Celula Celula Ţesuturi Organ Sisteme de organe Organism Celula=unitatea structurală,functională şi genetică a tuturor organismelor vii. Ţesut=o grupare de celule care au aceaiasi formă, structură si indeplinesc aceiasi funcţie. Organul=grupare de tesuturi diferite care indeplinesc funcţii diferite. Sisteme de organe=organe diferite care indeplinesc aceiasi functie.
Tesuturi vegetale si animale
A.Tesuturi vegetale
In ciclul de dezvoltare a unei plante superioare se succed doua etape: 1.Etapa de la celula ou la embrion: embrion:caracterizata caracterizata prin prezenta tesuturilor embrionare(meristematice) formate din celule asemanatoare strans lipite cu peretii subtiri si cu mare proprietate de a se divide. 2.Etapa de la embrion la planta:caracterizata planta: caracterizata prin prezenta tesuturilor definitive care se diferentiaza de cele embrionare. Procesul de formare atesuturilor se numeste histogeneza iar stiinta care se ocupa cu studiul tesuturilor se numeste histologie histologie.. Clasificarea tesuturilor: I.Dupa forma celulelor: 1. Tesuturi Tesuturi parenchimatice formate formate din celule izodiametrice(L=l=I). 2.Tesuturi prozemchimatice formate din cellule heterodiametrice(L4>l,I). II.Dupa gradul de diferentiere a celulelor si dupa functii: A.Tesuturi meristematice(embri meristematice(embrionare). onare).
B.Tesuturi definitive. A.Dupa A. Dupa origine se subimpart: s ubimpart: 1.Meristeme primare 2.Meristeme secundare 1.Caracterizeaza toate tipurile de plante determinand cresterea in lungime a organelor vegetative in primul an. Dupa pozitia in corpul plantei: a.Meristeme apicale se gasesc in varful radacinii radacinii si tulpinii. tulpinii. b.Meristeme laterale dispuse paralel cu axul organelor. c.Meristeme intercalare(graminee)-tulpini intercalare(graminee) -tulpini articulate 2.Le intalnim la plantele biennale dar mai ales perene determinand cresterea in grosime. -in scoarta radacinii si tulpinii se gaseste meristemul secundar numit felogen care produce spre exterior suberul iar spre interior feloderm feloderm.. -in cilindrul central meristemul secundar numit cambiu care produce spre exterior inel liber iar spre interior inel de crestere. B.1.Tesuturi B. 1.Tesuturi de aparare se gasesc la exteriorul organelor vegetative si au rol de protectie. a.primare:epiderma(tulpina+frunza),rizoderma,exoderma,endo a.primare:epiderma(tulpina+frunza),rizoderma,exoderma,endo derma(radacina) b.secundare:suber,feloderm. b.secundare: suber,feloderm. 2.Tesuturi fundamentale(paremchim fu ndamentale(paremchimatice) atice)sunt sunt cele mai raspandite din corpul platei,indeplinind roluri ca: -rol in depozitarea substantelor de rezerva=premchimatice rezerva= premchimatice de depozitare -rol in depozitarea aerului=paremchim aerului= paremchim aerifer -rol in depozitarea apei=paremchim apei= paremchim acvifer -rol in asimilarea carbonului(fotosinteza)=paremchim carbonului(fotosinteza)= paremchim assimilator 3.Tesuturi conducatoare -sunt alcatuite din celule prozemchimatice numite vase care se impart in doua categorii. a.vase lemnoase-format lemnoase-format din celule puse cap la cap intre care nu exista perti despartitori
B.Tesuturi definitive. A.Dupa A. Dupa origine se subimpart: s ubimpart: 1.Meristeme primare 2.Meristeme secundare 1.Caracterizeaza toate tipurile de plante determinand cresterea in lungime a organelor vegetative in primul an. Dupa pozitia in corpul plantei: a.Meristeme apicale se gasesc in varful radacinii radacinii si tulpinii. tulpinii. b.Meristeme laterale dispuse paralel cu axul organelor. c.Meristeme intercalare(graminee)-tulpini intercalare(graminee) -tulpini articulate 2.Le intalnim la plantele biennale dar mai ales perene determinand cresterea in grosime. -in scoarta radacinii si tulpinii se gaseste meristemul secundar numit felogen care produce spre exterior suberul iar spre interior feloderm feloderm.. -in cilindrul central meristemul secundar numit cambiu care produce spre exterior inel liber iar spre interior inel de crestere. B.1.Tesuturi B. 1.Tesuturi de aparare se gasesc la exteriorul organelor vegetative si au rol de protectie. a.primare:epiderma(tulpina+frunza),rizoderma,exoderma,endo a.primare:epiderma(tulpina+frunza),rizoderma,exoderma,endo derma(radacina) b.secundare:suber,feloderm. b.secundare: suber,feloderm. 2.Tesuturi fundamentale(paremchim fu ndamentale(paremchimatice) atice)sunt sunt cele mai raspandite din corpul platei,indeplinind roluri ca: -rol in depozitarea substantelor de rezerva=premchimatice rezerva= premchimatice de depozitare -rol in depozitarea aerului=paremchim aerului= paremchim aerifer -rol in depozitarea apei=paremchim apei= paremchim acvifer -rol in asimilarea carbonului(fotosinteza)=paremchim carbonului(fotosinteza)= paremchim assimilator 3.Tesuturi conducatoare -sunt alcatuite din celule prozemchimatice numite vase care se impart in doua categorii. a.vase lemnoase-format lemnoase-format din celule puse cap la cap intre care nu exista perti despartitori
*imperfecte:traheide intalnite la ferigi *perfecte:trahee (gimnosperme si angiosperme),mai multe vase sunt grupate in fascicue si conduc seva bruta. b.vase liberiene(tuburi ciuruite) -sunt alcatuite din celule puse cap la cap intre care se gasesc pereti despartitori ciuruiti -sunt grupate in fascicule si conduc c onduc seva elaborate. 4.Tesuturi mecanice -sunt alcatuite din celule paremchimatice cu peretii ingrosati: *neuniform:colenchim *uniform:sclerenchim -au rol de sustinere si rezistenta 5.Tesuturi secretorii -sunt alcatuite din celule care au proprietatea de a elabora diferiti produsi de secretie ca:nectar, uleiuri eterice ,latex,rasini,gume(cleiuri),alcaloizi(sub ,latex,rasini,gume(cleiuri),alcaloizi(substante stante chimice) fie cu effect curative fie cu efect toxic.
Ţesuturile animale I. II. III. IV .
Ţesutul epitelial Ţesutul conjunctiv Ţesutul muscular Ţesutul nervos
I.După funcţii A. Epitelii de acoperire B.Epitelii glandulare C.Epitelii senzoriale D.Epitelii de absortii A.Formează membrana care acoperă corpul la exterior sau căptuşeşte
interiorul organelor cavitare (tub digestiv, cai respiratorii, uter...) când se numesc mucoase. Celulele acestor epiderme sunt strâns legate între ele iar stratul profund în cazul celor pluri stratificate este asezat în totdeauna aşezat pe o membrană bazală care separă aceste epitelii de ţesut conjunctiv ce-l însoţeşte şi cu rol trofic (de hrănire) pentru că nu sunt vascularizate. După numărul straturilor de celule: 1.epitelii unistratificate
2.epitelii pseudo stratificate 3.epitelii pluri stratificate 4.epitelii de tranziţie 1. Dupa forma celulei a.pavimentoase (pleurile, epiteliul pulmonar, pericard etc.) b.cubice c.cilindrice 2. sunt alcătuite din celule cu h diferit prevăzute aplical cu cili avînd
nucleii situaţi la h diferite dând aparenţa de falsă stratificare. multe straturi de celule din a. pavimentoase stratificate - format din mai multe care: -primul strat situat pe membrana bazală, alcătuit din mai multe celule cu mare proprietate de ase divide -stratul superficial format din celule moarte cheratinizate –epiderma + unghiile + părul sau necheratinizate- mucoasa bucală, faringiară, esovaginară etc. b.cubice stratificate: canalele excretoare ale glandelor salivare, glandelor sebacee c.cilindrice stratificate: mucoasele ce trebuie menţinute mereu umede 4. De tranziţie Se găsesc pe traseul căilor excretoare (uretere, vezica urinară şi partea superioară a uretrei). Când aceste cai sunt pline cu urină mucoasa apare unistratificată iar când se golesc pluristratificată prin suprapunerea celulelor
B. Ţesutul epitelial glandular Este format din celule care au proprietatea de-a elabora diferiţi produşi de secreţie. Aceste celule se asociază cu ţesut conjunctiv, vase sanguine şi nervi formând glandele. 1. Glandele exocrine prezintă prezintă canal de excreţie care se deschide la suprafaţa pielii (glande (glande sudoripale) – în diferite cavităţi (bucale, gastrice) Forma glandelor a.tubuloase b.acinoase c.alveoloare Glandele endocrine nu au canal excretor iar secreţia este eliminată în sânge. exocrin a. Pancreas endocrin insulină glucogen exocrin b. Ovar endocrin c. Testicul exocrin endocrin C.
Ţesutul epitelial senzorial
Este format din două tipuri de celule : de susţinere, celule senzoriale (receptoare) prevăzute aplical cu cili iar la bază sunt înconjurate de
terminaţii nervoasesenzitive care preiau impulsul generat de celulele senzoriale . D. Ţesutul epitelial de absorţie Este reprezentat printr-un epiteliu pluristatificat cilindric având celule prevăzute cu cili care măresc capacitatea de absorbţie II. Ţesutul conjunctiv Este cel mai raspândit din organism având în structura sa trei componente : moale a.substanţa fundamentală semidură dură b.celule diferite colagen c. fibre proteice de elastină reticulină este puternic vascularizat şi inervat, după consistenţa substanţei fundamentale se împarte în treii categorii: ţesuturi moi ţesut semidur (cartilagii) ţesut dur (osos) a.
Ţesutul conjunctiv lax - este format din cele trei componente în proporţii aproximativ egale - este cel mai răspândit din organism îndeălinind roluri de hrănire, umple spaţiile dintre organe, leagă fibrele musculare în cadrul unui muşchi, b. susţin vasele de sânge. Ţesutul reticular - este format predominant din fibre de reticulină dispuse în reţea în ochiurile cărora se gasesc celule reticulare şi leucocite - se gaseşte în toate organele hematopoetice (cele care produc globulele sângelui şi trombocite), măduvă, splină, ficat, amigdale c. Ţesutul adipos - este format din celule mari globuloase (adipocite) care au acumulat central o picatură picatură de grăsime grăsime ce împinge nucleul spre extremitate; extremitate; substanţa fundamentală; fibre elastice; - se gaseşte în jurul unor organe, stratul profund al pielii a+b+c contin toate în proporţii aproximativ egale cele trei componente. Ţesutul elastic d. - conţine puţine celule, conţine multe fibre elastice - intră în structura perţilor venelor mari şi arterelor mari Ţesutul fibros e. -conţine fibre de colagen Ex: fasciile muţchilor, tendoane, capsulele unor organe etc. 2. - este format din substanţa s ubstanţa fundamentală, amestec de proteine, impregnată cu săruri de sodiu - celulele sunt de două categorii: condoblaste – celule tinere care secretă condrina
condrocite – celule mature adapostite in
cavitaţi numite condroplaste ţesutul cartilaginos nu este vascularizat hrănirea se zrealizează pe baza pericardului – o membrană vascularizată care îmbracă cartilagiu Clasificare 1. cartilaginos hialin – substanţa fundamentală pare uniforma 2.cartilagiu elastic 3.cartilagiu fibros C. Ţesutul dur (osos) 1.substanţa fundamentală – oseina (proteină)+Ca şi potasiu 2.celulele osteoblaste osteocite osteoclaste – celule mari cu rol în distrugerea şi limitarea formării ţesutului osos
3.Fibra de colagen Se cunosc doua tipuri de tesut osos: 1.Tesut osos compact 2.tesut osos spongios 1.Formeaza diafiza osului lung,suprafata epifizelor si a oaselor scurte si lamele interne s ecxterne a oaselor late.Este alcatuit din niste canale subtiri numite canale Havers care strabat osl pe toata lungimea sa.Aceste canale contin tesut lax in cantitate redusa,vase sangvine si nervi.In jurul canalelor se gasesc dispuse concentric lamele osoase (osteoplaste cu osteocite) Ansamblul format de un canal Havers si lamelele osoase un sitem Haversian.Intre sistemul Haversian se gasesc arcuri de lamele osoase numite sisteme interhaversiene cu rol de a lega sistemele intre ele. 2.Formeaza epifizele oaselor lungi si interiorul oaselor scurte si late. Este alcatuit din: -lamele osoase care se intretaie numite lamecule delimitand cavitati numite Areole ce contin mduva rosie. III.Tesutul muscular Tesutul muscular: este alcatuit din celule alungite fusiforme numite fibre musculare care au proprietatea de a se contracta*(de a se scurta).
dupa structura fibrelor muscular distingem trei caracteristici de muschi. 1. Muschi striati(somatici) *au control voluntar fiind reprezentat prin muschii scheletici dar si a unor sisteme de organe (limba ,sfincterele anale si ureterale,limba,faringele etc.). 2. Muschi netezi *au contractii involuntare si intra in structura organelor interne. 3. Muschiul miocard (muschiul inimii) actina
contractile Muschi striati fibre musculare miozina
miofibride
proteine
Necontractil mioglobina 1.Fibra musculara striata a)membrana sarcolema Organite comune:*R.E.-cu rol in captarea si eliberarea Ca b)citoplasma sarcoplasma *mitocondrii *ribozomii Organite specifice:-
miofibridele c)polinucleata 2.Miofibrila reprezinta elemental contractil al fibrei musculare fiind alcatuita dintr-o scuccesiune de discuri clare si intunecate discurile sunt situate la acelasi nivel pe miofibrile apropiate conferind aspecutl striat caracterisitc la mijlocul discurilor clare se gaseste membrana Z, iar la mijlocul discurilor intunecate banda luminoasa H.Structura cuprnsa
intre doua membrane Z succesive constituie sarcomerul ,unitatea contractila. a)Miofilamentele de actina –sunt subtiri intrand in structura discurilor clare fiind fixate cu un capat pe membrane Z celalalt fiind liber. b)Miofilamentele de miozina- sunt groase intrand in structura discurilor intunecate impreuna cu capetele libere de actina.Fiecare miofibrila contine 1500 miofilamente de miozina si 3000 de actina. 2.Muschii netezi In general au aceeasi structura ca si cei striati cu unele particularitati.Fibrele sunt de dimensiuni mai mici. Miofibrele numai sunt organizate in sarcomerele discurilor clare si intunecate Au un singur nucleu mare situate central. IV.Tesutul nervos A.Neuronii B.Celulele gliale neuroglia (tesut S.N.) A.Neuronul=unitatea structurala si functionala Este o celula diferentiata cu rol in generarea si producerea impulsului nervos.
Neuronul A. Alcatuirea neuronului 1.Corp celular a)membrana-neurilema b)citoplasma-neuroplasma(*organite commune si specifice) *neurofibrile o retea de fibre care traverseaza neuronal cu rol de sustinere si transport al substantei *corpii Nissl-R.E. rugos
c)nucleu-1 sau mai multi nucleiî Corpii celulari formeaza in interiorul S.N.C. substantei cenusie iar in afara sa ganglionii nervosi. 2.Prelungirile a)dendrite-prelungiri neobligatorii ramificate care contin neurofibrile si corpii Nissl la baza lor aferent b)axonul-prelungire unica obligatorie ajunge uneori chiar la un metru.Este delimitat de: axolema (continuarea neurilemei)contine axoplasma in care contine lizozomii, mitocondrii neurofibridele.În porţiunea terminală se ramifică în numeroşi butoni terminali care conţin mitocondrii, neurofibrili, vezicule cu mediatori chimici(adrenalina, noradrenalina etc.) axonul conduce impulsul nervos eferent.Majoritatea axonilor sunt protejaţi de trei teci: a)Teaca lui SCHWANN-celule gliale, cu rol în secreţia tecii de mielină şi protecţie.Între două celule Schwann succesive se formează strangulatele Ranvier. b)Teaca de mielină-este cea mai importantă formată din lamele albe, dispuse în jurul axonului având rol de hrănire si protecţie. c)Teaca lui HENLE-teacă continuă care ajunge până la butoni terminali de de natură conjuctivă cu rol de hrănire si protecţie. Corpii neuronali formează în interiorul S.N.C.-ului substanţa cenuşie iar în afara sa ganglinii nervoşi.Prelungirile formează în interiorul S.N.C.-ului substanţa albă-căile de legătură a măduvei spinării a scoarţei cerebrale iar in afara sa nervii senzitivi motori Clasificare mixţi I.După numărul de prelungiri 1. Unipolari
2.Pseudopolari
3.Bipolari 4.Multipolari II.După funcţii 1.Neuroni senzitivi 2.Neuroni motori 3.Neuroni de asociaţie desen!!!! SINAPSA Legătura funcţională dintre: 2 neuroni – sinapsa interneuronală
1 neuron şi o celulă receptoare v sinapsă neuroreceptoare neuron şi fibră musculară CELULE GLIALE -sunt multinucleate deorece fagocitează neuronii distruşi îndeplinesc roluri ca: de hrănire a neuronilor facând legătura între aceştia şli capilare rol de a înlocui neuroni distruşi rol de susţinere şi apărare a centrilor nervoşi rol în sinteza tecii de mielină
Structura şi funcţiile organismelor vii I.Funcţiile de nutriţie:-sistem digestiv-digestie -sistem respirator -sistem circulator -sistem de excreţie II.Funcţiile de relaţie:-asigură legătura prin intermediul S.N. -sistemul organelor de simţ -analizatori
-locomotor III.Funcţiile de reproducere
I.Funcţiile de nutriţie Def. În sens larg nutriţia include toate procesele prin care organismele vii prelucrează şi transportă hrana incluzând: -digestia -circulaţia -respiraţia -excreţia În sens strict ănseamnă hrănire, adică schimb permanent de materie si energie cu mediul, schimb care reprezintă proprietatea fundamentală a vieţii numită metabolism. asimilaţia Metabolism dezasimilaţia Materie vie substanţe anorganice H2O săruri minerale substanţe organice
glucide lipide derivaţi ai C proteine
După sursa de carbon organismul desfăşoară 3 tipuri mari de nutriţie : A.Nutriţie autotrofă B.Nutriţie heterotrofă C.Nutriţie mixotrofă A.Nutriţie autotrofă Include toate organismele care-şi sintetizează singure substanţele organice folosind ca sursă dioxidul de carbon(CO2),substanţa săracă in energie.După sursa de energie folosită pentru sinteză , organismele autotrofe se subîmpart în două categorii: 1.Fotosintetizante –energie luminoasă
2.Chemosintetizante –energia chimică-din oxidarea unor săruri minerale. Nutriţia fotosintetizantă conţin pigmenţi asimilatori, adică cloronaţi, şi desfaşoară proccesul de fotosinteză (unele bacteria, algele unicelulare,roşii,brune,albastre,verzi şi toate plantele). Ecuaţia fotosinteze 6CO2+6H2O C6H12O6+CO2 Fotosinteza=procesul de sinteză a substanţelor organice, din cele organice (sevă brută+CO2)în prezenţa energiei luminoase şi a pigmenţilor asimilatori. Importanţă • • •
•
menţine echilibrul gazelor respiratorii O şi CO2 unica sursă de O a planetei contribuie direct la producţia vegetală şi indirect la cea animală este un proces cosmic deoarece energia luminoasă, energie chimică şi apoi prin respiraţia este redată ca energie calorică
Pigmentii asimilatori
Sunt situaţi în general în organismelor numite cloroplaste întâlnite la toate plantele. I. Pigmenţi clorofilieni :-clorofila -a -b -c -d -e Clorofila “a” este cea mai importantă deoarece absoarbe energia luminoasă pe baza căreia emite electroni, încărcaţi energetic.Celelalte tipuri sunt “receptori”de energie luminoasă , pe care o transferă clorofilei “a”. II.Pigmenţi carotenoizi xantofila(galben) caroten(portocaliu) III.Pigmentul ficobilinia Energia solară din punct de vedere fizic este o radiaţie magnetică care se manifestă fie sub formă de unde magnetice, fie sub firmă de particule încărcate energetic numite fotoni. Desen
Energia eliberată de electroni este cedată rapid în starea de excitaţie şi va îmbrăca alte forme de energii.Energie mecanică, calorică,electrică,fotochimică.O moleculă de clorofil „a” nu poate iniţia procesul de fotosinteză şi de aceea ele se grupează,aproximativ 300 formând centre de reacţie sau fotosisteme. FS I P=700 nn FS I P=680 nn E.Nutriţia carnivoră Nutriţia carnivoră caracterizează plantele care trăiesc în regiunile mlăştinoase acolo unde solul este sărac in azot.Pentru completarea azotului necesar sau adaptat la hrănirea cu lichidele interne ale insectei pentru prinderea cărora si+au elaborat diferite tipuri de capcane realizate prin modificări ale frunzelor. 1.Capcane primitive-roua cerbului 2.Capacane prin alunecare-orhidee(Nepenthes) 3.Capcane prin presiune negativă-otrăţelul de baltă 4.Capcane prin închidere-plante tropicale CHEMOSINTEZA Din grupul organismelor chemosintetizante fac parte unele bacterii care in functie de substanta pe care o oxideaza se clasifica in 5 categorii: 1.Bacterii sulfuroase Intalnite in medii anaerobe ca fundul apelor,mal.EX: Marea Neagra-la pesre 180 de metri adancime acolo unde se acumuleaza Hidrogenul sulfurat. H2SH2SO3H2SO4√SO4 +2H+circuitul materiei in natura. 2.Bacterii nitrifiante se impart in 2 grupe: a)Nitritbacteriile-bacterii saprofite-NH3 b)Nitratbacteriile-desfac amoniacul in acid azotosacid azotic 3.Bacterii feruginoase-le intalnim in soluri acolo unde se acumuleaza fierul bivalent pe care il transforma in fier trivalent contribuind astfel la formarea zacamintelor de fier. Pot oxida si sarurile de mangan formand zacamintele de mangan. 4.Hidrogenobacteriile-le intalnim in gunoiul de grajd si in sol,desfacand substantele organice pana la CO2 si H2 5.Bacteriile metanogene
4H+CO2CH4+O2.
IMPORTANTA: asigura circuitul ateriei in natura; transorma substantele toxice in substante netoxice; adevarati agenti sanitari; contribuie la formarea zacamintelor de fier,mangan,gaz metan; indicatoare de zacaminte de petrol. B.Heterotrofa • • • • •
Consta in prelucrarea carbonului din substantele organice,gata preparate bogate in energie. 1.Saprofite-iau substantele organice prin descompunerea diferitelor substraturi organice Ex:mucegaiul alb,rama etc. *specializate:mucegaiul verde albastrui care produce penicilina,acetobacter. 2.Parazite-iau substantele organice de pe organismele vii. a)Virusuriproduc boli numite viroze. b)Bacteriiproduc bacterioze. c)Ciuperci inferioaremicoze. Sunt trei plante superioare parazite muma padurii- paraziteaza radacinile foioaselor. lupoaia-paraziteaza radacinile coniferelor. cuscuta(tortel)-paraziteaza radacinile leguminoaselor. Animale: • • •
viermi ectoparaziti:paduchi,plosnite,purici,raie. C.Mixotrofa •
•
Vascul este semiparazit. D.Simbiontao asociere dintre doua organisme care se ajuta reciproc: 1. Licheniio asociere dintre hifele unei ciuperci si o alga verde unicelularade tipul verzeala zidurilor. 2. Micorizeleasociere intre hifele unei ciuperci si radacinile arborilor.Cum ar fi:ectomicorizele(in afara) si endomicorizele(in interior). 3. Radacinile leguminoaselor si bacteriile fixatoare de azot.
Nutritia carnivora Caracterizeaza plantele care traiesc in regiunile mlastinoase acolo unde solul est sarac in azot.Pentru completarea azotului necesar aceste plante s-au adaptat la hranirea cu lichidele interne ale insectelor prin prinderea carora siau elaborate diferite tipuri de capcane realizate prin modificari ale frunzelor. EX: 1. 2. 3. 4.
A.
Capcane prin lipire(roua cerului) Capcane prin alunecare(orhidea-nepenthes) Capcane prin presiune negativa(atatelul de balta) Capcane prin inchidere(plantele tropicale)
Digestia intracelulara se realizeaza fie la nivelul vacuolelor
digestive sub actiunea enzimelor din sucul vacuolelor(protozoare,spongieri,celenterate) fie la nivelul leucocitelor la vertebrate. B. care incepe de la celenterate si se realizeaza la nivelul unor organe cavitare care alcatuiesc in totalitate tubul digestive care impreuna cu glandele anexe formeaza sistemul digestive.
Digestia extracelulara
Digestia,sistemul digestiv la vertebrate
I. Sitemul digestiv la mamifere/om
1. Tubul digestiv are o structura unitara fiind format din patru tunici Tunica interna(mucoasa)-epiteliu de acoperire Tunica
submucoasa-formata din tesut lax
Tunica
musculara-formata din fibre netede sau striate dispuse circular si longitudinal. Tunica
externa(adventice)
a) Cavitate bucala b) Faringe c) Esofag d) Stomac e) Intestin subtire f) Intestin gros g) Anus. 2.Glandele anexe
a) Glandele salivare-produc saliva b) Ficatul-bila c) Pancreasul-suc pancreatic 1.a)Cavitatea bucala comunica anterior cu exteriorul prin orificiul bucal si posterior cu faringele. -Plafonul reprezentat prin palatal dur si palatal moale(valul palatin) -podeaua contine limba iar lateral obrajii. -este impartita de arcadele dentare in 2 compartimente: -vestibul bucal intre arcade si obraji -cavitate bucala propriuzisa dupa arcade in care se gasesc limba si dintii. •
•
Limba-organ muscular format din:radacina,corp si varf. -are rol in masticatie,deglutitie,sensibilitate gustative dar si la emiterea sunetelor. Dintii-organe osoase dure implantate in cavitati numite alveole dentare si diferentiati prin: incisivi-cu aspect de dalta,cu rol in taiere; canini-cu
rol in sfasiere;
molari premolari-impreuna
cu molarii au rol in maruntire.
La om intalnim 2 dentitii: dentitie
de lapte(provizorie) 20 de dinti pana la 6-7 ani;2/2I,1/1 C,2/2Pm;
dentitie
definitiva 32 de dinti;apar si molarii: 2/2I, 1/1 C, 2/2 Pm ,3/3 M;
In functie de modul de hranire intalnim 3 tipuri de dentitii: La
ierbivore:lipsesc caninii care sunt inlocuiti cu o bara osoasa,iar bine dezvoltati sun molarii; La
rozatoare:incisivii au crestere continua;
La
carnivore sunt foarte bine dezvoltati caninii si primii premolari “masele carnasiere”; La
omnivore toti dintii au crestere molara;
La nivelul cavitatii bucale se desfasoara digestia bucala. Digestia=totalitatea transformarilor mecanice,fizice si chimice(degradare)prin care substantele organice complexe insolubile si neabsorbabile sunt transformate in substante organice simple,solubile si absorbabile numite nutrimente.
A. DIGESTIA BUCALA
Timpul scurt cat hrana sta in gura permite prelucrarea mecanica in actul mastecatiei,inmuierea cu saliva cat si degradarea chimica sub actiunea enzimelor din saliva. glucide(polizaharide)
dizaharide(maltoza).
(amidon preparat) lipide nu exista enzime; proteine
Rezultatul digestiei bucale este formarea unui cocolos numit bol alimentar care prin actul deglutitiei strabate faringele,esofagul si ajunge in stomac. A2.Faringele-organ musculos situat in regiunea gatului,reprezinta incrucisarea caii digestive cu cea repiratorie. 3. Esofagul -segment tubular lung(la om 25 cm) care asigura legatura dintre faringe si stomac. 4. Stomacul- cel mai dilatat segment al tubului digestiv,situat subdiafragmatic in loja gastrica (plex solar). -are forma literei j cand este gol si cimpoi cand este plin; Explorat radiologic prezint: doua
orificii: cardia si pilor
doua
margini sau curburi:marea si mica curbura;
verticala:Formix
si corpul;
orizontala:antru
si canal piloric
Interiorul stomacului este captusit de mucoasa gastrica la nivelul careia se gasesc orificiile de deschidere a glandelor gastrice care sunt de 3 categorii: cordiale (mucus),din corp(suc gastric),pilorice(mucus).
B.DIGESTIA GASTRICA La nivelul stomacului bolul alimentar sufera in continuare transformari mecanice,fizice dar mai ales chimice. Sucul gastric:-anorganice :apa saruri
minerale
-organice:enzime mucus
HCl indeplineste mai multe roluri: -activeaza enzimele -actioneaza asupra proteinelor facandu-le usor digerabile -creiaza un mediu acid ce determina deschiderea pilorului -actiune antiseptica. 1.Glucide-nu enzime,isi continua activitatea amilaza salivara pana cand este
inactivata de HCl. 2.Lipide –grasimi emulsionate(lapte,frisca,oua) in prezenta enzimei lipaza
gastrica ajunge acid gras+glicerol. 3.Proteine.
Pepsinogen(enzima inactiva) +HClpepsina (activa) actioneaza asupra proteinelor si rezulta oligopeptide. Rezultatul digestiei gastrice este un produs semilichid cu aspect l aptos avand Ph foarte acid numit chim gastric care va trece cu intermitenta prin deschiderea pilorica apoi in duoden. In functie de regimul de hrana stomacul poate fi: -unicameral :la carnivore(<); omnivore(>); -pluricameral :tetracameral la ierbivorerele rumegatoare:burduf,ciur,foios,cheag . 5.Intestinul subtire: -cel mai lung segment al tubului digestiv:4,5 metri la omnivore,6 metri carnivore,10 m la ierbivore. a)duoden-portiunea fixa cu aspect de potcoava(25 cm)in concavitatea careia se gaseste capul pancreasului.
-mucoasa duodenului prezinta numeroase orificii de deschidere a glandelor care produc sucul intestinal si mucus, b)Intestinul liber-prezinta numeroase cute numite anse intestinale. -mucoasa prezinta niste proeminente numite vilozitati intestinale care maresc suprafata de absorbtie. Structura unei vilozitati: -epiteliu de acoperire,unistratificat cilindric,format din celule,microcili”marginea in perie”. -tesut conjunctiv lax:-vas limfatic - arteriola -venula-preia nutrimenti -vena portaFICAT. C. DIGESTIA INTESTINALA
A. Suc pancreatic.La nivelul intestinului subtire se desavarseste actul digestiei
sub actiunea combinata a sucului gastric. 1.Glucide:Amidon crud +amilaza pancreaticadizaharide(maltoza). 2.Lipide: Grasimi neemulsionate+sarurile biliaregrasimi emulsionate+ lipaza pancreaticaacizi grasi,glicerol. 3.Proteine: Tripsinogen+etrokinazatripsina(activa). Chimeotripsinogen+tripsinachimeotripsina. Proteine neatacate de pepsina(suc gastric) +carbozipeptidaze di,tri,tetrapetide. B. Bila-produsul permanent de secretie a ficatului formata din apa,bicarbonati,saruri biliare,pigmenti biliari(bilirubina,biliverdina),lecitina,colesterol. -nu intervine in procesul de digestie chimica decat sarurile biliare. 6.Intestin gros :-de calibru superior intestinului subtire cu o lungime la om de 1,7 m. -mucoasa ce-l captuseste prezinta glande care secreta mucus. -in colonul ascendent si jumatatea dreapta a celui transvers exista o flora microbiana aeroba de fermentatie sub actiunea careia are loc reabsorbtia apei,unor saruri minerale,glucoza; tot la acest nivel mucoasa sintetizeaza vitaminele din complexul B si vitamina K.
-in jumatatea colonului transvers si colonul descent exista o flora microbiana anaeroba de putrefactie in prezenta careia proteinele nedigerabile sunt desfacute la amine urat mirositoare si gaze precum:CO2, CO,HS,gaz metan (CH4). Materiile fecale formate cu ajutorul mucusului se acumuleaza in colonul sigmoid sunt eliminate prin actul reflex numit defecat Particularitatile sistemului digestiv la vertebrate Dupa absenta sau prezenta falcilor: I.Subregnul agnate(fara falci) a.clasa ciclostm(ciclos=rotund,stoma=gura) II.Subregnul gnatostomate(cu falci) A.Supraclasa pesti B.Supraclasa tetrapode 1.Clasa amfibieni 2.Clasa reptile 3.Clasa pasari 4.Clasa mamifere
1.Ciclostomi(pesti): -gura rotunda; -in locul dintilor apar niste lame taioase cornoase cu care sectioneaza pielea; -cavitatea bucala comunica cu cea nazala(lipseste bolta palatina)-cavitate bucofaringiala -lipsesc glandele salivare; -nu exista diferentiere intre intestinul subtire si cel gros; -intestinul se deschide impreuna cu caile genitale si excretoare intr-o cavitate numita cloac. 2.Pesti: -au falci si dinti cornosi; -in rest idem ciclostomi; 3.Amfibieni:
-limba este prinsa anterior pe falca interioara lunga si lipicioasa; -apar glandele salivare mai slab dezvoltate; 4.Reptile: -falcile sunt prevazute cu dinti cornosi,adevarati(crocodili)sau lame cornoase la broastele testoase; -glandele salivare foarte bine dezvoltate la formele strict terestre; -are loc separarea cavitatii bucale de cea nazala; -pentru prima data se diferentiaza intestinul subtire de cel gros; -dispare cloaca; 5.Pasari: -lipsa dintilorcioc; -apare o dilatatiegusa; -stomac bicameral,macinator:pipota ;glandular; -dispare diferentierea intre intestine si apare cloac. Respiratia
Pentru desfasurarea functiilor vitale orice organism are nevoie de energie care rezulta prin oxidarea unor nutrimente rezultate prin digestie(glucoza).Introducerea oxigenului necesar arderilor si eliminarea CO2 are loc prin procesul numit respiratie(la nivelul mitocondriilor).In lumea vie intalnim 2 tipuri de respiratii: I.Respiratia aeroba(+O2)-la plantele fotosintetizante si toate animale care traiesc liber. II.Respiratia anaeroba(-O2)-la microorganisme(bacterii parazite,ciuperci parazite si animale parazite) A.Respiratia la plante I.Respiratia aeroba=procesul prin care are loc oxidarea substantelor organice in prezenta O2 pana la produsii finali(CO2,H2O si o cantitate mare de energie) Ecuatia fotosintezei:6CO2+6H2OC6H12O6 + 6O2 . Ecuatia respiratiei: C6H12O6+ 6 O26CO2+ 6H2O 675 Kcal(energie)
Comparatie intre fotosinteza si respiratie: -prin fotosinteza se produce substanta organica,iar prin respiratie se consuma; -prin fotosinteza se produce O2,iar prin respiratie se consuma O2; Energia rezultata este inmagazinata in ATP,ADPN2PO4ATP. Factorii care influenteaza repspiratia aeroba la plante: 1.factori interni: -gradul de hidratare a citoplasmei:cu cat cant de H2O creste cu atat intensitatea respiratiei este mai mare(seminte uscate); -cantitatea de substanta organica; -programul genetic in care este inscris caracterul de transpiratie intense a fructelor vara sau repausul hibernal; -varsta. 2.factori externi: -cantitatea de apa din sol 75-80%; -temperatura de zero grade dar poate merge la 35 de grade,la-5 la graul de toamna,iar -25 de grade conifrele; -concentratia O2 :optimul 21% pana la 50% peste 50 scade iar minima este la 5%; -factorii mecanici. II.Respiratia anaeroba -la ciuperci inferioare si bacterii unde se numeste si proces de fermentatie. Respiratia anaeroba reprezinta procesul de oxidare a substantelor organice in lipsa O2 atmosferic pana la CO2 un produs intermediar si o cantitate mica de energie.
[A]
-O2
[B]
Substanta organica CO2+produs intermediar +30-35 Kcal (C6H12O6)
ciuperci inferioare bacterii
1.Fermentatia alcoolicaDrojdia de vin si de bere -O2
C6H12O6CO2 +alcool etilic+E drojdia vinului -in industrializarea vinului,berii si panificatiei; 2.Fermentatia lacticaLactobacilus -O2 C6H12O2CO2+acid lactic +E Lactobacilus -industrializarea laptelui si muraturilor; 3.Fermentatia aciticAcetobacter
C6H12O6-fructe
-O2
sau alcool etilic
CO2+acid acetic+E
Acetobacter
4.Fermentatia butirica -O2 Celuloza CO2+acid butiric+E
B.Respiratia la animale I.Respiratia branhiala II.Respiratia aeriana
I. Este caracteristica pestilor,larvelor de amfibieni si embrionului mamiferelor+om(in primele 3 luni). -branhiile sunt expansiuni ale tegumentului puternic vascularizate situate in niste cavitati branhiale care la: a)pestii omnivori(ososi) sunt acoperite de niste oase late numite operculi b)pestii rapitori comunica direct cu exteriorul prin niste deschizaturi numite fante branhiale.
Alcaturirea unei branhii: -schelet arcbranhial -lame branhiale -lamele -arteriola aferenta(sange cu CO2) -arteriola eferenta(+O2)
Ventilatie: -pestii omnivori: -deschid guraintra apainchid gura presiunea crestedeschid operculiiapa iesepresiunea scadeoperculii se inchidgura se deschide si ciclul reincepe. -pestii rapitori: schimburile au loc direc prin intrarea si iesirea apei. II. Respiratia pulmonara/aeriana 1.Respiratia si sistemul respirator la mamifere om Sitemul respirator: A.Cai aeriene: 1.Cavitatea nazala 2.Faringe 3.Laringe 4.Trahee 5.Bronhii extrapulmonare B.Plamani
A.1 -primul segment al sistemului respirator; -comunica anterior cu exteriorul prin 2 orificii numite nari,iar posterior cu laringele prin 2 orificii numite coane; -piramida nazala prezinta 3 ridicaturi numite cornete nazale; superiormucoasa olfactiva; mijlociu,inferiormucoasa respiratorie;
2.de la digestie. 3.Laringe -format din cartilaje,cel mai dezvoltat la baieti este cartilajul tiroid numid si “marul lui Adam” -prezinta deschiderea traheelor numita glota care in timpul deglutitiei se acopera de epiglota; -mucoasa laringiana formeaza cute in interior numite corzi vocale in numar de 2 perechi:superioare false si inferioare adevarate. 4.Trahee -situata in spatele sternului anterior esofagului formata di inele cartilaginoasa incomplete(16-20 la om) unde sunt completate de o membrana elastica; -mucoasa ce captuseste traheea este un epiteliu pseudo stratificat prevazut cu cili care bat de jos in sus; 5.Bronhii extrapulmonare principale: -rezulta din ramificarea traheei; -prezinta inele cartilaginoase complete si mucoasa ca la trahee. B.-organe perechi cu aspect buretos situate in cavitatea toracica,supradiafragmatic; -se gasesc intr-o usoara distensie -fiecare plaman este acoperit de 2 foite numite pleuri a)una externa-parietala-care adera la cutia toracica; b)una interna-viscerala-care adera la suprafata plamanilor; Intre ele se formeaza cavitatea pleurala ce contine o cantitate mica de lichid cu rol de a micsora forta de frecare si de a mari forta de adeziune pleurala.
Structura plamanilor: Plamanilobisegmente lobuliiacini pulmonarisaci alveolarialveole; 1.Lobi=unitati morfologice,fiziologice stucturale si functionale delimitate de santuri evidente(D-3;S-2). 2.Segmente=unitati morfologice,structurale,functionale si patologice delimitate prin santuri mai putin evidente,fiecare plaman are 10 segmente.
3.Lobulii-rezulta din ramificarea intrapulmonara a bronhiilor extrapulmonare care formeaza arborele bronsic ce asigura tranzitul aerului. -lobulii au forma unor piramide triunghiulare cu baza spre suprafata externa a plamanilor si varful spre un orificiu numit hit. Arborele bronsic bronhii extrapulmonare-bronhii lobare-bronhii segmentare[toate au pe traseul lor inele cartilaginoase]-bronhiola intralobulara-bronhiole respiratorii[au pe traseul lor fibre musculare netede]-canale alveolare-saci alveolari-alveola. O bronhiola respiratorie+canalele alviolare+sacii alveolari cu aliole=ACIN PULMONAR=unitatea structurala si functionala a lobulului. Alveolele=unitatea functionala a plamanaului(ambii plamani contin 300 mil alveole oferind o suprafata de 150 mp) -peretele alveolar este alcatuit dintr-un epiteliu pavimentos simplu foarte permiabil,iar in jurul lui se afla o bogata retea de capilare.
MECANICA RESPIRATIEI(ventilatia pulmonara)
Implica doua procese: 1.Inspiratia-proces reflex activ de marire a cutiei toracice datorita contractiei muschilor inspiratori intercostali si diafragmei.Plamanii prin cele 2 folii se maresc,presiunea intrapulmonara scade cu 2-3 mm col Hg si aerul intra de la presiune mare la presiunea mica. 2.Expiratia-proces reflex pasiv,de revenire a cutiei toracice la forma initiala datorita relaxarii musculaturii respiratorii. Plamanii se micsoreaza,presiunea intrapulmonara 3-4 mm col Hg si aerul iese de la presiune mare la presiune mica. Volumele pulmonare O inspiratie normala introduce in plamani 500 ml/aer-eliminati printr-o expiratie normala.Acest volum se numeste volum curent(Vc). O inspiratie fortata 1500 ml/aer-volum respiratoriu rezervaV.I.R O inspiratie fortata elimina 1500 ml/aer-volum expirator rezervaV.E.R
3500 ml/aer=capacitate vitala=C.V 1500 ml/aer=volum reziduala= V.R ______________________________ 5000 ml/aer=capacitatea cuplmonara totala =C.P.T.
Spirometru Frecventa=nr de inspiratii si expiratii/min si este 16/min la barbati si 18/min la femei. Debitul ventilator=Vc*Frecventa= repaus 6l efort fizic 200 l Schimburile gazoaze=3 etape 1.Etapa pulmonara-inspiratie si expiratie 2.Etapa sanguina-O2+CO2=hematii O2+Hb(oxihemoglobina plasma)HbO2 Co2+HbhbCO2-carbhemoglobina -plasma Hemoglobina+CO formeaza un compus stabil in care HbCO Fe(2+)Fe(3+) si nu mai reactioneaza cu O2carboxihemoglobina Cu agentii oxidanti(euri,coloranti ,cu medicamente in cantitati mari si cu drogurile se formeaza un compus stabil methemoglobina. 3.Etapa celulara=reprezinta respiratia propriu-zisa deoarece la nivelul mitoconbdriilor in prezenta oxigenului se arde glucoza pana la produsii finali:CO2,H2O si energie stocata la nivelul ATP-ului. Particularitati ale respiratiei la celelalte tetrapode: 1.La amfibieni:-cavitate bucofaringiana -nu au cutie toracica-ventilatia se realizeaza prin “inghitirea aerului” -nu au laringe -plamani saciformi lipsiti de structura alveolara de aceea nu pot satisface nevoile de O2 si respiratia pulmonara este dublata de una tegumentara care presupune o piele subtire,umeda si puternic vascularizata. 2.La reptile-respiratia strict pulmonara-cu structura alveolara.
-se separa cavitatea bucala de ce nazala,lipseste in continuare laringele. -apare cutia toracica,iar ventilatia se realizeaza prin inspiratie si expiratie -la serpi lipseste sternul si au un singur plaman functional mare cu aspect cilindric 3.La pasari -apare un laringe numit sirinx la bifurcarea traheei -plamanii nu au structura alveolra,schimburile de gaz realizandu-se la nivelul capilarelor aeriene din jurul bronhiolelor -pe sol prin marirea si micsorarea cutiei toracice -in timpul zborului cutia toracica devine suport pentru aripi,functia sa fiind preluata de sacii aerieni. -in zborul ramat cand isi ridica aripile aerul patrunde dilatand sacii iar cand coboara sacii sunt comprimati si aerul iese.
Circulatia
Circulatia este functia prin care se asigura transportul substantelor si gazelor de la organelle de producer la organelle de consum A. Circulatia la plante I. Circulatia sevei brute
1. La calofite(plante inferioare) circulatia se realizeaza din celula in celula prin procesul de difuziune si osmoza. 2. La cornofite circulatia se realizeaza prin vasele conducatoare lemnoase : -traheide (ferigi) -trahei(gimnosperme , angiosperme) -organul specializat in absortie ete radacina – zona perisorilor absorbanti Absortia sevei brute 1.Mecanismul pasiv Vara +30˚C 2.Mecanismul activ Primavara - Toamna 1.Intervine vara cand temperaturile sunt foarte ridicate iar umiditatea atmosferica scazuta.In aceste conditii la nivelul frunzelor se intensifica
procesul de transpiratie, planta pierzand o mare cantitate de apa devenind nesaturata in apa. Deficitul de apa creaza in lemnul frunzei o forta de sugere numita forta de suctiune ce se transmite mai departe in lemnul tulpinii ->radacinii pana la nivelul perisorilor absorbanti. Se numeste pasiv deoarece organul implicat este frunza si nu radacina. 2.Intervine primavara si toamna cand solul este bine aprovizionat cu apa, astfel in celulele radacinii se creaza o presiune radiculara negative fata de presiunea apei din sol. Apa este absorbita de la presiune mare la presiune mica Din cele doua mecanisme cel care predomina este mecanismul pasiv deoarece nu intotdeauna solul este aprovizionat cu apa. Influenta factorilor externi asupra sevei brute -temperatura : 0˚C – optim 30-35˚C -cantitatea apei din sol 75-80% -concentratia O2 din sol - O2 are rol in actionarea enzimelor cu rol in formarea perisorilor absorbanti II. Circulatia sevei elaborate are loc la organul de formare – frunza – spre celelalte organe sub forma de solutie prin vasele liberiene -glucide – solutie de zaharoza -lipide – transformate in glucide circulatorii tot sub forma de solutie de zaharoza Intrucat prin fotosinteza planta produce mai multa substanta organica decat consuma surplusul se depune sub forma de rezerva in diferite organe. -glucidele -> in toate organismele dar in mod special in radacinoase si fructe. -proteinele -> predominant in semintele leguminoaselor -lipide -> in semintele plantelor oleoginoase (fasole) B. Circulatia la animale
Sangele -este un tip particular de tesut conjunctiv moale in care plasma reprezinta substanta fundamental, iar elemente figurante cellule. -pentru un adult de 70 kg -> 6-8% -> 5l A. Elemente figurate
1.Hematii (globule rosii)->4-5 mil/ /sange -celula tanara nucleate -celula matura anucleata -> diametru 7-8μ -contine un pigment respirator ->hemoglobin(Hb) –grupare hem(Fe 2+) –proteina (globina)
-procesul de formare –eritropoieza – are loc in maduva rosie a oaselor -traiesc 120 zile dupa care sunt distruse prin hemoliza in ficat, splina, ganglion limfatici, maduva rosie Rol
-in transportul gazelor respiratorii -Hb+O2 =>HbO2 -> exihemoglobina (compus labil) -Hb+CO2 =>HbCO2 -> carbohemiglobina (compus labil) - Hb+CO =>HbCO -> carboxehemoglobina (compus stabil) -Hb+ agenti oxidanti -> methemoglobina (compus stabil) medicamente+droguri 14-15 mg/100ml/sange 2.Leucocite(globule albe)-5-10000 /sange -celule nucleate mobile (cu rol in imunitate) -fagocitoza -anticorpi -dupa particularitatile nucleului si prezenta sau absenta garnulatiilor din citoplasma se impart in doua categorii: a)Polinucleare sau granulare *brozofile – cellule sferice cu nucleu lobar si granulatii care pe langa enzyme contin si substanta vasodilatatoare:-heparina -histomina - intervin in stadiile tardive ale imflamatiilor presupunand ca determina rezolvarea acestora *eozinofile (acidofile)- cellule sferice cu nucleu bilobar - cresc in boli parazitale si alergice *neutrofele –au proprietatea de atraversa peretele capilor prin procesul numit diapedize
b)Mononucleare *limfocitele –celule sferice cu proprietatea de a produce anticorpi ori de cate ori iau contact cu substante straine cat si cu celulele proprii care au suferit modificari *monocitele sunt macrophage (fagociteaza celulele intregi) Ambele tipuri de celule au rol in imunitatea organismului 1.Imunitate inascuta (specifica) -fagocitoza -prin diferite organe -interferon -febra 2.Imunitate dobandita (specifica) a)la nivel umoral (cand antigene au patruns in sange)->limfocite produse de splina, amigdale, ganglion limfatici. b)la nivel cellular -> cele mai puternice limfocite ->limfocite T *activa cand se realizeaza prin vaccinuri *pasiva- colostul matern(primul lapte) - ser imun
3 .Trombocite(Pachete sanguine)- cele mai mici elemente figurate 2-4μ anucleate cu rol in coagularea sangelui(hemostaza) B.Plasma
1.Apa 91,5% 2.Substante organice - proteine 7-8% - lipide - glucide - uree - acid uric 3.Saruri minerale 0,5% (Na, Ca, Fe, Mg, P, K) Hemostaza si coagularea sangelui hemostaza=process fiziologic complex prin care se opresc hemoragiile produse prin lezarea vaselor mici si mijlocii Imediat dupa lezarea vaselor are loc constrictia intense a vasului lezat si devierea sangelui prin dilatarea vaselor colaterale reducandu-se astfel pierderiele da sange. Exista doua etape de hemostaza: I. Hemostaza temporara care consta in adunarea (aglutinarea) trombocitelor la margine formandu-se dopul plachetar. II. Hemostaza definitiva consta in aparitia la suprafata si interiorul dopului a cheagului – trei faze: 1. factorii trombocitari ai coagularii + factorii plasmatici 2. protombina trombina 3. fibrinogenul plasmatic fibrina.
Ca
2+
→
tromboplastina
tromboplastina →
trombina
→
GRUPELE SANGELUI Pe hematii se gasesc doua antigene -> A,B -> complex Rh(s) LL
Ll 85% Rh(+) 15% Rh(-)
In plasma se gasesc doi anticorpi -> α,β Genotipic -> L L
A
L
A
L
A
L l A
Fenotipul
l
B
L
B
L
B
L l B
ll
GRUPA
GENOTIP
FENOTIP ANTIGENA
ANTICORP
POT PRIMI
POT DONA
I II
ll
0 A
α,β β
I I-II
toate II-IV
B
α
I-III
III-IV
AB
0
toate
IV
L
A
L
A
sau
L l L L sau L l L L A
III
B
B
B
IV
A
B
Sistemul circulator mamifere –om
Include 2 sisteme: A. Sistemul sanguin:
inima Sistemul vascular cu artere, capilare si vene
B. Sistemul limfatic:
vase limfatice si ganglioni
A. Sistemul sanguin
Inima 1. Localizare ; configurare externa -situata in cavitatea toracica supradiafragmatic -are aspectul unui con cu varful orientat in jos (apex) sis pre stanga -are marimea pumnului drept a unui adult cantarind 300 de grame
-efectueaza o activitate uriasa contractandu-se in 24 de ore de 100000 de ori si pompand 7200 l/sange -la exterior este protejata de doi saci pericardici -pericard fibros - pericard seros – foita perietala -foita parietala micsoreaza -foita viscerala(epicard)
cavitatea pericardica care forta de frecare
2. Structura interna
-in sectiune peretele inimii este format din 3 tunici A. Tunica externa - Epicard -membrana conjunctiva bogata in fibre nervoase sensitive B. Tunica mijlocie – miocardul “de tip adult” -este mai subtire la nivelul atriilor si mai gros la nivelul ventricolelor mai ales in ventricolul stang -miocardul atrial este neted pe suprafata sa interna iar cel ventricular prezinta muschii papilari de care se prind prin cordaje valvele atrioventriculare. -in grosimea miocardului de tip adult se mai gaseste un tesut muscular de tip embrionar cu rol in generarea si conducerea impulsului de contractie numit tesut excitoconductor reprezentat prin: -nodul sinusal situate in peretele atriului drept. -nodul atrioventricular situate la baza septului interatrial. -fascicol Hiss situate pe septul interventricular care dupa un scurt traiect se bifurca in doua ramuri de pe care se desprinde reteaua Purkinje in miocardul ventricular A. Tunica externa -> Epicard B. Tunica mijlocie -> Miocard C. Tunica interna -> Endocard –membrana de natura epiteliala captuseste cavitatea inimii Atriile
-sunt situate in partea superioara cu aspect cuboidal de capacitate mai mare primesc sangele din cele doua circulatii (prin vene) A.d. prezinta: -orificiile de deschidere a celor doua cave -orificiul de comunicare cu V.d. A.s. prezinta: -orificiul de deschidere a celor patru vene pulmonare -orificiul de comunicare cu V.s. -atriile nu comunica intre ele fiind separate de septul interatrial Ventriculele
-situate in partea inferioara de capacitate mai mica avand aspectul unor piramide, trimit sangele in cele doua circulatii(prin artere). V.d. prezinta -orificiu de origine a arterei pulmonare prevazut cu trei valve sigmoide. -orificiul de comunicare cu A.d. prevazut cu valva tricuspida V.s. prezinta -orificiu de origine a arterei aorte prevazut cu trei valve semilunare -orificiul de comunicare cu A.s. prevazut cu valva bicuspida -entriculele nu comunica intre ele fiind despartite de septul interventricular iar atriile de ventricule prin santul atrioventricular. Vascularizarea inimii este extreme de bogata fiind realizata de arterele si venele coronare. Arterele se desprind de la baza aortei si dau ramuri de tip terminal. Fiecare irigand un teritoriu. Obstructia unei coronare determina necroza teritoriului cardiac deservit = infarct miocardic. Venele coronale se unesc intr-o portiune numita sinus coronarian care se deschide in A.d. Sistemul Vascular
1) Artere 2) Capilare 3) Vene Inima functioneaza ca o pompa deservind simultan doua circulatii complet separate. 1. Marea circulatie (sistematica) V.s.->artera aorta->corp->doua vene cave->A.d. 2. Mica circulatie (pulmonara) V.d.->artera pulmonara->plamani->vene pulmonare->A.s.
Particularitatile circulatiei la vertebrate
Clasificare A. Dupa modul de respiratie:
1.Simpla – cand sangele trece o singura data prin inima si este caracteristica inspiratiei bronhiale(pesti, mormoloci) 2.Dubla – sangele circula de doua ori prin inima fiind legata de respiratia pulmonara. B. Dupa cum sangele oxigenat se amesteca cu cel neoxigenat 1.Incompleta (se amesteca) 2.Completa (separate) Pesti -inima bicamerala(A+V) -circulatia simpla si completa Sangele venos este adus din corp prin doua vene cardinale(anterioara/posterioara)-> sinus venos -> inima -> bulb arteral -> artera aorta ventrala -> arteriole aferente -> branhii -> arteriole eferente -> artera aorta dorsala -> corp Amfibieni -inima tricamerala(2A,V) -circulatia dubla si incompleta Din ventricul porneste conul arterial care prezinta in interior o spiral ace separa sangele oxigenat de cel neoxigenat 1. Marea circulatie porneste din partea stanga a conului -> artera aorta -> corp -> vene cave -> A.d. 2. Mica circulatie porneste din partea dreapta a conului prin trunchiul pulmocutanat(artera pulmonara+ aretera tegumentata/cutanata)-> plamani si piele -> vene pulmonare si vena tegumentata -> A.s.
Reptile -inima tricamerala cu exceptia crocodililor la care in ventricol apare un sept interventricular incomplete inima devenind tetracamerala -circulatia dubla si incomplete deoarece sangele se amesteca 1. Marea circulatie: V.s-> artera aorta stanga si V.d. -> artera aorta dreapta ->artera aorta dorsala comuna-> vena cave -> A.d. 2. Mica circulatie:V.d.->artera pulmonara -> plamani -> vene pulmonare -> A.s. Pasari -inima tetracamerala -circulatia dubla si completa 1. Marea circulatie: V.s.->artera aorta spre dreapta-> corp -> vene cave -> A.d.
2. Mica circulatie: V.d.-> artera pulmonara -> plamani -> vene pulmonare ->A.s.
EXCRETIA
-in urma arderilor celulare pe langa CO trebuie eliminate
2
si energie rezulta si substante toxice care
A. excretia la plante se realizeaza prin doua procese:
-transpiratie -gutatie
1) Transpiratia = procesul de eliminare a apei sub forma de vapori la nivelul frunzelor -acest process intervine vara cand temperaturile sunt ridicate si umiditatea admosferica scazuta. In aceste conditii apa este retinuta de celulele stomatice care isi maresc volumul, inched asteola reducand pierderile de apa. Seara celulele stomatice pierd apa sub forma de vapori , asteolele se deschid si vaporii se transforma in picaturi eliminate prin asteola. Importanta: -permite ascensiunea sevei brute -reinoirea permanenta a sevei brute cu saruri minerale -eliminarea substantelor toxice cat si reglarea temperaturii 2) Gutatia = procesul de eliminare a apei sub forma de picaturi in timpul noptii cand umiditatea este ridicata Importanta: are aceeasi importanta ca si transpiratia dar in conditii de umiditate ridicata
B. excretia la vertebrate Sistemul excretor la mamifere om
I. rinichii ->organe de excretie II. caile excretorii : 1. Uretere 2. Vezica urinara 3. Uretera I. Rinichii 1.Localizare: configuratie externa -situati profound in cavitatea abdominala de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombar -fiecare ocupa un anumit spatiu numit loja renala
-rinichiul drept putin mai jos datorita spatiului ocupat de ficat -au aspectul a doua boabe de fasole ambii cantarind 35g -la exterior sunt protejati de doua capsule: -fibroasa -adipoasa -in sectiune transversala rinichii prezinta doua zone: -externa - corticala -interna – medulara -in zona medulara se gasesc (la om) 9-11 piramide Malpighi care se deschid in niste formatiuni membranoase numite papile renale -> calice renale mici si mari(3)-> pelvis-> uretra. -o piramida Malpighi impreuna cu zona corticala aferenta = un lob renal care include lobulul Nefronul = unitatea structurala si functionala a rinichiului (la om ambii rinichi -2mil si sunt situati in zona corticala) Formarea urinei
-mecanismul de formare a urinei este foarte complex si include trei procese: 1.Ultrafiltrarea plasmei la nivel glomerural =>urina primara = plasma deproteinizata Sangele incarcat cu substante toxiice patrunde prin artera aferenta la nivelul capilarelor glomerului prin care se filtreaza plasma fara globulele rosii si proteine. R.F.G.=120ml/min 180l/24h
tot sangele in 40 min
2.Reabsortia tubulara – are loc in tubi contracti poximali si distali si in tubi colectori => urina secundara 1.5l/24h -prin acest process se recupereaza din urina primara substantele utile (saruri minerale, vitamine, glucoza) care trec in capilarele peritubulare
Se realizeaza prin doua mecanisme: *active – consum de energie contra gradientului *pasiv – fara consuma de energie in sensul gradientului 3.Procesul de secretie tubulara are loc in tubi conlorcte proximali si distali si consta in trecerea unor substante din capilariile peritubulare in lumenul tubular => urina finala -clor, uree, hidrogen -activ/pasiv Urina finala -> tubi colectori -> papile -> calice -> pelvis -> uretere -> vezica urinara(300-400ml) -> uretra-> prin actul reflex voluntar numit mictiune
Functiile de relatie
Sensibilitatea si miscarea
A. La plante 1. miscari pasive cu ajutorul curentilor de aer apa insecte(spori, seminte, alge nefixate, polen) 2. miscari active a) tactisme la cu flageli cand deplasarea se face spre o concentratie mai mare a unor subst chimice b) tropisme sunt miscari orientate in directia excitantului: -geotropisme -fototropisme c) nastiile sunt miscari neorientate in fct de variatiile intensitatii excitantului -fotonastii -termonastii(pepeni, castraveti, rosii) -seismonastii(factorii mecanici (mimosa pudica)) B. La animale Se realizeaza prin: organele de simt/analizator sistemul nervos sistemul locomotor Organele de simt au rolul de a prelua toate informatiile din mediu pe care le transforma in impul nervos transmis centrilor nervosi superiori
unde se formeaza senzatiile . Dupa nat excitantului organele de simt deservesc trei sensibilitati:-sensibilitatea fotoreceptoare -
mecanoreceptoare chemoreceptoare
Excitantul specific reprez energia luminoasa receptionata de cel specializate numite fotoreceptoare situate la nivelul retinei care impreuna cu organele anexe formeaza ochiul ca organ de simt Alcatuirea ochiului
I.Glob ocular II.Organe anexe
de miscare -4 muschi drepti -2
oblici
striati de protectectie -sprance -pleoape cu gene -glanda lacrimala
I.1.Tunici 2.Aparatul dioptric 1.a) Sclerotica tunica externa de cuoare alba sidefie vascularizata cu rol de protectie; anterior se subtiaza formand corneea transparenta b) Coroida tunica mijlocie vascularizata si pigmentata cu rol in hranirea globului ocular; Anterior prezinta
-corpul ciliar -procese ciliare-ghem de capilare cu rol in producerea umorii apoase -un diafragm cu cel pigmentare numit iris ce lasa o deschidere centrala numita pupil Muschii ciliari si ai irisului st netezi si se numesc muschi intrinsegi c) Retina tunica interna de natura nervoasa ocupa cele 2/3 posterioare -la polul exterior exista pe retina 2 puncte importante - pata galbena(macula luteea) locul unde axul ocular intretaie retina; in centrul maculei se gaseste o depresiune numita foveia centralis zona de acuitate vizuala maxima - pata oarba locul unde nervul optic paraseste globul ocular Din punct de vedere structural retina este formata din 3 tp de cel dispuse in 10 straturi, cele mai importante fiind: -stratul celulelor pigmentale situat sub coroida si format din celule incarcate cu un pigment de culoare bruna formand o camera obscura in jurul celulelor fotoreceptoare -stratul celulelor fotoreceptoare - sunt neuroni foarte specializati care se subimpart in 2 categorii: -celulele cu bastonase vedere scotopica nocturna albnegru -contin subst fotosensibila rodopsina care in prez luminii se desface in scotopsina si retinem ;la intuneric in prezenta vitaminei A se reface rodopsina; lipsa vitaminei A-hemerafobie nocturna -celulele cu conuri 5-7 milioane sunt receptorii vederii in vedere puternica fotopica diurna colorata
-se gasesc 3 tipuri de cel cu cornuri care contin 3 pigmenti colorati diferit rosu verde albastru= culori fundamental care prin amestecul lor dau orice alta culoare inclusiv alb,negru se produce prin lipsa stimularii luminoase;contin substanta fotosensibila iodobsina care se descompune in fotopsina si Stratul celulelor nervoase a caror prelungiri axonice formeaza nervul optic care paraseste globul ocular prin pata oarba 2) Au rolul de a focaliza razele luminoase si de a forma o imagine reala mai mica si rasturnata a. corneea transparenta bogata in fibre nervoase sensibila la tact , temperatura, durere b. cristalinul o lentila biconvexa situata inapoi a irisului acoperita de o membrana numita cristaloida si fixat la extremitati prin ligamentul suspensor de muschii ciliari.Cristalinul impreuna cu ligamentul formeaza un perete despartitor intre camera anterioara situata intre cornee si cristalin si camera posterioara intre cristalin si retina. c. Umoarea apoasa situata in camera anterioara produsa permanent de procesele ciliare si drenata permanent in sistemul venos al scleroticii, are rol in transportul substantelor nutritive necesare cristalinului si corneei si de ea depinde tensiunea intra oculara. d. Umoarea sticloasa sau corp vitros situata in camera superioara intre cristalin si retina;este o substanta omogena cu consistenta de gel
FIZIOLOGIA VEDERII
Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile mediului nunumai in ceea ce priveste forma culoarea luminozitatea obiectelor dar are rol si in orientarea in spatiu, mentinerea echilibrului si a tonusului cortical(starea de atentie). A. Formarea imaginii . Imaginea care se formeaza pe retina este similara cu cea din camera obscura a unui aparat de fotografiatsi este conditionata de o serie de legi ale fizicii. Razele luminoase care vin de la o sursa situata peste 6m sufera la nivelul globului ocular o tripla refractie cea mai importanta aer-cornee.Razele luminoase
paralele emise de o sursa siituata peste 6m strabat mediile transparente si sunt focalizate de cristalin intr-un punct = focar principal(fovea centralis). Distanta dintre centrul de curbura al cristalinului si focar = distanta focala care se masoara in dioptrii. La ochiul normal(emetrop) aceasta distanta este de 17mm cand exista neconcordanta intre puterea de refractie a mediilor transparente si lungimea globului ocular apar defecte ale vederii care caracterizeaza ochiul ametrop. a)Miopie vederea clara se realizeaza fie prin apropierea obiectelor fie prin purtarea unor lentile biconcave. b)Hipermetropie vederea clara se realizeaza prin indepartarea
obiectelor fie prin purtarea unor lentile biconvexe c)Astigmatism este determitat de efecte de stericitate fie a
corneei fie a fetei anterioare a cristalinului.Corectarea cu lentile cilindrice. Acomodarea= procesul prin care st proiectate pe retina imaginile obiectelor situate sub 6m.Cand privirea se indreapta spre un obiect situat peste 6m cristalinul apare turtit fiind tinut in tensiune de ligamentul suspensor prin contractia muschilor ciliari.Cand privirea se indreapta spre un obiect situat sub 6m ligamentul se relaxeaza, cristalinul iese de sub starea de tensiune si datorita elasticitatii isi amplifica convexitatea(bombeaza) fetei anterioare concomoitent prin contractia muschilor extrinseci se corecteaza axul ocular incat imaginea sa se formeze in foveie iar prin muschii irisului se micsoreaza pupila pentru a selecta razele paralele B. Mecanismele fotoreceptiei constau in transformarea energiei luminoase la nivelul celulelor fotoreceptoare in impuls nervos transmis pe calea optica la nivelul scoartei(lobul occipital) unde se formeaza senzatia.La baza generarii impulsului nervos stau reactiile foto-chimice de desfacere si refacere a pigmentilor fotosensibili.Adaptarea la intuneric si lumina depinde de pigmentii vizuali si prezenta vitaminei A.Adaptarea la intuneric dureaza mai mult decat adaptarea la lumina.Se cunosc doua defecte ale vederii cromatice daltonismul si acromatopsia. SENSIBILITATEA MECANORECEPTOARE
Are ca stimuli diferiti factori mecanici.In functie de natura excitantului include mai multe sensibilitati: I. II. III. IV.
Sensibilitatea Statoacustica Sensibilitatea tactila Sensibilitatea proprioceptiva Sensibilitatea seismo
I.Receptorii sunt situaati la nivelul urechii fiind stimulati fie de undele
sonore fie de miscarile corpului. Sensibilitatea acustica-pt captarea dirijarea diminoare sau diminuarea undelor sonore au aparut structuri anexe reprezentate prin urechea externa si mediu. A. Urechea externa 1. Pavilion 2. Conduct auditiv extern terminat cu o membrana elastica cu functie de rezonator numit timpan B. Urechea medie este situata in osul temporal si reprezentata printr-o cavitate numita cutia timpanica plina cu aer la presiunea atmosferica datorita trompei lui Eustatio.Spre urechea externa prezinta timpanul iar spre cea interna doua membrane numite ferestre: - Fereastra ovala - Fereastra rotunta Intre timpan si f.o. se gaseste un lant de trei osccioare articulate c n s. Prin muschii ciocanului st diminuate undele prea puternice iar prin cei ai scaritei st amplificate undele prea slabe. C. Urechea interna este situata in osul temporal si alcatuita din mai multe cavitati care alcatuiesc doua labirinturi: 1. Labirint osos: - trei canale semicirculare - Cohleea 2. Labirintul membranos - trei canale semicirculare - Vestibul membranos:utricula si sabula contin senzorii echilibrului - Canalul cohlear contine receptorii auzului
Intre cele 2 labirinte se gaseste un lichid numit perilimfa iar in interiorul labirintului membranos un lichid numit endolimfa. FIZIOLOGIA AUZULUI Undele sonore formate prin condensari si rarefieri ale aerului au trei propritati:-intensitate determinata de amplitudine(la om 0120dB) -inaltimea determinata de frecventa(la om 20-20000 Hz) -timbru care reprezinta vibratiile armonice. Undele sonore st captate de pavilion –conduct auditiv extern – timpan fiind transformate in vibratii-c.n.s.-f.o.-perilimfa-labirint memparanos-endolimfa.Miscarile endolimfei din canalul cohlear determina excitarea celulelor receptoare care genereaza impulsul nervos preluat de nervii auditivi si transmis centrilor superiori(scoarta-lobi temporal) unde excitatia se transforma in senzatie.Baza melcului receptioneaza sunetele cu frecventa inalta iar varful sunetele cu frecventa joasa. Tot in urechea interna in labirintul membranos respectiv baza celor trei canale semicirculare utricula si sacula se gasesc celulele receptoare vestibulare(echilibrului) care sunt excitate de orice modificare a pozitiei corpuli sau doar a capului. La nivelul centrilor superiori nu se formeaza senzatia ci constientizarea starii de echilibru mai ales dupa redresarea pierderii acestuia. PARTICULARITATILE URECHII LA VERTEBRATE La pesti intalnim numai ureche interna dar fara cohlee respectiv canal cohlear care este inlocuit cu o prelungire numita lagena. La amfibieni -||- lagena mai dezvoltata la nivelul carea apar primele celule auditive formand pata bazilara
La reptile -||- lagena si pata bazilara mai dezvolte. La pasari urechea interna si medie completa. Pentru prima data apare urechea externa reprezentata doar prin conduct.
SENSIBILITATEA TACTILA
Sensibilitatea tactila contine receptori pentru atingeri fine si puternice situati la nivelul pielii, alcatuita din trei straturi suprapuse: -stratul superficial este un epiteliu pavimentos cheritinizat la nivelul caruia intalnim: -canalele excretoare a glandelor sudoripare -fire de par -terminatii nervoase libere Dermul = desut conjunctiv care la contact cu dermul formeaza proeminente numite papile dermice care prin intiparire dau amprentele. La nivelul dermului intalnim: -canalele sudoripare -foliculi pilosi(radacina firului de par) -glande sebacee -muschii netezi -vase de sange -receptori-terminatii libere -celule specializate Hipodermul stratul profund alcatuit din tesut adipos care reprezinta un depozit de lipide al organismului cat si cu rol in termoreglare. La nivelul sau intalnim:
-glomerulu glandelor sudoripare -vase de sange -receptori-terminatii libere -celule specializate Toate terminatiile nervoase formeaza nervii cutanati care conduc impulsul generat la centrii nervosi superiori unde se formeaza senzatiile. Prin receptorii specifici din piele sensibili la atingeri fine sau profunde cat si la variatiile termice se elaboreaza impulsuri nervoase care se transmit centrilori superiori unde se formeaza senzatia. Sensibilitatea ..... este reprez prin receptorii specifici din muschi oase
care st stimulati de orice schimbare a pozitiei corpului dar mai ales de gardul de contractie a fiecarui muschi generand impulsuri nervoase care se intorc la nivelul muschilor determinand usoara stare de contractie a acestora in repaus = tonus muscular . D.Sensibilitatea seismoreceptoare-la pestii de suparafata care contin
la nivelul liniilor laterale celule sensibile la loviturile valurilor.
CHEMO RECEPTIA
Excitantii sunt reprezentati prin diferite substante chimice receptionate de celule specializate care la mamifere om sunt reprezentate prin celulele olfactive si gustative.
Simtul olfactiv
Excitantul specific il reprezinta diferitele substante odorante care sunt receptionate de celulele olfactive situate la nivelul mucoasei olfactive.
Aceasta la om are o suprafata de 2-3cmp si este situata la nivelul cornetului nazal superior si a lamei ciuruite a osului etmoid si este alcatuita din 2 tipuri de celule: -de sustinere -celule olfactive(neuroni bipolari) a caror dendrite prezinta fiecare 10-20 de cili formand butonii olfactivi care maresc suprafata de contact cu substantele odorante. Axonii formeaza nervii olfactivi care strabat lama ciuruita a osului etmoid si ajung la centrii nervosi superiori unde se formeaza senzatia.
Simtul gustativ
Excitantul specific este reprezentat de substantele sapide care actioneaza asupra unor celule receptoare situate in niste formatiuni ovoide numite muguri gustativi dispusi liberi la nivelul mocuasei palatine, amigdaliene, faringiene si epiglotice iar la nivelul mucoasei linguale sunt grupati in papile gustative de patru categorii: -papile caliciforme cu aspectul unor cupe situate in “V” la baza limbii; -papile fungiforme cu aspectul unor ciupercute situate pe margine dar mai ales varful limbii; -papile foliate ca filele unei carti situate pe partile postero-laterale ale limbii; -papile filiforme ca niste manunchiuri de fibre situate pe toata suprafata limbii sensibile la tact.
Structura unui mugure:
-celule sustinere
-celule receptoare prevazute apical cu cili iar bazal cu terminatii nervoase care se grupeaza formand nervii gustativi care transmit impulsul nervos generat centrilor nervosi superiori unde se formeaza senzatia. -celula bazala La carnivore si ierbivore slab dezvoltat fiin un simt chimic. La omnivore foarte bine dezvoltat la acestea se disting 4 gusturi fundamentale acru, amar, dulce, sarat , prin combinarea lor rezulta alte gusturi la care se adauga senzatiile de tact, olfactie si temperatura. Simtul gustativ are o mare adaptabilitate si de aceea pentru a simti in continuare gustul unui aliment acesta trebuie permanent miscat.
SISTEMUL NERVOS -la vertebrate-
Are rolul de a prelua toate informatiile sub forma de impuls nervos din mediul extern sau intern, de a prelucra aceste informatii si de a transmite comenzile adecvate catre efectori muschi si glande. Clasificare: I.
Dupa pozitia topografica 1. SN central:-encefal -maduva spinarii 2. SN periferic :-ganglioni
-nervi II. Dupa functie 1.Somatic care coordoneaza in totdeauna activitatile voluntare efectorii fiind muschii striati. 2.SN al vietii vegetative care coordoneaaza activitatile involuntare efectorii fiind muschii netezi ai organelor interne si glandele a) SNV simpatic adrenalina b) SNV parasimpatic acetilcolina Toate componentele nervoase au in structura lor neuronul format din corp celular si prelungiri(dendrite si axon). In interiorul SNC-ului corpii neuronali formeaza substanta cenusie iar in afara SNC-ului ganglionii nervosi. Axonii formeaza in interiorul SNC-ului substanta alba(caile de conducere) iar in afara SNC-ului nervii care sunt senzitivi, motori si micsti(majoritatea). La baza functionalitatii sistemului nervos sta actul si arcul reflex. actul=reactia de raspuns la un stimul arcul=baza anatomica de desfasurare a actului reprezentata prin
-receptor -cale aferenta(nervii senzitivi) -centrul reflex(nervos) -cale eferenta(nervi motori) -efectorul(muschi sau glanda)
SISTEMUL NERVOS CENTRAL PESTI
I.
Telencefalul 1.emisferele cerebrale
-Foarte slab dezvoltateprezentand anterior 2 formatiuni bine dezv numite bulbi olfactivi 2. 2 mase de substanta nervoasa cu rol in coordonareaa miscarilor automate ca mersul vorbitulm la pesti
relativ slab dezvoltati II.1.talanus-formatiune nervoasa in care se gasesc neuroni de releu pe traseul cailor ascendente II. 2.hipotalanus format din mai multi nuclei in care se incchid toate reflexele vegetative de aceea este considerat un adevarat creer vegetative.la pesti bine dezvoltat
III. mez encefalul: 1.medunculii cerebrali .... in care se inchid reflexele de acomodare a vederii, fotomotori, reflexele de mentinere a pozitiei corpului, 2.corpii bigemeni(optici) foarte bine dezvoltati formand tectul optic zona suprema de integrare IV.1.2.arhicerebelul SISTEMUL NERVOS CENTRAL AMFIBIENI
I.
1.-apare o tendinta de migrare a neuronilor spre exterior prefigurand o viitoare
scoarta cerebral 2.
II.slab dezvoltati se opresc fibrele optice III.1.idem 2.idem III.1.2.idem SISTEMUL NERVOS CENTRAL REPTILE I.1.-apare prima scoarta cerebrala alcatuita din 2 straturi de neuroni -bulbii mai slabi dezvoltati II.mai bine dezvoltati se opresc si fibrele auditive III.idem 2.idem se schiteaza si a doua pereche de nervi auditiv prefigurandu-
se corpii cvadrigemeni
SISTEMUL NERVOS CENTRAL PASARI I.1.-reprezinta portiunea cea mai voluminoasa -la mamiferele inferioara suprafata emisferelor este neteda - suprafata reprezinta numeroase santuri numite
liz encefal
girusuri
II. foarte bine dezvoltati
-pe baza dezvoltarii filogenetice scoarta cerebrala care reprezinta
zona
suprema de integrare cuprinde 2 regiuni portiunea cea mai veche Neocortex portiunea cea mai noua din 6 straturi care din punct de vedere functional cuprinde 4 zone
-neocortex receptor -neocortex efector -neocortex vegetator -neocortex asociativ
II.1 2 .idem, orientarea clocitul, confectionarea cuiburilor III. 2.idem 2 superiori reflexe fotomotorii si 2 inferiori legati de reflexele auditive
SISTEMUL NERVOS CENTRAL OM
I.1. -
II.foarte bine dezvoltati. IV.1. puntea lui valorio Este specifica acestora la nivelul sau se inchid unele reflexe ca :raclimar salivar(sublingual si submaxilar) deglutitie clipit si cardiovasculare adaptive respiratori adaptativi 2.cerebelul este alcatuit din doua mase de substanta nervoasa numite emisfere celebeloase alcatuite din doi lobi: -anterior(paleocerebel)(tonus muscular) -posterior(neocerebel)(iscari de finete) Unite printr-o portiune vermis unita cu arhicerebelul(mentinerea echilibrului)
