al pentru asaa xlDanCrispscu CarmenS dvistr Bogdan$bicul CezarTff. Nicul cu Radr Cdrm u
$*o(aua', eolab ftflINI$TERUL fi$UCATIHI$! CEHCETARII
I
II I
a
I I I I I
I I
a I
ilnt0St@
a a
I
pentru Manual clasaa Xf-a DanCristescu CarmenSSlivdstru BogdanVoiculescu CezarTh. Niculescu RaduCdrmaciu
I
a i I
I l
I I I
a I
a I
a I I
Confxr
I a
t
Manualula fostaprobatprin Ordintllninishuluieduc4iei9i c€rcetjhiiff. 4?42ditr21.07.2006. h urEa e!"alu&iicalitative orgaoizale declte ConsiliulN4iooalpe!tsuEraluarea Manurlelor9i€.te 9iDifuzarca rcaliat ln confornihtec1rplograoaatalitici aprobadt pfu min al niliskului educatiei si ct;rftii rr. 3252din 13.02.20S6. Datedesprcautoi: prot gr. I DAN CRISTESCU, ColegiulNational "SpiruHaret",Bucureiti,eqert ONUln domeniile educatiei siiormerii Drofesionale paulescu,,. dr CARIDNSALAViSIRU, asist.univ Catedra defiziologie,,N.C. Universitatea deMedicind siFarmacie Davila". Bucuresti "Carol dr BoGDANVOICULESCU, conferenlaruniv.,Catedradeanatomie Universitatea de !i embriologie, \led'.inl .i Farmd.ic ,( aro Ddvild-, Buftre.d proi unii: dr. CMART1{.MCUIESCUI,fostsefal Catedreideanatomie si embriologie, Universitatea de \ledicina\i Fdnnacie Bucuretti "CarolDavila'. qul,
fostmemblualAcademiei deStiinteMedicale, fostsefal Catedrei de
fuioiogie -\.C. Paulescu',Universitateade Medicid si Farmacie Davila,, Bucffegti "Carol Refetetti: proi gr. l. Oardia Maluela Negul ColegiulNational,,MihaiViteazul',Bucuresti proi unir dr. ElenaNicolescl, Catedradefziologie ,,N.Pauiescu",Universitatea de Medicindsi Farmacie "CarolDavila',Bucure$ti RedactorRodicsIllnglr Tehnoredact$ecomputeri.zarii liubwi Grecea Copert?iValeriaMoldo\an D6.riefta CIPa BibtoftciiNalioialeaRohltri€i Biologier marrljdpmbudasaa](Ia / DanCnstescu, Carmen Sdnvdslu,BogdarYoiculescu, ...- B cureiti: Corint,2008 ISBN97&973-13136G1 i. Cristescu Dan II. SalAvasbu, Carmer IIL Voiculesclr, Bogdat 57(075.35)
EdituraCORINT Redactia SillnidrU:atir: StrMihaiEmhescu m 54A sector1,Bucure$ti Te].:021.319.47.97; tel.,/fa{021.319.48.20 Difrlzarea: Calea Plevnei nr.145,sector 6, codpostal060012, Bucuresti Tel.:021.319.88.22, 021.319.88.33. 021.319.88.77 Fa* 021.319.88.66 Dmailvanzari@edituramrinLro Magazin virtual\wiv.edituracodnt.ro ISBN: 97&973-13t3661 Toatedrepturile asupm acestei lucdrisuntrezervate EdituriiCORINT partecomponente a Grupuiui EditorialCorint Tiparulexecutat la:FedPrintSA
CUPRINS I . ALC Ar u I R EA C OR PUUMA T IJI N ... . ... .. 4 qi Topografia organelor sistemelor de organe. . 4 N iv elu r i d e o r g a n izsre ..........5 Celule, lesuturi,org6ne,sistemede organe, or gs nis m . . ........5 Celu l a . . . . . . . .. . .. . .. .. . . .5 ... ..........1 1 Tesuturile.. II. FUN TIIE FUNDAMENTAIT ALE I 'R G A |I ' SM U L U IU MA N .............1 3 A. F u n c t Jdi leer e l a q ie .........1 3 l. S is t e mnuel r v o s . .. ... ... .. . 1 3 M 6 d u v a s p i n 6 di . ...........1 8 Enc e f a l u l . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Sistemul nervosvegetativ . . . . . . . . . . . . . . 32 2. A n a l i z a t o r i i ......3 8 A n a l iza torcutan ul E t. ........3g A n a l iza tor u lkin estezic. .......40 A n o l iza tor u lo lfactiv .........42 A n a l iza tor u lg u stetiv. ........43 A n a l iza tor u lvia ral. ..........44 Analizatorul acustico-vestibular. . . . . . . . . . . 49 3.G l a n dele e n d o cr ine. .........54 H i p o fiz6 ... . . . . . . . . . . . . . . 54 Gl a n .l plpe, , n. aF nal a
.....5 6
T iroi d 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Para t i r o i d e l e . .............5 8 Pancr e a s u l e n d o cri n . ........5 9 pinea|a] Epifzatglanda . . . . . . . . . . . . . . . . 60 T imu s u. .l . ...... ... .. ...6 0 4. Miq c a r e a .......6 3 Sis t e m u l o s o s . ............6 3 Articulatiile. . . . . . . . . . . . . . . 67 Sis t e m u l m u s c ul sr. .........6 8
B . F u n q iiled e n u t rilie .........74 1 . Dig e s t ia .......74 $ i a b s o rb lia . . Dig e s t ia . . . . . . . . . . . . . . . . .75 (la njvelulintestinului Absofbuaintestin€16 s u b iire l. . . . . . . . . . . . . . . . . BO Digestia,absorbti8$i secrelialo nivelul g ro in t e s t in u lu i s. . .. . .. . .. .81 2 . Circ u la t ia .......84 GfiJpele sangvine-transfuzia. . .. . .. . .. . 85 g i He mo s t E z ac o € g u la res ae n g e lu. .i . . . . . . 8 6 lMareaFi micacircul4ie. . . . . . . . . . . . . . . 87 Circ u l4 ia limf a t ic a .......... BB A c t iv it a t e a c s rd ia c a .........90 3 . Re s p ira t ia . ......97
P h m e n ii. . .
..............
s7
4 . E x c . e lia. ......1O9 F o rms regoi e limin a reuarin e i. . . . . . . . . . 1 o 3 Compozilia chimicd a urinei. . . . . . .105 5 . Me t a b o lis mu l. . . . . . . . . . . . . 1 O8 Me t E b o lis mu in tle rme d ia . .f. . . . . . . . . . . ' 1 O B lv le t a b o lis mu ene l ru e t ic. .. . . . . . . . . . . . . 1 1 1 Bolul9i valosreaenergetic6a nutrimentelor. . I 13 V it € min e le . . .. . .. .. . ... . .114 C. F u n q iad e re p ro d u c e re . . . . . . . . . . . . . 1 1 6 S is t e mure l p ro d u c 6 t o r ... ... . . 116 Aparatulgenitalfuminin ... . . 116 Aparatulgenitalmasculin. . . . . . . . . . . . . 117 Fiziologia organelorde reproducere. . . . . . 1l g S a n 6 h t e a re p ro d u c e rii ........ 122 P f a n n in g f a milia l. ..........122 Co n c e p lie c o n t mc e p lie . . . .. ... . ... .,22 $i S arni nh si nFqtFnpa
....122
O.Or ganism- untotun;tar uf .. - ........124 Homeostazia mediului intern. . . . . . . . . . . . . 124
A .€LLife E.o$ ulLumo r n
I. ALCATUIREA UMAN CORPULUI
celulele9i lesuturilealcatuiesc In corpulomenesc, organe9i sistemede organe. Oryanele srnt formatedin gruparide celulesi tesuturicare s_audiferentiatin vedereaindeplinirii Organelenu functionea_ anumitorfunctiiin organism. ci in stransacofelalieunelecu 26izolatln organism, altele.Pentalrorganeleinte.ne,se folosegtecurent termenulde uiscere Sistemelede organesunt unita$modologiceca.e de indeplinescprincipalelefunciii ale organismului: relatie,de nutrilie9i de reproducere. Segmentelecorpului uman Corpulumaneste alcatuitdin: cap,gat,trunchi$ extremi_ membre.Capul,impaelinacu gatul,formeaz6 tateacefalicaa corpului. carecores_ Capulestealc6tuitdin parteacranian6, (cutiacraniana), pundeneurocraniului Fi parteafacia(fala). la, carecorespunde viscerocfaniului Ciitul estesegmentulcareleagacapulde trunchi ti prezin%elementesomatice(mu9chi,oase,afticulalii) si viscere(laringe,trahee,esofag,tiroida,paratiroideetc). Trunchiul(1i9.1,2)esteformatdin torace,abdomen 9i pelvis,in interiorullor se gasesccavitatile: vis' cale adapostesc toracica,abdominala i pelvian6, cerele.Cavitateatoracica este separatAde cavitatea abdominala printr-un muqchi nLlmit diafragma. Cavitateaabdominalase continu6cll cea pelviana, careestelimitatainferiorde diafragmape neal6. l\embrele. Cele superioare se leaga de trunchi prin centura scapulara;portiunea lor libera are trei segmenle:brat.antebrat>i mana:cele inlerioarese leagade trunchiprin centurapelviana, 9i po4iunealor tfei segmente:coapsa. libefapfezinta.de asemenea. gamba9i picior. Planudgi raportud anatomice Pentruprecizareapozitieisegmentelorcare alcatuiesccorpulomenescse folosesc,ca elementede axe s,iplanuri(fig.3). odentare, Corpll omenescestealcatuitdupAprincipiulsime' fiind un corptaidimensional, cu trei axe triei bilaterale, si trei planuri. si se in' dimensiunilof spatiului 4xe/€corespund tretaiein unghidrepl.
Fig. L Vedereanteio€rd a cdvitiFlor tnnchiuiuj: cavitateatoacicb (1.mediastini caviiatepericatdialal cavitat€a 2. cavitatepleurald;3. abdominal.(4)j cavitaleapelviana(5).
Axul longitudinal,a^)l lungimiicorpului,estever' ticalla om Fi are doi poli:superior(cranial)si inlerior (caudal). Elpleaca dincrestetulcapului si mergepand la nivelulspatiuluidelimitatde suprafalatalpilor. AxuL sagital sau anteropostedoreste axul grosi_ mii corpului.Are un pol anterior9i altLrlposterior. AxuL ttansuersaLco.espundelatimii corpului. Este orizontal9i are un pol smng Fi altul drept. Pianurile.Prin catedouadin axeleamintitetrece cateun planal corpului. Planul sagital ttece prin axul longitudinalgi sagital. Planulcare treceprin mijloculcorpului(median), imparlindu"lin douajumatatisimetrice,se numegte
ng:2 Subdivldrtrdle cwit4ii abdominale1.epigaslru2. hipocondru stans;3. abdomenlaterals6ng; 4 peiombilicali 5. inghinalstang; 6. hipogastru;7.inshinaldrepq& abdomenlateEl drept 9. hipocon
plan mediosagitaLPlanulmedio-sagital este planul simetrieibilaterale. Planul frontaLmetgeparalelcu frunteasi trece prin axul longitudinal9i cel transvefsal. El imparte corpul 'intr-o pafte anterioara(ventrala)9i alta poste" .ioara(dorsald). Planul transLgrsal sauorizontaltrece Drinaxul sagital ti transversal.El impate corpulintr-o parte supe rioafa(craniala)si alta inferioar6(caudal6). Planultrans" versal este numit olanul metamerieicorDului.Aceste
axe ti planurise folosesc9i pentru precizareapozilei elementelorcomponentela nivelulfiecaruiorgan. Nomenclahfa anatomici Odat6cu axelegi planurilecorpuluiaU facut cunogtinlacu unii termeni:cranial,caudal,ventral,do.sal,medial,lateral,sagital,frontal, transversal. Candse vorbegtede membrelecorpului,se folosesc termenii proxirna4 pentru formaliunilemai apropiatede centuri,9i distal pentrucele mai indep6rtate. La mana,se folosestetermenul Dolarsau palmar, pentruformatiunile palmei,iar la picior,termeniiplantar, pentru formaliunile din talpa piciorului 9i dorsai, pentru formatiunilesuperioareale labei piciorului. Superficialsi profund suntteamenicarearatagradul de apropierefald de suprafalacorpului. : - '-cwtNTE CHEIE '-.--....
. .-..,-.--*--,-:
oagane,sisteme, viscere, sagital, longitudinal,: proximal,distal,palmar,plantar,volar : transversal,
,: :1:l::all:l
i , r . r : . . ', . ':
TEME9I APUCATN
Frg;3. Planuriri axealecolpuluj-
Forma celulelor este legata de funclia lor. Initial, toate au forma globuloasa,dar ulterior pot devenifusiforme,stelate,cubice,cilindriceetci unele.cum sunt celulelesangvine, ovulul,celuleleadipoasesau cartilaginoase, isi pastreaza formaglobuloasa. Dimensiunilecelulelorvariazain functiede spe cializarealor, de stareafiziologicaa organismltlui,de ExisE diferite niveluride ofganizarea corpului condiliile mediuluiextem, varstAetc. Exemple:hemauman,fiecarecontribuind in finallacel morfo-funclio' tia - 7,5tl,ovulul- 150-200 & fibramuscularastrianalal intfeguluiorganism(fig.4). ta - t15 cm; mediase considera20-30!L
qesuturi, Celule, organe, sisteme deorgane, organism
f,elula
Structuracelulei
Celulaeste unitateade bazamodofunctionala Si In alcatuireacelulei distingem trei pdrti compogeneticaa organizarii materieivii.Poateexistasingura nenteprincipaleil. membranacelulara; 2. citoplasma; sauin grup,constituinddiferitelesuturi. 3. nucleul.
!)-
I
$z \
uot"
,-\
,@
,t
fw
Frg 4 Nivelui de q.njzar€ a corpuluiunr l. atom;2. mol(ula; 3. maaomoleculd;4. organit 5. celul4 6. tesut 7 organi8. sbt€m de organq 9. o.ganism.
1 Membranacelulad (m€rnbranapla$natic6,plas. malema)inconjoara celula,ii confefafoma si separa structurile inteme ale celulei de mediul extracelular. Este alcatuita,in principal din fosfolipide ti proteine. Fosfolipidelesunt astfel dispuse,inc6t pofti.unea lor hidrofild formeazaun bistrat in interiorul caruia se afla cuprinsa porliunea lor hidrofobd. Acest miez hidrofob restriclioneazapasajul transmembranaral moleculelor hidfosolubile 9i al ionilor. Componenta proteicaeste cea care realizeazafunctiile specializate ale membranei !i mecanismelede transport trans' membranar.hoteinele se pot afla pe fata externasau
De intemd a membranei,precum ti transmembranar. buite in oareceDfoteinelenu sunt uniform dist cadrul structudi liDidice.acest model structural a fost denu' fiil modelil mozaic fluid (fig. 5). Membranacontine ti glucide(glicoproteine9i glicolipide),atatate pe fata ei extema.AcesteasLtntputernicincarcate negativ
Flg 6 org.da€a gcn€nli a (€luhi 1.apara!Colgi;2. membbna nuclea6; 3 nito
prezintadiferiteprelun- sistemcoloidal,in caremediulde dispersieesteapa, La unelecelule,citoplasma giri acoperitede plasmalema. Linelepot fi temporare iar faza dispersataeste ansamblulde micelii coloi(leucocitele), dalece se gasescin migcarebrowniana. pseudopodelor neordonate, de tipul Funclional, 9i altelepermanentemicrovili(epiteliulmucoaseiintes- citoplasmaare o pa.te nestructurata, hialoplasma, ii t,nului, epiteliul tubilorrenali). cili (epiteliul mucoasei o parte structurata, organitelecelulare(fig.6). Acestfaheei)sau desmozomi, corpusculide legaturacare tea sunt de douatipuri:comunetuturor celulelor,ii solidarizeaza celuleleepiteliale. specifice,prezentenumai in anumitecelule,unde "i,{:tlnplaar\aarc o slructur6complexa,la nivelul indeplinescfunctii speciale. principalele ei desfagur6ndu-se functiivitale.Esteun a. Organitecomune
5. Lizozomii
(onoflata,In cdle (ondridla, (are leatEeaza cdre se se a dfld d Srstemele sistemeleenzrmauce tosforilaredoxida r€ {sintezaATP) In Inlreagdhialoprasma. CorpLrsculi sfericiraspandiLi Continenzi Digerarea substan,elor si par .ne hidrclitrce. cu rol impotrantin celulelefagocitare(leucocile.Iiculelorcarepatrurdin cel.rmacroraqe) la.pre(um:i d tdgmenrelor . de celule sau tesuturi i
b. Organitesp€cilice Miofibrilele sunt elemente contractile din sarcoplasmafibrelormusculare. NeurofibriLeleconstituieo relea care se intinde in citoplasma neuronului, in axoplasm6 si in dend te. (corpii Nissl tigroizi) Corpii sunt echivalentiai pentrucelulanervoasa. ergastoplasmei ln afaraorganitelorcomune9i specifice,in citoplasma se md g6sescai incluziunilecitoplasmatice, careau prin glanulede caracterlemporargi suntreprezentate substantade rezerya,produside secretiesi pigmenti.
3. Nuclerrlsslg q p2rtgconstitutivapdncipala,cu rolul de a coordonaproceselebiologicecelulare fundamentale(contine materialulgenetic, controleaza metabolismulcelular, transmite informatia genetlca).Pozitialui in celulapoate fi centralasau excenidca(celuleadipoase,mucoase).Are, de obicei,fofma celulei. Numa,rul nucleilot. Majoritateacelulelof sunt mononucleate, dar pot existaqi exceptii:celulebinupolinucleate(fibra muscular6 cleate (hepatocitele), shiatA),anucleate(hematiaadulta).
Alcatl.ea .o.puu umef
Dimensiunilenucleului pot fi intre 3 qi 20!, corespunzator cicluluifunclionalal celulei,fiind in raportde 1/3-1/4 cu citoplasma. Structtn nucleului cuprindemembrananucleara,carioplasma si unul saumai multi nucleoli. poroasa, Membrananucleara, estedubla,cu struc' tura trilaminata,constituit6 din doua foite. una exter na,sprematriceacitoplasmatica, ce prezintaribozomi si se continua cu citomembranelereticulului endoplasmic,alta interna,aderentamiezuluinuclear.lhtre cele doua membraneexistdun spatiunumit spatiu perinuclear. Sub membranase afla catioplasm4 o solulie coloidalacu aspect omogen.La nivelul ei, existAo re_teade filamentesubliri, formate din granu" laiii fine de cromatina, din care,la inceputuldiviziunii celulare,se formeazacromozomii, alcatuitidin ADN, proteinehistonicesi nonhistonice, ARN cromozomal, cantitaumici de lipidesi ioni de Ca 9i Mg.
rr : : , , . . . , , , , . - ' .t : : : : a.:I ai
TEME9I APLICATII
Transportulhansnembranar gelecMembranacellilaraprezintapermeabilitate tivd pentru anumitemoleculesi maioritateaionilor Aceastapermiteun schimbbidirectional de substan. celular,paete nutritivesi produsiai catabolismului cum ii un transferionic,caredeterminaaparitiacurentilorelect.ici. Mecanismele imDlicatein transDortultransmembranarpot fi grupatein douacategoriiprincipalqmecanismecare nu necesitaprezentaunor proteine membranaietransportoate(carausi)si mecanisme care necesitd prezenta unor astfel de proteine. Din pdma categoriefac parte difuziuneasi osmoza,iar din a doua,difuziuneafacilitatAsi transpoftulactiv. Un alt mod de a clasifica transpoftul transmembranarline cont de consumulenergeticnecesarpentru realizdrea lui. Astfel,existalransport pasiu. carc nu necesitaenergiepentrua se desfagura gi cupfinde difuziunea, osmozagi difuziuneafacilitatd,si fransport acti4 carenecesitacheltuialaenergeticA (ATP). ( A e c a n is me c a re n u u t iliz e a z a p ro t e i n e hampofioarc Difuziunea(fig 7). Moleculele unuigaz,ca 9i moIeculele gi ionii aflati intro solutie, se gasescintr-o migcaredezordonatapermanenta,rezultat al energiei Ior.Aceastamiscare,numitadi[uz:une. determinaraspandireaunifoamaa moleculelorintFun volum dat de gaz sau solutie.De aceea,ori de cate od existdo dife" rentd de concentralie(gradientde concentratie)'intre doua compartimenteale unei solutii, miscareamolecularatinde sa elimineaceashdiferentasi sa distri" buiemoleculele uniform. Datorita structurii sale, membranacelularanu reprezintA o barierain difuziuneamoleculeloa nepc larizate(liposolubile), de exempluO, sau hormonii
A_ A/ A /
P r o p rie te !icl eel ui ei
/l
Celuleleau o seriede propriehtigeneralesi speciale,care le asiguraindeplinireafolului specificin ansamblul organismului. Dintreacesteproprietali, sin. a tezaproteica,reproducerea celularaqi metabolismul celularau fost dejastudiate. Proprietati importanteale celuleisuntinsd atattransportultransmembranar, cat si potentialulde membrand. Frg.7DifurjuneaL ioai:. proleit inregdld: I crEruri.oqoiipioi(e
Frg: 8. Tramporrul ac{v: i. loc de conenuner2. p.oteind irans.
steroizi. Moleculele organice, care prezinta legaturi covalentepolare,dar nu sunt incaacateelectric,de erempluCO2,etanolulsalruree4 pot de asemenea, difuzaprin membranacelularA. Moleculelepolarizate mai mari, de exemplu glucoza,nu pot traversamembranacelularaprin difuziunesi, de aceea.au nevoie cleproteine transportoare. De asemenea,membrananu permite pasajulionic libet acestava avealoc doarIa nivelulcanalelorionice cu structufa proteicd,formatiuni membranarecu dimensiuniatat de mici, incat nu pot fi vizualizatenici chiarcu ajutofulmicroscopului electronic. Osmoza este difuziuneaapei (solventuiui)dintr-o solutie.Pentru ca ea sa se Droduca.membranacare separaceledouAcompartimente trebuiesa fie semi(sa fie md permeabila permeabild pentrumoleculele de solvent decat pentru cele de solvit). Apa va trece din compaftimentulin care concentraliaei este mai mare (solutie mai diluata)in cel cu concentratiemai micd(soluliemai concentrat6). Fofta care trebuieaplicatapentru a preveniosmozase nLnneFtepresiuneosmotica,Ea este proporlonala cu numarulde particuledizolvatein solulie. ( Irlecanismecar€ utilizeazdprotelnetransportoarc Moleculeleorganicepolarizatesi cu greutatemolecularAmaretraverseaza membaana celularacu ajuto. rul proteinelortransportoaremembranare. Acest tip de transporteste specific, saturabil(va exista un transport maxim pentru o anumit6substanla)9i pentru aceeasipfoteinaifansportoarepoate apareacompetifia inte moleculelede transportat. Diftiziunea facilitata ln acest caz.molecurclese deplaseaza conform gradientuluide concentralie9i nu este necesaraenergiepentru transport. Transportulactio (fig.8) asiguradeplasarea mol" eculelorFi a ionilor impotriva gradientelorlor de concentratie 9i se desfdsoaracu consum de energie furnizatade ATP.Estede mai multetipuri:
- primar pentrufunctionareaproteineitmnsportoare est€ necesaEhidrolizadirectaa ATP.ului.In acestcaz proteineletransportoafese numescpompe; - secundar(cotransport): energianecesarapentru transferulunei moleculesau ion impotriva gradientului sAu de concentratieeste obtinutd prin transferul alteienergiiconformgradientliluiei de concentratie. De exemplu,pompade Na+/K+. O categoriespecialade transporteste cel veziculaf. Acesta Doatefi: endocibzA.in care materialulextracelulafeatecaptatln veziculeformateptin invaginareamembraneicellilare9i transferatintmcelular,sau exocitoza,in care material intracellilareste captat in veziculecare vor tuzionacu memb€na(elulara,iar continutulloa va fi eliminatinexteriorulcelulei.Forme particularede endocitoz sunt fagocitozaFi pinocitoza.
Patentialul demembmna Permeabilitateaselecdva a membranei,prezenla intfacelularaa moleculelornedifuzibileincdrcate pompeiNa+/K+creeazao distrinegativsi activitatea butie inegal6 a sarcinilor de o parte Fi de alta a membranei celulare.AceastA diferentd de potenlial este denumitdpotenfial de membran6. (Potenlialul membranarde repaus are o valoare mediede -65mV p6nala -85 mV (valoareapropiata de ceaa potentialului de echilibrupentruK+)qi depin. peameabilitatea de de membranei pentru diferitele tipuri de ioni. Termenul de repauseste introdus pen. tru a desemnaun potentialde membranaatuncicand la nivelulacesteianu se pfoduc impulsurielectrice. Valoarea acestui Dotential se datoreazAactivitatii pompeiNa , K{. carereintrodu(eln celulaK difuzat la exteriof9i expulzeaza Na+patrunsin celuld,intr-un raportde 2 K+la 3 Na+.In acestmo4 o celulaigimen. concentratia intracelularA a ioni. tine relativconstantA lor de Na* ti K* 9i un potential membranarconstant in absentaunui stimul. (Potenlialulde acliune este modificareatemporam potenlialului de membrana(fig. 9). Celulelestimulate a genereaza potentialede actiuneprin modifica' electric potenlialului rea de membrana.Mecanismelede producere,aspectulsi duratapotenlialuluide actiunesunt diferite in functie de tipul de celula,dar principiul de bazi este acelagi:modificareapotenlialuluide membranase datofeazaunor crlrenii electrici care apar la trecereaionilor prin canalelemembranarespecificq ce se inchid sau se deschidin functie de valoareapotenlialului de membrana.Pentrua enumerafazelepote* tialului de aqiunq se poatelua ca exempluneuonul. -Pragui: celuleleexcitabilese depolarizeaza rapid, dacavaloareapotenlialuluide membran6este redusA la un nivel critic, numit potential prag. Odata aceslPragatins.depolafizafea estespontana.
Altutr fe. lrFt LIL I unai
rmp (ms) Celulamiocafd'cavent cuhra
0
100 200 Timp(mt fibra mBcularb netedade la nivelul ant.ului gastric
--t-l-t--l'-_|---F-|--t o ri-p (.,
Perioadarefractlld reprezintaintervalulde timp pe pa.cursulcaruiaeste dificil de oblinut un potentialde actiune.Exista doua perioaderefractare: ( perioadarefractaraabsoluta,pe parcursulcareia, indiferent de intensitateastimulului,nu se poate obtne un nou potentialde actiune.Cuprindepantaascendenta a potentialuluide acfime Si o portiune din cea descendentasi se datoreazainactivariicanaleiorpentru Na+; ( pedoadarefractararelativa,pe parcursulcdreia se poate initia un al doilea potential de actiune,daca stimulul este suficient de putemic.Potentialulde actiune oblinutastfelareo vitezade aparitiea panteiascendentemai micd 9i o amplitLdinemd redusadec6t in mod nomal. Potentialulde actiune,odatagenemtin orice punct al uneimembraneexcitabile, va stimula,h randullui, zoneleadiacentealeacestei4propag6ndu-se in ambele sensuritpanah completadepoladzare a membranei. Transmiterea depolarizariiin lunguluneifibrenervoase sau muscularepoadi denumireade impuls (neF vos sau muscuar). Proprietafilespecialeale celulelorsunt qonhactilitatea (proprietateacelulelormuscularede a transfor ma energiachimicaa unorcompusiin energiemecanic6) $i activitatea seqetode Fiecare celula sintetizeazasubstanlele proteicesi lipidiceproprii,necesare pentru lefacereastfucturilor,pentru cregteregi inmultire. Unele celule s-au specializatin prodlcerea de substanlepe carele "exportd"inmediulintem(secrelie endocrina)sau extem (secretieexocrina).
5
Depolarizareaoegte
Frg.9. Pot€rliaht de aclil[le
Potentialulde actiune este Ltnrdspunsde tip "tot sau nimic"r stimulii cu o intensitateinferioarapragului, subliminari, gi declar nu provoacadepoladzafea gareaunui impuls,iar stimuliisupralimina.i nu deteF mina o reaclie mai ampl6dec6t stimulul prag. - Panta ascendentd depolarizareaapare dupa atingereapotenlialului prag si se datoreazacresterii permeabilitdtii pentruNa+;acestava intra membranei in celul6prin canalespecialepentruacestion, care sunt voltaidependentegi care se deschidatunci c6nd poten_tialul de membranaatingevaloareaprag. - Panta descendenta (repolarizarea)potentialul aevinecatre valoareade repaus.Acest fapt se datoreaz6iegiriiK+ din celulaprin canalespecialepentru acestion,carese deschi4de asemene4in prezenta stimulului(fig.10).
Canalelevoltaidependente -- >, pentruNa+se deschid fil
por"ntiarut demembraa
^I
sil,ra"r;!!.i-.!I f;-t lz l-
1 |
v-\
Na+difuzeaza in celula
vadda de ld -65 mV la ,,lOmV poGnrialLlde 'nemorand rcvine la -65 nV
UePotaruareascaoe
Canalele voltaidependente+ pentru K+ se deschid
---,K difuzeaza in afara celulei
ng. 10 Dituziu'eaionno.de lodiu 9i de potasiu
. .."C rr, / t N tci :r:i E i E"" . . " -.. " . " ..,. '' ,.'....:
Clasificarealesuturilor
: oituTiune. i pasiv, osmo7a., Lrdnspor L.dctiv.transport pelodoe oe memDrana, re|lactdte, ' Porenllat : tractilitate,activitate secretorie
con
:
IIELIAL ! EP. 1.De acdpere
-tipulin cordoanecelularc(adeno. hipofiza,slandeleparatiroide) - lipul folicular(ti.oida) - simplu(tubular. acinos) -compus(tubulo-acinos)
Lucnrcpaclicd Observareaepiteliuluide acoperire Material necesat petiuta pentru dinii, ser fiziologic,eprubete,pipeta,solutie1%"albastrude metilen,centrifuga,microscop,lame,lamele,ac spatulal celuledescuamate de pe mucoasabucald. Mod de lucru Se clatettegufacu apa,se efectueazaun periajcu o periulAumezitain ser fizio' logic, Se cldtestepeaiutaintr-o eprubetacu ser fiziologic, se adaugdo picaturadin solutia1",6" abastru de metilen.Se centrifugheaza sause decanteaza 130min),se ia din depozitulde pe funduleprubetei si, cu un ac spatulat,se face un paeparatmicroscopicintre lama9i lamela. Recoltarea celuielorse poatelace si prin rdlui. rea ugoaraa fetei superioarea limbii cu partea neascutitaa unei lame de briceag 9i metilarea
i :: '}r'.1;11f Tesutudlesunt s;stemeofganizate de materievie "rare din (elules:milare. Ldre ndeprine5( in orgd' :isme aceeagifuncde sau acelagigrup de funclii. aelulelesunt uniter_nt.eele printro substanlainter .- urdra. care.atuncicandestein (artitatemica,se -Ljmeste,,substantA de ciment',iaf,in cantitatemafe, :ubstantaf undamentala".
I corutiNcTl 1. Moale .lax: Insole:te atte te5uluri:lcaSaunele organe . reticulat ganqlionilimfatici.splina . .adi pos: i nj urul u.l ororgane(ri ni Lhio(hi ' si sub(L| / nat {hipoderm} . fibiosr tendodne.]igamenle.aponFvro/e . elastic tun(a medip d drterelorci venelo-
. cartilaginos - hialin cariilajecostale,la ngiale,tmbeale -elasticpavilionul urechii, epiglota - fibros discurileintervertebralesi meniscurileafticulafe
{
tv.NERVOS . neu.onul- celulaneNoasa . nevroglia- celulagliala
{:l.J.ee
.dF,u
uman
Lrl:rarepnchcd .Observati,
pe preparatele microscopice din
puteti face si obseruatiimacroscopicepentru
. on"" :::"Ji[i"',:i::"T,9:1"::,":l"iTj"i.gii,',::"., l3H:[ii:l::[#'15nJ"01".'j,:: ]f."1i9"0,:*
k€cizali principalelefunctii ale organismuluigi structlrrile care le realizeaza, folosind 9i cunogtinteledoban" dite anterior. Denumili componentelecelulei din figura aldturata. Asociatiorganitelecelularedin pfima coloanacu caracteristicilecorespunzatoare din a doua coloan6.
l. ribozomi a. sistem membranarde 2. mitocondrii micro-9i macrovezicule, situatin apropierea 3. lizozomi nucleului 4. aparatGolgi b. echivalenliai 5. corpiNissl ergastoplasmeipentru neuton c. continenzimeoxidoreducatoare d. formatiuni sfeaice atasatereticulului endoplasmatic e, veziculecu enzime Ndrolitice AflaF respunsulcorect Celulapofnucleataeste:a. hematiaadultd;b. hepatocitul; c. fibra muscularaneted6;d. fibra musculara striat6. StabiliF daca enunlurile legate prin conjunctia ,,deoarece"sunt adevaratesau false;in cazul in care le consideratiadeva.ate,deteminali dacdintre ele exista sau nu o relatie de cauzalitate. citoplasma este un sistem coloidal,deoarece mediul de dispersieeste ansamblulmiceliilor coloidale.iar faza dispersat6este apaNeuronulnu se divide,deoarecenu arein componenta sa centrozomul, organitcelularcu rol in inmullifea celulard.
II. FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN 1, Sistemul nervos Sistemulnervos,impreunacu sistemulendocrin, regleaza majoritatea functiilororganismului. Sistemul nervos(SN) are rol in specialin reglareaactivitdtii musculaturiisi a glandelorsecretorii(atat exoc ne, cat si endocrinelin timp ce sistemulendocrinregleazain principalfunctiilemetabolice. Reglarea activitaui musculaturii scheletice este realizata de SN somatic,iaf reglareaactivita$imusculatu.iiviscerale si a glandelor(exo-si endocrine) esterealizata de SN vegetativ.lntre SN si sistemulendocfinexistdo stransa interdependenF. Compartimentdefunctlanaleale ristemului neryos Reglarea nervoas6a funcliilorcorpuluise bazeaza pe activitatea centrilornervogicareprelucreaza infofmatiileprimite gi apoi elaboreaz6 comenzice sunt t ansmiseefecto lor Din acestpunctde vedere,fiecafecentrunervo!poatefi separatin douacompartimentefunctionale: . compartimentulsenzitiv,unde sosesc informatiile culesela nivelulreceDtorilorl . compartimentulmotor, care transmite comenzile h efectori. Aladar, fiecare organnervos are doua functii fundamentale: functiasenzitiva9i luncliamotorie. La nivelulemisferclorcerebrale mai aparegi functia psihica.Separarea functiilorsistemuluinervosin tunctii senzitive,motorii Fi psihice este artificiala si schematicd. ln aealitate, nu existAactivitatesenzitiv6farb manifest5rimotorii, si viceversa,iar stdrilepsiNce rezulta primelordou6.Toataactivitateasistedin lntegrarea muluinervosse desfAsoara intr-o unitate,in diversitatea ei extraordinarS. 'Fiziologia neuronuluipi a einapoei Neuonul reprezint6 unitatea morfo-functionalaa sistemuluinervos.Din punctulde vedereal formeisi ' Numai la specia:izarilecu doua ore / saptamanati Ia p{ofilul artistic, specializarcacoregrafie.
al dimensiunilor,neuronii sunt foarte diferiti. Forma neuroniloreste variabila:stelata(coarneleantenoare ale mdduvei),sfericAsauovalarA(in ganglioniispinali), piramidala(zonele motorii ale scoa4ei cerebrale)si fusiforma (in stratul profund al scoarlei cerebrale). In functiede numarulprelungirilor, neuroniipot fil . unDolari (celulelecu conuri9i bastonase din fetina):au aspectglobulos,cu o singuraprelungire: . pseulounipolari: se aflain ganglionulspinalsi au o prelungirecare se divide in ,T'; denddtase distribuie la periferie,iar axonulp6trrmdein sistemul nervoscentral(SNC); . bipolari. de fofia rotunda,ovalii sau fusiforma, celedouaprelungiripornindde la poliiopusiai celulei (neuronii din ganglionii spiral Corti 9i vestibular Scarpa.din retinasi din mucoasaollactiva) . multipohri; au o forma stelata,piramidalasau piriforma si prezintanumeroaseprelungiri dendritice
Functiile fundamenta e ae organismuluiuman
Neuronuleste format din corpul celular(pericario_ nul) 9i una sau mai multe prelungiri,care sunt de doua tipurl denddtele,prelungiricelulipete(majoritateaneuronilorau mai multe dendrite),9i axonul,care,function_ al, este celulifug,prelungireunic6a neuronului(fig 11). Corpulneuronuluiesteformat din neuriler€ (mem_ b€na plasmatica), neuroplasnd (citoplasma)9i nucleu Neurilema celulei nervoase este subtire, delimi" teazaneuronulsi arc o structuralipoproteica. Neuroplasma conline organite celulare comune (mitocondrii,ribozomi, reticul endoplasmatic,cu excepfiacentrozomului,deoareceneuronulnu se divide),incluziunipigmentaregi organitespecificq corpii tigroizi (Ni$l) din corpul celular gi de la baza dendritelor, cu rol in metabolismulneuronal,!i neurofi (corp),cat brilele,carese gasescatatin neuroplasmA ti in prelungiri (dendrite!i axon),av6ndrol mecanic, impulsuluinervos. de suslineresi in conducerea Nucleul CeluleleneNoasemotorii, seMitive 9i de asociatieau un nucleuunic.cu 1-2 nucleoli.Celulele vegetativecentralesau periferice prezintadeseoriun nucleu excentric.Aceste celule pot aveanuclei dubli sau multipli. Dendrilplain portiunea lor initiala, sunImaigroase, apoi se subtiaz6.In ele se gasesc neurofibrile. Acesteareceptioneazd impulsulnervos9i il conduc spre corpul neuronului. Axonul esteo prelungireunicd,lunga(uneoride lm) qi mai groasa.Este format dintr-o citoplasma gasesc: Fig 11 St uctu, neuro iut a. neuron motoi b. neu.on senzitiv; specializata,numita axoplasma,in care se mitocondrii, vezicule ale reticulului endoplasmatic 1. dendrite;2. nuclel 3. nu.leoll 4. corp neuronali5. substanla Fi neurofibrile.Membrana care acopera axoplasmase clomalofil.j 6. celDle Schwanr! 7. nodun Ranvie! L mielna; 9. axon;10.€olate6l. axonica;11.amificatii cu buloni tenninali. numege axolema9i are un rol importantin propagarea impulsului nervog De-a lungul traseului sAu, si un axon (scoafta cerebral6,cerebeloas6,coamele axonulemite colateraleperpendicularepe directia sa, anterioaredin maduvasoinarii). iarin po.liuneaterminaldse ramificd;ultimeleramifiDupafunclie,neuroniipot fi: receptori care,pdn catii - butonii terminali - coniin mici veziculepline dendritel€lor, receptioneazastimulii din mediul exte_ cu mediatorichimicicare'inlesnesctransmiterea indor sau din interiorul organismului(somatosenzitiviti fluxului nervos la nivelul sinapselor.Butonul mai viscerosenzitivi),motori ai caror axoni sunt in legd- contineneurofibrile si mitocondrii, turd cu organele efectoaae(somatomotori sau vlsinconjur6ndaxonul,se deosebesc,in funclie de lo_ ceromotori),9i intercalari (de asociatie),care fac calizare- sistemulnervosperiferic (SNP)sau SNClegaturaintre neufonii senzitivi!i motori si de diametrulaxonului.Lrrmdtoarele structuri:
''
>> 11
I on-**
t'-**
l_
,,.,i#:ffi l'--*"*' r ::frFs I l-
..,'i,;.1 ,fe,l e
, ,' ffi.q"Tt* l'*n-" I I I I I I I | I J I
N,:yro4" La mamiferele superioare, numarut nede l0 ori numarulneuronilor :rqg ror oepAseste dimensiunile corpuluicelularpot fi diferite, l?r-u,Sj d,pretungrile,variabile ca numarSe descriumai upunde nevrogui: celulaSchwann, astrocitul, 1.r,", l99o,endr9qlia, celulele ependimare gi .microglia, :etutetesateljte, Newogliile suntcelulecares€ dtvid nrens(suntsingurele elemente alelesutulujnervos c"rc daunasteretumodlordin SNCI nu continneu_ nicicorpi Nisst.Au rot de suporrpentru ,] :l9lf d: plgt:clie: trofic, rot fagocitar(miciosria), 5T::, rn sinle2atecii
zon6ce va fi stimulata
de mielina9i in siritezade ARN'si a anorsubstantepe carele cedeazaneuronului !€tu|a nervoasaare proprietatilede excitabilitatesi corducttbititate, adica poategeneraun potentialde
pdmaproprie. nro.puga siestecondus. fr!" Ere, a farf tost 1 descrisain capitolulatectat fitobgiej
celulei. Conducerca lmpulsului nervo& Apantra unui potentialde actiuneintr-o zona a membranei neu. fo.ratedeterminaaparitiaunui nou potentialde actiune rn zonavecina.A9adar.aparitiaunujpotenlial de aqlune lntr.un anumitpunct al mernbraneiaxonale esteconsecintadepolarizarii produsede un potenlial 0e acliun€ anterior.Aceastaexplica de ce toate porenlarcte de acfiuneap6rutede-alungulunuiaxon sunrconsectnta. primuluipotentialde actiunegenerar la ntvelulaxonuluiresDectiv. Corducercala niJeiul axonilorarnlelinici(fig. 12).in acest caz, potenlialul de acliune poate sil apara In once. zonA a membranei.proprietatile electrice ale regiuniloraolacenrq IemDrcnei.pemitdepolarizafea |ar potentlatulde acliuneeste condusintFo stigura ofecle.,deoarecein direcliaopusa,undes-aprodus polenpalutde actune anterior.membrana esre rn srarereiractaraabsolutii.De fap! termenulde con. este impropriu.deoareceorice nou potential 9:cel: de aclune este un evenimentcompletnou,care se repeta,se regenereazadea lungul axonului.
qpuB anrenor I
k"o;:THm*"r*
irlPuts I impulsunrato.
nervG(poten irrur,ideacflrne)
axonilor mietiniza!..(tig.I3). ,_ _!?TuTry.I" .r""lrl n acest caz,daloritat proprietAfilof izolatoareale miemer. de actiune apare la nivelulnodurilor .potenliatul
d" ta.un nodtaattutintr.untip de i^Tllll !l :iur"conducere numjta
..sajtatode.. Acest tip oe conou_ vitezemulr maj mad (tOOm/s,fala de :^": leirnlF ru^m/-s tn.trbreteamielinjce). Aceastaexplicaaparitia marraprtaa unorreflexedecataltele. unaI,saesteconexiunea lunctionala intre un neuron r o attacelula.In SNC,a douacelulaestetot un neuron. dar in S|\IP ea poate fi o celula electoare, muscutara s6us€cretorie. Desisimilaracu ceaneurcne-utonah, sinaps€neuromuscularA se numesteplaca moronesaujoncljuneneuromusculara La nivelul sinapselor,taansmiterease face intr.un . smgursens,
F!i6r-rbnndamert€le Eleoruanismului lman
Fig. l3 Corducereaihpulsiui n€flos intr-o fibr6 rdellnjzata.
pot fi axosomaticesali Sinapseleneuro-neuronale axoaxonicesaudendrodentritice(fig. 14). axodendritice, p n cdrese Din pun(t de vedereal mecanismului facetransmiterea, sinapselepot fi chimicesauelectrice. In urma interactiuniidintre mediatorulchimic eliberat in fanta sinaptica9i receptorii de pe membrana postsinaptica(fig. 15),aparedepolarizarea membranei postsinaptice,numita potenlial postsinapticexcitator, dacaeste vorbade un neuronpostsinaptic,sau potenfial terminalde plac6,dacd este vorba despreo fibra muscularascheletica.Acest ootential.carc nu trebuie confundatcu potentialulde actiune,are doud proprieIn tati specialqsumatiatempo.ala9i sumaliaspaliala. primul caz,doua asemeneapotenlialeprodlrseprin desc6rcarea de mediatordin aceeaFi fibrapresinaptica sepot suma,rezultAnd un potentialmai mare,iarin cel de-al doilea caz,potentialelepostsinapticeexcitatorii, produse de doua terminaiii pfesinaptice vecine pe aceeagimembranapostsinapdca,se poi cumula. Obos€alahan$niterii sinaptice. Stimularearepe. tatd 9i rapida a sinapselorexcitaioriieste urmatA 14 Tipuri de sinaP8ea.axodenditicd;b. axoaxonicd;c. dendro de descarcafi foarte numeroaseale neuronului Fig dendritica(el€ctric6)d. axosomafca. _-
.:r:i .' :i l :.:.i :.t::::::t
::i .:l :' :.:ra i .Iri IIi :,,,.
i
:,:,,,:. ......,.-...,..,........-....,...,...t!:C!iSlliq9i:l.::,:l:i::1f,,::r',,,, ,,;,1:.fili$!F,rl Alcatuire '-
. termlnaliapr€siraptica conthe veziculecu mediatorchimic (se cu. . doua .eltie de dceleasl iO de de;edatori rnediatorichirnici .hirnici cel Tai raspdd! itnd acetilcolina) dimensiuni,care sunt alipite noFcpeste40 .fairia-sinaci'ica in zonel€lor de rezistenta prezinia electricamraima *"!b receptori *:9.l1otica "'- - --::: -',*;. perny Frqdiatorul chimia
postsinaptic,pentru ca, in urmatoarelemilisecunde, numarul acestora sd scadd accentuat.In acest caz, avemde"aface cu un mecanismde protectieimpotriva suprastimuldrii,care se realizeazAprin epuizarea depozitelor de mediator chimic (neu.otransmit6tor) de la nivelul terminaliei presinaptice. Efectele medicamentelor asupra bansrniterii siiaptice. Unele medicamente cresc excitabilitatea shapselor(cofeina),altele o scad (uneleanestezice).
Reflerul Mecanismulfundamentalde funclionare a sistemului nervoseste actulreflex(sau,simplu,reflexul). Reflexulreprezintdreactiade rispuns a centrilor neF voqi Ia stimulareaunei zone receptoare.Termenulde rcflex a fost introdus de catre matematicianulsi filozoful francezRen6Descartes(1596-1650).Raspunsul rcflex poate fi excitator sau inhibitor. Baza anatomicAa actului reflex este arcul reflex, akahrit din cinci componenteanatomicq receptorul caleaaferentacentriineNogi caleaeferen%si efectorul (fis 16). Receptorul esteo structuraexcitabila caferaspun. de la stimuli prin variatii de potential gradateproporhonalcu intensitateastimulului. Majoritatearcceptorilor sunt celule epitelialediferentiate specializatein celule senzoriale(gustative,
Fig. 15.Tran$iter€a sinaptica I teminalie presinapticai2. acerilcolina:3 'antasinapn.a:4celuldposrsindpu.a: 5. rerepror.
auditive,vestibulare).Alti receptori din orgamsmsunt corpusculiisenzitivi - mici organepluricelularealcatuite din celule,fibre conjunctiveti terminatiinervoase dendritice(receptoriitegumentari,proprioceptoriil Uneori,rolul de receptoriil 'indeplinescchiar terminatiile butonateale dendritelor(neuronulreceptorului olfactiv,receptoriidurerosi). Flg. 16.Arftl refl€)c1.recepio.j Z €aleafefentai3. cenhui 4. cate
Fuflc{il€ fundamentale aleorganlsmllu uman
La nivelulreceptorului are loc transformarea enerTEME9I APLICATII giei stimululuiin impulsnervos. in functiede provenienla stimulului,se deosebesc: . extercrcceptori - primesc stimuli din afara organismului; . interoreceptori(visceroreceptori) - primescstimuli din interioaulorganismului(barofeceptori, chemoaeceptori). . proprioreceptori - primesc stimuli de la mugchi,tendoane, ariculatiisi ;nforrneaza degpre pozitiaco|Pului permit si conLrolul miscarii. In functje de tipul de energiepe care o prelucreaza: . chemoreceptori - stimulati chimiq muguri gustativi,epiteliulolfactiv,corpli carotidieniqi muschiinetezisi glandeleexocrine. aortici;nociceptoriisunt consideratica fAcand partedin aceastacategorie, deoarecesunt stimVa reamintim structura sistemuluinervos, ulati de substantechimiceelibefatede celulele Medrvaspindrii distruse; . fotoreceptorinI stimulalide lumin6:celule Se g6segtesituatain canalulvertebral,format din cu conudsi bastonaqe; suprapunerea pe careins6 nu il orificiilorvertebrale, . termoreceptori - raspund la vaaiatiilede ocupain intregime Limita supedoaraa mdduveicoretempeaatura: terminatiinervoaselibere; spundegdurii occipitalesau emergenteiprimului nerv . mecanorecePtori- stimulaii de deformarea spinal(Cl), iar limita jnferioara se afl6 in dreptul vertemembranei celulafe:receptoripentrutact,v;baatii brei L2 (fig. 17). sr Preslune, ln functiede vitezade adaptare: . fazici - raspundcu o creFterea activitAliila aplicarea stimulului, ddr.In ciudamentinerii acestuia, activitatealor scade ulterior receptorul olfactiv; . fonici - prezintaactivitaterelativconstantdpe toatadurataaplicariistimulului:receptoaul vizual. La nivelul aeceptorului are loc traducereainformatieipurlalede stimulIn inlormalie nervoasa specificd (impulsnervos). CaleaafereDta.Receptorii vin in contact s;naptic cu terminaiiiledendriticeale neuronilofsenzilividin ganglioniispinali sau de pe traiectul unof nervi cranieni. Prin centdi unui reflex se inlelege totalitateastruc' turilor din sistemul nervos central cafe pariicipa la actul reflex respectiv. Sistemulnervoscentfalare trei nivelemajore.cu atribute funclionalespecifice nivelul maduveispinArii,nivelulsubcortical si nivelulcortical. Caleaefercntd reprezintaaxonii neliaoniloamotoai somatici si vegetativiprin care se transmitecomanda citre oaganul efector. Fig. n G€ierul ri madwa lpint ii (sectiunesagirr4 r sau.a 2 dilataiia ce.vicah; 3.mdduva spind.iiincanalul ved$ Efectorii Principalii efectori sunt muschji striati, occipitala; bEli 4. dilatalialombadi5. conulmedulaa 6. filumrerminale
Intre pereteleosos al vertebrelor9i mdduva9e aflA cele hei membrane ale meningelor vertebrale care asigur6protectia Fi nutritia maduvei. Sub vertebraLZ maduvase prelunge9te cu conul medular.iar acestacu filum terminale.De o Dartesi dealtaa conuluimedulargi a filumuluitermin;|,nervij lombari si sacrali, cu direclie apfoape verticalA, formeaz6,,coadade cal". Aspectul odedor ai maduvei In dreptul regiunilor cervicalasi lombara,mdduva p.ezint6doud portiuni mai voluminoase,intumescenlele (dilatdrile)cervicala Fi lombara,care corespuno membrelor Aenivde spinale Sunt alcatuitedin trei membranede proteclie care invelescm6duva(fig. 18).Membranaexterioarase numestedura mater.Are o structurafibroasa,rezis. tent6 Fi este separatdde peretii canalului vertebral prin spaliul epidural. Arahnoidaare o structuraconjunctivasi esteseparatasi de pia materprintrun spatiucare conlne (LCR). Iichidulcefalorahidian Pia mater este o membranaconjunctivo,vasculard, cu rol nutritiv, care inveleste mdduva la care aderapatrunzand in SanturiSifisud.ln grosimeaei se gasescvase arteriale Maduva este formata din substantacenugie dispus6 in centru, sub form6 de coloane,av6nd,in s€ctiunetrahsversala,aspectulliterei ,,H",si substanla alb4 la periferie,sub form6 de cordoane(fig. 19). Substantacenugie Este constituitd din corpul neuronilor.Bara transversalda "Hlului formeazAcomisuracenusiea mddu.
vei, iar portiunile lateraleale ui sunt subdivizate in coame anterioare,laterale"Hn !i posterioare. Comkura cenugie prezintd, in centru, canalul ependimarcare contine LCR. Coameleanterioare (ventrale) conlin dispozitivul somatomotor,care este mai bine dezvoltatin rcqiuniledilatarilor, Coameleantefioare suntmai lateFi ;ai scurte decat cele posterioaresi conlin doua tipuri d€ neuronisomatomotoriai cAroraxoni formeaz6rddacina ventrah a neNilor spinali. Coamele posterioare (dorrale) contin neuroni ai cdilor senzitivecare au semnificatiade deutoneufon (al ll-lea neuron),protoneuronul(l-ul neuron)fiind situat ln ganglioniispinali. Coamelelateralesunt vizibile'in fegiuneacervicala inferioard,in regiuneatoracalati lombarasuperioarA. Contin neuroni vegetativi simpatici preganglionariai c6ror axoni pArdsescmdduvape calearddAciniiventrale a nervuluispinal s,i formeazafibrele preganglio^nare ale sistemuluisimpatic. Intre coamelelateralegi posterioare,in substanta alba a maduvei,se afld substantareticulatAa miiduvei. mai bine individualLata in reqiuneacervicalasi formatadin neuronidispusiin reiea pfezentisi in jurul canaluluiependimar, pe toatalunqjmeasa, Substantaalba , Se afla la periferiamaduveisi este dispusasub lorma de cordoanein care gasim fasciculeascendente,situate,in general,periferic,descendente,situate spre interior faF de precedentele, fasciculede asociatie,situate profund in imediata vecindtate a substanteicenusii.
FE-19. lrddw! sphafii (seclune tr'Ilsver3ald) L cordonutposteior 2 santulmedianpcredor.J. conhurdLenu:ip:4. conut tdreral 5 neru spiFlj 6. cordonulaotedoc7. comisua atb4 8. fisu|a meF&:la ndnngele1.mdduwspindrii2 apofizaftnsversa;3. corp diani antedoa.6i9. comul antenoi tO 6d6cina antenoard:U. oan. ve.lebralj4 neN spinalj5. pia materj6. tahnotdai?. dummater,- giionspindl:12 ladaciMposre.odm;13'cordonuttsrerdtt4.(an'dtut ependimai15.comul postenor
Flnctile f!.d.menta e ale oNEfsmullirmln
* Cbileascendente fig. 20) [ale sensibilitSlii; Calle sensibilitaEiexteroceptive . CaleaseDsibilitdtiitemice 9i durercase Receptoi se gasescin piele.Pentrusensibilitatea dureroasa, ca Fi pentrucea termica,receptofiisunt terminatiilenervoaselibere. Protoneuronul se afla in ganglionulspinal.Den_ drita lui este lungagi ajungela receptori,iar axonul patrundein mdduv6. Deutoneuronul se aflain neuroniisenzitividin cor nul posterioral maduvei.Axonullui trecein cordonul Frg. m. Ciile alcend€niq 1. gir postcentmi;2. axonii neuronilotlll iralamici);3. talamusi4. co.iex cetebral 5. mezencefal;6. celebeli 9. nucleulgmcilisi10.nucleul 7. punte;& axoniideutoneuronilori cuneat 11.bulb rahidian12.fasciculmeat 13.receDlorartiola. de
8 9 10 l1 12 l3 14 15 16
lntjndere;14,regiunecervicala;15.fasciculgracilisi16.receptortac tjl; 17.dendriteleprctoneuronilori18. fus neuromusculari19. lra€i spinocer€belosdoFali 20. tmct spinotalamiclateral 21. receptor pentu durcrei22. axonilprctoneuronilori23. receptoriemic.
kteral opus, Lmdefomeazd fasciculul spinotalamic Heral. carq in haiectul sau ascendent.str6batemddu" rd 9i taunchiulcerebral,indreptandu-sespre talamus. Al lll-leaneuron se afla in talamus.Axonul lui se FoiecteazApe scoartacerebElA,in aria somestezicdI &r lobul parietal. . C6ieasensibilitaFitactile gr@iere(protopaficA) ln piele,receptorii sunt reprezenkti de corpusculii ileissner si de discuriletactile Merkel. Protoneuronulse afla 'in ganglionulspinal.Dendri. h acestuineuron,lunga,ajungela nivelul receptorilor, iar axonul pAtrundepe calea radaciniiposterioarein maduva. Deutoneuronulse afldin neuroniisenzitividin cor nul posteior. Axonul acestorneuronihece in cordonul anterior opus, alcatuind fasciculul spinotalamicanterior care, tn tmiectul sau ascendent,strdbatemaduva,trunchiul cerebralsi ajungela talamus. Al III-leaneuron se afla in talamus.Axonul lui se proiecteazain scoa4acerebrala,in aria somestezicaI. . Caleasensibiliuitiitactile fine (epictitice) posterioare, Utillzeaza caleacofdoanelof impreuna cu calea proprioceptivakinestezicd,cu care va Ji descrisA.
eda tadHuftfi FeprloceFtlve . Caleasensibilitilildnestezice Sensibilitateakinestezica(simtul pozitiei 9i al mi9carii in spaliu) utilizeazacaleacofdoanelorposterioafe, impreuna cu sensibilitateatactilAepicritica. Receptorii: .pentru sensibilitateatactila epicritica, sunt aceiagica 9i pentru sensibilitateatactila protopa ca, insa cu camp receptor mai mic; . pentru sensibilitateakinestezicAreceptorii sunt corpusculiineurotendinogiai lui Golgi 9i corpusculii
care devin ascendentiti formeazalemniscul medial, care se indreapta spre talamus. Al lll-lea neuronse aflain talamus Axonul celui de al III-leaneuronse proiecteazdin aria somestezical. . Caleasen3ibilitdliipropriocrptivede contol al mitcan Aceastdcale e$te constituita din dou6 tracturi . tractul spinocerebelosdorsal(direct); .tractul spinocerebelosventral (lncrucigat). Receptoriiacesteicdi sunt fusudleneuromusculare. Protoneuronul estelocali?atin ganglionulspinal;denddta ajungela receptori,iar axonul,pe calear6dacinii posterioare intrain maduva. l n substanla cenusie. Deutoneuronulse aflain neuroniisenzitividin cornul posterioral mdduvei.Axonul celui de al ll-lea neuron 9e poate comportain doua moduri: .fie se ducein cordonullateralde aceeasiparte, form6nd fasciculul spinocerebelosdorsal(direct); .fie ajungein cofdonullateralde parteaopusa. deci se incfuciseaza si fomeazafascicululspinocere. belos ventral (incrucisat). Ambele fasciculeau un haiect ascendent,strabat maduvasi ajungin hunchiul cerebral,unde se com. port6 in mod diferit . fasciculul spinocercbelosdorsal strabate numai bulbulsi apoi,pe caleapedunculului cerebelosinfefior, ajungela cerebel; . fasciclrlul spinocerebelosventral strabatebulbul, puntea 9i mezencefalulsi apoi, mergandde-a lungul peduncululuicerebelossuperior,ajungela cerebel.
O*e sEddlqe k*eroeap$re ln condilii normale, vilcerele nu reactioneazala stimuli mecanici,termici. chimici iar influxurile ner. voase interoceDtivenu devin constiente.Numai in condilii anormaleviscerelepot fi punctul de plecare al senzatieidureroase. Receptorii se gasescin perelii vaselor qi ai oagaK Un l n r. Protoneuronulse afla 'in ganglionulspinal,a carui nelor, sub forma de teaminatiilibere sau corpusculi dendrita,lunga,ajungela receptori.Axonul, de aseme- lamelati. Protoneuronul se gasegte in ganglionul spinal; nea lung, pdtrundein cordonul posterior,formand la acest nivel fasciculul gracilis si fasciculul cuneat. dendritalui ajungela receptori,iar axonulp6trundein Mentionamca fascicululcuneat apafe numai ln maduva. Deutoneuronulse afla in maduvd;axonii acestuia maduva toracald superioara9i in maduva cervicald. Aceste doud fascicule,numite gi fascicule spinobul- intA in alcatuireaunui lasciculsi. din aproapein ap.oape,ajungla talamus. bare,urcdsprebulb. Deutoneuronul Al III-leaneuron se afl6 in talamus.Zona de prose afl6in nucleiigracilisgi cuneat din bulb. Axonul celui de al ll-leaneuronse incru- iectie corticalaeste difuzi. Aceastacale este multisiciseazdin bulb si formeazadecusaliasenzitivd,dupd naptica.
FLnct|rLe tund€mentale aleoryanEmulur lmsn
* CSiledescendente lale motriciHlii; fig. 211 Caleasistemuluipiranidal igi are originea'in cortexul cerebral9i controleaza motilitateavoluntara. Fascicululpiramidal(corticospinal)are origini corticalediferitq ada motorie,ariapremotorig aria motorie suplimentarasi aria motorie secundafa.supfapusa ariei senzitive secundare.Dintre cele aproximativ 1000000 de fibre ale fascicululuipiramidal,circa 700OOOsunt mielinizate. Fibrele fascicululuipiramidalstrabat,in direclia lor descendent4toateceletrei etajealetrunchiuluicerebral 9i,ajunsela nivelulbulbului,se comporti diferit
.in jur de75%din fibre se incruci€eaza la nivelul bulbului (decusalia piramidala) formand fasciculul piramidal incrucisat sau corticospinal lateral, caae ajungein cordonul lateralal maduvei; . in jur de 25%din fibrelefasciculului piramidalnu se incrucigeazaSiformeazafascicululpiramidaldirect (corticospinalanterior),care ajungein cordonul anterior de aceeasiparte,fiind situat langafisu.a mediana. In dreptul fiecarui segment,o parte din fibre pardsesc acest fascicul, se incrucigeazd 9i trec in cordonul anterior opLts.
Flg 2L C6ned€.dtdentE i. coderul cerebral;2. fasclculpimmidal(corticospinal)i3. Iibrc s€nztive S' motoni cae s incru.i!€azi in bulb; 4. fasciculcueal 5 fasciculcorti€ospinalantedoi 6. fasc'cul cuneag7 lalamusi8. mezencefal;9. cerebeL10 punteai11.bulb labidiani 12.fasciculcodicospinal]ateral 13.impuls senzitjvde la pielej 14.rcgiuneaceNicaEi 15 regiunealomba|ai16.mugchiscbeletjci;17.fasci: ol rubrospina[1& pedunculcerebral(mezencefal).
in traiectul lui Drin trunchiul cerebral.din fibrele Ne r v iis o in a li piramidalse desDrindfibre corticonucleaNervii spinali conecteazam6duvacu receptorii si care ajung la nucleii motori ai nervilor cranieni efectorii(somaticisi vegetativi).Suntin numArde 31de comuluiantedoral mAduvei). perechi In regiuneacervicaldexistd 8 nervi cervicali in concluzie,caleasistemuluipiramidala.e doi (primul ieseintre osul occipitalsi prima vertebfaceNicald),in regiuneatoracalasunt 12nervi,apoi5ln regiui . un neuon coftical, central,de comandd; nealombara,5in sacrala si unultn regiunea coccigiana. . un neuroninferior,periferic sau de execulie,care Nervii spinali sunt formati din doua radacini poatefi situatin mdduvasau'innucleiimotoriai ner. anterioah (ventrald),motorie; Yilor cranieni. . posterioafa(dorsala), senzitivd,careprezintape ganglionul traiectul ei spinal. CaleasistemuluiexhQirEmidEl RddAcinaanterioard conlhe axoniineuronilorsoI9i are origineain etajelecofticale gi subcorticale matomotoridin cornulantelioral maduvei axonii Si Si controleazamotilitateainvolunhra automatasi se- neuronilorvisceromotoridin iumatateaventralAa col. miautomata.Caile extrapiramidalecorticale ajung la nuluilateral. nucleii bazali (corpii stria-ti).De la nucleii bazali,prin Rdddcinaposterioard(dorsala)prezintape traiectul €ferenlele acestora (fibre strionigrice, striorubice 9i sauganglionulspinal la nivelulcaruiasuntlocalizatiatat strioreticulate),ajungIa nucleii din mezencefal(nucle" neuronjisomatosenzitivi, cat si neuroniiviscerosenzitivi. ul ro , substanlaneagra9i formatia reticulata) contiNeuroniisomatosen,/itivi au o dendritalunga,care nuandu:sespre maduvaprin fasciculelenigrospinale, ajungela receptoriidin piele (exteroceptori) sau la rubrospinaleii reticulospinale;de la nivelul nucleilor receptoriisomaticiprofunzidin aparatullocomotor bulbari - olivari 9i vestibulari- se continuacu fasci- (proprioceptori). Axonullor intaain maduvape calea culele olivospinalegi vestibulospinale(fig. 22). radaciniiposterioare. Toate acestefasciculeexhapimmidale ajung.in Neufoniiviscerosenzitivi au gi ei o dend.it6lungA, final,la neuroniimotori din comul anterioral maduvei. care ajungela receptoriidin viscere(viscerorecep' Prin cail€ descenderte pimmidale 9i extapiamitori). Axonii lo. patrundpe calearadaciniiposterioare dale,centaiiencefaliciexercita controlul motor volun- in mAduv6si ajungin jumatateadorsalaa comuluilabr (calea piramidala)ti automat (cdile extrapirami- teralal mAduvei(zonaviscerosenzitiva). dale) asupra musculaturii scheletice. In acest mod Radacinileanterioara si posterioar6 ale nervului smt reglate tonusul muscular Fi activitatea motorie, spinalse unesc gi formeazafrunchiul nervului spinal, fihd mentinute postura si echilibrulcorpului. care este mixt avandin structurasa fibaesomatomotorii, visceromotorii,somatosenzitiveviscerosenzitive. Trunchiul neruului spinal iese la exteriorul canaI lului vertebral prin gaura inteNertebrala.Dupa un 2 scurttraiectde la iesireasa din canalulvertebral, ner 3 vul spinalse desfacein ramurile sale ventrald,dor' 5 sala.meningialasi comunicantdalba.Prin a cincea 6 ramura,comunicdnta cenulie,fibravegetdUva simpapostganglionard dca intr6 in neNul spinal. 9 T Ramurile Lp.ntnle,pin anastomozare intre ele,for meazao seriede plexwi:cervical,brahiallombar,sacral In fegiuneatoracala,ramurile ventraleale nervilor se dispunsub formaneNilorintercostali. n 2 | 14151617t8 Ramun dorcala a nervuluispinalconline,ca gi ramliraventrala, atat fibremotorii,c6t si fibre senziti. 22.l,t&tuvasplntli L fasciculglaciliq 2. fasciolcuneat 3. fasve; se distribuiela pieleaspatelui9i la mutchiijgheafundamental Dosledor 4. fascicul sDinocereb€losdnect burilorvertebfale. 5 fasciculfundamentallate.al 6. fasciculDnamidali ncru' Ramura meningiala a nervului spinal contine 7. fasciculrubrospinal8. lascicul\estibulo\pird 6le'al: I fascicul spinotalarniclateral;10. fasciol sDinderebelosinau. fibre senzitive!i vasomotoriipentru meninge. Gowe|s;11.fasciculolivospinali12.fasciculspinoiectal;13.fas Ramuile comunicanteprin cea alba trecefibra reticulospinal 14 fascicul spinotalamicventEli 15 fasicul prcganglionara mielinica,cu origineain neuronulvis| 16.fas.iculvestibdlo.prrlvenrral:17.larciculp'rari djr(t l& fasciculfundamentalante or ceromotordin comul lateralal maduvei,iar prin cea
3
1 nO 2X Refl€x nooostrapdc 1. maduva sp'narji; 2. axonul neu_ .onului s€Eitu 3. dendritaneufonuluisenzitiv 4 ligamentroiuliani 5' femur 6. efecioi ?. axonul neurcnuluimotor & denddtaneu-
cenusie fibra postganglionaraamielinica,fiind axonul neuronului din ganglionulvegetativ simpatic laterovertebral(paravertebral). Maduvaare doud funclii: reflexa 9i de conducere. 1.Functia rcflexa a mdduveispinariieste 'indeplinita de cAtreneuonii somatici9i vegetativi. a.Reflexele spinale somafica Principalelereflexe spinalesomaticesunt feflexelemiotaticesi nocicep_ tive. dar si reflexul de mers. . Reflexelemiotatice constauin contractiabrusca a unui mugchi,ca rdspunsla intindereatendonuluisdu. Reflexul se Dunein evidentdlovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muFchiului.in mod curenr, ace$e reflexe se cerceteazdla nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian)si la tendonulde inse4ie a mutchiului cvadricepspe gamb6(reflexulrotulian). Reflexelemiotatice sunt monosinapfice (fig 23), Receptorii sunt reprezentatide proprioceptoriimusculari - fusurile ner.romusculare. Caleaaferentaeste asiguratade p.imul neuon senzitivproprioceptivdin ganglionulspinal!i de prelungirileacestuia.Prelungirea denditica lungamerge la periferieli se terminala nivelul receptorului.Prelungircaaxonalascurtdpatrunde in maduva prin radacinileposterioareti se bifurc6.
Frg 24. Reflexpolbtl.pdq L axonul neuronuluis€Ditiq 2. dendf ta neufonului senzitiq 3. efecto'i 4. aronul neuonului moior] 5. neuronde aso.iatie.
II I ramificatieface sinaDsicu neuronulmotor din coar- roni de asociatieqi neuronimotori.Caleaeferentaeste :ele anterioarede aceeasiparte,inchizandarcul reflex reprezentatAde axonii neuronilormotori, iar efectorul -iotatic iar o alta ramificatieface sinaosacu al ll-lea este mugchiul flexor care retrage m6na sau piciorul posteaioare, .3uronproprioceptiv din coarnele de unde dh fala agentuluicauzatoral dure i. (fig.24) prezin€proprietaReflexelepolisinaptice :leaca fascicu'elespinocerebeloase. Centfulreflexuluimiotaticestechiaasinapsadin- tea de a iradiala nivelul sistemuluinervoscentral, -ie neuronulsenzitivsi cel motor.Caleaeferentaeste antrenandun num6r crescut de neuroni la elaboratea Studiullegilorcareguvemeaza fenome:\onul motor, iar efectorul.fibra musculardstriata. raspunsului. ieflexele miotaticeau rol in mentinereatonlislt[li nul de iradiefea fost facutde Pfllioer. ':ruscular9i a poziteicorpului. b.Reflexele spinaLeoegetatiDi. in maduva spi .Reflexelenociceptive conslauin retragerea unui narii se inchid reflexede reglarea vasomotricitaui dureroas6 a acestu_ (reflexevasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudoaembruca raspunsla stimularea cardioacceleratoare, de micti. Acestea sunt reflexe de aparare.Receptorii sunt rale,pupilodilatatoaae, cali/atirn pielesi suntmaialesteminatiinervoase une,de defecatie9; sexuale. 2, Functia de conducere a maduveispinarii este :befe.Caileaferentesunt pfelungiri(dendrite)ale neu' -rnilordin ganglionul prezende caileascendente spinal.Centriisuntpoiisinaptici asigurata 9i descendente, :rmali din neuronisenzitivide ordinulal doileaneu' tate anterior,dar 9i de cai scurte,de asocialie.
Lucrdri?radice Demonghareaunor reflexe $teotendinoas€ . Pentru refle,rul rotuilan (patelar)stimulul este produsprin lovirea,cu Linciocande cauciuc,a tendonulu:cvadriceDsului femural.determinandextensia gambei pe coapsa;ilustmlia este prezentatah (p. 24). reflexulmonosinaptic .Pen1jurcflexul ahilian se lovestetendonullui Ahile al tricepsului sural atunci cand membrll inferi_ or este in unghi drept si gambase sprijinape un supot se produccontractiatr;cepsului9i extensia labeipiciorului.
Legea simetrieL La 0,7%,se constataca broasca flecteazaputemicmembrulinfefiorrespectivsi.con. comitent, flecteaza membrul inferior de partea opusa. Legea iradierii, Utiliz6nd o hartie de filtru lmbibatacu acid sulfuric1%,se oblin contractiiale tuturorextremit6tilor.
LegeagenetulizariLLa o concenhatie de 2%,se pfoducconvulsiigenefalizate ale musculaturiimembrelor;i trunchiului. - in locul acidului se poate folosi, ca stimul, un Demonghar€airadierii reflexelormedulare curent de induclie, a carui intensitateva fi crescuta cu pfogresiv. Se ia o broascaspinala(broascddecapitata, centriimedulariintacli).Dupd10 min, pentrudepd- - Pe baza cunogtinfelor despre funclia reflexa a girea ,gocului spinal",broascadecapitatase sus' maduveispinafii,explicalireacliilebroagteispinale pendape un stativcu o sarmaintrodusapfin plan' geul bucal. Stimulatipieleagambei,pdn aplicarea unor bucatide hartiede filtru imbibatecu acid sul' furic de concentratii diferite (0,1{,3; 0,5; 0,7; 1 9i 2%).Dupa fiecaretestare,spalatigambacu apa fi uscati-oprin tamponarecu har e de filtru. Se oblin feaciii de raspunstot mai ample,proporlionalecu concentraliaacidului sulfuric folosit potrivit legilor Legea localbariL La excitafia cu concentrafia slabade a(id sulfufic(0.1-0.3%). se observao usoara flexiea labeipiciorului. Legea unilatenlitdtiL La concentraliide 0,5%, oblinemflexiaintreguluimembruinferior
€ 0,1-0,3
€ o,5%
@ o:t %
I%
g
i
!
l :
flndam€nlBle Funsliile al€oru6nr6nr.rl! unan ?"
\-u vll' lE
!
cale ascendentd. cale descendenta. nervi spinali,I reflex miotatic, reflex nociceptiv, reflex mon6i I
n
I naptic,reflexpolisinaptic
ul
VI IX X
l!ncefaluI Encefalul cuprinde trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalulgi emisferelecefebrale. Ca gi m6duva,encefalul este acoperit de menin_ ng. 25. Trur|chlulc€llbrll - firla anlertorri (vedral4 1.mezence. gelecerebrale.
Tr u n ch i ul cerebral T.unchiul cerebral (fig. 25) este format din trei etaje: bulb (maduvaprelungita),puntea lui Varolio gi mezencefalul. In trunchiulcerebralrgiau origineazece din cele 12perechide nervi cranieni.Blibul, punteagi mezencefalulsunt sediul unor reflexe somaticegi vegetative:salivatot de degluillig de voma,tuse,sfanut, masticator,cardioacceleratori,cardioinhibitori,de clipirq lacrimal,pupilarede acomodare9i fotomotor.
Nerviicr€nieni Fac partedin sistemulnervosperifericqi suntin numaf de 12 perechi.Se deosebescde nervii spinali prin aceeac6 nu au o dispoziliemetamerica9i nu au douaradAcini(dorsal6 ventrala). Clasiffcareanervilor cranieDi Neroii I, Il si VIII sruntsenzoriali. conduc6ndexci' (VI ). tatii olfactive(l),optice(ll) 9i statoacustice Netoii III, IV, W, XI, XII sJ'ntmototl Net,ii V, VII, U, X stnt nervi micpta
fali Z puntei3. bulb 4 pirmide bulbdei 5. olivabulba!6i6. peduoli cereb€lo infetori;7. lant bulbo.pontin;L pedunculi€erebe lo$i mjjlocii; 9. Fnl ponlomezen€efalic;10 pedunculicerebeloti supe.iod. In cifrc fomane - origineaaparentaa neNilor cranieni rcsDectivlm - fibre motorii:s - fibrc senzitive
Notam,in plus,ca nerviilll yII, .lX,X auin structura for si libre parcsimpaticepreganglionare. cu originealn nucleiivegetativi(parasimpatici) ai trunchiuluicerebral. PerecheaI de neN\ ctanieni- neruii olfactiDiau originearealain celulelebipolaredin mucoasa olfactiva.Suntnervisenzoriali, careconducinfomatiile legatede miros. PerecheaII de dervi oanieni - neruii optici $int compugidin axoniicelulelormultipolaredin retin6,careformeazaneFul optic.Suntnervisenzoriali. PerccheaIII de nervicranieni- neruii oculomofori - suntneNimotori,careaugi fibreparasimpatice. Originearealaa fibrelormotoriis€aflain nucleulmotor al oculomotorului din mezencefal, iar, pentrufibrele parasimpatice, in nucleulaccesoral nervuluiIIl,tot din mezencefal. OrigineaaparentA se aflain spaliuldintre picioarelepedunculilor cerebrali. Fibrelemotoriimerg
54 m Nervii s.nieni lll lV, Vl 1. mugchiul oblic supedor Z nufchiul d.ept intaru 3. mu$hiul drept supedor4. nervulopticl 5 nu9€hiul drept inferioq6. muschiuloblic infedor.
b mugchiidreptiinterrLsuperiorsi inferiorsi la oblicul hferiorai globuluiocular,precum9i la mugchiulridica-
Itor al pleoapei.Fibreleparasimpaticeajutg la muSchiul sfincter al irisului Fi la fibrele circulareale mugchiului
ci[ar (fig 26).
se gasegtein ganglionultrigeminalsituatpe traseul neraului.Acestaconlineprotoneuronul. Deutoneuronul fibrelor senzitivese afld in nucleii trigeminalidin trunchiul cerebral.Fibrele moto i au originearealAin nucleul motor al trigemenului din punte. Originea aparentase afla pe partea anterioarAa punlii. Fibrele senzitivese distribuiela pieleafetei,iaf cele motorii ineNeazamuschiimasticatori.Din cele trei ramuri principalealesale,celeoftalmicA9i maxilar6suntsenzitive, iar cea mandibulardeste mixta. PerccheaVI de reNi ct?ft]F.ni - neuii aMucenssunt nervi motori.Au originearealdin nucleulmotor al nerwlui aMucens din punte.Odgineaaparent6se afla in Fntul bulbepontin.Fibreleinerveaz€muschiuldrept extemal globuluiocular. Perechea Vll de retvi aranieni- ner.uiifacialt sunt nervi micqti,care au 9i fibre parasimpatice. Fi" brelemotorii au origineareal6in nucleulmotor din punte.Fibrelegustativealenervuluifacialau originea 'in ganglionulgeniculatde pe traiectulnervului,unde se gaseqteprotoneuronul. Deutoneuronul se afla in nucleul solitar din bulb.
PerecheaMe neNi aranieni - nerDiifrohleariglnt nervi motori. Au originea real6 in nucleul neF vului, situat tot in mezencefal.Odgineaaparentaeste pe fata posterioarAa trunchiului cercbral,sub lama cvadrigemina.FibreleineNeazdmugchiuloblic superior (vezi fig. 26), Percchea V de netvi cranieni- neNii trigemeni - sunt nervi micAti.OriginearealAa fibrelor senzitive
ng 2& NeIvUI.r6nlm V[ se dist.ibuiein regiunile:i. temporala 3. mandibubai4. cervi.alEi5. zigomaticd. $i fiontaldi2 auncubrE;
Flg: z/. tl€nul cltnian V 1.ramuE oftalnricai2 ranu6 maxilar.; 3 ganglionultrigemiMli 4. 6mu6 mandibulara.
Fibreleparasimpaticeprovin dln doi nuclei:nucleul lacrimalsi nucleulsalivatorsuperior,ambii gasindu-se in punteOrigineaaparenta se gaseste'insantulbulbopontin. Fibrele motorii inerveazamugchii mimicii. Fibrelesenzorialeculeg excitatii gustativede la corpul limbii. Fibrele parasimpaticeineweazaglandelelacri(fig.28). male,submandibulare si sublinguale
Frqlli e fqFddnenlicae oEBFq|nllurlmdn
Perechea VIII de nervi cranieni - neruii uestibuLocohleari- sunt nervi senzorialisi sunt foF mati dintr"ocomponent6 vestibulara, careare pe traseu ganglionullui Scarpa,ti o componentacohleara, careare pe traiectganglionulCorti.Ramuracohleara se indreaptaspre nucleiicohlearidin punte,iar cea vestibulara, sprenucleiivestibularidin bulb. PerccheaIX de nervi cranieni- neroii glosofa/lngieni - suntnervimicsti,careau si fibreparasim. patice.Origineareald a fibrelor motorii se gasette in nucleul ambigurl din bulb. Fibrele senzoriale(gustative) au primul neuron in ganglionii de pe traiectul nervului.iar deutoneuronul. in nucleulsolitardin bulb. Fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator infefior din bulb. Origineaaparcntase gasestein santul retroolivar.Fibaelemotorii se distribuie muqchilor faringelui.Fibrelesenzoriale culeg excitaliigustative din treimeaposterioara a Imbii.Fibreleparasimpatice ajungla glandeleparotide(fig 29). Perechea X de nervi cranieni - neruii uagi sau pnewnogastrici - sunt nervi miclti, care au 9i fibre Fig. 30. N€rvul CJanianX l. pbmaq 2. inimai 3. ficat 4 stomac; parasimpatice.OriginearealAa fibrelor motorii se aflA in nucleulambiguu.Fibrele senzorialeau primul neu- radacini:una bulbara,cu origineain nucleul ambigLlu, ron in ganglioniide pe haiectulnervului,deutoneuronul 5i una spinah,cu origineain comul anterioral mdduaflandu-se in nucleulsolitardin bulb.Fibreleparasjm- vei cervicale. Distribulieprin ramuraintemacarepapatice provin din nucleul dorsal al nervului vag. Ori. trundein nervii vagi,fibrele ajungla muschii laringelui, gidnea aparentAse afl6 in santul retroolivar.Fibrele iar prin ramuraextem6,ajungla mugchii stemocleidomotorii inerveazamusculaturalaringelui9i faringelui. mastoidiansi hapez(fig, 31). Fibrele senzorialeculeg sensibilitateagustativ6de la PerecheaXII de neNi qar\iet\\- netuii hjpogloFibazarAdaciniilirnbii.Fibreleparasimpaticese distribuie sunt neNi motori Au originearealdin nucleulmotor o.ganelordin toracegi abdomen(fig 30). al nervuluisituatin bulb. Oighea aparen%se gas€qte PerecheaXI de nervicranieni- neruii accesori in gantul preolivar.InerveazAmusolatura limbii (vezi sau gpinali - sunt nervi motori. Sunt formali din doua fig.31).
FE 29. Neryd cmnian Dc i. bulbi Z parodda;3. artera carotidd;
Fig. 3L Neftii qani€ni XI, XIL 1. neN hipoglos;2. herv accesor; 3. limba.
Biafahrlra4i!!i
i .--,,..-..--,,. ..,,--*-.: -.CIJVTNTECHEE nerv olfactiv, nerv optic, netv oculomotor, nerv ! trohlear,nerv trigemen,nerv abdlicenq nerv facial, i nerv vestibulocohlear,nerv glosofaringian,nerv I vag,nerv accesor,nerv hipoglds i
TEME9t APL|CAT|I
.,.'.---'--.,..'.".-.".*!
Cerebelul Cerebelulocup6 fosa posterioarda craniului,fiind separatde emisferelecerebralepaincortul cerebeluful excrescentaa durei mater cerebrale.Este situat inapoia bulbului Fi a punlii, cu care delimiteazacavitatea ventriculului IV. Are forma unui fluture. DrezentAndo portiunemediana,DermisuL9i douato4iuni hterale,voluminoase,nrmite emisfere cerebeloase Cerebeluleste legat de bulb, punte 9i mezencefal prin pedunculiicerebelosiinferiori.mijlociisi superi. ori. Acegti pedunculicontin fibre aferentesi eferente; cei mijlocii conlin numai fibre aferente. Suprafatacerebeluluieste brazdah de Fnturi paralele.cu difedteadancimi.unelesunt numeroasesi supediciale,delimitand lamelele(foliile) cerebeloase, altele,mai adanci,care delimiteazdlobulii cerebelului,
iar altelefoarte adAnci,in numar de doua care delimileaza lobii ceteLrelului Lobii sunh anteriof (Daleocerebel),postefior (neocerebel)si floculonodular (arhicerebel) (fig.32). La exterior, se afl6 un strat de substantacenusie,
Die n c e f a lu l Diencefalul(fig 33) cuprinde:talamusul- releu (intreruperesinapdca)pentru toate sensibilitatile,cu €xceptiacelor olfactive,vizualesi auditivqmetatalamusul,
2 3 4
32t bu8ia.cdeb€luluiL pedun.utcerebetos mijtociJz.ver.
robposleor:5. ve;h nr" o,l :yi:l'gr:: "1F,.:4. dborel€ vietiijlq Z lob ftcuton"aut",ra. t,u Lr,taia,uri p*,e.
F.*
P-*r"r,t
ilT'fl"";n",flj:"
| .orpu .atG:2 b€mu":3' ep,rk (srdnda
, *"ber 6 punrea:7 (qrad;pitul hipof@
vorbirii in emisfera stang6 determin6 asimetna de volum,emisferastangafiind mai dezvoltatala drePtaci Emisferele cerebrale Drezinta trei fete laterala, medialasi inferioara(bazah). Pe fata latera6 (fig.34) se observadou6 ganturi mai adanci:fisura lateralaa lui Sylvius9i gantulcentral Rolando.Aceste saniuri delimiteazaPatru lobi: lobul frontal, situat inaintea s,antuluicentral;lobul parietal, lobultemporal, subfisuralatdeasupra scizuriilaterale; partea posterioard. in erala;lobul occipital,situat 'impartlobii'in giri Fanlurilemai putin adanci
Fia 34. Fatalateral&. lobLrpd iFLdl2. s:' po\rce1[al ] sdnlll .Jrrrd eobrd 4. s aecenudl 5. loo lrorrar 6 lisurdlai"6rc 8. lob dciPital SylviusiT.lob temporali
vizuala5i auditiva;hipotalareleu al sensib;litaulor musul- centruSuperiorde intcgrafe,reglaresi coorprin_ functiiale organismului, donareale principalelor intermediar, secreliaendocrin6, ire caremetabolismul digestiapfin centrii foamei,setei 9i termoreglarea, ritmul somnsatietali,uneleacte comPortamentale, veghe9.a.
e Em i sfe r e cerebral le Emisferelecerebraleprezint6parteacea md volu_ creierulul I oiikiu inervenlriculai 2 aPeducl minoas6a sistemuluinervoscentral.Sunt legateintre Fia 36. venukulii (Svviur: r. venlriculLlv:4. \enu:culldtFral5 vec' m;ancefdliL ele prin comisurilecreieruluigi in interiof contin ven- triculul IIL6. canalm€dula.cenkal (ependirnar). triculii laterali,I si II. Activitateamai comphxAa mem' brului superior drept, precum gi localizareacentrului Pe fata mediala se observdgantulcorpului calos ln parteaposterioarase afla scizuracalcarina.care este un gan! orizontal(fig. 35). Pe fala bazakincepe fisura lateralda lui Sylvius, care imparte aceastafata in lob orbital, situat anteri_ sitllat or de fisura laterala,9i lob temporo'occipital, posteriorde fisuralaterala. La nivelullobuluiorbitalse remarcaun gan!cu direclie antero?osterioara,lantul olfactiv, care ad6postegtebulbul olfactiv (fig. 36). Late.al de ganlul olfactiv se afld Fanlurileorbitare, dispuse sub forma literei ,,H",intre care se delimi_ teazagirii orbitali. Lobul temporo'occipital prezinta santul hipocampului, tantul colateralti tantul occipito-temporal,lntre acestea,se delimiteazatrei girir girul hipocamPic!i girii occipito-temporalmedial 9i lateral. Ca gi la cerebel,substantacenuFieestedisPusdla suprafaF,form6ndscoariacerebrala,i, in profun_ zime, formand nucleii bazali(corpii striali). Substanla Fig. 3t Fatamedisla I ganlulcoAului calosr2. coA calosi3. lanlul (cipitali albi inconioaraventriculiicerebrali| 5i ll. 5 scizuE calcarina. cenbal Rolandoi4. saniul parieto
3t $ternd lnblc I fomix(trisonu]cerebrauZ nu€leutala3.hipcamp;4 cort€xulemisferei cerebGle siangji5.cortexul ei c€rebmle&epte; 6. hipotalamus;7 tra€t olfactivi 8. bulb
qorpii sHali (n'rcleiibazali)reprezintanucleiimai sistemului extraDiramidal si sunt situati ti lateralde talamus.
Scoartacerebrald Reprezintd etajulsuperior deintegrare a activit6iii SubetnB alba a €rnirf€relorc€rEbraleeste fordin fibre de proiectii, comisuraleSide asociatie.
de proieclieun€scin ambelesensuriscoarta centrii subiacenti.Fibrelecomisuraleunesccele emisfere, formandcorpulcalos,fomixul(trigonul Fibrelede aso. Si comisffa albAanterioam. leagaregiunidin aceeatiemisferacerebrala.
DupScum 9ti6 scoa4acerebraldcuprindepalee Fi neocortexul Paleocof€rol, inclus 'in sistemul limbig contine
straturicelularesi areconexiuniintinsecu anali-
olfactiv, hipotalamusul talamwul, epitala!i mai putin cu neocortexul. Cele mai impoftantecomponenteale sistemului sunt caleaolfactiva,formatadin nervii olfactivi, hipocampul.
(fig.37) ocupAo zondre$ransape Paleocortexul medial6 a emisferelor cerebrale, Este alcatuit din doua straturi celulareii este sediul Droce" psihice afectiv-emotionale9i al actelor de com-
instinctiv.
TEMEg NPUCATII
Neocqtexul, alc6tuit din gasestraturi celulare,reprezintasediul proceselorpsihicesuperioare- activitatea nervoasdsuperioard- ANS Curent pnn aceas, ta se intelegproceselecare stau la bazamemodei, invdtdrii, gandirii,creatiei etc. Funclile n€ocortexului se grupeazd'in: senzitive, asociativesi motorii. . Fwtctiile senzitiue e. realizeazaprin segmentele corticaleale analizatorilor. . Functiile asochtiue realizeazdperceptia complexAa lumii inconju€toare !i semnificatiadiferitelor senzalii. . Fmctiile motorit Emisferelecerebraleconholeaza intreagaactivitatemotorie somatica.volLrntarasi inve luntar6-hincipalele structuri implicatein acestcontrol sunt coriexulmotor si nucleiibazali(corpiistriafi). ReflexeleDeconditionategi condif onate Reflexulneconditionateste innascut si este caracteristic speciei(ex. reflexul alimentat reflexul de ap6rare). Reflexulcondilionat este un raspuns "invaFt" pe care centrii nervosiil dau unui stimul initial indiferent (far6 important6 biologica) la aparitia unui semnal absolut (cu importanta biologicA) animalulde experienta raspundepdntrut reflex neconditional La un semnalindiferent,animalulnu da nici un Espuns sau are o reacliede orientare.l.P.Pavlova descoperitDosi bilitateaincarcarii excitantilor indifefenti cu s+nniflcatii noi Fi transformarealor in stimuli conditionali,prin: . asociere- Ia administrareaunui stimul absolut (hrana)sa se asociezeun stimuljndifefent(sonorsau luminos)i . precesiune - stimulul indiferent sa preceada excitantul absolut; . dominant6- animalulsd fie flAm6nd,astfelinc6t instinctul alimentarsa fie dominantin timpul asocierii stimulilol . repetare- pentru formareaunui feflex conditio nat sunt necesare10 pand h 30 de sedinie de elaborare.
Fuo4ilh lundameitale;rLeoru
Pavlova explicatmecanismulelaborariiRC pe bazaaoaritieiunot conexiuniintre centriicorticalia analizaiorilorvizual sau auditiv 9i ariile corticalevege_ tative stimulate de excitantulabsolut Reflexele conditionate, sPre deosebire de cele innasclite, se inchid la nivel cortical.Ele se sting daca stimulul conditionalnu este intarit din timp in tmP Drincel absolut(inhibitiecorticala). Pavlova aratat ca la bazaiuturor activihlilor ner voase stau doua Proceseiexcitatia 9i inhibitia Excitalia esteProcesulnervosactivcarese manl_ festa Drin initiere; unei activitati sau amPlificarea uneiapreexistente. .tnhibitia este tot un proces actN care se manr festa prin diminuareasau sistareaunei activita! ante_ rioare: Exista inhibitie extema - necondilionata(supraliminara- de protectie 9i prin induclie negativd)' ieterminat6 de siimuli din afara focarului cortical activ. si inhibitie inte.n6 - conditionata(de stingere, care aparechiarin de intirziere qi de diferenliere), interiorul focarului cortical activ 9i este specificd scoarteicerebrale. Amb€le procese sunt extrem de mobile, put6nd iradia De o supmfatacorticalasau sd se concentreze intr-o zondlimitata.
$ i3 t e m ! l n e r ! { : $! e E e t a liv Centriinervogivegetativi9i legitura lof cu efectorii Centrii nervosi situati intranevlaxial9i extranewa_ xial,aflatiin relatiecu organelea c6ror activitate-o controleaza,formeaza sistemul nervos vegetativ ln cadrlrl sistemului nervos vegetativ deosebim,struc' tural si tunctional,un sistemnervossimpaticsi unul parasimpatic. Celemai multe organeprimes(o iner' vatie veqetativadubla 9i antagonicaln alte olgane exercilaetectede acelasi si DarasimDaticul simoatic-ul tiD.dar acest; etectesuntdilerite,(antitativ9i calitaorganeasupracaaoranumal tiv. Exist6,de asemenea, unul dintresistemeare efect. La bazaactivita$sistemuluinervosvegetativsta carese desfaFoara aeflexul, Pe bazaarcllluireflexvenervos vegetativeste a arcului afeaenta Calea detativ. la arcul reflex somatic' aceea de cu isemandtoare tsi a.e origineain ganglionii Neuronulviscero"aferent atasalinervilor extranevraxiali spinalisauin ganglionii din organe la receptorii a'unge lor Dendrita cranieni. chemorecep" (baroreceptori, sau vase Presoreceptori, in newax,intr6ndinlegatura tori),iar axonulPatrunde (simPatic sau parasimpatic). vegetativ cu centrul se deosebegte vegetativ a reflexului eferdnh Calea datoritaexis_ somatic feflexului a de cea fundamental in latefo_vertebfali vegetativi ganglioni tentei unor intra_ sau simpatic, 9i cazulsisiemului iuxtavis(erali murali,in cazul sistemuluiparasimpaticLa nive,ul ganglionilor,are loc sinapsaintre axonui neuronului prevazutcu teaca de miefina, iegitativ preganglionar, gi neuronulvegetativpostganglionar,al c6rui axon nu are teacS de mielina. Axonul neuronului postgan_ qlionarformeazafibra postganglionar6'care ajungeia 6rganulefector vegetativ (muqchineted sau glanda)' Siitemul nervos vegetativ formeaza,la nivelul
Fe ?A_Cornponentele nerwlui spin L L raduvd spinaij: 2. gdng,ion pfrdl t. tant gdngtiolarpdavenebdt 4. nerv spi.al r. .dmuri ffJnica.lei 6 runchiul rryulLi sprmt 7. rdda.indanrFri@a. & raddcinapostenoard.
plexuriledin peretiitubuluidigestiv. ln cazulpa.asimpaticului, fibrapreganglionara este lunga.In timp ce fibra postganglionara este scuna. ijjnd toa(e aproapede organulrespectiv. La ambele sisteme,intre fibra preganglionara9i cea postganglionar6se elibereaz6acelasi mediator chimiciacetilcolina. La sistemulsimpatic,la capdtulperiferical fibrei postganglionare,acolo unde aceasta ia conracr cu organulefector se elibereazanoradtenalina, iaf in cazulpahsimpaticului, acetilcolina. Prin controlul asupra miocardului,musculaturii netedesi glandelor,SNV coordoneazaacfivitateaviscerelor si a vaselor sangvine.Este vorba, agadar, despreefectoricare nu sunt,in mod obisnuit sub control voluntar. Arcul reflex vegetativare aceleasicomponenrecu cel somaticj diferenta constd in modul in care este akAtuit6caleaefefenta. Aceasta cupdnde doi neuroni. primul are corpul neuronalsitual in substanlacenusiemedulafiisau cerebrala.iaf aronul sau face sinapsacu cel de al dorleaneufonintr-unganglionveqetdliv.Primulneu. ron se numegtepreganglionar,iar cel de al doilea _ postganglionar. si localizarea gan. Odgineafibrelorpfeganglionare glionilorvegetativiajuia la diferentierea cetor ooua componente ale SNV|simpaficAsi parasimpatica.
diferitelorviscerg plexuri vegetativemixte, simpatice Parasimpatice. Cent i sistemuluisimpatic se afl6 in coarnelelate. rale ale maduvei tofacale si lombare superioare. Centrii sistemuluiparasimpaticsunt situaii at6t in nucleiiparasimpatici din trunchiulcerebral,c6t d in Comparalielnhe SNV simpatic Fi cel parasimpatic naduva sacrald S2-S4, unde se descrie nucleul parasjmpaticpelvian. C6ile sistemuluinervos vegetativ Simpaticultsi are cailelui proprii,reprezentate de (latero.vertebrale). simpaticeparavertebrale mpaticulcranianfolosestecaleaunornervicra" lll Vl[ X, X, iar parasimpaticul sacralpe cea a ilor pelvici. Lanturilesimpaticeparavertebrale(latero-vefteDrasunt doualanturide ganglionisitualide-opartesi alta a coloaneivertebfale.Canglioniilatefo-vertesunt legati si cu nervii spinali prin ramuri comuIn cazul sistemului simpatic, sinapsaintre fibrele si postganglionar6aaeloc in ganglioniilatero.verali, aparlinAndlanlurilor paravertebrale.Deoafece ti ganglionisunt foarte aproapede mdduv6, le preganglionaraeste scurta, in timp ce fibra rtganglionaraeste lung6. In cazul sistemuluiparasimpatic,sinapsaintre p.eganglionara9i cea postganglionardse face in juxtaviscerali(aproapede viscer) sau intaa(aflali i chid in pereteleo.ganului),cum sunt
Componenta simpaticaacuveaza organismulpentru lupta si aparafe.mai alesprin elibetafeade noradrenalinadin fib.ele postgangiionafesi de adrenalind din medulosuprafenala. Componentaparasjmpatica pfoduce.cel mai adesea.efecteantagoniste simpaticului.prin eliberarea din fibrelepostqa;qliondre a a(etilcolinei.Acliunile celor doua co;po;ente trebure echilibratepentrumentinerea homeostazie
ale .fganismuruilman Fdnctllelundamentale
Existasi un numarfoartemic de fibre postganglionaresimpaticecare elibereazaacetilcolina(Ach). cale nu elibereaz6 Exish s-ifibfe postganglionare acesteaau sinapsenon" nici Ach, nici noradrenalna; colinergice,nonadrenergice,eliberandalte substante' precum monoxidlrlde azot (fig. 39). Maioritatea viscerelorsunt prevazutecu inervatie situaliein carecele dubl6,simpatic6si parasimpatica, doud sisteme pot actiona antagonist (de exemPlu, (de complementar reglareadiamitrului PUpilar). exemplu,reqlafease(retieisalivare)sau cooperant reproducabrsauin (de exemplu,la nivelulaparatLllui mic-tiune)(vezi fig. 41). Exista si catevaorganecare nu sunt Prevazutecu glandele medulosuPrarenale, inervatieparasimpatic6i muschii erectori ai firelor de par sau sudodDare. maioritateavaselorsangvine.ln acest caz,reglarea rateide activitatiise faceprin cfesteteasauscaderea gimpatica lesPective. a structurii stimulare Fra.39. NeuotraBrdFtorii SNV: Si,/sdL intervine,de asemenea, FA (noreP'nefrira) Sistemulsimpatoadrenal - iinup-"." cu'" roto*sc no-adreaalina adrenalind(eeinetuina)e nume* adrenergrce; si in termoteglare. - sinapselecare iotosesca€etilcolinaA.h e numesccolinergice
(rl!e a\olii I b. reLrond" a5ocialie de dsociaue: inE€EKlnh €flq€ som5ric€ ti celerqEttive I d. neuron Fr,tO. ComDsrate anr"rioaiar:2 vi5ceromorori dir rpuron'or dcnoritere sd.qriora' tareraisr ' po"",i-'u a
EfectelestimulariiSNVasuph difedlelororgane Efectulstimulariiparasimpatice
Vasesangvine
NLraaeefect
reduced€bifuluainar9i secrelia de aerxDau determinacontracliasfincterului vezicalintern :nl_rba: - \'i nuleaza:I s, aoe: cteste. -egenda:-
Funciiiloiundamenkleale orwnisului lmn
-
T1 T2
-- -.\: q
-
,-^-L . dlandesub'.i4riandibutare
T4 phmani T6
n T8 T9 T10 T11 T12
bilda
LI L2
s2
glanda
S3
dni€hi
.ri
:ii;
:,i!.1: '::.4
,{ Flg 4L Sist€mulnenos v€getativ.
de igiend9i patologie No[iunielementare
Hernoragiilec€r€bEle Grup de afecliuni cerebraledeterminatede sange_ M€nhgita rarea la nivelul lesutului cerebral,in spatiile epidutal, Inflamaliameningelorde la nivel spinalsaucereblal. subdural Rezuha,de obicei, prin sau subarahnoidian. Poateaveamultiple etiologii,bacterienesau virale. ruperea ateromatos, la o persoan6ce sufera unui vas Encefalita de hipedensiune arteriald. Mult mai rar se poatedatora Boal6 inflamatorieacuta a cleierului, determinata ruperii anevrism sau unei malformalii unui congenital unorvirusurila nivelulsistemuluinervos de Drezenta pot congenitale. Ele mai sA se constituie !i ca umare iniiiacentral,sauprintr'oreacliede hipersensibilitate a rmor traumatisme, tA de un virus sau de o proteinastrainaorganismului. Afecliuni cu moltalitateridicatq reprezintaurgenle Se caracterizeazaprin disfunclii cerebraleextinse Fi medicechirurgicale;chiar dac6 hemoragiaeste oprita orave.
si sAngeledrenat, pacientii pot ramane cu sechele neurologice mari. Cdna Reprezin%aceastare clinicaa unui pacientin care acestanu poatefi trezit ti nu raspundeIa nici o categorie de stimuli.Aplicafearepetataa unor simuli provoaca cel mult .eflexepdmitivede ap6rare.Dacastareade com6 este profunda,pot lipsi si feflexelecu sedftilin trtmchiulcerebral.ca si cele miotatice Are multiple cauzecare implici disfunctii la nivelul emisferelorcerebralgdiencefaluluigi puntii.Dntre cau.
ze, cele mai frecvente sunt traumatismelecerebrale, hemoragilecerebralesauafectiunicefebraledifuzesau metabolice Convuisiile Sunt de doua tipuri: izolate,nerecurentegi se manifestddoar'in anumitesituatii(ex.boli febrile,traumatisme craniene),sau epihpsia boaldcronicA,recu.enta, prin atacuricu debut brusq cu pierderea caracterizatA constientei. cu activitatemotorienecontrolata 9i caracteristica,precun si cu fenomenesenzo ale.Este deteF minatade stimulareaexcesivaa celuleinervoas€.
Afl4i raspunsulcorect: Caleaaferenh din componentaarcului reflex face legAturaintret a. efector si centrii newosi; b. centrii nervosi 9i efectot c. efector qi receptorjd. receptor si centrii nervosi. Meningelecerebralecuprind trei membrane,astfel a. frontala,parietalasi viscerala;b. parietalA,arahnoidd 9i temporala;c. dura mater,subdurala9i pia materi d, dura mater, arahnoid6si pia mater. G6s4iraspunsulgresit: Trunchiulcerebralesteformatdin:a. bulbulrahidian; b. cerebel;c. puntealui Varolio;d. pedunculiicerebrali. Talamusuleste stalie de intrerupere sinapticapentru caile sensibilit6lii:a. vestibula.e;b. olfactive;c. tactile; d. gustative. Stabililidacaenunturilelegateprin conjunclia,,deoarece' sunt adevarate sau false;in cazulin careconsiderali ca sunt adeva.ak, detenniDatidacaintre ele exist6 sau nu o relatie de cauzalitate. Hipotalamusul reprezintA centrulsuperiorde integrare,reglare$i coordonarea principalelor functii ale ofganismului,deoarece este componentade bazaa mezencefalului. Paleocoftexuleste sediul actelor de comportamentinstinctiv, deoarece este alcatuit din doua straturi de celure, Cunostintelese dobandescin cursul existenleiprin invAlare, deoar€cenu sunt ereditare. Folosindcunostinteledesprenervii cranieni,lncercali 96 le sistematizalisub forma unui tabel,potrivit modeluluide maijos:
r?wl-ry{:i:llia*.n{*;i;#:t*ryiii;i:g:$$t
rrirri,iiiii,ii:ii:lrllli,iiaiii:l:,:lL*xii:iiiniti:i:il:i:ia1iiliii:t:taallit;t:
frcercali sd ideDtiffc4i9i sd denrnniFcat mai multe dinhe shucturilecarepot fi observatepe imaginilede mai JOS
Eleoru Funcil€ flndamentale
exocrine).Este format dintFun strat spre epiderm, numit numitdermulpapilar,9i un stmt sprehipoderm, Analizatoriisunt sistememorfofunclionaleprin in' dermulreticular. analiza termediulc6rora,la nivelcortical,se realizeaza in stratulpapilarse afla papileledermice,care sunt cantitativa 9i calitativaa stimulilordin mediulexterngi nigte .idicaturi tronconice. Pe suprafala degetelor, asuprareceptorilor. intern,careactioneaza papilelesunt mai evidentesi lormeazanisteproemiExcitaiiilepropagatepe cailesenzitivedetermina, nenle numite crestepapilare,a c6aorintipirire da in aaiilecorticale,formareade senzatii. amprentele, cu importantain medicinalegah 9i in Fiecaaeanalizator estealcatuitdin trei segmente: criminalistica. pedferic,intermediar 9i central. Stratulreticularesteconstituitdin fibrede colagen Segmentulperifedc (receptorul)este o formaliune si fibreelasticeformandfasciculegroase.nementele specializata,care poate percepeo anumitaforma de celularesunt relativfare. energiedin mediulexternsau intern,sub formd de 89 stimuli. (de Segmentulintemediar conducere)este format din caile nervoasepr;n care impulsulnervos este sunt Caileascendente transmisla scoa4acerebrald. directe9i indifecte. Pe caleadireda, cu sinapsepuline,impulsurilesunt conduserapid 9i proiectateintr€ arie corticaldspeci' fica fiec6rui analizator,iar pe caleaindirecta(sistemul reticularascendentactivatot, impulsurilesunt conduse lent 9i proiectatecortical,in mod difuz 9i nespecific. Segmentul cenhal este reprezentat de aria din la careajungecaleade conduceregi scoarlacerebrala in senla nivelulcaaeiaimpulsurilesunt transformate zaliispecifice.
2 . An a li z a to r i i
A nnliz at o r uciu t a n a t
5
Pie le a ng 42 Pieleatl r€€eptorjiqrtlnati a. epide.n b. demi c. hipo' Pielea este un imens camp receptor,datorita dem; 1. corpusculMeissnei 2 glandeseba.ee;3. glandesudoti_ adipos;6. copusculVater-Pacini; numeroaselor 9i variatelorterminatiialeanalizatorului parc;4 corpusculRuffinl5.tesut par 9. teminalie neruoa&tlibera. cutandt care intormeazacentdi nervosi superiod 7. corpusculKrausei& ft de si tenomenelor cu careorganisdsuprdproprieLatilor Hipodemul este alcAtuit din lesut conjuncilv lax, mul vinein contact. In hipoderm in piele se gdsescreceptoriitactili,termici,dure- cu un numarva abilde celuleadipoase. se afl6 bulbii firului de par, glomeruliiglandeiorsu' rogi,de presiunegi pentruvibralii. Pieleaconstituieinveligulpfotector9i sensibilal doripare9i corpusculiiVaterPacini. organismului 9i se continlrd,la nivelulorificiilornatll_ Receptorii cutanali Estealcatuita, de ralealeorganismului, cu mucoasele. In pieleexistaterminaliilibere$ incapsulate. la suprafalaspre profunzime,din trei straturi:epidet Terminaliile lbere sunt arborizalii dendritice ale mul, aflatin contactdirectcu mediulextern,dermul neuronilorsenzitividin ganglioniispinali,distribuite (fig.42). gi hipodermulsautesutulsubcutanat printreceluleleepidermului. Epidermul este un epiteliu pluristmtificat keratiExistafibre neNoasecare se terminasub fotma iar superfinizat.Profund,prezintastratulgerminativ, unui(osuletin jurul unorceluleepiielialeni carecon_ cial,stratulcornos. sti" stituiediscuriletactileMerkel,carerecepiioneaza In epidermnu pa[und vase,acestafiind hranit mulii tactili. prin osmoza din lichidul intercelular.Epidermul Terminaiiile incapsulate. in hipoderm se gasesc conline,insa,terminaliinervoaselibere. pentrLrsensibilitatea tactila,corpusculii corpusculii DeEnuleste o paturaconjuncfivadensa,in care se Vater-Pacini, cei mai mari corpusculi. nervoase gasescvasede sange9i limfatice,teaminalii Krausegi In derm se gasesccorpusculiiMeissner, (firele gi glandelor par de canalele ti anexecutanate Ruffinipentrusensibilitatea tactila.
CorpusculiiRuffini sunt considerati9i receptori pentru cald , iar corpusculiiKrause- pentfu rece. Pieleaeste sediul receptorilorpentru mai multe ti' puri de sensibilitaf. Ei reprezintAsegmenteleperi ie.icea cel pulintrei tipuride analizato.i: tactil,termic sl dureros. Receptotii tactili fac parle din categoriamecano" receptorilor. fiind stimulatide deformarimecanice. Sunt localizatiin defm 9i sunt mai numerosiin tegu mentelefdra pAr.Prin intermediulacestorrecepiori se pot generasenzatiitactile, de presiunesau vibratorii. CeicLllocalizarc in parteasuperioara a dermuluireceplioneazA atingerea(corpusculiMeissner,discuaile .!erkel),ia. cei situatimai profun4 presiunea(cor DusculiiRuffini). Tot in profunzimese afla corpusculiiPacnl care s€ adapteazafoarte rapid si receptioneazavibraliile. lor lj se adaugaterminatiilenervoaselibere,care pot letecta atingerea !i presiunea. Corpusculii Golgi-Mazzonisunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini, mai mici,localizati in hipodermulpulpei Jegetelor Receptoriitermici suntterminatiinervoaseIbeae, .u diametrulmic 9i nemielinizate. Existadou6tipuri: cei caretrimit impulsuriatuncicandtemperatura tegumentuluiscade- receptoripentru rece - 9i cei .are trimit impulsuri atunci cand temperaturacutanata crette - receptori pentru cald. Receptorii pentru ieceii dep6Fscnumericpe cei pentrucald.Tempe:aturile extreme stimuleazasi receptorii pentru lurere (algoreceptori). Receptoriipenttu durere sunt,in principal,ter:ninatii nervoase libere, ins6 toli receptorii cutanati ,ot tfansmiteimpulsuricare pot fi hterpretateca dureredaca sunt stimulati excesiv.Receptoriipentru lurere, stimulati de trei categoriide factori - mecanici termici chimici -, se adapteazaputin sau deloc :n prezenlastimulului.Mai mul! persistenta stimului..ripoate duce la cregterea'in intensitatea senzatiei. Campulreceptor fi acuitateasenzoriald Campulreceptoral unui neuronimplicatin sensibilitatea cutanata este aria tegumentaraa c6rei stimJlaredeterminamodificariIn ratade descarcare a neufonului respectiv Suprafala campului receptor estein raportinverspropo4ionalcudensitatea receptodlor din regiune. prin pragulde Acuitateatactilase caracterizeaza perceperedistinctda doua puncte difeaiteFi este distantaminim6 la care. orin stimularcaa doua puncte apropiat€, subiectul pefcepe atingerea iecaruiadintrc ele.ValoafeaacesteiavadazAintre 2 nfn la varfullimbii 9i 50mm'in anumitezonede pe ioraceleposteriol
cHee-* ;-*-Cuvrnre t I ; ' :
epiderm,derm,hipoderm,corpusculMeissner,cor. puscul Ruffini,corpusculVatef-Pacini. corpuscul Krause. corpusculColgi-Mazzoni. discud Merkel, terminatiinervoaselibere
Fufctiietundamentale al€orua.smul! un6n
Modde lucru Discaiminarea specialdse poatedeterminacu ajutoaul esteziom€trului Weber- un compasspecial cu ca.epot fi percepuliizolatdoi stimuliaplicati simultan. Celedouavadudalecompasului suntper ceputeseparatdacase afldla o anumitadistania unulde celalaltFi semasoara in milimetri. Distanla ceamai micaIa carevarfurilesuntsimtiteseparat d6 acuitatea tactih,diferitain anumiteregiuniale corpulur,
ambelemainiin vasulcu ap6 la 30'C, curn vor fi per^ceputistimulii termici? In masurain care laboratoruleste dotat cu un termoesteziometru,se va folosi in acelati mod ca esteiometrul. Evidentiereasensibilititii dureroase pot fi Pentauevideniierea sensibilitatii dureroa6e utilizateciupirea lnteparea,lovirea cu o rigla etc., la nivelultegumentului. Nu esteins6 recomandabil sa se faca pe subiecti umani sau pe animalede labora. tor, din motive lesnede inieles. Estede preferatsa se organizeze o disecliebazata pe experienleleanterioarecand suferintaa fost consecintaunor factorinocivi.Este cunoscutaproceduraprovocariireflexuluide grataj(scdrpinafe) la pe un broascaspinalizabatunci cand,suspendata suport,i se punepe toracesaupe abdomeno hartie imbibatain acid sulfuric5%: este indepartatdcu membrulinferior,
Evidentlereasensibilitdtiitemice Este in raport cu temperaturacorpului.TeF moreceptoriisunt raspandi!pestetot in derm,fiind mai numeroqi pe buze 9i in mucoasa bucald. CorpusculiiRuffini sunt sensibilila temperaturide peste25'C; temperaturile peste50'C dau senzatia percepute de durere,fiind ca arsuri.Corpusculii Krausesunt mai sensibilila temperaturisub 20"C, sub 10'C fiind percepulica senzaliidureroase. ltlod d,eluctu Receptarea senzatiilorde cald 9i rece se poate face introducand mana.succesiv.timD de 30"40de secundein vasecu apa la diferite tempeaaturi. Capacitateade diferenlierea intensitatiistimulilor termici poate fi apreciata numai prin comparatie; daca se folosesc trei vase cu apa cu ftmperatudle de 20'C, 30'C, respectiv40'C 9i se introduceo mana?n cel cu apala 20'C ai cealaltain cel cu api la 4O"C cca 5 minutesi aDoise introducsimultan
*Analizatr:rul kinestez!.
EvidenliereaampreDtelor Material necesar: tugiera,fu! negru, coli de hartie. tYlodde lucru Amprentarea se fa(e prin presareausoafaa unui degetintr-o tusierasi, apoi,pe o coalade harde, obtinandu-se imprimareaformei papilelordermice. Se conshta, prin comparatii,c6 sunt foarte djferite de la o persoanala alta.
mente qi a graduluide contractiea muschilor.Aceste Desfagurareanormalaa activitatii motorii necesitd infofmatii sunt fumizatede receptoriiaparatuhi vestihformarea permanentaa sistemului neNos central bular, receptorli vizuali $ cutanati,dar !i de anumili asuprapozitieispalialea corpului,a diferitelorsaleseg- receptori specifici care se afla in aparatullocomotof
,proprioceptori).Receptoriianalizoruluikinestezicsunt situatiin mugchi,tendoanqarticulatii,periost,ligamen:a Receptoriikinestezicidin periost si articulatiisunt ccrpusculii VaterPacni, identici cu cei din piele. !-nt sensibili la miscarisi modificaride oresiune. Corpusculii neLrotendinori Cokfi sunt situati la ,cnctirmeamuschi-tendon.ln corpuscul patrund 1-3 :bre nervoaa€,care sunt stimulatede intinderea Du:ernicaa tendonului. Ei monitodzeaza continuutensiuneaprodusain ten" loane si ajutdla prevenireaconhaclieimusculareexce" ive sau a alungiriiexageratea mugchiului. Terminatiile neruoase lrl,ere se rcmific6 in toatd grosimeacapsuleiarticularesi taansmiisengibilitatea lureroasAarticularaFLtsLtrileneuromusculare sunt diseminateprintre ibrele muscularestriatq care sunt stimulatede tensi-rlea dezvoltatain timpul contractieimusculare.Fusu' :le neuromuscularcsunt formate din F10 fibre musc.l]afe modificatq numite fibre intrafusale,continute :itr-o capsuhconjunctivi 9i dispuseparalelcu cele ex. :afusale; po4iunile perifericesunt contractile,iar pori-nea cenhah,necontractila,continenuclei (fig. 43). Fusurileau ineNalie senzitivA9i motorie. Inervatia =nzitjva este asiguratade dendriteale neuronilorsenitivi din ganglionulspinal(fig. 44). lnervaliamotorieesteasigurat6de axoniineuronilor . din comul anterioral maduvei.Acesli axoni ajungla Frtea perifericAa fibrelor cu sac nuclear si cu lant luclear pe care le contract6,determinandintinderea oortiunii centfale,ceea ce duce la stimulareafibrelor senzitiveanulospiraleFi a celor "in floare". lmpulsulnervosse transmiteneuronuluio, ceeace auce la contractia fibrelor extrafusale determinand contractiamuschiului. Irnpulsurileaferentede la proprioceptorisunt con" duseprin douacai:
. pentru sensibilitateaproprioceptivade reglare a mitcarii (simtul tonusului muscular),prin fasciculele spinocerebeloase ventml si dorsal. Dispunereain paralela fibrelor intrafusaleface ca intinderea fibrelor extaafusalesa determine si intindereacelor intrafusale in maduvaspin6riiexista doua tipuri de motoneuroni care inerveaza muschiischeletici: cei care iner veazafibrele extrafusale,motoneuonii c{, 5l cer care inerveaz6fibrele intrafusale,numili motoneuroniiy. Relaxareamuscularaeste prevenitaDrinintinderea gi activareafusudlor,care,la randul lor, declangeaza o contractiereflexa.Acest mecanismproduceo intinde aeFi o tensiunemuscular6de relaxare- tonusulmugcular. Corpt6culii Ruffini se afli in stEtul superficialal capsuleiarticulareFi receptioneazapozitiagi misc6rile din a.ticulatii.
I
I I
. pentrusensibilitatea (simlulpozitieisi kinestezica prin almiscariiin spaliu), fasciculele spinobulbare;
:
Fig.44 Caile seNlbilitttii cut nate ql kines[ezic€:1.sxusu, posr cent|al 2 mezencelal;3. bulbi 4. t.act spinotalamiclateEl 5. tracr spjnolalamicvenbali6. mdduvaspina.ii;7. propriocepror,8. tac! ii presiuner9. durere,cald oi recej 10.talamus.
r --.CuvnrccHre FE 43. Fih€ llnratusale9i extratusaleL motoneu.onqj 2. motor€uron r 3. fib.e inhafusalecu lant nucleax4. fibre inlrafusalecu eL r5 cap,dlaconjunLti\dr6. lib€.xrralurale 'uLled
corpuscul Vater-Pacini, corpuscul Colgi, fusuri neuro-musculare,motoneurond, motoneuroDy
tumfli e iu.dlm.t!ts
d r 016€rrnul ,i umai
Axoniicelulelorbipolarepleacade la polulbazalqi se inm6nrmcheaz6pentru a forma nervii olfactivi ..: :.).,:,'. :,:: l : t : l :t,.:: (10-20)care strabatlamaciuruih a etmoidului9i se terminain bulbul olfactiv,fac6nd sinapsacu neuronii multipolari(celulelemitrale)de la acestnivel,carere' prezintdal ll-leaneuronal caii olfactive (fig. 45). Axonii lor formeaz6tractul olfactiv,care'in final se proiecteaza pe fata medialaa lobuluitemporal(aria olfactiva- girul hipocampicai nucleulamigdalian). Caleaolfactivanu are legaturidirectecu talamusul. Pentru a putea fi mirositd,o substantatrebuie sa {Analizel*rulc{ta$l;v fie volatili si sA alungain nari,sa fie solubili,astfel lncat sd poatatraversastaatulde mucus9i sa atingd Simtulmirosului- olfactia- este slab dezvoltat celuleleolfactive.Degi omul poatedistingepana la la om, comparativcu unele animale.Rolul sau princi. 10000 de mirosuridifefite,existaun numdrde apfopal consh in a depistaprezentain aer a unor sub. ximativ50 de mirosuriDrimare. din a carorcombinastanle mirositoare,eventualnocive, ti, 'impreuna cu re, in proporiii diferitq poate rezultaintreaga diversisimtulgustului,de a participala aprecierea calitatiiali" tate de senzaliiolfactive. mentelorsi la de(langarea secreliilordigestive. Receptorii analizatorului olfactivsuntchemorecep_ tori care ocupa partea posterosuperioaraa foselor nazale,fiind reprezentatide celulelebipolaredin mu" coasaolfactivdcareareti rol de primneuron.Celulele bipolareau o dendritascuda 9i groasa,care se ter minacu o veziculd, butonulolfactiv,prevazuta cu cili. TEMESI APLICA
a
Fig.45 Rec€ptoro[actiu L fibrc neNoases€nzonab;2]amaciuruild a osului etmoi4 3. celule rcceptoareolfactivq 4 epiieliu columnar {celulede sustirele} 5 butoniolfactivi.u cilii6. mucoasanazala.
Din punct de ved€repraciic,pentauanalizagustului, calitatilede perceplieau fost imparlte in pairu categofiigenefale.numitesenratiigustativep-imd.e. Acesteasuntacru.sarat.dulcesi amar. Ceimai multi dintremltgufiigustativipot fi stimulati de doi saumai mulli stimuligustativisi cbia.Side unii stimuligustativicarenu intrain categoa celor primari,insa de obiceipredominauna sau douadintre categoriiledescrise. La contactuldintresubstanielesapide9i celulele gustativ Analizatorul receptoareale mugureluigustativ se produceo depoSimlulgustuluiare rolul de a infoma asupracali- larizarea acestora, cu aparitiapotentialului de receptatii alimentelorintaoduse in guaa,dar intervine9i in tor, astfet substantele chimicese leagade molecule leclangarea reflexaneconditionatA a secreiieiglande- proteicereceptoaae, care pakund in membfanamlbr digestive. crovililofsi deschidcanaleionicq acestea, odatddesReceptoriianalizatorului gustativ sunt chemorechise,permit patrunderea ionilor de sodiu care vor ceptori,reprezentatide muguri gustativi,situati la ni- depolarizacelula. relul papilelorgustativecalicforme (cbcumualate), Mugurii gustativisunt dist.ibuili pe suprafatalimbii, ',Jngiforme 9i /oliat€ din mucoasalinguala;papilele astfelincat se pot delimitazone caracteristicepentru ti/iforme nu au muguri gustativi. percepliaunui anumittip de gust fundamental(fig. 4?). Muguriigustativiauformaovoidala(fig 46).in struc1lla lor se gasesccelules€nzoriale, careprezintala polul polul un microvil La bazal al celulelorgustative ?ical srs€scterminatiinervoasealenervilorfaciali,glosofarinc6ii gustativese aflain ganEleni9i vagi.Protoneuronul anexati nervilor enumerali, iar al doileaneuronse €lionii d-lain nucleulsolitar din bulb. Axonii deutoneuronilor = incrucigeaza,dupAcare se indreaptaspre talamus, E de Ia acestnivel,impulsurileajungin ada gustativa, jtuatA in parteainferioarAa girului postcentral. Senzatiaprimafi de gust ldentitateasubstantepen" ;or chimicespecificecare stimuleaza aeceptorii :x gustesteinca incompletcunoscuta. Au fost iden-icati cel putin 13posibilisauprobabilireceptorichi' miciin celulelegustative. 'Fig. 47 Zon€ de percepfiea gu5tului.
'Lrl:rarcpnchc| Recunoagterea diferitelorsubst6nledupagustgi Drasulsenslbiliidtiidustadve nzaliagustatjvanur rn salivaicei lnsol. ubili nu stimuleaza mugufiigustativi. il celor se pot Iolosi unele alimente,precum zaharul,sdrea de brrafari e derr c drFnfn' t ouc?rane. orerursi sucur.ioe.greptrul 9r qr,rl f; 46' RecQtor gu3tadv:L papilq 2. celularecept@regustatva; : celuia de suslinerei4. po. gustativ; 5 cil gBtativi 6. epiteliu t_glali 7. tesui conjunctivi8. fib.a nervoasaseDoriala;9. muguri
Flndil€ tund.rneft:l€ al. urqdns.ru d un -
Pragulsensibilit6iiigustativeeste reprezentatde concentraiiacea mai slabdla care stimulul paoduce o senzatiesi variazafoarte mult de la o substanlAla altai este mai ddicat la cele dulci 9i mai scdzut la cele amare. Pentru zahar se consider6 ca pragul este de 1 g/L, in timp ce pentru chinina este de 0,005 g,/L la o temperaturda soluliilor de 24'C. Bauturilepreacaldesau pfeareci nu au gust. Degustdtorii de vinuripot deosebipeste300 de grlsturi diferite.
. . . , C u v N T Ec H ErE ........ bulb olfactiv,butonolfactiv,cil olfactiv,papilecali- j ciforme, papile fungiforme,papile foliate, papile fi" j liforme,muguregustativ,lama ciuruit6,cil gustativj
Anaii?alcr{iri; ai Vedereafurnizeazapeste 90% din informaliile asupfamediuluiinconjurator. de aceeaare o impor. lanF fiziologicaconsiderabila, nu numai in dife" rentierealuminozit6lii, formeiti culoriiobiectelor, dar gi in in spaliu, mentinerea echilibrului a orientarea 5i lonusuluicortical(aten!ia).
Sclerotic4 tunicaopac6,reprezinta5/6 din tunica fibroasa.Pe scleroticase inseramuschiiextrinseci ai globului ocular; posterior este perforata atat de globulocular,cat fibreleneNuluioptic,carepdraseste globul de artera in care intrd ocular. !i Tunica mediq vascularA,prezint6 trei segmente care,dinspreposteriorspreanteriot sunt coroida,corpul ciliar si irisul Coroida se intinde posterior de ora serrata,care reprerintalimitadinirecoroidaFicorpulciliar.ln partea sa poste oara, coroida este prevazda cu un orificiu prin care iesenervuloptic Corpul ciliat se afla imediatinainteaorei serrata prezinta, in structufasa,proceseleciliaresi mus9i chiul ciliar. Muqchiulciliar este format din fibre musculare netede.Fibrelecircularesunt inervatede parasimpatic, iar fibrele radiare srmt inervate de simpatic. Procesele ciliaresuntalcAtuite din aglomerari capilare si secretaumoareaaDoas6. .lttsul este o diafragm6in faia anterioaraa cristalinulul in mijloc, prezintdun o.ificiu numit pupila. Irisulare rolul unei diafragmecare permitereglarea cantitatiide luminace sosestela retina Tufca intema este reprezentatade retina.Ea este membrana fotosensibila cafe realizeazareceptia gi transformarea stimulilorluminosiin influxneNos Refina se intindeposteriorde ora serrata9i prezinta dolra regiuni importante: .pata galbena(maculalutea),situatain dreptul axuluivizual.La nivelulei se ddsescmd multeconuri
2 3 4 5
G l o b uol cu l ar Globul ocular (fig. 48), de formd aproximativsfer ica, este situat in orbita. Pereteleglobului oculareste format din hei tunici concentrice- externa,medie 9i interna- ii din medii refringente. Tunica extema este fibroasa9i formata din dou6 po4iuni inegale posterior se afla sclerotica,iaf anteri. or, comeea. Corn€eaestetransparenta, neavandvasede san. ge,daaarein structuaa sa numeaoase fibre nervoase
Fig 48. Oc uL L conjunctivaiZ came.aposterioa.a;3. oistaliru 4. comee; 5 pupil4 6. camera anterioardi7. irisj 8. o.a s.rata; 9. corp vitrosi 10. muschiul drepl infe.ioc 11.ne.v optjc; ?. paia oa$ai 13. fovea centraliq 14. .e|nar i5. coroid4 16. sclerotica; 17.muichiul d.ept supenor.
Functiaprincipalaa analizatorului vizualesteperceperealuminoziklii, formei s-iculorii obiectelor din lumeainconiuatoare Apantul djoptric ocular este format d;n comee (cu o putere de refractiede aproximativ40 de dioptrii) si cristalin(cu o putere de refractiede aproximativ20 de dioptrii). Simplific6n4 aparatuldioptric al ochiului poatefi consideratca o singurdlentilAconvergentdcu o puteretotaldde aproximativ60 de dioptfii si cu centrul optic la 17mm in fala retinei.Razeleparalelecare vin de la o distantamai mare de 6 m se vor focalizala 49. Stratuile r€tirEii L hembrana limita.ta intemar2. lib.ele optici 3. clule multipolareiganslionarel4. celulemac.i. 17mm in spatelecentruluioptic,dandpe retinao imaE 5. celule bipola.e;6. cetuh orizontala;7 celule foto.ecepi@e gine reah, mai mica 9i rastumata.Ceamai mare parte 9. membrandlimi. E conun;8.celulelotor€ceptoarccu bastona$e; a puterii de refractie a aparatului dioptric ocular hta extemii 10.sirat pigmentar;a, coroida;b. sclerotica. apa4ine felei anterioarea comeei. Totugi, cristalinul aecat bastonage.in centrul maculei lutea se afl6 o este jmportant,deoareceraza lui de curburd poate fi mlrlt crescutA,reafizandprocesulde acomodare. tDicavitate - fovea centralis- numai cu conuri; . pata pata galoarba, situata medial si inferior de Acomodarea (fig 50) rcprezintAvariatiaputerii de | 6, repaezinta locul de ieFirea nervuluioptic din refractiea cdstalinuluiin raport cu distantala care ul ocularsi de intrafea arterelorglobuluioculaf. privim un obiect. Acomodarea se datoreazaelastipata oarb6nu existd elementefotosensibile. citatiicristalinului, aparatului suspensoral acestuiasi ln structufafetineise descriul0 shaturi,in cafe mugchiuluiciliar Organulactiv al acomoddriieste tntahesc trei feluri de celule functionale.aflatein muqchiulciliar C6ndochiulprivestela distanlamai prelungiri tii sinapticecelulefotoreceptoarq cu in mare de 6 m, muFhiul ciliar este relaxat,iar ligaa de con !i de bastonag, bipolare celule si celule mentulsuspensorestein tensiune,Aceastapunein ultipolare.In afara de acestea,se mai g6sesccelule tensiune cristaloida,comprim6nd cristalinul. Ca urmare,razade curburAa acestuiacregte,iar puterea sustinereti celulede asociatie. bastonage Celulelecu sunt celulenervoasemodi- de convergentascade la valoareaminima de 20 de ate,in numar de circa 125de milioane.Bastonafele dioptrii. C6nd privim obiecte aflate la o distantd mai
Conurilesunt adaptatepentru vedereadiuma, col|fata,la lumindintensa. Mediile refringente sunt reprezentatede comeea umoareaapoasa, lanspafent6, cristalinulsi corpulvilos. Crlsfalinul are forma lmei lentile biconvexe,transFrente, localizat6inhe iris 9i corpul vitros 9i este hvelit de o capsulaelastica- cristaloida-Cristalinul rste menlinutla locui s6uprintrm sistemde fibre care ilcAtuiescligamentulsuspensorCristalinulnu conline lase sangvine,nutritia sa fac6ndu-seprin difuziung de b vas€leproceselorciliare. Umoarcaapoasd este un lichid incolor,care se pdntr-oactivitatesec.etoriea proceselorcililoameazd re, Corpul oitros arc o forma sferoidala,consistenta gelatinoasa si este transpafent.Ocupa cameraviioasA,situah inaDoiacristalinului. fu.50. Ammodarca:a. la distanid;b. la ap.opiere.
ae ofganisnuuilnan Fu.ctie ruidameftEle
cll micade 6 meiri,muschiulciliarse contractati relaxeaza ochi pentru a le vedeaclar; miopia se corecteaza lentile divergente. fibrele liqamentare,tensiuneadin cristaloidascade,iar, dato.itaahsticitatii,cristalinulse bombeaza.Ca urma.e, putereade convergenlacregtela valoareasa maximb. Cu cat hec anii, putefeade convergentascade,deoa_ rececristalinuldevinemai gros9i mai putin elastic,situalie nurriitaprezbiopie(prezbitie) Punctulcel mai aprcpiatde ochi la carevedemclar un obiec! cu efort acomodativmaximal,se numegte Astiamatismul este un viciu de refracliq datoFt puncl proxirL Punctulcel mai apropiatde ochi la care punct existenGi mai multor raze de curbur6 ale suPrafelei vedemclar.fat6 efort de acomodate,se numeste remotum La tineri,PunctulProximse afl6la 25 cm, iar comeei.Avand un meridiancu putere de convergenia esteun dFormal4comeeava determinalolmareaunorimagini puncrulrFmotumk 6 m de ochi Acomodared dci reflex,reglat de (entrii corticdFsi de coliculii retinieneneclarepenku puncteleaflate in meridianul cu cvadrigemenisuperiori,carq Prin ;niermediulnucleului spatialcorespunzdiorAstigmatismulse coaecte.lza anexatner\uluioculomotordin lentilecilindrice. \eoetdt;vpdrdsimparic mizencetal,comandacontrd(tiamuscNuluicilidl L-a reflexulde acomodarevizualaparticipa9i centrii cord: .dl'din anie vizualeprtmaresi se(unddresauasocia_ tive, iar la raspunsulefectorPaticip6 J mugchiiirisului ai qlobitluiocular si ' muschiiexkinseci Rehexulpupilarfoto-motoreste un reflex mult mai El con$a in contmclia slmplu,cu centriiin mezencefal. Proce6elefotoclirnice din retind mus{hilor circulariai irisului,urmatade miozd,ca reaccu Retinaeste sensibilala radiatiileelectaomagnetice tie la stimulafeacu luminaputemicaa retinei9i, invers, 70nm intre 390 li in contractiamuschlor radiari gi relaxareamulchilor lunoimea de unda cuprinsa circulariai i.isului,urmatade mldriaza,provocatAde sca_ RJeDtia vizualaconstain tansformareaenergieielec_ tromagneticea luminiiin influx neryos AcestProcesse de.eaintensitauistimululuiluminos(laintuneric). in functie de distantala care se afl6 retina faF de Detrecela nivelulcelulelorre(eptoareletinienecu conuri si cu basionase.in structuralor se afla macre centruloDtic,exista: moleculefotosensibile(pigment vizual),care sunt de .ochiul emetrop,la careretinase aflala 17mm in conlin un singurfel de pig_ spatelecentruluioptic,iar imagineaobiectelorplasatela mai multe tipu : bastonasele ment vizual numit rodopsin6;conunlecontin trei felufi infin;t este clara,fara acomodare; de asemeneapigmenti- iodoPsine. Mecanismul fotorecePtor. Procesul fotoreceptiei este identicla celedou6tipuri de cellle fotorecePtoarc. Pigmentulvizualabsoarbeenergiaradiatieiluminoasesi in cele douAcomponenteale sale,reti_ se descomDune nen (comuntuturor pigmentilorvizuali,derivatde vita_ mina A) si opsind (diferita in functie de pigmentul . ochiui hlperm€frop,care aaeretina situatala mal vizual).Deoarece Pigmentulface Pade din structura putin de 17 mm de centruloptic; PersoanadeP6ateaza membmneiconurilor si bastonaselor,descomplinerea ;biectele de ochi pentru a le vedeaclat hipermefoPia sa determina modificari ale conductantelor ionicg se corecteazacu lentileconvergente; urmatede aparitiapotenlialuluirecePtor. Sensibilitateareceptorilorvizuali este foarte marc' Bastonaselesunt mult mai sensibiledecat conunle. Pentrua stimula o celula cu bastonageste suficienta cuantede lumina enerqiauneiSinqure celulelor a.iaotareareceotoritorvlzuali Sensibilitatea (at (u ele contin est; atatmaimare.cu totorec;ptoare din conuri mai mult pigment Cantitateade Pigment . ochiul miop (hipomeirop),cu retinasituat, la dis' 9i bastonasevariazain funclie de exPunerealor Ia lu_ tanle maimari de 1?mm;persoanaaprodeobiectelede mina sauintuneric.Pdnexpunereamult timp la lumina
pigmentulvizual atat din conuri, c6t ti din estedescompusin retinensi opsine.in pluq mai mare parte a retinenului(si din conuri Ei din cnage)estetransformatin vitaminaA, Astfel,scade pigmentilorvizuali,iar sensibilitateaochiu" la luminascade.Acest procesestenumit adaptarela tna- Vedereadium6(fotopica)se reafizeaza cu ajutoconurilof.Timpulde adaptarela lumindestede 5 miInvers,dac6un individ sta mdt timp in inh.neriq nulsi opsineledin conuriSidin bastonas€ surltconin pigmentivizualiDe asemene4vitarninaA este in retinen,oescandasdelcantitateade pigvizual.Acest proces este numit adaDtarela inSensibilitatea unui bastonagla intunericestede deori mai maredecatla luminaDinacestmotiv.vekea nocturnA(scotopica)esie asigurabde bastonate h avitaminozaA, se compromiteadaptareala intu.
vededidiumeestenumitahemeralo tsL Reducerea nictaloDie E iara celeinoctume, Vedereadbnegru 9i v€d€r€a(f,ornatca Stimularea fdonaselor produces€nzaliade lumjnaalbE iar lipsa lnulaaii, senzaliade negru.Corpurilecarereflecu toat rddiatiilelurninoaseapar albe,iar cele care abso$ Ee radiatiile aparnegre.StimuJarea conurilorproouce EE rii difefentiate. in tunctiede tipul de pigmentviH pe careil conlin. Astfel, existaconuri care contin bnent sensibilla culoarearode (asa-numitele "conud fqiiJ conuricu pigmentsensibilla culoareavefde("co!j verzi")9i conuri cu pigmentsensibilla culoafeaar lsb-a ("conui albastre).Stimulareaegal6a celor trei Fi de conuri provoacasenztia de alh Stimularea !i singurecategoriide conuri provoac6s€nza.tia cu, E absorbite. Culorilerosll, albastrusi verde sunt culon prrnare b fundamentale.Prin amestecullor in diferite pro Etij se pot obtinetoate celelalteculori ale sDectrului busjv culoareaalb6.Fiecareiculoridin spectruii coreFmde o culoarecomplementar6carq i; amesteccu ina, dd culoareaalbaUnuldintre defectelevederiicromaticee$e cunosd sub denumireade daftonbm Persoanelecare nu I din na9terecelulecu con,corespunzatoafe uneiadine celetrei culodfLmdamentale, vadin locul culoriiresectiveun ton cenuliu.Celmai frecventlips€sccelulele r con sensibilela verdesi cele s€nsibilela rosu Boala )areaproapein exclusivitate la bitrbati(genarecesiva linkata).Aproximativ8% din populatiamasculina fera de daltonism.
nivelul celulelorbipolaredin retina,iar al ll"reaneuron este sihrattot in retina"dar mai profund,fiind reprezentat de celulelemultipolare.Axonii neuronilormultjpolarj provenitidin c6mpulintem al retinei(campulnazal)se incrucis€am,form6ndchlrsrna oplica dupacareajung ln tractuloptic opus.Axonii provenitidin cbmpulextem al retinei(c6mpultemporal)nu se j ncruciseaz;si trec i n tractuloptic de aceea9iparte.NeNUIoptic continefibfe de la un singurglob ocuJar. rn timp ce ljactul optic continefibre de la ambii ochi. . Iracful optic al'ungela metatalamus(la copul geniculatextem),undemajoritateafibrelortractuluioptiafac sinapsacu cel de ai lll.leaneurorl al cdrlti axonse Dropagasprescoata cerebral6ti se terminain lobuloccipital in jurul scizuriicalcarine,unde se afld ariile vizuale primaE Fi s€crmdaresauasociativecarereprezintAsegmentulcorticalal analizatorului. I 2 3
7
fut 5L Calle de corducerE nervor!6 ale anatizatorululvizuat lcamp monoc'jai Z €ampbinocutae3 punct de tjxarq 4 c.islrtini 5. relind 6 colicul sLper;ox7. .orD genicu,dte^rern(tarerat/: 8 rsdialiile opii.e 9.loboccipirdl. t0.traciopuc . chiasraopri,d: 12 nervoDtiq13.camDmacular
Segmentulcorticalal analirakruluiviAal Fiecdruipunct de pe retinaii corespundeun punct rpecific de proieciie codicala Aria vizualaprimarase intinde mai alespe fala medialaa lobilorocciDitalide o partesi de altaa scizuriicalcarine. ln iurulacesteiase afla ariile vizualea€cundaresau asociative.La nivelul ariei vizualeprimarc,cea mai intinsa rcprezentareo are macula;aceastaocupa regiuneaposterioaraa lobului CaleaoFticS occipitalln ariilevizualese fealizeaza senzatiasi percep. Reprezinti segmentulintermediaral analizatorului lja vizual6.respectivtransfomareastimulilorelectrici zual(fig 51).Receptoriicaii optice sunt celulelefoto pomitide la nivelulcelulelorfotoreceptoare in senzatie nsibile cu conuri si bastonase.NeuronulI se afla la de lumina.culoaresi forma-
I
i,l -
€learuansm!L! uman Fun4il€fundamontaie
Campulvizual,vedereabinocular6d gteteoscopta Spatiulcuprinscu paivirease nuineqtec6mPvizual. Fiecanri ochi'ii corespundew\ camp oi2ualmonocular (fjg. 52), care se suprapunein mare Partecu campul vizualal celuilaltochi.Parteacomun6a celordouacam_ puri reprezinh campul atzual binocular Orice obiect aflatin campulvizualbinocularformeaz6cateo imagine pe retina fiecarui ochi. Aceste imagini fuzioneazape scoa4aint-o imaginemica. Procesulde fuziunecorticala este posibil numai daca imaginile retiniene se formeazdin ounctecoresDondente. Acest procesde fuzilne a imaginilorincepe la nive_ lul corpilor geniculalilaterali.Vedereabinocdara con- Frg.52 Ctunpvizu6lmonoc1ftn1.hemiretin. nazahj2 hemiretina fera abilitateavederiiin profunzime(stereoscopica) ExtirDareaariei vizualeorimare determinaorbirea. vizuala:bolnavul vede literele scdse,dar nu inlelege Distrugareaariilorvizualesecundareproduceafazia semnificatia cuvintelorcitite. (mediatori chimici) colinergice- acetilcolinasolutie 1/t0O 0OO,eventualabopind1%- 9i ad.energice- adre' nalna (epinefrina)soluiie1/10 000 sau pilocarpina2% . Dernonstareareflexufuicomeande cfigir€ -Dsectta globriui ocul4 Materialnecesar:ochi Ae vit6 (de Ia abator),trusa Reflexul este polisinapticnociceptiv.Clipitul, de diseclie,plan$etasau tavila pentru dis€clie,lupa, rarpunsmoior de ap6rare,se poateproduceprin atin' ace,ser fizjologic. gereacomeeicu vata.Reflexulnu se plDducein cazul l^od dp hJcru Se cuft.taglobutocular,de grasimq rmorleziunibulbopontinealenucleuluisenzitival tnge_ de lesutulconjunclivsi de muschiiextrinsecisi se menuluisaualeramuriioftalmicea acestuid. observacomeea9i sclerotica.Cu o bma sau cu bisDet€nninar€ac&npuluivia.lal turiul se incizeaz6sclerotic4pe liniaecuatorialapan6la pe tablarozavanturilor, |/tod de luaru Se txaseaza coroida,contnuandu-s€,cu foarfec4 panah realizarea drepteledesenate inc6t locul in care se intretaie astfel unei sedionari circulare.Scleroticase s€clioneazain pupileisubiectului;acestava stala 15cm sa fie la nivelul evantaigi se prinde cu ace pe plans,etaSe observa privi cu un singur ochi locul amintil ast_ de tabli 9i va coroida.Se indeparteaz6comeea,deschizandu-se o acope.iLO altapersoanadeplaseaza celalalt ochi fiind fel carnera antenoar6din care 5e scrrageumoarea pe tabla,de la mar fiecarei linii de creta alba in lungul apoasa.Se observairisul,caredelimiteazapupila.Dupa gine sprecentm.Candsubiectulcarein tot timpul exindepartaaeairisului,prin transparenlacristalinuluise perimenfuluiprivegtenumaiin cmtm, anunF ca a pe-F pot observamaculalute4 pataoarba;i vaselede sanpunctulrespectiv.In qe de la nivelulfetinei.Se scoatecristalinul!i, Inandu-l ceplrt culoareaalba se marcheaza punctelede pe toate lhiile, oblin6ndu"s€ final se unesc ieasupra un'-ritex! s€ constat6marirealiterelor S€ o forma geometricareprezentand c6mpulvizualmono" desprindeapoi cristaloida.Dupa desprindereacristalipentruluminaalba,Pentruc6mpulvederiicroma' cular nului se vedecorpulvitros,cu o consistentacaracteris- tice se vor folosi crete de diferite culod perimetrele tic6, prin indepadareacaruiase Poateobs€rvaretma. acestoravor ti diterilede cele penlu luminaalba ln * D€rrFnsaarcareflexuluipt.pih acela$ifel se procedeazpentrucel6laltochi Parteain lllod de hErL Subiectuleste agezatin fata unei care cele doua camsuse luminoasesi i se acoperdochii cu o e9arfanea_ pu se supmpunre egarfeisubiectultre916,cca 3 minute.Ln desprinderea prezint6 campul ve buie sa priveascdcll ochii larg deschigisPresursade derii binoculareCamlumina.Se observacd pupilelesuntmult m6rite(midd- pul vizual al fiecdrui i; cateva secunde (mioza), azi), micEor6ndu"se ochi cuprinde un nas devenindpunctiformeIa o lumin6intensa. unghi de cca 160" in Rolul sistemuluinervosvegetativin conaolulrefle_ plan orizontalFi cca xului pupilar se poate Bme in evidenlaPe ochi de in plan verticaL 145' broasc4 folosindu"sesubstante neurotransmitStoare
Lucrdri ptadice
I I I
Urecheamedie este o cavitatepneumaticasapata in st6ncatemporalului.Peretelelatefalal urechiimedii este reprezentatde fimpan Pefetelemedial prezinta fereastra ouak F; fercastra fotunda La nivelul pereteluianterior se deschidetrcmpa lui Eustachiq prin care casa timpanuluicomunicacu nazofaringele. Aceastacomrmicareare rolul de a egalizapresiuneape ambelefete ale timpanului. LJrechea mediecontinein interiorulsdu un lan! articulat de oscioarq ciocanul. nbooala si scarita Cio" canul si scarita au fiecare cate lm muschi,muschiul ciocanului- care diminueazi vibaatiilesonore puter, nice - si muschiulscariteicarele amplificape cetestabe, regl6ndintensitateaundeisonore. UrecheaintemA este formata dintr'un sistem de inc6peri,numite labirintosos,sapatein stancatemporalului. In interiorul labirintului osos se afla labirintul membranos.intre labirintulosos si cel membranosse aflaperilimfa Labtintul osos este format din vestibulul osos, canalelesemicirculareosoasesi melcul osos. :l i :::' Celetrei canalesemicirculareosoasese afl6in planuri perpendiculareunul pe celalalt. Fiecare canal 'rui!i. semicircularse deschidela o extremitatea sa prhta-o dilatalie mai larga,numita ampul6.Ln cealaltaextremitate, canalulanteriorse unestecu cel oostetiorintrun canalcomuninainte de a se deschidein vestibul. Melcul osos este situat anteriorde vestibul si DreAn al i : at arul a€u B i i c n ' v e : t i b u l 6 r zintao formaconica.cu un ax ososcenlral,numil coAnalizatorulacusticsi analizatorulvestibular- pen- lumela,in jurulcaruiamelculososrealizeaza 2y, ture. :r pozitiacopului in repausgi miscare* srmt situali Pe columelase pdnde lama 5pirdlaosoasa,cdre -i urecheaintema,Fiecareare cate un nerv careconesteintegita de membranabazilaraa labirintuluimem:r-ce impulsul ner'r'ul acustic (co] ear), respectiv, branos membranavestibular6Reissner.Aceste dou6 Fi _4,u1 vestibular.Pe traiectul neNului cohlearse afl6 membranecompadimenteaza lumenulososIn rampa :aiglionul spiralCorti,iar pe traiectulnervuluivestibu- vestibulara,situatd deasupramembraneivestibulare, e_seaflaganglionul vestibular Scarpd. Ceidoi nervise j_F.( si formeazaperecheaVlll de nerui cranieni. rampa timpanic4 sub membranabazilara,si canalul cohlear(melculmembranos)intre membranabazilard, umanapoatepercepeundelesonore,repetate membranavestibular6 -'echea si Dereteleextem al melcului '-l-o anumita ordine (sunete) sau succedandu.se osos.Rampelevestibularasi fimpanicaconfin perilim.':regulat (zgomote). fa, iar canalulcohleaa,endolimfa.Spre varful melcului, ln ceea ce priveste analizatorulvestibulal el are lamaspiralalasdun spaliuliber- helicotrema. :rctia de a fumiza informatiiasuprapoziliei si miscaLabirintuLmembranos este format dintr-unsistem :,--r corpului in spaliu, pe baza c6roft declangeaza de camere,sifuate in intedorul labirintuluiosos. ::;lexele posturalesi gestuale.La aceastafunqie mai Vestibulul membaanoseste format din doua cavit6ti: :a:ticipa Fi informaliileculesede la receptoriimuscuutricula, situah in paateasuperioara a vestibulului, si z:: kinestezici,cutanati(tact,presiune)si optici. sacula,sub utricula. In utricula se deschid cele trei Receptorul auditiv (fig.53). canalesemicirculaae membranoase patea Perfectionarea aparatuluiacustic a determinatdezDin inferioarAa saculei pornegte canalul ,:ilareaunoranexeimportantqurecheaextemdgi cea cohlearcarecontineorganulCo.ti,cu receptoriiacusti-edie, carenu au nici o relatiecu apamtulvestibular ci. OrganulCorti este asezatpe membranabazilara. Ljrecheaextemd cuprinde pavilionul9i conductul ln centrul organuluiCorti se gasegteun spatiu tri:LIIUV exlem. unghiularnumit tunelulCorti.Pelaturileacestuiase afla
9l!1;oee,
a
I a
a a
a I
=
= = = =
=
= = = = = = = = = =
=
aleoisaismuluiuman F!.cti e fundameitae \2
12
11
10 I
87
Fra 53 tlr€d|€n L ciocmul 2. ni.ovala 3. sca.i!a;4 fereastraovala; 5 ;eM,l vestibular6' neN cohlear7.melculi8.bompalui Eustachio; 9- casatimranulul10. timpanulill conductulaudilivext€mi12.pavi_
celulede sus-nere.Tunetulestetraversatde fibre dendritice ale neuronilordin ganglionulspiralCorti. Deasupra celulelorde sustinelese gasesccelulele polul bazalal celuleloaauditivesosescter' auditive.La minatii dendriticeale neuronilordin ganglionulspiral Corti.La polu' apicalal celulelorauditivese gasesccilii auditivi.careDatrund'inmembranareticulatasecrctata de celulelede sustinere.DeasuPracililor auditivise afla membranatectoria(fig. 54) vestibulari ReceDtorii Sunt situati in labirintulmembranosln uiricula 9i saculase gaseqtecAteo macula,respectivutricular69i sacular6,formatedin celllle de suslinerqa$ezatePe o membranabazala,peste care sunt dispusecelule sen' zorialecu cili. La polul bazalal celulelorsenzorialese sesc dendriteale neuroniloadin ganglionulvestibular Scarpa.Cilii sunt inglobati in membranaotolitica,in carcse aflaqranulede carbonatde cdlciusi magneziu Iocalizatein ampuele numiteotol6. CresteleamPulare, sunt formatedin canalelorsemicircularemembranoase, celulede sustjneregi celulesenzorialeLa polul apical, celuielesenzorialeDrezin%cili carepakundintr_octlpo_ deniarla polulbalalsegasesctermindtii la qelatrnoas4 vestibular ScarPa din ganqlionul driiicealeneuronilor
Ro.54. OfadnulCortl a. 11dunul col'lpar'l rdnpa te'ribulab 2.;embran; \e-ribuidr.R"'"neriJ. dralconledr4. orsan( oni 5. .amDaiimoanic.i 6. ne.v vestibulocohleai b. detaliu:7. celui€ ciliate intem;j: 8. membranatectoria; g celule ciliate exieme fibrenewoae. 10.membran.bdi1ar411.
coliculul inferior,unde s€ gdseite al III_leaneuron Al lvlea neuronal caii acusticese gasette in corPLl geniculatmedial.Axonulcelui de_alIvlea-neuronse proiecteaza in girultemporalsuperior(lig.55). saudF in iunn arieiDrimarese aflaada secundara piimeste de la aria aferente asocijtie,care Pdmara Calea vestbulaE" Primul neuron se afla in gan' glionul vestibular Scarpa.DendritelePrimltiui neuron ajungla celulelesenzorialecu cili din macula9i crest€ amoulaaeiar axonii formeazaramura vestibular6e peaechlia VIII_ade nervi cranieni (nervul vestibulc intermediar Segmentele 9i central vestibuhd se indreapta sPre ce Caleaacugtic6,Primul neuronse afl6 in ganglionul cohlear).Ramuaa patru din bulb (suPerior,inferior,laie nuclei vestibulari spiral Corti. Dendriteleprimului neuronajung la Polul se afla cel de-alll"leaneu' La acest nivel ral si medial). bazalal celulelorauditivecu cili din organulCorti, iar gi pleacamai multe fascL' de aici al vestibulaae ron caii axoniiformeaz nervulcoNear,carc se indaeaph spre 5l anume: cule, punie, unde cei doi nucleicohleari(ventralsi dorsal)din . fasciculul v€stibulo_spinal,spre maduva (conse g6seqteal ll-leanellron. Axonul acesiuiase incniciseaza,dupa care urmeazalm taaiectascendentspre troleazatonusulmuscular)
. fasciculul vestibulo"cerebelos, spre cerebel (conboleazaechilibrulstatic 9i dinamic) . fascicululvestibulo-nuclear. sDrenucleiinervilorlll si IV din mezencefalsi M din plmte (controleazamis' carileglobiloroculari,cu punct de plecarelabirintic) . fascicululvestibulo-klamic,spfe talamus;de aici, Prin fibreletalairorofticale, se proiecteazape scoa(a. MecanisrnulrcceDtieiauditive Urecheaumand percepe sunete cu frecvenla cu. prinsainbe 20 9i 20 000 Hz si amplitudiniintfe 0 si l3Ode dec;beli(ldb - ldvne/cm'). Undele sonoaesunt produse de mrefieri Si condensariale aeruluisi au ca proprietatifundamentale: . haltime4 determinatade frecventaundelol . infensitafe4 determinatAde amplitudhe; . finrbruL determinatde vibrafiile affnonice supeibare insotitoare Celulele senzorialede Ia nivel.rl organului Corti t'ansiormdenergiamecanicaa sunetelorin impulsner yos. Sunetuleste transmispanab organulCorti,incep€ndde la nivelul pavilionuluiurechii,care capteazasi diriieaza sunetelespreconductulauditivextem.I a ca. pdtul acestuia,undasonofapunein vibratiemembmna llimpanuluicare, h randul siu, antreneazdlantul celor lftei oscioare.Perforatiiletimpanuluinu duc la surditatq id numaila o scdderea acuitauiauditivea urechiireslpective ljnda sonordeste transmisamai departe,suclcesiv,ferestreiovalq perilimfeisi endolimfei Variatiile & presiuneale endolimfeifac sa vibrezemembrana pazilar4pe care se gasegteorganulCorti. Vibratiile membfanei bazilare antreneazacelulele Frditive ai caror cili vor suferi defofmatiimecanicela Fontactulcu membranatectoria-Inclinareacililor intro tsr'te depolarizeaz6celulele,iar in direclia opusa le hiperpolarizeaza, DeDolariz5r:le celulelor senzonate Eesc frecvenlapotenlialelorde acliune,iar hiperpolat?anle o reouc Membranabazilaraare o struchlra comparabildcu ut tezonalofcu coardecaruiari corespundparticuladtali de elasticitate si de rezonanta: balamel(uluiintra in fezonanta cu sunetele de frecvent6 inalta [500OHz), miiiocutmembraneibazilaferezoneaz cu frecvente medii (50O0Flz), iar varful melcului, cu frecvente1oase(20-500llz). Trangrniterea stimululuiauditiv.Fiecareneuronsenzitiv din ganglionulspiralCorti transmitejmpulsuriner voase de la o anumitAzona a membraneibazilare. 'in continuaae Aceastaspecializarezonalase pastaeaza la celelalte statii de releu ale caii acustice.Sunetele Ei de o anumitd frecventA activeazaanumiti neuroni cohleari,coliculari!i metatalamici.ln acest mod, excibtiile sonore,sepa.atein frecvenlelecomponentela njvellrlmernbraneibazila.e,se transmit prin ,,fire izc bte" spre neuroniicorticali. Identificareadirectiei de unde vine sunetul se reabeazaprin douamecanismeprincipaleprin detectarea
decalajuluiin timp dintre senmaleleacusticecareintaa in cele doua urechi si prin diferentade intensitatea sunetuluicare ajungeIa cele dou6 urechi. Fizidogh analizatorufui vstibular Analizatorulvestibularare rolul de a informa creierul despre pozitia capuluiin spatiu Fi despre accelerdrileliniare sau circularela care acestaeste supus. Simlul vestibularnu este propriu"zisun simt al eah ib.ului, ci o componentaimportanta a mecanismelor care contdbuie la reglareaechilibrului,alaturi de analizatoriikinestezic,vizual,tactil si de cerebel. Segmenhl pedfe{ic Receptoriimacularisunt stimulatimecanicde cahe otolite.Stimulaaea are loc at6t in conditii statice,cat si dinamice. Candcapulstanemisca!otoijteleapasaflin greutatea lor asupracililorcelulelorsenzoriale, caretrimit impulsuri spre centri, inform6ndu-iasuprapozitiei capuluiIn raporl.u directiavectoruluigravitational. Candcapulsi corpulsuferaaccelera;liniare(lnainte,inapoi sau laterall fortelede inertieimping otolitelq care sunt mai dense decat endolimfa,in sens opus deplasarii.Astfel, se declanseaza la nivelulcmtrilor ner. vosi reacliimotoriicorectoafeale pozjtieico|Puluisi capului. in vederea mentinerii echilibruluj Detoatadura.
I
2 3
8 7
Fis. 55. Caile d€ conducs€ al€ mdizatorului auditiu r. 6Emus; 2 €ortexul audiiiv (lobul tempo6l); 3. corpul geniculatmedial din metatalamusi4.nucleul cohleaq 5 neN vestibulo,cohtear(V t)l 6.punter7. mezenc€fal8. colicul infe or.
Fri.t!,a id.dam3nt6eal€ orcansmul! uman
ta migcarii.De rcmarcatcd receptoriimacularinu detec" teazavitezade deplasafea corpului,respectiva capului, ci acceleratia(cei din utricula - acceleratiaorizontal4 iar cei din sacula- vertical6).Receptoriianalizaton-ilui vestibularsunt 9i sediulunor reflexeposturale.O modi_ reflexecare ficarebtuscaa pozileicorpuluideclangeaza ajuti la menlinereaposturii 9i a echilibrului. Receptoriiotolitici nu participala mentiner€aechilibruluiin conditiileaccelerdrilorcirculareale capuluigi comulul, Cresteleampulare9i cupolelegelatinoase,care se gasescla baza canalelorsemicirculare,reprezintdcel de-aldoileaofgan receptoral analizatoruluivestiblilar, responsabilde mentinereaechilibruluiin condiijile acceleraliilorcirculareale capuluiFi corpului.Cilii celule_ lor senzorialedin canalelesemicircularesunt excitati mecanic de deplasareaendolimfei.Orice migcarede rotalre a capului sau a corpului ankeneazarotalia si_ multanda canalelofsemicirculareaflatein planlil fota_ liei respective.Din cauzainer.tiei,endolimfadin aceste canaleva suferi o deplasarerelativdin sensopus 9i va inclina cupolain sensulacesteideplasiri (fig. 56). Receplionareamigcariloacirculareale capului este posibiladatoritaorientariicanalelorsemicirclilarein cele trei planuriale spatiului(frontal,orizontalg; sagital).
: : : :
timpan, fereastra rotunda/ovala, ciocan, nicovala, sc6ril6, trompa lui Eustachio,utricula, sacula, labirint(osos/membranos), vestibul,canalesemi_ circulare, melc,otolit,organCorti,ganglionScarpa
ng. 56. A€rnbruB otoliucati otolitele a. capulin pozitievertical.: 1.otolilq 2. celulede sustinerq3. celule ciliatei4. fib.e senzonab; 5. cupolagebiinoasd; b. capulin pozitiaaplecat inainte.
Transmiterea infectieise face de la pefsoanala persoanA sau de la animalela om. Tratamentuleste, de regula,local, iar prevenirearaspanirii infe4;e; se lace prin tratareapersoanelor bolnavesi prin masuri de igienariguroasa. Acn€ea Boala inflamatorie ce afecteazafoliculul pilosebaceu;etiopatogeniecomplexa9i incompletelucidata. Afecteazain specialadolescenlii, uneoricapdtand9i rm aspectpsiho-socialimportant. Herpesul Infectiacu virusulHerpessimplex constadin aparitia unei eruptii cutanatesau mucoasecu aspectcamcteristic (veziculepe o baz eritematoasa). Infeciiapoate fi primar6saurecurentd.Se poatetransmitede la om la om. Terapiase face cu medicamenteantivirale. Rodemitele de i gi enA N o li u nei le m entare S i pato lo g ie Sunt infectiibacterienecutanate,de obiceisupeF Micozele ficiale,benefic;ndde regulade tefapielocalacu antiInfecliilefungicecutanatepot fi provocatede deF biotice.Aparin specialla copii. Rinitele superfimatofi_ti, careproducinfectareategumentara Edem si vasodilatatie la nivelulmucoaseinazale, cialaqi a anexelorcutanate(p6r,unghii),saude levuri manifestat6clinic prin rinoaee9i obstructienazald. din genulCandidace pot afectasi mucoasele.
Poate avea multiple etiologii 9i poate fi acuta sau cronicd. CatEracta Reprezintdopacifiereacdstalinuluidin componenta sistemuluioptic al globului ocular, ceea ce duce la pierdereagmdataa acuit4ii vizuale,care poatemerge pandla pierdereacompletaa vederii Acestaopacifierc se datoreazaunor modificarichimicealeproteinelordin compoziFacristalinului,modificAriaparuteca u.marea unor infectii. traumatisme sau inaintarii in var5t6. Cataractareprezintaprincipalacauz de pierderea vederii. Tratamentulconstain indepartareachirurgicalaa cristalinuluiafectatti implantareaunuiaartificial. Gaucqnul Reprezintaa douacauzade pierderea vederiigi este foarte frecvent,mai alesin ladle mai pulin dezvoltate. Poate afecta persoanede orice varst4 dar 95% din cazuriaparla persoanelede peste40 de ani. Glaucomulestecrestereaoresiniiintraoculare. Umoa" rea apoasi nu s€ dreneazacorespunzitorprin sistemul
venoq prin comparatiecu vitezade producere.Cumulareade lichidducela compresiavas€lorglobuluiocltlar si a nervuluioDtic.Celuleleretininesunt distruseiar ner vul optic se poateatrofi4 ceeace poateducela orbire. Cqri'mctivih Reprezintainflamafimucoaseiconjunctivale9i poate aveacauzemultipleialergice,infeclioase,traumatice.
ohl, princares€ otita extemaesteun termengeneml
denumesteorice infe4ie a urechii exteme (micotica bacteriana,viral6). Otita mediepurulentdacutaeste o infe4ie a urechii medii. Patogeniiajung la acest nivel, de obicei prin hompa lui Eustachio,succedandcel mai adeseaunei amigdalitesau raceli. Cei mai susceptibilisunt copiij, deoarecemcescfecvent9i au trompaEustachioscurta 9i plasatdorizontal Simptomulcel mai frecvmt este durereala nivelulurechiimedii,iar presimeaexercitat6 de inflamaliade la acest nivel poate duce la rup€rm membraneitimoanice.
Atlati rasDunsulcorect Segmentulintermediaral analizatorului conduceimpulsulnervosde la receptorla SNCprin cAi:a. de asociatie;b. ascendente; c. descendente; d. colaterale. Prin tesut subotanat se intelegq a. epidermulb. dermulgi hipodermul;c. hipodermuld receptoriicutanaF din cele trei straturi. SuprafaFcarnpuluireceptorpentrus€nsibilitatea cutanata:a. estein mportdirect proportionalcu dmsitatea receptorilocb. estein raportinverspropoltionalcu densitateareceptoriloD c. nu depindede densitateareceptorilot d toate raspunsurilesunt greSite Coloanadin stangacupdndeunelestrucfuriale s€gmentuluiperiferical analizatorului vizual,iar ceadin dreapta, formatiunicareintrain componeniaacestora.Aaoci4i formatiunilecu structurilecorespunzatoarc: 1,cameraanterioara a. patagalben6 2 tunicaexbma b. mugchiiciliari 3. tunicamedie c. mutchii extrinseci 4. tunicaintema d. come€atransparentd 5. anexeleglobuluiocular e. rnnoareaaPoasa Stabililidacdenunlurilelegateprin conjunctia.,deoarece'sunt adev6ratesaufalse;in cazulln carele consideraF adevarate, dete[tir4i dacaintre ele existdsaunu o relatiede cauzalitate: Prezbiopia(prezbitia)esteo deficienFde acomodarecareaparein timp, deoarecqcu trecereaanilor,cristalinul devinemai pulin elasticAiputereasa de convergenl6scade. Urecheaintem6este formatadintr-unsistem de 'inc6Dednumite labirintosos deoarecein interiorulacestuia se aflAlabirintulmembranos. Receplionare4de catre analizatorulvestibular,a miFcSrilorcirculareale capului este pos;bl€. deoarece impulsudlenervoaseprovinde la canalelesemicirculaae, care sunt orientatein cele trei planuriale spalului. Axonuldeutoneuronului careformeazdtractulolfactivse proiecteazadirectia lobultemporal,deoarececalea olfactivi nu are legafuridirectecu talamusul. Receptoriineurotendinosisunt localizalila jonctiuneadintremulchi 9i tendorf deoarec€monitorizeaza continuu tensiuneaprodusain tendoanede contracliamuscularasau de intindereasa pasiva. Alcdhr4iun es€ucu tema "S€nsibilitatea - componentda functiilorde relatid.
d
Fincfiihtundome.tae ap orgdnsmulu uman
3 , G land e lned o c r i n e
anatomo-funclional complex,controlatde sistemul Glandelecu secrelie intema sunt formate d'n epi- neNos,avandrolul de a regla 9i coordonape cale organepe carele inte. telii secretorii,ale caror celulep.oduc substanteactive, umoraldactivitateadiferiteloa greaTa In ansamblul functiilof organismlllui. numitehormoni.pe carerielibereaza directrn sange. Principalulrol al glandelorendocrineconstAin Hormonii sunt substante chimice specifice, care celular. ac_tioneaza la distanf6de locul sintezeiSi produc reglafea metabolismului Hormonii sunt eliberali in sangesi sunt traDsefectecaracteristice. glande Se considera endocrine: portati spre toate celulele corpului. hipofiza,suprarenalele, paratiroidele, tiroida, testiculul, ovarul,pancfeasulinsular,timusul,epifjzasi, tempo" i"{ipofiza rar,placenta(fig.57). Localizatah baza encefalului, inapoia chiasmei Exista!i alteofganecare,inafarafunclieiloapain- optjce,pe tuaceasca a osului sfenoid,hipofiza Saua cipalqau gi celulecu aolendocrin: antrulDiloncsecre- (glandapituitara)are forma rotunjita si diamet.ulde ta gastrina,duodenulsecreta6-8 hormonicu rol in 1,3cm. Canhrefte500 mg.Estealc6tuitA din trei Iobi: aeglareaactivitali secretori:9' motorii a aparatului anterior,mljlociu (intermediar)si posterior.LobLll digestiv,rinichiul secret6reninagi eritropoietinaetc. antedofsi cel intermediarconstituieadenohipofiza In plus,unii neuronihipotalamici si ai altororgane iar lobulposterior, neurchipofiza, nervoaseau sl activitatesecretorie. DtocesnumitneuLobul anterior este parteacea mai dezvoltataa rosecretie, care reprezinta tot o funclie endocrina. glandei, constituind 75%din masahipofizei, in timp ce Astfel, sistemul endocrineste conceput ca un sistem Iobul intermediar rcptezintanumai2%,fiind redus la o simplalamdepiteliala, aderenhde lobulposteriot. lntrehipofizAsi hipotalamus suntrelaliianatomice si functionale.Anatomic,hipofizaeste legat6de acesta prin tija pituitar6.Intre regiun€amedianaa hipotalamusuluisi adenohipofiz6 existdo legAtura vasculara reprezentatade sistemul port-hipotalamo-hipofizar, descrisde anatomistulroman GdgoreT. Popatmpreuna cu UnnaFielding.lntre hipotalamusul ante.iofli neu.ohipofizaexistatractul neavoshipotalamo-hipofizar.PrindcestelegatJrivasculare si nervoasesi prin produgiide neurosecretie, hipotalamusul controleaza secreliahipofizei,iarprin intermediul aces9i regleaza teia, coordoneazAactivitatea intregului gistem endocrin(fig.58).
Adenohipofiza Este situatain parteaanterioar6, dar se intindesi posterior, inconjurand aproapecompletneurohipofiza. Hormoniiadenohipof izeisunt glandulotropi, avand ca organe-tinta glande alte endoc.ine(ACTH,TSH, (STH,prolactina). FSH,LH) ii non-glandulotropi Hormonul somatotop (STH),denumit si hormon de cregtere,stimuleaz6, impfeuna cu insulina,hor. monii tiroidieni9i gonadici,cregtereaorganismului. STtl stimuleaza condrogeneza la nivelulcartilajelor de crestere metafizare(diafizoepifizare), determinand creqteaea in lungimea oaselor.Majoritatea efectelor STHse exercitdindirect,prin actiuneaunujgistemde factori de cfegterenumi[i somatomedine. Dupa pubertate,STHproduceingrosareaoaselorlungisi dezvoltareaoaselorlate.Stimuleaza crestereamugchilor Fjg. 57 Clandeleendocrine 1.glmda pineal. (epifDa} 2. tiroida si cu exceptiacreierului.STHdetefmina paratlroidelei3. glandasupmrenald;4. pancreas;5 testicul 6. ovar,- 9i a viscerelor, 7 iimusi8.hipofizn(glanda pnunad);9.hipotalamus. o retentiede compugia; Ca,Na,K, P sl N.
corticosupfarenale, cfescandconcentratia sangvinaa glucocorticoizilor9i hormonilor sexosteroizi.Asupaa secretiei de mineralocorticoizi.efectele ACTH sunt mai reduse.ln afara actiunii indirecte,ACTH stimuleaz6 direct melanogeneza in celulelepigmentare (melanocite), producandinchidereaculo i pielii. Hipersecretiade corticotropindpaoduceatat efectele excesuluide glucocorticoizi,cat si efectelemelanocitestimulatoare, la nivelul tegumentului(diabet bronzat). Hiposecretiade ACTHproduceefectelecaracteris(vezicorticosupratice deficituluide glucocorticoizi renalal, Homo rl tireotop (tireostimulina- TSH) stimuleazasintezati secretiade hormonitiroidieni.Hipersecretia de TSH poate duce ia hipertiroidism(de exemp]xJ,boala BasedoLDr, iar hiposecretiaduce la insuficienF tiroidiana. Homonii gonEdotropi(gonadostimulinele)controleazafuncliagonadelor. Hormonulfoliculostimulant(FSH),la barbat,stiF€: 5g Legitunb nsvoas€ ti valcriar€ hlotrlanolripotael ': co|P neuronalj2. axoniineuronilor*cretorii 3. regiuneamedian.; muleazadezvoltareatubilor seminiferi si spermatoge,1.tija pituitata;5. neuohipoliza;6.lob intemediar;?. adenohipofila; neza,iar, la femeie,determiDdcrestereasi maturarea 3. capilarc;9. arterahipoflkra supeioadi 10.capilare. folicululuide Craafsi secfetiade estfogeni. Hormonul luteinizant(LH)actioneaza, la barbat, Hipersecretiaacestui hoirnon are consecinle (in pdn stimularea secretiei de androgeni de catre celulefunctiede varsta)asupradezvoltariisomatice9i metale interstitiale testiculare Leydig. La femeie, determibolismului.Dacahipers€creliade STH suvine ?nainte de pubertate,se producegigantlsmul IndMdulatinge na ovulalia9i apadtiacorpuluigalben,a c6ruisecretie progesteronii estrogenio stimuleaza. talii de peste2 metri,prin cregtereaexageratain lungi- de me a exhemita$lor.Intelectulnu este afectat. Dupa Lobulintermediar Imiilociu] pubertate,se produceaoomegali4 caftcteizata ptm Reprezinta 2% din masahipofizei.Anatomic,face cregtereaexagerataa oaselorfelei, a mandibulei,a oa- parte din adenohipofizd.El secreta un hormon de s€lorlate,in general,dar si ingrosareabuzelor,creste- stimulafe a pigmentogenezeinumit hormon melano .ea viscerelor(inima,fical rinichi, limbd) fi alungirea citostimulant(MSH).careare acelasiprecursorca si exagera%a mainiiorsi picioarelor. ACTH-ul.Hipotalamusul secretaun hormonde inhiHiposecreliaproduce,la copil, oprireacreFteriiso- barea secretieide MSH. matice,dar nu a celeineuropsihice. Boalase numel LobulposteriorIneurohipofiza] te piticism (nanism)hipofizar Indivizii sunt de talie m'ca,1.20-1.30 m, dar proportionat dezvoltaliti cu inHormoniieliberatiin circulatiede catre neuroielectulnormal. (sauhormonulantidiuretic hipofizasunt vasopresina Prolactina,numit 9i hormonulmamotropsauluteo- ADH) si oxitocina.Ei sunt secfetatiin hipotalamusul ..op (LTH), stimuleazd,la femeie, secretia lactata a anterior,iar punerealor in circulalie se face sub influglandeimamare,sensibilizatade estrogeniti proges- enlahipotalamusului prin tdapituitara. teron. Prolactina este un inhibitor al activit6tii Vagopr€sina,denumit6 s,i hormonul antidiuretic gonadotrope, fiind capabilasa previnaovulalia. (ADH) are ca actiltne principalacrestefeaabsorbiiei Secretiade Drolactindin afarasarciniiestestimulata facultativea apeila nivelultubilordistalisi colectori de efortul fizic, stress-ulpsihic Ai chirurgicalhipoglic€- ai nefronului.ln afarade reducerea volumuiuiqi conmie,sorm; in timpul sarcinii,secretiaprolactineicreste centrarea urinei,ADHproduce9i reducerea secrefiilof gradat,ating6ndun varf h nagteregi revenindla nivelul tuturor glandelorexocrine qi, prin aceasta,contribuie de control dupa aproximativ8 zile. Suptul determina la mentinereavolumuluilichideloaoroanismului. in cresterea temporara a secretieide prolactina, doze mari. ADH Dfoducevasoconstrictie. Homonul adrenoco.ticotrop (ACTH - corticoHiposecretiaacestuihormon determindpieaderi fopina) stimuleazAactivitatea secretorie a glandei mari de apa,in specialprin urin6,a careicantitate
d
Funcfe fuidlmeftaeEe orcafismuluirmEn
poateajungepan6la 201in 24 de ore.Boala,diabetul insipid,survinein leziuniale hipotalamusului sau ale neurohipofizei. Oxitocina(ociiocina)stimuleaza contracliamuscu_ ldturiinetedea uteruluigravid,mdi alesin preajma travaliului.si expulzialapteluidin glandamamara. datorata(onkactieicelulelormioepiteliale careinconjoaraalveolele.
cHErE--.---*------*-*-----i i---CuvrNrE neurohipofiza, hormonsoma- i i hipofizqadenohipofiza, hormonddrenocorticobop. hormon: ; totrop.proldctina, hormongonddo[op, hormonmelano(itosli_ : lireotrop. i oxitocina. diabetbrondt.diabeti :mulanl vasopresina. i insipid,nanism,gigantisrr!acromegalie i ..-''.' .'''. '.... -'.... -'-.: TEMESI APLICATII
Glandele suprarenaie Sunt glandepereche,situatela polul superioral rinichiului. Fiecareesteformat6dintr-oporiiunecorticala(periferica)qi una medulara,diferite din punct de vedere embriologic,anatomicqi functional(fig. 59).
Fig. 50. Stsucim gland€isuprarenale1.conicala:a. zonaslomeru' lar4 b. zonafasciculatarc. zo.a reticulatdr2. medulara
clorului.Reabsorbtia gfadientlilui apeiesteconsecinla prin osmoticcreatde transportulNaCl.Aldosteronul, acliuneasa de relinerea Na+in organism,are rolin mentinereaDresiuniiosmoticea mediuluiintern al organismultri 9i a volumuluisangvin,precum gi in echilibrulacido-bazic. Celule-linta asemanatoare se afldgi in glandele sudoripaae,salivare9i colice. Hipersecreliade aldoste.on(boala Conn) duce la .etentie masiv6de sare qi apa ti determinaedemeti hipertensiune. Hiposecrelia seintalnegtein cazulinsuficienteiglobalea CSR(boalaAddisonlLa acestibolnavi are loc o pierderede sare9i api, urmatdde hipotensiunegi adinamie(scadereacapacitaliide efort). 2.Glucocorticoiziisunt reprezentaiiin special de corliron si hidocotl2on (cortizol). Circula14sange legatide pfoteineleplasmatice.O mica fraciiuneliberd a cortizolului exefcitaefectelemetabolice specifice Efecte specifice asupraunor organeti lesutud
@Aiiiitlll il::;::1lliiiidilr;::t
(CSRI Corticosuprarenala Hormonii secretati de corticosuDrarenala sunt de natura lipidica.Ei se sintetizeazadin colesterol.Rolul lor estevital.In functiede aciiuneaprincipalaexerci. tata de acetti hormoni,ei suntimparlti in trei grupe: l.Ivlineralocorticoizii,cu repfezentantlrl principal joacarolln metabolismul aldostefonul, sarurilorminerale.determinand reabsorbtia Na'in schimbulK* sau H+pe care-iexcreta la nivelul tubilor uriniferi conto4i distali Si colectori.Se produc kaliurie gi acidurie. Reabsorbtiasodiului este insotita de feabsorbtia
!€!ttb
Rolurifiziologicein metabolismiintemediar
slrprarenale este un ganglionsimpatic,ai carui neuprelungid. roni nu au Hormoniisecretatide medularase numesccatecolamine: adrenalina(epinefrina),ln proportie de 80%, P ro l d ;':" l (norepinef.ina),in propo4ie de 20%. noradrenalina tt"a'a Acliunea acestor hormoniesteidenticAcu stimulafea ctu!i4!i*::::: sistemuluinervos simpatic.Principaleleacliuni ale Lipi4i l acestorhormoni si mediatori chimici sunt: l "'l l .asupraaparatuluicardiovascular, productahicardie, vasoconstrictiesi hipertensiuneCfeste excitabilitatea Hipersecreliade glucocorticoizideterminasindro- inimil adrenalinadilatdinsa vaselemuscularesi le con. mul CusNng,in care predominasemnelederegldrilor tractApe cele din piele,mucoasegi viscere.Noradrenametabolismuluiintermediar.Bolnavii prezinta obezi" lina are predominantactiunivasoconshictoarej . asupra aparatuluirespiaatordetermina relaxarea tate, diabet 9i hipertensiune.Hiposecrelia se intal. musculaturii netedesi dilatareabronhiilor nestein boalaAddison. . asupratubului digestiv determinarelaxareamus" culatudi netede a perelilor gi contrac.tiasfincterelor Inhibamajoriktea secretiilorContmctasplina5i ficatul; .asuprametabolismului glucidic9i lipidicproduc glicogenoliza hiperglicemie, grasimilor mobilizarea t din rezervegi catabolismul acizilorgrasi.Adrenalina are electepredominani metabolicesi energetice: . alte actiuni - dilat6 pupila, contractii fibrele netede ale mugchilor erectori ai firului de par. Produc alertacorticala,anxietatesi fric6. Stimuleazasistemul reticulatactivatorascendent. Atat secretiacorticalei,cat si cea a medulareisu. a::. prarenale sunt stimulatein conditiide stress(st6ride incordareneuropsihica, de emotii,traumatisme, frig ACTH sau cdldurdexcesivdetc.).Acegtihoamoniau un rol importantin reactiade adaptarea organismului in fa" !a diferitelor agresiuniinterne 9i externe.
3. tlonnonii sexortercizisunt reprezentatide doua Erupe de hormoni, unii androgeni(asemanatoricelor secretalide testicul)!i altii estrogeni(asemanAtori celor secretalide ovare),Actiuneaacestorhormonio completeazape ceaa hormonilorsexualircspectivi.Rolullor se manifest6in specialin cazulapadliei9i dezvoltarii (aacterelor sexualesecundare.Ei determina,la bdieti, ('egterea barbii si mustalilor,dezvoltarealaringeluigi irEosarea vocii, dezvoltarea scheletuluisi a masei musculare La fete, stimuleazadezvoltareaglandei mamare,depunerealipidelorpe golduriqi coapseetc.
Medulosuprarena la (MSR) Reprezintdportiuneamedularaa glandelorsuprarenale. Anatomic gi fundional, medulara glandei
'r..r
e ir.den€.t€le 6le !rg.nsnullr unan
?ir"cida Este localizata in zonaanterioaria gatului,intro capsulafibroasa(lojatiroidei).Glandaare doi lobi la. terali, uniti intre ei prin istmul ti.oidian.Tesutul secretor (parenchimulglandular)este format din celule epitelialeorganizate'infoliculi,in interiorul cd.ora se afla un materialomogen,vascos,numit coloid(fig. 60).Acestacontinetireoglobulina, foma de depozit a hormonilor tiroidieni, tiroxina 9i tiiodotironina.Tifeoglobulinaeste o proteina sintetizata de celulelefoliculare.Painiodareamoleculelorde tirozinadin stfucturatireoglobulinei, rezultahomonii tiroidieni (tiroxina si triiodotironina).Sintezahor monilorgi eliberarealor din coloidin sangese face sub actiuneaTSHhioofizar. Hipofunctiatiroidiandducela consecintevariabile in functiede varsh. DacdsuNinela copilulmic, se produceo incetinirea dezvoltaaii somaticeSipsihice care poate merge pana b cretinism.Daca survine la adult se produce doar o diminuarea atentre! rnernoriei 9i capacitatiide invalare Indiferentde v6.stA,proceseleenergeticesunt reduse,metabolismulbazal este scazut,iar teslrtufilesuntimbibatecu un edem pieleadevineuscata,ingrosatA, mucos(mixedem), se producec6dereaparului,aparesenzaiiade frig. Hipeafunctia prin cregtiroidianaestecaracterizat6 terea metabolismuluibazal cu +100% si tulburari functionaleprin accentuareaefectelor fiziologice ale homonilor.In anumitetipu de hipertiroidism, bolnavii prezintasi protruziaglobilor oculad (exoftalmie). O alta afect,rxtea glandeitiroide este gltta ende" mica. Cugaeste o cre9tereanatomicaa glandei,inso. tita de obicei de hipofunctie.Cauzaguseieste pre" zenfain alimerte9i in apa de biiut a unor substanle chimice oxidante,numite substanlegusogene.Actiu. nea acestorase exercitain mod negativ,producand hipertrofiaglandeinumaiin regiunilesdracein iod. Reglareasecreliei tiroidei se face printr-un mecaFig. 60. Glandatoidi: a. laringq b. ghda fi.oid6; 1.celulefolicu. larei 2. coloid;3. loliculii c. trahee. nism de feedbackhiDotalamo"hiDofizo-tiroidian. Calcitonina.ln nivelul tiroidei si paratiroidelor,au intre foliculiitiroidienise gasesccelulespeciale fost pusein eviden!6celuledifedtede restulepiteliunumiteceluleparafoliculare sau celule,,C',care se. lui glandular, numitecelule,C". Ae secretaun horcfet6calcitonina. (care ajuta la fixareaCa2*in mon hipocalcemiant Hormonii tiroidieni cresc metabolismul bazal fi oase),numit calcitonina. consumulde energie9i au un rol in proceselemor* P:r a tir cid e le fogenetice, de creqteresi diferenlierecelulardli tisulara.Aceastaactiunese manifestafoartepregnantla Sunt patru glandemici, situate cate douApe fala nivelulsistemuluineNos. posterioara a lobiloftiroidieni,continandceluleleprinEfecte asupra metabolismuluiintermediar:glu- cipalecaresecretaparathormonul si celuleleparafocidic - hiperglicemie;lipidic - efect hipocoleste- liculare,identicecu celulele de la tiroidd,carese"C' rolemiant;proteic- catabolism. creta calcitonina.
Prattonnonul (PTH)este activ asupraosului,rinicijului 9i tractului digestiv,fie prin efecte directg fie prin efectelevitamineiDo a cfueis€oetie o controleaza. HipercalcemiaFi hipofosfatemia sunt rezultatul efectelor conjugate ale PTH, prin activarea osteoclastelor,crelterea absorbtiei integtinalea calciului dimulareareabsorbtieitubularea calciuluiin nefronul djstal si inhibarea reabsorbtiei tubulare a fosfatilor inorgamcr Hipefcalcemia inhibasecretiade PTH,9i invers.ln <"-zde hipersecrelie,are loc rarefiereaoaselor care pot prezenta fracturi spontane, iar calciul aflat in exces in s6nge se depunein lesutud sau formeaza €lculi urinari. CalcitoninaStimulul declangatoral secretieide CT €ste hipercalcemia,iaf rezultatul global al efectelor saleeste hipocalcemia.
Pancreasulend06rit Pancreasulendocrin este implicat in controlul metabolismuluiintermediaral glucidelor,lipidelor 9i proteinelorprin hormoniisecretatisi constadin insule de celule endocrine- insulele Langerhans(fig. 61) Acestea conlin mai multe tipuri de celule secretorii, dintre care celuleleo (20%).care secretaglucagon.ti celuleleP (6G70%),care secretdimuiinA. hrsulinaa fost pentru p ma oar6 descoperi de cercetdtorulrom6n NicolaeC. Paulescuin 1921.Pentru redescoperireaei, in 1923,canadieniiF.G.Banting si J.JR. Macleodau orimit PremiulNobel. Insulinaeste singurulhormon cu efect anabolizant pentru toate metabolismeleintermediaresi singurul hormon hipoglicemiant. Deficitulde insulind(diabetulzaharat)constituie boal6 metabolica complexa, caracterizatd prin
'-* -'* '-i istm tiroidian,coloid,folicul tiroidian,tireoglobu-i parathormon, [na,tirozinA,tiroxina,triiodotironin6, ! calcitonind i t
Flg: 6l- PaIKI€3ut L ve2ica biliad; 2. aoda 3. i.unchi celiaq 4 coadapancreasulul5. corpul pancreasuluii6. canalpanqeatic principaliZ caMl accesoi 8. duodenia. acinl b. iBu16Lingerhans.
Efestelemetabolicealeinsulinei
llt dile funlatrjenrale dc rdJ€nl€fi{ilu uflar
Dfezentavalorilor crescuteale glicemiei la deter" minarirepetate9i care,in evoll4iaei Prezintahiperoricemie,qlicozufie,poliufie polidiPsie.Polifagie iezech ,ibri acido-baricesi electfolitice.Complicatiile bolii provoaca9i compromitereamorfofunctionalaa unorlesuturi9i organede impodanFvitaE,
sauexcre' cum ar fi sistemelenervos,cardiovascular prin hipotor. Excesulde insulinase caracterizeaza glicemiesevera,cate poate comPromitedramatic f undia sistemului nervos. Clucagonul9i efectelesale sunt prezentatein urmatoareaschema,
'lpifiaa{gi*ndapir**l*} superiori EstesituaEintretuberculiicvadrigemeni epitalamusului. si intrain componenfa Anatom'c9i funclional,are conexiunicu epatala" ePimusul,cu careformeazaun sistemneurosecretor talamo-epifizar. Epifiza secreta melatonina,cu acliune frenatoare asupia functiei gonadelor9i vasotocina,cu putemica
acliune antigonadotropa,mai ales anti'LH.Extractele atatin metabolis_ de eDifizaau si efectemetabolice, mul lipidic,glucidic,proteic,cat si in cel mine.al. Epifiza are legdturi stransecu retina.Stimulii lumi_ nogiproduc,prin intermediulnervilorsimpatici,o re_ La intuneric.secrcducerea secfelieide melalonina. tia de melatoninacreste,franandfunctia gonadelor.
'T!nr! $ul Afe un rol de glandaendocdna(fig 62) in P.ima in organism are atat rol de organ limfatic central, Esteo glanda pa e a ontogenezei, P6nAla Pubeatate. cu strlrcturamixta,de epiteliusecretor$ organllm- cat $ de glandaendocrina. Desi nu au fost individualizatihormoni ca atare,se La pubertate,invoretrostemala. fatic.Are localizare cunosc o serie de efecte ale extractelor de timusi fardsa disParacomPlet. lueaza, gonadeloq 2 acliune 1.actiunede franarea dezvoltarii de oprife 3 efecte osoase; de stimularea minelalizarii a mitozelor. Functiiletimusuluisunt putemic blocatede hor monii steroizi,care determindinvolutia acestuiofgan. Unitateahistologicaa timusuluiestelobulultimic format dintr_oretea de celule reticulare,intre care se afla timocite. Acestea sunt celule hematoformatoare primordiale(stem).migratedin madu!a hematogena si transformate sub influeniafactorilorlocaliIn celule de tip T.l imocitele..insamiinieaza" llmfolormatoare organelimfoide periferice (ganglioniilimfatici, sPlina, Fie 62 T'|rniBULL ladnge;2. glanda tiroidd] 3. traheer4 tjmus; etc.). amigdalele 5. phman.
0isfunctiiendocrine Nanisrnul hipofizar
chirurgicala accidentala a paratiroidelor, iar principala conseciniaeste scadereamarcataa calciuluiplasmatic,fapt ce afecteaza activitateamusculaturii. Secretia inadecvataa hormonului de crestere in i BoalaRec*linghausen perioadacopilarieiducela nanismhipofizar. Boalase datoreazddisfunctieiglandelorparatiroide CaFxia hipofizari (boalaSimrnonds) produce tulburiri ale metabolismuluicalciuluiqi fosi Hiposecretiahormonuluide cresterela adult deteF forului, ducand h demineralizariosoasg cu hipercal" mina aceasta sufeait6 rar6, caracterizataprin cemie si hipercalciurie. Se manifestaprin dureri osoaprematura imbat.6nire provocahprin atrofietisulara. patologice, se, fracturi cifoscolioza,calcific6ri renale, Gigantismul ale arterelor periarticular,ostmporozas.a. 9i tesutului Reprezintacregtereain exces a corpuluiintreg Sindomul Cushind saunumai a anumitor segmente,datoratasecretieiin Defineste hiperseiretia de corticosteroizi si este excesa hormonuluide cresterela coDil. provocat de regula,de tumori ale cortexuluiadrenal Acromegalia sau de hipersecrelie prin de ACTH.Se cafacterizeaza Cauzatade secrelia in exces a hormonului de afectarea metabolismului glucidic proteic. lipidic, si crestere la adult. Se manifesta prin cresterea in hiperglicemie gi asteEosimea oaselorlungi9i a tesutudlormoi, mai ales Pacientiiprezintahipe.tensiune, nie musculara. pa" Modificarile metabolice confera picioarele. iaia,mainilesi aspect cientului impastat provoacd si fala luna Diabetulinsipid ,,in Este provocat de deficitul secfetor al ADH. plina" 9i ceafa,,debizon". Modificarile pot fi induse 9i iat.ogen,aparandla Simptomeleincludpoliurie,polidipsie9i dezechilibre pacientii tfatati pentru atecfiuniinflamatoriiclonice ionice.Se trateaz6prin apoatextem de ADH. cu corticosteroizl aceasta terapie are drept fundaBoalaBas€don'Crraves (gufa toxicd) proprietatile ment antiinflamatorii si de scadere a lmplicdmarireade voluma glandeitiroideasociata rasplnsului imun ale acesteigrupefaamacologice. cu hipersecretiade tiroxin6. In consecintametabolisSindromul androgenital ' mul bazalsi frecvenlacardiacdcresc,persoana scade De regula asociat sindromului Cushing, aceastii in greutate9i aparhipersudoralii. in jumatatedintre maladie se daofeazdsecretiei in exces de hormoni cazuaiaparesi exoftalmiaca o consecinta a edemu' androgeni. La copii determinaaparilia pubertatii prelui retroorbitar9i a tumefactieimuschilorextrinseciai coce si hipertrofierea genitaleexteme.Alte globiloroculari. organelor semne constau in ingrogarcavocii si pilozitatein Mixedemul exces. La femeia adultAdeterminaapafiliapilozitatii Este rezultatulhipotiroidismului la adult g afecleazaechilibrulhidroelectrolitic, provoc6ndedem Si faciale(barbA,mustata). cetterea volumului sangvin,urmatade cregtereapre' BoalaAddison Afectiunease datoreazasecretieiinadecvateatat a siunii sangvine.Simptomelede mixedem includ: scadereametabolismuluibazal,Ietaagie,tendinla de a mineralocorticoizilorcat 9i a glucocorticoizilor,ceeace ce9te in greutate.Beneficiazade terapiecu hormoni dete.minahipoglicemie,dezechilibrual balanielorso" diului si potasiului,deshidrataae, d€ substitutie. hipotensiune,scadere rapidarn greulatesi asteniemarcata.O peEoanace Nantsmultiroidian Este fofma infantilaa hiDotiroidismului.cunoscuta sufera de aceastaboala si nu este tratata cu corticosi sub numelede cretjnism.Se (afacterizeaza prin steroizi poate mud in c6teva zile prin deshidratare qe9tereint6rziatd, trdsahlrifacialecaracteristice, dez- severasi dezechilibreelectroliticemajore.Un alt simploltare osoasaanormald,retardpsihic,temperatur6 tom al acestei boli este hiperpigmentareacutanata scazuta,btargie. Diagnosticatprecoce,poate fi tratat provocatAde secreliain excesa ACTH-uluisi posibil a MSH-ului(provindin aceeasimoleculd.pri; clivaj cu succescu tiroxina. Gugaendemicd enzimatic),ca rezltltat al absenleifeedback-uluinegaSe caracterizeazdpdn crelterea de volum a glan- tiv realizatde corticosteroiziasupraadenohipofizei. dei tiroide provocatA de aportul insuficient de iod. ' BoalaCoffl Dezvoltareaanormala a tiroidei este provocat6 de Tulburdrialemetabolismuluielectrolitic,provocate excesulde TSH,stimulatde niveleleplasmatice mici prin hipeBecretiade aldosteron. d€ tiroxin6. Diabetulzaharat Disfunctiea pancreasului endocrinconstanddin ' Tetania Aparedatoritdhiposecrelieide homon paratiroi- incapacitateaorganismltluide a oxida glucidele, dian. Principalacauza o reprezint6indepaftarea avandmanifest6riledescrise.
Afldi raspunsulcorect. 1.Hormonulsomatotropstimuleazacregterea,impreund cu: a. hormonii gonadelor;b. insulinq c. hormonii tiroidieni;d. toate r6spunsurilesunt corecte. 2. Diabetul insipid este este efectul: a. hipersecretieicorticotropinei;b. hiposecrelieiinsulinei;c. hiposecrelieide vasopresina;d. toate rAspunsurilesunt gregite. Stabilili dacaenunturilelegateprin conjunclia "deoarece'sunt adevaratesau false; in cazulin care le con. siderati adevdrate,determinatidacdintre ele existd sau nu o relatie de cauzalitate 1.Prolactinaeste un hormon care poatedeterminaprevenireaovulaliei,deoatece are actiuneinhibitoare asup6 produceriicoloiduluitiroidian de catre celulelefoliculare. 2. Hiposecreliade aldosteronprovoaca edeme 9i hipertensiune,deoarece dttce la retentia masiva de sareFi apdin ofganism. Asoclati hormonii cu glandeleendocrinecarei produc a-corticosuprarenala 1.prolactina b. Dancreasulendocrin 2. aldosteronul c. neurohipofiza 3. glucagonul d timusul 4 melatonina 5.noradrenalina e.medulosuprarenala 6. vasopresina I adenohipofiza g. ePifiza rRedac{ati un eseu cu tema ,,Mecadismulgeneralde teglare nervoasd9i umoralda secreiiei endocrine", folosind schemade mai jos.
Tinta primar6
Tinta secundara
4.Migcarea
cartilaginoase,p6n6in jurul varstei de 20 de ani, doar cartilajele de conjugare diafizoepifizaresau de Itligcarea,una dintre insugirile caracteristice ale cfestere.Celuleleacestor cadilajeprolifereaza numai organismelor vii, se realizeaza la om prin intermediul spre diafiza,reafizandastfel procesul de cregere in sistemuluiosteoarticular, cu rol pasiv,si al sistemu- lungime a osului. Cregterea'in grosime este fealizata lui muscular.componentaactival acesteaasigura de zonaintern4 osteogena,a periostului. miscdrilecorpului,ale unor segmenteale sale li DupA ce procesul de crestere a incetat, epifizele bcomotia. ram6nacoperitecu un strat sublirede cartilaihialin, nurnitcadilajarticular. Injurul varsteide 20-25de ani, Sistesrulosos cartilajelede crettere sunt inlocuite de tesut osos,iar Osteogeneza gi cregtereaoaselor epifizelese sudeazala diafize. Dezvoltareaoaselorare loc prin procesulde osteo. Scheletul genezA(fig. 63) care constain translormarealesutuScheletul reprezinh totalitateaoaseloaas€zateln lli cartilaginossau conjunctivo-fibrosal embrionului pozilie anatomicd(vezi fig. 65). in scheletulososal adultului. DuDdforma lor, oaselese clasificdin: . oaselungi- predominalungimea:hurneruqradius, uln6,femur, tibie, fibula: .oase late- predominiilatimeasi inAltimea: parietal, frontal, occipital,stem, scapuld,coxal; .oase scurte - cele trei dimensiuni sunt aproximativ egale:carpiene,tarsiene. Existd si oasq cum ar fi rotula,care se gasescin grosimeaunui tendon(tendonulcvadricepsuluifemural). Aceste oase se numesc sesamoide.Exista, de asemenea,!i oasealungite,cum ar fi coastelesi clavicula,la carepredomiddlungimea,dar carenu prezinta diafizdsi epifize,asa cum au oaselelungi,
SchelEtulcaFUl:ii Estealcatuitdin neurocranillcareaddpostegte encefalul,Fi din viscerocraniu,unde se afld atat seqmentele Fi€. 64 Gteogeieza I calrdi l-i6in: 2 cen! u (pund, p mar de perifericealeorganelorde siml cat si primeb ;gmente cil.drer 'l..apilare eprf.ze:4. cenr: rcrnddn de osificare; ale aparatelorrespirator9i digestiv(fig. 64) a caviiate medulad; 6 G spongioq ?. os compact 8. petost 9. epifize;10.diafizd.
Dupaoriginealor,oaselese pot impartiin oasede dezvoltateprin osificare desmald(endoconjunctiva),9i oase de cartilaj,dezvoltateprin osificare encondrala. Osificarea desfilad - de membrana- dd nasoaselorboltii cutiei craniene,parlialclaviculelor 2 mandibulei. d Aceastd osificare realizeazasi cleste3 in grosimea oaselorlungi pe seamaperiostului. Osificarca encondnlA da na9tereoaselor mem6 . oaselorscurte 9i oaselorbazeicraniuluide prin acest tip de osificare se realizeaza 7 in lungimea osuluila nivelulcartilajului de cartilajuldjafizo.epifizar. In modelulcartilagial unui os lung aparcentre de osificare,mai intai n diafizA,ulterior si in epifize.Aceste cente se nusc punctede osificarepfimitiva(primara). Frg.64 cfd|Iul L frontali2. sfenoid;3. nazali4. ermoid;5 tacimati Osificareaepifizelorincepe mai tarzir-Ldupa ce ele 6. z'gomatct 7 maxilai L mandibula;g can6l audir'v exre.nl ajuns aproape de dirnensiuniledefinitive. Raman 10,occipital;11 lemporal 12.pa.ietal.
t
FuncFile tundamenbl€ale oruanismuluLrman
Neurocraniul este alc6tuit din patru oase nePereche - frontal, etmoi4 sfenoid 9i occipital - 9i din doua oase perechi - temporale9i parietale. Viscerocraniuleste format din gaseoase Perechi (maxilare,palatine,nazale,lacrimale,zigomaticegj cof_ netele nazale inferioare) !i doua oase nepefeche (vomerul si mandibula). Schelehritrunchiului Este format din coloan6vertebrald,st€rn,coaste9i bazin.Bazinulestealcatuitdin osulsacru9i celedoua oasecoxale. ColoanavertebEld Reprezinbscheletulaxial,fiind situah in Partea mediand gi posterioara a corpului. lndePlinegteun triplu rol: ax de sustinerea corpului,protejaream6du' diferitelormiqcariale trun' vei sDinariigi executarea chiului gi capului,Cuprinde5 regiunircervicala,toracala(dorsala), lombara.saclalasi coccigiana. coF Vertebratip prezinta,in parteasa anterioara, pul vertebral,iar posterior, arcul vertebral,care este legat de corpul vertebral prin doi pediculi vertebrali. Acettia din urma, prin suprapunere,delimiteazaod_ ficiile intervertebrale (de conjugare) Prin care ies nervii spinali. lntre corpul vertebral, Pediculii verte_ brali si arcul vertebral se afla orificiul vertebral,care, prin suprapunere, formeaza canalul vertebral ce adaposteqtem6duva(fig. 66). Osul sacnr Provinedin sudareacelor cinci verte_ bre sacrale.Osul sacrueste un os median,nepereche, cu bazain sus. de formdtriunghiulara, Fetele lateraleale sacruluiprezintao suprafat6de articularepentruosul coxal. Varful sacrului,indreptat in joE se unegtecu baza coccisului. Coccigele.Rezultadin fuzionareacelor 4-5 verte' bre coccidiene.
Fia 6t SclEletul 1. os frontali 2. cutia toracicd] 3. humerusi S falanger 9 simfiza metacarpiene; 4.iadius;5.ulna;6.caryiene;7. pubian6;10- ilioni 11. is€hio$ 12. os temporal 13. maxila.i i4. mandibuh 15. clavicular16.manubtq 17.omoplaL18.corPster nal 19. aDendicexifoidi 20. femur 2L rotula; 22 fibul4 23. tibie; 24.tarsienei25. melaiarsiene;26. falange.
Fig.66. V€rt€bri lo.nbard 1.corp; 2. onficiu ve.iebtal3 arc verte' brali4. apofizaartioh.a supenoad;t aPofizaspinoasa;6 suPra' faF de articulafe;7 apofiz6transve6di& pedicul vertebral.
Coloanavertebralb prezinta curburi at6t in plan Claviculaesteun os lung de formaliterei,,S'culsagital,cAt giin planfrontal (fig 67).Curburiledin plan cat6,care se articuleaza lateralcu scapulasi medial sagitalsunt numite lordoze,cand all concavitateapos. cu manubriulstemal. terior(regiunilecervicala lombara), si cifoze,(And Scapulaesteun os lat,de form6triunghiulara, aseconcavitateapriveFte anterior (regiunile toracald si zatcu bazain suq lateralse articuleaza cu humerusul. sacrala). Cuabuaile in plan frontalse numescscolioze Scheletulbratuluiestealcatuitdin osul humerus. si pot fi cu convexitateala staingasau la dreapta. Scheletulantebratului este alc6tuitdin dou6oase lungirradiusulsi ulna. Scheletulmainiieste lormat din 8 odsecarDiene. 5 metacarpiene si 14 falange{penUudegetullpolice- existanumaidou6falange). Scheletul membrelor inferioarc este format din centura pelvina Si scheletul membrului inferior propriu-zis. Centurapelvinaleagamembrulinferiorde scheletul trunchiuluisi esteformah din oaselecoxale,care se articuleazaanteriorintre ele. formand simfiza pubianb,iar poste or, cu sacrul,form6ndbazinulDelvisulosos. ns.67 Coloan vertebraL*L verte. (7 Osul coxalprovinedin sudafeaa trei oase ilion, b.e ceNicale - prima este num| |a atla6,iaf a doua,axisl 2. venebfe ischionsi pubis;aceastasudarese datoreazd adaptarii toracale (12)i 3. vertebre lombare la statiuneabipeda, membrele inferioare fiind dife(5) 4 osul sacru (5)i 5. coc.isele renliate in vederea functiei preluare greutAli de a cor\4-5). puluisi de locomotie. Scheletulcoapseieste formatdin femu.,cel mai Scheletultoracelui lung os din corp. Toraceleosos este format anterior de stern, DosScheletulgambeiestealcatuitdin douaoasq tibia, rer'or,de coloanavertebrald, idr lateral.de coaste. medialsi mai voluminoasa, gi fibula,lateral. Stemul este un os lat. situat anterior.De linia me- agezat6 Rotula este un os tdunghiular. liana a loracelui.Este lormat din manubriu.corDsi cu bazdin sus.situat in tendonulmuschiuluicvadriceps. spendicele xifoid, care rdmanecartilaginospan6in Fatasa posterioarase articuleaza cu epifizadistalda femurului. irul va.steide 40 de ani. Scheletul piciomlui este format din 7 oase tar Coastelesuntarcuriosteocartilaginoase, situatein si 14 falange(numaidoua )artealateralaa toracelui, intinsede la coloanave.te- siene,5 oasemetatarsiene ,rala toracal6pAnala stem.Suntin nltm6rde 12pe- pentrudegetul1- haluce). :echi,fiindformateposteriordintr-unarcososcarese adiculeaza cu vertebreletoracale, iar anterior,din carilajul costal, Primele7 perechi sunt coasteadevarate,cartilajul iof articuhndu"se cu sternul.Perechile VIll,X, X sunt coasta,claviculd,scapul6,humerus,radius,ulnd,j coastefalse,deoarecese afticlileazA cu stemulpain I metacarpiene. talange.ilion. tschjon.: htermediul cartilajuluicoastei VIl. Ultimele doua 'carpiene. pubis. tibia, femur, fibula. tarsiene. metatarsiene : .oastenu au cartilaj9i nu ajungla stern;se numesc : ......''...'....'....': .oaste flotante (libere). Posterior,scheletultoracelui este format de cdtre .ele 12vertebretoracale. Scheletulmembrelor Scheletul membrelor supedoare este format din scheletulcenturiiscapulare9i scheletulmembrului superior liber (scheletul bratului, antebratului9i -la:nii).Centufascapulara leagamembrulsupefior 3e toface 9i este formata din claviculasi scapula .moPlat).
t'
ae orcafismuluium:n Fliql e fuird.nreit€Le
. cutia toracica pentru inima 9i phmani; . bazinulosos pentru organelepelvine. 3. Rol antitoxic. Oaselerelin numeroasesubstan' te to)\ice(Hg.Pb,F) patrunseaccidentalrn organism treptat,fiind apoi eliminaterenal.In ti le elibereaza felul acesta,concenhatiasangvinaa toxicului nu cregteprea mult qi sunt preveniteefectelenocive asuPlaaltor organe. 4. Rol de s€diu pdncipal al organelorhemaiopo' ietice. La copii, toate oasele,iar la adult oasele late contin maduvarogie,hematogena.La adult, mdduva din canalul central al diafizei oaselor lungi este gali ben6 (tesut adiposcu rol de rezerva),iar la varshici, Oaseleindeplinescmai multe rolurifunclionale: estecenuiie,nefunctional6. 1.Rol de pelghii ale apardului locomotof (fig. 68). 5. Rol ln metabolbmul caiciului fosforului ii eleq' Asupra lor actioneazamutchii, asigurandsuslinerea trolitilor, Oasele reprezinta principalul rezeryor de corpului ii locomolia-Se constituie,astfel parghii de substantemineraleal organismului. cele trei ordinerI - articulatiacfaniuluicu coloana Compodlia chimici a oarelor Il - afticulatiadintle oaselegambei9i pivertebrala; Osul conline20% apd ti 80% reziduuuscat.Este cior; lll- afticulatiadintre osul bratului9i cele ale alcatuit dintro matrice organic6solid6,care este antebratului. foartemult intAritade depozitelede saruride calciu, Matricea arganica a osului Este alcatuitd90-95 % iar restulesteun mediuomogen din fibrede colagen, constituind numit substanlafundamenhla,'impreunA oseina,Fibrele de colagen se extind in primul rand de"alungulliniilorde foda de tensiuneti dau osului mareasa rezistenFla tensiune. Sdruile minetaLe,Sunt reprezentatein special de fosfatulde calciu,iarceamai importantasubstanla cristalindeste hidtoxiapatita. La niveluloaselorau loc procesemetabolicesimi' metabolicdo lare celorlalteorgane.O particularitat€ constituie marea afinitate a substanteifundamentale fata de s6rurileminerale.
osein6,hidroxiapatita, : i parghie,matriceorganica, : : calcilicare ' ' 1,'
ra..,::::ti .::l
TEME9I APLICATII
Ra 6& Pard i o3teamu8cu|are S = sprijin F --foda;R ='ezhtenta,
2. Rol de prot€cliea rnor organevitale: . cutiacmnianapentruencefal; . canalul pentrumaduva rahidian spinarii;
* Articslaliiie Articulatiile sunt organe de legAturaintre oase, fiind sediulmi'cArilor. Dupd gradul de mobilitate,articulafiilese'impartln sinartroze Fi diartroze. Shahozele Sunt articulalii fixe, imobile; nu poseda cavitatea articulara.In acesttip de a.ticulalii se executamiscari foarte aeduse.Dupa tipul lesutului care se interpune 'inke cele doud oase care se articuleaza, distingem sindesmoze - se interpunefesut fibros (suturilecraniene),sincondroze - se interpunetesut caftilaginos (simfizele)si sinostoze - se interpune lesut osos (sindesmoze osificatecu viircta). 9i sincondroze Diartozele Sunt articulatii care posedd un gfad variabil de mobilitate Fi se impart in amfiartroze (a iculatii s€mimobile)9i artrodii (afticulatii mobile). Amfiarhozele au suprafete articulare plane sau utor concave(articulatiile dintrecorpurilevertebrale care 9e fac pdn interpunereadiscurilorintervertebrale). Artodiile sunt articulatii sinoviale.cu o mare mo. bilitate(fig 69). Ln niveluluneiarticulatiimobile,mi9cariledepindde forma suDrafetelorarticulare. Ele se pot realiza ]n jurul unuiai( a douaaxesaua tei axe, Artfodiile prezintamai multe elementestructuralei . suprafele articulare; . capsulaadicular6; . membranasinoviala; . cavitateaarlicuhra; . ligamentearticulare.
Fig.69.ArdcuLliagenunchluluL L memb@na sinoviala; 2 cavitat€ adicula.di 3 rotulai4. ligamentartcular,5. menisc. ..'...."..-..*.'...-.: : I Srnanroze, srnoesmoze, Stnostoze, sjncondroze.: i olanroze.amnanroze,artrodtl
t**-*.*--.*--*
-, -*-*-*-'-',.:
TEMESI APLICATII
Noliunielementare de igiendgi patologie
EntoFele Se constituieprin alungirealigamentelor compoDefomfile nente ale unei articulatii,precum gi a ligamentelorde Pot aparea la nivelul oric6rui comDonental sistemului osos;cele mai int6lnite sunt cele de la nivelul vecinatate.Pot avea diverse grade de gravitate,tra. coloaneiveftebrale:cifozE lordoza Si scolioza.Cifoza tamentul fAcandu-sediferentiat.Se asociazaffecvent reprezintao exagerarca curbudi coloanei toracale; cu sinovite. Luxaliile lordozareprezintdo exagerarea convexitdtiicoloanei SemnificS dislocarea elementelor componente ale lombare,iar scolioza o curbare laterala,anomal6 a unei arliculalii, in speciala suprafetelor articulare. coloanei vertebrale,putand aparea la orice nivel al Celemai vulnerabile adiculatiisuntcelealegenunacesteia. chiului umarului. si FEcturile 'Bolile reumatisrnale lnterupereacontinuit6lii anatomicea unui os De Termenul deartritdestegeneral pentruunnumaade reguldsuNin in urma unor tfaumatismedar exist6 Si peste 50 de afectiuni articulare diferite,toateavandca situalii particulare,in cadrul unor boli, cand pot fi gi celor spontane(osul este fragil sau fragilizatin cadrulunei simptomedemul,inflamatiasi duerea Cauzerc maimulteartxiteramannecunoscute, da. multedinbe suferinte sistemice).
elesuNinunorkaumatisme sauproceseinfeqioase.
oleoruan$n'\rLu un8n tun.i h flnda,ne11316
S is [ en] ulm u s 6 i r l a r Sistemul muscular este format din muschi, care sunt organeactive ale migcdrii.Acest rol este realizat de catre musculaturascheletica- somatica- avand in structura sa lesut muscularstriat. Muqchii au forme variate.Se descriu mugchi fusiformi - biceps, tricep6, mugchi triunghiulari - piramidal al abdomenului, muichi de forma pahulatera - marele drePt abdominal9i mareledorsal,in formd de cupola- dia" fragma,in forma de trapez- muqchiultrapez,muqchi chculari- orbicularulbuzelorsi cel al pleoapelor, sfincterele.
* Str u ctu ramugc hi ul ui Ml$chii scheletici(fig. 70) prezintao po4iune centralAmusculara,mai voluminoasa,numit6 corpul mu$_ chiului, 9i doua extremitau de culoare alb'sidefie, numitetendoane, careauin structuralor lesutfib.os. Unul dintretendoanese inserape osul fix 9i se nu' meste ori:ErineamuqcNului,iar celalalt se Pridde de osul mobil €i se numesteinserlia mutchiului.In general,origineaeste unicA,dar 3e cunosc Aimu9chi cu Corpul mai multe origini:biceps,triceps,cvadriceps. muschiuluieste format din fibre muscularestriate.La con' exteriorulcorpuluimuscularse aflao membrana junctiva, numita fascia mugchiului. Sub aceasta se aflA o lama de lesut conjunctiv, epimisiun! din care perimisium pornesc,in interior.septuriconjunctive. invelesc fiecare fibra teci fine de fesut conjunctiv muscularA endomisium Mugchiulare o bogatavascularizalie. IneNatiamugchiuluieste dubl6,somatica9i vegetativ6. InervatiavegetativAdeterminareacfiivasomotorii.
grupede mugchischeletici Principalele Mugchiischeleticisuntgrupaliin mugchiicapului, gatului,trunchiului s,imembtelof (fig. 71).
Muschiiclprrlui La cap se descriudouScategoriide muqchi:mutchii mimicii, care, prin contraciia lor, determinadife rite expresii ale fetei, 9i mu9chii maseteri,care inter" vin in realizarea actuluimasticatiei,
Mugchgatuhi In regiunea anterolaterala a gatduiseaflao serie
de mugchi,aqezalipe mai multe planuri,care,dinspre suprafala spre profunzime,sunt muichiul Pielos al g6tului,careincrelelte pieleagatului,apoimupchiul sternocleidomastoidian. Nugchii tn]nctliului Mutchii trunchiuluise grupeazd in muqchiispatelui 9i ai cefei, mulchii anterolateraliai toracelui 9i mugchii anterolateraliai abdomenului. Mugchii spstelui gi ai cefei in plan superficial, superior se afl6 muqchii hapezi. lnferior de muschii traoezi se afla marii dorsali. IvlugchiiantdolateEli ai toracelui ln parfea ante" rioaraa tomceluise gdsesccei doi muichi pectorali - marele9i miculpectoral. Mai profund se afla muqchiulsubclaviculargi dintatulmare- situatlateral. ln spaliile intercostale se gasesc mugchii inter costaliexte.ni!i intemi. La baza cutiei toracice se afld diafragma, un muschi lat. care seDaracutia toracica de cavitatea abdominala,avando fata boltita spre torace 9i o fata concavAspre abdomen. MuqchiianterolateEliai abdomenuluLSunt mugchi lali. De o parte ii de alta a liniei mediane se afl6 mus-chiidrepli abdominali.Anterior fala de fiecare mus-chidrept abdominal,se afla muschiul piramidal. Lateralde mu$chiidreptiabdominali, se afldmuqchii oblic extern,oblic intem Fi transveBal abdomenului.
Ilugciit merlDrclor ItiuFhii membn ui supedor Sunt grupaliin muqchial umarului,bratului,antebraluluiFi mainii. Principalulmuschi al umarului,deltoidul,este situat imediatsub piele 9i ridicamembrul superiorpanab orizontala,realiz6ndabducliabralului. l-a nivelul bralului distingemantedormugchiulbi. ng. 70. Shuclr|ranutchubi: 1. pe os| 2 tendor 3 fascie; cepsbrahial,mugchiulbrahial mus,chiulcoracobrahial. 9i 7.fasciculiS fib|a 5 epimbiumr 6. pedmisium; 4.mutchischeleuci Posterior, la bratg6simmugchiultriceps. muscularai 9. endomisium.
Mugchiianterioriai antebraluluisunt flexori ai qi ai mainiigi pronatoriai mAinii.Uniisunt antebralului flexoriai degetelor. Muschiiposteriori9i lateraliai antebraluluisunt extensori ai antebralului. mainiisj degetelor. Manaposedaun aparatmuscularcomplexFi are mugchinumaipe fala s€ palmarasi in spafiileinter osoase Mu$chiimembruluiinfedor La membrulinferiorse descriumuschiibazinului, mulchiicoapsei, muschiigambeiFimugchiipiciorului.
. ln.jurul articulalieigolduluise gasescmuschii
lealert La coapsd,muichii sunt grupafi 'in loja anteromediala,loja posterioard9i loja laterala. In lojaanterioarase afld mu$chiulcroitot careeste cel mai lungmugchial corpului.Sub mu$hiul croitor se gasegtecvadricepsul. ln parteamedialAa coapseigAsimcei trei muSchi adductori - mare, scurt Fi lung, 9i muschiul drept medial.Acestipatru muschi.prin contractie. apropie coapseleintre ele - adductie.
Frg.7L lilutchl &helelicir L mutchii anteb.aluluii2. mutchiul biceps b|ahial 3. muFchiultrapezi4. mugchiuldinlat 5. muschiu]c.oiror: 5 mutchiul c€dfteF femural7. mu$chiigrupuluiposte or al gambeij8. mwchli grupuluiante or al gambeii9. muschiutdrepr mediali :0. mu$chlul adducior lung 11.mugchiuloblic exte4 l2.muFhiul drcpt abdomlnali13. muFhiul peatofal mare; l4.mu$chii delroidi 5mu$chlul stemocleidomastoidia[16.mugchiulmasele4lTmuichiu] o$icul al pleoapelor;l&mu$chiut fronial; 19.mugchiultemporali 20.mulchiul ocipitzl 21.muschiul ldceps b.ahial;22. rcmboid;23. mugchiulmare do6ah 24. aponeroza lombard;25. muqchii f;6ieri; 26.muschiulbic€ps lemuEl 27.mugchiulgashocnenian;28. mugchiulsolea..
C
a
:!ic!ile ftrndamentale unan aleorlanismulu
in loja posterioarase afla mugchii biceps femural, semitendinossi semimembranos. Mugchii gambei sunt gruPali intr'o loja anterolaterala gi o loid poste oara. ln loja anterioar6se afla muschii tibial anterior gi extensoriai degetelor. in lojalateraldse afldmuqchiiperonieriscurt 9i lung Loja posterioa.dprezinta,in plan superficial, mugchiul gastrocnemiancare,impreuna cu solearul, formeazahicepsulswal. in planul profund se afld mugchiitibial Posterior9i flexori ai degetelor.Ei fac extensialabei piciorului $i flexia degetelor. Muschiipicioruluisunt a9ezaliat6tPe fala dorsala, c6t 9i pe fala plantar6.
* Extensibilitateaesleproprietatea mugchiuluide a se alungipasivsub actiuneauneifoft.eexterioare. Substratulanatomical extensibilita$iil reprezinta fibreleconjunctive9i elasticedin mu9chi. mugchilor specifica 'Elasticifateaesteproprietatea uneiforle!i de a reveni de a s€deformasubactiunea pasivla formade repausatuncicandfo4aa incetatsd o rePrez_ Bazaanatomica a acesteiproPrietdli actioneze. intafibreleelasticedinstructuraperimisiumului per' ' lonusulmuscularesteo staredetensiune manenta,caEcteristicamugchilorcare au inervalie motoriesomatica!i seMitivaintacte.Dupadenervare, tonusulmuqchilorscheleticidispare.Tonusulmuscular estede natura.eflex6. Conbactiialefihei mw€ulareshiate: . i2ometrice- lungimeamutchiuluiramanene dar tensiune;cregtefoartemult ln timpul schimbata, lucru acestuitip de contractigmuschiulnu Presteaza mecanicexter! toat6energiachimicare pierde6ub form6decalduapluslucrumecanicintem.Exemplude i2ometricd estesuslinerea contrac.tie Posturiicorpului
scheletici mugchilon Fiziologia Mugchiischeleticiasigud tonusul,Postura,echili' efec' Componenta bful,mimicagi miscarilevoluntare. tofie a reflexelorsomaticede tonus,posturd,echilibru si redresare,precum 9i a activitaiii motorii voluntare, a expresieistarilor afectiv emolionale9i limbajuluio reDrezintamugchiulstriat somatic. Mutchii scheleticireprezintdaproximativ40% din masaorganismului. Propdetittilemugchilor Conftactilitatea (fig. 72) este proprietateaspecifica mu$chiului$ reprezintacaPacitateade a dezvof ta tensiuneintre capetele sale sau de a se lcurta. Baza anatomicda contractilitdlii este sarcomerul,iar baza moleculara o constituie proteinele contractile. Safcomeruleste unitateamorfofunctionalaa miofib' dlei si estecuDrinsintre douamembraneZ * Excitabilitatea se datoreaza ProPrietaflbrmembranei celulare(permeabilitateselediva, conductanF ionica, polarizare electrica, pomPe ionice). Mugchii faspund la un stimul printrun Potenlial de acljune p.opagat, urmat de contraclia caracteristicd.Intre manifestareaelectricade la nivelul membfaneifibrei mecanicede la nivelulsaP musculare$ fenomenele comeruluise produceun lant de reactii fizico'chimice, numit cuplaj excitatie'contractie.
lo 10 7
10710 (cu !€{r'trrnlod|6} I m' Ftq.72 ConEncie fornarct comPlexelor 4. miofibla;5 Loaondde 2. nucleu: 3. sacide srcae a calciulul 8. disctntu' 6. ercomerrelaxat?. bandaH luminoas6i saf€ol€ma ne€at6mdd A)i 9. disccl (bandaD 10.membrana Z 11.filament in conhaclie de miozinaiD. fllamenlde actin6i13.sarcomel
.bofonice - lungimeamuschiuluivadazd, iar ten" siunea rdmane constanta. MuFchii realizeazalucru majori_ mecanic.Acestecontracliisunt cafacteristice tafii mulchilor sheletici; . auxotonicA- variazd9i lungimea9i tensiunea mu;chiului. ln timpul unei activitali obitnuite, fiecare izotonicesi auxomutchi tfece prin fazeizometrice. tonice. MaI fegttrile conta4iei muscdare L Manif8tarile electrice sunt reprezentatede po' tentialul de aciiune al fibrei muscularc.Stimulareafi' brelor mugcularepe cale naturala(de la placa motorie) sau artificiala(cu curent electric) provoac6apari' lia unui potenlial de aciiune propagatin lungul fibrei cu o vitezade 30 m/s. Potenlialelede acliuneale unei unita! motorii se sumeazd,dand potenlialelede placamotorie,Activitateaelectricda lntregului mu'chi sau a unitaulor motorii componentepoate fi inregistrat6, oblinandu.seelectromiograma. Z Manifestarilechimrcesunt initiatePrin mecaProcesele nismul de cuplare excitatie'contraclie. chimice din mugchi asigura energianecesaraproce' selor mecanice Metabolismulmusculareste anaerob 'in primele 45-90 de secundeale unui efort moderat sau intens,timp necesaraparatuluicardiovascular9A feglezeaportul de oxigen.Dupa primele 2 minute de efort necesitalileenergeticegunt satisfacutein cea mai mare parte aerob. 3. l4anifesdtlle mecanice(fig" 73) se studiaz6cu ajutorulmiogafului Aplicareaunuistimuluniq cu valoare plag determindo contra4iemuscularaunic6,numiti secu6amuscularb,carc are urmatoarelecomponente:
b.
nC 73 Contaqia multr'ltra a. secB6i b. tetanos.
F&i 74 Joncfute neuremultrlbta L libra neufonalamoto ei 2.ramificatii neruoasq 3. nucleul fib.ei muscularer4 m'ofib. ai 5.phca motoie; 6. mito.onddii 7. fantajonclluniii & pla€6motorie (oncljuneaneuro.mus€ulara)i 9. vezlculesinaptice.
a. faza de latentd.dureaza din momentulaplicarii excitantului9i pandla aparitiacontracliei.ln timpul acesteifaze,are loc manifestarea electricaa contractiei,a carei durat6depindede tipul de mugchi, fiind de la cca 0Ol s la mugchiulstriati b. faza de confiactle dureazd ln medie0,04s; c. faza de relaxarc d:l.reaza O05s, SecusaDoatefi izometricdsau izotonica.Durata estede 0.1s,iar amplitudinea ei va_ totalaa secusei riazapropo4ionalcu intensitateastimululuiaplicat pAnala o valoare Acestfaptseexplicaprin maxima. in contractiea unui numaftot mai mare antrenarea stimude fibre musculare. Demasur6ce intensitatea luluicreFte. Daca.in loc de stimulareunic6,sefolosescstimuli repetitivi,la intervalemici 9i regulate,curbarezultata nu mai esteo secusA, ci o sumatiede secusenumit tetanos(contraclietetanica)i a. incomplet,al caruitgraficprezintaun platoudin' lat exprimandsumareaincompletda secuselorla stimularearepetitivacu frecvenldjoasdde 10-20sti' muli/secund6; graficprezintaun platouregu' b. complet,al car].]'i' lat, exprimandsumaliatotala a secugelor,oblinuta pdnaplicarea cuo frecventa multmaimarei stimulilor 50-100stimuli/secunda. Toatecontractiilevoluntareale muschilordin or_ ganism sunt tetanosuri 9i nu secuse,deoarece comandavoluntarasetransmitela mugchiprinimpul' si sud cu ffecvenlamare.Existainsain organism s:tualiiin carecontractiaesteo secusa:frisonul,sistola cardiaca,contracliaoblinutain urma reflexului miotatic. se dato" 4. l4anifeshriletermicealeconhactiei reazafenomenelorbiochimicedin fibra musculara. Randamentul contractieimasei musculareeste de chimica 30%,ceeace'inseamn6 ca ?0%din energia setransformd in eneroie calorica.
:-_:: e tundamentale €leorlanism!ulurnaf
No ii u nei l e m entare de i gi enE 9i pato lo g ie gi foqamusculard Oboseala Obosealamuscularaeste determinatade o stare de contraclieprelungita9i suslinutda mugchiului. Ea se datoreazaEi este pfopolionalacu mta epuizdrii glicogenului muscularla care contribuiegi scaderea pH-ului intracelular,prin acumulareade acid lacdc, inhib6ndunele enzime.Se consideraca parteacea mai male a oboseliimuscularelezultadin incapacitatea proceselor contractile !i metabolice ale fibrei muscularede a realizain continuareacelasilucru mecanic.In plus,dupao activitatemuscularaprelungita poateavealoc o diminuarea transmiteriisemnalelornervoasela niveluljonctiuniineu.omusculare, cea ce are ca efect,in continuare,diminuareacontractieimusculare. Uneori. muschiul obosit intra in contractura (crampemusculare). dureroasa Practicarea unuiefort fizicintensdupao perioadamai 'indelungatd de inac. tivitateesteurmatdla 2 - 48 de ore de aparitiaunof dureri persistente,uneori foafte puternice,la nivelul grupelormuscularesolicitate,fenomennumit febra musculara. Aceastase atenueaza sauchiardisparela reluareaaceluiasitiD de efort. Prevenireainstalafii precoce a oboselii Si scdderii fo4ei muscularese poaterealizapdn gradareaprogresiva a activihtii fizice, respect6ndu-se curba capaciatii de efort pe parcursulzilei9i saptamanii. Activitateafizica intensdtrebuiesa altemezecu pauzeobligatodipentrurefacerea capacitai de efort. Excesele trebuie evitate, prevenindu-seastfel intinderilesi ruDturilemusculare lntinderi tl rupturi musculare Contracliaexcesiv6 unui muschipoateduce la 'intindereasau chiarla rupereasa,precum a ti tesutului conjunctivadiacent. 'Dishofllle mu8culare Cunoscute ti sub denumirea de miopatii, reprezinhreprezinta un grup de afecliunimusculare ereditare,cu severitatedife.it6,progresive,care se diferentiaza clinicprin distribuliaselectiv6a g.upelor musculareafectate. In cazulacestormaladiide naturadegenerativa, tesutlilmuscularstriatscheleticesteinlocuit succe. siv cu tesutul sclero-adipos. Prin retraqtiiletendi' noase,cafepot insotiafe(tiunilemusculafe. se ajunge la deformarimai mult sau mai Dutinaccentuateale trunchiuluisi membrelof. Miopatiilepot apareala varctapregcolara, la pubertate sauin jurul varsteide 20 de anigi rar la peste30 cleant
.Lucmrepracttd Evidenfierea propdetEfllor mugchiuluischeletic o Extensibilitateasi elasticitateamusculara Material necesar: broascd, husA de disectie, stativ, greutdii de la balanla analiticd,rigl6 gradat6, Dlansetd.
Mod de lucru Se detageazamuschiul gastfocnemianal broastei.Pe tendonul lui Ahile se aDlicadoud legaturi:una dintreele se pfelungeste cu un fir din materialplastic suficjent de rezistentDentru a suportagieutatide panaIa 500 g. Se mai aplicao legdturasi h tendonul superior 9i se suspendade tija care va fi asezatdperyendicularpe suport lnhe legaturile distale se introduce un ac ce va indica pozitia extremitafi inferioare a mugchiului.ln fala acului indicator se va agezavertical gla, penuu a estimain mm alungireagi scdtarea mugchiulul. De primalegatuGdistalase prindeo greutatede 10 g peDtruma.careapoziliei de repaus.De cealaltd se ata$eaza,succesiv,greutau de la 10 la 500 g. Alungireamuschiului este propo(ional mai mare la
primelegreutdiifal6 de ultimele. PemdsurAce greutAle suntfnlafiirate, revinela lungimeainitiala. a Excitabilitatea musculard l4alerial necesar:pfeparatneuromuscular gastrocnemian.sciatic,baterie electdca de 6 sau 9 V, fi.e de sarmdde 6onerie. lvlod de lucru
Penfucastjmularea electdca sAnudetermine Si reacliaterminaiiilornervoasemotorii din mupchi, acesteavor fi deconectateprin degenerescentd valeriab4Inand preparatul 2-3zilela o temperaturb de 2-3'C,fibrelemr-.rsculare ramanand viabile. Prinstimularea electricadirectA,muschiulvar6spundeprin contraclii,
AsoclaFoaselescheletului, denumitein coloanadin stanga,cu clasificarea dupaformaacestorqprezentata in coloanadin dreapta; L vertebrd a.lungi 2. carpiene, tarsiene b. scwte 3. uln6,fibula c. hte 4. rotula e. sesamoide Asodai urele formealemugchilorcu denumirileac$tora: 1.patrulatera a. biqepsulfemural 2. cupold b. marele dorsal 3. fuziforma c. diafragma 4, triunghiulara d, piramidalal abdomenului 5 circulara e. sfincterul piloric Redactatiun eseucu tema,Sensibilitatea componentele functiilorde relatie.,structuratdup6 9i migcarea, plan: urmatorul . importanlaintegritatiianatomqfunclionale a organelorde siml in perceperea tnsugirilolobiectelor9i derulariifenomenelof din mediulexterngi intenu . rolul sistemuluinervostn transmitere4prelucrarea pi integrarea informatiei; . sistemulendocrincafactorreglatoral cregterii9i dezvoltarii gi al comportamentului organismului uman; . miscareaca modalitatede integlarea organismului in mediu, Gislti asociereaincorectSreferitoarela numaruloaselorcareinbd in componenlamembreloca, brat coapsA; b. antebr4- gamba;c. metacarp- metatars;d. sarpiene- tarsiene. Albli Espunsulcorect, Coasteleadev6rate reprezintAi a, trei perechid. douaperechi;c. opt perechi;d, primelegaptepe.echi; e.coastelelibere. C6EiFraspunsulgregitcu privitela cu$urite fiziologicealecoloaneivertebrale: a- cervicala; b. coccigiana c,lombar6;d. toracala; e. sacmld, stabilifidacaenunlurilelegateprin conjuncliadeoareqe'suntadev6rate saufalsqin cazulin carele con. sideraficorecte,detemlna! dacdintre eleexist6o relaliede cauzalitate. . Artrodiilesuntconsiderate articulaliifixe, deoarecese realizeazA prin parghiiosoase imobile. . Rotulaesteun os triunghiular, d€oareceestesituatAin tendonullui Ahile. .Fracturilespontlnedeterminaluxalii deoarec€suntdislocateelementele componente alea.ticulaliilor. . Osificaread$mal6 estedenumitdde membrana", deoarecedd na9tereoaselorbazeicraniului . Creqterea in grosimea osuluise realizeazA prin perios! deoarececartilajeleprolifereaza numaispre diafiz6. . Entorseleau diferitegradede gravitate,deoarecereprezintdalungirivariabileale ligamentelor articulare9i periarticulare. RedactaF un eseucu tema,Respectarea curbeide efort zilnicai s6ptam6nal in prevenirea bolilorsistemugi aleceluimuscular', lui osteo-articular
FlrclillBflrndqmEnia 6 sl€orulnsffll$ trnon
giabrorblia 1,0igestia Sistemuldigestivestealcatuitdin organela nivelul carorase realizeazd digestiaalimentelor, hansformarea lor in produgiabsorbabiligi eliminarearesturilor neabsorbite. I 2
ng: 77.tr!.rttlil subFc 1. slomaqZ flerura duod€no.F unald; tjejlE 4. ileoni5 ap€ndice v€rmifor@ 6. cecj7.mezenterL colon
Flg 75.Clrtiltea hjc.h 1 bur6 sup€riolr6i2 ft€nulbrE€lsup€doare 3. palatuldur 4 palatulmoal€j5lueta 6. cavttateafad.gjane7 amig. daldpalatim:8 buzalnferioara9. frcnul lingual10.[mb4 lL mola4 lZ prcmolanB. c'nh 14 incjslvi 15.stnsie
Flg:76 Storneut L lundul 3tomacului2 cotPgn61rlc3. mug
ShtemuldigestivestealcAtuitdin tuh.i digestivli glandeleanexe 1,Tubuldigestiv,formatdiff -cavitateabucala(fig.75); -faringe (nazo-,oro. qi laringofaringe)s€gment comunaistemelor digestiv9i respiratoc - esofag; -stornac(fig.76, -intestinulsublire(fig 77),din trei po4iuni- duo derrjejunQiileon; I
FIO?A hte!frtul grG l" colonhansv€Bi2 flexuh collc, surngii3.co loo d$cend€rt 4 colonsigmold5 f€ct 6, \rhrL ihacecal.i 7 ileoD & tenij{b€nzimunbr€!9. hausEeI0. apendic€eptplolce(adipdse} lL mezocolonr 12 apendjc€v€rmifomt Lf ceci 14.colonas{endenr
-intestinulgros,tot cu trei por.tiuni - cec,colon(as" cendent, tansvers,descendenL sigmoid)Firect(fig.78). 2. Glandele anexetubuluidigestivl parotide); sublinguale, -salivare(submandibulare, - ficatul -pancreasul(fig.79).
acestaeste alcatuit din substanteanorganice(0,2%) 9i substanle organice(0,3%),Principaliielectrolili din salivasunt Na . K,. Cl-. HCO.-,HPO|. Mg2, Ca2, a caror concentraiie,cu exceptiaK+, este mai mica decat in plasma sangvind.Principalelesubstanle organicesunt amilazasalivara, mucina,lizozimul. Functiile s€livei L Protec_tia mucoaseibucaleprin: racirea alimentelorfierbinti, diluareaeventualuluiHCI sau a bilei care ar regurgitain cavitateabucald, indepdrtareaunor bacterll 1 2 Digestiv:saliva'incepeprocesulde digestieal 2 amidonului.o amilazaproducedigestiachimicaa amidonului prcparat,care este hidrolizatin trepte pan6la stadiul de maltoza.Aceast6enzimava fi inactivatAde 3 pH.ulintraqastric scazut, ' Slnlesnigte masticalia. lubrifiazaalimentele. uSu5 rand deglutitia; umecteazd mucoasa bucald, favori6 z6ndvorbirea. 4 Excrelia unor substanteendogEne(uree, creatinin6, acid uric), exogene (metale grele sau agenli Flg.79. Flcatul il pan.Ilasul 1.stomaci2. canaleh€paticei3. €oada patogeni)si rol bactericidprin lizozim. pancreasulul4 corpul panc.easului5. canalepanc.eatic€(pdnci 5 Elaborareasenzalieigustativepdn dizolvarea pal Msung 9i accesorSantodni)i6. capulpancreasului; 7. sfincter substanlelorcu gust specific pe suprafalareceptivaa Oddii8. duodeniL vezicabiliad 10.canalcistiq 11.ficar analizatoruluigustativ. oJoacd rol important'in menlinereaechilibrului Digestia hidroelectrolitic. Tubul digestivasigurAaportulcontinuude apd, Ca urmarea hansformarilo. din cavitateabucald, electrolili9i substanlenutritivenecesareorganismu. alimentelesunt omogenizate. imbibatecu mucus si lui,prinil. deplasarea alimentelot2. secretiasucurilor f otmeaz' bolul alimentar.
digestivegi digertiaalimentelo4 3. absorbtiaprodugi. Degbtfa lor de digestie,a apeigi a electrolitilor Deglutitia(fig.80) cuprindetotalitateaactivitallor Digestisbucalb motoriicareasigudtransportul boluluialimentar din Activitateamotoriea cavita$ibucaleconstadin cavitatea bucala in stomac. Esteun actreflexcarese masticatieFi din timpulbucalal deglutitiei, desfisoara ln treitimDi. Ma3{iqo|b Masticatiaeste rm act reflex involuntar,care se poatedesfasura Sisubconkolvoluntar.Reflexulmastjcatorestecoordonatde centrinervoFidin trunchiul cereDtal Rolurile masticaliei: 1. fragmentarea alimentelor, facilitanddeglutitia9i cregtereasuprafeleide contact dintre alimente9i enzimeledigestive;2. formare,lubrifierea 9i lnmuierea bolului alimentar;3. asiguracontactul cu receptoriigustativi ti eliberareasubstanlelor odorantecare vor stimula receptorii olfactivi, iniliind secreliagastrica, S€diq sah.{d Activitatea secretorie a cavitaiii bucale se datoreazdglandelorsalivare. Compodia sallvei Zilnic,se secreta800-1500 mL de salivacare contin 99,5%apaSi0,5 %reziduuuscat;
3 4 Fig 80. Degl'rtiti.: L esofagi2. bolalimentaq3. cardiai4. stomac.
Lucrareprachcd Pentrua punein evidedarolul amilazeisalivare in digestiaamidonului,folosili solulie de amidon profiet 1%,soluliede iod iodurat1%"9i 3 eprubete, cedandastfeli
Efectuati: EprubetaL I mL solulie amidon,1-2 picaturiiod
Seobserva: Apafeculoarea albastr6
Concluzie Datorita iodurii de amidon
Epfubela III La 2-4 min, lmL solulie culoareaalbastrd
dext.ine(amilo-, vireazain albashudextdna) l-2 picaturi violet iodiodurat, La 5-6min,culoa.
0,5mLsaliva La 7-8min, dispare,solufiafiind
Eprubeta lll: Dupa30min,cu l mL solulie amestecul incolor amidon, dineprubet6 1-2picaturi efectuali o reaciie iodiodurat, derecunoaFtere 0,5mLsaliva a glucidelor reducatoare
amidonuldau hnga dextdne,i moleculede malioza cu proprie. tili reducatoare
ln odce etapa,prin fierbereacontinutuluieprubetei,progresiareacliilorde hidrolizaa amidonulLri poatefi intrefupta,ca o consecinFa inactiv6rii ami" lazei.Astfel, daca fierbem amesteculde culoare albastr6-violeta, culoareadispare,iar dupa r6cire nou, fara apafedin sa se mai modifice,indiferentde inteNalulde timp, fu perienlademonstreaz temdabilitatea enzimei. 1.Timpul bucal (uolunfar).in momentulin care alimentelesunt gatapentrua fi inghilite,ele suntin mod voluntarimpinse in faringe.De acum incolo, p.ocesuldeglutitiei un devineln intregime, sauaproape, poate automat in mod nu mai fi oprit. act obisnuit 9i, 2.Timpul faringiarLBolul stimuleaza a ile recepjurul in fadnge. lmpulsurile de la acest toarcdin intrarii
nivelajungla trunchiulcerebralsi initiazao seriede contractii faringienemusculareautomate,care au ca rezultat prevenireapatrunderiialimentelorin trahee,alimentele deplasandu-se liber spreesofag.Intregprocesuldureaza1-2secunde.Etapelesuccesivealedeglutifieisunt controlateautomatde centruldeglutitiei. Centruldeglutitieiinhibaspecificcentrulrcspirator bulbarpe duratadeglutitiei,oprindrespirafiain oricepunct al cicluluirespirator. 3. Timpul esofagian Esofagulare in principal rolLllde a kansportaalimenteledin faringein sto" mac,iaamigcarilelui suntorganizate specificin vede. rea acesteifunclii.In mod normal,esofagulprezinh doua tipuri de migcariperistaltice:peristaltismprimar 9i peristaltismsecundar.Peristaltismulpdmar estedeclangatde deglutitie9i incepecandalimentele trec din faringein esofag;este coordonatvagal. Peristaltismulsecundarse datoreazaprezenteialimentelofin esofagsi continuapanacandalimentele sunt propulsatein stomac;este coordonatde sistemul neNos enierical esofagului. Pe masur6ce undaperistaldca se deplaseaza spre stomac,o unda de relaxare.transmisaprin neuroni mienterici inhibitori, precedd contrac!ia. Intreg stomaculqi,intr.o mdsurAmai micd,chiarsi duodenul se felaxeazd candaceastdundaajungela nivelul esofaguluiinferior,pregatindastfelcavitdiilerespec. tive pentruprimireaalimentelor. La capatulterminalal esofagului, pe o porliunede jonctiuniicli stomacul,musculatum 2-5 cm deasupra circularaesofagianaeste ingroFata,functionandca un sfincter. Acest sfinctefprezintao contractietonica;i este destinsprin relaxafear€ceptiva.Contractiaacestui sfinctercontribuiela pfevenireaunui reflux gastroesofagian. ' . " , Ct ^ irNr€c f iE t E ' -' " -. . -. . . . , . -- . -' -. -- " ' : : masticalie,deglutilie,bol alimentar,amilaza,lizo: zim, dextrine,maltoza,timp bucal,timp faringian, unddperistaltica, unddde relaxare : timp esofagian,
Digestiagastric6 in stomac, alimentelesufera consecintaacti" vihlilor motofii ti secretoriiale acestuia,care produc boluluialimentafintr-opastaomogena rransformarea gastric. numitachim Mofiljtaie! gasbica Activitateamotorie a stomacului(motilitateagastri1.stocareaalimentelorca umare a c4 fig 81)realizeaza: receptivei felaxarii 2 amesteculalimentelorcu secreliile gastrice;3. evacuareacontinutuluigastricin duoden. Perbtaltismul. Contrac,tiileperistaltice, iniliate la granifa dintre fundul gi corpul gastric,se deplaseaz6 propulsiaalimentelor c6trepilot caudal,determinand peristaltice Fota contracliilor esteconholat6de ace' gastrina. tilcolind9i de
ng & Motjlitale! gi.$ricd: 1.pedsialismi2. rebopulsiagastricd.
Retropulsia CuprindemiFarile de du-te-vino ale chimului, determinate de propulsia putemic6 a conlinutului gastric catre sfincterul piloric inchis. Are rol importantin amesteculalimentelorcu secreliile gashice. Acti\4tateaseqetorte a rtomacqlul Secreliile gastrice continu6 procesele digestive inceputein cavitateabucala;cantitateaseoetaE zilnic
este de aproximativ2L 9i este r.rnlichid incolorcu pH-ulcuprinsintre 1 si 2,5Iaadulli.Contineapa(99%) ii reziduuuscat,alcatuitdin substanteanofgan:ce (0,6%)Fi organice(0,4%). Celulelesecretoriigastricese afl6 la nivelulglandelor gastrice,situatein mucoasagastrica.Exista douatipuri de glandegast.ice. a. Oxintice - localizate la nivelulfunduluigi co.. pului gastric,SecretdHCl,facto. intrinsec(glicopro. pentruabsorbtiailealaa vitamineiB12) teinanecesar6 mucus. 9i PePsinogen b. Pilorice - localizalein regiunileantrah gi pilorica. Conlin celule C (care elibereazagastrina)!i celu' le mucoase(secret6mucus). A. Subshntele anorgaDice.Prezeniaacidului clor hidric este caracteristica suculuigastric.in conditii bazale.secretiasa variazaIntre 1 ti 5mEq ora HCI liber saucombinatcu proteine. HCIeste necesarpentrudig€stiaproteinelor, asigurareaunlii pH optim pentru ac-tiuneapepsinei,activarea pepsinogenului, reducereaFe3+la Fe2*,mai proliferdriiintragastrice ugorabsorbabil, lmpiedicarea a unor bacteaiipatogene.Substanle care stimuleaza secretiade HCIsunt acetilcolina, secretinati gastrina. Inhibareasecretieise datoreazasomatostatineielibe. ratadin neuroniai sistemuluinervosenteric. B. Principalelesubst€nte organice din secreiiile gastricesunt enzimele!i mucina. Secretia de pepsinogen Pepsina,forma activAa pepsinogenului, este o enzimi proteolitica, activain mediuacid (pH optim 1,8-35),careiniliazapfocesul de digestiea p.oteinelo.. Pepsinogenul esteactivatde contactul cu HCI sau cu pepsina anterior formata. proteinelecarevor fi hansformate Pepsinascindeaza in aminoacizi. LabfermentuL este searetatnumai la sugar.Rolul sdLleste de a coagulalaptele,pregatindulpentru digestiaulterioara.Sub acliunealui 9i in prezenla Ca2. cazeinogenulsolubil se translormain paracazeinatde calciu,insolubil. Lipaza gastricd,este o enzim6lipoliticacu activitate slaba, hidroliz6ndnumai lipidele ingerate sub formade emulsie.pe cafe le separain acizigfasisi glicerol. Celafinaza hidrolizeazagelatina. /lucujuleste o glicoproteina secretatiide celulele mucoase,cu rol in protectiamucoaseigastrice,atat mecanic,c6t ti chimic,fala de acliuneaautodigestiva a HCIFi a pepsinei. La nivel gastricare loc absorbtiaunor substanfe, precum cele foarte solubilein lipide,etanol,apa 9i,in cantitati extem de mici, rodiu, potasiu, glucoz6 9i aminoacizi.
Fln4ile tundamenideale sgEdsufu ln'tan
Dig e sti a l a nivelul intestinuluisublire ActivideE Eptsie la nivdtjl inbsrinufui sublire Misc6rilede la nivelulintestinuluisubliresuntcontractiide amestec9i contracliipropulsive. Conttactiile de amestec (contracliilesegmen' tafe) fragmenteaza chimul de 8-12 ori pe minut,'in progresivaa felul acestadeterminandamestecarea particulelor alimentaresolidecu secreliiledin intesti' nul subtire. Mitcarile de prcpubie, ChimulesteproPulsatla caaeaparin orice acestnivel de undeleperistaltice, gi partea intestinului direclie 6ubtire, se deplaseazain analdcu o vitezAde 0,5-2cm/secundd,mult mai raDidin intestinulDroximalsi mai lent in intestinul terminal.TimDulnecesarchimuluipenku a trece de estede 3-5 ore. la pilor panala valvaileocecala Seqelia p{r(f,eatiai Pancreasul conline celuleendocrine.exo(rine si in acini.Pfoduc ductale.Celuleleexocrine.organizate peptidaze. liPaze, amipatrutipuride enzimedigestive: laze si nucleaze,care sunt faspunzatoarede digestia proteinelor,respectiv a lipidelor,glucidelorgi acizilor ductalesecret6zilnic1200-1500mL nucleici.Celulele de suc pancreaticcare coniineo cantitatemare de HCO;; acesta neutralizeazaaciditatea gastrica 9i regleazapH-ulin intestinulsuPe.ior. Compozilia secretiei pancreatice: 1. Electrolilil ca si in Na' 9i K se gasescin aceeasiconcentratie plasma;HCO;] se gaseqte in cantitatemult mai mare. Secreliade HCO3;esteasiguratade celuleleductale 2. Enzime - :xei tiputi majore:amilaze,liPaze9i proteaze.a. o amilazapancrea ca se secret6in folma sa glicogen, amidongi alteglucide, activa;ea hidrolizeazA cu excepliacelulozei,pana la stadiulde dizaharide; fosfolipaza), secre" b. lipaze(lipaza,colesterol-lipaza, tate in forma lor activa;enzimelecare hidrolizeazd esteriinsolubiliin apanecesitaprezenfas6rurilorbiliare;c. paoteaze(triprina qi chimotripsina)se secreta in forma lor inactiv6(tripsinogen9i chimotripsino' gen).Tripsinogenul este transformatin triPsinade enterokinaza sau de tripsinaanteriorformatb(auto_ in for" este transformat cataliza). Chimotripsinogenul ma lui activade catretripsina;d. inhibitorultriPsinei celulegi in acelaqitimP cu estesecretatde aceleaEi protejandpancreasul proenzimele, de autodigestie,
mdrginescductelebiliare,in cantitatede 250-11m ml/zi. Este secretatacontinuusi deDozitahin vei' S€ ca biliara in timpul perioadelorinterdigestive. digestive elibereazd in duoden'in timpul perioadelor numai duD6ce chimul a declansatsecretia de cole cistokinin6.care Droducerelaxareasfincterului Od
FiO 82. L.obululh€padc 1.€mur. a veneiportei Z ramud a arte.ei hepaticei3. canal hepatocoledoc;4. capilaresinusoidei5. cana' licule biliare 6. cebh heDaticd:7. venacentrolobula.d.
lipide, prin formareacu acesteaa lmor micelii com_ In lipsasarurilorbiliarein Dlexenumitechilomicfoni. pierd prin materiile fecale40% din lipidele intestin,se biliare mai alr ingerate.Sarurile 9i rolul de a stimula precum rol motilitateaintestinala 9i bacteriostatic. Evacuareabilei este consecintacontraciieimLlsSeaeFa b ntrd in paralelcu relaxareasfincteru' culaturiiveziculare, Bila este necesardpentru digestiagi absorbtialipi- lui Oddi, realizataprin mecanismenervoase ti delor9i pentruexoetia unor substanleinsolubilein umorale.MecanismulnervosesterealizatPrinstimu' apa,cum sunt colesterolul 9i bilirubina.Este formata lareavagala,care determindcontracliamusculaturii de c6trehepatocite(fig. 82) ti celuleleductale,care veziculaaesi relaxareasfincteriana,iar stimularea
Actlvltnted reeretorle 6 intestinulul subilre Secreliileintestinuluisublirecontin:l. mucus,cu , roi de protectiea mucou,seiintestinaleimpotriva agresiuniiHCI:este secretatde glandeleBrunnerotn OuodenSi de celulespeciaje, aflatein eDiteliulintes_ tinal Si_incripteleUeberkiihn:2. enzimeasociatecu mrcrovllltcetulelorepitelialeintestinale, care nu sunt secretatein lumenul intestinaj:peptidaze,dizahariotzelmaltaza-,izomaitaza.zaharazaSilactaza) lipaza Si (rg. 64)r€Ie iii exercita! rolurilein timpul procesutut g: lb,sgrPlie intestinaia;3. ap6 9i etec[rofili secretali de ceiuiele epitelialeintestinale.
Hg. 8a A|t|liut €!t rrllep.nc I ficat 2 vsa poda;3. canatco,e dac 4, htest'n suburejt vezjcdbiliard.
timpatica are efeqte antagonice.Mecanisnru umoral constd?n secretiade colecistokinina. hormoneube. ?t om cetuielemucoaseiduodenaleca r6spuns,in )rincipal.,.16. patrundereain duoden a produgilor tgestiei liDidelor,
Acfi,tfr" erEhl€td:I. tum€ninFsdnal:2 tanrpolipep'k rolc 94 r pephdaz6i_4 aminoacizi: t enzim€ alem€rgiiii6 pede. 6.celul6 epirefiala;7 Ojpeptdaza; & cspil sansvir'
TEME9I APLICATII
iu.lj
q l!.rl.nr.d a. ,. . i at af3r r t
I nan
*Acgiunea enzimelor digestive
panala produsiabso.babili care5e numesc nuur dup6 cum arata Enzimeleconiinutede sucuriledigestivedescom_ mente sau principiialimentare, tabel. pun Lrnelesubstaniedin comPonenlaalimentelor urmatorul
ils*rii l i i a i $te1i ;nui a il: ll l l i i rl ;l rl c i t'nx l !!i:;x hti r"ei Definegteprocesulprin careare loc trecereapro_ dugilofrezultaliin urmadigestieicatresange9i limfa. Absorbtia este favorizatala nivelul intestinului subtke deoarece: .exista o suprafaldmare de contact, datorita structuriispecificea mucoaseiintestinuluisublire; . distanlape care moleculeleo aLl de str6batut este mica,gfosimeapereteluifiind minimab acest nlvel; . releauavascularade la nivelul vilozitatlor(fig. mecanismreflex, 85) esle foaatebogata,iar,printr_un cantitateade sangede la acestnivelpoatecregtein timpulperioadelor de digestie; .mi€c6rile contractileale vilozitbtilorinlesnesc absorbite. tranzitulsubstanlelor
a. Glucidele Celetrei glucidemajorealedieteisuntdizaharidele amidon.Celuloza, sncroza9i lactoza,9i polizaharidul un alt polizaharid vegetal,prezentin diet6in cantit6li mari,nu poatefi digerat,deoarece in tractulgastrointestinalumannu existSenzimespecifice.Aportulde glucide este de 250-8oog/zi, reprezent6nd50-60 % din dieta. Produtiifinali ai digestieiglucidelorsunt glucoza 9i galactoza,care se absotb printrun mecanism comun,un sistem de transportactiv Na_dependent, precum9i fructoza,carese absoarbeprin difuziune facilitata.Dupa ce ali fost absorbitein enterocite, monozaharidele sunt hanspo ate prin membrana bazo-laterala a acestoraprin difuziLlne facilitat6;apoi, difuzeazadin interstiliulintestinalin capilaleledin vilozihlileintestinale.
c. Lipidele Aportulzilnicde lipidevariazaintre 25 sj 1609. Spredeosebirede glucidesi de proteine,lipidelese absorbdin tractulgastrointestinal pdn dituziune pasiva. Pentrua plitea fi abso.bite,ele trebuie sa fie hidrosolubile,fapt ce se realizeaza in prezenlas6rurilorbiliaae. lnainte de a fi digeratq lipidele trebuie emljlsionate (transformatein picAturicu diametrulsub un micron) de c6tre sarurilebliare gi lecitina. Trigliceridele, fosfolipidele gi colesterolul se combina cu proteineledin epiteliulcelulelorintestinale, constituindchilomicronii, formAin caretrec in chiliferul central (fig. 86). ln timp ce aminoacizii si monolahaddele ajungpdn venaportSla ficat,lipideletrec in circulatialimfatica. d. Apa Fi elecholilii Apa: in intestinulsubtire,apa se absoarbepasiv, izoosmotic,ca urmafea gradientltluiosmotic creat prin absorbtiaelecrolitilor si a substantelor nutritive. ryac/: absorbtiasodiuluise fa(e pfintrun proces activ.Clorulumeazapasivsodiul. e. Vitaminelegi mineralele Frg. 8:t Vilditate intestlnali L epit€tiui 2 vas chitifer centrati 1.Vitamineleliposolubile (A, D, K, E) inhain alca. 3.celule secreloa.eBruneri 4. relea capilddj 5 cripr.t intestinata tuirea miceliilorsi se absorbimpreunacu celelalte Liebefiihl! 6. ade.io16;?. vas limfarici8. venuta. lipideln intestinulproximal. 2. Vitaminelehidrosolubilese absorbprin transb. hoteinele port facilitatsauprin sistemde tfansportactivNa-deDietaproteicAzilnicanecesaraunui adultestede pendent, proximal,in intestinulsubtire. 0,5-O,7g/kg corp. 3. Calciul se absoarbecu ajutorulunuitaansportor Pentru a fi absorbite,proteinele trebuie transforlegat de membrana celulardgi activatde vitaminaD. matein oligopeptide si aminoacizi. 4. Fierul se absoarbe in jejun!i ileon.Fe2*se abMecanismede absorbtie soarbe mai uFor dec6t Fe3+. VitaminaC stimuleaza S-auidentificatmai multe sistemede tfansport absofbliasa. activ Na-dependentepentru absorbtia tripeptidelor, dipeptidelorgi aminoacizilor. Practic,toat6cantitatea Big e $ tiaa, b .q o r b lia g i se cr e liala de proteinedin intestinesteabsorbitar odce proteinA n ive luin l te stil"llu i g r 0 s careaparein scaunprovinedin detritusuticelulare sau din bacteriiledin colon. Aqtivitatea molode la nivelul intesthului grog Rolurileprincipaleale colonuluisunt absorbtia apei9i a electrolililor(umAtateap.oximal6)si depozitareamateriilorfecalepanala eliminarea lor (umAtateadistalA). Datoritaacestorrolu.i,miscar;lede la nivelulcolonuluisunt lente. MiScariLede amestec - haustraliilesunt realizate p.in contraclii combinateale musculaturiicircularesi longitudinalecolice caredeterminaproiecliain afaraa zonelornestimulateale pereteluicolic, sub lofma unor ng. 86. Ebpele digestieilipidelor:etapaI - emulsionarcalipidelo. saci denumiti haustre.Acestea se deplaseazalent, in de cdt.e s.ruri bilia.eretapa 11- hidrolizatdglicerjdelordin pic6lor de coniractie.in tu.ile lipidice panah acizig.ati $i monogtjcerideietapaIII - pretu- dire(tieanala,in timpul perioadei areaacizilorsrat si a monogliceddetor in micelii,cu prcducerea feluldcesta..ontinutul colicesteprogresjv impinsspre miceliilor mixte.1.de la stomac;2picdtuide gdsim€(rrigtic€nd€) colonul sigmoid.Din cei 1500mL de chim, doar 3. canalbiiia( 4 de la licat 9i vez'cabiliar4 5 micelii (sdruribitia.e, 80-200mL se pierdprin fecale. .olesterol,lecilina)r 6. picdturjde grasimeemulsionarer 7. lipazdi MiscdrilepropubiDe- "migcaribin mas6".proLmonogiiceidei9. acizigrafilibe carepor li absorbilisubfom. pulsia rerultarn princiDal de micelii(10). D n:(l) contrdctij haustrale in
d
I
ale orgEnlsmullilman tunltjile tundam€ntale
direc.tieanalagi (2) migcariin mas6.Aceste migcali aDarde obicei de catevaoaipe zi; cele mai numeroase dureaa aproximativ15minute,in primaora de la micul dejun,9i reprezintaun tip de pe.istaltismmodificat. AMtia 9i secretiala nivelul colonului Apa Colonulnu poateabsorbimai mult de 2-3 L/zi ceamai marepaftea sodiului9i Colonulabsoarbe cloruluicarenu au fost absorbitein intestinulsublife. Potasiuleste secretatde cahe colon.Aceste Procese sunt controlatede catre aldosteron.
deigien5si patologie Noliunielementare Cariiledentare
Defec4ia Defecatia reprezintdprocesul de eliminare a materiilor fecale din intestin. Unele mitcari in masi propulseaza fecalele'inrect,iniliinddorintade defe' catie. Ulterior,se produce contraciia musculatudine' tede a colonuluidistalgi a rectului,propubandfeca' lele in canalul anal. Llrmeazarelaxareasfincterelor analeintern 9i extern,ultimul conlinandfibre muscularestriateaflatesub controlvoluntar.
rece, dar si consurnareaunor lichide foarte reci in sezonulcaldpoatefacilitaaceastaafecliune. Ent€rocolitele sunt rezultatul Reprezintaeroziuni ale dinlilor 9i Repfezinta inflamaliamucoaseiintestinuluisLrbiire Primul eveniactiuniiunor bacteriiasupraacestora. gi gros, a celui cauza fiind infecfioasa,mai frecvent formarea ment in dezvoareacariiloail constituie gi viral6.Pot imbrdca forme clinice bacteriana, dar pelicula placii bacteriene.Aceasta reprezinta o gfave, foarte cu letalitate mare, in funclie de ger_ pe suPrafata alcatuita din alimente 9i saliva, etalata menul implicat. Igiena dguroasa9i ateniiasporitdla vor dintilorsi colonizatdde numetoasebacteriicare gi apei a alimentelor consumatesunt mdsuri calitatea produce cariile dentare.Aceste bacterii Lltilizeaza, prevenire foarte importante. de gi produc prin metapentrua se hrani,carbohidfati Ocluziaintestinali bolismullor numerosiacizi,carevo. dizolvasmallul Definegteoprireacomplet6sau aproapecompletd a viabilitdliibacdentar.Datoritaacesteidependente pasajului la nivelul intestinului sliblire sau a celui a se afirmaca un teriilor de prezenlacarbohidralilor, gros. Este o urgenla medico'chirurgicah9i se poate consum mare de carbohidratifavrizeazaaparitiacari" datora ma; multor cauze: aderente, hernii, tumori, ilor. in fapt, mai importanta decat cantitatea totald corpi staini etc. astfel, estefrecveniacu carese ingeracarbohidrali; Cirozahepaticd cantita! mici dar frecventeasiguraaprovizionarea Reprezintadezofganizareadifuza a structurii he_ bacteriilorcu substratullor energeticin mod conpatice normaleprin formareaunor nodulide regenecariilor.Daca stant ceeace favorizeazd Droducerea rare, inconjurali de tesut fibros.In Frile vesticq ciroza de carbohidrati insa se ingerao cantitateapreciabila a treia a mo.talitalii.Are etiologiimultiple: este cauza da. in timpul mesei,atuncinumarulcariilece pot sd raspunsimun alterat,obstructie infeclioase, toxice, apar6scadesimtitor.Uneletipuri de dinti sunt mai vasculare. biliara sau modificari rezistentedecataltele.Astfel,s_ademonstratca ud_ Litiaza biliara lizareaapeicare conlinemici cantit6lide fluor face Definegte formarea sau prezenla de calculi la ca smallulprodussa fi mai rezistent. nivelul vezicii biliare. Este mai frecventa la femei, Stornatita Poatefi asimReprezintainflamaliaintregii mucoaseorale.Poate obezisi la cei cu dietedezechilibrate. ptomatica poate sau constituio urgenF medico'chifi provocatdde infeclii, agenti fizici sau chimici sau poate surveni in cadaulunor afecliuni sistemice. rurgicaladaca vreun calcul migreazadin vezicaSi caile biliareextrahepticesau dacaapare Doua dintre cele mai frecventintahite exemplesuni obstrueaza stomatita herpetica (infeclia cu virusul herpes sim_ inflamatiaperetelui vezicii biliare Panqeatita plex) 9i stomatita candidozicd.Alte cauze frecvente Reprezin%o inflamaliela nivelul pancreasului. sunt hipovitaminozele,consLimulde tutun 9i alcool sau reaclii alergice la diferite substanle colorante Poatefi acutasau cronicd.Survinela cei cu alcolism prezente in alimente sau produse de ingriiire a cronic sau litiazablliafa,dar 9i in numeroasealte situaiii. dintilor. Dareea Faringita Constain crelterea frecvenieisaua cantitdtiiscau' Definegteinflamaiiaacutaa mucoaseifaringiene. De obicei de origineviral6,se poateinsa datora9i nelor zilnice. Are calize multiple, cea mai frecventa prin dureri ale g6tullli fiind de natura infec.tioasa.In majoritateasituatiilor o unor bacterii.Se caracterizeaza bolii. ar puteapreveniraspandirea mai ales la inghilit. Sunt mai faecventein sezonul igienariguroasa
Constipatia Dificultatein. actul defecatiei. poateapareain caclrulunormaladijsaupoatefi habitualii, aceastadin
"lucrye
Wochc|
t;;;;;":'r1"-:";il"i-nl#'"
atingd, o hadiedefiltruimbibata pecca2cmcuapa --5"'itne eprubera deasupra o" u1;,,,"n," uneiflacarr si sein.
carne,ou, branz6,paine,eprubete.bec Bunsensqu lampacu sPirl,hartiede filtru. hartierosie de turnesol,solutiede acetatde plurnb(apaBurow). . Ft,i.!.h,o.o-^^tt^ lucra Se inkoduce alimentrt int o eprr-
in eprubetao f6sie d( prm umeztre,texiuj va
urmAcoredandu-se prin modificareaalimentatiei,in sensul.consumuluiunei cantitatimai mari de fibre vegetale,
l
calze9teutor. constatandu.se: -condens,area vaporilorde apii; -nlbastrireahA(iei de tume;ol datoriiadegajarii de NHj,ceeace ategtAprezentasubstantelor a;t;;; -i
;
r; ;;;; :::,H*;"#'S"T:Xt"::lHTff*ffi"1:.ll; dr.nEuidenLierea o'sf#i"a.r*,ns.inrroduceintr!eprubeta:l_,: -';;,;' '".11fuil":""j'"Iil:J"Hfl:,;:ff.,l,* a,unor unor resume lesume ) hartierosiea" tr*"*i * ;"ffiX,rJ;HJ:.lJilgiTi:3;,"f,':in'TT :i.,#jigruiiiii|)i'Ti'si*,o" '"ntt*,, m sutcdeat iullTJlt' "!p!i"t,l;';:;
GAsiFrdspunsulgresil Glandele salivare mari,caresivarsaprodusulde secfetie in cavitatea bucala prinintermediul unorcanale excretoarqesunt a.glandele sublinguate; b. gla"a"bi;ii..* g'i"'"a1i"'par",ia", gtandete d. sub"re ". stangacuprinde unelesecretii.ale glandelor exocrjne implicate rn digestie, ::9:i:.9t1 componente iarceadindreapta suDstante ale acestora; asociatiprodusele de secfetieJ il.#G componente cores" punzatoare. I saliva a.HCl,pepsrna. mucus.apa . z. suculgastric b. amilaza. mu(ina,lizozim, electfoliti, aoa r. suculpancreatic c. mucus.peptidaze, dizaharidaze. lipaTa. apd.electrolitr
o pepttdaTe. Iipale.amilaze, nucleaze : -- . _ ,. sucutntestinat e pigmentia(i7i,lecitina,
asigur6trecereaboruruiarimentar ai" lr""ji i"""tiriiif -2 desfStoar6 in trei timpj. "i,it"il"
i"ou.""" u""u"tu ""
d
F nrts I nrldmentaeal6 o.q€fLsmulliuman
numiteanticorpi,care neutralizeaza sau distruganti_ proteineplasmaticedin clasa genul. Anticorpii sunt Sangele(fig.bA estefluidulcarecirculain interiprin doua gamma.globulinelor. Apararease realizeaza feprezinhcca 8% din orul arboreluicardiovascular; mecanism€ fundamentale: impreun6cu limfa,lichidulinterstilial, masacorporala. 1.ap6rarea nespecifica; lichidul cefalorahidian,peri- 9i endolimfa sangele 2. apararea specifica. constituiemediulinternal organismului. Sangeleeste format din elementefigurate 9i plas_ ma (55%din volumul sangvin). Prinexamenulmicroscopical sangeluise obseN6 45%din trei tipuride elementefigurate(reprezent6nd volumulsangvin- volumglobularprocentualsauhe' lomponente matocrit) I : : r I i r : I :. : : : : : : : t '::,, : I : I : .l:,Cdid.iteriltinil . globulelerosii (hematiisau eritrocite); r : t;l :. Raspunsimun piimar. globulelealbe(leucocite); la primulcontactcu . plachetele sangvine(trombocite).
2.Circulatia
l r: : ::antid6iulliiliri4clil,i: :r: : ligifdfdnlierei,shiii
bitrocitele (hematiile)sunt celule fara nucleu,cu Raspunsimunsecundaf turilorproprlide cele .ol in transportul02 9i CO2fi in mentinereaechili- - se realizeaza pe seama $raineofganismului bruluiacido-bazic. 2 specificitate limfocitelor cu memorig merrofle rmunoloqica E Un^COntaCt UtenorCU' J. acetafl anugen ;,,
i r--;
..
-.
--.:. ,.:;.:;-.:
. Aparareanespecifica (inndscutd) esteprezentala prin mecanismecelulare toti oamenii.Se realizeaza (de exemplu,fagocitoza) 9i umorale,Ap6rareanespe' primitiv6, cifica este o aparare cu eficacitatemedie, promptd. dar este foarte La ea participd anumite celule 9i substantepreformate. . Aparareaspecifica(dobandita)se dezvoltain urma expuneriila agenticapabili sd induca un raspuns imun (imunogene).Este de doua felu : (1) dobandita natural: a. pasiv, prin transfer transplacentarde an' ticorpi;b. activ,in urma unei boli 9i (2) dobandita Fig. 87 Compodliasangelui:a. plasmaib.elementeligu.ateil. leu_ cocitei 2 hematiii3. trombocite(plachelesangvine).
L€ucocitelq spre deosebirede eritrocite, poseda nucleu d mitocondrii. Au caDacitateade a emite pseudopode ti de a travefsaperetelecapilarprin polii sai,trecandin tesuiuri,procesnumit diapedeza. Tipurile de leucocite 9i formula leucocitara sunt prezentate in pagina126. Pfincipalafunctiea leucocitelorconstain participareaacestorala feactiade ap6rarea organismului. Funclia de aparare a sangelui Organismuluman vine permanentin contact cu agentipatogeni(purtatoride antigene)sau cu antigenelibere.Antigenulesteo substanJa macaomolecu_ ri r:r.Ma;fi;ine-.: strain6organismului lar6proteicasaupolizaharidica Fi 0e neurauzare: produce" care,patrunsain mediul intern,declangeaza arulgenuul. :::0: . l rea de catre organism a unoa substanle specifice,
Llmrocrre ' . .:cu.mem9lle
artificial a. pasiv - administrarede antitoxinesi gammaglobuline; b. activ- vaccinare. Rdspunsurile imunespecificesunt mediateprin douadpud de leucocite- limfociteleB Fi T - pe baza (1)imunitatea unormecanisme interdependente: umorala,careimplicalimfociteleB, si (2) imunitatea mediatacelular(celulard), ca.eimplicap.imaflimfociteleT. Vaccinarea declangeaz6, ?n principiu,aceleasimecanismeimunitafe,cu deosebirea cAreacliileproduse in organismsunt md atenuate.Efectul final este dobandirea imunitatii. Plrciretelesangvine- trombocitde sunt elemente figuaatenecelulare ale sangeluicu rol in hemostaza. Phsrrta5ar{th6 contine apa (90%)Si reziduu uscatformat din 1%substanteanorganice(Na+,K+,Ca2+, MS'z.,Cf, HCO' 9i 9% substanleorganicqmajoritateaproteine(albumine, globuline, fibrinogen). Vezisi tabelulde la pagina126.
Gr u p e iesa n g vi$ *e Nr a n sf{io u Membranahematiilorare in structurasa numeroase tipuri de macromolecule, cu rol de antigen, numite aglutinogene.in plasmase gasesco serie de compugicu rol de anticorpinumite aglutinine.Cele mai importante aglutinogene intalnite la om sunt aglutinogenulzero (0), A, B Si D, iar cel mai frecvent intahite aglutininesunt (I, omoloagaaglutinogenului A, si P,omoloagaaglutinogenului B. Prin excludere reciproca a aglutininelor ;i aglutinogeneloromoloage,in decursul evolutiei umanes-auconstituitmai multesistemeimunoloqice
sangvine.Celemai importantein practicamedicala curenh suntsistemulOAB si sistemulRh(D) Sirtemul OAB. Potrivit regulii excluderii aglutininelorcu aglutinogenul omolog(o cu A si p cu B), nu pot existaindiviziposesoride aglutinogen A Fi aglutinineo sau posesoride aglutinogen B si aglutinine cu aglutininaomoloaga B. Intalnireaaglutinogenului duce la un conflict imun, antigen-anticorp, cu distrugereahematiilor9i conseciniegravepentru individ. posibile,tolerateimunoCombinatiile si coexistentele logic,suntin numdrde patru 9i reprezintA celepatru gmpe sangvinein care se poaterepartizapopulalia globului,pe bazasistemuluiOAB: Cunoagtereaapartenenleila una din grupele sangvineare mare importantdin cazultransfuziilorde sange. Regulatransfuzieicereca aglutinogenuldin sangele donatoruluisA nu se intailneasc6cu aglutinineledin plasmaprimitorului.Potrivitacesteireguli,transfuziade sangeintre grupe difedte se poateface astfel: . grupa0 poatedonala toategrupele(donatoruniversal),dar nu poateprimi decAtsangeizogrup(de la grupa 0); .grupa AB poateprimi de la toateg.upele(primitor univeasal). Sistemul Rh S-a constatat cd 85% din populatia globului pe edtrocite,ln mdiposeda dfarade unuldin antigenele sistemuluiOAB, 9i un antigendenumitD sau Rh Toti indiviziiposesodde antigenD suntconsiderali Rh pozitio, iat cei 15%, care nu posedd aglutinogenul D, sunt Rh negatia In mod naturalnu
qf
,i-
FunctiiletundarenEb dk o$Bnisouluiumn
exista aglutinineomoloageanti-Rh dar se pot genera fie prin transfuziirepetatede sangeRh la persoane Rh-. fie prin sarcinacu lat Rh- si mamaRh-. ln ambelesituatii,aparatulimunitar al gazdeireacfionea' zd faF de aglutinogenulD ca 9i fata de un antigen oarecare,prin activarea limfocitelor, urmata de pro' ducereade anticorpianti D (anti-Rh).Acegti anticorpi vor reaclionacu antigenulD de pe suprafalahemati" ilor-9ivor producehemoliza. In cazul mamei Rh negativ, cand tatal este Rh pozitiv, datorita caracteruluidominant al genei care codifica sintezaaglutinogenuluiD copiii rezultali vor mogteni caracterul Rh pozitiv. Prima sarcina poate evolua normal, deoarece,in conditii fiziologice, he_ matiileRh+alefdtuluinu pot traversaplacenta9i deci nu ajungin circulalia matem6. La nagtereinsa.prin rupturilede vase sangvine care au loc in momentuldezlipiriiplacenteide uter, o parte din sangelefetal trece la mama !i stimuleazd produclia de aglutinine anti-Rh La o noua sarcina, acesteaglutinine(care pot traversacapilareleplacen' tare) pdtrund in circulatia fetala 9i distrug hematiile fittului, putand duce chiar la moarteaacestuia,atunci mare. candaglutininele sunt in concentratie
* f*emostazagi caagulareas5:':gelui Hemostazafiziologicareprezintatotalitateameca' nismelor care intervin in oprirea sangerariiIa nivelul vaselormici. PresuDuneurmatorii timDi. 1.Tirnpul vasculoplachetar(tEmostazapdmard) Incepein momentul lezarii vasului.Prima feactie pereteluiacestuia, produs? constain vasoconstrictia reflex si umoral. Urmeazaaderareatrombocitelor la
nivelul pl6gii, agregareagi metamo.fozavascoasda acestora,ceeace duce la oprireasangerariiin 2 pana la 4 minute. Z Timpul plasmatic- coagular€asangelui Rezultatulacestei etape este transformareafibrinogenuluiplasmatic,solubil,'in fibrina insolubila.La coagulare,participa factori plasmatici, plachetari pi tisulari,pr€cum si Caz+. 3. Dinamicaproc6ului de coagularc Coagularea sangeluise desf6qoara in trei faze: . faza I - formareatromboplastineieste faza cea mai laborioasasi dureazacel mai mult 4-8 minute; .Iaza a ll-a - formareatrombineidureaza10s; tromboplastinatransformaprotrombinain trombina; . fazaa llla - formareafibrineidureazd1-29 Trom_ bina desface,din fibrinogerrnis,temonomeride fibrin4 care se polimerizeaza spontan,dandreteauade fibrina care devineinsolubili, In ochiurilereielei de fibrin6 se se oprelte. fixeazaelementelefigurate,ti f,angerarea Fimcliile sangelui-sunt reprezentatede funcliile componenteloasala In afar6 de acestea,sangeleindeplinegterolul de sistem de integraregi coordonare umoral6ale functiilor prin hormonii,mediatoii chimici si catabolitiipe carei vehiculeazd. De asemenea, sangeleare rol de indepartare9i transportspre locurilede excrelie a substantelortoxice, neutilizabilesau in exces. Datorita continutuluisau bogatin ap4 sangeleare rol in tetmoreolare.
arterabrahialacarevascularizeazA bralul.Ln plica cohr brahialada nasterela artereleradialaqi ulnafa, lui, artera ln alcdtuireaarboreluivascularse disting doua terivascularizeaza antebratul.La mana se fomeaza torii de circulatie:cilculatiamare - sistemica.si circu_ care arcadelepalmare,din carese desprindartereledigitale. latiamica - Dulmonaaa. Ramurileaortei descendente Ckrialia micA Aorta descendentAtoracica d5 ramuri parietale9i Circulaliapulrnonaraincepein ventricululdrcpLprin viscerale. Ramurile viscerale sunt arterele bronsice. trunchiul arterei pulmonare,care transport6spre pla_ pericafdicegi esofagiene man sangecu CO2. TrunchiulDulrnonarse imDartein cele doud artere pulmonare. caredu( sangele au CO2sprereteaua capi_ larddinjurul alveolelor,undeil cedeazaalveolelorcare-l elimindprin expiratie.Sangelecu 02 este colectatde venele pulmonare,cate doua pentru fiecare phman. Celepafu venepulmonaresfargescin atriul dang. qtrcuhfh rnaE Circulaliasistemicaincepein ventricululstang prin arteraaofta caretransportdsangelecu 02 9i substanle nutdtive spre tesutuai9i organe.De la nivelulacestora, sangeleincarcatcu CO2bstepreluatde celedouavene cavecare'ilducin atriuldrept(fig 88). * Sistemul aortic
Mare€si micasirculatie
Este format din arteraaorta si din ramurileei, care iriga toate lesuturileqi organelecorpuluiomenesc. Sistemulaorticincepe din ventricululstangcu aorta ascmdenta,din carese desprindcele douaafterecorc nare. Dupd ce urca 5-6 cm, se curbeaz gi formeaza arculaortic,carese continuacu aortadescendenta, sub. impa4ib in toracala9i abdominala. Terminal,aortaab. dominalase bifurc6in artereleiliacecomune.stanoasi dreapta. Rarnurile€rculuiaorlic Dinspre dreaptaspre stanga,din arc se desprind trunchiulbrahiocefalic, arteracarotidacomundstanga9i aftera subclaviculara shnga. Tnfrchiul brahiocefalicse imparteapoiin arteracaroddacomlmadreaph9i artera subclaviculara dreapta.Ambeleadeaecarotidecomung stanga9i dreaptEurcala nivelulgatuhi panain dreptul marginiisuperioarea cartilqiuluidroi4 unde se bifurca in arteracarotidaextemaEiintem6.La acestnivelexistd o mica dilatafie,sinusulcarotic (carotidian),bogatain feceptori. Arteracarotiddq{tema iriga gatul,regiunileoccipita. qi ld temporala9i viscerelefetei.Arteracarotidaintema p6t.urde in craniu,irig6nd creierul gi ochiul. Arterele subclaviculare ajungde la originealor panain axil6,Lin_ de iau numelede adereaxilare.Din arterelesubclaviclr iarese despind:arteravertebrala. careintrain craniu prin gauraoccipitala,unde se uneqtecu opusa,participandla vascularizatia encefalului,si arteratoracicainteF na.din careiau nasterearteaeleintercostaleanterioare. Artera axilardvascularizeaza atat pereiii axilei,cat gi gereteleanterolateralal toraceluisi se continuacu
pig 8& tuborele vascdax 1.aftem carotiddcomun4 2. nunchiul brahi(eialiq 3. adera subclaviculaq 4 arcul aortic;5. arterapulmonarq 6. artera cofonara;7. artera hepaticd;& artera rcnala; g.artera mezentedcainterioad; 10, artera iliacdcomund;11.adera remuralai12.vena femurala;13. vena iliac6;14. vena mezente ca infedoara; D. venarenala;16. venaslpkhepatic41?.venacavainfe. ioad 18.vena Dulmonad 19. vena suklaviculad: 20. vena cava supedoara;2l venajusulara
rle ..! Furctie tundanentale
La nivelullor se abdominalada 9i eammuriparie_ arterele Aorta descendenta ti se va|s6in veneleprofimde. tale si viscerale.Ramurile viscerale sunt trunchiul fac injecfiivenoase. Vena caod inferioarA- Adun6sangelevenos de la arterelerenaleceliac.arteramezentericasuDerioatA, stang6ti dreapta-, artereletesticulare,respectivova_ membreleinferioare,de Ia peretiisi viscereledin bazin, testicule,respectivova.e,de riene- stanga9i dreapta-, 9i artemmezentedc6infe- de la rinichi, suprarenale, (venelelombare), peretele posterior al abdomenului rioara.Tnmchiulceliacse impartein trei ramu - sPle- la (venele hepatice). Vena cavaintedoara cat de la ficat nica gasirica stang6 9i hepatica- 9i vascularizeaza 9i prin il;ace stangicu pancreasul, se formeaza unirea venei comune ficatul splina. Artela stomacul,duodenul, 9i jejuno-ileonul, r,ena iliaca comuna dreapfa. La fandul ei. fierare cea superioara vascularizeaza mezente cA cecul,colonul ascendent9i parteadreaptda colonului este formata prin unireavenei iliace exteme cu vena transvers,Artera mezentericainferioaravasculaaizeaza ilaca intemd.Venailiac6intemacolecteazasAngelede parteasmngaa colonuluittansvers,colonuldescendent, la peretii gi viscereledin bazin. Vena iliacaextemacontinuavena femuralacare sigmoidulqi parteasuperioaraa rectului. stfangesangelevenosde la nivelulmembruluiinferior ale aorlei Ramuile terminaLe se distingvenesuperficiale Arterele iliacecomune- stangasi dreapta-, ajun' Ca gi la memb.ulsuperior, se la articulatiasacrcriliaca,se impart fiecarein artere gi venepfofunde(cu aceleagicaracteristici). Venacavainferioaadurca la dreaptacoloaneiverteiliaceexternasi inteana. pe brale, strabatediafragmasi se terminain atriul drept bazin ajunge fata Artera iliacaexbma iese din 9i O vena apartea marii circulatiiestevenaporta,care femuralA, caae a coapsei, devenind artera anterioa€ irigacoapsa.Secontinudcu arterapoplitee,carese afla kansportaspre ficat sangeincarcat cu substanlenutri_ in fosapoplitee(fa!aposterioaraa genunchililui).Ea se tive rezultatein urma absorbtieiintestinale.Ea se for suDerioara, imparte in dou6arteretibiale i. arteratibial6anterioara medladin unileaa trei vene mezenterica irigafaia anterioaraa gambeisi labapicioruluigi se ter_ mezentericainferioarasi sDlenic6. min6 prin artefa dorsalaa piciorului,din care se 2. arteratibialapos desp.indartereledigitaledorsale; teriodrairiga iata posteriodfa a gambeisi. ajunsaIn regiuneaplantara,se imparte in cele doua artereplan_ kre, intema ;i externa,din care se desprindarterele digitaleplantare. pentrupe_ Arterailiacaintemaareramuripadetale retii bazinului9i ramuri visceralepentarlorganeledin bazin(vezicaurinara,ultimaporlime a rectului)si orga_ penis. nelegenitale- uler.vagin.\uha. Drostata, venos 'Sistemul Sistemulvenosal marii circulatiiestereprezentat si !enaca\a de doudvenemari:venacavdsuperioard inferioara. Vena caaa superioara"Strangesangelevenos de la creier, cap, gAt, prin venelejugulare inteme, de Ia prin venelesubclaviculare, membrelesuperioafe, Fi de esofagbronhii,pericard la torace(spatiileintercostale, uCi:'nrlc;ia ii tari{r5 prin azygos. diafragm) sistemul si Prin sistemullimfatic (fig. 89) circul6limfa,care veneijugulareinteme De fiecareparte,prin Lrnirea partedinmediuliniem la(e al orgdnismului sicare.In iau nasterevenelebrahiocefa_ cu venasubclaviculara, venoasa. final, ajunge in ckculalia acestorase lice stang69i dreapb,iar prin fuzionarea Sistemullimfaticse deosebeqte de sistemulcircu_ formeaza venacav6suoerioara, prin sangvin latof doua caracteristici: Venasubclaviculara continuavenaaxilah caaestran_ . este adaptatla fundia de drenarea tesuturilor,din ge sangelevenosde la nivelulmemb.elo'superioare care cauzacapilarelesale formeazareteleterminale, estecolecldtde venosal mernbrelor superioare Sbngele careocupao po sPIe deosebire de capildrele sangvine gi profund unul superficial. douas;stemevenoase,unul gi cel venos; zilie intermediara inhe sistemul arterial arte_ aceeasi denumire cu VeneleDrofundeDoarta . peretiivaselorlimfaticesuntmai subliridecatcel relecarele insotesc, Venelesuperficiale,subcutanate,se gasescimediat ai vaselorsangvine, Sistemullimfaticincepe cu capilarelelimfaticq care sub pielesi se pot vedeacu ochiulliber pdn trans_ parenta,datoritacoloratieialbastre.Ele nu insotesc au aceeaqistructurAca 9i caPilarelesangvine.
.hemni corpo.aleiL gaglioni laierder oatadreapt.;b. eMdenlierea vicali;2 cealul toraciq 3. cistemachjlii4. ganglioi limfaticilortbarii 5 gmglionilimfaticjinghiMli;6 ganglionjlimfaticjdilai Z vem limfa. tj€. dmptt;8. ganglionjsubmndibulad;9. limfafceleglmdeimmare.
Capilarelelimfaticesunt foarterasp6ndite,ele gasindu.sein toate organeleqi tesuturile.Prin confluenlaca_ pilarelorlimfaticese formeaz vaselimfatice,carc sunt prevazutela interior cu valve semihmarece inlesnesc circul4ia limfei. Peretiivaselorlimfaticeau o shuctua asemandtoa. re venelorPetraseulvaselorlimfaticese gasesco serie de formaliuni camcteristice,numite ganglionilimfatici (fig.9O).princarelimfatreceIn modobligatoriu. Canglioniilimfaticirealizeazamai multe frnclii: pro duc limfocite 9i monocite,formeazdanticorpi,au rol in circulatialirnfei,oprescpatrundereaunorsubstantedraine,au rol de barierain raspandireainfe4iilor Limfa colectatadin diferitelelesutufi si organe. dupa ce a shabatut ganglioniiregionali,circuld sple
FiO 90. G€nglionlrnfaflq L vaseaferente;2 capsuldfibroasa;3.t6 beculei4 zon6corlicala:5. vas elerent 6' medukra.
trunchiurilelimfaticemari,ajungan4in final in douaca lecioarelimfaticemar::canalultoracicsi venalimfatica dreaptaCanalultoracic.Esi'.ecel mai marecolecto.limfatic si incepe printl o dilatatienurnitacisbma chili, situaE in fata vertebreiL2. UrcSanteriorde coloanavertebrala, inapoiaaortei,drabate diafragmaii patrundein torace, deschiz6ndu'sein rmghiul venos format prin unirea veneijugulaaeintemedin staingacu venasubclaviculaaa sunga; are o lungime de Z-30cm, fiind prevazutcu valve in interior.El strangelimfa din jurnatateainferioarasi din patrimeasuperioaristangaale corpului. Venalimfaticd deapta. Are o lungimede 1-2cm gi colecteazalimfa din patrimeasuperioaradrcaptaa cor pului. Se deschidela confluenladintre vena jugula€ intemadin dreapl,a si venasubclaviculara dreapla In fiecareminut s€ filtfeaza.lanivelulcaDilaretor arteriale,16 mL apa.Din acestvolum,15mL se resorbin s6nge,la nivelulcapatuluivenosal capilarelor.Volumul de aparestantin tesuturinu stagneaz4ci ia caleacapi larelorlimfatice.Debitullimfaticmediuestein jur de 1500ml-/zi,insapoatevadamultin functiede factorii hemodinamicilocali.
S p lin a Este un organ abdominal,neperechqcare apa(ine sistemuluicirculator.Ea p.oducelimfocite,distrugehe matiilebatr6ne,inteNinein metabolismulfierului9i este un organde depozitsangvin(200-300mL de sange)pe careil trimite in ci.culatiein caz de nevoie(hemoragii, efort fizic) SplinaocLrpdloja splenica,cupdnsdintre colonul transvers 9i diafragm,la stanga lojei gastrice.Are o culoarebrun-rogcatd 9i o masi de 180-200g, Vascularizatia aderialaa sDlineieste realizat6de arteaasplenica,ramura a trunchiului celiac. Sangele venos este colectatin vena splenica,aceastapaF ticiDandh formareaveneiDorte.
aieorydnsmur!uman Funcliile tund.mentae
A c t iv it at eac a r d i a c i Aparatul cardiovascu'arasiguracircuialia s6ngelui do' Prinaceastase indeplinesc a 9i limfeiin organism. ua funciii majore:1. distribuireasubstanlelornutritive 9i a oxigenuluitlrturor celulelordin organism;2 colec' tareaprodusilortisulari de catabolismpentru a fi exc' retati. Fo4a motrice a acestui sistem este inima (fig. 91),in timp ce arterelereprezintaconductelede distri" butie, venele,rezer.r'oarele de s6nge,asigurandintoar_ cerea acestuiala inimA,iar microcirculatia(arteriole, metarteriole,capilare,venule) teritoriul vascularla ni_ velul caruiaau loc schimburilede substantesi gaze. l n im a hima ca "pornpt'. Rolul fundamentalal inimii este acelade a pompa sange.Fiecare Parte a inimii este echipat6cu dou6 seturi de valvecare,in mod normal, 'inh_unsingursens. impundeplasarea sangelui 1.Valvele atrio-ventnculare(mitrald qi tricuspida), caresepar6atriilede ventriculqse deschidin timPul diastolei,peamilandsangeluis6 treacdin ventricule. Acestevalvese inchid in timpul sistolei,interzicand trecereasangeluilnapoi'in atrii. 2.Valvelesemilunare(aortice9i pulmonare)se deschidin timpul sistolei,permiFndexpulzias6ngelui in artere,Si s€ inchid in diastola,impiedicand revenireasangeluiin ventdcule. Activitateade pompaa inimiise poateapreciacu ajutorul debitului cardiac,care reprezintavolumul de sangeexpulzatde fiecareventriculintrun minut.El este egal cu volumulde sangepompatde un veninmultitcu fiectriculla fiecarebataie(volum-bataie), venta cardiacd.Volumul-bdtaie al fiecaruiventricul este,in medie,de 70mL, iar frecventacardiacdnor mal6estede 7j-75baai/'r|in astfel,debitulcardiac de repauseste de apaoximativ5l/min. Frecventa cardiacaeste sub control nervos Activitateasistemului neNos simpatic determindcregtereafrecvenfei (vagal6) parasimpatica cardiace, in timp ce activitatea variazdcu fo$a contracliei o scade.Volumul-bataie presiuneaarteriala9i volumulde sange ventficulare, aflatin ventriculla sfarfitul diastolei.In cutsul unor eforturi fizice intense,fiecventa cardiacapoatecreqte pana la 200 de batai pe minut, iar vollrmul-bataie oana la 15OmL.determinando crestere a debitului cardiacde la 5 la 30 litri, deci de 6 ori. ln somn, debitul cardiac scade;ln febra, sarcina 9i la altitudine, creste. Funclia de pompa a inimii se realizeazdcu ajutorul proprietatilor mugchiuluicardiac. hoprietaltile fundamentaleale miocardului Depolarizarea unei celulecardiaceestetransmis6 celulelor adiacente.ceea ce transformd miocardul
1 2 10 9 8 7 6
FE 9l Crvtt4le lrimi: 1.valvesemilunafe(sismoide)Z ahiu *ans 3. vaMdbicuspida(mit.abl 4. tabeculq 5 venticul stangi6 ven_ triculdEpt 7 muichi papilar 8. mrdaje tendinoasq9. vaMahics_
intr-un sincitiu functional.De fapt inima funclioneaza ca doua sincitii: unul atrial 9i unul ventaicular,izolate din punct de vedereeleckic. ln mod normal,exista o singura conexiunefunclionala electrica intre atrii 9i ventriculq nodulul atrioventricular9i continuareasa, His. fascicululatrioventricular Musculaturacardiacaeste alcatuitadin douatipuri de celule musculare: 1.celule ca.e initiazagi conduc impulsul; impulsului, ras_ 2.celulecare,pe langaconducerea pund la stimuliprin contfactiesi carealcatuiesc mio_ cardul de lucru. Evident, ambele tipuri de celule sunt excitabile, dar, contrar situatiei intalnite la munchiul striat, stimulul este generatin interiorulorganuluiinsugi (in celulelede tip 1) acestfapt constituieautoritnicitatea sau automatismulinimii. a. b(citabilitatea este proprieiateacelulei muscu_ lare cardiacede a rarpundela un stimul printFun potenlialde acliunepropagat.Unelemanifestariale excitabilitatii (pragul de excitabilitate,legea ,,tot sau nimic") sunt comune cu ale altof celule excitabile. Inima prezintaparlicularitateade a fi excitabih numai in fazade ln fazade relaxare(diastola) Eiinexcitabild (sistola). Aceasta reprezintd legea inexcontraciie periodice a inimii. In timpul sistolei,inima citabilitaii se afld ln perioadarefractaraabsoluia;oricat de putemic ar fi stimulul,el ramanefara efect Aceast6
particularitate a excitabilit6liimiocardiceprezintao mare importantapentrLl conservareafunctiei de pompd ritmicd.Stimulii cu frecventamare nu pot tetanizainima prin sumareacontracliilor.Explicatia stSrii fefractarea inimii rezidAdin forma particularaa potentialului de actiuneal fibreimiocafdice. b. Automatismul feprezintaproprietateainimii de a se autostimula. Scoasadin corp,inimacontinuasa batd.In lipsainfluentelorextdnsecinervoage, vegetative9i umomlq inimai'i continuaactivitatearitmicatimp de ore sau zile, daca este irigatdcu un lichid nutritiv special. Automatismulestegeneratin anumilicentri,careau in alcatuirealor celulece inifiazaFi conducimpulsurile(fig.92).lnmod nomal,in inimaexistatrei centri de automatismcardiac. 1.Nodulul sinoaftial La acest nivel, frecventa descarcarilor estemai rapida,de 70-80/minutsi, din aceastacauz6,activitateacafdiac6este condusAde acest cent.u,inima batAnd,in mod noamal,in dtm slnusal, 2.Nodulul atr ioDentricular. (onctiuneaataioven" iriculara).La acestnivel.frecventadescarcarilor este de 40 de potentialede actiune/minut.De aceea, acest centru nu se poate manifestain mod norpermanentFi in paralelcu mal,degiel funciioneaza nodululsino-atrial. DacAcentrulsinusalestescosdin functie. comandainimii este Dreluat6de nodulul atdoventricular, care imprimaritmul nodalsaujonctional. 3. Fasciculul His sl rel.eaLlaPurkwe. Aici lrccventade descarcare estede 25 de impulsuri/minut. Acest centru poate comanda inima numai in cazul intrerupelii conduceriiatrioventriculare, imprimand ritrnulidio-ventricular. Ritmulfunclionalal centruluide comandapoatefi modificatsub acliuneaunor factoriexterni.Caldura sau stimulareasistemuluinervos simpatic accelereazafitmul inimii - tahicaadie. rn Umo ce lacirea nodululuisinusalsau stimulareaDarasimDaticului au efectcontraf- bradicardie. c. Conductibilitateaeste DroDrietateamiocafdului de a pfopagaexcitatiala toate fibrelesale;vitezade conduceredifera:de exemplu,este de 10 od mai mareprin fascicululHissi reteauaPurkinje, decatprin miocardulcontractilatrialsi ventricular. d. Conhactilitateaeste proprietateamiocafdlrllij de a dezvoltatensiuneintre capetelefibrelof sale.Astfel, presiune,iar,ca urmarc in cavii6tileinimii se genereazA a scurtariifibrelor miocardice,are loc expulziasangelui. Cenezatensiunii si viteza de scurtare sunt manifestdrilefundamentaleale cont.actilitali.Forfade contractie esteproportionala cu grosimeaperelilorinimii:mai
Fig 92 Sistemulde conducer€al Injndl L septulinrerarriali2.ramu ra dreapta 9i stangd a fasciculului Hisi 3. sept interventrjcular; 4.apex;5 fibrePurkinjei 6. fasciculul His;7. nodulatioventdculai
redusala atrii ti mai putemicala venticule.mai mare la ventricululstangfatAde cel drepl Contractiileinimii se numescaktole, iar relaxarilqdiastole. ;,},i.;.,'l-li'i,|1].:'.i:
TEME9I APLICATII
qc$ e{&. Un ciclucardiac(fig 93) esteformatdintr-osistol6 o ii diastola.Datoritaintarzieriipropagiriistimulului existaun asincronism Drinnodululakio-ventricular. lntaesistolaatriilorsi cea a ventriculelor: sistolaatriald o preced6cu 0,10s pe ceaa ventriculelor Durataunu; ciciLlcardiaceste inverspropo4ionala cu frecventa cardiaca. La un ritm de 75 de b6tdipe minut ciclul
)
FrJndirknriddm€nt€l€al€ nru€nisftrlri rm6n
cardiacdureaza0.8 s. El inceoe cu sistolaahiald care 0,40 s numita diastolagenerali,in care atriile 9i vendureaza0,10s. Ventriculelese afla la sfarsituldiastolei, triculelese relaxeazd. La sfarsitulacesteifaze,areloc sunt aproapepline cu sange,iar sistola atrialadefini- sistolaatrialaa cicluluicardiacurmator. Manifesttuice insolesc ciclul cardiac tiveazaaceastaumplere.ln timpul sistoleiatrialeare In timpulactivitatiisale,cordulproduceo seriede loc o creqterea presiunii din atrii. Sangelenu poate reflua sDre venele mari. datorita contractiei fibreloa manifestarielectrice.mecanicesi acustice.Manifesmuscularedin jurul orificiilorde varsarea venelorin tirile electdce repaezintainsumareavectodalda biomiocardicd. atrii. Singuracale deschisao reprezinh orificiile atrio- curentilorde depolarizare 9i repolarizare ventriclrlare.Sistola atriala este urmata de diastola Inregistrareagrafica a acestorareprezintaelechocarabiald care dureazd0,70s. In paralel9i corespunz6tof diogam4 metodafoarte larg folositain clinicapentru activitatiiinimii. inceDutuluidiastoleiatriale.are loc sistolavenhiculaE exDlorarea Manifestarilemecanicesunt redate de tocul apecare dureazA0,30s qi se desfasoardin douafaze faza de conhaclie izovolumehicdsi faza de ejectie.Prima xian,carereprezint6o expansiunesistolicda peretelui incepein momentlrlinchideriivalveloratrio_ventricu-toraceluiin dreptulvarfuluiinimii (spatiulcinciinterlare gi se termindin momentuldeschideriivalvelor costalst6ng),Fi de pulsul afteai4 carereprezintao er semillmarc.In acest interval de timo. ventriculul se pansiunesistolicaa pereteluiarterei datorita cregterii contractaca o cav;tateinchisA.asuDraunui lichidin_ brugtea presiuniisangelui. Pulsulse percepecomprimand compresibil. fapt careducela o crestereloarterapida o arter6superficiad presiunii intracdvitare. In momentul in carepresiu_ la pe un planduf (osos)- de exemplu,arteraradiala. nea ventricularao depaqeqtepe cea din artere,valvele Prinpalpafeapulsuluiobtineminformaliiprivindvolumul sistolic,frecventacardiacagi ritmul inimii.Inresemilunarese deschid9i are loc ejecliasangelui. Fazade ejectieincepecu deschidefea valvelorse_ gistrareagraficd a pulsului se numesteEfigmogramd. milunareFi se terminain momentulinchideriiacesto_ Ea oferainformatiidespreartere9i despfemodulde ra.Volumulde sAngeejectatin fimpul unei sistole(vo_ golire a ventricululuistang. Manifestdrileacustice slmt reprezentatede zgolum-bataiesauvolumsistolic)estede 75mL in stare de .epausgi poatecregk panah 150-200mL in efor- motele cardiace. joa" Zgomotull, sistolic,estemailung,de tonalitate turile fizice intense. UrmeazaaDoi diastola venhiculara.care duaeaz6 sAsi mai intengEleste produsde inchidereavalvelor presiuneaintra_ atrio-ventriculareqi de vibralia miocardului la 0,50s. Datoritarelaxariimiocardului, cavitarascaderapid.Candpresiuneadin ventricule inceputulsistoleiventriculare. ZgomotulII, diastolic,este mai scurt,mai acut Fi devineinferioardceleidin arterelemari,are loc inchidereavalvelorsemilunare, careimpiedicare'intoarce- mai putin intens.Este produs,la inceputuldiastolei ventriculare. de inchidereavalvelorsemilunare. rea sangeluiin ventricule. Pentruscurttimp,ventriculele Zgomotelecardiacepot fiinregistrategrafic,rezul' devincavitdtiincNIn acesttimp, presiunea tando fonocardiodfamd. se (diastoldizovolumetric6). intraventdculara continuasa scad6panaIa valoriinferioarecelei din atdi, permitanddeschiderea valvelor atrio-ventriculare. In acestmoment,incepeLimplerea cu sange a ventriculeloa. Uameazao perioadAde " '::":, Si sto la ....' abiala ' " ' "19RlI9]hFfI€|R o l oc
'
'
" i ' r4 rv 5
'
S is t o la atriala n tn.
Sistola ""''" ventrlcu- "'liiii6E iliirhllira ' 'O S U s lara "
'.'::::::,:i :r::::i :::a:,:,-.-. - - - . Ilastoh,qenerda r|46 " Fig. 93 Ciclulcadiac
Circu la tise a n gel ui Cu studiulcirculatieisAngeluise ocupahemodinamica.Sangelese deplaseaza in circuitinchis si intr-un singua sens.Deoafecemica 9i mafea cifculalie sunt dispusein serie,volumulde s6ngepompatde ventriculul st6ngintHm minul in mareacirculalie,esteegalcu cel pompatde ventriculul dreptIn micacirculatie. Legilegenerale alehidrodinamicii suntaplicabile si la hemodinamica. 'Cbculaiia alteriali Arterelesuntvaseprin caresangeleiesedin inimA proprietaufunclionale. 9i au urmatoarele Elasticitateaeste proprietateaaaterelormari de a se lasadestinsecandcregtepresiunea sangeluiSide a reveni la calibrul initial c6nd Dresiuneaa sc6zut la valorimai mici.ln timpulsistoleiventriculare, in artere este pompat un volum de 75 mL de s6ngepeste cel continutin acestevase.Datoritaehsticitaui,undade soc sistolicaeste amortizata, Ate loc Inmagalinated unei padi a energieisistolice sub form6 de energie elasticaa perelilorarteriali. Aceastaenergieesteret.o' cedatacoloaneide sange,in timpul diastolei.Prin aceste \aridtiipasi!e alecalibtului vaselor mari,seproduce transfofmareaejectiei sacadatea sangeluidin inimain curgerecontinuda acestuiaprin a.tere. CoDtractilitateaeste proprietateavaselor de a"gi modificamarcat diametrullumenuluiD.in contraclarea/relaxareamusch;lornetezi din oeretelelor. Acest fapt permite un control fin al distributiei debi tulLricardiacc6trediferiteorganeFi tesuturi.Tonusul musculaturiinetede depindede activitateanerv or simpatici,de presiunea arteriala, de concentratia loca' ld a unor metabolitisi de activitateaunormediatori.
Suprafatatohla de sectiunea arboreluicirculator crestesemnilicdti\, pe masurace a\,ansamspreperiferie.Vitezade cufgereva fi inveB proporlionala cu suprafatade secliune. Cir(dlatia sangeluiprin aftete se aprec;aza masufandprcsiuneaarteriald, debitulsangvinsi rezistentala curgerea sangelui(rezistenta periferic6). hesiunea artedalA Sangelecirculdin vasesub o anumitapresiune, caredepageste presiuneaatmosfericacu 120mmHg in timpLrlsistoleiventriculare sEngi (presiunearteriala maximasau sistolica)si cu 8ommHg in timpul diastolei(p.esiuneaderialaminimdsau diastolica). in practicamedicalacurenta,la om, pres'uneasangelui se apreciazaindirect,prin masurarea tensiuni'arteriale,Aceastd se determina masutand contrapresiunea necesar6a fi aplicat6la exteriorulartere;,pentru a egalapresiuneasangeluidin interior. Factorii determinantiai presiuniiafieriale Debitul cardiac. Pre5iunea arterialavafiazapro portionalcu acesta. Rezistentaperifericil reprezintd totalitateafactoailorcare se opun curgeriisangeluiprin vase.Este direct proporiionalA cu viscozitateasangeluigi lungimeavasului.Ceamai marerezistentA se int6lnegte la nivelularteriolelorCu cat vasulestemai 'ingust9i mai lung,cu atat rezistentaestemai mafe. Volumulsangoin(valemia)vadazaconcordant cu vadatial;chidelorextracelulare (LEC).in scaderiale volumuluiLEC, scade si volemiasi se produceo diminuaae a presiuniiarteriale(hipotensiune); in cres, teri ale LEC,cregtevolemiaFi se produceo cregtere a presiuniiarteriale(hipedensiune). Elasticitateacontdbuiela amortizaaea tensiunii arteriale in sisblasi la menlinerea ei in diasiola. Scade cu v6rsta. Intredebiiulcirculant. presiunea sangelui si rclis. tentala curgefeexist6felatiimatematice. Debituleste directpaoporlional gi inverspropoflional cu presiunea cu rezistenta: D = P/R. Vitezasangelulin artere,ca 9i presiuneascadpe masu.ace ne departamde inima.in aort6vitezaeste de 500 mm/s, iarin capila.e,de 0,5mm/s, decide o mie de ori mai redusa.Aceastase datoreaza cregteaii suprafeteide seciiunea teritoriuluicapilaade o mie de ori fata de ceaa aortei. Hipertensiunea atterialA sistemica rcprezinta cregtereapresiuniiarterialesisiollcegi/sau diastolice peste 130mmHg, respectivgommHg. Hipe.tensiunea determinacresteaea lucruluimecaniccardiacsi poate duce la afectareavaselotsangvineSl a alror organe,mai alesa rinichilor,corduluisi ochilor
FlnE ile fundareri'ElE dle DrghM!tu
!ron
rgrcddb
Y€srGsi Venelesunt vase prin care s6ngelese intoarce la inima-Volumulvenosestede kei ori mai maaedecatcel arterial,agadaa, in teritoriulvenos se afla circa 75%din volumulsangvin.Presilrneasangeluiin veneestefoarte joasa:10mm Hg la originilesistemuluivenossi 0 mm Hg la varsareavenelorcave in atriul drept Deoarecesuprafalade seclilne a venelorcaveestemai mica dec6t a capilafelor,vitezade circulaliea sangeluicrestede la periferie(0Jmm/s) spre inima, ating6ndvaloareade 100mm/sin celedou6venecave. Datori%shucturii peretilol lor, care coniin cantitau mici de t€sutelasticqi tesut muscularnete4 veneleprc' zin%distensibilitategi contmctilitate. Cauzaprincipalaa intoarceriisangeluila inima este Inimacrceazasi Insasiactivitated de pompacardiaca. intre aorta menline permanento diferenF de Paesiune (loommHg) )i atriuldrept(0 mmHg).Desi presiunea sangeluiscademult la trecereaprh arteaiole9i capilafe, mai admaneo forta deimpingerede 10rffn Hg,cafe se manifestala inceputul sistemuluivenos.Inima funciio_ Ea neazasimultanca o pompa aspiro-resping6toare. taimitesangespre aofta,in timpul sistoleiventricularq 9i, concomitentaspirasangeledin venelecavein atriul drept. Aspiratia toncica rcptezintaun factorajutbtorcare contribuiela mentinereaunor valori scaz$e ale presiu_ nii in venelemaaidin cavitateatoracica.Ea se manifesta mai alesin insgiratie.
Notiuni ehmentare deigien6 9i pamlogie (boala isctrcmica coronadischemicd) Cardiopatia Este cea mai frecventacauzaa mortalit6tiiin Euro' pa si Americade Nord gi se datorcazascaderiidebitu" lmbracao lui sangvinla nivelulcirculalieicoronariene. forma acuta(ocluziacronaianaacut4 infarctulde mio_ caad)saLl oonic6 (diminuareafortsi de contraclie a pompeicardiace).Ceamai frecventacauzaa diminuarii (procespdn cadebituluicoaonarian este ateroscleroza genetica saucaremare.la persoanele cu predispozilie nancalipidein exces,mari canhta! de colesterolslrnt depozitateprogresiv sub endoteliul arterial ulter;or, ae" acestedepozitese fibrozeaza,apoi,cahificandu_se, in lu' zultaplacaateromatoas4aceastaprotruzioneaza menul arterial,blocandpa4ial sau total fluxul sangvin). Pentrua preveniacestprocessunt necesareo alimen_ tatie echilibrataprecum!i evilareasedentadsmului. Adtniile cardiace gi/sauconduceRepaezinta tulbur6riin producerea de numeroase tipuri9i pot aeaimpulsulul cardiac, Sunt aveao multitudine de cauze.
Prcsa abdominala rcptezintapresiuneapozitivadi. cavitated dbdominald cdrermpingesangelesprei'ri|rE in inspiratie datoritacobo.arii diafiagmulul,efectul & presaeste accentuat, Pompa musculard.in ljmpul conhac.tiilormuscule fe, veneleprorundesuntgolitede sbnge.ial In perio+ delede felaxaredintredoudcontracliiele aspirasarr gele din venele superficiale.Refluxul sangvin este impiedicatde prezentavalvelor(lanivelulvenelormem brelor inferioare). Graaitatia favotizeazacurger€as6ngeluidin veneh situatedeasupraatriuluidrept;are efect negativasuple gangelui rntoarcerii din venelemembfelorinferioare. Mas4jul pulsatil efe
HernoEgiileinteme 9i exteme Pierdereaunel candtaude sangedin sistemulcircu_ lator,fie la exteriorulorganismului(hemoragiiexteme) (hemoaagii fie in tesuturisaucavitalialeorganismului gmvesaudramatice interne), areconsecinfe ln functie de cantitateapierdub saude lesutul lezat Cauzelesunt multiple,cele mai frecventefiind cele traumatice. l€ucerniile Reprezint6neoplaziiale tesuturilor hematoforma" toaaeSunt de multipletipuri iar cauzeleaparilieilor nu sunrcunoscute, Anemiile Anemiilese definescca scadereanum6ruluide eritrocite sau a cantitatii de hemoglobina.Pot fi provocatepdn: pierderi,producereinsuficienta,distructie excesivAsau o combinaiiea acestormecanisme. Celemai frecventetipuride anemiesunturm6toarele: . Anemiaprin pierderede sange:dupa o hemc ragierapid6,organismulinlocuiepteplasmapierduta
in 1-3zilq daaeritrocitelerevinla noamalin3.6 s6ptam6ni.in cazulunor hemoragiimici Fi repelarqconlinutul in hemoglobindal hematiiloreste afectat (acestascade). . Anemiaferiprivi apareprin alterareaproducerii de hemoglobin6ca urmarea unui deficit la nivelul metabolismuluifierului (aport,absortie,transportetc.).
Lucrcte
Puqdlcd
. Anemia megaloblastica pnn se caracterizeaza produce.eaunor hematiimai mari decatnormal.cu form6 si functionalitate alterate.Acest fapt se datoreaza, in principal, unorperturbarih nivelulabsoabtiei intestinale a vitaminei812sau a aciduluifolic.
se percepeo accentuare progresiva d zgomote,or
ritmice.duPacarc acesteascadbruscin intensitate, momentcareindjcatensiunea arteriala minima(dias_ rolcar,5e consferAvalorinomale intre 100Si 140 presiunea .sistolicagi 60€0 Pentrucea d;asrvi4ie P,!Jtq,t\q fflm .o'tiu.. .-.^,^-^. -* Daca se se folosesctensiometre folosesc tensiometre electronice electronice i"lil;;ili-"i|ffi;;;Jilffi}i":*" e cu cu afi$ai. afi$aj, nu " s d s e mal e$e necesar sa se utilizeze stetoscoPul De l4od de lucrt/.Se palpeaza a era radialatn aororegula acestea afiseaza si articulatiei radieiarpiene,prin comprimirea Pulsul Pierea artereipe planuldur ososal radiusului. Pulsul venos rursu veno! se oaloreaza datoreaz6vanallllor va aliilor de volufit volurn al \ il[ venelofdin apropierea inimii.cauzatede variatiilede \ ,r"fl presiunedin atriuldrept in timpulcictuluicardiac. .\a-\ ,4( Vll Masurarea Dulsului Matetial necesat:(ronometrusau ceas cu secundar Pulsulaftenar rursur aderialrePreanta repreinta expanslunea expansiunea sistolicaaa ststotrca peretilorarterelor. pfodusade variatiade volumud"-
i "iili"ii ru;5"i.'l;K;"ilL': #i"",1i1o," "0.. ::#":::",":*t*1iJ..,i,i,"i-.
n.ade lvtod ii lucru iii-s{.ia;;;;-;;i;# Se obseruasau se palpeaza o o
vena de ven6 de la la baza baza g6tului oatului -. de de exemplu exemDlr venalugutara vena i'm,,lara
l]ndapulsatila reprezinta t unsport deenergi".pri"
peretiivaselorde sange.Ea se propagacu o viteza de 5 m's, de l0 ori mai repededecat vitezade curgerea sangelui(05 m/s) care reprezintatransport de matede. inregistrarea graficaa undeipulsatilese numeste numegte )tinandu-se, prin interpretarea aces-
V Y
'V\g
, \Z '!,'\ \. \j|(\=-
\X
ffi \\ ,/
+_:=_ ll*'.,T"'.i,i,Jil'?3rrTr:;t1:,b::illi"i:*: t->"
)gramagl hterpretareaaceEtelE
prin electrocariioorar manifestarile electric;al( tora fibrere miocardului pozjtivela exteriorulmembraneisi neoativein inteMtuurareatensiunij tqfuurarea tensiuniiarteriale arteriale rior (Dolential lDoienrialde .ic reDaut .Fn,,,.r l" .i.r^r" ^^ri.+.r-riof -^-Malerial necesar:lensiometru. Malelial (o lensiometru, stetoscop. braneise inverseaza (depolarizare). Regiuneainimii Tensiunea rensruneaarteflata arterialase masoaracu aiutorul ajutorulten- careintra in activitate activitat; devineneoativain raDortcri prin mai multe metode.dintrecareeste zoneleaflate rn repaus.Aceste;ioootent# sunt siometrelor, curentfolositacea ascultatorie, amplilicateti infegistratecu electroiardioqraful. Alodde lucrl Se comprimabratulstangcu manlvlaterialnecesarjelectrocardiogml diacesi stafiiperetilorvasculari. pulsul este intre 70 si 80 unde pe .In repaus. mrnut.
sonulpneumatic. manometrul i" a"ii""ti"l"-
14il; i;;;;iliri;i""riii'i"o[n,iur
"rl"i Cu stetoscopul, cafe se transmitpana b suptafatacorDului, dic5ndvalofilepresiuniidin manson. "r".ut.. pot fi aptcat sub mansonin dreptulartereihumerale,se culesecu ajutorulunof electroziaplicatiDe Diele.la percepein timpul decompdmarii un zgomotdtmic, incheieturilemainilorsi la dleznaDicioruluistand cdndpresiunea din mansono egaleaza pe cea sang- Electfoziimasoaradiferentale potentialdinke ceie vinamaxima(sistolica)Continuand decomprimarea. douabrale(l).dintrebratuldrepi si picioruisranq{ll)
um8n Frnctile fufdaheitae ae organismului
Fi dintrebratulstangfi piciorulstang(lll),oblinandinfigurade maijos. du-seelectrocardiogftma
PetfaseulfKC se rnscriutrei undepozitive(P.R Si T) qi doua unde n€gative(O ii S). ljnda P reprezintd modifica.ile electdce din timpul transmiterii stimulului p.in atrii (activareasau depolarizareaatri' ala); undele 8, R, S ilustreazAactivarea sau depo larizareaventriculard,iar unda T corespunderepola' rizArii ventriculare.Repolarizareaatriala se produce simultancu QRS dar este mascatdde depolarizarea ventriculard. EKG se modific6in bolilede inima,uguranddia' gnosticareaunor maladiicardiace.
ldentific4i componentebsangeluidin imagineaal6turata. Precizaliteritoriile din care este colectatalimfa de canalultoracic 9i vena limfatic6 dreapta. Asociati sistolelesi diastolelecu durateleacestora,la un ritrn cardiac de 75 de bdtaipe minut: I O,60 secunde a. 0,10 secunde l. Sistolaairiala g. 0, ?0 secunde b. 0, 20 secunde 2. Diastolaatdal6 c. 0, 30 secunde 3. Sistolaventriculara d. 0,40 secunde 4. Diastolaventriculara e. 0,50 secunde 5. Diastolageneral6 Calculalicantitateade ap6 continutain plasmasangvinaa unui tandr de B%din masacorpului,iar plas_ 65 kg, considerand ca sangelereprezinta ma formeaza55%din volumulsangvin,din care90%esteap6.
& ff*
r* o
a oa *
3. Respiragia
pldm6nul.Intre cele doud foite existd o cavitatevirtuah, cavitateapleurald,in care se afl6 o lamd fina de Sistemulrespiratofcuprindecailerespiratorii si Iichidpleural. plamanii (fig.94).Cailerespiratorii suntreprezentate Arborele brongic.Bronhiaprincipalase imparte in de cavitateanazala, faringe,laainge, traheegi bronhii. bronhi4iar acestea,la r6ndullor se divid in bronhi, oJe Ultimele ramificalii ale arborellii bronsrc sunr bonhiolele rcsptatorii de la care pleacaducfele alueoiarq terminate ptin sdculeli aloeolafi Perclii saculeliloralveolarisunt compartimentati in alueole pulmonate (tig. 951. Bronhiolelerespiratorii, impreunacu formatiunile derivatedin ele - ducte alveolare,saculeiialveolarisi afveolepulmonare-, formeazd acinii pulmonaft Acinulesteunitateamorfefunctionala a Dlamanului.
Flg. 94 Sbt€rnul respirakE 1. oificii na.inarc; 2. palatul du4 3.€piglotai4. laringe; 5. trahe 6. pbm6nuldrept7. bronhiap.inci. paE simg.i 8. plamanulstan$ 9. esofa$ 10. fadngei 11.palatul moale;12.cavitatenazala,
Cavitateanazal5este formatadin doudspatii simetrice numite fose nazaie,situatesub bazacaaniuluisi deasupracavitalii bucale. Din cavitatilenalale.aefultreceprin faringe,care repfezintao raspantieintre calearespiratoriesi cea digestiva. l,aringele este un organcu dl]bld functiet respiratorie dar si fonatorie,prin corzilevocale. Tnheea este un organsub forma de tub care continualadngelegi are o lungimede 10-12cm. La nivelul veftebreiT4, traheease imparte in douabrcnhii,carepatrundin plamanpfin hil,undese ramificd intrapulmonar,formand arborelebronsic.
Pl S m6nii
Fig. 95. Slrucn-ra acindui putnonar 1- venula pulmona.di2. ar tenob pulmond4 3. bronhioldlobulardi4. bronitola ,espftrcne; 5du€t (canal)alveolar6. saculeialv€olar; 7. alveoteputmonare; 8.reteacapildape suprafata alveoleia.
in jurul alveolelor se gdsegteo bogati retea de capilare,care, impreuna clt peretii alveolelor,formeazi membranaalueolo
Plamaniisunt principaleleorganeale respiratiei. Suntsituatiin cavitateatoracica,avAndo capacitatea **--'-,*-*-*.-CuvtNTECHEIE " ---j totalade 5 000 mL de aer,cu variatiiindividuale. Fiecareplamanesteinvelit de o seroasanumita cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii, pleurA care prezint6 o foit6 parietal6,ce captuseste bronhiole, alveole,acinipulmonari pefelii toracelui.si o foita viscerala.care acopera
FrndiilefutdaneltalE ale aryariinttti tm,1n
Respirctia reprezinta schimbulde oxigensi diolid , oe carDondintreofganism!i mediu. Din_punctde vederefunctional, respiratia pfezintal _ 1.ventilatiapulmonara- deplasareaaeruluiin ambele sensuriintre alveolelepulmonare9i atmosfer42. difuziunea02 9i CO2inhe alveolelepujmonafeSi sangel J. transportul02 si CO2prin sangesi lichideleor!anismuluicatresi de la celule:4. reglareaventilaliei.
VentilatiaDulmonard
grilajuluicostals€ nunesc muschiinspiratod sunt, Si in special. muschiigAtului.Mugchiicaredetermin6 coborareagrilajuluicostal sunt muschi expiratori;de exemptu,muschiidreptiabdominali_ Presirnea.pleu'alaeste presiuneadin spaliul cu- 'intre pleura visceralagi pnns cea parietala.in mod normat,exista o sLtc.tiune permanent6a lichidului din acestspatju,ceeace duce la o presiunenegativiila acest nivel (mai mica decat valoareacelej atmosfe. ricel Presiunea-pleurala variazacu fazelerespiratiei Frea|tmeaaiveolaF este presiuneadin interiorul . arveorctor pulmonare. In repaLts, candglotaestedes. cnrsa.aerutnu circulainFe plamiinisi atmosfera:in acesrmoment.presiuneain orice parte a arborelui respiratoreste egaldcu presiuneaatrnosfericd,considerataocm H2O.Pentfua permitepatrunderea aerului in plamanitn timpul inspiraliei. presiuneain alveole trebuiesa scadasub pfesiuneaatmosferica; in lmpul unei inspiratiinormaleea devine_lcmH,O. Aceastd presiune negativ6 utoara este suficie;tii penhu ca, in cele doua secundenecesareinspiftliei, in plamanjsii patrundaaproximatjv500mL de aer vanaut opuse apar in timpul expircliej:presiunea alveolardcreste la aproximativ ceea ce torteazii500mL de aer sa iasd-lcmHrO, din pld;ani in cele z-J secunde, cat dufeazdexoiratia.
Circulatia altemativa a aeruluise realjzeaza (a urmare a variatiilor cicliceale volurnlrlui
_.:
-1r. 5E fenomenesteprezentin toatespatiileaerienepulmo' - 5OOmL la o ffecventarespirdta\:=G irzjc r :aE in diferite conditji tpbm6n, cu 9 L/min). egal a intregului na[e'efectulesteo foriarezultanta pot mull modifica foade valorile se logice, se adauga care numiti fortadetensiunesuperficiala 9i Ventilaliaalveolaraeste volumulde ael cale a1ur.€e favorizand expiralia, elasticitaliiiesutuluipulmonar, in fiecareminlrt alveolara a tractuluircspirator in zona simpla O metoda Volune 9i capacilitiPulnonate. pentrustudiulventilatieipulmonare esteinregistrarea si participa la schimburilede gazerespiratodi.Valoavolumuluiaeruluideplasatspreinteriorulsi,resPectiv, rea sa medieeste de 45-5 L/min, deci numai o parte (da' din minut - volumul respiratol;aestulreprezintaventi' exteriorulphmanilor,procedeunumitsPirometrie latiaspatiuluimort (aercafeumplecaileaerienePana sPirometru). toritadenumiriiaparatuluiutilizat la bronhiileterminalegi nu participala schimburilede pulmonare diferite care, . Exista patru volune care il adunate,reprezintavolumulmaximPe Poate aer).Ventilatiaalveolardesteunul dintaefactorii majori care determina presiunile Pa(iale ale oxigenului 9i acestor pulmonara. S€mnificalia atingeexpansiunea dioxiduluide carbonin alveole. volumeesteurnatoalea, yolumul insPirat exL cur€ntestevolumuldeaer ti in medie500mL piratin timpulrespiraiiei normale; esteun volum ventilatie pulmonara,presiune pleurala,presiune 2.Volumulinsptator de rezea.ra suplimentarde aer carepoatefi inspiratpestevolu_ alveolara,volum curent volum hspirator de rezer mulcurent- circa150OmL va, volum expirator de rezerva, volum rezidual, 3. Volumulexpirator de rczerudrcprezinlaaanti' capacitaupulmonare,minut-volum aespirator de aer care poatefi expiratain tatea suplimentard unuivolum urmauneiexpiratiifo4ate,dupaexpirarea curent- circa1500mL. IEME FI APLICATJI A.Volunul rczidualeste volurnulde aer carerae fo4ata- aproxima mane'inphmani{ dupao expirati, tiv 1500rnl. Capacitt4ile pulmonaresunt sumede douasau maimultevolumepulmonare. l.Capacitateainsptatorie, egalac\Jsumadintre volumulcurentsi voiumulinspkator de rezerva, re_ prezintdcantitateade aerpe careo persoan6 o poate respira,pomindde la nivelulexpiratornormalpan6h (2000mL). distensia maximita plamirnilor 2,Capacitateareziduah functionala al6 cu sumadinhe volumulexpiratorde rezervati volumul In rezidual, reprezinta cantitatea de aercarerarrLane (3O00mL). pldmani Ia sfar$itul uneiexpiraliinormale 3. Capacitateaoitala,egaldcu sumadintrevolumul inspiratorde rezerva,volumulcurentgi volumul volumulmaximde aer expiratorderezerva, reprezintd pe careo persoana il poatescoatedin pldmanidupa o inspiraliemaximd(3500mL} pultuonaratotalii egal6cu capa4.Capacitatea citateavitalaplus volumulrezidual,reprezintavoluphmanii mul maximp6nala carepot fi expansionaii prin efort inspiratormaxim(5000 mL). Cu excepliavolumuluirezidual,celelaltevolume pulmonare semasoara spirometric. Pentrumasurarea volumuluirezidual,ca gi a capacitdtilor careil includ, se utilizeazd metodede mdsurarespeciale Minut{olEnul rc€pfuator saudebifirlrcspilatoreste cantitateatotaldde aeadeplasauin arborelerespi" ratorln fiecareminutFi esteegalcu produsuldintre volfinul cwentti frccventarcsplato e (volumc$ent
€leoru F!n.l l€ flndameniale
Difuziunea urmeazao nouaetapaa Dupaventilatiaalveolara, procesului respiratorj aceasta este difuziunea oxf in genuluidin alveolein sangelecapilaf5i difLtziunea sens invers a dioxiduluide cafbon (fig 97). Procesulare loc doarin condiliilein careexistao difefenla de presiune,iar sensul procesuluiva fi totdeaunaodentat dinspre zonacu presiunemare catre zonacu presiunemicd, Concentratiagazelorin aeml alveolareste foarte diferiti de cea din aerul atmosferic. Exista cateva cauze ale acestor diferente.Mai intai, cu fiecare res" piraiie, aerul alveolareste inlocuit doar patial cu aer atmosferic.in al doilea rand, din aerul alvmlar este exkas oxigenlrl,gi acestaprimeite permanent dioxid de carbon din sangelepulmonar. In al heilea rand, aerul atmosfericLiscatcare pAtrundein caile resPira' torii este umezit'inainte de a ajungela alveole. Aerisirealenta la nivel alveolareste foafte impor' tanta pentru prevenireaschimb6rilorbrugte ale con_ centratieisangvinea gazelor. M€rnbranaalveolecapilar6(respiratorie)este alcd" tuita din: 1. endoteliulcapilat 2. interstiliul pulmonai 3. epiteliul alveolar;4. surfactant(lichid tensioactiv).
molecula); 4. dimensiunile membranei respiratorii (invers propo4ionale cu grosimea gi direct propo4ionalecu suprafatasa). Difuziunea oxigenului se face din aerul alveolar spre sangeledin capilarelepulrnonarq deoarecepre siuneapartialaa Oz in aerul alveolareste de 10Omm pulmonare Hg,iar in sangelecare intrain capilaaele membrana este de 4ommHg Dupd ce traverseaza respiratorie,moleculelede 02 se dizolvain plasm6, ceeace duce la cregtereapresiuniipatiale a 02 in plasm4 consecutiv,02 difuzeaz6in hematii,unde se combin6 cu hemoglobina.In mod normal, egalarea presiunilorpa4iale,alveolaragi sangvind,ale 02 se face'in 0,25secunde. Hematiapetrece,ln medie,0,75secundein capi_ larul pulmonar; daca echilibrareaapare in 0,25 secunde, ramane un interval de 0,50 secunde,numit margioede siguraniagi care asigurao preluareadecvat6 a 02 in timpul unor perioade de stess (efort fizic, expunerela altitudini mari etc.). DifuziuneaCOz se face dinspre sangeledin capilarele pulmonare spre alveole, deoarece presiunea parlialaa CO2in sangeledin capilarelepulmonare erte de 46 mm Hg iar in aerul alveolarde 40 mm Hg Degi gradientulde difuziuneal CO2este de doar o zecimedin cel al 02, CO2difuzeaz6de 20 de ori mai repededecatO-. dmareceestede 25 de od mai sodecat02. In mod norlubil ln lichideleorganismului mal. egalareapresiunilorpa4iale.alveolara9i sang_ vin6,ale CO2se face in 025 secunde.
gazelor Transportul a. Tlansporh O" Din plasma, 02 difuzeaz6in eritrocite, unde se combinareversibil cu ionii de fier din structura hemoglobinei,transformanddezoxihemoglobinain oxihemoglobina.Fiecaregram de hemo globinase poatecombinacu maximum1,34mLO1in g de hemoglobin6/dl sange. mod normal,exista12-15 Astfel, sangele arterial transpoda 20 mL O2ldl, din care 98,5%este transportatde hemoglobind,iar 1,5%, dizolvatin plasm6. Fiecaremolecula de hemoglobinase poate combina cu maximum 4 moleculede 02, ritualie 'in care saturareahemoglobineicu 02 este de 100%.Canti Fig 97. Difilzilm€agEzelorre8pfaDorii depinde tateade 02 carese combinacu hemoglobina presiunea partiala plasmatic, a 02 fiind condilion" de Grosimeasa medie este de 0,6 microni. Suprafala atd, printre altele,9i de pH-ul plasmaticti de tempesa totala este de 50-100 m2. Factorii care influenleaza rata difuziunii gazelor ratura, ScadereapH-ului plasmatic 9i creqtereatem_ peraturii determinascadereacapacita$ihemoglobinei prin membranaalveolo_capilara sunh1.presiuneapar de a lega oxigenul,care,astfel, este cedat lesuturilor. liala a gazuluiin alveola;2. presiuneapa4ialda gazuLa nivel tisular, presiuneaparliala a 02 este de lui in capilarulpulmonar;3. coeficientulde difuziune 40 mm Hg iar O, va difuzadh plasmain interstitii9i al gazului (este specific pentru fiecare tip de
de aici in celule.Are loc scdderearapidaa presiunii pa4ialea 02 plasmatic,fapt ce determinadisocierea oxihemoglobinei, hemoglobina ramanandsaturatdin proporliede 50-70%. Fiecare100mL de sangeelibereaza la tesuturi,in repaus,cate?mlde O> Acestaestecoeficientulde utilizarea 02. in timpul ;fortului fizic, acestcoeficient poate cregtela l2%. Prin cedafea02 la lesuturi,o parte din ox'hemoglobinadevine hemoglobina redusa,care imprima sangeluivenos culoarearogje_violacee caaacteristica. b. Trdn€portulCO2.CO2este .ezultatulfinal al proceseloroxidativetisulare.El difuzeazadin celulein capilare,determinandcregtereapresirmiisale partiale in sangelevenoscu 5-6mmHg fala de sangelearterial.CO2este transportatprin sangesub mai multe formq 1.dizolvatfizicin plasma(5%);2.subformade carbaminohemoglobina, care rezultaprin combinarea CO2cu gruparileNH2terminaledin lanturileproteice ale hemoglobinei(5%) 3. sub forma de bicarbonat plasmatic(90 %),obtinut prin fenomenulde membranaHamburger(fenomenulmigrafiiclorului),care are loc la niveluleritrocitelor.
membranaalveolo-capilaE, endoteliucapilar,interstiliu pulmonar,epiteliualveolaa, surfactantpresiunepa4iala,coeficientde difuziune,gradientde difuziune,pH plasmatic,fenomende membrana
*Reglarea ventilagiei Se realizeaz6de centrii nervogi din bulb ti punte, pe bazastimulilorprimili de la chemoreceptorii de Ia nivelulacestorformatiunineavoase sau al unor vase de sange.
Noliunielementare de igienegi patologie Gripa
substanteiritante detemina iritarea mucoasei gi incompetenta bronsicesi bronsiolare mecanismelor locale de apdrare, rezultand hfectii Are loc cronice. Infectierespiratorie acutdvirala,provocatide viruobstruarea cdilor aeriene m'ci, ceea ce face expirul sul gripal.Este o boal6 contag;oasd Si cu caracter foartedificil,astfel incat aerul este in alveole. ,prins" sezonietPoateimbracaformegrave,md alesIa varIn acest mod, ele se supradestind, rezultanddissteleextfeme.Actualmentebeneficiemde vaccinare trugerealor (50-80%din peretii alveolarisunt distrugi). antigripala, ceea ce reducefoarte mult numdrulde In consecinldcapacitatea de difuziunela nivelulmemcazuri gi gravitateaformelor. branei alveolo-capilare scade.De asemenea,scade Fibrozapulmonald pulmonare, numarulcapilarelor crescandrezistenta in in anumitesitualii afectareapulmonaraduce la circulaliapulmonara(hipertensiune pulmonara).in fibroza,adicdiesutul pulmonarfunctionalesteinlo- timp,fumatoruldezvoltahipoxiesi hipercapnie (peste cuit cu lesut fibros.Un exemplueste antracoza, ce 4%CO, in s6nge),cu final dramatic. rezultaprin inhalarea, timp indelungata prafuluide 'Modificdile de ritrn respirator cArbune. a. Normale.polipnee- in cadrulefortuluifizic Enlizemul b. Patologice:in cadrulunor maldii pulmonare, Termenuldenota in exces'la nivelpulmonar cardiacesau ale SNC;exemplu,respiraliaCheyne"aer un procespulmonarcomplex,obstructiv Slokes(are constain moditicareamplitudiniimtgca9i ilustreaza ei,urmatAde apnee, 9i distructiv.De cele mai multe ori, este consecinta rilorrespiratoriilnsensulscaderii fumatuluiindelungat.Inhalareafumului sau a altor dupacareciclulse feia.
C
I
,unc:iile r!*an
,tnE r'i. tt"Jlstt.rdtt N.aa,l
Expe enlalui Donders: B - inspimiie; 2 - membbndde caucluq 3 - dopprinca.et ec€tubul(I) corcsponzrior haheei9' - baldai" de cauciucconectatela capdtulbifurcatal tlbului (I)i
Asociaii capacitalilepulmonaredin coloanaA, cu modul de calcul al lor din coloanaB.
b. CRF
c.cv
d. CPT
B e. VER+ VR f. CV+VR g. VC+ VIR h. VIR+ VC + VER
D€scrleli vascularizaliafunctionalaa pldmanibr. Stabilii pozilia mediastinului9i delimitdrilesale. CalqJatidebitulrespiratof(minutvolumul)pentruo frecventade 17respiratii/minut. Stabil4i dac6 enunturile legate prin conjunctia -deoarece' sunt adevarate.in cazul in care le considemli adevarate,determinalidacaintre ele exista sau nu o relatie de cauzalitate. Difuziuneaoxigenului se face din aerul alveolarspre sangeledin capilarelepulmonarc,deoarece W' siuneaparliala a oxigenuluiin aerul alveolateste de 1OOmm Hg, iar in s6ngelecare intr6 in capilarele pulmonareeste de 40 rnrnHg.
4, Excretia
corticalarenala si ansa Henle scutA; aceastaajunge doarin stratulextem al medulareirenale;Z Jr-xtameSistemul excretor este format din rinichi Fi c6ile d/a4 cu glomerululsituatlajonctiuneadintrecorticala urinare (tubi colectofi, calice mici, calice mari, si medulard,au anseHenlelungi,carecoboamadancin bazinet,uretere,vezica si uretra). medular4uneoriajungandla nivelulpapilelorrenaleEi Rinichii sunt agezaliin cavitateaabdominald,de o sunt extrernde importanliin mecanismulcontracurent, parte Fi de alta a coloaneivertebrale,in regiunealom- prin care dnicNulproduceurinaconcentrata. bara. ln jurul inhegului sistemtubularal rinichiuluiexista Neftonul (fig. 98) este unitateaanatomicA9i func- o retea bogatade capilarg numitd reiea capilardperitionala a rinichiului;in alcatuireaacestuiaintra doud tubulara.Aceastarelea primegtedin arterioleleeferenpd4i: corpuscululrenal Fi un sistem tubular. te sangelecare a trecut deja prin glomerul.Cea mai marepartea releleide capilareperitubularese gase9te in cortexulrenal,dea lungultubilor proximali,al tubilor distali9i al tubilor colectoricorticali. Debitul sangvin renal este de aproximativ l2o0ml,/min (420mL loogtesut/ min). ln condilii bazale,debitul sangvinrenal reprezinta20% din debitul cardiacde repaug.
glomerulard Filtrarea 9i filtratulglomerular
Flg:98. Stuctt thldiului L cortical4 2. medula.a;3-calicemi.i 4 calice me superiot 5. arbra renaE A bazinet(pelvis renal); ?. vena renal4 & cali€e marc infedoi g ueter 10. pi6mid. Malpighii11.capsula.enaL;12.nefronl 13.papildremldi 14.capsul. glmmlari (Bosman) 15. tub conto.t proximali 16 6nsa Henle; 1?.tub contort distal;l& tub colectoi 19.calicelme miilciu.
Lichidul care filkeazadin capilareleglomerularein capsula Bowman este numit filtrat glomerular sall uind primara Filtratulglomerulaf(fig. 99) are aproapeaceeaii compozitieca gi lichidul care filtreazAin iDterstilii la capatul arterialal capilarelor.5e considerdca filtratul glomerulareste o plasmacare nu conline proteinein cantitati semnificative. Cantitateade filtrat glomerular care se formeaz6 intr-un minut prin toli nefronii ambilor rinichi se nume*e debitul filh6rii glomerulare Normal, acesta este de aproximativl25mllmin (zilnic,180L). Peste 99 %din filtrat este reabsorbitin mod obiSnuitin tubii uriniferi,restultrecandin urind. Dinamicafilh6rii PIin membranaglomerulareFor iele care realizeazafiltrarea la nivelul glomerululuiin capsulaBowmansult 1.presiuneadin capilareleglomerulare(valoareasa medieeste de 60 mm Hg),care determinafiltrareq 2. presiuneadin capsulaBowman,
F or6 3pg6s i elim i n a r e u ar i n e i Rinichii au doud funclii majore 1.de a excretacea mai mare parte a produgilorfinali de metabolismai organismului9i 2, de a controla concentatiile majoritatii constituenlilor organismuluicontribuindastfel la mentinereahomeosfaziei si a echilibruluiacido-bazic al organismului. Alaturi de acestea.rinichii mai au umatoareleroluri l. formareasi elibercreareninei (enzima)ti eritropoietinei(hormon) 2 activareavitaminei D3; 3. gluconeogeneza. Cei doi rinichi conlin impreund ci.ca 2 milioanede nefroni,fiecarenekon fiind apt sa producaurina. Tfpud de nefrq . L Cofikalt reprezent6nd85% ng. 99. Flttr€a glorn€ruhA I arteriold afe.enta 2. proleine; din numdrul total de nefroni, au glomerululsituat in 3.arterioldeferentdi4 €apsu16 glomerular45. flltrai glonerular
smullruman Funllie tundam€it.ealeorgEn
in exteriorul capilarelor,care se opune filtrafii (aproximativ 18 mm Hg); 3. preriunea coloid'osmotica a proteinelorplasmaticedin capilare,care se opune filmediein acestcaz trarii (Dresilmea coloid-osmotica a este de 32mmHg);4. presiuneacoloid-osmotica proteinelordin capsulaBowman(considerata0).
Feabsorbtia $i secretiatubularl diferitelepo4iuni ale Filtratulglomerulartravers€aza parcurs, substantelesunt tubilo. uriniferi9i,pe tot acest absorbitesau s€cretateselectivde catre epiteliultubular (fig 100),iar lichidulcarerezultain urmaacestorpro ceseinka in pelvisulrenalsub forma de wina finald Reahorbtir hibrilara MajodtateacompuqilorLtrinei pdmaresunt substanteutile. Ele sunt recuperateprin reabsorbtie.Celuleletubilor uriniferisunt adaptatemor_ fologic ai biochimic pentru a realizaaceastafunctie, Fig.100.Fonnareatfntd 1.glomeruli2. caplsuldglome.ulard;3.tub nefro(iteleau la polulapicalnumercsimi Morfologic. contort Droximali4 ansaHenle;5. tub conto.t dislal 6. calicemi€; crovilicarecaescconsiderabilsuprafataactiv4 iar la po- 7. tub coleto.i & capilar. lul bazalau numeroasemitocondriicare fabrica ATP neces€rprocesuluide absorbtie.Biochimic,mernbrane' consum de energie gi oxigen (consum de ATP) 9i de concentratie sau eledrice. le celulelortubulareconlin pompemetabolicecarepar_ impotrivagradientelor pompelor limitat6 de capaci' Forta metabolice este ticiDala transooatulactiv. pe unilor maxima de a transpoata o substanla tatea Transportul pasiu se facein virtutea lmor legi fi' (Tmax). energie numai Celulaconsuma zicq ale difuziunii0n gradientchimiq electricsau elec- tatea de timp pentru recuperareasubstanlelor utile, ldsand cata_ trochimic)Fi osmozei,precumsi a diferentelorde pre_ 'in siuni hidrostatice.Acest transportnu necesitaenergie bolilii urina.Prin transportactiv se reabsorbglupre' unele vitamine,polipeptidele, si nu este limitat de o capacitatemaximdde transport coza,aminoacizii, (Na+, K+, C1-, a nefronului.Prin acest mecanismse reabsoarbeapa cum 9i maioritateasdrurilorminerale (in gradientosmotic) ueea (in gradientchimic) 9i o HCO3 , fosfali, sulfati, urati etc.). &crefia h:bular6,Principalamodalitatede curafre parte din Na 9i Cl (in gradientelectricai electrochimic). Reabsorbtiaapei Toate segmentelenefroNtlui pot a plasmeide catabolitiiazotatineutilizabilieste fil' funcliade elimi_ reabso|biapa.dar in proportiidiferite.Ceamai impor- trarea.Secretiatubularacompleteaza In exces)i a nare a unor substante acide, toxice sau pro' are loc la nivelul tubului contort tantd reabsorblre medicamente, unor apa filtrata este o reabsorblie ximal - B0% din 5i Prin secreiie,rinichiiintervingi in reglareacon_ obligatorie,apa fiind atrasaosmotic din tub in inter plasmaticea unor constituenliobignuili (K*, glucozei centratiei a al' stitiu,ca urmarea reabsorblieisdrurilor, 9i acid uric, creatinina). Mecanismelesecretieisunt la fel qi dar, tor compugiutili la nivelultubilor contorti distali, cele ale reabsorbtiei: active9i pasive.Sensultranscu mai ales,a lubilor colectori- absorbliaa 15%din aPa portului este inversat din interstiiiul peritubular, filtrata -, fiind o reabsorbFefacultativa. producq inspre interiorul tubului. Paocesele de secretiepot ln lpsa ADH,reabsorbliafacultativanu se pe loc nefronului. toatalungimea elminandu-seun volum de 2G25L de urina diluatain avea Secl4ia de H+. Mecanismuleste activ, iar sediul 24 de ofe. ln prezentaADH,aceastareabsorbliese produceti, principal este tubut contort proximal.S€cret6ndionii (a umare,in 24 ore se eliminal,8L de urinaconcen- de hidrogen,rinichiulparticipala reglareaechilibrului 4% din apa,in acido-bazic, Secreliade protonipoateavealoc 9i in katd. In restul nefronuluise aeabsoarbe restul nefronului. urina definitivaeliminandu-se cca l% din apa filtrata. Astfel, la nivelul tubului contort distal existamecaReabsorbtiafacultativapermite adaptareavollt_ mului diurezeila stareade hidratalea organismului. nismede hansportprin schimbionic,care reabsorb in acestsegmental nefronuluiintervinmecanlsmele Na+si secretaK+ sau Hn,in functie de pH_ulmediului intern. Acest mecanismeste activat de aldosteron. de reglarea diurezei9i a elimindrilorde Na gi K. Secl4ia de K+ are loc mai ales in tubul contort TftnsDortul actiu este selectivsi se datoreaza active(schimbionic)9i pasive. travaliuluimetabolic al nefrocitului.5e face cu distal,prin mecanisme
Prin secrelie de potasiu,rinichiul asigur6mentinerea normalAa potasemiei. Se.creliade ||H3. ln afara de efectul anfitoxic, secretiade amoniacreprezintasi o modalitatede excretie suplimentardde protoni,fAr6 o acidifiere suplimentara a urinei. Surplusul de protoni eliminati se haga de NH3rezultandionul amoniu,cafe se elimin6, impreundcu clorul,sub formdde clorurade amoniu. Traryorhil ttrineipdn u€ter€ Ureterelesunt mici tuburi muscularcnetede care incep in pelvisulfiecaruirinichi si coboar6panah ve zicaudnara.Pe mSsurace urinas€ colectea in Delvis. prcsiunea din pelviscrestesi initiazao contractia peris,talticaaceastaadspandindu-se de-a hmgul ureterului panah vezicaurinara.Stimulareaparasimpaticapoate cregte,iaf stimulafeasimpa$capoatescadeafrecvenla undelorperistaltice,afectAndqi intensitateacontracliei. In po4iuneainferioar4ureterulpatrundeoblic in vezica urinaaasi trece calva centimetrisub epiteliulvezical,astfeica presiuneaintravezicalacomprimdureteml, prevenindrefluxul urinei in ureter in timpul mictiunii, c6ndpresiuneadin vezicaurinaracrestefoartemulL VezicaudnarAeste o cavitatecu peretialc6tuilidin musculaturanetedA,formatddin doua pa4i: (1)corpul, careeste cea mai mare parte a vezicii,in carc se acumuleazaurinasi (2) colul (trigonuucare este o prelungire sub formii de pahie a corpului,continuandu-se in ils cLluretra Muschiul colului vezical este denumit adeseoaisi slmcterintem.Tonusulsaunaturaloprestqin mod nor mal,pdtrunderea urineila nivelulcoluluivezicalsi al uretrei, impiedicand astfel golirea vezicii,inainte ca pre. siuneas6 atingApmgulcritic. Vezicaurinaramai prezinta9i un sfincterextemcare este ahAh-dtdin mutchi strial contolat voluntar,spre deosebirede sfincterul intenl care este in intregime muqchineted Sfincterulextem este controlatde catre sistemul neNos li poate preveni mi4iuneq chiar si atuncicandcontfolulinvoluntartinde sAo initieze
Mi4iunea Mictiuneaeste proc-esul de golirea veziciiurinare atuncicandesteplina.In esenla.vezicauinad se umple progresiv,panace tensiuneaintraparietalaatingeo anumitavaloareprag,momentin care se declangeaza un .eflex nervos,numit reflex ,de mi4iune", care fie determinamictiune4 fie, dacanu este posibil,produce dorintaconltienk de a udna.C6ndin vezici s.auadLtnat 30-50mL de udn6,presiuneacrege la t10cm apa. Acumulareain vezicaurinarda 200-3OOmLde urina determindo cre€terede numaicativacentimetriapa a presiuniiintravezicale;acest nivel aproapeconstmt al
CUVFIIE cHErE renina,edtropoietina, nefronicorticali,nefroniiux- : tamedulari,debit sangvin renal, permeabilitate i glomerulara. tiltratglomerular. urinaprimara. reab-: sorbtietubulafa.secretietubulara.secretiede H'. i
-i:ll"llTl:j:"lll1T:"::::.*--l presiuniieste rezultatultonusuluiintainsecal peretelui vezical.Dacavolumulde urin6dep6seste300'400mL, presiuneacrestefoartemult si rapid. Reflexulde miciiune odab initiat se autoamplifica. Astfel,contmctiainitialaa veziciicrestedescdrcarea de impulsuride la rereptoriivezicali,ceeace va ducela accentuareacontractieireflexe,acest ciclu repetandu-se panacandmuschiulveziciiurinareajungela o conkaciie putemica.Dac6 reflexul de mictiune declanqatnu reusestesi goleascavezicautharA elementelenervoas€ ale acestuirefle{ ramAninhibatetimp de catevaminute sau unmri o ota sau chiarmai mu]t,inainte ca un alt reflex sa fie iniliat si sa declansezemictilmea.Dacd nu, mi4iunea nu se va produceatat timp cat umplerea vezicii urinare este suficienta penku a declangaun reflex mai putemic. Reflexulde mictiuneeste un reflex controlatin intregime de mdduvaspinarii,dar poate fi stimutatsau inhibatde centriineNosisuperioridin trunchiulcerebral si din cortexulcerebral.
CompoziFia chimisi a urinei Urinacontine95%apasi 5%diversicomponentisubstanleminerale(saruride Na,K, Ca,Mg);organice(creadnin4 uree, acid uriq enzime, hormoni, vitamine) hematiisi leococite(darmai puline de 5000/mL). Valorimedii nonnalein Ldnafinali
FriniiilEi!ndsmen|a e !l,r ofU
Noliuni elementare de igiend 9i patologie
'lnsuficienta renal6 De regula este stadiul evolutiv final pentru numeCistita roase boli renale sau cu atingere renald;insuficienta in mod nofmal,tractulurinarestesteril9i rezistent renalapote fi acutd sau crcnica. la colonizareabacterian6.Prezentabacteriilor la ln insuficienta renala acut6, rinichii inceteazd sA nivelul vezicii urinare determin6 fenomene inflama" mai funclioneze,complet sau aproapecompleqexist6 tofii la nivelulpereteluivezical,cu rasunetclinicdife- insa posibilitatea recuperarii aproape complete a rit la femeiefat6 de barbat.O buna hidratarepoate functieirenale. micgoraaisculuneiasemenea suferinte. ln insuficienla renala cronic6, pierderea funcliclNefrita $ glomerulonefrita nalitalii renale se instaleaza progresiv Fi este ire' Clasic,sindromulnefriticpoateincludehematurie, versibia. hipertensiune, insuficient6renaldgi edeme.Nu este Tratamentul insuficientei renale se Doate rcaliza obligatorieprezenlatuturor acestor manifestarila prin dializa(rinichiartiticial).Principiulin bazacaruia acelasipacient.Sindromulpoatefi acut sau pasager func_tioneazA dializaeste urmdtorul sangeleeste pom(ex.glomerulonefrita infectioasa), fulminan!cu insta- pat intrun circuit exterior oganismului.In timpul lar€a rapida a insuficienlei renale, sau insidios. pasajuiuiprin acestcircuit el este produsii "curalat"de Manifestarile clinicepot variafoartemult pe parcur" de metabolismcare trebuie eliminatidin organism, sul evolutieibolii. ajungand inapoiin copul pacientului, ,,curat".
Lqcrdri prcdtce ModdetuctuSeprepara o sotutie deNaOH NaOH lox t0tt ;"##n""*:f ;;;;;';;;;; ilH?ecortata dimineata. d il"- iecottatadimineata. l9i -,Wjrl:q:*F9.f sticle diferite. ^ uga Naoll
,^*li:rnmx;:[.i: j"111#,*:11fl iiii1"t#13.,'ff.'1,::ff *1flil"lT'i,Si.: ca
pahare de..sricra. Berzetius. hadedetlmesor.-reac:".fiH:: [""Si ?"J:il: :';"ii:?,:g:';",*f"19 5 mr ,,nn:,..-^ ...,,-
l4od de lucrL Se ';#::r#,:'::i*r
;i:|]:."'
panacandamestecul secoloreaza albastru
rn unnaesteprezenla glucoza'se va torma. lorma' Prezenlaglucoza, beta, beta.se adaugacatevapicaturide l-lNor5%piini ." ]l-l'tl -.,-"_u,t_u 1a rece rece, preciPitat precipitat
Euidentierea atnoniacuhrt
rici la la temperatura temPeratura glucozaeste glucoza Oefferbere, de nerDere, este Tsza nlcl aDsenta absenta
Eoidenla,rca sufutanteloryro:etf
t\oddetucrusetoam6 lo mLdeurindintFo
Berzelius s reac.tia sa cu h6rtiade tur9i se controleaza z tritit7rtfiir.|frt"ifir .'Ji:,i'""-.li'l#;"11;:';;uiff.I""iffi ::::r:::::,:.:HnTi:"::i,1;"":l::T :a estealcaUna se aciduleazS cu HNQ. Se aceastava deveniinscurttimp albastrudatoritaNHr carese oegaja Ftltdon ora^d.^
6t^,r
: la fierbere ti apoi se Edauga cateva e acidacetic1O%. Daca **:* esteprezenta albuP'E4s"wctuu ;;a ;ina;"";;il;: Deoareceurina nu contine albuminadecat in penbua realizaprobacu udnanor staripatologice,
/utoddetucr|inrFoeprubekcu5mLdeurina ilffiil,tij;Tlrti:.'":lh"':ilii"#ji*ff"HJ - ----- - -
;il:;" arDus oeou' ;id'""J;6Hi'";;." cu5u mLaPt' il batut r
:, srtpunetiin evidenFprezenta in urina
a,unor compugiorganici(acid uric. uree)$i a unor (omponenteminerele precumsarurllede Na,K, Ca, mjneraleprecum
s,a.
Qdstli rdspunsulgregit. Reflexul de micliune este controlat,stimulat sau inhibat dq a. hunchiul cerebral;b. cerebel;c. m6duva spinarii;d. conexul cerebral. stabiliti dac6 enunturilelegateprin conjunclia,deoarece"sunt adevdratesau false;in cazulin care re con9rderatiadevarate.delenniMli dacaintre ele exjsta sau nu o relatie de cauzalitate. Deti debitul filtrarii glomerulareeste de cca 180L/zi, cantitateade urina eliminatarn 24 de ofe este sub 2 l- d.eoarccepeste 99%din filhat este reabso$i! in mod normal,la nivelul tubilor uriniferi. -IdendncaF 9i d€Drrniti cat mai multe dintre componentelenefronuluigi rolul acestora,folosind imagineade mai io6:
calcuhJi,in litri, debitulsangvinrenalin conditiibazale, luandin considerare un debitcardiacde repalrsde 5 L/minut. sbbilili ordineanormalain caresesuccedelementele componente alecailorurinarqcalicerenalemari,calice renalemici uretra,pelvisrenal,vezicduinard,ureter. trcercago aauoraliptanulunuieseucu tema "Rolulexcrelieitegumentare, salivarqintestinalqpulmonare 9i renalein reglareavolumuluiFi compozitieisangelui..
Flncliiietundam€ntaie al€ organ!6flllu uman
5. Metabolismul
Metabolismul intermediar al glucidelor
Glucoza,fructozasi galactoza, absorbitela nivelul tubului digestiv,ajungpe caleavenei porte la ficat. La acestnivel,galactoza, in totalitate,ti cea mai mare parte a fructozei sunt transformateprintFo serie de reactii in glucoza,forma de utilizare preferenlialaa hexozelorde catre toate celulele. La nivelul ficatului, glucoza poate fi stocata sub formd de glicogen(glicogenogeneza), ori poate fi uti lizataprintr-o serie de reactii metabolice(glicoliza),ca principalasursa de energie. *Glicogenogeneza, procesul de fofmare a glice genului- polimer al glucozeicu moleculafoarte mare -, are loc la nivelul diferitelor celule din organism,dar cu precadere in ficat si muschi. Clicogenul este o formA de depozit a glucozei,care poate fi me bilizatacu usurinta,la nevoie,printr-o serie de reac_tii de depolimerizare,proces ce poarta denumirea de glicogenolizd9i este activat de catre adrenalina9i glucagon. 'Glicoliza. Clicoliza reprezintd desfacereamoteculei de glucoza pentru a forma doua molecule de acid piruvic. Procesulse desfagoardin zecetepte de reactii chimice succesive,fiecare treapta fiind catalizatade cahe o enzimdproteica specificd.Cele doud moleculede acid piruvicce rezult6dinh-omolecula de glucozapot fi transformate,in pfezentaoxigenului, in doud moleculede acetil coenzimaA, care vor intra in ciclul acizilortricarboxilici(ciclul Krebs),desfaturat ln matriceamitocondrial6. per moleculd Rezultatulnet de glucozala sfargitulciclului acizilortricarboxilici esteobtinereaa douamoleculede ATP,la fel ca si in cazlrlglicolizeianaerobe. Cu toata complexitatea glicolizei ti a ciclului Krebs.In timpul a(estofpfocesese sintetizeaza can. titati foarte mici de ATP. Cea mai mare parte a cantitalii de ATP lumizatade o moleculAde glucoza (aproximativ95%)se va sintetizain timpul fosforilarii oxidative,desfaguratain miiocond i gi care preprodusin timpulglicosupuneoxidareahidrogenului lizeisi al cicluluiKrebs Acestprocesesteextremde complex 9i este posibil datorit6 prezenlei la nivelul mitocondriilora unor structuri specialecare. pfin Met abs li6 m ui nl t e fm e d i 6 r feactiicontrolateenrimalic.fumizeazaenergiece se va inmagazinasub forma de ATP. In timpul fosfo. Metabolismulintermediar(MI) feprezinh totalirilarii oxidativese obtin 34 de moleculede ATP. tatea reactiilorchimice la care participaprodugii Astfel, eficienta transferuluide energiepdn cata. absorbitiIa nivelultubuluidigestiv,reacliicare realbolismul unui mol de glucozaeste de 66%, restul izeazainglobarealof in edificiilemacromolecltlafe ale transformandu"se in cdldura. oaganismului sau degradareaacestorapand la la Trebuie subliniat rolul pe care il are ADP.ulin foameexcretabile. glicolizei controlul si al oxiddrii glucozei,deoareceel Desfasurarea acestorreactiiesteposibiladato ta necesar este in diferite etaDeDentrua fi convertitla enzimelor. careau rol de biocatalizatori. Prin metabolism se inielege totalitatea reactiilor biochimicede sintezaori de degradare, cu consumsau cu producerede energigcareau loc in organismelevii. Aceste reacfii au drept rezultat menlinereavietii ti adaptareaorganismelorla condiliile mediului incon. iulator cu cate au un schimbDermanentde substante tl e^nergle In functie de sensul biologic al acestor reaclii procesele pot fi de tip catabo. biochimice, metabolice lic sau anabolic.ootentandu.sesau inhib6ndu.sereci. proc. Proceselede tip catabolic(catabolismul)au ca rezultat producereade energie.Sunt reprezentatede reactii chimice,in cadrulc6roraare loc descompunereasubstantelor macromolecularecare orovin din alimente (exogene)sau din structurilecelulare(endqgene), pAna la constituenli simpli. Parte din energiarezultataprin procesele catabolice la nivel celular se pierde sub forma de caldura (55%),restul se depoziteazain compusi.care.datorita(antitatiimdli de energiepe poarladenumirea cdreo pot InmagaTina, de compusi maooergici,ca de exempllr,acidul adenozintrifosforic (ATP). Proceselede tip anabolic(anabolisrnu)constaudin totalitateareactiilorbiochimicecare,prin utilizareame leculelorabsorbitela nivelultubului digestivsau rezuL tate din proceselecatabolice9i cu consum energetic, refac macromoleculeleuzate din st.ucturile celulare, asigurAndcaegtereati dezvoltareaorganismului !i rcalizareafunctiilor sale. In general,proceseleanabolicese afla in echilibru dinamiccu celecatabolice.insd.in dife.ite oerioadeale vieti;,intensitateacu carese desfasoaraunul ori celalalt dintre proceselemetabolicevariazd.Ln varsble tinere, atunci cand are loc dMzirmeaaccelerataa celulelorsi diferentierealor, si in cursul perioadeloroe convapredomin6 lesceniA, anabolismul, in timp ce,in cursul predominacataboeforturilorma , ori cdtre b6taanete, lismul. Pentru facilitareastudiului proceselof metabolice, acesteavor fi Drezentateatat analtic (metabolismul intermediar)c6t si prin prisma aspectelorenergetice (metabolismulenergetic). carele caracterizeaza
A-TP.In concluzie. absentalui ducela stopafeadegrdoam motecuteide gluco?a.Asadaa.odata ce tot AUP-utdtn celulaa lost transformatIn Alp. intfegul paocesglicolitic gi oxidativ se oDre6te. Eli,berarea de energiein aisenla oxigenului _ , 9ltcolua -anaeroba-. L,neorj.oxigenulde!ine lie rnorspontDtt, tie insuficient,,i atunci,In aceste conditii.o canlitatemicade energiepoateii eliberata oe.catfe cetuleprin glicoliza.pentru ca feactiijede oDlrnere a aciduluipiruvicnu necesitaoxigen.Acest proces,.degi afe un randamentextaemde mic (3%), esfe salvatorpentruviala (elulei penku
a Gli€oliz6
Trebuieamintitca elberareade energiedin glucoza,mai.poale [i tacutasi pe o calealternativa irocesetorotscutatepanaacum.si anumepe
aretoc.rranstor marea aciTitor grasi fll. li_"illli"": (proventLr dln scindarea
lipjdelor)sau a aminoaritilor tproventttdtn catabolizdfea proteinelor)in glucoza (gluconeogeneza). ln 5iluatiain cate cantitaleade glucozaeste crescuta.peste posjbilitdtileceluJeide a o u,ili7a,are loc
gtucozei.In rrigliceridesi depunefed l111t9r-ur:u. acesrora sut'^torma dF lipidede rezervaIn tesutuladipos Acesl lapl explicade ce scadered(onsumutut (sedenrarismut). energettc ori aportul excesivde glucide arag.cresterea cantita[iide tesuladipos(tngrasarea). reSlarea glicemieiVatorileglu:_-,lTa]r]smeE.9e cozer rn sange.glicemia.variazarelalivputin.mehrinandu-se,ln\im(e re\aiN constaNe(65_\\omq \6 luu mL de 5:rnge). daiorilaunor complexemecanis. me.dereglarecarepastreaza echilibruiintreprocesele de glicogenoliza, glicogenogenezA, g[coljz; si glu_ coneogeneza. Insulina,hormonsecretatde pancreasul endocrin, scadeglicemia. prinfacilitarea patrunderij si utilizari. et celutare. serie de hormoniau insa o aciiuneopus6jn_ ,O sulinei.De exemplu,glucagonul, un alt lrcrmonse" cretatde pan(reasulendocrin.stimuleaftglicogenorEa sr gtuconeogeneza. ceeace explicaactiunealui , nrperg|cemtanta: adrenalina isi exefcitaacliuneahjperglrcemiantA ptin stimuldfeaglicogenolilei, iar
o
{ I secretiade insulina
cre![e celulara
ffi
: ] - ! ' ! l . l i : i } .i ;l !i .i ..? -'i -'|{L n :i
(cortizolul) glucostimuleaza hofmoniiglucocorticoizi neogeneza. Rolulglucidelorin organismestemultiplu. Rolul energetic este primordial.Ca urmare a in cursul degradarii completea unuigramde glucozd, procesuluide glicolizati oxidareia nagtereun totalde 4.' kcal.Avantajulutilizariiglucidelorca sursaener getic6const6in faptul ca ele sunt rapid degradate, panala COz9i far6oblinereaunor produgireziduali, HrO. Clicogenul.depozitatin special in ficat si muschi,constituieo rezervaenergetica(aproxlmativ prioritafin conditiide soli' 3000 kcal) mobilizabila citafe de relafiv scurta durata(efort fizic moderat, la frig). expunerea organismului Rolul plasfic Anumitestructuriglucidiceintr6in celulare. alcafuirea unor tesuturioaia membranelor Roiul lunclionaa Pentozele(ribozati dezoxidboza) inha in alcdtuireaacizilornucleicisau a unor enzime.
TEME$I APLICATII O Allati rasounsulcorect. rnoleculeide glu_ Clicolizareprezinta destacerea coza cu formareaa: a. trei moleculede acid glu_ tamicib. douade acid piruvicic. douamohculede acid butific d. uneimoleculede galactoza. A Ga5$iraspunsulgregit. Procesele de trp tip anabolicpredominii:a. la pubep c. in ade tatq b. in tjmpul unoreforturiexageratei de covalescenla. lescenl,ai d. in perioadele O Completali 6patiile punctnte cu termenii cores'
;";;ff* esteprocesulde formarea......Cluconeogeneza ....-....-.. fezultatidin scindarea din .............. Fi .............. .............. si catabolizarea
al liDidelor Met€bolismul intermediar ajungiapoiprin Chilomicronii formaliin enterocite, vaselechiliferein limfa9i tecuti odatacu aceastain :ange, sunt scindati sub influenta unei enrime (lipoproteinlipaza) in proteine,acizigragi,glicerol,fos' folipide,colesterol,utilizabiliIa nivel tisular.Acizii patrundin toatecelulele gra9i,in marealor majoritate, (cu excepliacelulelornervoase)9i in cantitatemicd ramanin plasmd(acizigragiliberi).Partedin acizii gragiliberivor patrunde!i ei in celule,aflandu_se intr un permanentecNlibrudinamiccLl acizii graii din celule.La nivel celular,aciziigragipot trece printr'o secventade reactii chimice de betaoxidar€ cu elibe_ rare de energie,ori pot fi utilizali pentru relinteza diferitilorcompu'i lipidici.
rMeqardsmede reglarea metaboli$nr ui intermedia! lipidic. lnsulina, ca urmare a stimularii utilizarii glucozei,atrage scaderealipolizei gi stimularealipogenezei.Adrenalinagi noradrenalinadeterminadegradarea trigliceridelor 9i mobilizareaacizilor gragi.HoF monii glucocorticoizi(cortizol),ca 9i homonul somatotrop au efecte lipolitice, ei contribuind la mobilizarea acizilor gragi din depozite gi la degradarealor. Hormoniitiroidienideterminamobilizarearapida a grasimilot fapt determinat;ndircct prin cretterearatei metabolismuluienergeticin celulelecorpului. Rolul lipidelor tn organism ']..Rol energetici lipidele reprezintaprincipahrlre' zervor energetic din organism.Se apreciazaca, la o persoana cu o constitulie fizica normala, lipidele aflate in organismreprezintAo fezeNd energetrcade aproximativ 50 000 kcal. Degradarea unui singur gram de lipide elibereaz69,3 kcal. 2,Rol plastic lipideleintr6 in constituliatuturof sistemelor de citomembrane(de exemplu, lecitina). Cantitauimportantede lipide se gasescdepozitatein jurul organelor(grasimeadin loja perirenala,din orbita etc.), asigurandproteclia mecanicd a acestora,sau subcutanat,cu rol termoizolator. 3. Rol funclional uneledintre substantelelipidice reprezinta precursori ai unor hormoni; astfel, coles' terolul reprezintapreclrsorul hormonilor glucocorticoizi, mineralocorticoizi,cat qi al hormonilor sexuali Unele fosfolipide intervin in p ma faza a procesului de coagulare.
Metabolismul intermediar al prcteinelor Proteinele reprezint6 aproape un sfert din masa corporal6. In procesul sintezei de proteine sunt folositj aminoacizii de provenienF alimentara,cei formaliin organismdin precursoriglucidici9i lipidici 9i o buna parte din cei rezultali din procesele de catabolismal proteinelor. in sange Concentratianormalaa aminoacizilor este intre 35 si 65 mg/100 mL de plasma. Aproape toti aminoaciziiau moleculelemult prea maripentrua puteadifuzaprin porii membranei celu' lare. Ei vor traversa pdn membrana celulara, prin transpod activ sau difuziunefacilitatd. ln afarade utilizarea in cursulorocesuluide sin_ proteinelor, a sunt implicatisi intpo teza aminoacizii s€rie de reac_tiimetabolice. 'Mecanisme de reglarea melabolismuluthterme di6r proteic. Mentinereaunui echilibruintre procese_ le de anabolismsi cele de catabolismse realizeazain funciie de aportul alimentar gi de cheltuiala energe ticAa organismului, sub controlulsistemuluineNosti al glandelorcu secretieinterna.O seriede hormonj
l\mnoaclo z :
:/+ cetoacid 2
preclominantaproceselorcatabolice,iar a celui veqe_ tativ parasimpatic. predominanta celoranabolice. Rolulprcteineloranoraanism 7.Rol ptastic. proteinelereprezintascheletulpe care are loc constituireaultrastructuriicelula;e_ Proteinele inha,de asemenea, Fi in alcatuircamacrostructurilor, a substanlei fundamentaledirr srucrura (oseina). tesutului_o_sos ((ondrina)etc. cartilaginos z. Kol I uncl[onali majoritateasubstantelof,,active- (enzimele.unii hormoni)din organismsunt de naturAproteica.Protejnelejoaca !i rol de transportor aldiferitelofsubstanteprin sange.lichideinterstitiale. ofl pnn memDranele celulare. 3.Rol energetic: degradarea proteinelor in ve. Oereaacopeririiconsumuluienefqeticse lace In cazunextreme.canddepozitelede glicogensi lipide sunt eputzate,Ardereaa Iq de proteinefurnizeala 4,1kcal. .]''
....'
:':
i....
l:
':.i
TEME9l APLICAT|| .r',
stimuleazaprocesele de sintezd a proteinelor (hormonut de crestere,testosteronul,hormonii estrogeni) in timp ce altii favorizeaza predominanta proceselor catabolice(tiroxjna,cortizolul), SistemulnervosDoate intervenide asemenea, in controlulechilibruluidintre procesele anabolice ti cele catabolice. Stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic antreneaza
Me{*boli$ftL,l*n€',6sti* Glicogen
clu€oza -<_ Acizi Ea$i -
I
clicooen T glicerida proreine
Metabolismulenergetic repfezinh schimburile energetice dintreorganismsi mediu,dnandseamade cantitateatotalade energiecareia nagterein cursul metabolismului intermediar9i cantitateade eneroie utilizatade organism.Enefgjaeste utililatade or;anism atat pentrumentjnefeaproceselorvitale,caisi pentru a permiterealizarea unor reactiicu caracter adaptativale principalelorsisteme functionaleale organismului. Glucidele,lipideleti proteinelepot fi utilizatede c6trecelulepentrllobtinereaATp, iar acestapoatefi folosit ca surs6energeticdpentru alte funct
"ffit:F
rm6n Funcblle tundamentlle al€organismllui
Ceeace faceca aceastamolecul6sa fie utilizataatat de laagdreptsursade energieestemareacantitatede energieliberd (12000 de caloriipe mol in conditii in fiecaredintrecele doua fiziologice)inmagazinata ale sale.Cu toataimporleg6turifosfai macaoeagice tantasa deosebitaca agentde legaturdpentrutransferul de energie, ATP nu este cel mai abundent depozit de legaturi fosfat macroergicedin cefula. (PC)estede catevaori mai Dimpotriva, fosfoc.eatina de la niveluls6u abundenta, iar legatuaa macroergica contine13000 de calorii/mol. Spaedeosebirede ATP ins6,ea nu poateactiona ca agent de legatufa pentru transferul de energie intre principiilealimentare9i sistemelefunctionale celulare.in schimb, poate transferaenefgie prin schimb cu ATP-ul;c6nd in celula sunt disponibile cantitalimari de ATP, acestapoatefi utilizatpent.u sintezade PC,iar apoi,in timpul utilizariiATP, energia din PC poate fi transferah rapid ATP'ului 9i, de la acesta,sistemelofcelulare. si aciTiInrerelaliilebiochimiceale fosfocreatinei lor adenozinmono-,di' 9i trifosforic sunt mijlocite
enzimatic (creatinkinaza,adenilatkinaza),put6ndu-se schematiza: PC+ ADP <+ creatina+ ATP Ei 2 ADP e ATP + AMP.
M e t a b o lis mbual z a[l M B ] Ratametabolismului reDrezinta rata utilizadiener_ gieiin organism. Se masoardin caloriisaukilocalorii. Cregtereaactivitatii celularedetermin6qi cregterea ratei metabolice: hofmoniitiroidieni,stimulareasimpatica;efortul fizic, tipul de activitate (de exemplu,in cazul Lrnorprofesiuni predominantstatice,consumul de energienu depagelte3000kcal zilnic,in timp ce in profesiuniledinamiceconsumulpoate ajungela 5-6 000 kcal/24 ore). Rata metabolismului bazal reprezintd cheltuielile energeticefixe ale unui organismpentru intrelinerea functiilorvitale.Se masoarain condiliispeciale9i se determindprin calorimetrieindirecta. Valoareametabolismuluibazal poate fi exprimatd in funclie de gfeutate(1kcal/kg/ora),ori mai corect in functie de suprafala corporala (4Okcal/m2/ora). Acestea sunt valori medii, care variazain functie de
Acid lactic1) Acid piruvic
i&il;;;;iil;ii,ii:
:;:--::;.;:-:::,
11
1 l il
tll l
. -.,,.,,,r,.,...
varsldde set.de tipulactjvitdrii. fiindmarcrescutta de cdldurddegajatdde organism(egalacu consumut une , ia sexulmasculinsi la persoanele ce desfasoara energeDc doaratuncicanoenergianu se consuma o ac!vfiatetizicasustinuta, st 0"...t":.. me.ani() sau indirecte.prin Valorilemetabolismului bazalmai pot Ii expflmdte masurarm ::..::ii. rantitatii de oxigenconsumatain cursul -. procerlual.in taporlcu \,alorile sr stdnddfodtemetaDotrsmului-baldl. tn functiede varsta, sex.[dlie,care
R a liaalim e n ta r d
dlrmentaf oxidalpanala COrsi H O si d tosrredat,n La om, o alimentatie caorut acestuj corespunzatoare capitol, nu lnseamna . asgurafeasenzalieide plenitudinegast.icaprjn apr aportul .^ Somporilia o\imativad dieteise prezintdastlel: exrelr\ st neselectiv dedlimente, lipidesi 15%proteine: ci aporlulunordJtmen- )U%glucide.35% necesarut zit'. - co.r(orddnta nr(^esre pretentat cu ne\,oileofganismului. la cdpitolul rezenatdiqestiei. diferentiate - unole de \,;rsta.de respiratoresteraportuld;tre CO2eli_ de ano- L. _loettctentul _'np st de.onditiile tjpulactjvjtatjiOepuse, Derat, sl U_, consumatpenuuoxidaredunuigram de cLmdterice etc.ln principiu. o aji-Fnatre echitibratatreDuiesa asigureofganismului prhcipiualimentar, El arevdloarea I pentrugtucoza sl orv^erse^dtte supoftulenergeticpentruexistent6(substanlerc valoripentrudjtesubstante(de exemplu energe_ pe ru ?mrnoacidul :c€), elementelenecesafecreariiunor structuri alanina_ eg3). noi ori Kegtarea -. a.er1cetoruzate{substante aportului alimentar plastice), .at si biocatali. Fodmed, este dorinta z.r-ont de protenienta de alimentesi se d5ociaTa exogend (subslante minefale, vita_ renomeneobiecri!e{de exempju.conetc) Ldrenu pot fi intejiari in otganism. :"1^:,,i:tl:9" T lonr'nJtLl energeti.dl atimentelorrepreljnta rrac! e de toamede la nivelulstomacului). este dorintapentfuun anumittip de :nefgiaeliberatade fiecaregramdin fiecarepnncjpiu ^,,:::,irul allmenL
Safiefaleaesteopusulfoamei;senzatiade impli_ nire a ingestieide alimente. Centdi nervogide reglarea aportului alim€ntar Centriifoamei9i al salietauise gasescin hipotalamus.Pfimul,la nivel lateral,cel de al doilea,ventro_ medial.Existasi alti centrinervos!cu rol in alimenta_ re centriidin parteainferioaria trunchiuluicerebfal, care controlezamigcarilepropriu_zise din timpul ali' mentatiei;amigdala9i catevaarii cortlcaleale sistemuluilimbic.stranscorelatecu hiootalamusul. Reglareaaportuluialimentarpoate fi clasificah in: reglarenutritiva,care constain menlinereacantitalbl normalede depozitenutritivein organism,9i reglarea alimentafiei(reglareaperifedcdsau pe termen scurt), care este in leoaturadirecta cu efecteleimediateale alimentariiasup;atractului digestiv.in primul caz,cand depozitelede substantenutritiveale organismuluiscad sub normal, centrul foamei din hipotalamusdevine extrem de activ gi aparesenzaliade foame.Rolul cel mai impoftant revine,printru m€canismnecunoscul produsilormetabolismuluilipidic In cel de-aldoileacaz, intensitatea senzalrei de foame poate fi temporar scazutasau crescutaprin obiqnuinl6(de exemplu,o persoanaobisnuitasa manancetrei mese pe zi in
cazulomiterii uneia-va aveasenzatiade foame la tim. pul respectivl Alli stimuli fiziologici pe termen scurt sunt plenitudineagastrointestinaldti inregiskareaali. mentelorde catre receptoriidin cavitateabucala. Este recomandabil ca aportul alimentaf sa fi€ rational,intr-un ritm la care hactul gastrointestinalsa se poatd acomoda,reglat mai a'es prin mecanismele pe termen scurt, dar modulat de c6tre sistemelede Obezitateaapare printrun aport excesiv de energie in comparaliecu consumul;aceasta se int6mplanumailn fazade instalare a obezitafi.Odata obezitateainstalata,pentru menlinerea ei aportul gi consumulsunt egale.EsteinsoUtade o seriede tulburari majofe,care fac din aceastAproblemao boala metabolic6cu consecinledintrecelemai grave Inanitiaduce la golireadepozitelornutritivedin lesuturile organismului. Primele depozite golite ln catevaore sunt suntcele glucidice.Eliminareaexcesiva de lipide este constanta,iar proteinele au trei fare de depletie(epuizare): rapida.lenta si din nou rapida,cLrputin timp inaintede deces.In oriceetapa a inanilieiexistdmodificdrimetaboliceinsemnate9i semneledkecte sau indirecte ale carentelorinstalate.
" ! i i i r i r i i l ;i*
kincipalelevitamineSiimportanlalor
0,0025mg
I citriie, salati,ardei ficat
- scorbut(inllamarea gnsiilor) - friabilitateGoasa ' tulburarifesDlatofii - imerfle
55 mg
(h[p4i rAspunsurilecorecte. Cluconeogeneza este procesulbiochimicde formare a glucozeidin: a. glicogen;b. acizi gragi c, fructozi; d aminoacizi;e. galactoz6. Afl4i rbspunsulcorect Glicemiase menline relativ constantd,datoritd mecanbmelorde reglarecare p6steazd echilibrulintre proceseled". a, glicoliz6;b. glicogenolizA;c. glicogenezd;d gluconeogenezd; e. toate raspunsu.ilesunt corecte. slabilili daca enunlurilelegateprin conjunclia "deoarece"sunt adevaratesau false;in cazulin care le consideratiadev6rate. detemiDalidacaintfe ele existasaunu o relatiede cauzalitate. Lipogeneza esteun procesreversibir, deoareceripideleformatepot fi mobirizate din depozitern proce6ul de liDoliza,
Pierderea de cdldurdsebazeaz6 maimult pe mecanisme fizice. deoarecese realizeaza priniradiere, condu4iesi conveclie gi maipulin prin respiraliesi excretie. Obezitatea esteconsideratd o boalametabolicacu consecinle gravq deoafeceesteinsotitdde o seriede tulbur6rimaiore, careafecteaza intregulorganisrn Cdt|PlehFmecanismele de reglarea glicemieifolosind schemaalaturatd. Red.rqhliun eseucu tema componentelor "lnterconexiunea metabolismului intermediar$i energetic'. htoonili Fapteralii alimentare zilnicepentrucca 2SOOkcal/zi, folosindtabelulsi textulde la pagina113.
Fuoctiie irldasrenirle.le iBanis.rui.i .naF
Se descriu foliculi primordiali,foliculi p.imari, foliculi secundari (cavitari) evolutivi si foliculi maturi (te$iari,de Graao.in fiecarelun4 incepand cu puberktea 9i pan6 la menopauz4 un folicul secundar devine folicul matur, care este cel mai voluminos. Acegtacontinein interiorovocitul. Dupa eliminareaovocitului,foliculul ovarianmatua se transformain corp galben,carc are rol secretor, A Fa ra t*; g ex i i * l i e& i i "i :* secretandprogesteronul. Este format dintr.o glandamixta - ovarul -, din Corpul galben devine in final corp alb care are ciile genitaleii organelegenitaleexteme (fig. 101). tesut cicatricial. Vascularizaliaovarului este asigurata de artera Ovarul ovariana. ramuraa aorteiabdominale. si de o ramura Situat in cavitateapelvian6,este un organ pere- ovadanddin artera uterina.Venelesunt reprezentate che, cu functie mixtd, exocrina,producandovulele,Fi de venaovarianadreapta,carese varsain veDacava endocrina.secretandhormoni:estfogenisi proges_ inferioara, de vena ovadandstangd,care se deschi 9i teronul. Are forma unui ovoid tuftit cantarind6-89 de 'in vena renalast6nga.O parte din sangelevenos cu diamehul mare de 3-5 cm. Prezint6 doud fete, al ovarului ajungein vena uterina. doua margini ti doud extfemitati.Fata lateraldse afla Calea genitalS pe peretele lateralal cavitalii pelviene,ocupandfosa Troapele *e*rc Tromoele utedne sunt conducte musculo_membranoageintinse de la ovare pana la uter, cu care comunica prin orificii numite ostii uterine. Extremitatealateralaa tromoelorconlineun orificiucarese deschidein cavitatei abdominald.Au o lungime de 7-t2 ctrr. Vascularizaliaeste asiguratdde mmuri tubare ce provin din artera ovarian6 9i utedna. Venele sunt omonime arterelor. ljtsd Este situatin cavitateapelviana, intre vezicaurinafasi rect esteun ofganmusculos, cavitarsi impaf. Uterul (fig. 102)este interyus intre trompele uterine gi vagin.Are formd de para,cu extremitateamare orienhta superior.Prezinh corpul qi colul uterin,intre
Sisternul reproducitu
ngi 1o1"Apantul genital f€minio 1. vezica unM4 2. simfiza pubian6i3. clito.is| 4 labiilemici; 5. labi'le mad;6. oificiul vag'nal; 7. anus;& .ecl L vagini10.ute4 11.ovat.
ovariana;fata mediala este acoperita de pavilionul tfompei.Pe extremitalilesuperioarasi infefioarase prind o serie de ligamente,prin care ovarul este legat de organelevecine. Stuqtura Ovarul este acoperitla suprafaF de un epiteliu simplu, sub care se gasegteun invelig con' junctiv - albugineeaovarului.In interior,se afl6 paren" chimul glandular,cu doua zone:medulara9i corticah. Zona medularaconline vase sangvine9i limfatice, cat 9i fibre nervoasevegetative ln zonacorticalase afl6 foliculii ovadeniin diferite faze de evolulie.
1l 10
Fig. IOZ t oerul L tfompa utedn4 2. ovar;3. corp uierini 4 colul ute G 5. vagio6. pedmetrq?. istmulut€rin;8.miomebu;g.endo_ metru; 10 ovocit 1Lfoliculi.
care exisE o po4iune mai stramta, numita istmul uterin. Pe colul uterin (cervix) se inserd vaginul prin extremitateasa suDedoar6. in structura uterului,la extefiof, distingemo tunic6 seroasa- perimetru -, intitlnitA numai la nivelul cor. Pului uterin, o tunicd muscularA,numita miometru formata din musculaturaneftd6, si o tunicd mucoasa - endometru -, care captuteste cavitatea uterina. Acest strat este consideratstratul functionalal uterului si este cel care prezintd modificdri shucturale atunci cand se elimindodata cu sanqerareamenstrual6.in ciclul urmator,se reface. Vascularizaliaeste asiguratd de arterele uterine, famuri din artera iliaca intem6. Din artera uterina r€ desprind 9i ramuri pentru vagin, trompe uterine si ovare.Veneleuterinese deschidin venailiacaintema.
patologica,Ele asigum secretia de lapte, alimentul esential al nou-nascutului,si sunt, de asemenea, sediul a numeroaseprocese patologice,dintre care cancerelesunt cele mai importante.
Ap sr a tu lg cn ita lm *sc liir Este format din testicul,din conductespermauce, prostata.glande bulbouretralesi organelegenitale externe(fig.103).
Vasnul Este un conduct musculo"conjunctiv,lung de 7-9 cm, mediansi impaf,care,pdn extremitareasuperioara.se inserape colulutedn,iar pfin cea inferioara (orificiul vaginal),se deschide in vestibulul vaginal, spaJiudelimitat de cele doua labii mici. In structura vaginulu!exista un strat muscularfolmat din fibre netede,iar la interior se afla o mucoas6 formata dintr-unepiteliu pavimentosstratificat.
t3 12 1l 10 I 8
Vulva Este un organ genital extem gi are forma unel fante, alungita in sens sagital si marginit6 lateral de catredouAfepliuricutanate.labiilemad si micj. Labiile mari sunt acoperite de tegument si sunt prevazutecu par ti glandesebaceemari.in parteaanterioarda labiilor mari existd un relief median.acoDerit de par 9i numit muntelepubiansaual lui Venus. Labiilemici sunt douacute simetrice,situatemed': al de labiile mari. Spatiul marginit de labiile mici se numegtevestibulvaginal,in care,anterior,se deschide uretr4 iar posterior,vaginul.Vulvaprezintasi organele erectiletclitorisul si bulbii vestibulari.Clitorisuleste situat median li are o lungime de t6 cnf iar bulbii vestibularisunt situati la bazalabiilor mad. Vascularizatiaeste asiguratdde ramuri ale arterei ruginoaseinteme;venelese deschidin vena iliac6 intema.
Mame la Este formatd din glanda mamar6 9i diferite par moi care o inconjoard.Glandamamaraeste o gland6 pereche,anexaa aparatuluigenitalfeminin,situatdpe pereteletoracic anterior,in intervalul dintre coastele IIFVII. La femeia adulta, glandele mamare prezinta o structura complexa, avand importanta biologica si
Frg 103 Apadti g€ribl rlalcll|ilt I cel deierent 2 ureual 3penis 4. glan4 5. scrot 6 testi€ul;7 epididim;8.anusi9. gtande buhcuetral.: l0 prortatd:lL cmlejacJidtor t2.vezi,utaseninatci IJ. letca uinard 14 urcter.
Testiculul Testiculul(fig. 104)este glandagenitaldmasculinAcareindeplineqtedouAfunctii: . spermatogenez4 formarea celulelor sexuale (spermii sau spermatozoizi),caae se desfagoarala nivelultubilorseminifericontorti . functia endocrin4 prin care celuleleinte.stiliale aie parenchimului testicular secretd hormonli androgeni (testosteronul),care determina matu. dzarea organelor sexuale gi stimuleazdevolulia caracterelorsexualesecundare masculine. Testiculul are o masa de aproximativ25 g si este un organ pereche,avand forma unui ovoid turtit transversal,situat in bursa sc.otala,o pungd cutanata.Fiecaruitesticulii esteanexatun oroanarungit. epididimul,caretace parte din conduct;b seminale.El are forma unei virgule.asezatpe
H
lLnr.tiie hniia.nentalcale.rlonisfrllu lmon
posterioad a testiculului.Conline canalulePididima., care se continuAcu canaluldeferent.Testiculul este rnvelit la suprafatade o membranaconjunctivade numita albuginee,rezistentati culoarealba-sidefie, testicuin inextensibila, tinand tensiuneparenchimul lar. Parenchimultesticulareste drabdtut de sePturi conjunctive care delimiteaza lobulii testiculului. Ei suntin numarde 250-300 pentrufiecaretesticul9i sunt formati din 2-3 tubi seminifericonto4iin care se desfigoara spermatogeneza. Tubii seminiferi contorti sunt continuati de tubii drepti, care reprezinta p mul segment al cdilor sDermatice.Ei se deschidin reteauatesticularade la
canalul epididimar, canalul deferent, ejaculator Fi uretra. Canaluldeferent continu6 canalul epididimar, terminandu-sela baza prostatei, unde se uneqte cu canalul veziculei seminale,formand canalul ejacula' tor. Acestase deschidein uretra. Glandeleanexe VeziculaseminaE Este un organ pereche,situat deasupraprostatei, lateralde canaleledeferente,Are rol secretor,orodusul addugandu-se lichiduluiseminal.Veziculasemi nalaare forma ovoidala,cu o lungime de 4-5 cm gi o lafme de 2cm. Prostata Este un organ glandularexocrin, impar, situat in jurul uretrei,sub vezicaurinara.Produsulei de secre' tie participala formareaspermei. Vascularizaliaeste asiguratdde artera prostatlcd, ramuradin arterailiacaintema.Sangelevenoseste colectatde venailiac6interna. Glandelebulbquretrale Sunt doua formatiuni glandulare ovoide, de Se deschidin dimensiunile unuisamburede cireaga. uretra. Secretdun lichid clar. v6scos.asemandtorcu cel prostatic, care se adaugalichidului spermatic.
genitale externe organele Peni$d Organ genital gi urinar, este situat deasupmscro. 65 tului, inaintea simfizei pubiene. Prezinta r6dacina penisului ti o po4iune libera, corpul penisului,care, 7 la extremitatea sa ante oard, se termina cu o parte mai voluminoasa,numita gland.Radacinaeste fixatd, 8 prin cei doi corpi cavernoti,de oaselebazinului. Corpul penisului are formd ugor turtitd Glandul prezinta in varful sdu orificiul extem al Fis 104 Tesdcln(!ecAme) 1.€analdefe.entiZ canalepididima.l uretrcr. 3. canale efe.ente; 4 retea testiculara;5 tub seminifer €ontod (de+asu'ar)6. resLlul 7. bursascrotala: L dbuginee. Sbuchra Penisul este format dintFun aparat erectil 9i lnveliguri. Organeleerectile sunt reprezen' tate de doi corpi cavernogiti un corp spongioq care, care pleacacanaleleeterente.10-15,care ajung in umplandu"secu sange,determinaereclia. Penisulesteinvelit de Diele.care se continuacu canalulepididimar. Vascularizalia testicululuiFi epididimuluiesteasi' pieleascrotului9i a regiuniipubiene. Vascularizaiiaeste asiguratade ramuri din artera gurata de artera testiculara,mmurd din aorta abdo' ruqinoasa interna; venele se deschid in vena minala.Venelese varsain venacavainferioara. rutinoasa intema gi, de aici, in vena iliaca interna. Conductele spermatice Scmtri {burseles(Io{alei Caile spermatice sunt conducte de eliminare a Formeaza partea organelor genitale externe in spermiilor gi a lichidului spermatic. Ele sunt care sunt localizatetesticulele.Fiecarebursa este si' intratesticulare9i extratesticulare. tuata sub Denissi este formatd din mai multe tunici Caile intratesticulare sunt reprezentatede tubii care se continuacu gtructudleperetelui concentrice, seminiferi drepli gi rqeaua testiculara. Cdile extratesticularesun* canalele eferente, anteriorabdominal.
,rM I
Fixiolngin organelor de reprodusare Testiculul (gonadamasculina) 9i ovarul (gonada feminind) sunt glandemixte: exocrinq asigurandformarea gamelilor, 9i endocrine,prin secretia holmonilor sexuali Activitatea lor devineevidentAin timpul perioadei de crcstereti dezvoltare,si anumela pubertateAcea6ta este definitddrept perioadaln care functia gametogeneticd ti endocrinda gonadeloratingeun stadiu de dezvoltarecare face posibila functia de reproducere.
V
'Fig 106. Ovog€nerl t diviziune mitothai ll. djtziune meioica; Ill. a douadivlziunemitotica;l. ovogonie(diploid6)i2. ovocir primal (de o.dinul I, diploid) 3. ovocit secundar(de ordinul I, haploid) 4. spermatozoi4 5 pfimul globul pola, desene.at 6. zisot 7al doileaglobul polar degenerat.
Instalareapubertdtii este conlecinta modificarilor survenite la nivelul secretiei hormonilor gonadotropi care controleazadezvoltareamorfologicA9i functional6 a gonadelorsi, legat de aceasta,modific6rilesomatice !i comportamentalecomplexe.
Flg. 105.Anatomia ov.rutul 1. folj€ul p.imal 2 folicu *cunoa.i 3.folicul de Craat 4 ovcit 5. zona pellucidai6. coroanaradiatai 7.corp galben;L owlalie.
ovarul (fig.105) Prezint6, ca ri testiculul,o dubl6activitate. Formareafolicllilor mahni gi ovulaFa(fig. 106). Fiecareovarconfine,la nagtere, catevasutede mii de foliculi primordiali.Dintre aceiti4 numai 300-400, cate unul pe lun6,incepAndcu pubertatea si teF minand cu menopauza,vor ajunge la maturalie. Procesulde cregteresi maturatiefolicularAesteciclic. Ciclul ovarianeste insotit de modificdrila nivelul uterului,vaginului,glandelormamare.Duratamediea unui ciclu genitalla femeieestede 28 de zile !i de aceeael semainumeFteciclulmenstrual. Schematic, distingemin cadrucicluluiovariandoudpedoadeiL preovulatode,care dureazadin ziua 1 pana in ziua a
{C
I
aleoruenEmduuman Fun.til€tundamenble
ce seintindedin ziua 14_aa cicluluii2. Dostovulatorie, dupacareciclul a 15-apaniin primazi a menstrualiei, preovulatode au loc diviziuniecua_ se aeia.In perioada tionale si reductionale la nivelul ovocitului. Acesta sk6bate mai multe etape,de la ovogonie,diploida,la ovululmatur,haploid.Pe masurace ovululse matureaz6,aDareo cavitate la nivelul foliculului ovarian, carese umplecu lichidfolicular.ln ziuaa 14-a,folicu" lul se rupe, 9i ovulul este expulzatin cavitatea (ovulalia), abdominal6 de undeestepreluatde tromPa DuDa ovulatie, fol:culul ovarianse transforma uterin6. in corp galben.Cregtereasi maturareafoliculului sunt stimulatede FSH.Ovulatiagi formareacorpuluigalben sunt stimulatede LH. Hipofizaanterioarasecreta cantitati mult crescute de LH pentru o perioad6de 1-2zile,incepandcu 24-48 de oreinaintede ovulalie, fenomeninsotit gi de un vad preovulatormic al FSH. Cauzaacestei crelteri brugte a secretiei de gonado_ tropine este insuficient cunoscuta,dar cateva dintre cauzeleposibilesunt f. in acestmomental ciclullli, estrogenulare efect de feedbackpozitiv,stimuland fenomenaflatin secreliapituitaraa gonadotropinelor, sau normal de feedbacknega" contradictiecu efectul in restul ciclullri lunar feminin; tiv caae intervine proges" foliculare incep s6 secrete 2. anumitecelule 'in mici, dar creFtere, cu aproximativ teronin cantita$ o zi inainteavarfuluipreovulatoral LH, 9i s-apresu_ pus ca acestapoatefi factorul care stimuleazasecre_ tia excesivade LH.lndiferentde cauza,faraacestvarf preovulatorde LH, ovulalia nu poate avealoc. Seq€tia intemd a ovarului Pefeiii foliculului ovarian p.ezintadoua teci celulare,una intema9i alta extema.in perioadapreovulatorie,celuleletecii inter_ ne secreta hormonii sexuali feminini - estrogeni si progestefon.Secretiaacestol hormoni este stimulata de FSH 9i LH. Acliunea estrogenilor este de a stimula dezvolgenitalefeminine,a mucoaseiutedne, tareaorganelor glandelor a mamare,aparitia 9i dezvoltareacaracte' relor gexualesecundarela femeie (efectul asupra scheletului- favorizeazaactivitatea osteoblastica!i unireadiafizelorcu epifizeleoaselorlungi,cregterea 'incetandmai repedeca la barbat,ca 9i dispunerea caracteristic6a lesutului adipos subcutanat),precum si comDortamentulsexual feminin. ln faza a 2'a a ciclului,rolulde secreiieinternailindeplinestecorPul galben.Acestasecretaatat hormoniestrogeni, cat 9i pastmrea progesteron, un hormon care favorizeaza sarcinii.Secretiacorpuluigalbenestestimulatade LH 9i prolactina.Corpul galbennefecundatinvolueaza in corp alb.Dacaovulul dupa10 zileQise transforma a fost fecundat,activitateacorpuluigalbense pre_ lungeqtecLlinc6 trei luni.
esirogen
progesreron
Fa| 102 ReglaEa s€(IEiei ovaliene: 1. bipotalamusi2. adenohipofizai3. corp galbe[ 4. ovdit 5. ovar.
Progesteronul determinamodificarihistologice9i secretorii la nivelul mucoaseiutedne,pe care o pregategtein vedereafixdriioului (nidare).Dacafeclindatia nu a avut loc, ovulul se elimina in ziua a 19'a, a 20-aa ciclului;secreiiacorpuluigalbenscadebrusc in ziuaa 26-a.La nivelulmucoaseiuterinese produc modilicarivasculare. urmatede necrozasi hemordgie, pierderea In tim_ de sangemenstrual. caredetermina placenta pul sarcinii,corticosuprarenala secreta,de 9i agemenea, estrogeni9i Progesteron. Rdarea s€crelieiovadenese face la fel ca a altor glandeperifericepdn feedbacknegativhipotalamohipofizo'ovarian(fig. 107). Aenopauza La varsta de 40-50 de ani, ciclurile gi la mulie dint.e sexualeale femeiidevinneregulate ele ovlilatianu se mai produce.Dupacatevaluni sau ca va aniciclurileseintrerupcomplet.Aceast6ince_ tare a ciclurilor se numeste menopauz6.Cauzaei o fepfezinta,,epuizarea" ovarelor. Fertilitatea ferniniM - perioada fertil6 a fiecarui ciclu sexual.Ovululramaneviabil ti capabilde a fi fecundatnu mai mult de 24 de ore dupa ce a fost expulzat din ovar. Pe de alta parte,cAtivaspermatozoizi pot ramaneviabili in tractul genitalfeminin panah 72 de ore.desi cei mai multi dintre ei nu rezist6mai mult
de 24 de ore Prinumare, pentruca fecunda{iasa aiba loc.contactulso(ualfebuie sa se producaln intervalul oe o z lnaintedeovulatiepanala o zi dupaaceasta_ mtegfareala niveful sistemului nervos a actului s€xuatteminirl lmpulsurilesenzorialesexualesunt rransmtse.c6tre segmentele sacrateale maduveispinanr.Udata ce acesteimpulsufjajung in maduva sprnaflt. ete sunt transmisecake encefal;unelerefle_ xe IntegrateIa nivel medularsacratsi lombardetermrnapartialreactijlesexualefeminine_
Testiculul lndeplinette in organism douafunctii.
Funqia slermatogeneticd este functia sa e|ocri, na,cafeare loc Ia nivelultubuluiseminjfer, incepand cu puDertalea. Pfocesul se desldsoara In mai multF erapede.diviziune ecuationdla si apojredu(tionala, pornn! cteta celuleleprimordiale_ 5permdtogonii _ orp,roroe. ajungandla cejulelematufe.gamelii mas. cutrnr - sprfmiile-, haploide {fig.108). se,nmagdzineaza in .:P_ermrrle.(spermatoloizii) eprotdrm. unde.isideTvoltacdpachatet de mjscare rn ouctul.delerent. 5l rr-ec lsi mentinlertilitdtca aprosi sunr eliminate prin ejaculare. LjiculT:,," 9contine '*.1 se(retiaveziculelor tdrut.ma-t semindle, cu rol nu-tnlrv.in cee^a ce privestespermatozoilri, si secretie prostattcA. avandrolul de a crestete,tiJitatea si mo_ DIrIateaspermatozoililor, Spern,dejacuJata In ( ursul acrutut.sexuat mas(ulineste al(atuiLd din lichidele provenite din canalele epididimar si delerenr, r,ezrc.r. tetesemrnale,glanda prostati(a si glandele mu(oase, mal atescele bulbo-uretrale. Spermntogeneld este stinulatdde TSH.
de spematozoizi asupraferti_ NaErlantttatedobisnuitd "--FT9..ngnagui de spermdejaculdt;la lieca-
w l\
" l,t:, ,
,{
,'
'Flg;,lo& Spennatog€neza L diviziunel irori,d: d,v,rure me,o mirotica l, .pFrmdroqorie rdiptoidd), z spematorir prima,(de ordinujL dipbid: 3. spe'rmdlo(ir s€cun. ddr,rdFordnrt . haptodr4..permaridFhdpdide).5 spermdro zorad .aaD:b. aooomrc. pje"ainr.lmediara rgju:d. nagei. e.p.Fsa
re aclsexualeste In mediedeapro\imati\ J.5mLsi In tecaremitilitrude spermase alja In medie120de mi. oaneoe spelmatozoili. Candnumaruld^ spermdtozorzjrntr-unmililitrude spermascddesub 20 de milroaneextst6posibilitatea cd pers@nasa tie ,ntertild. JecrEla DtemA CelulelFinterstitiajete\iiculare , Leyotg,secreta hormoniiandrogeni, dl carorreprezenIanI prrnCtpal eStelestosteronul, TeSticulul Secreta un procentredusde estroqeni. I estosteron uI esreun h;rmontipidic. (u \tru(turd sreronca, Actiuneasa constaIn stimularea cresterjj organelorgenitalemasculine)i apa ria caractefelor setuaresecundafela bdfDaLdelvoltaredschelctului st a musctlilor,modulde dispunerea patului,vocea, repartta iopograficaa grasimi;de rez;tva.lestoste_ ronutesteun puternicandbolildnt proteic.Ll are si ere(tede mentinere a tonusuluiepjteljului spermi-
todenic. -Reglarea se(Jetieide testostaron5e ld(e prrntr-un me(antsm de teedback negdriv.sub inilu;ntd IH hipofizar(fig. 109). Hipersecretiaacestui hormon duce la pubertate pfecoce.iar hiposecretia. ta infdntiJjsm qenttdt.
lntegrare! 16nivelul maduvei spindriia actului sexual mascutm.Desi ta(torii psihicijoaca.dc obicei, un rollmpotlantIn actul(exudlmascutin si.de iapt. || por lntfla.activitatea encefalului probabilnu esre aDsotut necesara pentrudesfa.,urared sa.prin urmdre,,a(tul sexualmasculinrezultadin mecdnisme rellexejntrinseci. integ'61s1a maduvasaclatasl tomDara. iar acestemecanisme pot li act
.f,rF
Frril le iffiilnnreid le rl! ,:I {tdnrgnlr ,ri lmqf
coneepgie ri efinirsrep{ir}
Fr& 109.Reghea s€crri.l de tstosie{on l bipotalamusi2. adeno-
stimularesexualafie psihica,fie directa,fie prin ambele. TEMESI APLICATII
banatatea rc0r0f,ucenr Fl*nni*tr1 i*milirl Unul sau ambii membri ai unui cuplu pot folosi metode pentru a preintampinatemporar sau perma nent o sarcinA.Avortul poate fi utilizat atunci cand metodelede conlraceptiedau gres. Decizia unui cuplu de a nll dori o sarcinapoate fi influenlatd!i de un sfat genetic sau un consult prenatal.
Existd mai multe metode contraceptive,cele mai populare fiind contraceptivele orale, prezervativelg rekagerea inaintea ejacularii, abstinenla periodica, spermicidele, diafragma, injeciiile cu progesterorl implanturi subdermicecu progesteron,stedletul. Fiecaremetodaare avantajele9i dezavantajele ei 9i nu poate garantacontraceptia10O%. Metodele temporare de contraceptie se clasific6 astfel: - contraceptivede barier6| diafragmA,spefmicidq prezeftative; - contraceptiveleorale (estreprogestative) - injectiile cu progesteron sau implanturile sub. dermice hormonale; - steriletul. Metodele definitive de contraceptie (sterilizarea) 5unt - vasectomia (bdrba!i); - ligaturatrompelor uterine (femei); - histerectomia(utilizatain cazufi medicaleselectionate). A\,ortul,modalitatea de a renuntala o safciniinedorita,din motive medicalesau altele,se poateinduce chirurgicalsau medicamentos. Evaluar€geneticaprenatala ldentifica acele persoane care prezinta un risc crescutde a prezentaanomaliigeneticesau de a avea copii cu anomaliigenetice.Sfatul genetic cuprinde o anafizadguroasAa ultimelor trei generatii (rude de gradul I si II) precum 9i o serie de teste. Pentru o corecta evaluareprenatalaexista o sede de teste cafe se fac obligatoriu in anumite condilii (ex. varstamamei peste 35 ani). Co,rceplu Conceplia (fertilizarea)apare cu aproximativ 14 zile inaintea perioadei menstruale, imediat dupa ovulatie.ln perioadaovulaliei, mucusul ceNical este mai pulin vascos!permit6nd astfel pasajulspermatozoizilor din vagin in uter. fecundatiapropriu-zisa avandloc in trompa uterindin apropiereacapatuluiei dinspre ovar; rezulta zigotul care face caldtodaspre (uter)Fi in acelatitimp se divide, Ioculde implantare capatandaspectulde embrion.
$*r*ino6i naqteree Notiunea de reproducerq in general definegte pfocesulde perpetuarea organismelof vii. prin producereade indivizi noi, care au trasaturilecaracteristice specieidin care fac pafte.
La om, func.tiade reproducerecuprindeo seriede procesecare au drept rezultatfecundareaovulului de catre spermatozoid si formareaprodusulli de conceppe,ale cSrujcregtereSi dezvoltare slrnt asigurate oe catre organismulmatem printr_osede de modircafl Dtologice ce definescgestatiasau sarcina. este intema.aviindloc la nivelulirom_ .recundatia petor.uterine, undespermatozoizii ajungca urmarea rnuo{ucerjj tor in vagin rn tjmpul actuluj sexual. Ac€stase lncadreaza in complexulde manjfestad ce oelnestecomportamentul sexuajsj care la om este paftrcutarizatprintr-o bogata incarcAturii afectivemoltonata. Pentrufecundareaovulului,estenecesarun singur spermatozoid. Odatii acestapatrunsjn ovut. capul saur mare$terapidvolumul.pentrua forma pronu_ creutmasculin.Mai lArziu.cei 23 de cromozomlal pronucleului masculin si cei 23 de cromozomi ai pronucleuluifemininse vor aliniapentrua reatcatul un de 46 de cromozomi(23 de perechj) -set,complet rn ovutut tecundat. copilujuieste determinatde tipul de sper_ _.S€xul rtue(spermatozoid) carefecundeaza o\,,uluj. Atdt sper. mia,.catSi ovululau cate2j de cromozomi, din (afe lz.Qe aulozomisi un hetefozom(cromozomulsexlr. ru, care.ta spermie.poatefi X sauy. iaf la uvutnumar /L uupa tecundare. oul (zigotul)va avea44 de autc uneicombinalii de reflexeneurogene d9j care. daca ambii sunr X, ::3P!=" il ::Tl :, .heterozomi, normonate care implic6oxitocina coplur va tr latA,iar dacaunul vd ti X si celalalty, copilulva fi bdiat. Nogiuni elementarcde igieni $ patologie Nlgte|ea.consta jn expulziapfodusuluide conL Anexitele ceplteajunstatermen,adicitdupaaproximaliv2gOde Sunt inclus€in afectiunea numitboalainflamatozle de gestalie.Esteconsecintacontractiiloruierine, . petvtna, ne toartefrecventii la iemeiatanarii,uneori |a carese adaugii9i partjcipareain diversegrade a foartegravesarciniextrauterine, musculaturiipereteluiabdominal,a diafragmererc., cu consecinte infeF utfiate etc. prihtFo serie de evenimentecorelate 9i cooroonarc 2 Vaginlteh unoral gt nervos. genericadata unui grup de afectiuni incep ,-.-?,".lurntu sd se dezvolte pubertate; Ia lnrecloase ,lactaFa..Sanii sau inflamatorii cantonate la nivelul esbogenii ciclurilor sexualelunare stimuleazacreste_ mucoasei vaginale Si uneorisi al vulvei.determin6nd reastromeisi a sistemujuide ducte,precum depu_ $i ilecv.:nj o secretievaginala,Din punct oe nerea.oegrasimepentrua da volumsanilof.in timpul ::r,mar veoere at etiologiilor, acestea sunt numeroase: se petrece.ocrestereadilionala imponanta, =cnii, 9l mrecloase(baderine.candidozice. virale),hormonale tesutulglandulafdevinenumaiatunci completdei_ sau in cadrulunor maladiicu substrat p:itry producerea lTfnop.auzal propdu.zisade lapte.Desi mrEmatorfrevenirea Log, acestuigrup de afectiunieste esEogenn 9i progesteronul sunt esenlialipen.rudez- roafte in rorrarca _rnpor1ant6. specialprevenireabolilor cu anatomjca a.sanilorin timpulsarcinji.ei au sexual6. li Existacakva noliunielementare etect, specific de a inhiba secretia de lapte. ^rransmttere rn acest sens: utilizarea prezervativulul '| constituirea lofionul carefavorizeaza excretialapteluiestepre oe cuplurjstabilesi fldele.analizeperiodiceerc. a:trna. i nqenomul de grostatE Lapteleeste secretatin alvmlele s6nilor,oar el nu Reprezintahiperplazia adenomatoasSbenrgna a rrje continuu prin mameloane,ci trebuie ejectatin prostateiperiuretraledeterminand. in gradev;riate, tucte pentru a face posibil6 al6ptarea.Acest Droces oDsrrucl|a eltminariiurineidin vezicaurinara.
Aflati rasDunsulcorect. 1.Ovulalia 9i formareacorpului galbensunt stimulatede: a. STH;b. FSH;c. LF! d. ACTH. 2 Spermatogeneza este stimulatade a. ADH; b. FSH;c. LH; d. ACTH. GasiFrbspunsulgretitglandularovafianconiine:a. vase de sange;b. vase limfatice;c. foliculi 1. Medularaparenchimului ovarieni;d. fibre nervoasevegetative. 2. Testosteronul a. este secretat de celulele interstitiale Leydigi b. este hormon glucidic cu stftlcturd sterolicd;c. stimuleazacregtereaorganelorgenitalemasculine;d. stimuleazaaparitia si dezvoltareacaracterelorsexualesecundaremasculine. Stabiliti dac6enunludlelegateprin conjunctia ,,deoarece"tunt adevaratesau false;in cazulin care Ie con' sideraii adevaratqdeteminali dacaintre ele exista sau nu o relatiede cauzalitate. 1.Fecundatiala om este consideratainterna,deoatece are loc in interiorulcorpului,in cavitateapelviana, la nivelultrompeloruterine, 2 Tubii seminifericontorli sunt continuali de ttbii dfeptrideoarece acegtiadin urma reprezintaprimul segmental cailor spermatice. 3, Spermiaeste consideratdcelulahaploidd,deoatece conl'ne un numal de 46 de cromozomi,din care 44 autozomisi 2 heterozomi. Folosind Fi cunogtinleleinsugite anteriof, completali spaliile punctate cu termenii sau cuvintele cores' PUnZaloafe.
carefecundeaza .................... . In cazulincarespermia Sexulcopiluluiestedeterminatde tipul de .................... iar dacdheterczomuleste ...-.-..-.... va fi fata. are heterozomulY, copilul va fi ...-.-.-....., hecizaii consecinteleexcesuluisaLldeficitului secretieide testosteron.
x-'-
Hsmeostazia mediului intern
Rg. 111Slema unui m€cani$n de r€ghe'
Mecanismelede reglare (fig 111)care determina mentinerea unor constante dinamice ale mediului gi prin efec. De asemenea, reglarease realizeaza intern 9i func_tiilevitale pot fi denumiteprin termenul torii antagonici- insulina/glucagon, pentru glice. de homeostazie;ea este realizatade cat.e efectori pe mie, vasoconstriclie/vasodilatalie pentru controlul baza informaliilor primite de la receptorii mediului tempe.aturiicopului - rolul integratorrevenindsig" baroreceptori,termoreceptori). iemului nervos, sistemului endocrin 9i mediului intern(chemoreceptori, ln acestfel sunt menlinute,indiferentde varialiile intem (sange,limfS lichid interstilial,lichid cefalodin afaraorganismului, intre anumitelimite,conside' rahidians.a.). mediului ratenormale,unelevalorialecomponentelor Astfel,sistemulnervosgi cel endocrin,prin interintern gi unele caracteristici ale acestuia, precum mediulmediatorilorchimicisi hofmonilor.realizeaza pH-ul,temperatura9.a. homeostazia, in modulgi cu efectelestudiatela caReglarease face prin bucle de feedback,nervos pitolelerespective,realizandintegrareadinamicaa receptor-efector organismuluila condiliilein permanentaschimbare sauumoral,ca urmarea interacliunii (fis. 112). ale mediuluiextern.
Funqiib r'idane.tate ate6,e. |.tnstu ,ja,..
@ I
t,
I
--*--*- ix
o
Frg.t2 Regt6re!unorconstmteffziotogic€ pdnbuct6de f€€dbadi T x r€prezintacregtereapestenivelulnorrnalal unui factor al mediuluiintem J x s€mnificdrevenheala nivelulnormal
Mentinerea inte anurnite limite a Darametriror mediului intern este asiguratii prin reglarea neuro-umorala a functiilororganismuiui.
m anumiteimprejurari,datoritaunordisfunctiitemporaresaupermanente areunorcomponente apartin6nd homeostazia poate se realiza prin si mijloace :T"i:lj.jj'r^.*gi:1":pirator,dig€stiv.ori.excretor, exrracofpo|are, precumaparatura inima_plaman artificial, perfuzarea saudialza,prezentate sche;ancmaiios.
02 ti CO,
lichid nutdti
p.titicuta lchimbator termic
artiticial (dializo.)
H.meost.zi6mediullii.rerf
intern ai mediului aleunorparametri medii Valorile fiziologice] constante IPrincipalele
Qsnulodte 1.Monocite 2. Limfocite
3-9 %dtn leucocite 25-33%din leucocite
Nufir de DlactEte150000-300000/mmi
Add gIari libert 0,19-09mEq/l
Na* Dlasmatic- natriemie13F146 mmol/l K+ Dlasmatic- potasemie3,5-5,3rnmol/l
ca2*
J,>-t gl al
Z5-3Fs/dl
Aflafi rdspunsulcorect. Enzimehidroliticese afla la nivelul a- ribozomilo[b. reticululuiendoplasmatic; c. lizozomilor; d. mito condriiloee. centrozomului Nucleulia. lipsestein neuroni;b. esteprezentin eritrocite;c. estelobatla limfocite;d. Drezintd o membranatrilaminata, cu pori;e. areunulsaumai mulli nucleoli Tesutulconjunctivsemidurpoatefi: a. adipos;b. lax;c. spongios; d. hialin;e. striat Neuronii bipolari prelungiri: au ca a. un axon doua dendritq b. un axongi o dendrita;c. doi axoni; 9i _ d. douAdendrite;e. un axoncu dou6rcmificatiicolaterale. Mineralocorticoizil a.suntsecretatide medulosuprarenal4 b. suntreprezentati de cortizol;q.controleaza secretiade ACfi; d. au ca principalcomponentaldosteronule, suntenzimeproteolince. G&iti rdspunsulgreFit. Receptoriicutanalisunl a, terminatiilenervoaselibere;b. discurileMeissnerc. corpusculiiVaterpacini d. cofpusculii Krauser e.coryusculii Golgi-Mazzoni. Oaseneperechialeneurocraniului sunt a, parietalul; b. frontalul;c. occipitalutd,;etrnoidule. sfenoidul. Suculgastriccontineia.acidclorhidric;b. amilaza; c. pepsind;d. mucusie. labferment(la sugari). FascicululHis a. pomegtedin nodulsinoatrialb. se continuacu reteauapurkinieic. este.in continuarea nodululuiatrio"ventricular; d. are o frecventade descarcare de 25 de impulsuripe minuge. impreunacu releauaPurkinjedd ritmul idicventricular. Asoclaliglandeleendocrinedin primacoloanacu pozilialor in organisrrldin a douacoloana: 1.glandapituitard a.in parteaanterioara a getului 2 timusul b.inapoiastemului 3. tiroida c, ln parteaposterioara a diencefalului 4. glandapineala d. pe fataposterioard a lobilortiroidieni 5. paratiroidele e. la bazaencefalului, Deosulsfenoid Asociati perechilede nerui din coloanadin stangacu denumirilelor din coloanadin dreaDta: 1.lll a. abducensi zvl b. oculomotod 3. VI c. vestibulo
Asocia$volumelepulmonarecu semnificatiile acestorai l. V.C, a.volumulde aet carerAmane in plamaniqi dupao expiratie{o4ata 2.V.1.R, b. volumulde aerinspirat9i expiratin timpulrespiralieinormale 3. VER. c. volumulsuplimentarde aercarepoatefi inspiratpestevolumulcurent 4. VR. d. volumulsuplimentr de aerdintr.oexpirafiefoftata,dupaexpirareavolumuluicurent stabilili dacaenunlurilelegateprin conjunctia adevarate. ln cazulin carele consid€rati corecte,deteminafldacdlnbe ele existdsaunu"deoarece'sunt o relaliede cauzalitate. Obezitatea esteconsiderata o boalametaboliclgtava,deoareceestelnsolitd de tulbur6rimajore,care afecteaza tot organismul, _Urinaprimar6areo compozilieidenticacu a plasmei,d€oarecenu conlineelementecelularesauproteine. in absentapigmenlilorbiliari,absorblialipidelorestedeficitar4deoareceacettiaemulsioneaza grasimile Diabetulzaharatse caracterizeaz6 Fi prin poliurie,deoarecese ingeracantitAtimaride lichide.
Timusul are rol in imunitateaorganismului,deoatece hormonulsecretatde acestastimuleaz6activitatea limfocitelorT. de Citoplasmaeste un sistem coloidal, deoarcce mediul de dispersie este reprezentatde ansamblul esteapa. micelii,iar fazadispersat6 primul in momentlil ovulatieise produceo diviziunemeiotic4 deoarececelulelerezultate- ovocitul II 9i globulpolar- sunt haPloide. plan: Elaboratrun eseu cu tema ,sangele- componental mediului intern', structurat dupa urmatorul mediuluiintern; - elementele sangelui9i rolul acestora; - componentele eI importanta si - imrJnitatea sangelui; coagularea - hemostaza 9i jrup"tu Fh - imPortanlacunoagteriiacestompentru transfuzii' ructorul i; suniuin" duPa Elabordi un eseu cu tema ,Niveluri de organizafe9i integrare ale corpului omenesc" structurat urmatorulPlan: anatomicealecorpuluiuman; - seomentele - ax6lesi olanurilede referinF ale corpului; de organe-organism; - nivelurilecelula-lesuturi-organe_sisteme al nervos al sistemului - rolul integrator 9i celui endocrin;de nutritie 9i de reproducere; relatie, de functiilor - interaciiu;ea tot unitar. un - oroanismul-
bibliografice Recomand6ri EdituraCorint, B Voiculescu - Anatomia$i fbiotogia omului(compendiu), R.Carmaciu. C.Th.ryiculescu, 2005 Bucu.egti, C. NiF, C. Ciornei C. Sal6vastru, D. Theodorescu M. Stoica N. $anta,C. Bogoescu, L PoPovici S. Boldor,B. Andreescu, M. Stoica,l. Mihailescu LC.Petricu,LC.Voiculescu K.M.VanDe Craai S.l.Fox
M.C.Ifaim,coordonatoa
- Atlasde anatomiaoraului EdituraDidacticdqi Bucureiti,1974 Pedagogica, - Demonstatii ti lrtcrdriPnctice de zoologie,anatomie9i Bucuregti,1980 fbiologie, EditwaD\dactica9i Pedagogica' - Luchri practicede anatomk €i fbiologie umana,Editura Bucuregti,1981 Didactica9i pedagogica, - Anatomia ti fiziologia omului, Editura Medicala,Bucuregti,196? - Conceptsof Hwnan Anatom} and PhgsiologgWm C. Inc, Dubuque.lA, wCB Communicatrons BrownPublishers, usA, 1995 - Atlasde anatomieurnana,EdituraStiintifica9i EncicloPe1983 dica,Bucurelti, - Dictionarde biologie,OXFORD, Bucuregti,1996 EdituraUniversEncicloPedic,
CezarTh. Niculescu DanCristescu CarmenSildvdstru RaduCArmaciu BogdanVoiculescu
ologie Manualoentruclasaa Xl-a
Pentrutoate filierele Se aplice 9i la clasa a xll-a - filiera tehnologice,ruta progresivac calificareprin gcoalade arte gi meserii+ anul de completare
t5tNr7E-r3-135-366.1
Coninr
llililil
