedeficit relativ mic, de cca 120MW daca se considerăsi exportul pe LEA 220kV Szeged-Arad care era de200MW. • Zona centrala si de nord a Transilvaniei eracaracterizată de un deficit de cca 120MW, care puteafi acoperit de importul pe LEA 400kV Ludus-Mukacevo
1. Consumul zonelor deficitare era acoperit in proportie de 80-90% din productia proprie, excepţie facând zona Muntenia încare consumul era acoperit 50% din producţia proprie şicentrului Bucuresti în proporţie de numai 29%. 2. 2. Linile de legatura intre zonele Olteniei si Munteniei, erauincarcate la cca 25% din capacitatea de transport. 3. 3. Rezerva turnanta a sistemului era in momentul produceriievenimentului de 645 MW( din care 309MW in centrale hidro 336 MW pe hidrocarburi, dar care dupa datele exploatării nu erau operative din cauza încadrarii in cota de gaze)