BOLILE METABOLICE SI DE NUTRIŢIE Bolile metabolice se datoresc, în principal, tulburărilor de metabolism ale factorilor nutritivi. Aceste dereglări au cauze endogene (ex.: insuficienţa de insulină), cauze exogene sau mixte, ct !i factori ereditari"constituţionali. #isfuncţiile endocrine au răsunet asupra metabolismului nutritiv al organismului$ la fel, unii factori de risc, precum sedentarismul, fumatul, stresul. %n unele boli, există o neconcordanţă între alimentele consumate, arderea lor în organism !i c&eltuielile de energie, în sensul unui consum crescut în raport cu c&eltuielile (obezitatea), sau a unui aport scăzut în raport cu arderile !i c&eltuielile (subnutriţie). NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE METABOLISMUL 'rganismu 'rganismull este un sistem sistem desc&is desc&is care face sc&imb de substanţă substanţă !i energie cu mediul mediul extern. extern. Acest sc&imb permanent reprezintă, deci, metabolismul. eta etabo boli lism smul ul înce începe pe odat odatăă cu inge ingest stia ia alim alimen ente telo lorr !i sfr sfr!e !e!t !tee cu excr excreţ eţia ia prod produ! u!il ilor or neutilizabili. METABOLISMUL GLUCIDELOR lucidele au, în organism, rol energetic. în urma digestiei, ele a*ung la nivelul intestinului subţire sub formă de monoza&aride !i se absorb. +oncentraţia glucozei în snge " glicemia " se menţine constantă (,-",/ g0) prin meca me cani nism smul ul de glic glicor oreg egla lare re,, care care repr reprez ezin intă tă ec&i ec&ili libr brul ul func funcţi ţion onal al într întree acţi acţiun unea ea fact factor oril ilor or &iperglicemianţi !i a celor &ipoglicemianţi. 1actorii &iperglicemianţi: - glucagonul " &ormon al celulelor alfa ale pancreasului - adrenalina - &ormonii glucocorticoizi ai suprarenalei - &ormonul somatotrop al &ipofizei - tiroxina 1actorii &ipoglicemianţi: - insulina " &ormoni ai celulelor beta ale pancreasului. 2rin degradarea completă a g glucoza, pnă la + / !i apă, se eliberează 3- 4ilocalorii. METABOLISMUL LIPIDELOR 5ipidele au în organism rol energetic, plastic !i funcţional. 6le se absorb la nivelul intestinului subţire sub formă de acizi gra!i, monogliceride, colesterol, fosfolipide. %n organism, se transformă astfel: - se depun ca rezerver"lipogeneza rezerver"lipogeneza - catabolizare " duce la eliberare de energie - cetogeneză " produce corpii cetonici - gluconeogeneza gluconeogeneza " sintetizare de glucoză din glicerol. 7eglarea metabolismului lipidic este făcută de nevoile energetice ale organismului, de sistemul nervos central, &ipofiză, ficat. METABOLISMUL PROTEINELOR 2roteinele au rol plastic, energetic !i funcţional. 6le se absorb sub formă de aminoacizi pe cale portală, în ficat, !i de aici, în circulaţia generală. #e la acest nivel, urmează calea sintezei de proteine " reînnoirea permanentă a componentelor celulelor, !i calea degradării catabolice. în copilărie, r eînnoirea " anabol anabolism ismul ul protei proteinel nelor or " este este foarte foarte intens intens.. în sc&im sc&imb, b, la vrstn vrstnici ici,, reacţi reacţiile ile de degrad degradare are " catabolismul intensifică. 2rodu!ii de catabolism azotaţi: ureea, acidul uric, creatinina$ ele se elimină prin urină. 7eglarea metabolismului proteic este făcută de &ormonul testosteron, &ormonii glicocorticoizi !i tiroidieni, ficat, rinic&i, sistem nervos central.
1
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ŞI PREVENIREA BOLILOR DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM Măsuri de " educarea întregii populaţii, pentru a evita supraalimentaţia !i sedentarismul, factori pr!i"#$ie de risc ai obezităţii$ pri%#ră " dispensarizarea persoanelor (tinerilor) cu risc constituţional$ " asigurarea unei alimentaţii ec&ilibrate, fără excese de proteine, glucide sau lipide. Măsuri de " pacienţii cu obezitate vor fi educaţi să respecte regimul alimentar &ipocaloric, să pr!i"#$ie folosească mi!carea ca mi*loc de păstrare a greutăţii normale a corpului$ se&u'd#ră " pacienţii subnutriţi vor fi educaţi să consume o cantitate suficientă de alimente, pentru a preveni preveni complicaţiile bolii$ " evitarea excesului de proteine (carne) de către pacienţii cu gută$ " dispen dispensar sariza izarea rea pacie pacienţi nţilor lor cu boli boli de nutriţ nutriţie ie !i metabo metabolis lism, m, contro controlul lul clinic clinic !i biologic pentru a sesiza sesiza apariţia complicaţiilor. complicaţiilor. Măsuri de " se adresează: pr!i"#$ie " obezilor cu complicaţii cardiace, respiratorii, pentru a preveni agravarea acestor stări$ (er)i#ră " pacienţilor cu gută !i0sau complicaţii renale, pentru a preveni instalarea insuficienţei renale cronice. *NGRI+IREA PACIENTULUI CU OBEZITATE 'bezitatea este starea patologică caracterizată prin cre!terea greutăţii corporale ideale cu peste 8"/9 !i sporirea masei ţesutului adipos. Cu"e,ere# +ircumstanţe de apariţie: d#(e"r " persoane de sex feminin, în perioada de menopauză " în mediul urban incidenţa este mai crescută " persoane cu obiceiuri alimentare modificate: supraalimentaţie, consum crescut de dulciuri " persoane cu risc constituţional " prezenţa obezităţii la rudele de gradul (părinţi, fraţi) " modul de viaţă " sedentarism, consum de alcool M#'i!es(ări de depe'de'(ă -se%'e .i si%p(%e/ " cre!tere în greutate faţă de greutatea ideală " oboseală " astenie " dispnee " &ipertensiune arterială " prezenţa varicelor la membrele inferioare " constipaţie constipaţie amenoree. Pr0"e%e " tulburări respiratorii !i circulatorii: " mobilizare cu dificultate$ " intoleranţă la activitatea fizică$ " alterarea tranzitului intestinal$ " tulburări menstruale$ " risc de alterare a integrităţii tegumentelor (intertrigo, piodermite)$ " risc de complicaţii cardiace (;
" să se prevină complicaţiile. I'(er1e'(ii Asistenta stabile!te regimul alimentar: " &ipocaloric, cu cal0zi, pentru pacientul cu activitate obi!nuită ( g glucide pe zi, =8 g lipide pe zi, >8 g proteine pe zi), &iposodat !i normo&idric (,8 l0zi)$ " &ipocaloric cu -"? cal0zi, pentru pacientul în repaus$ " se reduc din alimentaţie produsele rafinate (ciocolată, cacao, fri!că, unt, carne grasă, conserve, brnzeturi grase)$ " fără restricţie " se administrează legumele !i fructele proaspete, carnea slabă, laptele degresat, ouăle fierte tari, lic&idele neîndulcite$ " postul absolut este recomandat numai în condiţii de spital$ @tabile!te programul " de activitate fizică a pacientului: " exerciţii fizice moderate$ " mers pe *os 3" minute0zi$ " practicarea unor sporturi (înot, tenis, ciclism)$ " evitarea eforturilor fizice mari, sporadice, care cresc apetitul$ " administrează tratamentul medicamentos cu acţiune anorexigenă !i de stimulare a catabolismului !i diurezei (silutin, gastro"fibran)$ " măsoară zilnic greutatea corporală$ o notează în foaia de temperatură$ " susţine !i încura*ează pacientul cu probleme psi&ice (pierderea imaginii !i stimei de sine)$ " supline!te pacientul în cazul apariţiei unor manifestări de dependenţă în satisfacerea nevoilor sale$ " educă pacientul pentru a"l con!tientiza că, prin respectarea alimentaţiei !i a programului de activitate zilnică, poate înlătura surplusul de greutate !i preveni complicaţiile$ " pregăte!te pentru intervenţie c&irurgicală pacientul cu obezitate excesivă !i din raţiuni estetice (b"bass *e*uno"ileal, cu realizarea unui sindrom de malabsorbţie secundar).
Măsur#re# ,reu(ă(ii &rpr#"e " pentru stabilirea gradului obezitătii, se utilizează diferite forme de calcul al greutătii ideale: C < " C greutatea în 4g < C talia în cm *NGRI+2REA PACIENTULUI CU SINDROM DE SLĂBIRE -SUBPONDERAL/ @lăbirea este o stare patologică, caracterizată prin scăderea greutăţii corporale sub 8"/9 din greutatea ideală !i prin reducerea masei ţesutului adipos !i muscular$ scade !i cantitatea de apă din organism cu =9. 1orma cea mai severă este ca!exia. @lăbirea este cauzată, fie de reducerea aportului alimentar, fie de cre!terea consumului energetic. @ecundar, se poate instala ca urmare a unei incapacităţi temporare sau definitive de a utiliza principiile alimentare (gastrectomie, boli endocrine, alcoolism, boli psi&ice). @unt două tipuri de slăbire: " tipul stenic " stare fiziologică, constituţională cnd persoana î!i păstrează vigoarea " tipul astenic " slăbirea propriu"zisă.
3
Cu"e,ere# d#(e"r
Pr0"e%e
O0ie&(i1e I'(er1e')ii
Circumstanţe de apariţie:
" persoane în perioada de cre!tere excesivă (copii)$ " aport alimentar scăzut sărăcie$ " persoane cu efort fizic intens, fără aport alimentar. +orespunzător " persoane cu tulburări de deglutiţie, de masticaţie$ " persoane cu tulburări endocrine (BasedoD), psi&ice, stări febrile. Manifestări de dependentă (semne !i simptome) " astenie " scădere în greutate uscăciunea tegumentelor$ " edeme " plăgi nevindecabile " bradicardie " &ipotensiune arterială. " intoleranţă la efort fizic$ " scădere în greutate$ " tulburări circulatorii$ " risc de scădere a afectivităţii$ " risc crescut faţă de infecţii respiratorii (
4
*NGRI+IREA PACIENTULUI CU GUTĂ uta este boala metabolică caracterizată, biologic, prin &iperuricemie, depune urice în articulaţii (acute sau cronice) !i leziuni viscerale (renale). +auzele bolii: scăderea eliminării renale de acid uric, &iperproductie de acid uric supraalimentaţie " în special, proteică. Cu"e,ere# Circumstanţe de apariţie: d#(e"r " persoane cu alimentaţie bogată în proteine (carne, viscere). Manifestări de dependentă (semne !i simptome): " durere apărută noaptea, brusc, violent, insuportabil$ este monoarticulară (de obicei, la nivelul &alucelui)$ " zona articulară cu coloraţie violacee, căldură locală: febră, frison, ta&icardie, uneori, vărsături$ " problemele dispar ziua$ durerile revin noaptea, prinznd !i alte articulaţii. Aceste manifestări alcătuiesc accesul gutos " în stagiul cronic: " accesele dureroase se repetă la intervale variabile$ " apar tofi guto!i la mai multe articulaţii !i în piele (la pavilionul urec&ii, coate, degete)$ " constantele de laborator (uree, acid uric, creatinină) sunt modificate între accesele gutoase$ " sunt prezente anc&iloze articulare. în accesul gutos: Pr0"e%e - durere articulară$ - &ipertermie$ - risc de des&idratare în stadiul cronic; - dureri articulare$ - alterarea tegumentelor prin prezenta tofilor guto!i$ - mobilitate redusă$ - risc de invalidităţi$ - risc de complicaţii " litiază urică$ O0ie&(i1e - pacientul să prezinte un ec&ilibru al metabolismului proteinelor$ - pacientul să cunoască !i să respecte alimentaţia prescrisă, pentru a preveni accesele gutoase$ - să se prevină complicaţiile bolii. I'(er1e')ii în accesul gutos: - asigură repausul la pat pe toată perioada dureroasă$ - aplică comprese locale, alcoolizate reci, imobilizează articulaţia$ - asigură alimentaţia lacto"făinos"vegetariană, &ipocalorică, cu un aport mai mare de lic&ide$ - administrează tratamentul prescris " +olc&icina, în doze regresive, ca medicaţie specifică, !i antiinflamatoare nesteroide (Endometacin, 1enilbutazona)$ -
în guta cronică:
instituie regimul alimentar: - &ipoproteic (g04g corp0zi), (viscerele, mezelurile, conservele de carne, carnea de vită, de pasăre, se exclud)$ - legumele, fructele se consumă în alternantă cu produsele lactate, pentru menţinerea p;"ului alcalin al urinei$ - lic&ide circa / l0zi, pentru a cre!te clearance"ul uric$ - recoltează snge !i urină pentru examene de laborator$ - educă pacientul, internat sau în ambulator, să respecte alimentaţia pentru a preveni complicaţiile bolii$ - administrează tratamentul medicamentos pentru a in&iba sinteza acidului uric (ilurit) sau pentru resorbţia uratului de sodiu$ -
5
supline!te pacientul pentru a"!i satisface trebuinţele, atunci cnd au survenit anc&iloze, invalidităţi. -
*NGRI+IREA PACIENTULUI CU DIABET ZA3ARAT -DZ/ #iabetul za&arat este o boală metabolică cu evoluţie cronică, transmisă genetic sau c!tigată în timpul vieţii, caracterizată prin perturbarea metabolismului glucidic, însoţită sau urmată de perturbarea celorlalte metabolisme (lipidic, proteic, mineral). Apare datorită unei secretii insuficiente de insulină la nivelul celulelor F pancreatice. 1recventa diabetului za&arat. %n statisticile arată că diabetul za&arat era prezent în procent de =9, azi se înregistrează mai mult de /9 din totalul cazurilor de îmbolnăvire. 6tiopatogenia diabetului za&arat: " diabetul primar este determinat genetic, are evolutie stadială$ #iabetul secundar este cstigat în cursul vietii, se produce prin / mecanisme: " lezarea pancreasului prin factori diversi cum ar fi: medicamentosi, toxici, infectiosi, alteroscleroze etc. " suprasolicitarea functională a pancreasului endocrin prin exces de glucide, obezitate etc. #upă '@, clasificarea actuală a diabetului za&arat este următoarea: " diabet za&arat tip E, insulinodependent (*uvenil) " /9 din cazuri apar sub vrsta de / de ani. 6xistă o predispozitie genetică$ " diabet za&arat tip EE, insulinoindependent (de maturitate) " apare tardiv, după vrsta maturitătii " -9 din cazuri au răspuns pozitiv la antidiabeticele orale. " diabetul gestational. T#0"u" &"i'i&4 " poliurie (urinează ?"8 l0/? ore)$ " polidipsie, ingestia /"8 l de lic&ide 0/?ore$ " polifagie accentuată în special la tineri$ " scădere ponderală, ca urmare a catabolismului si pierderilor de material energetic (glucoză)$ " astenie fizică si intelectuală$ " crampe musculare$ " &alena acetonică$ " prurit genital si infectii genitale fără răspuns la tratamentele obisnuite$ " manifestările unor complicatii (plăgi nevindecabile, furunculoză). Di#0e(u" 5#6#r#( (ip I 7 se mai numeste insulinodependent deoarece în momentul diagnosticului productia proprie de insulină este extrem de mică, sau absentă, fiind necesară administrarea insulinei$ " la aparitia acestui tip de diabet contribuie mai multi factori, în primul rnd există o predispozitie genetică, la aceasta se adaugă anumiti factori (infectiosi, toxici, alimentari) a căror actiune va determina aparitia unui răspuns imun împotriva celulelor F din pancreas$ " vrsta la care apare acest tip de diabet za&arat este de pnă la ? ani$ " tratamentul se face în exclusivitate cu insulină. Di#0e(u" 5#6#r#( (ip II #ezvoltarea diabetului za&arat tip EE are la origine insulinorezistenta. Aceasta se defineste ca o lipsă de efect la actiunea insulinei asupra celulelor organismului. #rept urmare glicemia va creste, neputnd fi utilizată de celule. +onsecinta insulinorezistentei este &iperinsulinismul, adică o crestere exagerată a consecintei insulinei din snge datorită stimulării puternice a celulelor F din pancreas de către glicemia crescută. @timularea în exces a celulelor F de către &iperglicemia permanentă va duce în timp la o alterare a productiei de insulină, mergnd pnă la epuizarea acestor celule. F#&(ri e(i",i&i4 " ereditatea, obezitatea, sedentarismul, stresul, substante c&imice si medicamente (corticoizi, anticonvulsivante, unele diuretice, citostatice etc.). Tr#(#%e'(u"4 " bolnavii cu diabet za&arat tip EE beneficează de mai multe optiuni terapeutice$ 6
" înaintea începerii tratamentului se încearcă corectarea glicemiei cu: dietă, efort fizic, plante medicinale$ " tratamentul specific al acestui tip de diabet sunt #'(idi#0e(i&e"e r#"e (&ipoglicemiante orale). Re#&(ii"e #d1erse #"e #'(idi#0e(i&e"r r#"e4 " reactii alergice, leucopenie, trombocitopenie, anemie, &ipoglicemie, disconfort digestiv (dureri abdominale, diaree), acidoză lactică$ " i'su"i'(er#pi# " este o modalitate de tratament si pentru o parte din cei cu diabet za&arat tip EE, care au a*uns la epuizarea rezervelor proprii de insulină.
ADMINISTRAREA INSULINEI
DEFINITIE Ensulina este medicamentatul care asigură supravietuirea pacientilor cu diabet za&arat tip !i controlul glicemiilor pentru un număr semnificativ (în cre!tere) dintre pacientii cu diabet za&arat / !i gravide cu diabet gestational. OBIECTIVE " promovarea !i mentinerea stării de bine, clinic !i psi&ologic al pacientilor$ " evitarea &ipoglicemiilor severe, a &iperglicemiei simptomatice !i a cetoacidozei. INDICATII " #iabet za&arat tip (indicatie absolută)$ " #iabet za&arat tip /: " atunci cnd cu dozele maxime tolerate ale preparatelor anti&iperglicemiante orale combinate cu dieta nu se ating obiectivele terapeutice$ " episoade de stres metabolic acut (infarct miocardic, AG+, infectii moderate sau severe)$ " pre", intra" !i postoperator cnd se suspendă medicatia orală$ " in cazul contraindicatiilor preparatelor orale (insuficienta &epatică !i renal)$ " reactii adverse ale unor preparate orale$ " #iabetul za&arat gestational care nu se rezolvă prin dietă$ " Hrgente &iperglicemice (cetoacidoză, &iperglicemie osmolară). TIPURI DE INSULINĂ " Ensuline rapide: Actrapid, ;umalog, cu actiune scurtă sunt singurele care se folosesc în situatii de urgentă metabolică pentru că se pot administra intravenos$ Actionnd în mai putin de min: " Ensuline intermediare (cu actiune prelungită): onotard, Ensulatard, ;umulin basal, Ensuman basal$ " Ensuline lente: Hltratard, ;umulin lente, ;uminsulin 5ong$ " Ensuline premixate (cu actiune rapidă !i intermediară): ixtard, ;umulin, Ensuman +omb. PĂSTRAREA INSULINEI " se păstrează de regulă la frigider între / " -I, nu în congelator sau aproape de acesta$ " in vederea administrării flaconul se scoate din frigider cu 3 min înainte. Ju se încălze!te înainte de administrare$ " flaconul integru !i0sau cel din care se face administrarea se poate păstra sub =I la întuneric, nu mai mult de /- de zile. #acă timpul este depă!it se pierde valabilitatea. STABILIREA DOZEI ŞI TIPULUI DE INSULINĂ " se face de către medic, individualizat$ " medicul instruie!te pacientul cum să"!i a*usteze dozele în functie de continutul de &idrocarbonati din dietă$ " tipul de insulină este ales în functie de toleranta pacientului$ " administrarea insulinei se face conform unei sc&eme stabilite de medic.
7
PRECAUTII GENERALE " se verifică aspectul pentru a observa dacă nu au apărut modificări: insulinele rapide au aspect limpede, clar, insulinele intermediare sau lente au aspect lactescent, turbid, fără flocoane. 2rezenta flocoanelor presupune sc&imbarea flaconului. " insulinele intermediare sau lente se omogenizează prin culcarea flaconului în pozitie orizontală !i rulare blnd între palme de ="? de ori. Agitatia în pozitie verticală produce bule !i imperfectiuni la dozare. #acă nu se omogenizează, nu se administrează. " nu se amestecă insuline cu concentratii diferite !i nici tipuri diferite de insulină. #acă este necesar se folosesc seringi separate. PRECAUTII SPECIALE " insulinele rapide sunt singurele insuline care se folosesc în situatii de urgentă metabolică, în stări febrile, boli infectioase, traumatisme, interventii c&irurgicale$ " insulinele rapide sunt singurele care se pot administra pe cale i.v. intrnd în actiune în mai putin de minute. #easemenea se pot administra pe cale @.+. !i E..$ " alegerea locului în functie de tipul de insulina: " pentru insulinele rapide " abdominal " cu exceptia a 8 cm în *urul ombilicului, zonă în care absorbtia e cea mai rapidă$ " insuline intermediare: coapsă, fesă$ " pentru pacientii slabi, normoponderali, copii, in*ectarea se face în zona deltoidiană !i coapsă, într"un ung&i de ?8I$ " in regiunea abdominală sau fesieră in*ectarea se face începnd sub un ung&i de I$ " exercitiul fizic cre!te rata absorbtiei prin cre!terea fluxului sanguin$ " deasemenea expunerea la căldură (baie, masarea zonelor, pla*ă) favorizează absorbtia mai rapidă !i glucidele se administrează cu cteva minute mai devreme$ " expunerea la frig încetine!te absorbtia, alimentele fiind administrate cu cteva minute mai trziu$ " rotatia locului de in*ectie (în aceea!i arie tinnd seama de timpul de absorbtie al insulinei) este important pentru prevenirea complicatiilor (lipo&ipertrofia " depunere excesivă de grăsime sau lipoatrofia " topirea tesutului grăsos subcutanat)$ " dacă sngerează sau iese lic&id se aplică un tampon pentru 8"- secunde fără să se maseze pentru a nu grăbi absorbtia insulinei$ " reducerea durerii este posibilă dacă: " solutia se in*ectează la temperatura camerei$ " aerul se elimină corect$ " zona se spală sau se dă cu alcool !i se a!teaptă evaporarea$ " zona trebuie să fie relaxată$ " pătrunderea în piele se face rapid$ " nu se sc&imbă directia acului$ " se folosesc ace adecvate (3, -,/,3 mm) în functie de regiune. SUPRAVEG3EREA PACIENTULUI " pot apare complicatii: " &ipoglicemia " pacientul trebuie să aibă asupra lui 8 gr &idrocarbonati (= bucăti de za&ăr)$ " edemul insulinie " apare la pacientii nou descoperiti din cauza retentiei &idrosaline la începutul initierii tratamentului cu insulină$ " lipodistrofia &ipertrofică " cre!terea în volum a tesutului adipos nevascularizat ceea ce încetine!te mult absorbtia insulinei$ " lipodistrofia atrofică " diminuarea tesutului adipos subcutanat la locul administrării insulinei, mai frecvent la femeile tinere$ " alergia locală " edem, noduli, eritem pruriginos sau dureros$ " alergia generalizată " de la urticarie pnă la !ocul anafilactic$ " cu exceptia &ipoglicemiei pe care o sesizează bolnavul, celelalte vor fi interpretate !i evaluate de medicul specialist. 8
INVESTIGATII PARACLINICE DE DIAGNOSTICARE A DZ 76+'5
M#(eri#"e 'e&es#re4 " manusi$ " glucometru portabil$ " tampoane alcoolizate$ " comprese tifon$ " banda* adeziv. Pre,#(ire# e&6ip#%e'(u"ui4 " se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia (ace, reserve, banda de citire, baterie etc.). Re&"(#re#4 " confirmarea identitătii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt pacient)$ " se comunică pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a"i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa$ " se spala mainile bine si se pun mănusi$ " se selectează locul punctiei (deget sau lobul urec&ii pentru adulti, călcie pentru nounascut)$ " daca este necesar, pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede timp de minute$ " se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usucă cu o compresă$ " se pregăteste glucometrul (se calibrează si se desc&ide) si apoi se punctionează locul dintr"o singură miscare scurtă si rapidă$ " dupa punctionare se va evita să se facă compresie sau să se KstoarcaL locul, pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare$ " se lasă să curgă picatura de snge pe banda pregatită a glucometrului, asigurandu"ne că este suficientă pentru citirea rezultatului$ " dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionării pnă se opreste sngerarea$ " dupa oprirea sngerării se aplică un banda* adeziv$ " se notează rezultatul, data si ora. C'sider#(ii spe&i#"e4 " se va evita recotarea din locuri edematiate, cianotice. #acă nu se poate obtine snge capilar, se va punctiona o venă cu seringa si se va pune din seringă pe banda glucometrului o picatură mare de snge$ " dacă pacientul va trebui să folosească acasă glucometrul si să îsi recolteze singur trebuie învătat să o facă corect cel mai indicat fiind să i se ofere si un g&id scris de folosire a glucometrului. #e asemenea va trebui să stie care sunt valorile glicemice anormale pentru care va trebui sa vină la spital$ Tes(u" de ("er#'(# "# ,"u&5# -r#" si i818/4 " pe langa recoltarea de sange capilar, testul de toleranta la glucoza oral si i.v. poate oferi informatii fidele privitoare la modul de functionare si tendintele metabolismului glucidic al pacientului. 8" g glucoza pulvis dizolvate in = ml apa, concentratie /89, care se bea in decurs de 8 minute). +orpul va absorbi rapid doza, declansand cresterea nivelului plasmatic de glucoza si un varf al acesteia la = minute " ora de la ingestie. 2ancreasul va raspunde secretand insulina care sa readuca nivelul glicemiei la normal in decurs de /"= ore de la ingestie. En tot 9
acest timp este indicat sa fie monitorizat nivelul glicemiei din sange si urina pentru a depista evalua secretia de insulina si abilitatea organismului de a metabolize glucoza.
Re5er1# #"&#"i'ă " se recoltează snge venos pe &eparină, sau cu sistem vacutainer$ normal />m6N0l scade în diabetul decompensat. E$#%e'e de "#0r#(r #"e uri'ei G"i&5uri# " se recoltează urina din /? ore într"un borcan curat, gradat. #in întreaga cantitate se trimite la laborator 8"/ ml urină. 2e etic&eta ce însoteste produsul se specifică cantitatea de urină 0/? ore. Jormal glicozuria este absentă. D5#re# &rpi"r &e('i&i " se recoltează urina 0/? ore, se trimit la laborator 8 ml de urină. 2rezenta corpilor cetonici în urină se întlneste în coma diabetică si la pacientii cu vărsături prelungite. T"er#'(# "# ,"u&ide S&p: stabilirea dozei de insulină ce urmează a se administra$ " se administrează pacientului timp de = zile, în alimentaţie o cantitate fixă de glucide (ex. / g)$ " zilnic se recoltează urina din " /? de ore (pentru glicozurie) !i snge (pentru dozarea glucozei)$ " se face media glicozuriei pe cele = zile !i se scade din cantitatea de glucide administrate în /? de ore. E$e%p"u: media glicozuriei este - g0/? ore. Aceasta se scade din / g de glucide administrate zilnic, ceea ce înseamnă că / g de glucide sunt tolerate, iar - g netolerate. 2entru acestea din urmă se administrează insulină (o unitate pentru / g de glucoză în urină)$ " dacă pecientul nu prezintă glicozurie sau g0/? ore, se consideră o bună toleranţă la glucide. E$#%e'u" !u'du"ui de &6i O!(#"%s&pi# -F8O/ 7 pune în evidentă o sază pupilară (semn de ;
10
Pre,ă(ire# p#&ie'(u"ui " este necesr ca pupila să fie dilatată, în acest scop asistenta medicală va instila "/ picături de &amatropină 9 sau mdrium în sacul con*unctival, cu = min înainte de examinare. A(e'(ie9 administrarea de &ematropină si mai ales de atropină este contraindicată în glaucom. Emediat după efectuarea fundului de oc&i (1.') se poate măsura tensiunea în artera centrală a retinei (
măsurile vizează reducerea numărului de cazuri noi de îmbolnăvire !i constau în:
" dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potenţial diabetogeni (diabet za&arat la rudele de grad E)$ " dispensarizarea persoanelor cu infecţii pancreatotrope (virus urleian, virusul &epatitei)$ " educarea populaţiei pentru a reduce din alimentaţie glucidele rafinate, excesul de glucide$ " educarea populaţiei pentru a combate supraalimentaţia, obezitatea, stresul " factori ce favorizează diabetul za&arat de maturitate$ - educarea femeilor care au născut feţi cu greutate de peste 8 4g să reducă glucidele din alimentaţie, să monitorizeze glicemia$ - educarea tinerilor diabetici care vor să aibă copii sănăto!i să evite căsătoriile cu parteneri diabetici (riscul pentru copil este de 3"9 să aibă diabet za&arat). Măsuri de - dispensarizarea bolnavilor cu diabet za&arat prin efectuarea periodic, a controalelor pr!i"#$ie clinice !i de laborator$ se&u'd#ră - învăţarea pacientului să"!i administreze corect medicamentele !i să"!i prepare alimentele pentru a putea duce o viaţă cvasi normală$ - învăţarea pacientului să evite alcoolul, fumatul, eforturile fizice mari, obezitatea, pentru a preveni complicaţiile bolii$ - învăţarea pacientului să utilizeze mi*loacele de monitorizare a glicemiei la domiciliu. Măsuri de " readaptarea individului, reinserarea sa socială în cazul apariţiei unor complicaţii pr!i"#$ie invalidante (nevrite, retinopatie diabetică). (er)i#ră Măsuri de " în stadiile finale ale bolii, asigurarea unei morţi demne, lini!tite. ,r#du" IV
P"#' de :',ri;ire# # p#&ie'(u"ui &u di#0e( 5#6#r#( DIAGNOSTIC NURSING SAU POTENŢIAL A"i%e'(#)ie i'#de&1#(ă4 +auza: - dezec&ilibrul metabolismului glucidelor. anifestări: - polifagie$
OBIECTIVE
INTERVENŢIILE ASISTENTEI4 PROPRII Ş" DELEGATE
@ă se obţină ec&ilibrul metabolismului glucidic. 2acientul să se alimenteze în raport cu nevoile sale cantitative !i
2entru pacientul ambulator: " invită periodic pacientul la controale clinice !i de laborator în cadrul dispen" sarului medical (glicozurie, glicemie)$ 2entru pacientul dezec&ilibrat, internat în spital: " asigură alimentaţia pacientului$ " evaluează nevoile cantitative !i
EVALUARE 2acientul prezintă glicemia !i glicozuria în limitele admise. 2acientul respectă dieta recomandată. 11
-
polidipsie.
calitative0/? ore. 2acientul sa fie constient de importanta regimului alimentar.
calitative în funcţie de vrstă (copil, adolescent, adult), sex, stare fiziologică (sarcină, alăptare), activitatea pacientului, forma bolii: proteine ="89, lipide ="=89, glucide 89 (/8"= gr) în raţia alimentară0/? & la adult, ca !i la persoana nediabetică$ " pentru activitatea u!oară se recomandă ="=8 cal.04gcorp0/? &$ " numărul meselor0/? &: ?"8"3 (= mese principale !i /"= gustări)$ " alegerea alimentelor se face în funcţie de conţinutul de glucide$ " alimente interzise za&ăr, produse za&aroase, fructe uscate pră*ituri, leguminoase uscate, siropuri, struguri, prune$ " alimente permise, cntărite: o pine (89 glucide), cartofi (/9 glucide), pastele făinoase, fructe, legume, (cu peste 89 glucide), lapte, brnză de vaci, mămăligă$ " alimente permise necntărite: carnea !i derivatele din carne, pe!tele, ouăle, brnzeturile, smntnă, untul, legumele cu 89 glucide (varza, conopida, pătlăgelele ro!ii, fasolea verde)$ din alimentaţia zilnică să nu lipsească carnea, oul, pe!tele$ " prepararea alimentelor: se va folosi pentru îndulcirea ceaiurilor, compotului, ciclamat de sodiu sau za&arina (care se pun după fierberea produselor)$ " sosurile nu se îngroa!ă cu făină, ci cu legume pasate$ " pastele făinoase se cntăresc înainte de fierbere$ " pinea se cntăre!te înainte de a fi pră*ită (prin des&idratare se concentrează în glucide)$ se folose!te fierberea !i coacerea ca te&nici de preparare a alimentelor$ " recoltează produsele pentru examenul de laborator (snge, urină)$ " administrează medicaţia prescrisă de medic la orele indicate$ " insulina ordinară: @.+. în doza recomandată, administrată cu 8"= min. înaintea mesei (folose!te seringă specială gradată în unităţi de insulină, ţine seama că alcoolul inactivează
2acientul î!i administrează corect tratamentul medicamentos.
12
Des6idr#(#re +auza: " poliuria anifestări: " scădere în greutate$ " astenie$ " oboseală$ " epuizare.
A'$ie(#(e# +auza: " necunoa!terea prognosticului bolii. anifestări: " insomnie, îngri*orare
produsul)$ " ritmul de administrare: /"= ori pe zi, înaintea meselor principale$ administrarea <.G. numai în cazul comei diabetice$ " insulina monocomponentă, semilentă, lentă o dată sau de două ori pe zi la ore fixe in*ecţii @.+.$ " respectă cu stricteţe măsurile de asepsie$ " alternează locul de in*ectare pentru a preveni lipodistrofiile 5oc de in*ectare: " faţa externă a braţului, 0= mi*locie$ faţa antero externă a coapsei, 0= mi*locie$ " regiunea subclaviculară$ " flancurile peretelui abdominal$ " regiunea fesieră$ superoexternă$ " administrează medicaţia orală &ipo" glicemiantă$ sulfamide &ipoglicemiante sau biguanide !i urmăre!te efectele secundare ale acestora (greţuri, vărsături, epigastralgii, inapetenţă)$ " administrează medicaţia ad*uvantă " vita" minoterapia, Q+5. 2acientul să"!i " măsoară zilnic diureza !i notează în 2acientul duce o recapete condiţia foaia de temperatură$ viaţă fizică. " măsoară greutatea corporală la cvasinormală, 2acientul să fie interval de /"= zile$ î!i desfă!oară în con!tient că prin " evaluează manifestările de bune condiţii respectarea des&idratare: activitatea alimentaţiei !i a aspectul pielii !i al mucoaselor, pulsul, profesională. tratamentului, tensiunea arterială$ poate să ducă o " evaluează astenia, epuizarea viaţă pacientului îl a*ută în îngri*iri igienice cvasinormală. pentru conservarea forţei sale fizice$ 2acientul sa aibe " racolteaza urina pentru examenele de o eliminare laborator. urinara in limitele normale. 2acientul sa se &idrateze suficient. 2acientul să " asigură condiţii de îngri*ire în spital 2acientul este cunoască în saloane mici, lini!tite, care să ec&ilibrat psi&ic, manifestările permită repausul fizic !i psi&ic al participă activ la bolii, regimul de pacientului$ propria îngri*ire. viaţă pe care să"l " explică pacientului normele de viaţă respecte, să se !i alimentaţie pe care trebuie să le obţină ec&ilibrul respecte$ său psi&ic, sa"si " pune la dispoziţie pacientului 13
Ris& de i'!e&)ie +auze: " epuizarea$ " scăderea rezistenţei organismului. anifestări: " vindecarea întrziată a plăgilor.
exprime diminuarea anxietatii$ 1amilia să fie implicată în îngri*irea pacientului. 2acientul să fie ferit de complicaţii infecţioase.
exemple de pacienţi cu evoluţie favorabilă îndelungată$ " pacientul este linistit si incura*at, este invatat te&nici de relaxare$ " la nevoie este administrata medicatia recomandata de medic$
" supraveg&ează zilnic temperatura corpului, pulsul, tensiunea arterială, consemnează în foaia de temperatură rezultatul$ " supraveg&ează tegumentele bolnavului ! mucoasele, sesiznd manifestările cutanate$ " educă pacientul privind păstrarea igiene personale corporale, în general, !i picioarelor, în special, pentru a preven escoriaţiile, fisurile, bătăturile la acest nive care se pot infecta u!or (atenţie la obezi, la nivelul plicilor). Ris& de &%p"i&#)ii 2acientul să nu " sesizează unele modificări, care se #&u(e prezinte datorează unor complicaţii: +auze: complicaţii acute modificări ale comportamentului " dezec&ilibrul ale bolii. (obnubilarea), transpiraţii, respiraţie metabolismului Qusmaul$ glucidelor !i " acordă îngri*iri speciale: lipidelor. " a) în coma &iperglicemică: anifestări: " administrează doza de insulină " comă ordinară recomandată de medic pe cale &iperglicemică$ subcutanată !i intravenoasă, la " oboseală, intervalul stabilit$ somnolenţă, " recoltează, periodic, snge pentru inapetenţă$ dozarea glucozei, a rezervei alcaline !i " greţuri, vărsături, urină pentru glicozurie$ diaree " supraveg&ează pulsul, tensiunea " ta&icardie arterială, respiraţia, revenirea " pierderea lentă a con!tienţei$ con!tientei " reec&ilibrează &idroelectrolitic !i " piele uscată acido" bazic pacientul prin perfuzii cu " respiraţie ser fiziologic soluţie 7inger, soluţie Qusmaul, " &alenă 1isc&er !i soluţie bicarbonat de sodiu de acetonă ? g9$ " comă " îngri*e!te tegumentele !i mucoasele &ipoglicemică: pacientului comatos. " ameţeli, astenie b) în coma &ipoglicemică: " transpiraţii " administrează soluţie glucozată, " <.A. crescută &iper"tonă "/9, /8"8 ml0&, " pierderea bruscă a repetat, pnă la revenirea din starea de con!tienţei comă !i la reluarea alimentaţiei pe cale " piele umedă naturală$ " respiraţie normală " educă pacientul pentru prevenirea acestor complicaţii !i îl învaţă să respecte raţia de glucide0/? &:
2acientul prezintă tegumente integre.
2acientul nu prezintă complicaţii acute ale bolii. 1amilia susţine moral pacientul.
14
" să cntărească alimentele$ " să înlocuiască unele alimente cu conţinut mare de glucide prin altele cu conţinut mai redus, pentru a obţine senzaţia de saţietate (exemplu: pine 89 glucide se poate înlocui cu mămăliga cu /9 glucide)$ " învaţă pacientul insulinodependent cum să"!i dozeze medicamentul, cum să"!i facă in*ecţia cu insulină, cum să respecte regulile de asepsie, cum să alterneze locul de in*ectare, cum să păstreze produsul (loc uscat, grade), să mănnce la 8"= minute după administrare$ " învaţă pacientul să recunoască semnele si complicaţiilor acute !i cum să intervină în cazul acestora (în caz de &ipoglicemie să"!i administreze puţină apă îndulcită)$ " învată pacientul să folosească teste rapide de determinare a glicemiei si glicozuriei la domiciliu$ " implică familia în îngri*irea pacientului pentru a cereea climatul de liniste si securitate$ " în cazul copiilor, părintii sunt implicati în totala îngri*ire a copilului diabetic. Risc de complicaţii 2acinetul sa " recolteaza produsele pentru examenul cronice: cunoasca de laborator (sange, urina)$ " retinopatie manifestarile " monitorizeaza pulsul, tensiunea diabetica (scăderea boliim regimul de arteriala, respiratia$ acuităţii vizuale)$ viata pe care sa"l " administreaza mecitia prescrisa de " nefropatia respecte. medic, la orele indicate de acesta$ diabetica 2acientul sa fie " respecta cu strictete masurile de (complicatie la ferit de asepsie$ nivelul rinic&ilor)$ complicatii " invita pacientul la examene al " neuropatie infectioase. fundului de oc&i$ diabetica (leziunile " implică familia în îngri*irea aparute la nivelul pacientului pentru a cereea climatul de nervilor)$ liniste si securitate$ " macroangiopatia " în cazul copiilor, părintii sunt diabetica (afectarea implicati în totala îngri*ire a copilului cordului si vaselor diabetic. mari)$
2acientul nu prezintă complicaţii cronice ale bolii. 1amilia susţine moral pacientul.
15
C%# di#0e(i&ă 6ste complicaţia cea mai gravă a diabetului za&arat. 2oate fi declan!ată de: " eroare dietetică (post prelungit !i nu excesul alimentar)$ " oprirea sau diminuarea ne*ustificată a tratamentului cu insulină$ " erori în dozarea insulinei$ " surmena*, factori psi&ici$ " infecţii, intoxicaţii, corticoterapie, etc. 8 alte semne: &ipotermie, vărsături, dureri abdominale, midriază, &alenă acetonică. " 2entru confirmarea diagnosticului pot fi determinate (accesibile oricărui cabinet medical) glicozuria (reactiv: 1e&ling sau Jlander), acetonuria (reacţia 5egal) sau prin teste rapide. " +a tratament de urgenţă se administrează insulina / H i.v. (c&iar la domiciliu). " @e transportă de urgenţă la spital unde tratamentul este etapizat pe ore !i strict individualizat pentru combaterea acidozei !i &idratare. " @e recoltează probe de laborator pentru determinarea glicemiei, glicozuriei cantitative, acetonuriei, &ematocritului, azotemiei, ionogramei, rezervei alcaline. C%# 6ip,"i&e%i&ă +oma &ipoglicemica este manifestarea extrema a &ipoglicemiei, se anunta cu pierderea starii de constiinta sau, altfel spus, cu incapacitatea pacientului de a actiona adecvat pentru a iesi din &ipoglicemie fara interventia altor persoane. +oma este caracterizata printr"o imposibilitate totala de trezire.
+onduita de urgentă
" contracturi musculare$ " convulsii$ " &iperflexia osteo"tendinoasă$ " &ipertonia globilor oculari$ " semnul Babins4i bilateral. +oma &ipoglicemică (la un bolnav diabetic) trebuie diferenţiată de coma diabetică (vezi anterior), de care se deosebe!te prin: absenţa respiraţiei de tip Kussmaul şi a halenei acetonice, a fenomenelor de deshidratare (pielea este uscată în coma diabetică şi umedă în cea hipoglicemică) şi absenţa tulburărilor neurologice
" +nd diferenţierea este greu de făcut, se administrează /"= ml glucoză &ipertonică (/ "?9) care este urmată de o ameliorare rapidă în cazul unei come &ipoglicemice !i de nici un efcet in cazul comei diabetice. "
Cau!e:
" nerespectarea dietei$ " doză insuficientă de insulină$ " diferite infecţii, tulburări gastro"intestinale$ " boli intercurente.
" alimentaţie insuficientă$ " supradozarea de insulină sau (mult mai rar &ipoglicemiante orale)$ " eforturi fizice mari
"ebut
"ebut
" debut lent (mai multe zile).
" debut brusc, sau la cteva ore după administrarea de insulină.
#$oluţia simptomelor
#$oluţia simptomelor
" poliurie$ " polidipsie$ " uscăciunea gurii$ " greturi, vărsături$ " astenie, somnolenţă"comă$ " respiraţie Qussmaul.
" anxietate, nelini!te$ " transpiraţii, palpitaţii$ " senzaţie de foame$ " cefalee, diplopie$ " dezorientare psi&ică$ " agitaţie psi&omotorie$ " convulsii tonic"clonice$ " pierderea cuno!tinţei.
%tarea clinică
%tarea clinică
" tegument uscat, &iperemic$ " limbă uscată, crăpată$ " &ipotensiune arterială$ " &ipo " !i areflexie.
" tegument palid, umed$ " <.A. normală sau crescută$ " pupile dilatate$ " reflexele osteotendinoase accentuate (&iperreflexie) " Babins4i pozitiv bilteral.
COMPLICATII CRONICE ALE DIABETULUI ZA3ARAT
"8 NEUROPATIA DIABETICA Apare cel mai precoce, la aproximativ 8 ani de evoluţie. +linic se manifestă prin: dificultăti la mers, scaderea forţei musculare, &ipotrofie sau atonie musculară, diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase, dureri de diferite intensităti la nivelul membrelor, parestezii (furnicături, amorţeli, curentări), diminuarea sau abolirea sensibilităţilor termice, tactile, dureroase, vibratorii. ' complicaţie a neuropatiei diabetice este ,#',re'# 'eurp#(ă (debutează ca o flictenă " băsică cu continut clar la nivelul unui mic traumatism " rosătura de pantof, cui etc., care se poate infecta). 17
#atorita acestor complicaţii este necasară o atentă ingri*ire a picioarelor. Hng&iile de la picioare nu se vor tăia cu foarfecele ci se vor pili cu pile nemetalice (pe suport de carton). Ju se va umbla desculţ$ se vor folosi sosete de lnă, se va spăla zilnic cu săpun si se va !terge prin tamponare (nu frecare) cu un prosop moale, mai ales între degete, baie căldută la picioare timp de 8 minute, încăltămintea le*eră (nici prea strnsă, nici prea largă, fără cuie, fără tocuri mari). 8 GANGRENA DIABETICA 6ste consecinţa asocierii mai multor factori: neuropatia diabetică, microangiopatia diabetică, factori infectiosi. 6ste, deci, o complicaţie a complicaţiilor #P. 2revenirea gangrenei se face respectnd tratamentul (impiedică apariţia neuropatiei si microangiopatiei) precum si regulile de igienă corespunzătoare (previne infecţia).
I'("er#'(# "# ,"u(e' Entoleranta la gluten este o afectiune cronica a intestinului subtire de natura autoimuna (propriul sistem imunitar provoaca afectiunea), ce apare la persoanele cu o anumita predispozitie genetica, putandu"se manifesta la orice varsta. 2rocesul patogen este cauzat de intoleranta la gluten " proteina prezenta in cereale precum grau, orz, secara si ovaz. Ce es(e 0#"# &e"i#&ă Entoleranta la gluten sau boala celiaca mai este cunoscuta si sub denumirea de enteropatie gluten sensibila, sprue celiac sau nontropical. Aceasta este o afectiune cronica a intestinului subtire de natura autoimuna (propriul sistem imunitar provoaca afectiunea), ce apare la persoanele cu o anumita predispozitie genetica, putandu"se manifesta la orice varsta. 6volutia bolii este caracterizata prin perioade de exacerbare (agravare) si acalmie (ameliorare). 2rocesul patogen este cauzat de intoleranta la gluten (proteina prezenta in cereale precum grau, orz, secara si uneori ovaz), fractiunea proteica toxica fiind mai ales gliadina. Atunci cand o persoana cu intoleranta la gluten consuma produse ce il contin (alimente, suplimente nutritive sau medicamente), sistemul imunitar al gazdei se autoactiveaza si sintetizeaza anticorpi antigliadina pe care ii secreta la nivel intestinal (sistemul imunitar ataca prin anticorpi), determinand aparitia unei reactii inflamatorii la nivelul mucoasei. Aceasta inseamna ca protuberantele mici, de forma unor degete, numite vili, de la suprafata intestinului subtire, cu a*utorul carora substantele nutritive din alimente sunt absorbite in organism, vor fi distruse. Gilii intestinali devin aplatizati si inflamati, ceea ce duce la micsorarea suprafetei de absorbtie a intestinului subtire si afecteaza absorbtia normala a nutrientilor, in special a grasimilor, a vitaminelor liposolubile (A, #, 6, Q), a calciului, a fierului si a folatilor, acest proces purtand numele de sindrom de malabsorbtie. C#u5e"e i'("er#'(ei "# ,"u(e' Ju se cunoaste cauza exacta care determina boala celiaca, dar cercetarile medicale din ultimii ani au identificat anumite gene care definesc o predispozitie crescuta pentru aceasta boala, a carei incidenta este mai mare in 6uropa. 1actorii de mediu, precum si infectiile virale sau bacteriene pot declansa diferite modificari la nivelul intestinului subtire, in cazul persoanelor predispuse genetic. Engerarea alimentelor care contin 18
gluten declanseaza apoi diferite reactii imune, ce cauzeaza leziunile intestinale caracteristice bolii. Aceste leziuni ale intestinului subtire determina tulburari de digestie si de absorbtie (maldigestie, malabsorbtie). 2ersoanele cu boala celiaca prezinta deseori si alte afectiuni, precum: " dermatita &erpetiforma (mai frecventa la adulti, dar poate aparea si la copii)$ " diabet tip E (diabetul insulino"dependent)$ " tiroidita autoimuna$ " sindromul #oDn$ " sindromul @*ogren$ " deficit selectiv de anticorpi (deficit de imunoglobulina A). Si%p(%e"e 0"ii &e"i#&e @imptomele caracteristice bolii celiace apar secundar leziunilor intestinale cauzate de ingestia glutenului. @imptomele difera de la un caz la altul, de la simptome usoare care trec deseori neobservate, la simptome si complicatii severe care au un impact negativ asupra vietii de zi cu zi. 5a unele persoane, simptomele apar inca din copilarie, la altele apar la maturitate si au caracter intermitent (apar si dispar la un anumit interval de timp). +u toate ca simptomele bolii celiace sunt aceleasi indiferent de varsta, ele sunt mai frecvente si mai intense la copii (debut precoce al bolii). Aceste simptome constau in: " balonare abdominala, meteorism, disconfort abdominal " cauza a unei digestii defectuoase a alimentelor la nivelul intestinului subtire si al colonului (intestinul gros)$ " dureri epigastrice (de stomac), de intensitate redusa$ " scaun anormal, de obicei diareic, apos, desc&is la culoare, spumos si urat mirositor$ scaunul contine o cantitate mare de lipide (grasimi) si are un aspect lucios, stralucitor, fiind de asemenea foarte aderent$ " scadere in greutate, in ciuda unui apetit normal " cu un grad de risc mai ales in randul copiilor, care din cauza tulburarilor de digestie si absorbtie, nu asimileaza nutrientii, de aceea nu se dezvolta corespunzator varstei (subnutriti)$ " fatigabilitate (stare de oboseala) si slabiciune ca rezultat al slabei absorbtii de nutrienti la nivelul intestinului, precum si al deficitului de absorbtie a fierului si folatilor, care cauzeaza anemie (in special in randul adultilor)$ " varsaturi care apar la un anumit interval de la ingestia glutenului, mai frecvent intalnite in randul copiilor cu boala celiaca$ " crampe musculare, dureri osoase ca urmare a deficitului de absorbtie a calciului, afte ulceroase, eruptii dureroase pe piele, numite dermatite, cu aspect de &erpes. C%p"i&#(ii"e 0"ii &e"i#&e Boala celiaca poate conduce la: " probleme datorate slabei absorbtii intestinale a calciului alimentar cu aparitia ra&itismului (la copii), osteopeniei si osteoporozei (la adulti)$ " infertilitate feminina si amenoree (lipsa menstruatiilor)$ " pubertate intarziata$ " infectii respiratorii recurente (frecvente)$ " tulburari de memorie si concentrare$ " tulburari psi&ice, precum iritabilitatea la copii si depresia la adulti$ " anemie feripriva (deficit de fier) sau anemie macrocitara (deficit de acid folic).
" +ancerul de intestin subtire, cancerul cavitatii bucale sau al esofagului constituie maladii cu un risc crescut de aparitie la cei afectati de boala celiaca. " 5imfomul cu celule < (tumoarea maligna a tractului gastrointestinal) este o alta complicatie severa datorata leziunilor intestinale. Di#,'s(i&#re# 0"ii #iagnosticul bolii celiace este deseori confundat cu cel al altor afectiuni, precum intoleranta alimentara, sindromul decolon iritabil, boala +ro&n, colita ulceroasa, diverticulita, infectiile intestinale din cauza simptomelor asemanatoare. #eseori, diagnosticul bolii celiace este unul de excludere a celorlalte afectiuni cu simptome similare, dar care nu raspund la tratament. Estoricul medical, examenul clinic si testele de laborator stau la baza diagnosticului de boala celiaca. #iagnosticul este confirmat de efectuarea unei biopsii a intestinului subtire, interventie realizata in timpul endoscopiei digestive (explorarea video a tubului digestiv). Tes(e de s#',e si i%u'",i&e #e curand, cercetatorii au descoperit la persoanele care sufera de celiac&ie prezenta in sange a unui numar mai mare de anticorpi decat nivelul normal. Anticorpii sunt produsul sistemului imunitar, ca raspuns la acele substante pe care organismul le percepe ca fiind nocive. 2entru a putea diagnostica celiac&ia, medicii testeaza sangele pentru a doza anticorpii la gluten: " Eg A t<: Emunoglobulina (Eg A) si anticorpii tisulari ai transglutaminazei (t<)$ " Eg A 6A: Emunoglobulina A (Eg A) si anticorpii 6A$ " Eg A AA: Emunoglobulina A (Eg A) si anticorpii antigliadina (AA)$ #aca testele imunologice sunt pozitive, se realizeaza biopsia intestinala pentru confirmarea diagnosticului.
20
BIBLIOGRAFIE4 +. Borundel Lanual de medicină internă pentru cadre mediiL 6ditura edicală Bucuresti > 1. Hdma L 2roceduri de nursingL 6ditura 6x ponto +onstanta, /> 5. . 5.
21
