Comanda de stat. Pre~ul ~u amanuntul. este eel. imprimat pe coperla.
Redactor: CORINA BU:>E Coperta : PETHE HAGIU Coli de tipar 35,25. Bun de tipar /J.Xl.1994.
c. 115 S.C. UNIVERS"CL S.A.
ISBN 973-14-0133-$
PrefaJa
I (J,ta ultima parte a remarcabilului triptic oonsacrat Bizanfului in colectia ,Evolufia omenirii". Prin aceasta lucrare, Louis Bn3hier a acordat istoriei bizantine intreagct irnpo'rtanta pe care o rnerita ?i care, pina la el, nu mai jusese pusa intr-o lumina atit de vie. Dupa evenimentele ?i institutiile care au facut obiectul primelor doua. volume *, in paginile de fafa sint prezentate citJilizatia, viafa rnateriala, viaja spirituala ?i intelectuala Sttb toate aspectele. Bizan,tul se btwun'i, astjel, ile locttl ce i se cuvine in inilelumgata ctezvoltaTe a sp'iritului uman. lJescrierea obiceinrilor, a modului de viafa, redate aici, nu, j1tseser(~ ounosctde, pina la scrierea acestei carti, decit din stndii de cletali1t ?i rckaineau, ca atare, numai la indemina specialii}Wor. Cititorul poate acurn sa urmarectsca U?OT 'uid,ta de .fa111ilie - de la 1ta?tere pina let moarte - (]atorita descrierii inteTescmte a loctiinfei, a costumafiei, a aTtei culinaTe, a ceremoniilor ,9i a tuturor rafinamentelor acestei cit,ilizaj'ii inat~ntate. Se vor putea cunoa;'ite, de ctsernenea, modttl de viaja al 1-mparattdtti, preocuparile sale zilnice. Vom vedea metropola cu palatele, .cu bisericile, cu pietele sale, rejeatw intortocheata a strazilot' 1 cartierele sarace 1}1:, de asemenea, hipodTmnul, caTe pasiona intreaga populatie, de let imparat pina la ultirnele patur£ sociale. Dttpa Constantinopol, vom 'Gizita oral}ele de provincie : Alea;an(lria, Antiohia, Trapezunt1tl, I~fes•ul, Tesalonicul. Acestea sint prezentate cu int1·eaga lor orig1:nalitate l}i majoritatea au un trecut l}i un prestigiu cu care, la inceput, Bizanjttl nu se putea minclri. Urmeaza 'Gict,ta ntrala : condijii .;;i obiceimi ale Jaranilor, unelte $i in(leletniciri · agricole, pmnicultuTa, cult1tra vitei de vie, c-re;9terea animalelor, apiculttt'f'o,,
vinrltoarea. . . Abu nilenta prodvselor . permitea practicarea co mertul-u.ii 9i exportnl. I ndustriile de lux erau dezvolta.te ·in mod deosebZ:t : stofe de in brodate en l1Ur ~i argint, covoare, t(tpisen"i ~i miitlisnrile, cctre sosetfu din Ohinct pentrtt atelierele impcriale. Literatnra bizantinii nu cste altceva decit civilizatia Alexctndr·iei ndttsa in JJizant si contimwtii de Bizant. Re- · toricc.t, dreptul, istoria, teatr'u(, epopeea, lirismnl, fil~zofia, ~tiinfele ... erm.r culti·vate let un irwlt nivel, intr-.o vrerne in care cea rnai mm:e parte a occi1lentalilor traian in ignoranta. Ohiar ~i invatarnint11.l a fost asignrat fiiTc'i nici o intt'erupere. Pe £le alta parte, arta bizantina, pornin1l de la arta elenistica, f!i-a dez'Voltat, putin cite pnfhi, originalitatea, in special in arh1"tectura, nnde chiar de ln prima ineercctre a -rez1tltat o wpodopera : Sfinta Sofia. .Ji ozaicul, ,acmstii tapis erie straZ.ucitoare fixata pe 1je~nim:e", a ajtms la o fntmuseJe extraordirwra. A poi, .fresca reda senti mente nobile, reprodtwe viafa, portretul ,descoper£1 mnul, sub aspect j1:zic ~i moral". "Datorita Bizantulni, li;nba \~1: cultura greaccl s-au plistrat de-a htngul 'intregului Ev JJi ediu ~i lui ii revine un merit imens in rena~te-rea ~lmanismuiui occidental. Dupa anul1453, carhtran:i bizan#ni, piiras1·nd I mperiul din Orient, a1t foTnwt in Itcclia ~i in Franfa prirnele generatii de f!._leni{Jti, 'Ltn Bc'Lwhlin, nn Erasmus, un Guillaume Bude. In curind, s-ew desahis peste tot cU1'<'1WI'1. cle Z1:mba greacii, fn A ngl1:a, la Lo'a cu·in; impulsll.l era dat. ·
In contimtarea bibliografiei date de autor, vom gasi un 811pliment jJe care a bincV01:t Sa-l alcat1tiasc~, pentTU ediJia de .fujri, Jean flri1.11"llard, (l,irectur de st,udii let Bcole Pratique des Hantes Et11des. PAUL CHALUS secretar ger:crnl al Centrului International de Sintezii
NoW: Aceastii lucrate constituie eel de al XXXII-lea volum din Bibiiotcca de Sinleza Istorica ,L'Evolulion de L'l lmnanite" fondatii de I fenri Berr~ si culldnsii, du pii moarLeu acestuin, de Ccntru! lnterna\kiial de Sinte'J:a, al ci\rni creator a fost.
NOTA ASUPRA VIETH LUI LOUIS BREHIER
;;I OPEREI
Louis Bn\hier s-a nascut la Brest la 5 august 1868, dintr-o vcche familie de proprietari 'rurali ~i de me~te~ugari din departamentul La Manche. Tatal sau era cadru universitar, agrcge, de gramatica, fost mai int!i cenzor, apoi director de studii Ia colegii ~i licce din Brest, Bar-le-Duc, Clermont, Cahors ,Poitiers ~i in cele din urma la Paris. Louis Brchicr era eel mai mare dintre cinci baieti. Cel de a! doilea a ajuns lil1 mcllic rcnumit. Cel mai tinar a devenit filozoful Emile Brcbier, profesor !a Sorbona ~i membru al Institutului Fran\ei in sec~ia de :;>tiinte Morale ~i Po.lilice. A ocupat aici locul lui Bergson. Studiilc jJe care le-a urmat Louis Brehicr, in pofida numeroaselor sale schimlJ:'\ri de clomiciliu, au cunoscut o serie de succcse : prcmiul de onoare penlrn relorid la 'Poiliers, bacalaureat in litere, agrege de istorie la.virRta de 2-1 ani, doctor in litere Ia Sorbona, membru al Institutului Frantei iu ann] HJ:J7. Cariera :m a fost simpla: profesor de istorie la liceele din 3\Iontauban, Bonrges, Heims, Saint-Quentin, i~r in 1899 a tinut un curs cle geografie :;;i isloric anUcil. ~i a Evului Medin la Facultatea de litere din Clermo·nd-Ferrand. A profesat in acest ora~ timp de 35 ani. In anul 1946 s-a retras la Heims linga eopiii ~i milnero~li sai nepop ~i aici a scris trei volume despre istoria ~i eivilizapa bizanlina. A tcrminat ultimul volum en puPn timp lnainte de moartea sa in anul 1951. Pcntru a ob[ine cantitatea cxtraorclinara de informa\.ii de care avea nevoie, efectuase numeroase calatorii ~i misiuni ~tiin(ifice, intr-o' Yreme· in care deplasarilc Ia mari dis tan tc intimpinau inca multe cliflcnltati.
In 1910, a vizilat Venetia, Aleda, Constantinopolul. In Hl12, Homa, Sicilia, ltalia mericlionala, apoi Grecia, ·penlru a stmlia sculplura lJizantina. In 1014 \'enc~ia ~i Tirolnl. In 1930, a efectnat ultima sa mare caliltorie : i\Illntele A thos, impreunii cu prielenul san Millet, nn savant bizantinolog. Ei au parcurs ciilare pe eatiri timp de o luna de zile celebra peninsula, poposind Ia numeroasele milnastiri pcntru a studia tezaurele clc arla bizantina cdc acestora. Drumul sau la intoarcere a fost cu peripefii. Se urease la bordnl unei
~alupe
pen tru a
7
~,jnugc la vapornl care trcbuia ·sa-l rcacluca la Atcna, d1J.r mica ambarcatJunc era cit pc-aci oii naufragiczc in. timpul furtunii. b ~!lr~it, dupii cum scria, in anul 1956; doctorul Canque, Prc~edinte al Socieh'ipi ,l'rictcnii Cnivcrsitiipi din Clermont", ,La congrese1e internalionalc, cl a reprezcntat Franta pcsle tot uncle necesitatca impunea Oicml eel mai competent ln matcric de stndii bizantinc san orientalisticc. Aslfcl, a vorhit rind pe rind in fata savantilor reunip Ia Bruxelies, la Bruges, la Belgrad, la Bucure~ti, la Havenna ~i !a Homa, dind, dar ~i prelu!nd, controlind opiniile sale in prezen}a oamcnilor san a· faptelor. El niciodatii nu scria ~i nu vorbca in afara experien~ei proprii eyi a confrunHirilor f;alc cu rcalitatca". Sa ci tarn ~i acea,lii frazii a acclnia~i prietcn devotat: ,!rni · voi aduce me;·cu aminte de congrc~ul Asoc\atiei Guillaum~ Bude. A fost o lnclntare sa dcscopJr reginnea Provence cu asemenea ernditi, viizind rind pe rind :Kimes, Avignon, c\.rles, Aigues-:'llories ~i Saintcs-Maries-de-Ja-Mer. Brehicr, menm sprini.cn, in prim-plan, cum sc spunc, cu o mcmorie vasta '~i credincioasii, Jmcurindu-sc de o autoritatc superioara in mijlocnl elitei de un1a111~ti, prini.Tc care sc afla 9i Paul -valery~'. Opera lui Louis Brehier cuprinde peste douazeci de lucriiri, citeva su·~, de articole ~i de rcccnzii, buletincle din Revue lzistorique, colaborarea la m
tio;:s ct Bclles-Leltrcs.
18\ic!- l.e Schisme oTienlrd dll XI-e siccle. Paris, E. Leroux, 1899, 312 1)agini. 18(.'[<- De Graecanzm jndiciornm origine. E.· Leroux in 8, 110 pagini. 1GD1- l.'l~ggple de 1 798 d 1901. I'aris, Combet, 1901, in- 8, XII, 334 pagini (Academia de ~tiin\e Morale, Premiul Audiffred 1902).
190l- Bibliographie de l'hisloire de Bgzance. Dezvoltarea studii'lor de htorie llizaritinii din sceolul al X VIII-lea plnii in sccolul al XX-lea (Revue d'Auuergne, Clermond-Ferrand, 1901, p. 3-36). 1 C·04 -
La Querclle des Images. Parls, Blond, 190,!, in- 16, 64 pagini.
HJ\J4- Les origines dn Crucifix dans I' art religieux. Paris, Blond, 1904, in.- 16, 6:l pagini. 1HA -
Un discours iw!dit de Psellos. _Accusation dll patriarclze _ivlichel Cerulaire devunl le Sgnode (imul 1059). Paris, E. Leroux, 1904, in - 8, 83 pagini. (Extras din Revue des Etudes Grecqu.es, XVI., 190iJ, XYH, 1904) prima erlitare a C0dicelui F,:ris gr. 1182, 1~l2- to 14\l.
Les Basiliques chn!tiennes. Les Egliscs romanes. Les Eglises gothiqnes. 3 volume, in- 16, Blond, 1904, 64, 67 ~i, respeetiv, 64 pagini. (Academia Francezii, Prcmiul Charles Blane, 1906).
8
1907- Les Croisades, I'Eglise ei l'Orienl (iU }\foyen Ag'e. Paris, Gahalda, prima edipc, 1907, in- 12, 373 pagini; ediVa a Y-a, 1928, :300 pagini. (Academia Francrza, Fremiul Montyon 1928). 1908- lnva\i'imint. Le II avail historique (in colahorarc cu G. Desdevises din Dezert). Paris, Bloud, HJOS, in- 16. 1910- Clermond-Ferrand, Royal et le Puy-de-Dome. (Ora~e de arta celebre). ln colafiorare cu G. Desdevises din Dezert. Paris, Laurens, prima editie in anul 1910, in- 4, 14R pagini ~i ilustratii; editia a II-a in 1926. 1912- Studii regionalc. L'Auvergne (Antologic a provinciilor franceze). Paris, Laurens, 1912, in- 4, 247 pagini; editia a II-a in 1923. 1913- Etudes sur l'hisloire de .Ia sculpture byzantine. N ouvellcs etudes wr l'histoire de Ia sculpture bi:antine. Paris, Tipografia Ka\ionalii, 1911 9i 1913, in- 8, 92 ~i 6S pagini, 22 :;;i, respcctiv, 23 plan~e. (Raport asupra misiunilor arhe;Jogice.din anii 1910 ~i 1912. Extras din Nouvelles Archives des missions scientifiques, fasc .. 3 ~i 9). 1916- La Cathedrale de Reims: Une oeuvre frangaise. Paris, Laurens, in- 8°, 277 pagini, 56 ilustratii, editia a doua in anul 1920. 1918- L'Art chretien. Son developpement iconographique des origines a nos jours. Paris, Laurens, in- 4, prima editie in 1918, 156 pagini ~i 241 ilustratii. (Academic des Inscriptions. Premiul Fould 1918), Editia a dona, 192S, 480 pagini, XVI plan~e ~i 2S1 imagini. 1920- Les survivances du ~ulte imperial a By::ance. (In colaborare cu Mgr. Battifol). Paris, Aug. Picard, 1920, in- S 0 , p. 35-73. 1923- Tile Greek Cl!Urch; its relations with the West up io 1054. Attempts at reunion of the greek and latin Cllurclles. (In The Cambridge Medieval History, t. IV, Cambridge 1923), in 8°, cap. lX (paginile 246- 273) ~i XIX (paginile 594- 626). 1924 -
H isloire "anonyme de Ia Premiere Croisade. (Gesia Francomm). Text ~i traducere in limba franceza. (Clasicii Istoriei Frantei ln Evul 1Yledin). Paris, Champion, 1924, in- 12, XXXVI- 258 pagini.
1924- L'Art Byzaniin. Paris, Laurens, 1924. (Patriile artei) in-S 0 , 204 pagini, 105 ilustratii. 1930- L'Ari en France. Des invasions /Jatbares d l'epogue romane. Paris, Renaissance du livre, 1930, 211 pagini ~~ XVI plan~e (Colectia ,A travers l'Art franc;ais"). 1932- Riom, JYiozat, Volvic et 1'ournoel. (Ora~e de arta, celebre). In cclaborare cu G. Desdevises din Dezert. Paris, Laurens, 1932·. Dar lui !i ram!nea de scris marea trllogie a Lumii bizantine:
A cesle trei marl vohm!c eraU: necesarc, c1L1pii cum scria Eclouard Salin, ,pcntru a face ca ~tiinta sa profite de extraorclinara eruditie a autorului; pentru a conferi L umii bizantine locul ce i se cuvinc". ~i el adauga: ,Cincl a apamt, in anul 1950, CivilizaJia bizanlina, Louis Brehier avea optzeci ~i cloi de api,, Totu~i nici o urma de oboseala nu se ohserva in aceasta importanta lucrarc, despre care nu s-a.r exagera dadt s-ar spune cii bogii\ia ~i precizla dctaliilor pe care lc con \ine snnt exceptional()". El a avut astfel bucuria de a vedea aparind cartea sa, dm in acela9i timp, cu o oarccare melancolie pe c~~re o scria pe cxcrnplarul ce ni l"a oferit : ,Copiilor · 9i nepotilor mei, le dedic ultimul meu volum, implinire a operei intrcgii mcle vieti de ccrceti\.tor". JEAN C\LDHON i\lcmbru al Acarlemiei din Helms
INTRODUCERE
Expunerea in ordine cronologica a destinelor Bizantu- , lui ~i descrierea transformarilor institutiilor sale politice n)l s1nt suficiente pentru a da o imagine completa a locului pe care lumea bizantina, prin civilizatia sa, n ocupa in istoria universala. Cum trMau locuitorii Imperiului, care erau obiceiurile lor, uneori mai puternice decit legile, cum concepeau ei viata materiala, religioasa, morala, intelectuala, cum au evoluat la acest popor neoelenic, amestecat cu clemente straine, dezvoltarea ~tiintei, literaturii, artei de-a lungul secolelor. Aceste fapte, de o importanta primordiala, constituie civilizatia unui popor. Institutiile ne indica istoria statului, a formarii, a dezvoltarii, a dedl,derii sale : civilizatia constituie istoria poporului insu~i. Ea ne descopera temperamentul, idealurile, viata lui in realitatea concreta. De exemplu, istoria institutiilor ne ex.pune statutul juridic al factiunilor din arena precum ~i detaliile cerenwniilor p~latine ~i ale vietii oficiale a basileului, sau chiar organizarea ecleziastica ; istoria civilizatiei ne va permite sa asistam la o reuniune pe hi"gpdrom, sa descoperim viata privata a stapinilor Marelui Palat, precum ~i practicile religioase ale credincio~ilor. Krause inca din anul 1869, Hesseling in 1907, Gelzer (H.) in 1909, Runciman in 1933, pentru a nu-i cita de*cit pe ace~tia, au publicat despre civilizatia bizantina carti remarcabile 1*, dar ei au inclus sub acela~i titlu istoria civilizatiei precum ~i pe cea a institutiilor ; acest~a detin, de altfel, locul principal in lucrarile respective. In fond, istoria civilizatiei bizantine n-a fost niciodata prezenta,ta separat ~i in ansamblul ei. Opera intelectuala a Bizantului, literatura, arta s-au constituit de nmlta vreme in discipline
*
Notele sint trecute la
sfir~itul
volumului.
11
autonome, asupra carora interesul a crescut in iuncvie de noile descoperiri. Istoria poporului, ~1 modului sau de viata, a obiceiurilor traditionale, a ocupatiilor sale, a culturii diferitelor clase, a ramas inca de stabilit. Pina acum ea nu a fost' cunoscuta decit din :studii de detaliu, pierdute in xnasa articolelor din reviste, sau din publicatii colective apa!·ute la ocazii jubiliare. In ~west al treilea volum al L~tmii bizantine, am incercat sa expunem in mod sistematic, eel putin in liniile sale n'lari, istoria civilizatiei bizantine. N:u trebuie sa ascundem, ~e altfel, dificultatile pe care le prezinta acest program. In timp ce izvoarele istoriei cronologice ~i constitutionale , ale Bizantului sint grupate, cele ale civilizatiei sint dispersate la infinit. AlMuri de informatii pe e
Cartea intii
VIATA PARTICULARA ·
.
"r
CAPITOLUL
INTII
Fan1ilia
in pofida conceptiilor noi, datorate cre~tinisinului, familia antica grec\)-romana a ramas in Bizant celula sociala. Ea formeaza o societate perfecta, compusa di:Q. parinti, _ eopii, servitori liberi, sclavi care traiesc sub autoritatea lui pater familias. Autonomia sa este afirmata prfn fo1osirea. numelui de familie mo~tenit.
I. Numele de familie IJ:t Constantinopol au fosl de h1 inceput in vigoare dou{t obiceiuri diferite: traditi~u elena, care consta la origine in desenmarea · fiecarui individ printr-un nume propriu, urmat de acela al tata.lui sau sau al unui stramo:;; din partea tatalui: Demosthenes Demosthenous, Theophrastos Theodorou etc., dar ·care prime~te, incepind din antiehitate, ad~lga,rea unei poreele 6 ; obiceiul· roman pi'\stmt de imigrantii latini in ora~ul intemeiat de imparatul Constantin ~i continind praenomen-ul : Petrus, nomen gentiliaittm : 1\Iareellinus, cognomen : Felix Liberius (secolul al VI-lea) 7 • !ncepind din aceasta epoca apar obiceiuri noi. Pe de o parte, nomen gentiliciurn, care era purtat de sclavii eliberati, a disparut 8, iar numele unic este uneori mmat de mentiunea tarii de origine 9 • Pe de alta parte,. folosirea de porcde se inmulte~te. Elc nu aveau ht 1nceput
14
vintul pmtlos (fiul) : Arghyropoulos, Strategopoulos etc. u Ceea ce predomina, ca in occident, sint poreclel~ de origine populara, uneori grosolane, stabilite de secole: diformitat'i : nAo:-:-un63wc; (picior plat), zs~Aac; (buza groasa), Kscpet.Aic; (cap mare) 13 ; defecte : cpo:yac; (miilcau) ; trasaturi jizice: p.;xupoc; (negru) 14, /,zux6c; (alb), nupp6c; (ro~covan); diminutit'e de nume de · botez : Nikolitzes, Theofilitzes, Gregoras; nume de animale: airoulos (motan), pardos (leopard), choiros (porq); nume de meserii: Paleolog 7t!X),rxto/,6yo:; era sinonim cu negustor de haine vechi iar Focas, de fabricant de vetre de lut E-cp
H. Logodna
~i
casatoria
1nceputullegal al familiei este casatoria, transformata de cre~tinism, care a conferit consimtamintului reciproc al celor doi soti valoarea unei taine. Se ~tie cu cita greutate a. impus bis~rica conceptia sa despre trainicia legaturii astfel contractate popoarelor germanice stabilite in Occident, in timp ce Asia mentine::jJ poligamia. In Bizant, legea civila, care recuno~tea divortul prin consimtamint reciproc, era in dezacord cu legislatia ecleziastica, care, in practica, a reu~it sa prevaleze. Pe un papirus din secolul al VI-lea,. se poate citi un act de divort intre Fl. Kallinikos ~i Aurelia Oyra, care atribuiau neintelegerile lor unui gem:u rat~ ~i cad de acord sa ingrijeasca in eomtm de fiul lor, Anastasios 16 ; dar ulterior, legea civila a pus numeroase piedici acestei practici 17 • Inovatia cea mai importanta, datorata Bisericii, a fost valoarea de lege conferita logodnei binecuvintate de catre un preot. Ruperea nejustificata a logodnei de catre una din parti era pedepsita cu amenzi pecuniare ~i cu pedepse spirituale 13 • De aici, au luat na~tere abuzuri ciudate: familiile logodeau copiii la virsta frageda, din motive de interese ~i a fost nevoie ca legea civila sa interzica logodna unui copil inaintea virstei de ~apte ani, in timp ce virsta legaU!, a casatoriei era de doisprezece ani pent:r:u fete ~i 15
paisprezece ani pentru biHe~i 19 • .Acordul era incheiat :prin in~elegeri scrise cind era vorba de minori. tn Cipru, logodnicii depuneau jur:;tmint pe moa~te in fa~a unor marto:ri ; ei faceau, de asemenea, schimb de cruciuli~e sau micute relicvare (C:yx6/,m1X), drept garan~ie a in~elegerii lor zo: Ceea ce reiese din izvoare este, in primul rind, faptul ca, urmind pova~a sfintului loan Hrisostom ( Gura de Aur), parin~ii se grabeau sa-~i casatoreasca copiii 21 , iar, ca urmare, unirile liber-consim~ite de catre cei doi sot>i erau tot mai rare. Ele se pregateau fara ~tirea celor in cauza, care emu obliga~i sa se supuna vointei patinte~ti ~i existau chiar petitori, mai ales femei, care se angajau, printr-un salariu reglementat de lege, sa aranjeze casatorii 22 • Nunta. Odata fixata ziua. casatoriei, familiile trirniteau invitatii, ale caror formule s-au pastrat 23 • 0 ceremonie importanta o constituia impodobirea camerei nuptiale, in ajunul casatoriei. Ea era acoperita cu tapiserii scumpe, se expuneau obiecte pr~tioase, in timp ce coruri cintau imnuri specifice acestei ocazii 24 • tn ziua casatoriei, invitaw se imbracau in ve~mintealbe, care, dupa un vechi obicei, erau obligatorii25 • Mirele (vup..c cp~o<;), insotit de muzican~i, venea sa-~i caute mireasa ('iV f-"SDYJJ care i~i facea aparitia, minunat impodobita ~i cu obrazul fardat. El ii ridica voalul, deoarece se presupunea ca o vede pentru prima oara. .Atunci incepea ceremon
16
- - - - - -
- - - - - - - -
- - -
-
~i
pl'ietenii veneau sari trezeasd din somn, cintindu-le cintece potrtvite evenimentului 29 •
· Contraete ~i donaf.ii. So~ii, mai ales in~pind din secolul al XI-lea, erau uniti fie p1·in angajmnente verbalc, fie prin contracte scrise de notari, in prezent?u unor martori. Potrivit dreptului roman, so"tul nu putea instraina zestrea soyiei, dar putea sa o transmita mo~tenitorilor sai 30 • Ea consta nu numai in bunnri imobiliare, ci ~i in mone4e de aur, mobilier, sclavi, uueori ehiar ~i din recolta anului. La rindul sau, sot-ul facea so~iei o donatic, care constituia partea de avere lasati"\, acesteia daca devenea .vaduva ~i care consta adesea in bijuterii ~i alte obiecte 31 •
Ill. Viata de familic Familia bizantina avca intotdeauna aspectul unci monarhii la seara redusa, cu toate ca legile au sH1bit autori~ tatea paterna, devenita o simpla putere de protectie 32 • Sub influenya cre~tinismului, situatia sociala a sotiei a fost ameliorata in mod simyitor. De la Justinian, la imparatii din familia Comnenilor, legile i-au asigurat femeii o protectie eficace, interzicind casatoriile temporare, reducind numarul cazurilor de divort ~i punind la loc de cinste casatoria 33 • :Ximic nu e mai curios in aceasta priYinta decit efuziunile lirice ale lui Leon al VI-lea, in preambulul legilor sale cu prtvire Ia: caracterul sacru al casatoriei ~i asupra frumusetu ceremonialului ce insotea nunta 34 • Dar, 'casa.torh1 implica egalit~1tea conditiilor ~i nu pe Ce!1 a puterilor. Femeia, spunea a.cela~i print, trebuie sa-~i aminteasca faptul ca, a fost creata dintr-o coasta a lui Adam ~i ea ea nu este decit un aliat al barbatului, un ajutor al acestuia. El este men.tbrul principal, ,eapul unui trup unic" format prin easatorie 35 • . Ace::JJsti1 subordonare a sotiei nu se deosebe~te de conceptiile occidentale din aceea~i epoca, dar exista o linie care separa cele dona civilizatii : inchiderea femeil bizantine in gineceu (ftpartamentul rezervat acesteia), uncori sub paza eunucilor. La drept vorbind, Grecia antica cuno~tea deja .obiceiul sepaTarii sexelor, iar eunucii nu lipseau nici la Roma~. Familia bizantina nu este in aceasta privinta mai oTientala, mai asiatica decit aceea a antichitatii grece~ti. Biseriea insa~i reglement~1 cu severitate raporturile· 2-c. 115
17
intre cele doua sexe, dar interdictiile, ca acelea ale Conciliului in TTullo din anul 692, se aplicau vieW exterioare ~i nu organizarii hmiliei 36 • Cum s-a spus pe buna dreptate, obiceit~Tile au fast mai putemice decU legile. Fara indoiala, imparatesele ~i principesele au frapat in toate timpurile prin comportarea lor foarte libera. Este suficient sa amintim unele exemple ca acelea ale .Athenaisei Evdokia in secolul al V-lea, al Teodorei in timpul lui Iustinian, al Sklerenei, favorita lui Constantin Monomachul, al principeselor de la curtea Comnenilor, care se i.!;ltreyineau in mod liber cu savanti, poeti, medici. Dar, cind ie~eau din casa, fe-t;ele lor erau acoperite cu voal ; ele nu-~i faceau apari"t;ia nici la banchetele solemne, nici chiar, incepind dintr-o anumita epoca, in loja imperiala de la hipodrom 37 • .Cazul lor era de altfel de excepyie, iar IJreceptele morale erau mult mai severe la persoanele obi~ lmite 38 • Se intelege de la sine ca, inBizant, ca de altfel peste-tot, existau casatorii in care autoritatea sotului nu atirna prea greu in fata voin"t;ei feminine . .A~a era casnicia lui Teodor Prodromos, poet flamind, casatorit cu o femeie de familie buna, care ii adusese o frun:oasa zestre, compusa din case, aur ~i argint. In curin'd, trindavia ~i purtarea lui urita sfir~ira prin a o exaspera pe sotie; cind se intorcea beat, ea il batea, il certa, ba chiar ii incuia u~a casei. Cu toate acestea, ca o femeie cumsecade ce era, se ocupa de casa, avea grija de copii, i~i tesea singura rochiile de in ~i bumbac, in timp ce nedemnul ei sot cutreiera circiumile, Ea ii repro~a cu amaraciune ca nu i-a facut niciodata cadouri, ca nu i-a dat yreo rochi~ noua de Pa~ti, ca a obligat-o sa ,posteasca" 1)rea des ~i ca a lasat casa sa cada in ruina 39 • De fapt, opinia publica nu era in favoarea femeii. Fara a mai vorbi de glumele proaste, de proverbele populare 40 , chiar ~i in literatura, ea este de regula ponegrita. Kekaumenos a scris ca este periculos sa fii in raporturi proaste cu 0 fenieie, dar este ~i mai ran sa fii prieten cu ea, mai ales daca este frumoasa, deoarece in acest caz ai de luptat eu trei adversari : diavolul, gratia 9i cuvintele seducatoare 41 • Femeile insele nu ave::m o 11arere bunrt despre sexul slab., Pentru Kasia, care a replicat, totu~i., atit de bine l?~ complime:n:tul caraghios al lui Teofil 42 , femeia constituie o nenorocire, chiar daca cste frumoasa; iar daca este mita, pentru ea aceasta reprezinta eel mai rau destin ~ 3 • 18
!nsa.~i Anna Comtlena avea o pa.rere proasta despre femei : ele sint bunc, zicea ea, de bocitoare, din cauza. usurintei cu care varsa lacrhni. dar afacerile Rerioase nu le pl:h esc. Ele s1nt crt ni~te vase gaurite, atunei cJIHl c vorba de a pastra un secret. Pe mama ~i bunica sa, Anna Dala.ssena, ea le considera exeepFonale ~i o Hiuda pe Irene Dukas, aflata in pericol de a fi captura.ta de turci, pentru ci1 nu a, manifestat niei un gcst de la~itate cum fac femeile de obicei 44• Un vocrn destul fie mediocru, Oghndn femeilor, stabile~te pern·t:-;itatea feminina mentionata in Biblie, in literatura laidl ~i in proverbcle JlOJmlare ~5 • Prin urnnre; nu este de mirare ca instruirea femcilor a fost adesea neglijata ~i aproape intotdeauna inferioara aceleia a barbaWor. Femeile. de litere, care pot fi citato in Bizan~, sint putine: Anna/ CoJimena, cea mai cunoscuta,. nu ~1re citu~i de putin rivale 4 H. In cl~1sa de mijloc, eclucatia fctelor era rednsa, ht lucrul m~mual si la lectura Sfintei Scripturi, cu uneie 110~iuni de ~tiint(t de carte '1 ". Oasa em locul obisnuit de activitate al femeilor si ele nu ie~eau de aici deeit foarte rar. Mihail Attaliates', descriind un .cutremur .de pa,mint; po\,.estc~te ca fiind cevar anonnal faptul ci1 se ved~au pe r;trazi femei ,care 1S,i pierrlusera orice pudoare" 48 • In-caminul san, Teoetist3J, mama lui Teodor Studitul, femeie austera, modest(\, S,i l'ezervata, imbracata intotdeauna in culori inchise, conducea en o mina ferma, dar de temut, pc cei trei fii ~i pe fiica sa, aplicindpropria-i educatie pentru a-i cre;;;te bine ~i a-i face sa . . studieze cit mai mult 49 • D:waJ femeile trelmi:om sa iasa din easa, ele i9i acopereau capnl cu un voal eolorat care incadm partea de sus- a fetei a poi cadea pe spate, intorcinclu-c;e J1Tin fa~a 50 • Pa,trjciul * Constantin, care o cres.tea el irtsu~i pe fiica sa Teofano, interzicea ca aceasta sa, fie lasata sa iasa fara a fi insotiH _de numcro~i servitori 51 . Una din ocaziile de a ie~i din casa, in afara participarii 1a slujhele religioase, era frecvcntarea bililor publice, care erau acdea~i cu ale barlmtilor, dcH'. aecesihile pentru fieeare dintrc sexe la ore diferite. Acest
.
* PATRICIU. Demnitate creata de Constantin eel l\Iare, care a desnintat vcchile ordine senatorial ~i ecvestru; titlu onorific, acordat pentru servicii exceplionale, inclusiv conduciHorilor barbari. In vremea lui Iustinian a devenit dcmnitatca cea mai lnalta. Dup:l sec. al VII-lea, a devcnit gradul superior In ierarhia. eunucilor de la: curtea impe-· rialii. Titlul a dispiirut pri~ sec. al XI-lea.
19
obicei era inLr-atit de inriidikirmt incit costumele de baie figurau in trusourile. celor care se casatoreau 52~ . Departe de a fi atenuata, aceasta schimnicie a, femeilor ma,i er8J inc:), in vigoare pina in ultimele zile ale Biz~1ntului. Francesco Filelfo, secretar allegatiei venetiene la Constantinopol in airull420, scria ca grecoaicele vorbeau o limba mai curata decit sotii lor, deoarece ele nu aveau niciodata contact cu strainii ~i nici cu compatriotH lor. ,Ele nu ies niciodata, exceptind timpul nop~ii, decit cu fata aeoperita ~i insotite de servitori; eind merg la biserid1 sauviziLeaza rude foarte apropiate" 5 3. EunucH.· !n Bizant, o earacteristica a conditiei femeilor em folosirea de eunuci, singurii barbati. admi.;;;i sa patrunda in ~tpartamentele lor. Se cuno~tea rolul lor important la Marele Palat ~i in stat pina in secolul al XII-lea, dar mult mai putin locul pe care i1 detineau la persoanele particulare 54• ~A..du9i in m::J,re ~parte din regi~IH0a Caucazului, ei cost::m foarte nmlt, iar legi aspre interzieeau c::.tstrarea copiilor ~i a sclavilor nascuti in interiorul imperiului; dar reinnoire3, lor frecventa demonstreaza, ca acestea erau foarte prost a plicate 55 • Se poate trage conc1uzia ei1 eunucH trebuie sa fi fost destul de nrunero~i, eel pupn in famUiile bogate 56 • Opinia publica le era de altfel nefavorahila ~i ei erau obiectul glmnelor deplasate pe care ni le pastreaza proverbele populare ~i piesele satirice ca ~1f essa eunuwlui, parodie a oficiului divin, unde apare un preot care i~i da fiica de nevasta unui eunuc 57. Servitorii. ~i sclavii. Potrivit rangului social al stapinului, in afara eunucilor, gospodaria mai cupriridea inca un numar (,lestul de mare de servitori de ambe sexe, din patura sociala a celor liberi sau dezrobiti, uneori adevatati paraziti, amintind de client;ii romani ~i de sc1avii propriu-zi~i. In toate timpurile, predicatori, ca sfintul loan Hrisostom 'in secolul al V-lea, sau in secolul al XIV-lea Isidor din Tesalonic, s-au ridicat i~potriva vanitatii celor mari, care, pentru a trai, au nevoio de un personal a tit de numeros sau i~i dau aere cu ostentatic pe strazile ora~elor cu o suita de lingu~itori ~i paraziti 58 • 0 familie mediocra ca a lui Teodor Prodromos compusa din cei doi so~i, patru copii l}i o mama batrina, nu avea xna( putin de einci valeti ~i o doica 59 ,
20
Sclavajl1l nu a incetat sa exfste pina la sfir~itului Jih'ului Medin d
**
ALMUGAVARI. Mercenari" catalani condu~i de Roger de Flor, care s-au pus la dispozitia lmparatului Andronic al II-lea Paledlogul, pentru a lupta contra turcilor (1303-1304). Ulterior, s-au dedat la jafuri ~i dezordini ~~ au intrat in conflict cu imparatul, care nu le platise. sumele solidtate. Uciderea lui Roger de catre basileul Mihail al IX-lea a dezlantuit razbunarea a. (1305). 1n urmatorii ani, partea balcanica a Imperiului a fost pt;stiitli de campaniile a. In cele din urma, a. au cucerit ducatul· franc al Athenei ~i au intemeiat acolo un principat ara_gonez;
21
Existau mijlaace pentru a u~llra pracrearea, araguri eiudate care nu erau lipsite de perieal, aetiuni magice sau fil:wterii 69 . ~~strologii prevesteau se:xul eopilului ~i ii Bta~ bileau horasca1ml la na~tere 7°. :Moa~e, in general fara cuno~Unte rnedicale, dar ~tiutoa.re de retete supe1 s1 itiaaseasistaulana~tere 71 • Copilul adus pe lume era seufundat intr-a sealdataare ~i infa~at cu fe~e, cun1 o arata icoanele cu N a9terea lui Hristos, a Feeiaarei, a Sfin tuh1i loan Botezatorul. Fe~ele ( cpo:crx.~o:~) trebuiau sa fie din lina 9i copilul nu era seas din ele decit dupa patruzeci sau ~aizeci de zile 72 • Problema alaptiirii COI)ilului de di.tre mama era ml>lt discutata in Bizant, precum ~i in alte parti. Oameni im:portanti ca Eustathias din 'l'esalonic, se plingeau ca mamele .ineredinteazii copiii unardaiciiarPsellas,in Elogi·ul mamei sa.le, relateaza o rugaciune urind nou-nascutului sa nu suga niciadata la alt sin decit la eel al mamei sale 73 • Folosirea biberonului nu era bine vazuta. Viata Sfintului Teodor Tiron, dupa un _manuseris din secah:il al X-lea, prezinta un tin~tr vaduv obligat sa-~i creasca el imm~i copilul cu o fiertura de griu ~i de arz lungita cu apa ~i cu miere, turnata intr-un ·vas in forma de pahar. La apa.ritia primilar dinti, ii tHtdea piine de griu, umezind buzele copilului cu vin alb, a poi fructe moi ~i legmne, dar }Jruncul nu gusta nici un fel de earn~ pina nu era clestul. de v~nros~ · · Copilul era dus la biseJ;iea pentru a fi botezat la o sapta~nina ·dupa na~tere, eel pu~in ineepind eu secolnl al VI-lea, epoca in care botezul eopiilor nu mai era pm; in discutie, ba chiar devenise obligatoriu 75 • Ritualul cansta intotdeauna in trei scufundari, dar sint do-vezi ca exista botezul prin stropirea ea1)ului eu :>.gheasrna in<,:a din secolnl al VI-lea, sau }Joate ehiar mai diDainte 76 • Inainte de a ofieia botezul, preotul ii dadea copilului numele ales de catre na~, c:;,re statea in apropierea finului sau, eu 0 luminare aprinsa ]n mina. Se alegea de preferinta numele mmi sfint sau al unei sarbatori (Epiphanios, Paschasios), sau al unei virtuti (Sofia, Elpis) 77 , sau care implica protectia, divina (Teofilact, Teodora, Te~dor). Uneari se ?.nwstetau eu ceremonia botezului ~i unele superstitii, dnd se recurgea la luminari aprinse dirora li se dadea,u nume : cea care fie .stingea ultima era cansiders,ta c3J raspuns al oraeolulu.i ia. Dupa terminarea botezului so revenea acasa cu mare pampa, uneori cu luminari aprinse, intonind cJnteeul n::Hgios : ,Tu e~ti botezat intru Hristos" 79 • 22
ii'dma cducatie. Aceasta avea. loc pentru ambelt~ sexe in a1)artamentni femeilor (gineeeu). 'l'eoctista tinea aici fiii :-;ui pina la virsta de 7 ani ~i ii instrnia ea insa~i 80 • Marna lui Psellos, Teodota, procedeaza la .fel. Ea inter7-ieea st\r-
vitoarelor sale sa spuna copiilor pove~ti fantastice, pli11e de mon~tri 1nspaim1ntatori, povestindu-le ea insa~i ·· epi- · soade din Biblie, care i-au incintat pe copiii din tOate tim.purile : Isaac surmnindu-se, tatalui sau, Iacob birit\cu-· vintat de l1aban pentru ea o asculta pe mama sa, copilul lis us supus pa.rintilor sai in casa din N azaret. Psellos memora toate aceste povestiri ~i dovedea ca poseda asenwnca aptitndini incit f:o fost dat la ~coala la virsta de 5 ani a terminat-o la 8 ani, fiind capabil sa invete Iliacltt pe rost 81 • Mai mode~ti, majoritatea copiilor inv(t\-fLU fabdele lui Esop. Dar studiul ~i pove~tile a.l terna.u cu joaca. Dupa. Sfintul Ioan Hrisostom, bai(jtii RC jucau cu trasuri, cu magaru~i f'~UU cu cai de argila, cu cu"ute de pamint sau de pili!tri:i . .Aqieele, mingile, sistrele, fluiercle, flautele, titirezulaveau, de asemenea, mult succes. Joculcu cinci pietre(ne:y"t'oc.Ad}~), descris intr-1u1 comentariu al lui Tzetzes, nu este altceva decit ~otronul nostru. Feti~ele aveau papu~i (y~y~a, yufLq>oc.~) de ceara, de pamint ars, de gips, pe .care le imbracau cu cea mai mare grija 82 • Nieiodati-t ,nu se aminte~te in texte de e';Qrcitii fizice sau de jocnri violente, dar inforro.atia noa:o;tra este departe dE~ a. f1 eompleta. Gustul bizantinilor pcutru vinatoare ~i, cum vom vedea ceva mai departe, pentru un joe care ar corespunde jocului de polo actual, insa caJare, pa.re sa demonstreze. ca, ]n dasele suspuse, cal ·pu~in antrenamentul pentru aceste exerciW tre1mie sa fi exista,t .inea din .copilarie. · . l"uncrarillc ~i cuHul morfilor. Dt~~i legea romana, care interzicea inhumarea in incinta ora~elor, nu a fost ahrogata dec1t de Leon al VI-lea 83 , multa vreme ea nu mai era aplieat.a, iar dorinta de a face inmormintari in aproviereu, sfintilor sporise numarul cirnitirelor din jurul biserieilor
81 .
·
Pe de alta parte, obieeiurile funcrare, practicate eu zel la. toate clasele sociale, pnrt<1u ineiJ., amprenta antichiU.ttii
paglne. Astfel, exista obiceiul bocitoarelor platite, fernei eu parul despletit care cintau sau deelamau poeme funebre ( myrolog hia), com puse dinainte . .Aceasta mi'mifesta;re teartrala de durere avea loc probabil chiar in biserica ~i uneori
23
mult,imea prezenta i se alatura ; dupa aceea, }naintc ea sic:riul sa fie dus la groapa, cei prezenti, la invitatia peotuluj, veneau sa dea defunctului ultimnl sarnt 83 • Se poa.te cita aceea~i origine ~i pentru r~lte obieeiuri 86 , cea. mai importanta, adrnisa de biserica, com;ta in intilniri: ale ruddor ~i prietenilor la o data fi:xa in jurul morm'intului, pentru f~ relua bocetele ~i a ftducc daruri, uncori prt~jituri ~ 7 , in timp ce in SiTia ~i in .Armenia continua sf'~ se sacrifice tauri ~i berbeci }Je morminte, J:n poficb dezaprobruii clerului 88 • Psellos, intorcinclu-se pe nea~teptate la,. Constantinopol, ~i-a gasit rudele ~i prietenii reunit.i ]n ::1eest moclla eimitir, in jurul mormintului surorii sale, despre care nu ~tia ca, amurit 89 • In timp ce in Occident aceste adunari aveau loc in eea de a treia, a ~aptea ~i a patruzecea zi clupa inmorminta:m, dupa un obicei imprumutat de la evrei, in Orient) acear-;ta, tripla comemorare era celebrata in cea de a treia, a nona ~i a patruzecea zi. Poporul impusese bisericii ceremonia din ziua a noua, care nu era justificata prin nici un precedent biblic. Respectarea celei de a patruzecea zi nu eTa justificata nici de Biblie, nici chiar de obiceimile pag!ne de origine elenica. Bazindu-se pe un text al lui Vettius Valens, care scria in Antiohia in.secolul al II-lea al erei noast:re, Franz Cumont ~ demonstrat ca acest obicei dateaza din \remea religiei astrologice din Babilon. Numercle 3, 7 ~i 40 fiind numere perfecte, marcheaza incheierea unui ciclu lunar 90 • Luna este caJauzitoarea vietii uterine : ea regleaza fenomenele ciclice ale sanatatu femeilor, vegheaza la formarea ovulelor ~i, de asemenea, la descompunerea lor. Obiceinl triplei comemorari ~1 morWor a, fost a,testat la sfir~itul secolului al IV-lea de Constitu,tiile apostoli(~e, redactate in .Antiohia, care recomandau rugaciunile ~i wmenile ~i aclmiteau mesele funei·are 91 • Exegeti, savanti 1 teologi ~i al~ii au fommlat explieaW ale acestui obicei, fi'i,ra a merge insa pina la adevarata sa origine. Poporul credea ca sufletul mortului raminea pe piimint pina in ziua a treia, era judecat in ziuaa nona ~i se prezenta in cea de a patrazecea zi in fata lui Dumnezeu, care ii fi:xa o a~teptare phJ~ la vi·emea invie:rii 9 2. Cu privire la doliu, e;cceptind doliul irnperial, informaWle sint sumare. Imparatul il purta in alb, iar supu~ii in negru; co:!J!emomrea din cca, de a patruzecea zi insernna. l}i terminarea doliului, dar oamenii din popor renuntau la
24
ei dupa ziua a nona; Alte semne de doliu constau in j)i:iQ'Ului, a~ezarefb pe p~un1nt, sf!~ierea ve~mintelor
t~Herea
93 •
.i\Iormintele ~i eimithtJle. 'Irupurile mortilor erau inehL'le in sarcofage de piatra., de marrnura, de porfir, decorate . Sf•;u nu cu sculpturi, potrivit rangului social nl defuncvilor. Cele mai gramlioase ernu ale 1nrpara-tilor, pastrale h~ biseiica Sfintilor Apostoli 94 • ~)arcofagele 'irnpodobite cu scene evanghelice erau :rezcrvate martirilor, sfintilor ~i familiilor de rang inalt. Din cole. deseopcrite la Constantinopol, cnm este ee1chrul :fragment de h1 manastirea Ps;tmathia 95 , sint puttne, 1;e t.:;llld 11oma 9i 1\avenna au furnizat serii bogate. In tcatc timp1uile, rrlnrile :personalitati au· fost · ingro11ate in morminte monumentale, a~ezate in biserici, ca it<3c·l
Thlforminte1e oamenilor simpli, mult mai modeste, erau
sr~rate in p8Jmint. !n anii Hl:35-l937, sap:'iturile arhcologicD ale Universitatii Seotiene Saint-Andrews, conduse
de profesornl J. H. Baxter,. pe amplasamentul 1\farelui Palat din Constantinopol, au scos la iveala, in apropierea fofit~"i J'.Tonetarii imperiale, nn Yl:'l'it.abil chnitir de un ea,racter llopular, instalat in aecst loc, aproape de o biserica, dupit abandonarea Mardui Pal<~~ de dtre imparatii din familia Comnenilor 99. Mormintele erau insenmate adesea prin stele funerare din piatra Ban din marrnuri1, ·pc care era gravata o inseriptie, eare exprima venerarea mortilor de ci:itre cei Yii. 0 * Constructie subterana facuta pentru a adaposti morminte (n. trad.).
25
stela descoperita la Constantinopol (in cartiorul '}'op- H9une) permite sa se observe su!J acrotere, unite IJI'intr-un mic arc, un medalion gol care trebuie sa fi continut portretul defunctului, un oarecare Amachis, apothekarios (intendent al mrui antrepozit) 100 , frigiuJn pl'in na~tere; mort la vireta de cincizeci de ani101. Unmedalioninmozaicde lalifuzPuldin Istanbul ~i o epigrama a·lui Manuel Philes confirrnt\, obiceiul impodobirii mormintului cu un portret 102 • Inscriptiile, in 'general foartc Simple, nu redan, ::tdesea, decit numele defun,ctului, calitatea sa de credlnrios ~i 1Hi.lxi de viata fericita. · [ln felul ucesta cxista un mare numar de epitafuri din secolele nl Y-lea al Vl-lca descoperite la Constautinopol ~i in Asia l\Jiea: ,Scphnas spre fericita amintire, federat* In oastea imperiala, credincios". ,Hcrmiones Thcodoules Domnos, neofit (botezat recent), in virsta 'de douiizeci de ani 1;>i fccior" (Constantinopol). ,Loc de veci (oifcr~t;) al robu!ui lui Dumnezeu, Florentianos ~i al iubitei sale sotii; t>i odilmcsc aici" (Amaseea Pontulni},Aici odihne~te robul lui Dumnezeu Eugenis dececlat in indictionul"'* XII la 12 iunie, In ziua de simhata" Ancy~a (Ank~ra), 12 iunie 56-.11° 8 .] ~i
Alaturi de inscriptii descoperite pe accasta calc, numeroase epitafuii biz3Jniine ne-au parvenit prin texte ~i in special prin Antolog1·a Pala,t1:na, ale direi cih'ti a VII-a ~i a VIII-a contin exclusiv epigrame funerare: eele din cartea a VIII-a in intregime, mai pui;in una~ sint cornpuse de Sflntul Grigore din Nazianz (mort \n anul 389), iar cele~ din c~u'tea a VII-a li apartin lui Agathias din ~Hyri na 104• In. fata acesteLabundente de epitafuri, este Hresc sa se creada ca este vorba de simple jocuri, de poezii de salon compuse in cercuri literare. Ceea ce justifica aeest punct de vcdere sint tocmai subiectele tratate :· l'aul Silentiarius *** scrie un epita,f lui Homer (VII, 4), Agathi as, pecel al unei potirnichi Inincate de un motan (\II, 204). 0 Tnare parte~ din aceste epigrame sint imitayii dupa poeti alexandrini. In sfiqit, in mijlocul acestei soC'ietiiti cre~tine, intr-o epoea in care paginismul era hiirWi'v de * FOEDERAT. Soldat de origine barban'\ inrolat in armata imp.e.ri~la Inipal, existau formapuni conduse de ~efi proprii, cu stalut de trupe aliate: Din sec. al VI-lea f. sint inrolati individual~~ comanda\i de ofj\eri hizantini. ** INDICTION. Pcrioada de 15 ani folosita in fixarea impozitelor, stabilita de catre Constantin eel i\Iare in ~J1::. A dcvcnit ~i un mijloc de cronologie (inceputul unui ciclu de 15 ani fiincl 1 scptembl'ic). *** SILENTIARIUS. Curte:m insiircinat cu tinerea ordinii ~i iini~tii In aduniirile solemne ~i In procesiuni!e' impcriale. Li se incredintau ~i ;nisi-, uni diplomatice.
26
legi 1 este uim5tm locul pc ertre 1nitologia il det,ine in aceste tex~e. Nn este vorba aiei deeit de Erebos *, de Acl1eron, de Minos, de Parcde care scurteaza zilele oarnenilor, de nmzele care il piing pe un tinar muzician (YII, 612), iar IuE u I<:igipteanu1 InergT pin~'\ la a;-i implom pe Pluton f;'i P ·bsfQna s:l-i primeaBcrt prit•tenii cu bunavoint{t (VII, 58). In aeela:;;i timp, eredinta ere~tina a acestor autori, pasiutHti dupilmHologia pi:Jgilli'l, se descopera uneori printr-n Inm1rcr1 nea~teptatii. Etd!:'.ramele lor se gascsc de altJ:d anwstecate .cu texLe de illspiratie pur cre~tina : a~a esto epitaful lui Diogene ~ompus de unchiul :;:i mn:Qn.imul sau, eviscopul de Amisos (Samson) ,eare ii va ·. o.btine lH'it rugaciuniio sale lm loc tn cornl ferici\ilor" (VII,G13); la ttl cste epit~1ful Sfi:nt11bi Ioan Milosthul, patriarhul .Alexandriei (@9-f:i19), scris de· discipoJul s~'iu S()ft:pnios (Y~I, 679) 105 • Bste el~r ca. aici avem d:"_:a face em epitafuri rea:,, C1tre au putut h SCl'ISe jW morrmnte. J<:pigramele p~~ teme rnitologice nn ui'cra, de a.lU'el, nimit deosebit, dac{u avem _in vedere instruirea ve care o llrimeau 8Jutorii ·acestora, cre:;;tinl san pagini, in ~come puhli(•e, ineev1nd cu UnivenMRtea lui Teodosie a] IT-lea, de Capitolium. De mulLa vreme Parin~ii Biseridi, preemu Sfintul Vasile, recunoscuseri:i necesitaLea J3entru 11 de a stndi~:t antiehiLatea Plena. Frin urmare. nti va fi c;nrprinziitor sii intilnim in epiLafurile cornpuse ile Chi· gor:e din N~czianz, ca ~i de sueceSOTii sai din :'ecolul al VI-left, aeelea~i reminiscen~e mitologice, acelea:;;i aluzii 18, Er0hcs, la Hades, la virsta do irnr, la m11zc. S-a mers pina la ~,-i lH'eziee nmti profaJJator de m.orminte Cava fi IJCdepSit t:lc: catre Erinii ** (VIII, 199). Pentm el, ca ~i puntru toti literatii bizantini din toate timpurile, aceasta era o simpla figura retorica 106 • Epigramele funerare ale Sf in t ului Grigore, consae1;ate rudfior si prietenilor sai, Bint interesante si nneori einotionante, OElinonstrind cit de puternice erau aceste sentimei1te de familie in societatea provinciala din Cappadoeia. .Autorul ,,-ol'1)este C11 0 adevarata tandrete deSm'e tatiil sau, fost (lpbcop Naz;ianz, desp1·e marna sa No~ma, a ean1i viata ~i nwarte au fost ca ale unei sfinte, de lJrieLenia sa pcntru
de
,,- Zei ai infernului in mitologia grehca (n. lrad.). "* Divinitati dzlmnatoare in n;ilologia greacii, c:re pedepscau fil.Tii· delerJ'e muritorilor (n. trad.). ·
27
Sfintul Vasile, r;,i de toti cei pe ca,re i-a ccmoscut. Num~rul e:xagerat al textelor dedicate aceleia~i persm1ne (52 pentru mama. sa) ne impiedid1 sa credem ca epitafurile ·sale au putut fi gravate pe morminte. Acela~i lucm se poate spune 9i des pre epigrame in care el blameaza agapele rituale tinnte la mormintele martirilor 9i cf,re degenerau 1n orgii (VIII, 166 la 176), ca ~i pe acelea privitoare la profanarea cinlitirelor, nelegiuire, se pare, foarte raspindita in Cappadocia: nwrminte deschise pentru a gasi in ele aur, biserici eonstruite din piatra luata de la morminte. A_ceste blesteme au putut fi inscrise pe stelele funerare dn1 cimitire, dar nu pe morminte.
IV. PI'oprietatea de famiUe Proprietatea, definita prin dreptul roman ~i prin legislatia imperiala, constituia baza economica a familiei. Tatal, in geneml, nu era unicnl detina.tor al proprietatii (regim dotal, 1)arte de averc lasata so~iei de sotul decedat, copii emancipati etc.) dar el era singurul in mil_surto sa redacteze actele care il priveau : testamente, donatii, inchirieri, dezrobiri de sclavi. etc. Cu ajutorul acestor acte ~i in special cu al testamentelor ne putem face o idee des1)re averile familiale. Din pacate, marturiile care ne-an parvenit nu se refera decit la marile averi ~i nu ne permit s~t ne imaginam veniturile familiilor mai putin bogate. ' Sfintul Grigore din Nazianz, care nu fusese niciodata casatorit, a redacta.t testamentul sau inainte de iulie 381, pe vremea cind avea loc al doilea Coneiliu ecumenic la Constantinopol. Bunurile S2vle constau din schwi, domenii funclare, mo~ia parinteasca, din Sazianz, teren pentru cre~terea animalelor domestico; turme de oi, herghelii de iepe etc. :M:ai poseda de asemenea alte dcma domcnii, ye~ mintc de aba, de matase, de postav, tnnici ( stichru1:a), mantii (pallia), bunuri lasate ca mo~tenire pentru dia,r;::~Jni ~i pentru laici 107 • Averca sa mobiliara consta din 135 solidi (monede de aur), impartiti intre mai nmlti legat:rcri, dar aceasta suma nu reprezenta decit o mica parte, dupa, cum o arata rentele lasate mo~tenire rudei sale Hessina, pentru a-:i permite sa traiascrt impreuna cu cele dona :fiice in tr-o cas a rurala 1°8 •
28
fPrefata unei Novelle a lui Iustin;an arata ce pntea sa reprczinte !n secolul a! VI-lea averea unni mcmbru a! elasci senatoriale 109 • Este Yorba de testarnentul lui Hlerios, oir [;lcriosis.simus, a oiirui executarc a dus ·Ia netntelegeri in Ire mo~tenitori. Ace~tia slnt eei patru fii ai sai, Constantin, Anthemios, I\allipios, Alexandru, care poarta titlul de vir clarissirrms*. Gel mai mare, Constantin, privilcgiat, a !un t casa piir!ntcasca din Constantin opal, inca o cnsii in Antiohia ~i domcniul suburban In Copariis. Ceilalti trei nu PU primit dcc!t tcrcnuri suhurhnne;, case pentru stiiplni (praeloria), c,ladiri pcntru exploatare (aedes), priivalii ~i ateliere (officfnoe), griidini, rezervor de apa, rmmej (h!lppodronms'~ Acestora le.era inter:-:isii instriiinarca domcniilor mo9tenite pe ca~e crau obligati sa lc ·transmitii mai dcparte urma~ilor lor, iar daca lllml dintrc ei murca fiirii a avea copii, partca sa revenPa celorlalti frai.i. Tn plus, prin codicil, Hierios ho~ara~te cii domcniul din Coparia, dat lui Constantin, va rewni fiului accstuia, Hierios, care va fi emancipat la moartea testatorului. Se poate desprinde din aceste dispozi~ii dorinta de a asigura unci familii bunuri perpetue ~i inalienabilc]. ·
In secolul 8,1 VIII-lea,, o familie bogata era aceea a lui. Teofanes Marturisitorul. Parintii sai, Isaac ~i T.eodota, posedau o insula in Marea Egee cu numero~i sclavi. El avea v\rsta de trei ani la moartra tatalui si'Lu, care fusese facut strateg al themei** J\'Iarii Egee. La virsta de 10 ani, conform practicii aminti:te mai sus, a fost ·logodit cu o bogata mo~tenitoare, Megalo, pe care a luat-o de sotie cind avea 18 ani, pentru a o asculta, pe mama sa. Dar cei doi soti intra fiecare in cite o rnanastire si Teofanes s-a retras 'in cea de la Polichnion, care facea parte din averea mo~tenitrt de el, dUJ.la aceea, a fondat alta la Kalony~noR, pe unterencareapi1Xyinusc, deasemenea, tata}ui SaU. In acest eaz avem un exemplu de un domeniu fondat in parte pe seculariz<.rea de manastir.i, cu titlu de charistikia110. · ..~.-l.Jte mari a;veri, mai ~"los clupa rena~terea comertului maritim in sccolele al X-lca ~i ~tl XI-lea, proveneau din afacerL De exemplu cea a lui Mih~1il Attaliates, care a povestit t=5l insu~i pTopria sa istorie in Diataxis· (regula-
aJ
* VJH CLARISSIMUS. Titlu onorific acordat in sec. III-lea senatoriior romani, dar care s-a devalorizat treptat dupii sec. a! IV-lea, ajungind sa fie folosit de funct.ionarii subalterni. ·In vrcmea lui Justinian, titlu! ajunge pe ultimul loc In ierarhia celor trei grade ale demnitiiplor. VIR GLOHIOSISSIMt.:s. Titlu creat de Justinian (eel mai inalt in ierarllie, rezcrvat patriciilor, consulilor etc. Ulterior a deciizut ~i el). · ** T~EME. UnWiti administrativ-militarc ale Imperiului, rezultate din irnpartirca fiicutii de Hcraklios in scopul descentralizarii ap:lriirii statului. Erau conduse de cite un strateg, care depindea direct qe imparat. El avca ~i atrilmtii civile, inclusiY judiciare.
29
mf'nt), redactat pentru fundatiilo' :;;ale caritabile111 • El s-a nascut la Attalia, in prinml sfort al veacului al XI-lea, din parinti de o conditio destul de modesta. J\!Iai tirziu, a trebuit sa cedeze partea lui de mo~tenire fra~ilor ~i surorilor sale. Pe la anul 1034 a venit la Oonstantinopol sa-~i faca studiile. [S-a casiltorit de doua ori ~i una ctintre sotiile sale i-a ad us o proprietatc la Flodesto; pare sil nu fi avut ctecit uh fin, Teodor, care a fost notar impe1:ial. Jurist ~i om de afaceri renumit a facut avere prin operatiuni iinanciare ~i a devcnit in felul acesta independent. Bunurile sale constau mai ales din case de inchiriat. El a constrnit numeroase asemenea case, care-i adticcau mari veniluri, pe terenul mo~tenit de la sotia sa H.odosto, pe care cutremurele de pamint ~i incursiunile du~manilor le distrusescril. Acest earlier, situat in partea de apus a ora~ului, era in apropierea nnui port foarte prosper, frecventat de venetieni. Ca o favoarc, sub donmia lui l\lihail al VII-lea, fiind antJ;ypaios* $i jlldecator al dromon**-ului, el a obtinut in anuL 1074 o scutire to tala de impozite pentru . proprietatile ,:de din Hodosto ~i din hriprejurimi112].
in
0 avere mai modesta, da~· care asigura un venit destul de important, a fost aceea a lui Teoclor Karabas, prohabil un preot casatorit, al carui testament exista, fiind reclactat in anul1314 in prezenya a 18 preoti din aceea~i localitate ~i a doi cMugari din manastirea de la Peribleptos 113 .* [Cilsiltorit de dona ori, el a donat copiilor din prima casatorie ?estrea mamei lor ~i a imparpt bunurile sale intre cea de a dona sope, copiii sili ~i mai multi fii adoptivi. Averea sa se compnnea din ~ase case cu nnul sau ,1ouil etaje, in vccinatatea milnastirii l'eribleptos, stapinite in comun cu uepotul sau Ioan din Atlalia, ceva mai departe alte lucuinte, dintre care una avea curte en o fintina si un rezervor de apa, alte doua avind o curte comuna, 'o alta cu un singu~ ctaj avind a co peri~ sub forma de cupola ~ i ccloane. El de\inea in afara de acestea, plantatii de vita de vie, cicrczi de vite, turme de oi, vinuri in pivnite, griu ~i alte cereale in hambare, o trasura (xouC()(A"'J"r~pwv), nn magar, galcp pentrn scoaterea apei din fintina, ccanne, cuferc pentru imbri\caminte de lina, patnt euverturi de matase, douii relicvarii de argint, o centura de argint aurit valorind 8 nornisme, dona inele de aur ~i dona de argint, o sumil de 52 duca\i, in sfiqit ipoteci in valoare de 17nomisrne a supra a dona caseJ
Daca, a~a cum s-a presupus, acest testament aplu·tine unui preot de tara, ol dovede~te o veritabila avere. Fara * ANTHYPATOS. Demnitatea apare in sec. al VII-lea ~i cste legati\ de tit1ul de hypaios-dcmnitate cu care Iustin·ian a inlocuit-o pe . cea de con~ul. A. ar fi deci echivalent cu un proconsul. ** JCDECATOH.II HIPODHOMULCI. Instanta creata in vremea lui Yasile I. Era situata sub porticnrile din jurul bipodromului. Se ocupa ·de procesele intre demnitari ~i func\ionari.
30
1ndoiar::>vU eu placere domenii run1le care le asigurau aprovizionarea. Se pm1te vedea, pe de alta parte, ca Iocuintele de inchiri~1t emu nmneroaRe in ora9e, incepind din secolul al XI-lea, cemt ce lasa s;'\. so rresupuna ci:\, ,mica burghrzien 9i clr.sele nevoia~e lccuiau in apartaml'ntele pe can• le inchiriau acestor:=t proprietarii ~i uneori speculantii. ~i"iri1ne$ti
CAl'ITOLUL II
Viata 1nateriaUi Dupa ce. am deseris viata (le f;:Hililie, relatiile clintre memhl'ii Sai, chdinile pastrate ]JCntru a Sal'ba.tori evenimentele. mLrC rnarcau trecutul Sau, este IlCCeSa,r Sa adUrtfHU m.artmtile care neinformeaza asupra trebuintelor esentiale ale . atJestor mici grupuri sociale : locuinta, costumul, llmna, cu elemente de lux mai mult sau mai putin accentuate, in functie de conditHle soeiale.
I. Locuinta Casele bimi eonservate din regiunea bazaltica a Siriei centrale, evacuate de locuitmii lor in fa~a invaziilor arahe 9i abandoua,te in mod definitiv, au ramas intacte, iar cea, mai mare parte sint dahtte dupa en1 seleucida* *ERA SELEUC_IDA. Are ca an de inceput 312 i.e.n. (data intrarii a lui Seleukos in Babilonia). Folosita ln Orient..
~iumfalc
31
cu inscl'iptii grcce~ti. Construite intr-un n1immat apareiaj cu imbinari vioaie, cu galcrii, cu balcoane acoperite, cu terase, cu bueatarii subterane, cu grajduri incapatoare, ele a testa existenta unei vieti confortabile ~i opulente, dar, en zidurile lor grease ~i strapunse de putine fercstr'e spre ;;trada, ele nu ne pot oferi o idee exacta despre locuinta biza,nt.ina114 . Jntreaga aeLiYibte a casei avea loc intr-o curte interioara care marginea apartamentele de h1 mai multe etaje. Singura u~a spre strad~1 era precedata de un mic · pridvor flancat pe o 1mrte de un turn care servea ca locuinta pentru roriar, iar de ecalalt:'i, parte, de o locuinta n'zcryata oaspetilor115. Totul se asemana oarecum cu a~ez{crile unei m8J18stiri. Pe strilzile cu portieuri, obi~nuite in Sirian6, casele nu faceau co,rp comun cu galeriile. · Foarte deosebite emu casele bizantine pe earelecunoa~. tem din monumentele 1mpcdobite cu figuri, ca bordura mozaicului din Yakto, descoperit in anull932 ~i care reprezinHi eladiri publiee ~i case particulare din Antiohia secolului al V-leam. In loc sa 8o izoleze de stratL1., casele erau prPvazute .en ferestre, cu· lungi deschideri dreptunghiulare in zid, unemi chiar cu o galerie descoperita ce aminte~te de a~ezl:JJ rea unei ease din Serdjilla (Siria Oentrala). Fiecare easa,, pnrb numele fonclatorului ei. Cea clemunita To Aeov-rLou casa lni Leon, avea fatl1Jda de euloare verde, prevazuta eu dona u~i recLangnlare : era im"81ita cu un aeoperi~ de olane ro~ii cu dubla panta ~i impodobita cu coloanc, care sustineau o arhitrava. _Casa ltti .A.rd('l,bur avea mai multa })restanta : era. o cladire din caramida ro~ie cu o fer.eastra prevazuta cu bare de aceea~i culoare. Acoperi~ul; in dona ape, se termina intr-un fel de l)iramida. in partea stinga se afla o sal a lung-a, maseata de o cladire rruti mic8, ·lli. se 1mtcau observa doua cupole. Archtlmr se afla la Antiohia in ealitate de rnag·ister militum per Orie·ntern (450-457). Mai poseda o casa· linga Constantihopol, pe promontoriul Sosthenos, cumpamta de Hierios, al earui testament l-am semnalat dejaus. La poalel~ unui deal de linga Antiohia, acoperit de culturi in terase, in mijlocul unni peisaj proaspat, cu un m·izont montan, sapaturile au scos la iveala ruinele unei vile din secolul al III-lea, modlficata dona secole maitirziu. Salile sale incapatmwe ~i curtea cu exedre erau pavate cu frumoose mozaicuri, dintre care multe ayeau un fond
32
aurit119. Er3, un adevarat palat de tip oriental, emnpus . din dona parti separate printr-un culoar central, pc o pfl,rte fiind situate apartamentele iar pe cealaltii sMile de receptie. Aceste locuinte bogate nu ne pot da vreo idee ~i despre locuinvele caselor de mijloc. In ora~ele inari se constnJ.i~m case cu cinci etaje (in mod exceptional cu 7 sau cu 9), incepind din secolul al V-lea. Etajele erau inchiriate la o:o:uneni mai putin instariti ~i adesea se iveau neinteleger~ intre locatari. Tzetzes se plingea de vecinii care, ca tirmare a spargerii tuburilor de scurgere, evacuau apele menajere pe 1'1carP 20 • !ncepind aproximativ din secolul al IX-lea, casa burgheziei instarite, cu dona sau trei etaje, era construita, fie din apareiaj alternat cu caramizi ~i cu piatra aparenta, fie din piatrrL acoperita cu stuc, adesea policrom, cum se vede pe n1.ozaicul din Yakto ; mannura nu se folosea decit l)entru palate. Fatada principala, dind uneori spre o strada cu porticuri, putea fi ornamentata la marginea aco})eri~ului ~i pe corni~ele proeminente care separau etajele; bakoane ie~ite in afara permiteau sa se priveasca spre straclli121 • ]ierestrele erau de forma dreptunghiulara sau curbate, prevazute cu mici ochiuri de sticla fixate in rama de gips ; acestea erau in general prevazute cu zabrele. Acoperi~urile erau in forma de terasi1 sau in doua ape. Cele dona tipuri de acoperi~ coexista in reprezenU1rile de ora~e, in mozaicuri sau in picturile din manuscrise122 ~i, cum s-a vazut, in Siria., deasupra caselor im1)ortante se inl'!Jtau cupole. lJ~a de la intrare, in forrn}1 de balta sau rectangulara, era adesea din panouri defier, impodobita cu piroane cu cap mare. Se vedeau de asemenea la fataclele caselor bogate, sci:iri exterioare impunatoare din piatra sau din marmura, care conduceau spre o u~a sub forma de trapa123 . Se vede ca,, cu toate precautiile necesare, casa bizantina nu mai era izolata ~i la clistanta ,de viata ora~ului, ci avea, precum casele occidentale din secolul al XU-lea, largi deschideri spre lumea exterioara. Aceasta o demonstreaza ~i regulamentele stradale, care interziceau · deteriorarea caHor publicel 24. 1n interior, camerele erau dispuse la diferite etaje in jurul unei sali mari, triclinium, plasata la parter sau la primul etaj, dar a carei inaltime era egala cu c()a a cladirii respective. Aceasta era sala de receptie, rezervata 3 -c. 115
33
bal'batilor. Gineceul era la unul din etajele superioare. Etajele ~i acoperi~ul erau sustinute de coloane din rharmura sau din lemn, dupa posibilitMile locatarului. Se acorda de altfel o mare importanta ornainenta;t,iei : pardoseli pavate cu marmura sau cu mozaic, zi.quri cu lambriuti de marmura sf1u decorate CU picturi .laice Sa1J- 'religioase, plafoane din cedru etc. Camerele nu erau separate uneori dec it ]Jriri panouri de scindura125 . Casele p.opulare erau in $itrpanta, cu birneacoperite cu trestie. Un contempora.n al lui Eustathios din Tesalonic, Pediadites, descrie starea jalnica a colibelor taranilor · din Corfu, unde ~WOI)C ri~ul era din stuf lega.t cu iarba. Podeaua acestor case saracacio8JSC era din pamint batut, presarat CU 8Coici, ia,r lit ceJe de conditie mijlocie era din lemn san caramic1a126 • In mult'e case, ca ~i in manastiri, exista o sala rezervat.l, incalzitului ( f.l'X'(c~pd 9 v ), in afara lmcatariei 1mde caminul, a~ezat foarte jos, era incalzit cu lemne. Unele :?uYOftu ~i cuptor pentru coacerea piiniL Fumul era evacuat pri:n burlane cu patru Iaturi 127 . Prezenta latrinelor in toate easele est e a testata prin legi ~i de catrenumero~i Sc:lriitm'il28 • ln sfi:r~it, casa era inconjurata de dependinte~qare dovedesc sptritul practic al locatarilor, preocupati de confortul lor si avea numerosi servitori. JYia.i intii e:xista curie~, cu ie~ire spre strada ~icomunica printr-o alta. u~a cu vestibulul : aceasta era destul de sratioasa pentru a se putea desfa~ma 111 ea exercitH de calari!;J· 1n mijlocul curtii sc DJfla un rut sau un rezeryor de ara. In continuare exista o gradina, in care se gaseau uneori bi:iHe particulare. Gra,jduri ~i staule pentru vite se gaseau chiar h't ca,sele cele maisamcel29. Evlavia locuitorilor se manifesta prin numel'oase repl'ezentari ale crncii pe ziduri, }Je u~i ~f chiar pc acopex;i~uri, dar coneiliilc biserice~ti interziceau sa fie reprezentata pe pardoseli 130. Inscriptii pioase se gas.ean pe pt"Tet,ii vesi<~bululuil 31 • Multe locuinte bogate detineau o capela provriel 32 ~i chiar familiile cele ma.i modeste aveau ieon·osltt81ll lor, paraelis nnde er;.m atirnate sfintele imagini1 33 • To?vte iriformatiile date de scriitori sint confinnate prin modul de aranjate a caselor stravechi ale caroi' pa,rti sau ruine mai exista inca . .Astfel, casa nobiliara din :ilfelnik (Ma.cedonia), care dateaza din secolul al X-lea, este eonsbruita in ~1pareiaj altcrnat, pietre ~i cara,mizi foi'lniiHl figuri geometrice. Ea este flancata de un turn de apaxare patrat. !n interior, o mare sala avin'd inaitimea cit cUi-
34
direa propriu-zisa iar in junil ei sint dispuse pe doua etaje camere latalatul unui mare demnitar ne este descris de catre fondatorul sau1 Teodor. JVIetochites, mare logothet* al lui .AndroniC al H-lea. Un superb palat, care cuprinde o capela,: gradini minunate cu ape ti~nitoare aduse cu mari cheltujeli din imense rezervoare, era situat in centrul unui maret J;>i bogat domeniu. Dar 'l'eodor, compromis in razboiul dintre .Andronic al II-lea ~i Andronic al III-lea, yazu }Xtlatul sau distni.s. din ordinul invingatorului, in anul 1328 138 ..
H. MOBILIERUL Mobilierul care umpiea apartan1entele ne estecunoscut mai ales din reprezentari figurative, adesea greu de datat, cacio pictura din secolul al XI-lea sau al XII-lea, reprod ucind .un interior, poate fi copia un,ui origina.l mai v:echi.
* LOGOTHET, Inalt functionar al statului, similar cu un· ministrn modem. Functia se constitttie incepind din vremea lui Iustinian. Existau: un logothet al finantelor publice (logothetes lou ghenikou loghisleriou), un altul al· armatei (care se ocupa cu distribuirea soldelor), un logothet ,al turmelor", care raspundea de domeniile private ale imparatului. In timpul Comnenilor apare,un logothetes ton sekreton (,a! birourilor"); insarcina_t cu controlul fin::mtelor ~i al administratiei. Mai tirziu, acesta devine marele logotliet, asimilabil unui prim-ministru. Un caz special era eel al .logotheiu/ui dromului (dromos '=,drum", ,cursa"). El era ~eful diplomatiei, dar raspundea ~i de functionarea po~tei,. de activitatea poliJiei ~i de legiiturile cu strainii stabiliti pe teritoriul Imperiului. Funcpa sa a aparut in ·sec. al VIII-lea. · 35
:In l'lus, in artele figurative ale epocii Paleologilor, se e.onstata introducerea sistematica de ·clemente arhitectonice si accesorii antice. ' Frumoasa lucrare a generalului de Beylie asu}Jra · Lomtinfei bizantine prezinta un intreg repertoriu de desene de mobila: scaune, mese, duhtpuri, obiecte diverse e:xtrase dinmozaicuri sau din picturile descoperite in manusmise din toate epocile1 39 ; nu ne putem referi h1 acestea decit eu prec::J,utic ~i corelind cit mai nmlt cu putinta atcsl:ai'ea l~r vcu ac~ea a scriitorilor sau a pieselor care au ajuns pm~~ la nor. Un fmute frumos mozaic mural de la biserica din Dafhe (sfir~itul secolului al XI-lea), al carui subiect este X a$te're(t .Pecioarei, rPprezinta un interior somptuos al unei case aristocmtiee140 . Se poatc vedea aici un pat acoperit cu o bogata tapiserie impodobita c11 desene r0prezentind legende: Lauza este acoperita 1)e jumat~•te cu o cuvcTtura brodata. 0 senitoa.re agita deaRupra cavnlui ei un evantai de pene141 ~i doi din tovara9ii sai, imbraca\i elegant, aduc mincaruri in cu'pe. 0 ll11Dilil9a, cu }Wosopul pe brat toarna a-pa dintr~un ceainic inlighearml de cupru in care este introclm; copilul nou nitscut. in anumite descrieri se vorbe~te despre dula,puri ince,str:1te in perete (-ro~ xcxp'f1apw:,), ~i s-au gasit unelein .. ca::;e]e din Ha,uran 9i la Oonstantinopol, la p::tlatul TekfurSera.i, in forma de ni~al 4 2. Dulapurile mobile se pare, dupa reproduceri, ca nu se fohme::m deeit ca biblioteci. Ele erau preva.zute cu n~;fturi, pe , obiectelor de im bra.:. ca1ninte ~i a obiectelor pretioase se foloseau cufere. La Expozitia de arta bizantina din anull931 se rmtea vedea un panou al unui cufar provenind din Cairo (seco1ele VI- VII) 14'1. Bl este confectionat din placi de lemn fixate intr-o rama, unele netede, altele impodobite cu omamente sculptate : animale alergind in voluta, tulpina onclulata, incadrata de pati·u lei, entrelacsuri etc. Cufarul, rnai mic, al catedralei din Terracina se remarci1 prin · ornamentatia sa zoomorfa, cu animale reale §i fantaBtice cu scene de vinatoare sub arcuri in semicere sprijinite pe c.oloane sub forma de fus in elice, avind capitelurile ~i bazele asemanatoare. .Acest decor in stil oriental il11i:lica un obiect important, dar a carui datare este nesigWf'am.
de
36
Se cunosc mai ales casete destinate pastrarii bijuteriilor sau obiectelor de n1ici diinensiuni, ca ladita de lemn pictat din coleetia Volkonsky l s0colul a] :XfTl-lea) 146 , ca inJ.portanta serie a elegantelor cutii de filde~ uncle, in rame executate din rozete, uneori din rnonede, apar teme rnitologice, episoade din viata lui Adam ~i a Evei, subiecte specifice, vinatori, gladiatori etc. Toate aceste opere rafinate, din secolele al X-lea ~i al XI-lea, nu se gaseau, bineinteles, decit in casele aristocrate ~i sflr~eau prin a imbogati tezaurele bisericilor14 7 • Ounoa~tem mai bine mobilele de baza ~i, in primul rind, mesele care erau folosite pentru mincare, rotunde, patrate, sau dreptunglliulare. Forma rotunda parea mai solemna : a~a era mal'la impe1·iala pentru banchete de la Tricliniumul celor N ouasprezece paturi* 148 . Alaturi de mese de lernn, exist?.u altele din materiale pretioase nu nup1ai in Palatul Imperi:>ol, ci J7i in locuintele celor bogati149 . In familia marelui propriotar paflagonian, care era Sfintul Filaret, intilnim o masa rot"Qnda, antica,. incrust8,ta cu filde~, aur ~i argint, atit de mare incit puteau sa se a~eze la ea 36 de invitatil50 . Dar masa patrata. sau dreptunglliulara, adoptata de J-3iseriC~1 bizantina Ci.l, altar pentru liturghie, pare Sa fj ayut o fulosinta curenta151, atat cea cu patnt picioare, simple sau unite prin RiJinghii, cit ~i cea sprijinita pe arcaiJuri. Scaunele var'i?vu de la cele cu spatar, adevarate fotolii (ka.th.edr8 )1 52 , folosite pentru servirea mesei, pintl la ba.nci f;li' simiJle taburete, ca,re trebuie sa fi fost cele mai obi~ nuite. Exist::m, ue- ::-~semenea, scaune joase faxa spatrur, sprijiniie pe ~ase picioare patrate, reunite prin arcuril 53 . Paturile, cum ne-a denwnstrat-o mozB.icul de la Dafne citat mai sus, emu sprijinite pe patru picioarc ~i ridicate Uf5or ,spre ci:'tpatii ; cele care par ridicate, ~i la care se putea ajunge cu ajutorul unui taburet, sint prevazute la cap ~i Ia, picioare cu tablii de inaltimi inegale; altele sint in intr·t:~gime plat e. Picioarele, dcstul de groase, nu pot fi dceit din lemn ~i sint in general foarte ornamentate. Patu·rile celor sruraci emu mizerabUe, dcspre ele ne putem forma o ideea din reprezentarea rniracolului cu vindecarea Ologului 154 . Huminatul casnic era asigurat fie cu opaite en ulei xo:vo-Yjl.o:, /,uxvtov fie cu faclii 9i luminari ( xzp~wv) 15 i'. >\< TRICLIKICM-CL CELOR 19 PATCRI. Incilpcre In Palatul. Jrnpcr}al In care se ·pneau banclwte, la care mescnii se a~ezau pe patmile cure putcau cuprinde, Iiccare, cite 12 persoanc.
37
Thlarile mi.1zee det.in numeroase opaite de pamint ars, ne:-:muJtuit, c;:n·e dateaza din secolele al VL-lc<.L ~i al VII-lea ~i provin din Siria, din Palestina, din Bgipt ~i din Africa. Jme sint mu,rcate cu medalioane sigilafp en inseripfii ~i diverse ornamente. Un opait descoperit Ja Beirut este decorat cu panni a~ezati fata-nfata, de fiecare parte a unui hom* asirian156 . Lampilepoarta adesea insOriptii I)iOa>:ie, ca : ,,Lumina lui Hrisios striUuce~te pentru toti''157 • Anumite opaiye aveau un recipient rotund, fara tearte, cu un cioc foarte marc. ornat en volute. Gasim acelll si ,, tip de opait cu o toarta in form_a de ineL Altele avenu u~1 recipient apro8pe oval iar ]n ].oc de toarta un miner plin. Cele ImLi yechi nu aveau in partea concava a cliscului decit un sing·ur orificiu de aerisire care servea la intr-oducerea nleiuh.ii ~i a aenlui de bronz, o~. sau filde~ en e21re se ridica fitiluP5s. 'J'inute in 1nin~t san agavate, ac{,lste lampi se puteau adapta la m1 candelal>ru sustinut pe trei })icioare15ll, san ht o lustra eireulari'i de hron?. in formi'L de dise, pre,~azut cu orificii (polycandilon), sustinut de lanturi. Aceste lustrf' ser-,-ean, fa,r:'J. indoialit, ht iluminatul bisericilor ~i se fiieeau unc>mi din aur sau din argint, dar dimensinnile irwder:;te ale unor::t dintre aces tea, pe car.e le poseda muz.eele; ne permit sa vresupunem ca se gaseau ~i in cnse partiro~u,
culPTe1C0.
C'andelabrele, in general eu trei picioare, ~i mwori impodobite en emailuri, pute~w face parte din rnobiliernl ca:;,t>lor hogate, dar se puteau vedea mai ales in biserici, de~i niei o lege civilit san hisericeasc{L nu irupiedica persoanele 11articulare sa foloseascr~ facliile ca simple lmninilri. S-a yazut, de altfel, ca un sfe~nic figura printre bagajde · ba.~ilcului eare pleca la r{\zboil 61 . Se foloxeau de a:::~emenea, Lortele, de 'exemplu la Teodor Prodromos 162 • Trebuie incluse, de asemenea, in mobilier toate obiectele, -vase de 1mcatarie, o~iccte de toaleta, necesarc yietH de zi en zi a unci familii. IIJtr~un poem dedicat binefacatorului :'ian; sebastocratorul**163 , Teodor Prodromos enumera tmcte cheltuielile necesare repararii ustensilelor si va:WJor Sfule (te hucaii'\ric ~j pe care llU lemai poate SUporta. * HDl\1 Ornament In forma de trifoi, de origine asiro-babilc;miana. *'' Sl~VASTOKHATOR. Din Seuuslosf Augustus = ,Preaslavitul". Tillul eel mai iualt al icrarhiei impcriale, crc:1t de Alexios Comnenul in anu11 001 pentru Jratelc san Isaac. Dupil aparipa titlului de despot (in 11 G:J), rangnl des. a trecut pe locul al doilea.
38
Trebuie sa-i (lea mereu bani pentru oah ( xouxou f.U'I) de fiert apa, pentru ciurul de cernut griul sau faina, pentru torta, pentru luminari incoliicite (se cuno~tea, de ase~ me:riea amnarul cu iasca) 164 , fara a rm!Ji vorbi de rezervele de combustibil ~i alimente necesare -intr-o gospodiirie. La aceasta enumerare se pot adiiuga obiectele de toaleta ' (s-a descoperit un instrunwnt de curatat urechile, din aur, datind din secolul al X-lea, cu o inscriptie care cxprima UI'ari .pentl'U proprietarul SaU) 165 , arzatoare de parfum din bronz, ajurate, provenind din Egipti 66 , balante ~i greutat,P67, orologii (clepsidre cu nisip sau hidraulice) 168 : Un text din Cartea ceremoniilor, enumerind obiectele pe care le dl,lCCa CU el un basileu in razboi, arata Ca nu erau uitate ni~i. scaunele amenaj?vte pent!u necesitiitile naturale169 .
III. Costumul S-a va.zut, de exemplu, din mai multe testanHmte, ca imbriicamintea era destul de rezistenta pentru a putea fi transrnisii
39
urta far:l mlneei, incUeind o condiPe rnudesUt, altele cu :mineci impodobite en benzi ( clau1:) verticale san ori:zontale 172 . Dup~t o moda. m·ientfllla, tunicile de lux erau deco- ' r~1te cu benzi de am· cusute sau tesute in sto{a (para(Jmtdia ). Denumirea aceasia a fost data tunicii inse~i, careia o lege a lui Valens ii rezerva folosirPa numai de catre anumit i denmitari ~i sotiile acesiora (36\l) 1 7 3 ~i pecan' o vedem purtatrt inc~L in secolul al :X-lea decatre ostiarii (u~ieri) la ceremoniile pftlatine 174 . Peste tuniei erau puse mantH de diYCl'SC forme. Un pcrsonaj din mozaicul de la Y~1kto })Qartii o bogata mantic de culoare ro~ie (lcwernc~) peste tunica sa alba eu benzi orizonLale 17 '5 . Ca.maSW!-ul (zO:[Lo:co:;), pe eare Grigore din Nazianz illasa mo~tenire unui cHacon, era o marc mantie plu~at~t in partca interioRI'a ~i cu fire lungi de var pe pa,rt-ea esterioari11 76 . Amnnite mn,ntii (pallia sigilliona) erau impodobite cu figuri brodate san te,'mte, ale caror subieete enm 1mprnmutate din Scripturr~,, cum este toga unui semttor din secolul al VI-lea pe care era 1esut intregul ciclu al vietii'lui Hristos 177 . 0 mantie de originc veche rcprezinta planeta, o hnensa cu,~ertura rotund:"i, prevazuta in centru cu o deschizatura pentru trecerca capului, in timp ce marginile erau ridi(Jate en :tjntorul bratelor. Ea este de origine romax1a, men~io nata de Pliniu eel Batrin ~i de Varron ~i cunoscuta. sub ell\ er~ele rmme de pacnula, casnla, 1>njula, planeia., Jlhenolion. Inaintc de a deveni epitrahil ecleziastic, e~. a fost o imi)tacaminte ciyila, imbr8.eKminte de ploaie sau de "~:oiaj, pre\~~(zuta uneorl cu o glng~t. Era pnrtaM de oamenU din popo'r iar uneori, dupa Procopius, chiar de schtvi' 178 . Aceac;ta ec>Lcimhracaminteili perwnajelor infi'iti~ate in mozaicul de la Sa,ut' Apollinare -N uovo din Ravenna, 1n ciclul ,~ietii publico f?i al minuflilor lui Hristos. • ( :ostunml f<'minin consta
40
intre acestea, de o banda laH'~ de purpura ~i aur ou desene variate ~i un mantou cu mineci scurte, intretes1fl,t cu aur, drapat Ill bie pentru a Eisa Sa BC vada tunica ~i impodobit pe la, margini cu perle intercalate cu smaralde. Perlele ~i pietrele pretioase sint semanate din a,bundenta ~i pe cingatoarea care stringe talia, pe marele guler care inconjoara rochia la marginea gitului, pe legatur:
41
din secolul al V-lea se abaudonasera sandalele antice p-entru pantofi costumatia celor dou:1 sexe aproape ca nici nu existau diferente. Hutprand observa ca, spre deosebire de franci, grecii poarta mantouri care atirnr" pe 11amint, cu mineci lungi, iar parul lung ::wcentueaza caracterul ferninin al acestui costum 189 . Cind, in secolul al X-lea, basileul pleca in expedttie,lua cu el hnbracaminte de parada., destinata dB.iVUrilor : Skaramangos-uri. de culori diferite ~i impodobite cu teme decorative teJ'lute in i:it9fa ~i imprumutate din fauna (pauni, vulturi, lei) (se dadea acestor ve~ininte numele subiectului ce le ornau), in sflr~it colobict, imbracantinte de interior de dii'erite nuante lBo. Daca piesele costumului ramineau acelea~i, moda varia destul de mult in decursul t impului. · Donatorul unui evangheliar, functionar· de thema din timpul lui Vasile al II-lea, proximoscul * loan, de origine armeana, s-a reprezentat lmbracat intr-o tunica azurie lunga pina la gcnunchi, cu .mincci lmagi ~i strimte; pe dedesupt, un mantou grcu de purpura, impodobit cu ceaprazuri de aur, cu mineci largi ~i despicat in.partea de jos pentru a u~ura. mersul: in sflrsit bustul este imbriicat cu un fel de vesta brodata cu aur,. en mineci foa~te scurtc ~i increiite ca volana~ele plisate, ascmauatoare cu o carcasa de aur, dar Adontz, care a publicat acest portrcl, vcdea in aceasta partca supcrioara a mantoului1 91 ]. ·
Sub impamtii Comneni, imbracamintea atinsese milux ce-i frapa pe cali:'ttori, ca Beniamin din Tudela 192 . Crorticarul francez Eude de Deuil, care i-a vazut pe ambasadorii trimi~i de :Ylanuel Comnenulla regele Ludovic al VII-lea la Ratisbonna (Regonsburg),scria ca ei purtau ve~mintebOgate de matase, scurte, ajustate pe corp, cu mineci strimte, ,;ceea ce-1 face sprinteni ~i dcgajati ea ni~te atleW' 193 . Este vorba, !n acest caz, de o moda nona. Aceastaimbri:'waminte scurti:'t scamana cu cea pe care o purta Andronic Corn:nenul in annl 1182 : o roba viol eta din pinzit de Iberia, dcscheiata in fati"L ~i ajungind pina la genunchi, neaco})erindu-i hratelo clecit pina la coate 194 . Termenul de pouxoc; (romhos ), '' PHOXIM OS. Ofi~er inferior, insarcinat cu transmiterea or\iluelor con,mndan tului garzilor, imperiale,
42
prin care Niketas Choniates nume~te aceasta imbradiminte, ar veni din cuvintul genmtnic rock, ceea ce ar indica un ve·~mint occidental asemaniHor bluzei 195 . Aceasta moda trebuie sa fi fost trecatoare, caci pe vrmnea Paleologilor hainele devenisera din nou lungi ~i se api'opiau din ce in ce mai mult de n10delele orientale : tunica aurita ~i bogata, mantie verde, larga, presa.rata cu floricele purpurii (Teodor Metochites, pe timpanul in mo~ zaic de la Kahrie Geami, pe la anul1300) 196 ; caftan lung de un verde.:bronz inchis strins in talie ~i impodobit en medalioane,. impresurate cu grifoni a~ezati spate in spate (megaducele * Apokaukos, 1341-1345, pe frontispiciul unui· manuscris al lui Hipocrat) 197. Dupa Nikefor Gregoras, edictele lui Andronic al II-lea, cu privire la reglementarea costumului ~i a coafurii nobilllor, au fost uitate pe vremea succesorului sau Andronic al III-lea (1328 -1341),-cind cei coche~i adoptau costume straine : in curind nu se mai vazura decit haine si caciuli dupa moda bulgar~, dupa moda tribala (sirba), dupa cea siriana, italiana 198 • A~a era skaranikon-ul, ve~mint in mai multe culori separate prin benzi ~i pe fond alb, considerat ca fiind de origine persana 199 . 1\eo1lerirea capului. Bonetele, pu~in folosite in anticllitatea clasica, in afar a de voiajuri, erau de folosin~a curenta in Orient, de unde moda a venit in Bizan~. La sfir~itul secolului al X-lea_ proximos-ul loan purta peste parul sail lung ~i blond o boneta supla, bleu deschis, fixata printr-o panglica incruci~ata in partea din fata 200 • Mihail al VI-lea (1056-1057.) a impus tuturor supu~ilor sai purtarea unei bonete de in vopsita in culoarea ro~ie, pe care o purtase el in tinere~e 201 . Boneta facea parte din insemnele denmitariloi' ~i era, prin urmare, reglementata cu severitate. Cei ee-l inconjoara pe Nikefor Botaniates pe frontispiciul unui manuscris (1078-1081) poarta bonete ro~ii sau albe prevazute 'cu ciucuri, care le ascunde fruntea 20 2. Un capitol din Pseudo-Codinus descrie bonetele demnitarilor : ~esatura, forma, culoarea, dimensiunile, broderiile, impodohirea cu perle sau cu pietre pretioase, totul este reglementat aici cu minu~iozitate zos. In secolul al XIV-lea, m~ele dintre aceste palarii atingeau dimensiuni' extra-.
*
1\IEGADUCE. Comandant suprem al flotei (titlu creat in vremea lui Ale:dos I Comnenul, dupa 1085).
43
vagantP, ca aeeca a lui Teodor J1Ietochites de la Kahrie Gearni : este un fel de boneta inalta din matase. alba, ::;tri~ta ctt benzi ro~i i, din ee in ce mai l~te in partea. de sus 204 Tonpha era o mitra paipal:':'t avind un :pompon de pene atirnind in jurul mtpului; Iustinian o purta iri statuia sa din Forum Augustaeon 203 • Skiadion- ul era o boneta comuna laicilor ~i cloricilor 206 . Kalyptm, in forma de piramida, fusese imprumutata de. la turci, insa Andr~mic Conmenul, uzurpatorul, o purkt dejl'!J, 207 . Xamelaulcion-ul era o calota inalta, conic~i, inl]_)artita in seeFuni reunite in virf printr-un nasture mare, cu un bord lat sprc spate i;\i pe frunte, unde forma o viziera lunga. Este palaria pe care o poarta .loan al VIII-lea Paleologul (1425-1448) pe bustul san de la Vatican, pe o medalie ~t lui PisaneUo ~i pe ml relief de pe u~ile catedmlei Sfintul Petru dill Hon1a. I~a biserica Pantanassa, a :Feeioarei-Hegina, din Mistra, un personaj poarta aceea~i pi1li1rie, care este o pMarie civm1 fara earacter oficial .~i a eanli Ol;igine ptl'C Sa fie foarte veche; a fost eon
rruul ~i barha. In perioada veche, cla::;eJp privilP~[!,·iate, urmind obiceiul romanilor, i~i radeau barba f7i ptirtau parul scurt. Numai iilozofii purtau barba ~i se ~tip cite glurne a provocat ce::JJ a im])i"\ratului Iulian. ·tntimpullu Iustinian, Alba~trii au provoeat scandal purtind barba ~i mustati, l{tsind sa creasca parulla ceaH1 ~i scurtin'du-1 pe frunte dupa moda hunilor 210 • Primul imparat cab~ a purtat barba, ceea ce i-a atms porecla de Pogonatos (Barb081.d) a fost Constantin .al IV-lea. (668--685 ), de:;;i, pe mozaicul de la Ravenna, el apare complet ras zn. Puterea publica,, biserica ~i statul, acordau cea mai mare atentie acestei probleme 21 ~. OoneiliUo se ridicau impotrtva barba~ilor care i~i purtau parul impletit in.cozi ca femeile sau cu bucle (obtinute cu ajutorul bigudiurilor), atlrnind pina la briu 213 • AJtii i~i Yopseau 1)aml ~i p;crrba . innegru cu ajutorul oualor de eorb 214 • Constantin al Y-lea
44 .
ar fi ordonat supu~ilor sai sa-~i rada barba 215 iar 'I'eofil, care era chel, se spune ca ar fi luat aceea~i masu:ra in privinta parului, dar, cum a :1ratat Bury, era vorba de un regulament militar 216. Cert este ca intotdeauna problema barhii a ocupat un loc in disputele care au dus la schisma dintre patriarhii Constantinopolului ~i Biserica romana 217 •. La greci, bar~a reprezenta semnul demnitatii care deosebea barbatul de eunuc 218 • , Se radeau barba ~i parul criminalilor 219 , ~i intr-o curioasa conversatie, pe care Pero Tafur, la 'intoarcerea sa din Orient, a avut-o la Ferrara cu loan al VIII-lea (sfir~i tul anului 1437), basileul ii repro~a spaniolului ca ~i-a ras barba pe care o lasase sa creasca in timpul calatoriei sale, spunindu-i ca ea este pentru un barbat un semn do demnitate ~i de onoare 22o. (~ostumul fmninin.' Din perioada veche, costumul feminin s-a schimbat mai pu~in decit eel al barbatHor, de~i el nu mai avea aceea~i largime ~i punea mai pu\Jin in evidenta formele corpului. Monumentele cu asemenea reprezentari sint rare, pentru ca nu se cunosc decit portrete de imparatese ~i de, prin\Jese, in costumul lor oficial. Ce le doua pi esc principale sint tunica ( stichar·ion) cu bardura mai mult sau mai pu\Jin bogata ~i o mantie (hirnation ), de forma variabila: cind o piesa patrata sau dreptunghiulara, cind un segment de cere ( paenula), a carui margine de sus se punea pe umar lasind-o sa cadit in fata. Daca era suficienta stofa, se trecea pulpana de pe urm\rul sting pe eel dre'pt ~i invers, marginea superioara acoperind capul. Acest mod de aranjare a costumului a deven:i,t cu timpul semnul femeii cinstite ~i a fost folosit pentru a o reprezenta pe Fecioara Maria. Un alt fel de mantje, asem.anatoare cu hlamida 'masculina, era prinsa pe un umar cu o fibula 221 . Pe coroana trimisa de Constantin Monomachos unui rege al Ungarit:i sint reprezentate doua virtu~i, Smerenia ~i Adevarul, precum ~i dona dansatoare in mi~care, fluturind cite o e~arfa deasupra capului. Aceste patru figuri poarta acela~i costum : o mantie scurta strinsi'JJ :pe talie cu o centura impodobita cu pietre pre~ioase ~i o fusta lunga })ina la picioare. Raina strinsa pe corp a dansatoarelor este rnai, scurta iar fusta de o largime inai mare, dar. piesele co.'ltumului sint acelea~i, culorile la fel de stralucitciare ~i omam.entele la fel de bogate 222 •
45
Toate aceste ve~minte erau (lin matase, din care se cunosc rmti multe varietaM, dar femeile elegante foloseau, de asemenea, inul adus din Egipt, din Pont sau.din J\Iacedonia. Se cautau stofele fine, ~esaturile va.poroase (&vef.Lkcr~a) in pofida repro~urilor faeute de prcdieatori im:potriva inde- . ceutei costumelor prea transparente 2 23 • Coafura feminiuJl. Intotdeauna, coafuri'!e eompHca,te ale grecilor erau stigmatizate fara succes de la inaltimea amvonului 224 . Femeile din Antinoe i~i netezeau parul pe virful capului, coborindu-l in partile lateralo in cocuri enonne 225 • In sccolcle al V-lea ~i al VI-lea a prcdominat la ch1sele sus-pusc coafura in rulou pc frunte, sus1,!inut3, prin conloarie"de perle fine ; s-a vazut in aceasta, fara. prea 1n1r1lte dovczi, o peruca 22 u. Totu~i, in toate timpurilc, folosi:rea de peruci era destul cle prezenta la ambele sexe 227 • La fel, femeilor le-au pHicut intotdeauna parul coafat pe frunte ~i buclele atirnind in ciorchini la timple, separate ptintr-o earaxe 228 . Pfmtl era uneori prius intr-un fileu, lucra,t din ~nur de aur sau de argint, sau prim> la ceafa cu piepteni mari din filcle~ ~i din baga sau cu o pangliciJ., din in 229 • SoHa lui Filaret (~:~ecolul r"l 'VIII-lea) purta pe cap un phakiolion, un fel de turban 230 • !n sfiqit, oricare ar fi fest coafura, ofemeiecumsecade, in afara loeuintei sa1e, tre1}\1ja, int~tdeauna sa-~i acopere capul cu un voal 231. lntre buintarca })arfumurilor, a car or fa bricare constituia oeupa~iafavoritii a imparatesei Zoe 232 , ~i afar;clurilor intmu in conrpletarea oblig~1torie a toa1etei feminine. 1Iocla era cu sp:tincene subtiri, colorate in negru, insotind ochi ncgr'i, miirit,.i cu kh6l ob1,!inut prin ~trderea incompleta a clivers
* NO.t.IOPHYLAX. (,Pazitor al legilor"). Functie cteata in 1045 de Constantin al IX-lea :Monomachos. Conducator al ;>colii de Drept~i lnsiircinat '.cu conservarea textelor juridice. · 46
cu privire la lux care arata ca supu~ii sai impodobeau cu perle, cu smaralde ~i cu _ametfste eapastrul, ~aua, chiar pinala zaba1a cailor·, precum ~i centurile ~i fibulele cu care i!;!i prindeau hlamidele 2 35 . · Monumentele'figurative arata ca cele doua sexe cautau in egala masur~, giuvaeruri, care valorau de altfel, mai mult :ptin prelucrarea lor artistica decit prin abundent~1 inatm·i~"lel()r pretioase : aur in lame subtiri,- perle minuscule, pietre fara valoare 236 • Colectiile publice sau particulare detin rmmeroase exemplare de bijuterii care. eorespund eu acelea de pe costumele reprezentate pe monumente. A~fiJ sint cele din tezaurul de la Merssina (Asia Mica), coHere cu medalioane cu pandantive, cercei in fonn~i de para 'imimdobiti in filigran, cu diferite animale, descoperite in mare numar in alte centre (vechiul Muzeu Ermitaj). Tezaurul de la Kerynia (Oipru, colectia Morgan) contin~a o Qentura 9-eaur confectioilata din 16 medalioane, dintre care cele mai mari reprezinta un imparat pe o cvadriga (cu numele im})~ratului Mauricim; Tiberius, 582602!~ brMari de aur impodobite cu vita de vie ~i struguri, coHere de frunze ajura,te, de care sint suspendatc cruciulite1 cercei impcdobiti eu pasari afrontate 237 • Acestea nu sint decit citeva modele de bijute:di atragatoare, care impodob,ef\;u costuinele. Trebuie adaugate la acestea inelele din aur, frumo& incrustate cu frunz(l sau cu :tnimale stilizate, eu ·inscriptii continind numele proprietarilor lor 238 , obiecte cu specific religios (inelC' cu tome iconoghtfice, cruci de atirnat pe pit'pt, mici enkolpia sau relicva.rii) 239 ~i in sfir~;~it, fibule .. · Fibulele ocupau mai putin loc in costumul bizantin, compus mai ales din 11iese cusute l;li ajustate, decit in ve~ mtratele drapate ale stramo~ilor, dar sefoloseau ca podoabe t;~i se distingeau Tc<:pov"I'J agrafa in forma de arc ~i Tcopc:"I'J (la Roma jibtila), disc, brc~a. Prima folose.a la fixarea hlarnidei pf:l umar, in secolul al VI-lea 240 , cea de a doua folosea ca inchi?Jatoare pontru a fixa o mantie pe piept. Aceste fibule erau de aur, de argint, de bronz, seoase in evi~enta de perle ~;~i pietre pretioase,-impodobite cu ornament.P ~i chiar cu figuri; prevazute cu pandantive ca acela eare Jlrinde hlamida lui Iustinian de pe mozaicul de la San' \'itale din l~avenna. Ace:-;tea erau privitcj adesea ca insigne ~i, cu toate ca hlamida a fost abandonata, in secolul al XII-Iea, ele nu au disparut din costumul imperial. La ilicoronarea imparatului Balduin, in anul 1204, ,i,-au
47
atir-nat la gtt o piatrii mare fi .fonrte elegcmtii in locul agrafei, peeM'e impiiratul .Manuel o cumparase cH 7' 200 de 1narcc· 241.
IV . .Masa 1\Iasa se lua in familie, dar -in cazul invitiirii de pcr~G-~~ne straine, femelle nu luau parte 242 . Ohiecinri pentnt mnsa .. Existau trei mese : rcp6~·sup.o: , (progheurna), micul dejun yc:v1J.o: (gheuma), h11 mijloenl zilei: (kC~cvov (deipnon ), cina, la sfir~itul zilei. Se m:J,i numea &pw-:ov (ariston), masa de la prinz 243 . Stapina casei ~tergea masa ~i o acoperea cu o fr.ta de masit, fL~vcr&/,tov, mai mult san mai pntin eleganta ~~ 4 • Pe masa se puneau ~crvetrle ( nwndylia), pre cum ~i castrona~e pentru spalatnl rniinilor, ceea ce face?" dovada lUHli bune educatii 245 . Obiceiul de a minca intins 11e un pat in jurul unei meso rotunde sau in fori11a de sigma s-a pastrr~t l~j casele bog~1te pina in secolnl al X-lea ~i a fost abandonat, pa8trindu-se numai la banchetele solemne ale Palatului Im1:;erial. Procopins o arata pe Teodont sosinu la un nohi1, in timpul mesei ~i instalindn-8e pe un pat 246 . In acest eaz, locnl de onoare era la stinga amfitriomilni 247 . • Invitatu i~i schimbau incaJtarnintea inainte de a se a~eza la masa. :::Je spnnea chiar ca Alexios Oomnenul, in momentnl in care a afl:J,t de invazht lui Bohemond ( octombrie 1107), tocmai i~i desfacea ~ireturile de b pantofi pentl'u ~1, 1nerge la m~1sa. ,~~i acum, cc spus el, sa ne ctfCZi~;n la 'rt?.asii'' 248 • A~ezati pe scaune san pe banci, mesenii rostean mi1i intii o rng{tcinne ca.re corespuudea unei bineeut'intari, zii 9 • Se int!mpla ca la mesele oamenilor mai putin instariti ::;a, nu e:xiste uecit un blid de lemn sau de pamint din ca,re fiemtre lmlj m1ncs,rea ·cu mina, de uncle s-a ivit necesik;,t€a de a s~' spiHa pe miini inainte ~i dupa masa 250 . ~rotu~i, lingurilc se cuno~tmm, dar cele care s-au .putut descoperi (tezaurele de la Lampsakos ~ide la Kerynia) sint tacimnri scmnpe Cle argint, decorate cu animalc ~i inscriptii inerustate cu email negru. Probabil ca acestca nu erau de folosinta curenta 251 . 'Exista, dovadru ca ~i furculita era cuno,;;cuta. 0 funmlit(t mare cu doi san trei dinti (fnscinulct) era, de folosinta curenta in jertfele practicate la eyrei ~i la pagini. S-a1:.2 confectionat a poi altele mai mici, care se folosean la n1asa.
48
incepind dirt ant.ichitate 252 . Furculita s-a pastrat in Orient . si a fest adusa in Bizant. ' Ba figureaza in mod c~rent pe mesele reprezentind vi::l.ta publica, a lui Hristos, pe frescele bisericilm cappadociene (Nunta din Oana, Oina cea dElt::l;in{t) 253 . Un regulament arata folosirea ei eel putin la curte. 0 printesa imperiala care se cas{ttorise cu dogele Venctiei aduscse in noua ei patrie toate rafinanwntele de la em-tea din Bizant; in special pentru a minca, ea folosea furculite de aur cu doi dinti, dar a fost dez!tprobata cu severitate de principalul propagator al reforrnci ecleziasticc, Pietro Damiani 254 •
.
Vesda !ji sticlaria. Picturi de pe manuscrise reprezinta banchete la care mesele sint incarcate cu veseli't ~i obiecte din sticla, platouri, farfurii, ce~ti, castroane, vase de toate marimile, cupe, sticlute etc. 255 • Numele acestor obiect.e sint date de catre scriitori ~i vadesc o mare varietate de vase, unele de lux, altele obi~nuite 256 . Numeroasele sapaturi arheologice executate in ultimii zece ani la Omlstantinopol ~i in teritoriul vcchilor provincii ale Imperiului au permis sa se cunoasca mai bine aceasta ceramica, datorita numeroaselor cioburi dezgropate 257 . Oa ~i in epoca romana, se folosea pamintul ars nesmaituit pimtru vese]a obi~nuita ca : oale, farfurii, amfore, flacoane, uneori din pamint cafeniu cu reliefuri (terra sigillata), alteori eli figuri picta~e in negru pe fond alb (anim8..le, capete de oameni) 258 • In familiile instarite, yasele smaltuite, originare din Orient, se pare ca erau singurele pe 1nese. Alaturi de piese de muzeu, ca celebm cup~t a lui Constantin (Hristos tronind intre imr1arat ~i Fausta) 259 , castronul, de culoareverde deschis, ornat cu un rttzboinic alergind, cu lancea ~i scutul 'in fata 260 , sau ligheanul de l:;t Muzeul Louvru, la care fondul.este ocupat de un cap grotesc cu barbie tripla 20 1, s7au putut reconstitui, din ntii de cioburi descoperite, principalele modele curente, remareabile prin varietatea coloritului lor ~i prin ornamentrutie : teme geometrice 1 impletituri, spirale, table de ~l:l,h, frunze, animale reale sau fantastiee, ma,i rar figuri de muneni. Anumite piese datind din epoca macedoneana au un a.spect metalic ce le face sa se asemenc cu faianta hispauo-maura 262 • StieHiria era, de asemenea, remarcabila. Fabricile siriene pastreaza vechiul lor renume. I..~a sfir~itul seeolului al XI~lea, c~tlugarul occidenta.l Teofil lauda superioritatea sticlariei 1}izantine, frumoasele ~ale cupe ~i fiale din sticla 4-c. 115
49
colorata, impodobite eu frunze, cu :mimale · ~i oameni. Din pacate, nu se cunosc decit piese de mare lux, dintre care cea mai frumoasa colectie exista in tezaurul de la San' Marco din Vene~ia; cea mai mare parte a pieselor fiind montate in opere de orfevrarie 2 6 3 •
IUnduiala la masa. Hrana. Teodor Prodromos descrie in mod ironic mesele sumare dar substantiale ale vecinului sau, cirpaciul. In zori el merge sa cumpere ma~e ~i brinza vlaha, bea patru pahare de vin pline ochi ~i incepe sa lucreze. La prinz i~i arunca sculele ~i ii comanda nevestei meniul : rasol, plachie de pe~te, tocana.' Se spala pe miini, se a~aza, bea vin dulce dintr-un pallar mare, roste~te o rugaciune ~i incepe sa manince. 264. . . In casele instarite exista mai multa ceremonie. Se serveau trei feluri sau gustari ( fJ.Lvcro~) :aperitive bune pentru deschiderea apetitului (-rcZ npoa6pm01;), carne fripta (-r6 cm-r6p.~V(Jov) desertul (-r6 So&Ax~ov)), constind in fructe ~i dulciuri 265 • Un mozaic descoperit la Dafne.linga .Antiohia 266 reprezinta platouri de argint ale unui ospa~ a~ezate pe o masa de marmura neagra aranjate astfel : anghinarii mari ~i sosiera cu so~ alb; pulpe de pore la gratar ; oua in cupe de email albastru, cu linguri~e cu (loada lunga; pe~te, cu carnea alba zis capitan; jambon; ra~a fripta; prajituri preparate din straturi de biscuiti ~i f.ructe frumoase. Pe masa, piini rotunde ~i un mare cantaros * de vin. .Aceasta masa bogata, de o alura foarte moderm, nu ne ofera informa~ii cu privire la mincarurile favorite l}i la bucataria claselor burgheze. Iat1·osophistul (medic) Hierofil (secolele XI-XII) a adaugat la un calendar de regim, de inspira~ie hipocratica, un oarecare numar de retete caracteristice pe care le putem completa cu cele ce apar in Batit·a impotriva egumenilor, pamflet atribuit lui Teodor Prodromos 267 . Se vede, dupa aceste informa~ii, ca bucataria era foarte picanta, cu mult piper, scor~i~oara, mu~tar ~i usturoi, cum se arata ill' re~eta pentru friptura de pore stropit cu vin indulcit cu miere. Placeau, de asemenea, maslinele conservate in saramura, garum-ul, .sos preparat cu singe de garus (pe~te de mare). Pe linga carnea de macela),'ie l}i carnea de pasare, se adauga in meniJ.lri friptura de vinat. La un banchet imperial, ambasadorul Liutprand * 50
Vas de baut la greci
~i
la romani, cu picior
~i
toarte. (n. trad.)
prim~~te
de ht N ikefor Fokas un ied umplut cu usturoi,
cu ceapa
~i
cu praz, inotind in saramura 268 • I'e~tii indicati de Hierofil sint. skorpias (seorpen provellilal ..,...- drac de mare), ro~ioara, chefalul, dorada cu condimente aromate. Se prajeau in frtina de mu~tar, s·e· ungeau cu un sos de nard ~i coriandru. Dupa cum rnentiona. Satira !impotr·iva cgztmrn·ilor, sc 1nincau ficrti, eu un sos gros de piure de batog. Aceea~i lucrare a testa consumul de pe~tesari scoicile erau considerate de })Oi-lt. Brinza era permi:,:a in timpul saptaminii anterioara postului Pa~telor · npocpkyou s~oofLoic; (saptamin3 brinzei) ~i interzisa ineepind din prima duminica a postului mare 27 2 . },1edieH, vatrun~i de doctrina lui Hipocrat asupra umorilor, ·p~blicau calendare indicind pentru fiecare a not imp ~i chiar pentru fiec0xe lun:lJ mincarurile fav-orabile sau · noci ve. J:i"aima loT pare sa fi fost mare 27 3 • In afara vinurilor indigene, se cautau virintile din Cipru. din Si:ria, din Palestina, din Africa de Nor d. In secolul al VI-lea, datorita coloniilor de sirieni, reputa~i~ vinurilor de Gaza ajunsese pina, in Galia 274 , dar expansiunea Islam11lui, incepind din secolul al VII-lea, a ruinat viticultm-a. meditel'aneana. Penti·u ai conscrva vinurile din Greci~t
51
se punean in ele smoala, ceara ~i chiar gips. Lintprand· declara ca acest vin nn se pntea bea 275 . ·': · Piinea din faina curata de grin indigen xa.6a.F6c; &pcoc;, era cantata peste tot ~i figunt aproape pe toate mesele hizantine, in afara de acelea ale saracilor. Se deosebean trei calitati de piine. Primele doua difereau dnpa firietea sitei cu care se cernea faina, eea de a treia, dnpa culoarea de tarite ~i continind fi"'~ina str~Liria, era considerata impura 276 • Egumenii mincau. piine de gri~ (crs r.ui>&f_wov), calugarii o piine grosolana din tarite (m-rspchov) sau tavalita in cenu~a 277.
v. Baile !n afam palatelor ~i a easel or foarte mari, unde ~xistau hai private, l)ersoanele particulare continuau, ca in anticl:litate, sa foloseasca bai publico uncle, a~a dupa cum am . vazut, la anumite ore erau primite ~i femeile. Gustul foarte pronuntat al bizantinilor pentru bai este atestat priii nun1arul mare de terme construite in aproape toate epocile de catre imparati, la Constantinopol ~i in ora~ele de provincie. Acestea purtau de obicei numelo fondatorului lor 278. Acest gust pentru baie era atit de accentuat ineit adosea se imbaiau de mai multe ori pe zi, in secolele ?,1 V-lea ~i al VI-lea, ~i chiar ecleziasticii aveau acest obicei, conclamnat de medici ca Alexandru din Tralles 279 . .1\.poi, incepind din secolul al VIII-lea a aparut o reactie accentuata impotriva abuzului de. imbaiere, da.torita mai ales progresului ascetismului. A ·renunta la bat a fostprivit ca un lucru meritoriu, cu toate ca in incinta manastirilor au continuat sa se construiasca b:1i 280 • In seeolul al XUlea a ajuns sa se c 0nsidere ca fiind ceva excesiv daca se face}lu trei bM pe saptamina 28\ hn· calendarele de regim recomandau de la 3 pina la 8 bai pe luna in funct;ie de a.qot:tmp. Ora preferata pentru baie era 1n general 34 O})ta ;/san a nona in mijlocul zHei, iiw femeile se 1rnbaiau numai 't$ ora a zecea 282 . Organizarea termelor nu so schimbase deloc din vremea romana. Celmai rnarelux era desfa~urat in baile jmportante : fatade impodobite minunat cu eoloan.e ~i cu seulpturi, adesea cu seem~ mitologiee; in iiitei'ior, moz;1icuri mur:1Je reprezent1nd scene de teatru sau palestrice, portrete de impil,rati sau de filosofi, a~tri sub forma
52
hin1~
de oa.meni iar la tcrmele lui Zeuxippos 1 o intreaga,
'·. ; ' '
OAPl1'0LUL Ill
Viata de zi cu zi a imparatilor I. IntroduceJ•e l{ia~a oficiaH1 a unui hasileu a fost descrisa in Istoria inHtitupiilor *. Aici se poate vedea numarul impunator de serba,ri t;i solemnitat,i la care se participa; dupa ritualul unei adevarate liturghii, mai vechi decit aceea a Bisericii ~i c:.-~re a fost pil,strata pina ht sfiqitul imperiului .28 7. . . In~elati de aparente ~i ~inind seama exclusiv de ritualudledela curte, ca cele din Oarteaceremoniilor**, eminen~i istorici, ca de exemplu Rambaud, au prezentat 'Via~a um1i basileu ea pe o ceren10nic· ne'intrerupta, o viata ·cu adeciirat pontifir)(tla, care. nu-i li",sa nici uu moment de ragaz. 0 eticheta obligatorie ,i-ar fi dictat modul de folo-:sire a fieearei zile din an. El i~L petrecea viata in mijlocui
4 din tripticul Lumeo bi::anlina (n. tracl.). CARTEA t:,;EREMONIILOH,• Tratat compilat de impara.t111Ccnstantin al VII-lea Porfirogenetul (945-959). Este .u:h important izv!J.r de informatii asupra institutiilor bizantine ~i a vietii de la curtca impei:ialiL ,* Yolumul
,**
cintccdor religioase, al psalmilor ~i plJlcesiunilor~' 288 • Apro}l'ierea facuta uneori intre viata zilnica a unui basileu ~i accea pe care o clucea I-'uclovic al XIV-lea la VersaHh''s, este un adevarat anacronism. Eticheta de la curtea Frantei ent de originc feudala : ea provenea din serviciile casnice, considerate cu totul onorabile, pe care vasalii le dato}(l.u suzeranultti lor. Doar ca o metafor.a s-a clat deYlUmir~a de l~turgb~e. acesto~· ~z~nte. . In l'eahtate, nata oflcmla a mm1 unparat, ca fui!C~1e publica,. nu~i ocupa nici toate clipele, nici macar toate zilele. El nu era intotdeauna ocupat cu ceremoniile, cu consiliile, cu silentia (sfaturi de taina), ci, in afara preocuparilor oficial~ el ducea o viata .de familie ca toti supUl;iii sai. in Bizant nu se cuno~tea nici marea nici mica discriminare. Subalterni, eunuci, scl~vi.se foloseau, in koiton-ului * de servicii rezervate la V de vita nobila. Fara indoiala, ceremoni.ile moniilor san in Cctrtea fncla pareau. sa fonneze un numar din~1·e acestea au fost introd perioade: difetite, 'iar altele au rt:st, istoria viefii de la curtea perioade, . separate pdn .inc secolaL'al V-lea pina 'in secolul al ...,__.._L-vu... consolidata prin preluarea etichetei de la em-tea """""""~"' a con&tituit izvoruLceremonialului imperial, c8xe a at]~ pnnctuhnaximim.S:~tcolulalX-lea. Sub imparatii Oonmemh · in:flnen~a occidentt:Lla, datorita nmltiplelor contacte cu• Oruciatii precuin ~i abandonarii :M:arelui Palat pentru palat~l Blacherne, rvu avut ca rezultat shnplificarea eti. che(ei'"~~! suprimarea multor ceremonii. Aceasta mi~caJre >~i mai accentuata sub Paleologi, pe masura ce se l'iuau veniturile statului 2 89 . A
v
•
•
I ""ltOITON. Dormitoml imperial. ** PSEUDO-CODINUS. Scris !n sec. al XIV-lea, tratatul Peri ton offikion to'll palation a fost atribuit eronat unui au tor Gheorghios Codimui. Ofera informapi despre ierarhia ~i d~nmitatile din ultima perioada a cl:lt.rtii · imperiale bizantine.
54
II. Din secolul al
V~lea
pina in secolul al XII-lea
•
Apartamentul imperial. in Marele Palat se l:J,flau' sali de ceremonie destinate rcceptiilor (Chalke, Magnaura·, Tficlinium-ul ce1or nouasprezeee paturi) ~i apartament'ele instalate la palatul Dafne, inconjurate de ziduri inalte . .Alte sali de receptie, cladite dincolo de palatul. Daifne · (Cht·ysotriehnium, Iustinianos) nu s-au confundat •niciodata cu locui nta. particular~ ~ famili~i wnp~riale.. ~· ', secolul al VI-lea, Iustm1an contmua sa locmasca m casa, relativ modesta, situata pe Propontida, unde loouise inaintea·urcarii pe tron. El se scula ina.inte de rasa~itul soarelui, se culc~, foarte tirziu ~i, far a, sa-i pese de :Vreo eticheta, se trezea noaptea pentru a lucra sau a se plimba meditind 290 • " In secolul al X-lea, in· apartamentele impefiale se o eticheta foarte simpla. Pttppias-ul (u~ierul) dea u~ile palatului in zori de zi. Un cubicula1' * il ea pe impl1ra,t lovind in u~a de trei ori cu o cheie. esta, dupa ce se imbraca, intra in. sala tronului, un~e se .· in fata unei icoajle, apoi acorda audiente consilieriRai sau unor straini. tn momentul in care ii conce.dia, pias-ul ;r,dranganea chcile pentru a-i face pe oaspeti inteleaga ca .trebuie sa plece, iar la ora trei palatul se incuia 291. Renuntarea la ctichetl.i.. Libertatea de deplasare a . unor imparati, care fe~au noapt.ea din palat, fara nici o suitii, pentru a inspecta stra;r,ile din ConstantinojlOl, a produ:'l uimire. Leon al VI-lea a vrut, in felulacesta, sa-se convinga· el insu~i daca posturile de politie instalate la intersectu pentru a aduna vagabonzii ~i a-i inchide pina a dona zi, i~i ~aceau datoria c:u con~tiinciozitate. n~~it din palat, a intilnit un prim })OSt ~i s.:.a rascumparat cu 1.2 galbeni. La ~-l doilea post s-a rascumparat din nou, dar la al tl'eilea a fost dezbracat de hainc, batut ~i arestat. A doua zi el a fost recunoscut de portarul inchisoriL~i a putnt sa fie eliberat. tutors 1a palat, i-a pedepsit 'Pe'ceiJ care 1-au \asat sa treaMt ~i i-a recompensat pc cei .cat.e~l are:3tnsera 292 .
* CUBICULARI. Cameri~ti, slujba~i ai Palatului Imperial, ·i·ecruta,tl dintre eunuci. Cubiculum insemna ,dormitor", dar, prin cxtc.nsie; ter.n•emtl s-a aplicat intregului scrviciu de casii al Curtii. 55
· Accla~i impamt i-a luat prin surprindere intr-o }Je caluga.rii cle Ia n1anastireft Ps,;{~ Cilleze CU CalugUl'ii ZH 3 . . · 'rrristrtl l\Hhail 8..1 1"•"-ln~ Paflagowiamtl (1034-1041 ), sim'tindu-se inconju:rnt de comploturi, face8;, de asemeJc,r''~'J' · expedi!>ii nocturne. El pleca din Jmlat calare pe erti ~i g~tlopa pe striLoi. Locuitorii, care 1l cuno~teau, r<1m
llasa impel'ialti. Numeroase marturii arata ca in roLH·a ba:nchetclor solemne, fixate prin c~~lendfLrul de la cuJtte, impi'iratul minca imi1l'euna cu familia~ t>a, fara alta cerelnonie decit aceea, ~t supu~ilor sai, servit, nu d(~ irml\)i demnitai'i ci de catre schwi. De altfel, nu s-a vazut C8, m~tS~1 imperiala, sr~ fi :fost mai bogata decit cer" a oamenilor din popor. Cea ~1, lui Iu2tinian era chi:at~mult m8.i saraca : el nu minca niciodata carne ~i nn bea vin; se hri:\,nea ,cu ier1mri salbatice conservate in sare f!i otet ~i poste~1 uneori dona zile consecutiv in to:junul s}i.rb<1torilor 295 •• L~u fel, Nikefor Fokas, ea:re duecrk la palat o ,.ht\·a de ascd, nu consimtea s(:, manince carntYdecit at unci cind ii recomanclan sfetniciL lui spi:rritua1Um6. Vasileal II-le?. traia ~n simplitatea unui soldat w 1• ·@a trasatma c?,racteristica, .aratind cit de putin se a;;;ernanau obiceinrile bizantine cu etichekv dela Verss,mes, imJJarat·ii cinau in farnilie em impara,te~1s21 .~i CO})iii 1ol' 298 , ~i rnai aJes, onoare pe C.te aprm1pe cu intreaga s~t avere 299, drcr aie.l rsto vorba de un car, ie~it din comun. Pe Mihs.il al III-lea il vedem in cunml unei seene de dnatoare, a:)ezlndu-se la masa cu Teodora, mama sa, nu1i multi senatori ~i eu SClltit'Ylll sau Vasile, viitorul imp~irat :JOO, Leon al VI-lea 1-a invitat la masa, in cea mai frumoasa saHt a palatului, Ile Constantin Dukas, care scapase din inehisoarea din Bagdad, unde, tatal san, A.ndronic, fusese masaerat :l01 . Nikef<~T Fokas a primit pe J.,iutprand, ~1,mhasaclorul lui Otto eel 1f?,l'e, la Palatul Izvorului ~i l-a inYitat la cina ; in timrrnl nH':sei, el a citit o omilie a Bfintului loan Hrisostom
56
f;'c.tptele aposto1ilor :302 . Cit<1m in continuare masa cue Nikefor Botm1iated, P,im\indu-~i tronul siiu Slilhit, i-a nvitat pe marele domestikot;' (emnanclantul armatei de usca.t), Alexios Omnuenul ~;~i pe fratele aeestuia, Ist~,ac, ~:}ezindu-1 pc unul la dreapta ~i pc ceHUalt la sting-a sa. Alti invitati completau locurile la masa iar serviciul em asigurat de eatre sclavi, sub conducerea ~efului ]WfSOlllilului 303 . · Uneori, nici mai mult nici mai putin decit la 1uicii burghezi, un papagal inveselea invitatii ~i intr-o asemenea impi·ejmaloe -viitorul I1eon al VI-lea a ic~}t din inchisoarea in Ctre Vasile, tatal sli.n, il 1nc1liscsc 304 . In sfir~it, im}1ah1tii :< invitau f{tl'a vreo CC'remonif\ Sa Cineze la Supui)i.i" lor :S2!,J.: ;'LCCeptau ospitalitatca. acestnra. r,-am citat pe Leon ai \c I-lea a~ezindu-se la 1nas::t e{tlugiirilor de la Psa.mathia, p~· i 2Jl'C i-a luat prin smprinderc intr-o seara 305 . J\C{~la~i 1n!}'oh"at aeccpta in a nul !lOK in 1.-ih,,tia unuL bogata~ Con8ta ntin Lips, sa asiste la inau:.nn·:1rca unei biserici 1w care a cDnstrnit-o in apmpierC'a hic:ericii Sfintii AJ)OStoli ~i dejuneazii cu el 30 G Mihail al III-lea, c~il{trincl in frun.tea escortei sale, obscrva o biata fcmt;ie ie~ind de fa baic, desc~lcea. de pe cal ~i ii cere sa-l }Winwasea R{l rnanlnce piinc de t.arite ~i brinza picanta; femeia este jenata ca nu a\-Hi: ])l'ovizii, dar Jnt}Jaratul J;reia roh1l de buc:'ltr~i." ·~i eht
1
307
Imle ltltnif'iri personale. A~adar, in pofi.da unui cahm.dar incarcat en numeroase serbari si obligatii cerute de condncerea impcriului, imp{lratilor riimi;1e~ inca destul timp pentru a face loc in viata lor unor ocupa"\Jii cu totul personale, care vaTiau in functie~ de gustul acestorl-l:. !n afara celebrarii sarbatorilor la biseriea, evlavia 11ers0-nala deti.nea nn loe important in •ria~a majoritatii suveramlor. :Marele ·Palat avea .sanctuarele sale, uncle preotii ca,pelei · ofk\au slujbele, iar unor 1milamti le placea sa intre in ·eorul bhr,rieesc, ea Leon Armeanu1, asasinat in timp ee dnta, in noaptca de 26 deccmbrie 820, sau Teofil care dlr' el insu~i eoruri ~i. exreu\a inmuri compuse de el 308 • , ca Nikefor Fokas ~i l\lihail al IV-lea, duct:au sub puro viatii deascet :109 . Multi :o;uycrani datorau educ~tt·iei 11rintite gustul pentru litcratunl., pentru oratorio, 1wntru teologie, pentru arta, pentru muzieii. Teodor:iu al II~lca i~i petrecea o parte din noapte citind, iar pentru a pel'i:itite servitorilor sai sa doarma, se folosea de 0 lanlpa pet'fec-
le
57
tionata, func~ionind auto:tnat. El ~tia, d(~ ~semenea, sa modelezc, sa picteze ~i sa caligrafieze 310 . In secolnl al X-1ea, Constantin Porfirogeneh1l avea aeolea~i Jn·eomi}Jari, dar cu o varictate de aptituclini mult mai mare: pictor, orfevricr, sculptor, muzician, priceput in artele mcca,nice, istoric, arhoolog de o cultura encielopedi(_la. 311 . I,ucYrn·ile scrise de el insu~i san sub conducerea sa constituie ~i f~;-;tazi unul din izvoarele esen\iiale ale cuno~tin~elor noastre despre lumea bizantina 312 . Leon al VI-lea, tatal sau, de t11:1emenea, un intelectual, dar de anverguri.'t mai Cai.'~i al\ii impara\ii, el adauga gusturilor sale liter:'vre :pe aceJa al ~tiintelor ocultc 313. Har t;;i preocuparile mai frivole enn1 destu] de rnulte. Astfel ca in nwi toate epocile Evului. Mediu, exist an la Palatul imperial nebuni, pitici, bufoni care ii inve~:eleau pe ·suverani prin nazbitiile lor ~i prin 1ibertatea kr de lilnooj, ca nebunul lui Teofil, Denderis 314, ca favoritnl lui. Constantin Monornachos, Roman J3oilas, a, carui bilbliala eomica ~i nazdra;Yanii de un gu:-;t induielnic t11luceau veselia la curte 315. · :AJti" imparati se recreau jucind zaruri. 0 epign1rna din Antologia palatina descrie o pa,rtida a lui .('jenon la un .ioc ce se asemana cu htblele 316 • In :-;.ecolul al XI-le~t, inc;~ra bilul Constantin al VIII-lea era atit de pasionat de acest joe, 'lncit i~i 11etrecea cu el o parte din_ noapt(~ ~i-i f:1ce.a pe amhasadori sa a~tepte pentru a nu 1ntreru}JC o }JaYlicH\, inceputa 317 • •Jocul de ~ah, venit din India prin inteune' diul' Persiei era, de asemenea, cunoscut in Bizany, din sect)lul al VI-lea 31 8 . Cea mai mare rmrte a irrrpara\ilor gase~1u timp pent1n a practica diverse sporturi chiar in ineinta 1\Jarelui Palat. Se spune ca Teodosiu al II-lea, care se antrena la tiJi cu arcnl ~i cu ai'ummrea suli\ei 319 , a introdns moda umxl }nc de.origine iraniana cu mingc?", care se juea de-a eahore ~i · care nu este altul dec it polo, irnportat in acela~i tlm]) in Ohina, iar la Bizant sub numele de tzykam..'!ter·io': 220 Acest joe a devenit sportul favorit al imparatilol',])G e&~,~'0-l practicau impreuna cu demnitarii, intr-un manej amenajat 'In intcriorul palatu1ui 321 . Jucatorii, pentru a J;n;r-:a mingea, se folose~m de un eiocan (~e lernn tenninat in fori na de :tach eta curhata (tzykam:on). In1paTti~i in doua eehipe, ei i~iaruncaurind pc rind mingea 322 • StarlioP,ne rezucvate acbr,iui joe existau la Eft's ~i h1 'l'rapezunt 323 . · 'IInp~ratilor le pHiceau, de asemenea, oina 3 24 pre~um ~i &p~ctacolul de lupte atletice, boxul, pancratiul etc. 3 25
58 '
i::~Jr
hipodromul situat la intrarea in Bosfor, in cartierul Si'intul Mamas, pare sa fi fost rezervat acestor jocmi, cunt o dfJYede~te exemplul lui Mihail al III-lea, ce condu<>ea aici c~ue de lupta in uniforma Alba~tri1or 326 . Vinatmr/cea constituia intotdeauna divertismentul favorit 'al nnjoritatii imparatilor. Mihail al III-lea, Vasile I, Roman ~l H-lea, Isaac Comnenul sint citati ca mari viiL:"ttori. · Imp{tratii aveau la indem.ina lor agrea1)ilul pare Philopation, situat in exteriorul Marelu.i Zid, ~ffil)Tejn:mit cu fortificatii, impa.durit, l)Opnlat .cu aninmle de vinat, irigat 32 ?, d~r ei plecau, de a,semenea, in ~tdevarate expeditii, escortap: de cetate, in Tracia sau in Asia Mica. Roman alII-lea eri!i vazut prczidind, dimineata, jocurile de la Hipodrom, luind masa cu senatorii, apoiA jucind tzykanisterion: ~i
HI. De la Comneni la
sfir~itul
imperiului
Tnmsfonnai·l'a vh•1ii la palat. Urcarea pe tron a Cp{n'nenHor aduce cu sine mari Echimbari in vi2,ta oficialj'i a basi}Pului, devenita din CB in ce mai putin 'acapat'a~):ta. Eticheta nu clispare, pompa ccrernoniilor nu e n1.ai micf't, d21r numarul acestora s-a reclus, iar concluita impal'atilor ~i r~ anturajului lor este mult mai libera,
59
:Aceste schimbari s-au datorat contactelor rnai. freevente ~i mai strinse cu occidentalii, cu fmncezii, pe atunci la. ~iare tree ere ~i putin grijulii fata de eticheta. Influenta lora crescut ~i mai mult dupa cele doua casatorii succc,sive ale'lui Manuel Comnenul cu printcse franceze, Bertha de Sulzbach in 1146 ~i M()Jria de Antiohia in 1161. Pe de alta parte, primii trei Comneni sint barbati :dizboirtjci; aflati mai rp.ult in campanii rnilitare de cit ,Ia Constantinopol ; ei sint inconjura~i de niuuetoasele lor rude, frati, nepoti etc., carom le-au dat cele mai inalte slujbe, de l.mde o ·cordialitate mai mare int:re basil en ~i subo:nlonaW sai ~i o viata maisimpla decit cea de la curtea imrdiJ;:·atHor macedoneni. l)~datul Blachente. In, sfir~it, un everiiment, a c3rui importanta nu se poate nega, este ab::mdonarea sanc!uarului religici imperiale, a Marelui Palat, de catre Alexlos Comnenul ~i mutarea curtH la Palatul Blacherne, situat , la extremitatea dinspre continent a Cornului de.. Aur, pe o irialtime de unde domiim ora~ul ~i cimpia, iar zidu] exterior sc confunda cu Marele Zid. Somptuosul palat Tekfur-:-~?emi, cu o fatada atit de bogat decoraUi, trebuie sa. fi fo~t cuprins in incinta sa, dar el se cunoa~tc numai din descrierile lui Eude de Deuil, istoricul rcgelui Fra.,4ei Ludovic al VII-lea, care a fost oaspete aici in ~tnul 1147, ~i de ca,tre Beniamin din Tudela, de Guillaume din Tyr ~i de alti calatori 333 . Calugarul teolog Iosif Bryenni
* 60
SEKRETON. Departamenlul financiar al
administra~iei
bizantine.
rnentelor imperiale, undo suveranii locuiau, de altfel, in cele ·mai,, modeste. conditii , 337 ~latul Blacherne, pe vremea cind Oomnenii s-au insta1at aici, era }Jentru ei ore~edinta mai agreabila; mai confortabila, declt Marele Palat, cu labirintul sau de apartamente ~i sali de receptie adaugate de-a lungul secolelor : in acest cartier indepar\at ei se bucurau de un aer mai curat, de o mai mare securitate ~i duceau o viata simpla ~i pHicutao Marele Palat taminea mai ales sanctuarnl monarhiei im11erialeo Tot de aici pleca imj:~aratul h1 Sfinta Sofia, in zimt incoronarii sale. 9i aici, in snJao Ohrysotriclinium, :Manuel Oonmenull-a primit in mod solemn pe regele Amauty al Ierusalimului in a nul 1171, de~i i se pregatise o primire cu nmre pompa h1 P~1latul Blacherne 3 38 _ 0
-'
(
Viafa lui Alexios ·Comnenul. Alexios Comnenul a locuit la Palatul Rlacherne chiar de la urcarea sa pe tron (1 081) Aici a; reunit el Senatul in anull9S3 ~i a tinut un conciliu in Marele TJ:oiclinium in 1086 3390 In viata sa de familie, se constata un curios amestec de eticheta, ~i nepasarco Emmctll de paza intra in camera basileului inaintea trezirii sale, cer~etoi'ii se apropiau de el fara a fi opriti, iar un du~man al hasilcului a patruns in clonnitor }Jentru a-1 r~;sasina; cloar dBJtorita curajului _unei servitoaJ;e, aceBta nu ~i-a_putut_ d11ce planul pina la capat a4oo In relatiile sale cu strrtinii, Alexios \inca la pompa tra. ditimmli't ~i la respectarea eticlletei 341, dar in palatul sau dum~~ o adevamti't viata de familie ~i in ace:J sta prtg,in~{1 nu se constata nici eel mai mic indiciu de claustrare ~ femeiloro Impa.ratcasa ~i fiicele sale stiiteau la capatiiul lui Alexios bolnav, iar Anna Conmena jum1 rolul de arbitru intre medicii ale caror pareri erau contradictorii 342 Cu. toate ca Alcxios a fost unnl dintre imparaW cei mai activi care au conc.lus Bizantul, el avea numnoase alte·!ndeletnieiri cind loeuia la, Constantinopol. iLa shtul medicHor sai, facea exerciW fizice, calarea pc cal, juca polo in m~nejul palatului ~i practica cu pasiune vinatoarea 343 • Dimii;leata cind se scula, juca ~ah en vreuna dintrerudele sale 341 El intretinea o ntemtjerie in care, printre ~1lte animale se afla ~i un leu 345 Asista la jocnrile de la Hipodrom;, iar la unul din acest.e spectacole, fiindu-i frig, a contractat boala ca,re avea sa-t rapuna via~a 346 In sfir~it, gasea timp sa, citeasca ~i sa studieze, mai ales teologie, ~i se ocupa cu solicitudine de ~eoala pe care o intemeiase 0
0
0
0
0
'61
:in apropierea bisericii Sfintul Pavel pentru copm prizonierilor de razhoi sau ai familiilor nevoiat?e 347 • Dupa .oxeml)lul san, printi ~i printese citeau din autori greci, purtau diseutii teologice ~i obi~nuiau sa aibil. uneori pootii lor l)referati 348 . · Eruditia fiicei mari a lui Alexios, Anna Porfirogeneta, nt; era prin urm3re un caz izolat, de~i era de un niv.el exceptional. · Manuel Cmnnenul. Curtea lui Alexios ~i cea a luiioan Conmenul 11astmu o anumita nota de severita.te, care a diSl)arut sub donmia lui Manuel (1143 -cll80 ), marcata prin trlumful in Bizant al modelor ~i ideilor din OCcident. In afara ceremoniilor oficiale, care cunosc sub COIHlucerea . sa o deosebita stralucire, indeletnicirile personale au sporit, iar varietatea.gnsturilor sale era decoucertanti:'L. Hazboinic inainte de toate, i~i instruia el insu~i solda\ii ~i pxrta o lance :;;i un scut atit de grele, incit il~su~i Raymond ilin Antiohia se temea sa le mancvrrze 34 9. Ji placeau m~t~ aleR turniruriledupa moda franccza, in prezenta doamntqor de la curte,. :;;i cohora uneori in aren{t 350 • iJuea lungillf~rtide de 1J()lo en oamenii sai de la curt<' 351 ~i avea o pasiunCJWntru Yinatoarea ;de anima.Ie salbatice, cu eretele, cu ~oinml l}i. 0hiar cu leoparzi dresati 352 • In acela~i timp, acest om de actiune avea · o adevarata predilectie pentru lit'ere :;;i ~tiin\{t. Citea lucrari de geografie, de tactiea, de ·~tHnte naturale ~i astrologie. Era priceput in medicina ~i cliirurgie : el 1-a ingrijit pe cumnatul sau, imparatul Com·~J,d al III-ka, imholnavit in eruciada dtn 1U8; la o vinatoare in 1mprejurimile Antiohiei in anul 1159, regelc Ierusali_. nmlui, Baudoin al III-lea, luxindu-~i bmtul, Manuel a coborit de pe cal ~i, in uimirea tuturor, i-a Etcut operatia n~'Cesara 353 . Amintim, in sfiqit, ca era pasionat de·teologie ~i com1J1mea lucrari pe care le citea in sinoade ~i a caror indrazneal:l ii infrico~8· pe contemporanii sM 354 . · VietH oficiale de la palat, Manuel ii prefera escapadele la casele sale de vacanta de la Propontida, uncle se succeclau serbi"irilc combinate cu ospetc, cu concerte, cu dans, cu exercitH de jonglerie :;;i mimica. N u exista nici o eticheta la mesele intime la care :JVIanuellua parte cu fra ~ii :;;i cuverii srti. Ei se distrau la farselefavoritului san, marele logothet loan Kamateros, capabil sa goleasca di.ntr-o data o enorma euprt de l)()rfir, datinu din vremea lui Nikefor :B'okas, ~i m'Lre continea cinci litri Q.e vin. Aceste betH degenerau uneori in certuri ~i, intr-a zi, s-a intimplat ca irnparatulsa fie 62
ranit 'de o sabie, pe cind vroia sa-i desparta pe cei ce se incaierau 355 . Dinastia Anghelilor. Isaac Anghelos ~C Alexios al IIIleafM otrisi.a figura alaturi de Oomne;ni: ei nu visau deloc sa se abata de la viata oficiaJa. Isaac locuia mai ales in minuuatul palat pe care il construisc intr-o insula din Propontida. El traJa acolo, inconjurat de concubinele ~i bufonii sai, pe care ii admitea in acela~i timp cu printesele imperiale : la masa lui vorbele erau dintre cele mai lib ere 356 . Purtincl ~i mai putin interes treburilor imperiului, Alexios al III-lea era trindav in toata puterea cuvintului, ocupat numai de placerile sale ~i risipind banii publici penku a ~i le satisface. Obligat, inanull202, sa se duca in Asia :Mica pentl"'i a lupta impotrivfl; unci revolte, el a renuntat la urmarirea capeteniei revoltei, care se refugiase la un sultan dih Iconion, a trimis inapoi trupele, s-a oprit la Erusa· ~i a organizat o calatorie de placere la Propontida. Intreaga cu~·te s-a adunat pc galera imperiala, uncle s-au succedat jocuTi, ospete, dansuri, concerte. Dupa aceea, in momentul in care nava se apropia de Oonstantinopol, a fost prins de o furtuna violenta ~i s-a refugiat la Ohalkedon. De acolo basileul ~i oaspetif sai au reu~it sa se duca la una di11 portile Marelui Palat, unde se insi.aleaza. Alexios vroia s;~ se iiitoarca la Blacherne, dar astrologii 1-au avertizat ciJ, pozitia planetelor era nefavorabila. Atunci el a a~teptat, ducindu-o in petreceri ~i participind la jocurile de pe Hipodrom. Data de 4 martie i-a fost anuntata ca o zi fericita, cu conditia sa plece inainte de rasaritul soarelui. La ora fixata, o nava era pregatita la ancora ~i familia imperiala se imharca, in rnomentul in care s-a produs un cutrenmr de pamint. Mai multe perso:meau fost ranite iar Ull cubicular a disparut ; nava a plecat totu~i, readucindu-1 pe i~parat la Palatul Blacherne pr'in Oornul de Aur 357 . P~r·ioada .i\iceei ~i a Paleologilor. In existenta atit de activa a imparatilor din Niceea m.we, atunci cind nu erau pleca~i in ca.mpanie, i~i petreceau timpul ocupindu-se de afaceri, nu exista loc nici pentru ceremonii nici pent:ru pHtce~i s~u distractii. Ei gaseau ~i mai putin timp pentru a dezvolta invat~unintul ~i a organiza ~coli 358 . Dupa recucerirea Oonstantinopolului, ceremoniile solemne au reapa:rut, dar erau nmlt mai recluse. La m.arile sarbatori, procesiunile la Sfinta Sofia au devenit mai rare
63
~i
slujbele erau celebrate in interiorul palatului, prer.idate mai des de catre protopappas * decit de patriarh 359 • Saracireavistieriei imperiale explica simplificarea banchetelor de gala, uncle imparatul, nemaiintinzindu-se pe pat oi a~e zat la o masa, era singurul care minca in prezenta demnitarilor care stateau in picioare in jurul lui ~i primeau, 1wtrivit rangului fiecaruia, o farfurie de aur sau de a:rgint, 1)e care trebuia sa o restituie dupa ceremonie ?60 • Aceea~i simplificare s-a aplicat ~i la a1l.diente, care se tineau de dona ori pe zi, iar demnitarii erau introdu~i in ordine ierarhica, fara.alta ceremonie 3 61. Basileul dispunea priri urmare de o mare parte din zi 1)entru a se ocupa de treburile publice ~i pentru satisfacel'ea unor placeri personale. lVIihail Paleologul a restaurat orfelinatul de la biserica Sfintul Pavel, intemeiat de Alexios Comnenul, conducind el insu~i administratia acestuia, cerind rapoarte asupra mersului studiilor, 1nergind chiar in anumite zile sa asiste la lectii ~i sa imparta recompense 362. , Cu Andronic al II-lea, statul a cunoscut o situatie financiara lmotica. Suveranul ducea o viata sohra ~i a~e zilta ; masa lui era frugala ~i simpHi : o bucata, de carne de vacii era adesea mincarea prhlCipaHi. Andronic suporta u~or foamea ~i setea. Petrecea nopti intregi in rugaciuni, citea ~i scria mult ~i raspundea el insu~i la pamfletele indreptate impotriva stapinirii. El crease la Palatul Imperial o _c\cadmnie pe care o prezida ~i unde 1 la zile fixe, se reuneau carturarii care discuta1;1 probleme de tot felnl ~i, in special, de ~tiinta. Aici a prezentat Nikefor Gregoras un pli~Jn de ll'eforma a calendarului iullan. Dupa acest model s-au format academiile italiene ale Rena~terii 3 6 3 . Spre deosebire de bunicul sau, Andronic al III-lea (1328-1341) a fost un soldat, comandind el insu~i trupele, antrenat in exercitii fizice, cu un gust pronuntat pentru turnirurile de moda frantuzeasca, unde el insu~i rupea lancile adversarilor. Cu toata lipsa de bani, pastra un fastuos echipaj de vinatoare, la care Ioan Cantacuzino avea sa renunte 364 • Dupa el, imperiul, ejmizat de dona razhoaie civile ~i de atacurile otomane, are de luptat pentru existenta sa ~i i~i pierde toate resursele. Pietrele preticase ale coroanei sint amanetate la Venetia; la incoronarea lui loan Canta* 64
PROTOPAPPAS. Prcot care asista patriarlmlla liturghic, In altar.
cu (1347) pietre fabe decor~m ornameJd:ele inl}HTiale ~i farfurii de cositor inlccuiau vesela de aur l;'i do argint 365 • Ultimii Paleologi nu mai aveau deloc nici timp, nici b~ni JJentru a mai organiza serbari ; dar, pina la caderea finala, ei a acordat cca mai mare importanta mPntinerii unei anumite etichete, ceea ee tm-i OJH'ea sa' primea'sca cu simplitate l;'i cu cordialitate pe strainii aflati in trecere, cum o dovede:,;c rapoartele spaniolului Pero Trufur, despre loan al VIII-lea 366 . Ei n~au pierdut insa gustul pentru litere: rezeryfm o 11arte din timpul lor liber protejari i literatilor ~i inY{itamintului superior. :Manuel al II-lea (1391-1425) a fost nn numai protectorul 1lman i!;'tilor, procum Gheorghios Scholarios, Gemistos Plethon, Bessarion, dar el 'lnstll;'i a fost unul dintre ultiinii l;'i cei mai cunoscuti scriit ori din Bizant 367. ' l\Hirturii, eare s~ intilld pe o pcrioada istorica milenara, arata ca toti imparatu, fara exceptio, alaturi de o v1ata oficiaHi, mai mult san rnai putin incareata de c~c,remoniile Spteiflee epoeilor respectiye, dueeau o via\il de familie care 1111 trebuia sa se deosebeasca mult de aeeea a inaltei aristccrat,ii.
5-c 115
I
I
I
C.artea a doua
VIATA URBANA
Constantinopolul
European ~i asiatic in acela;;;i timp, Constantinopolul era in Evul J'de(liu o 1mnte de legatura intl'B dou{~ lumi. Tntr-o ClJOCi"t]neare V·ia1~t Ul'hana aprmtpe ca dispaTlHk\ in Occident, cind locuitorii vechii Rome se retrageau in ruinele antice, transformate in fort?urete, Constantinopolul era, sinr-urul oras al erestinitatii care mer ita numele de capibtla, sh1gmnl a' carui populatie, la adapostul zidurHor de ~t}JSI'
Pentru Robert de Clari, nn s-a rnai yazut niciod?.ta un atit de frumos ora~, nici pe timpul lui Alexandru, nici pe timpullui Carol eel Mare, ,~i en nu creel ca a existat vreodata atlta boga~ie cum am gasit in inima Constantinopolului. )i grecii a~a marturisesc, cil c!oua piirti dirt ciYerea lumii se aflau in Constantinopoi''·
68
R,eputatia Constantinopolului patrunsese pina in China, uncle ora~ul respectiv era confundat cu Imperiul nun1it in textele chineze~ti fu-in (ora~ul) ~i nu thun (statui) 3 71. Pentru greci, Constantinopolul insemna Ora~ul prin excelent,a, sau ora~ul imperial, ~arigntdul ru~Hor 372 ~ Dar eel mai frumos elogiu care a fost scris despre ora~ul incomparabil, dateaza din ajunp1 caderii sale: este eel al lui l\fanuel Chrysoloms, (Lintr-o t:crisoare adresata lui loan al VIII-lea (1425-1448), marturie cu atit mai impresionanta cu cit arata, contrar opiniei mai vechi, cit de ]JTOfund simteau grecii pericolul ce-i arneninta pe ei ~i intreaga lume 373 . Scriitorul aminte~te situapa ora~ului care prive9te Ja douii contincn\e ~i joaci\ rol de punct de jonctiune a miirilor :t\'ordului ~i Sudului, veritabil eentru a! Iumii (otxou[L
T:rnn~remea Comncnilcr, cind ora9ul a atins cea mai mare :prosperitate.
* OIKt-J\lEKE. Lumca locuiti', in sensu! de teritoriu al lumii eivilizatc gnco-rcn:r.ne, prin opozi\ie cu lumea barbarii.
69
JJar jaful din ar:ul 1204 i-a cL1t o lovituri1 iar neglijenta crucia~ilor, care l-au ocupat timp de 60 de ani, l-au ruirtat complet. CaliHorii din secolele al XIV-le:J, ~i al X\'-1ea care l-au vizitat, arabul Abul-Feda 376 , spaniolii f'1;tyijo ~i Pero rr:tfur 11'rezinti1 cartier0le centrale d:::>populaac:Jperite de ruinf', cu mari gradini ~i chiar en terenuri i'<1 min~ate. BiHeriet Sfinta :::;of'iit se ina1~a ]n mijlocul wwi c,1rtier dttrilrttm.',t, bazinele·sint astupate ~i plantate · cu ·dta de Yie, Marele Palat a devenit un izlaz 377 pe care a a11arut un cimitir al saracilor 378 . Manuel Ohrysoloras insu~i, in ineheierea scrL;;orii sale, mentione:1za disparitia rnum:1·oaselor rorLieuri, care alliid,icta permilc·au stL part intrep:ul om~ ferit .de noroi ~i de soare, pneuru ~i a nenumamtelor ;:.tui mue dceorau cladirilc ~i din care n·-au 1na1 rilmas dccit soelurile :379 • Hipodromul, de asemenea, era in mare parte ruinat. · As!leetul orasnlni hizantin. Jn afartc de citev:1. biserici 1nai ni~lt .sau m~i putin desfigurate ~i departc% ecntrala n hipudromului (l'iata Atmeidan), ora~ul bizantin a fost proape in intTegi me acoperit 1le constructii t uree~ti, case particulare, moschei marete, eladiri puhlice. :tn urma cu 0 jun11'ttate de secol nu se putett faee nimic in incercarea de restituire deeit cu ajutorul textclor : eroniei ~i opere literare, relatarile cilJiJtorilor, eom-pilatii anonime din secolul al X-lea, veritabile ghiduri arbeologiee sub tiHnl de P 8 2. Descopcririle au permis mmia dintre cercetatori i cci mai activi, Ernest Mamboury, sa puna In yaloarc planul In relief ~i planul pe sol al Constanthwpolului bizantin383 • Ora~ul c u prindea pe de o parte zonele de jos: coasta Propontidei :;;i tarmurile Cornului de Aur, iar pe de alta parte zoilele ina!te:
70
culmea en colinele ti'iiate de depresiuni. Locuitorii nu-~i puteau cli'idi casele declt pe, tercnuri plate, de u.ndc a aparut nevoia amenajarii de tcrase, Pantele rambleia te erau sprijinitc cu ziduri sustinute ~i ele de arcade, care ascundcan adesea· zidarie din epoca turceascii. Zidurile .de rambleu puteau atinge 14 metri grosime, de exemplu deasupra Cornului de Aur. AsUel intre Forum Tauri ~i mare s-au descoperit cinci mari terase e~lo nate pc in:\lpme ~i comnniclml prin sciiri. Multc eliidiri crau construite .pe lJ.aziJie subterane (de cxemplu biserica Pammacaristos, (moscheea Fetiye regitmea a XIV-a). Sapatnrile demonstreaza ca fundapi!e zidnrilor atin· geau stratu1 devonian·umcd.al solului ~i aceasta justiiicii piirerea lui Malnlas, dupii care ora~ul era eonstruit pe piloni. Pliniul pe sol era acela al unui orit~ elcnistie sistematizat la. fel ca Priene san l'crgam: mari linii directoare inLrc care se dcschideau strazi mai pUti!1 largi, ulite strimtc ~i piete. De la Forum-ul: Tauri porncau douii mari tlrihnuri descnind un Y, o direetie mergind spre Vest, Ia Poarta de Aur, cealalla spre nord-est, la biserica Sfin~ii Apostoli3 S4 • Ca ~i Priene, Constantinopolul era construit in amfiteatru. '
'
II. Popula!.ia Ciirele. Numi'kul populatiei a variat de .. a. lungul sccolelol'; urmind vicisitudinile imperiuh1i. Desigur ci1 nu se pot g8.si in sursele de infonnatii cifre exacte, dar nnele ]:mnete ue reper bine stabilite permit aproxima~ii. Dnpa N otitirt Urbis, din secolul al V-lea, ora~ul cuprindea 322 rici (strazi ), 4 388 domus (ease pentru loeuit ), 20 brut~trii publice, 120 brutarii particulare. N u este vorha, C~:tl8 Bormt, de 1:nsu7ae, CaRe ue inchirlat izolate prin patl'U strazi, ~i s-ar putea pune intrebarea daca 11rin domus trebuie S8 .. :M:'isurile luate de lmdinian pentru a nurat~1 ora::;ul de procesomanii din 1n·ovincie ~i de r.wenturierii de tot felul care Yeneau la ora~ in masa,, lasa sa :~e presupuna o populatie flotanta numeroasa, : 89 .. Imprejurimile erau, de asemenea, foarte populate. ln anul 617, twarii au capt mat 270 000 prizonieri din zonele suburbane 390. ~
71
Cauzi'le !lcpopuUnii. ln rel'tlitate, nimic nu era !m1i wsi:thil ca cifra acc_stci popuhttii, cleoarece o deciman ealaJnit(tVi perioclice (cutrcnnn·e rlP Jl(tmint, ciuma, in{;emlii, ri:'ioElmerii)c inso(,ite de masacre, iar imigrantii veneau sa com11leh'ze golul) 291. R.'partitialoeuiLorilor in interiorul ora~ului era, dealtfeJ, fmtrte inegalil. Densitatea cea mai mare t-w gasea pe tarmuri, de-a lungul Cornulni de Aur ~i al Propontidei, in cartierul Psamathia, pe calea Mese ~i in jurul Forum-urilor, in regiunea celor ~a pte Coline. In secolul al VII-lea, Jl01)Ulati?, se concentra in cartierul p~tlatului Bla.cherne, inglobat in cctr~te de c~'\ctre Hen.telius si dincolo de Gornul de \ur, in suburbiile RykPs. In fiehimb; valea riului J1yeos, al drui eurs era subtemn, nu '" fu:-;t niciodata foarte popnlaFt; ea a p8xut favorabi](i, ellturiilor manastire~ti,ca aecea de hL I.ibis, interneial;vt in !)eeolul al X-lea ~i restaundi'i de TuJdora, vaduva lui :\Iilmil al VII f-lea Paleologul, pentru c,~tlngarite 392 .
In ace]a~i timl), ca mmare~a UIJOT noi flageluri, ea de exen11Ju eimna flin anul 1076, inso\ita de foamete 393 , cifra popuh~tiei Jmrc sa fi fost mult mai mica in anul1_204. Ylllebxdouin, rclatind incendiile care au avut Ioc in llina. ar::·ilie a acelui an, spnnc ca m1 ars mai nmlte C9So dec1t e=\i-;tau in trei din cele mai · mari ora~e ale Frantei. Or, llO}n:latia Parisului in.aeea vrenw PT fi fost delOO 000 loeu itnri ;] 94 . Orieum, Comdantinopolu1 irebuie sa fi avut mai put.ir: do 600 000 ~i niciodata, dupa restaurarea lui Mihail Palcologul, d nu a mai putut atinge vechea sa cifra. De altfel, popula1.ia a mai fost decilmtttt de altc flagt~lUri, dlntre care eel mai teribH a fost ciuma neagra, canl a facut_ ra\'agii in onu~ timp de doi ani (1348-13•19) 395 , ~i de ;noi · epidemii care au Hicut. numero~"se victime in 14J 6 ~i in 1447-1 i48, ell iar in ajunul cuceririi ora~ului 396 . !n timpul a:-;ediulni din 1463 1 o buna parte a ora~ului era pustie, chr nu Jmtem acCP]li a marturi~t negustorului florentin rrdaldi, care reduce la n13ixim.um :16 000 cifra locuitorUor c;ra;e;ului, daca este adeT:Ira1 ca }.Iahomed al II-lea Htcuc;;e tiU dOO prizonieri. Crii ohuios estimeaza la 60 000 num(n'ul 'Cl
descindeau din provinciali · sau chiar din strainii imigranti 398, care nil 1ntirziau, inCE'J)}nd de ]a a doua generat,i r, sa se patrunda de spiritul lcmtl, s:1 .manifeste o anumit~1 mindrie de a se fi nascut in or:J~, sa~~i arog.e titlul de politikoi in opozitie cu thematikoi (provinciali), A~~t s-a nawut guBtul pentru glmne, penin.1 satira; eare se intilnese in tmJte ca pitalele, unde persoanele cu functii publice sint foarte rar crutate. La Constantinopol, aceasta glU1Ju'i S-~ manifestat in toate tjmpurile, de la cele de prost gust, care-1 agasau pe im:paratul Mauriciu, pina la anecdotele caroL.t. J\fib,,il Stratioticul; poreclit . Batrinul, le era victima as9. S-a <>bservat, de asemenea, umorul legat de patriotismnl loca,J, datorat unci veritabile admiratii pentru ora~ul natal. Psellos .nu ie§ise niciodata din ora§ pina la virsta de ~aisprezece ani : el nu vazuse niciodata zidur:ile de aparare a,le ora~ului ~i cu atit mai })uti:r. zona rurala 4oo. Printrc imigrantH straini, cei. mai numero~i in toate timpurile au fost armenii, care fugeau de pm"secutiile per§ilor ~i mai tirziu de ale 8Mtbilor, fau erau impin~i de am hitie pentru a intra in ierarhia imperi:;tltt 401 . 0 dovada eurioas~Lin legatura cu eforturile lor de a se eleniza il constituie un glosar armeano"grec sub forma unui manual de conversatie, descoperit pe un papirus grec de la Fayurn, din prima jumatate a secolului al VII-lea 4.02. Aee-asta s-a intimplat mai ales in ultimnl sfert al secolului al IX-lea, cind strainii au navalit, fie pentru a i'e angaja in armata imperiala, fie pentru afaceri comercialc. Probabil ca dupa prima invazie rusa, in anul 860, negustorii din Kiev au ohtinut o prima colonie 4 0 3 , transferat;'i, apoi in cartierul Sfintul 'Klamas, unde au fost admi~i buigarii in secolul al X-lea 4.04. in seeolul al XI-lea sosese georgienii, clerici, calugnri ~i nobili, ca Grigore Pakurianos, unul dintre cei mai btmi generali ai lui Alexios Comnenul 405 . Chiar ~i ambii posedau ~i ei o colonie dotata cu o moschee 406 ~i, sub Comneni, prizonieri turci ca loan Axouchos, au fost adu~i la Constantinopol ~is-an convertit la cre~tinism 407 . Dar mai ales in acea..'3ta perioada s-an format coloniile .de occidentali: varegi anglo-saxoni eare-~i aveau bisericile lor distincte ->Gs, cavaleri normanzi veniti pentru a se angaja in armata imJieriala; francezi ~i itali~ni atra~i de Comneni, care le incredint.au functH publice· 409 ~i, inainte de toate, stabilimente permanente ale eoloniilor comercialea.lerepublieilor italiene $i catalane 410 . Dupa ocupatia franc~ a Constan~
73
tinopoluliii, in timpul careia venetienii s-au bucurat de un ade,'arat monopol comercial ~i chiar politic, toate aceste colonii au fost restabilite de Paleologi ~is-au marit cu noi im.igranti, precum castilianii, pe care Pero Tafur i-::iJ gasit in anul 1438 la Bizant, la intoarcerea din ciUatoria sa la tatarii din Ho;u·da de Aur 411 . Se observau, in sfir~it, in ora~, o parte din ace~ti Gasmouli, provenit·i din ?,mestecul occiclentalilor cu ba~tina~ii, renumiti prin inteligenta ~i indrazneala lor 412 • · Constantinopolul era, cleci, in ,Evul :M:ediu, cum a ra- mas ~i in epoca _moderna, ora~ul uncle se imbulzeau toate rasele, uhde se auzeau toate graiurile, dar uncle elenismul pastra intotdeauna suprematia.
III.
Circulati~l ~
si viata de zi cu zi !)
_,
•
In toatetimpmile, ca1atorii au fost frapati de car.aeterul foarte populat al strrLzilor Constantinopolului, a caror retea densa, intrerupta de piete largi, u~ma circulr,tia. lUesc. Strada centrala ( ·/1 Mf.:crf),) era marglnita pefiecare parte de porticuri cu doua etaje. Ea pornea din Ji'orurn Augustawnrn, traversa Forum-ul lui Const.antin, o piata circulara, cu doua intrari cu arcade construite din marnmra de Proconez ~i, care avea in centru, colmma ·.de porfir pe care er;a a~ezata statuia lui Constantin, •avind capcll aureolat. Strada Meso travcrsa in continuareForumul Tauri, Forum-ul lui Anastasie, Fol'urn-ul lui Arcadius ~i depi19ea vechiul ·zid al lui Constantin·. De aici ea conduce fie la Poarta de Aur, dupa ce traversa cartierul Psamathia, confundata astfel em Calca triumfala, fie, dupa ce schimba directia spre Nord-Vest, la poarta Selymbria 41 3 . Stra.zile principale, dintre care nn1lte porneau din :M:ese, erau pavate, masurau eel putin cinci metri in latime ~i . erau marginite de porticuri, uneori cu un etaj ~i impodobite cu statui. Fiecare din aceste porticuri (~ ~too7:o~) avea nmnele s::iu particular : Porticul Sf. Gheorghe, P-orticul rus etc. 414 . In secolul al V-lea, rmui mult~ porticUl'i aveau deschidere spre sali publice ( cmditoria) ; in alte parti ·aici se puneau mese p\3 care se etalau spre vinzare tot felul de . marfnTi 415 .
74 .
Pietele. Adediratul centn: ;tl ilfaecrilor eom(TCi8Je se afla in partea cu.~orl:n~~ intre ~~lare1e Pal8t si Pumm-ullui Constarilin, pe o lungi;ne de 570 motri. I ;.,,;·daduse dem1-. n1irea cie agora (phvt~1,) 416 . Acolo era eoncentrat comertul cu mek~le pretioase. Si,i:i,pinirea ii oblig?c pe aurari ~i argintari sa-si instaleze ~1iCipraviHiilt~. Jduite Ri fcl'80 f>ub Iusti- . ni
In 1403, zamfii ocu:pau tot aceea~i strada df!Jr, du:pa Chwijo, in fat~1 tarabelor lor crau instalati tutuci, de care emu legati delineyentii 419. 1n secolul al XIV-lea, calatorul arab I!m-Batuta noteaza existenta unor piete se:parate pentru fiecare me:;;te~ug (in timpul noptii le inchideau) ~i descrie birourile scribilor 1mhlici, instalati in apropiere de Sflnta Sofia sub o llolta de vita ~i dP iasomie; in chio9curi din lenm ~i. pe estrade stateau bCrfbii, fiecare grup fiind com1m: de un :;;ef investit cu titlul ell~ judecator 420 . Un secol mai tirziu, tirgul d'' produse comestibil? a invadat imprejurimile catedrnlei Sfinta Sofia. Se vindeau l:lJici piine, vin, pe~re, molm;te, permise in zilele de post, ~i aecste minca:ruri se puteau consuma chiar pe loc, caci se instahtsera mari mese de piatra unde nobilii mincau amestecati eu popmul 421. · 1\Iicilc n~e ~te~uguri. StrazHe ConJ;ta.ntinopolului •er:c..u, de a.semenea., a.nirrm. te de negustori a.mbula.nti, ca.re cereau de lucru ::mu striga.u ca. .sa-~i vinda ma.rfa.. Teodor PTodromos enumera pe cei C2.IC broda.u lll a.ur, 'CiSm&rii, Ylll* HASCOALA NIKA. (in gr. ,sii invigi") Yn anul 532, ma~ele din Constantinopole s-au rasculat contra iui Justinian, care sprijinea aristocratia scnatoria.la (9i care, la rindul ei, se afla In frunteademei A)ba~?trilol' - v~ mai jos). A fost condusii de ,Verzi", dar au luat parte. ~i alti locutori. Reprimata cu ajutorul armatei lui Belizarie.
75
zatorii de zer; cu tigvele lor atirna,te pe umar, negustorii de tesaturi, fabricanW do ri~nite pentru piper, ham~.lii ca,re, dupa ee v.u trudit introaga. zi, primea.u ca simbrie Uh pahar do vin ~i o portie de tocana 422 • JDxist:::m, de asemene~., pe strazi, a.strologi, ma.gicieni, , ghiei.tori. Uneori pretin~i profeti crea.u o adevamta pa.nica, ~muntind sfiqitnllumii. Numarul impresionant de straini care vizita.u Constantinopolul a facut sa ia, na§tere banoa.sa profesie de ghid. [ha Comtantinopol, spnnc pelcrinul rus :;>tefan din Nov go rod pe la anul 1350, este ca lntr-o mare piidure ~i nu pop merge fiiril eiiliiuzil. Dacii, din zglreenie sau sadcic, nu dai bani, nu pofi nici sii vezi, nici sii siiruti sfintele moa~te 423 .J
S-ar fi putut ::.lcatui un nmre volum cu toa,te absurditaWe pe care ace~ti ghizi improviza.ti le poveste::.u clientilor lor mnn : broscutele care pa.rcurgeau strazile devorind resturile menajere 244 , st2otuia lui Iustinian luata drept a lui Consta.ntin, pe c::.re mwigatorii o vad de pe rrmre pina la o distanta de o zi 425 , legendele despre monumentele de la hipodrom 426 , cea. a lui Carol eel Mare,· care, dupa ce a cucerit Ierusa.limp1, s-a in tors prin Constantinopol~i l-a fortat pe impara.t sajure ca va respecta. postul Pa.§telor ~i nu va mai pronunta. condamnari lao mo::.rte 427 , cea a. 'ingerului care paze~te biserica. Sfinta. Sofia 428 etc. l'iata de soeietate. Predomimmt::. tmdiviei ele.,nice se afirma. prin c::.mcterul prietenos a.llocuitorHor c2.re ~weau, c~. ~i stramo~ii lor, gustullungilor convers21W ~i discutH in a.er liber. Pc vreme2o lui Iustinian, societate21 buna sc intilnea. sub porticurile Augusta.eon-ului *. .Aceasta se numea a-:;i fcwe agora ( &yop&:~stv). Beliza.rie ~i-a. . facut aparitia. in acest loc la intoa.rcerea. sa din Itali2o 429 • Libmrii a.veau 2oici pravalii uncle i~i expunea.u noutatne. Se intilne2.u ~,ici colportori de ve~ti care discuta.u politica ~i teologie, a.jung1nc1 uneori sa so ie. la. bata.ie. Cintece impotriva. Teodor~i circulau pe ~.scunR 430 • Chi2or :;;i · oamenii din popor emu p21sionati de teologie de pe vremea ma.rilor concilii ecumenice, 21~2. incit discuWle despre Trinitate :;;i natura lui Hristos 2ovea.u loc in mod deschis in pietelo publico ~i pina in pravaliile brutarilor 431 • Se :;;tie, de<fel, ca in toate timpurile a exista.t la Constantinopol o opinie
*
76
Piata in Constantinopol, in fata bisericii Sfinta Sofia (n. trad. ).
publica potriv'it careis. impar~W trebuiau men~j21ti .)i aees.sta :::,t;rager. 0 r.devar:?.sta solidarit::>.te intre locuitorii sai, o con~tiin~a colectiva. nrcnla!ia. Strazile, largi pentru ace:?.s epoca, dP.r care ar par·er, strimte, in zilele noastre, erau strabatute in secolul al V-leP. ~i al VI-lea de numeroase trasuri fara arcmi, cele nmi bogate vopsite ~i aurite, cu un atel::r.j de catiri inhama~i in ~mr .. Sfintul Io21n Hrisostmu descrie carole somptuoP.se ale doamnelor de rang inalt, inso~ite de eunuci in livrele straiucito2.re, sau pe nobilii ciWhi pe e:r.i- :?.slbi cu ~ei brodate cu aur, inconjum~i de servitori inarmati cu bastoane pontru a da in laturi pietonii strigind : ,F2Jcoti loc, face~i loc !" Cei care' so duceau la baie i~i trimiteP.u inainte sclavii pentru :?.s le anunta sosire:?.s ~i ~ le pwgati tot ceea ce em necesar 432• !n :;:ecolul r.l XU-lea, Beniamin din Tudel~ a fost frapat cle luxul r.fi~at de catre nobHi. El rem8Jrca hainele lor de stofo str.cojii r.coperite de broderii ~i gaser,;te ci1., incalecati pe cr.ii cu bogate harna~amente, aratau ca. ni~h'l printi 433 •
Ci"mtl'astelc. Alaturi de r.coasta opulenta, calatorii secolului r.l XII-lea observa cartimele sordide ~i mizere, ulicioarele strimto ~i intuneca.te, unde IJU poti sa VOZi in pUna zi, unde furturile ~i crimele sint free vente : cocioabele se r.flau h:, doi pa.~i de palate 434 • Serviciile de salubrit2.te emu aici necunoscute. Benh•min din Tudel::. a vazut tabacari r,runcind in fatr, portE lor ap:;, care. scrvea l~ tabaoirer. pleilor 435• Mutare~ curtu imperiale la p2,latul Blz,cherne a.vusese drept rezulta.t formarea urmi nou cartim' aristocn?Jtic, mai curat, ma.i :.;o,ernt decit im1uejurimile Marel.ui P21lat. .Acest cartier, pu~in locuit })ina· a.tunci, cuprinzind mari parcuri ~i v21ste bazine, a. fost inzestrat cu vile somptuor.se, cqnstruite de cei. bogati. Palatul Tekfur-Sen:oi este, poate, un vestigiu in :.;o,cest sons 436 • Ora~ul, care em inca destul de bine a.provizionat cu apa la sfh'~itul secolulni r,l IX-lea 437 , in perior,da, Comnenilor r·,cePJsta nu-i m21i ajungea, ca. urmaro p, insuficientei de a.peducto. La plingerile ce Hm fost adresMe, ma.i ales de Eh,~t;J,thics din Tesalonic 138 , Manuel Comnenul ~ pus si1 se c<1ptezc noi izvoare ~i sa se construiasca· un non apeduct 439.
.7.7
Corteuii ~i SIJectacolc de strada. In toate timpurile, a.nim21tia strazilor era. sporita prH1 trecerea de proeesinni solemne c2.• re atri:Lgea.u multimi compa.cte ~i eauz~m a.desea. a.cciclente. La hirotonisirca patriarlmlui Ghermm1os, in anul 715, a 2sut loc u ascmenca imbulzeala tncit mama Sfintului ~tcf8n eel Nou, pc atunci lnsiircinati'i, a sfir~it prin a fi striviti'i 440 . Jn primiivara anului 972, loan' Tzimiskes, inaintc a de plerarea sa pc frontul rusesc de la Duniirc a mers descull de !a Marele Palat pinii Ja Sfinta Sofia, apoi Ia Sfinta· l\Ia:ria a Blachernclor. Impiiratul, care tinea o cruce, era precedat de m1 imens cortegiu de preoP ~i de demnilari, cintincl cu voce tare litanii. ,Poporul nesfir~it care sta pe marginea strazii, pe Ia feresb'e, pe zicluri ~i pe 8coperisurile caselor, relua in cor, en cclc o sutii de mii de voci ale sale:· aceste n;gilciuni, fi\J·ii lntreruperc" 441. • · 0 plucuta de filcle~ din secolul a! VI-lea reprezinti'i o proecsiune cu moa~te. Un patriarh, recunosei1t dupa odiijdiile sale, tinind o racla pe genunchi, este a~ezat intr-o trasuri'i ti·asa de dcii cai inhamati unulltngi\ altul, pc care un dernnitar ii ducc de capastru. 1n fata, trei personaje pur!iitoare de luminiiri sint primite de un basileu. Diver~i eurio~i privesc scena, m1ii de sub porticuri, altii Ia primul etaj, din spatiilc clintrc coloane sau urcati pe acoperi~ 412 • 0 curioasa pictura, dintr-un mannscris a! Omiliilor calugarul.ui Jacob, nc aratii un marc numar de oameni a~ezati in ~ir, a~teptind un cortegin : cl estc format din persoane de toatc virstelc ~i de am be sexe a~e:uite in lini~te, unele in spatele altora 443.
Cind era. vorb21 de un evcniment a.tit de importi.mt cum a.r fi trecerea. ieo2,nei din Edessa. in a.nul 944 444 sa.u de trecerea triumf&la a. mwi ba.sileu, afluenta. oa.menilor em ~i mai m&re ~i tot ora.~ul era. in sarbatoa.re. [ Cartea ceremoniilor nc-a pastrat o descrierc protoculara a int:rilri i trinmfalc in Constantinopol a lui Vasile I, dupa infringerea Pavlidenilor in amJl 872. :lmpi1ratt1l a pctrecut noaptea Ia milnilstirea Avramitil0r in afm·a incini.ci. A cloua zi, insotit de printul mo~tcnitor, amindoi ci\lare pe eai albi .:;u hamuri impodobite en pietre pretioase, basilenl estc mai intii aclama:t de populatie, apoi, sosit la Poarta de Aur, il prime~te pc preJectul ora~ului, care ii 0feri\ o cnnunii de lauri. Apoi, in mijlocui unei multimi imense, el continua sa inainteze pe Calea Triumfalil, presaratii en Uori, ale ci\rci portictlri sint aeoperite eu stofe pre\ioase decorate cu l:l't:chete de tramlafiri ~i de mirt. In snita sa mergeau principalii p1 i:wnieri arabi en carole pline de pracli\. In Forum-ullui Constantin avea loco op:rire, unde impi\ratul intra in Biserica Fecioarei ~i i~i sehimba hainele militare, pentru a imbvilca tunica de purpura ~i hlamida brodali\ cu aur. Cortegiul era primit in continuare Ia Sfinta Sofia de ciitre Patriarh ~i ajungea, in sfir~it Ia J\Iarele Palat 445.] Povestirea desprc intrarea lui Nikefor Fokas in Constantinopol, dupa proclamarea sa ea imparat, este mult mai intcresanHi 446 • El a cobmit de pc nava imperialii de riizboi (clromon) Ia Hebdomon, uncle a inciilecat pe un cal alb, acoperit eu o mantic purpura ~~ de aur. 1naintea lui erau purtate ~asc stindardc din stofe pretioase. Pentru a ajungc la Sfinta Sofia
de
78
pe Calea triumfalii, el a trebuit sac~i ctoiascii drum prin valurile multimii care-l aclamau. ,Mari ~~ mici, bogap ~i siiraci, cei din nobilime ca ~i cei din factiuni, rnc~te;mgari en sutele de mii, ciilugiiri, soldati ~~ marinari, tarani din Tracia ~i din Bitinia purtau, en toata ciildura soarelui de varii, tor~e aprinse, arzind tiimiie, fluturind stegulete. Pretutindeni rasunau trompete, timpane, tobe, .timbale. Peste tot izbucncau, neincetat, aclamatiile nemaipomenite ale acestui popor. Sane imaginam intrarea acestei multimi galiigioase pe sub boJtile sublime ale Catedralei Sfinta Sofia, unde stri'ilucin;a luminilor facea sa vibrcze tonurile mozaicurilor pe fond de aur I]
D21r aceste festivitati triumfule avea.u un cr..mcter de exceptie. Alte specta.co'Ie mad modeste stirnea.u curiozita.te81, in specia.l cele cu animale exotice ca de exemplu elef::m~i condu~i,de cornaci *, cilmile calarite de negri etc. 447 • :pe ::.semenea., fo21rte de.s, strazile emu strabatute de procesiuni dezonorante, cu. condamna~i la. moarte sa.u la. mutil2Jl'e, crimina.li, conspimtori, adesea. de rang ina.ltr in caleca.~i de-a.-ridoa.selea. pe magari S,i lovi~i cu nuiele. Departe de a fugi de acestf3 pa.razi sinistre, inul~imea. le caut2. ~i is,i manifesta cu aceasta ocazie cruzimell.. Printese imperiale, neindraznind sa se a.rMe in mod fa~is,, nu se ru~imm sa privea.sca acesto spectacole pe ascuns 448 • Hipodr~mml ~i
IV.
spectacolelc
Hipodromul, a carui organizare a.dministmtiva a. fost aratat8j in alta pmte, diversele destinaW s,i prezen~2o fac~iunilor sa.le, s, de"t;inut pina in secolul a.l XII-lea. un loc "Com!iderabil in via.~a Const:mtinopolului. Este neeesar, prin urmr.re, sa expunem ceea. ee s,tim despre amena,ja.rea sa, s,i despre speeta.colele care se desfa~ura.u a.ici. Pasiunea pentru cuTse. Cursele de care de lupta., tmse de doi p'ina la. pa.tru ca.i (bigae ~i quadTigae ), 2, caror origine se pierde in vechile joeuri elenice, erau sportul preferat al grecilor ~i a.l romanilor. Locuitorii Consta.ntinopolului, oricare a.r fi fost nmgullor social, de la. impara.t pina la ultirnul dintre calafatuitori, emu entuzia.sma~i de succesul conducatorilor de care prefera"t;i, ale caror culori le a.dopt::Jtu in timpul jocurilor. Devenise o regula de bonton in cercurHe a.ristocmtice preocupa.rea. pentru cs.i s,i .pentru curse. Acesta. era. subiectul principal de conversa.~ie ~i dH.;cutiile asupra. jo~urilor din arena emu. frecv:ente 449• *
Conduciitori de elefanti (n. trad.).
79
[Gdgore din Nazianz descric acqt.i amatori de cui·se cape ni',ec adeV{tra\i furibunzi, topaind, slriglnd, imiliJ](]u-i pe vizitii, biciuind ,,,;i imaginari, schimbind lntrc ei aurigi ", cai, grajduri ,~i adesecc slnt atit de silraci lncit nu au mli1care nici penlru o zi" ~ 50 .J
Mozaicuri africa ne reprezinta n18.i multe gra.jduri intretinute intr-o cunltenie desavin;;itiL Acoperiti · cu cuverturi scumpe, m•ii sta.u in fata. ieslelor, m:uca.te cu numel(r ficcarui8. : Delicatus, · Polidoxus, Alcides etc. ~i ur:uea. Vincas (Sa invingi) 4.51. Se ~tie ca pt;siunea. lui Omlsta.ntin 2,1 V-lm;, pentru ca.i ii a,dusese porecla. de Kaballinos ~i ca dupa ce a. pus sa se distruga moza.icurile de la Rorn:::. de Aur, ca.re reprezent::m consHiile ecumenice., le-a iniosmit cu portretele vizitiilor Rili prefera.~i 45 2• · Inca ~i m::ai uimito:=>,r·c en', pasiunea. pentru ca.i a. p~~tri2,rlmlui reofil::Jct (933-956) 453 , fiul impamtului Ronl2lllOS I~eca. IJenos. · Vizitiii in~i~i dob:indi:;era o :M1evara.ta impotta.nF1 in Rh~.t. J
*
80
Conduciltor a! unui car de curse in antichitate (n. lrad.).
COllStl'UCt·i~',, c~re
maSUI'lll Ill jur de 500 metri in lungime pe 117,5 metri latime, incluBiv grr.denurile, cr.re Be presupunc ea r.ve~m eel putin 30000 de locuri. Actm',l:>. pic.ta Atmeidr,n pf"tstrea.za monumentolo principr.lo c~wo so iniUtau in :nul cdificiului pe spina, in jurul caruia intmcmm carele. ]'ylrui intli oboliwul inaltat de Tutmes al III-lea. la Heliopolis, in anul1700 i.e.n. ~{ adus la Oonstantinopol din ord~nll lui 'I'eodosiu eel Mare ·in ~tnul 390 ; el este a~eza.t pe patru cuhmi de bronz, fixate pe o baza decorata in relief, care il reprezinta pe impa.n?,t prezidind jccurile. Urmca,,.;a coloaua de bronz provenita din Delfi, confectionat3, din tHJi ~erpi ir:colacit~i,, ale caror capete w ridicau altadata pentru a sustine trepiedul de aur dedicat h1i Apolo dupa victoria de la Plateea (anul 479 i.e.n.). in sfir~it, mai este o O)loana din pietre zidite, acoperita odinioara cu placi de bronz ~i restaurata, dupa o inscriptio, de catre Constantin PQrfirogenetul ( 944-9591 461 • tntre aceste monumente se vedeau numeroase grupuri sculpturale, ca. acela al Lupoaicei alaptindu-1 pe Romulus, ~i statui : opere smulse din templele pagine, ca. Herakles al lui Lisip, alaturi de statui imperirule, ca. aceea a Irenei, a~ezata pe o coloana, in mijlocul ornamentului unei fiale *462 • Un rest dintr-o fint'ina de acest gen, din m:u"mura alba, 'impodobita cu reliefuri reprezentind jocurile, a fost gasita in anul 1845 ; orificii circulare deschise 'in peretH laterali dadeau na.~tere la un jet de apa care cadea intr-un ba.zin 463 • · 1nainte de sfir~itul secolului al XIX-lea, hisinclla o parte m6numen-· tele din p}ata Atmeidan, nu se cuno~tea deloc aspectul hipodroniulni clccH dupa gravurile din secolele al·XV-IC'a :;;i al XVI-lea, care nu-i rcprezcntau decit ruinelc 464 • Cea mai importanti\ cste accca pe care Pavinio a extras-n dintr-o Topografie a Constantinopolului, alci'ituita pe Ia ann! 1450. Ea reproduce Ia sud, spre mare, extremitatea hemiciclului cu arcade, Ia nord un zid en deschiziituri care dade au sprc grajduri. In arena se observii ~irul obcliscurilor ~i coloanelor, precum ~i numcroase denivclilri, provenind chJ Ia demo! area gradcnurilor ~i a easel or construite in interiorul in<~intei 4 " 5 •
In zilele noastre subsolul hipodromului a fost explorat 'in mai multe rinduri. In S:£k'btele Muzeului Ienicerilor, spre vest, gr·adini in terase lasa sa se vada zidurile de caramidi1 oa.re formau curbura terminala ( sphendone), iar terasa.mentel~: art.ificia.le marcheaza lccul . gra.denurilor 466 • La nord-vestul mowheii lui Ahmed, Adolphe Thiers a des*
Cupii fiira lorti
6-e. 115
~i
filri'i picior (n. trad.).
81
coperit in anul1907 o serie de grf!Jjduri acoperite C1J bol~i de caramida a~ezate pe ziduri paralele, de-a lungul vechii riste '167. Sapaturi mai adinoi au fost exccutate in anii 1918 ~i 1932 de Mamboury ~i Wiegand. Suo sphendone au fost Ecoase la lumina 25 ca.mere corcentrice dind intr-un culoar circular, luminat de fcrestre mari, la un nivel inf&rior pistei. Camere similare se intindeau de-a lungul J;idurilor M:uelui Palat : din acest leo, pornirea. oelor · doua arcuri pare sa fie o rama~ita a colonadei, care mai exista inca in secolul al XV-lea. S-a recunowut existenta unei fintini ~a baza obeliscului lui Constantin al VII-lea;cufcurgerea :pe cele patru laturi ~i s-a ga!:;it ha.za eoloanei din Delfi, f:J.cuta dintr-un simplu capitel, aceasta coloana wobita, fusese tmnsformata, de ~1semenea, in fintina 468 . In anii 1927 i}i 1928' Casson i}i Ta.lh<}t Rice au faout mai multe sonda.je in axul monumentelor. In mod cmios, ei nu au gasit nici o urma a vreunei temse a.semanatoare celei de Circ1ts 111aximus, ci pam.int nivelat pentm a compensa inclinatia. solului. Spina, d:>Jca putem num1 astfel linia axialaamonumentelor,nu ar fi prezentat nici o denivelare 469•
la
Kathismu ~i carcercs. Ca ~i Circus 1viaxi,nius de la Romf1., hipodromul din Constantinopol era alaturat P21atului Imperial ~i imparatH trecea.u direct din :>"par1amontele lor in tribuna mHe le em rezervata, kctthisma. :Ma.jorit?"tea. r;jrheologilor, de la. Laba,rte incoace ~i pina, la Ebersolt, yedeau a.cea.sta tribuna dea.supra gra.jdurilor ( caTce'res)i care forman, la extremitatea. urientala, o constntc~ie perpendiculara pe gradenuri. Pentru a ajungein kathisma, basileul, plecind din Palatul Da.fne, 8JTfi trehnit sa pa.Tcurga o galerie lunga, inconjurind un sfert din perifer:i.~ hipodro..: . mulni, ccea ce este pni;;in verosimil 470• Cartect cere.,moniilor il arata peTeofil, trecind pe sub kathisma. pentru a mergo la, Pala.tul Dafne, ceea ce :u· fi fost imposibil d31c3, ::"cceptam teoria.lui l1a.barte 4 71. · Piganiol ~i Yogt ::m a.rat2.t ca kathisma, construita dupa modelul tribunei imperiale de la Roma,, era un adevar,a.t pa.la.t, alaturat; Bisericii Sfintulf>tofa.n dill Dafne '~i a~eza.t pe latura. dinspre sud-est a hipodromulUi. 0 ~car a secreta in spira.la (cochlea) I ega biseric;;J, de tribuna, dar ba.sileul intra aici pe o wara larga de piatr3, care da spre u~ile de hronz ale lojei imperiale 472 • 1n fata acest€i
82
loji se afla,-o teras:±, Pi 473 s:>ou Stama, de<,supra unui portic. Una din fatetele de la baza obeliseului il prezinta }JC imparat in spatole- grilajului ormnnentat al unui ba1con, stind in picioare in fata gi'trzilor im"rma,te cu l~tnci ~i . atanjate in linio, iar ali:ituri de ol, df:'mnitari purtlnd pungi cu br,ni 474 • ean•creS~luile ers,u amonfl,jate intr~un turn flancat de doua aripi, dm;,supra aflindu-w o cva.driga de bronz luat:"'v dintr~un templu din im;ula Chios, in timpul lui Teodosiu al JI-lm~, 475 • Irnpunatorii e;~i de bronz au fost du~i la Venetia, in anul 1204 ~i a~ez<4i dea.supra mflxelui portal de la. s~'m'Marco. - In fiecaro ::>oripa so deschideau ~a,se porti pentru l?J lasa Sa intre carole. 0 alta poarta, Rituata la baza turnului, :.wea acces spre o curte mare, deschisa pe partea dinspre ora~ (dihippion), cu grajdurile factiunilor p(l la,turi. Aici se aduceau, in preziuPu curselor, caii care trebuiau sa alerge, adevaratde grajduri fiind mad departe. Deasupra portii so afla o tribuna unde statea conducatorul jocuri- . lor·; aceasta a fost considerata din gre~m'llla drept ·tribuna. imperi~1,la 476 •
0 reprezentalie Ja hiiHalnnn. In afa.nh monumentelor figurative, izvorul principal il constituie capitolelo Oartii cenmoniilor compilata de Constantin Porfirogenetul. Printr-un studiu critic al aeestor texte, G. Millet a. recunoscut ~tici urmele a ·doua luc1
d~ms cu tm to. In :;~,jrmul jocurilor, cind stindardul C1He anunta reprezentatia fmese arborat la pmn'ta hipodromului, factiunile se duceau la carceres ~i-1 achMxum pe imparat, fiecare factiune urindu:-~i victorie. Dupa a.ceea. avea loc in grajduri inspectarer. cailor, ca.r·e. trebuiau sa fie sanatosi si nevatamati 479 • . 0 da,t~ sosita ziua. 'cea mare, l2.. poarta hipodromului, un tessemrius * a,duna jetoanele de la spectatori ~;~i trihunele se umplu. La palatul Dafne imparatul ~i-a imbraoa£ podoabele, s-a prosternat, cu luminarea i"!l mina, in diferitele pamclise ~i ajunge in triclinium-ul kathismei care precede tribumJ,. Acolo avea loc primirea solemna. 9, demnitl11Iilor care au favoarea sa asiste la jocuri din tribuna imI;eri:;~,lfl.. :Ma,estrul de ceremonii, prin intermediul prareJlOsitnlui ** il anunta pe basileu ct1 totul este preg~U,it : ca,ii sint inhrmmti la care, poporul sta in online in gmdenuri, demarhii ~i demokratii ***factlunilor sint la locurile lor, garda imperiala este aliniata in jurul stindardelor sale. Momentul este solemn: la. un Femn r,l imparatului, pmtile se deschid, ma.estrul de ceremonii ridid-1 o pulpa.na a hlamidei imperi~le, b~sileul i~i face ap~ritia h', tribuna, urea :r:e estmda pe cr.re este ~~ezat tronul, binecuvantell!za de trei ori poporul, trasand o cruce cu pulp!m:>, m~ntiei ridicata, mai intii in mijloc, !llpoi llll dreapt:c:. spre ,:>,lba~tri" ~ i l& stinglll spre ,verzi ". Sa incercam sa ne imr..ginam seem~. : impresioimnta incinta cu porticurile sale, en str..tuile ~i monumentele sale, cu obeliscul ce aminte~te virstele unei r.ntichitatilegendare, trofeele de :pe urma unor victorii -"-- P.Jle grecilor :>ssuprr; ba.rba.rilor, r.le impar~?.tilor cre~tini asupm. paginismului __;!>·, gradenurile in~iruite pina w 'pierd in zare, indircr..te en o multilne numeroasa, aplecata lr. binecuvintar·ea auto-
* De Ia cuvlntul latinesc tessera, fi~a de metal folosiUi ca bilet de intrare Ia spectacole. (n. trad.)
**
PRAEPOSlTUS. Titll!. onorific de rang inferior rczerv~tt cunucilor. ·
(n. tra(l.).
*** DEMARHII ~I DEMOKHATII DEMELOR. Aturtci cind demele :m fost subordonate autoritatii Imperiale, ek au capMaL ~~ ni~te conciltcatori core faceau parte din ierarhia palatului (lncepind din sec. al IX-ka). Cci cloi demarhi crau ~efii scctiunilor urb
('.1T.turului * si facind sa r{vsuno eriificiul din cauza t.unetelm de aclamatii; a poi, intr-o liui~tc absoluta, corurile f?,ctiunilor, insotite de orgi de argint, ~i aclomrea puhlicrt a irrq)ttmtului de caMe dcmnit::Hi, ca.re ia.u loc in continua.re "&latm·i de el; in sfir~it,.dupa obiceiul antic, ilnpar::>,tu1 arunca fanionul, rnappa, in arena, ~i la acost semn::'.l, portile de h'J carceres se doschid inacela~i timp cu ::mrigii care se lansea.za pe pista, insotiti de tipetele frenetice 21le spectatorilor, fiecare ?-oclDmind culoa.rea sa. fa.vorita, huidumd ~i provocind a.clvcrsa.rii _sM. S-a. recunoscut fa.ptul ca lume::', acelor timpuri nu cuno~tea. citu~i de putin 1m alt specta.col a.tit de grandios :;;i am inteles adrnir::>.W)J pe care a.cesta o suscita din parter, striiinilor, pe care biz3.ntinii nu uitau niciodata sa-i invito pentru -a. so bucum do el 4 so. Cursa ( missus, &p.~"A/\0(, palma) cuprindea. pa.tru cvadrigo de pa.tru culori, earo trebuiau sa fa.ca ~a.pte tnrc de pisb'L De o grinda de portic er2.u suspenda.te oua de strut r;;i so scotea, cite unull2. fiee:;,re cursa : in fata se afla.u ~n.pte delfini de hronz, aruncind apa. Ordine::>.-in c2.re ie~eau carele era tmsa 12, sorti cu ajutorul unei urne continind bile cu nurnere, fix:.J.ta in mijlocul unui portic: o sculptura reprezintadoi aurigi c::>.re ofacsa se bal2.nseze cu ajutorul lov1turilor de bici 481• :Multe rnonurnente ari..ta u~iori oprind c:uele la termim·,r€';·, cursei ~i pe invingator ~wsind 1:;, borna ~i ridicind br:;.1c1e, in tirnp ce un personaj ofieif.l irnbraca.t intr-o toga, costurn ofici::>.l al prefectului ** ora.~ului ii intinde o ra.mura de pa.lmier 482 • Victoria. era. sublinia.ta prin 2.ela.ma~ii ritrnice ale factiunii ci~tigatoa.re cu raspunsuri ale intreg~ului norod in onoarea a.urigului ~i a. ba.siloului, ca.re era. r{lgat sa a.corde recOinpensa., constirid in trei nornisrne_ ~i o cununa 483 • * A LJTOKRA TO H. Initial era doar versiunea grcaca a tcrrnenului Impcrator. Ulterior, A. a devenit titlul purtat de imparatul senior, alnnei clmi mai cxista ~i un alt imparat asociat Ia domnie. "* PREFE:CTUL ORA~l:LUI . (EPA.HH). Inalt functionar al ~ta tnlui, insarcinat 'cu administra\ia Capitalei. i\Iembru de drcpt in Gtmsistoriwn Principis. Exercita antoritatca suprema in Constantinopole. Hasde· men~increa ordinii :;;i avea dreptul de a pedcpsi toatc iufracpctrccute in ora~. Avea clrept cle judceata in Constantinopol ~i pe o razil. de 100 de mile. De ascmenea, controla activitatile economice din Capitala. Puterea e. a sci:izul atunci cind uncle cartiere ale ConslantinclJOln!u~ au devenit colonii italie.lc, ie~incl flc sub autoritatca sa. Dupa cucerirea Conslantinopolului de ciitre latini; in 1204, e. a riimas un t itlul ono~ rific. 85
Cursele incepmmdiminer,~;;' ~i eontiuuau t.oata zim:,, intle]:10lltru ll121S:?,, pe cr,re lx:,silonl ~i demnit~Jl'ii 0 lu21n in triclin{n,n-ul l,athisnwi, :in limp co ;:;peet<~,torii 1:;;i eonSqinau proviziile 21du~c do 21u~sa. Existau opt curse, p:,tru din:Jiner,t?, ~i tot r,titcf< dnpa-r,mir,za '184• In serolul :>,1 XI-ler,, imrv'irate
Diverti<>meutr !o din vm•ze. C'unele de care ·emu intrernpte de diverse p1·ogTa.me a.rtistice, foarte 2.preciR.te de :popor, ia.r a.cest obicei venea. tot de la Homa.. A ve~m loc rind 11e rind prezentari de ~Yninw,le exotice, scene cornice, tablouri cu scene istoric;e cuuoscute, 2.crob2.'yii de tot felul. .
. La
etaj:~l
inferior al fa\elci clinsprcc .sud-est a qbeliscului, doua bde-
rine danseaza, in tirnp ce rloi muzicalln cinta, imul din nai, aJtul dintr-uu syrinx cu mai mnlte tub uri. Pe relieful fintinii, dntareti din fluier ~i din psaltcrion·* :mtrene:1z:'i la clans personajde: in ro]\.uri, cloua orgi cu fod:J·· drom O<-;electie de scenete, organizatc cu mare chc!LuiaHi, cu arti~ti striji;Ji: saltiinbanci din India, .bufoni ~i acroha~i arabi, dansatori scandinavi lmbri\cafi in piei cle animale. Aveau, de ascmenea, ciini imbracap In costume ale tututor popoarelor cunoscute, miimale salhclice cu paznicii lor, crocollil in lan~uri, o catircii cu douii capete ~i un ciine intt'lig~nt nmHit Python, care putea sa, descoperc obiectc ·ascunse ~i sa indicc persoanele cele mai zgircilc ~i cele mai gcneroase din multime 492 • · ,::Vlai put in inspiratrt a fost initiativa ace stu i lmpilrat la !ntoarce?
Uipodromul in ur-mea <:mnnenUnr. ~i a Anffhelilmr. Exist{t doyezi ca celebmre~ jocurilor ~ continmJt cu 1ogula.rit2.te pina in 2.nul 1204, dr,r :se :pare ca nu !!.u ma.i r.vut
*
86
Vcchi instrument de muzidt cu co3.rde. (n. trad.),
aece:;,~Umportanta in vil*::' Constantinopolului c2.o insecolul al X-le21. Impara.~ii razboinici din perioad~le urmato21re nu mai au deloc timp sa prezideze cursele. In plus, .n:mt2.rea b21sileului ~i a curtH l::~j. Pal2.tul Bl21cherne trebuie sa fi 2.vut re:percusiuni asupm hipodromului. ., Marturii des pre menpncrca jocurilor exista. Sint acclca ale strainilor, ale printilor scandinavi, culese in sagas4• 4, ale lui Beniamin din 'Tudela 495 , ale arabului Edrisi 496 • Factiunilc continnau sa existe : Tcodor ,Prodromos adrcscaza cezarului Nikcfor Bryennos o scrisoare despre frumnsetea ~u lorilol" Yerdc si rosu, mult mai nobile decit albastrul si albur'497 • 1nlucrarile sale figurcad, de' altfel, imnuri ale clemelor *in on~area lui loan Comnenul (1118-1143) 498 • Manuel (1143-1180) organizeaza joeuri in onoarea suveranilor aflati in trec:erc pe la emtea sa, precum Kiliclj Arslan, sultan de Iconion in anul1162, sau Amaury, rege al Icrusalimului, in arrul1171; dar, alaturi de cursele de care, apar cursele de ciilarie ~i chiar tnrniruri dupa moda francezii 4 99. 1n timpul ~ederii lui Kilidj Arslan Ia Constantinopo!, un om din suila sa pretinse ca ar fi descoperif secretul zboi·uh1i: lmbriicat intr-o tunica larga, ale carei poale era prinsc in a~ a fel inch forman ni~te buzunare im,cnsc, pe care a inccrcat sa ie umfle cu aer, s-a urcat pe balconul care se afla dcasupra portii centrale a carceres-urilor, ~i s-a aruncat dintr-o data, dar s-a zdrobit lovindu-se de piimi\nt, in risul, spectatorilor 5oo. De9i in timpul dinastici Anghelilor, se pune din nou problema reprezentapilor pe hipodrom, atunci cind Alexios a III-lea organizeaza jocmi cu ocazia disatoriei simultane a celor dona fiice ale sale, acest~a s-au tinut la palatul Blacherne 501.
Siir~itul llipodromului. Dupa ocupareP. Oonstl?.ntinopolului de cuMe crucil?.~i, 12. 12 a.prilio 1204, Robert de Clari .a vazut pi2.~a. c::~,re se numoa. J ocurile imparat1tlui, cele 30 sa.u 40 gradenuri destinate spect::~,torilor,. tribuna ini.reril?.la ~i monumentele de r;e SpinS~ 502 , da.r in t.tursul ja.fului care a urmat dupa victorie, l;Iipodromul 2• fost pradat de bogatule s2.le ~i abandonat 503 • Resursele imperiului restaura.t emu prea i:rifime pentru ca Pa.leologii sa mZii poata vreodata visa 12. restabilirea costisitoarei institutH a jocurilor publice. Hipodromul pustiit cade in:ruina. In secolele al XIV-lea. ~i al XV-le2. se ar~.ta vizitatorilor c3.. o curiozita.te. Olav!jo in lomul 1403 50 4, Buonde.lmon,ti
* DEME. Subdiviziuni ale populafici Constantinopolului, care. s-au con:stituit pornind _tie la simpatiile fatii de una dintre cele dona factilmi de, >uporteri" din hipodrom, Verzii (asoeiati cu Ho~ii) 9i Alha~trii '(usociati cu .'\lbii). Aceste fac[.iuni au capatat o tenbl politica, dcoarece hnp~ratul sprijinea ~i cl una san alta dintre elc. In linii mari, rivalitatea dintre d. traducea un clivaj social 1ntre aristocrane (Albar:;trii) ~i populatia, de Iind (Yerzii).Pe de alta parte, deme·Je aveau atributii militarc. Pentru a,f.i oprite frecvcntele tulburari provocate de rivalitatile dintre d., in sec. 'vf!I -IX a fo>t accentuata organizarca paramilitara a d., care astfel au ajmis sa fie su!Jordonate auioritiitilor.
in :nml1419 505 , Pm·o Tr,fur 'in :Ynnl 1439 506. ~enuu,ler,zii la sml 30 color,ne imense impreun:;.te prin 2.rcuri in 1m.rtea. cir15ulara, reproduse' in descnul 2.nortim publicat de P::mvinio a& 7 • A~z, cum sc z,fi::·,, hipodromul tot mr.i ern folosit de :particul8ori cr,re· orgai1iZfl1l r.ici curse de calih·ie, cum se nwutioner,za iutr-o :scrisome em·ioz,si:'t trimis{c de :l'iul Tneg;:,ducelui N ot~·d :•,s, lui . J\' ikoh•,o,s Karistenos, care se :;,fl~~ la Concilinl din Flmentr, cu Jm·,n r.l VIll-lea. (14381439) 508 • Ultimii occidentali care mai vazura ruinele hipod:romului ll!U fost art1stul ol::mdez Pieter Kueck Van ~c\l:~st carer, facut o xilogravUl'a in r.nul1533 ~i Pierre Gylle d'Albi 1 a.ta.~2.t la a.nib21s::Hlr. Jui G&briel I,uetz d'.An:.mon (15441557). El a. rcma.rcr.t colmmcle de· m2.rmuri:'L alba, care enm risipite pe sol. ~1\. tiebuit sa fie rasturnr.tc pentrn a cons.trui un chio~c sultr.nului Soliman 509•
V. Teatrele Ji1Iport::mtr, a.cord2.ta jocurilor de pe hipodrom in Bizant, i-a detormina.t :po istorici sa lz.se in umbra ~.He s:pectr.cole ~i in SJlOOi:::.l . teatrul 510 ~ Dc?i denumi.Iea. de tea;tru Wccrpov ar fi putut indies. o sa.H1 de reuniuni aa.recare "1;, exista dovada. ca a.cer,sta. sc z.plic:::., de pj~emenea., edificiilor rezmvr,tc pieselor dr2,mr,tice. Nu se cunos,~te prea. mul t des}1l e un mare 1ea. tru construit de Septirniu Sever dupa modelul antic in cea •rn:a.i · im;emnat~t Iegium~, a.l CUI'Ui a.mpl&~ament EO mz.i vedes, i.nca
~i
fmcsc inloeuit <·u mirnul ft~p.cc; 517 , fr,rsa in ~~.cela~i Calista ~i UU?,ghicr,sCt. i\ctmii jueau farrt ma:;;ti, f, puter, hm p~rto h'! r.~~tiune l;li jocul de fizionomio, c~no grlm~·.sele dotineau locul predomimmf.,, -de unde z, 2>lJil.Jut rerwm.jul Sannio (eel ca.re EO whimmwE~te). Un ?.lt ri1oment cu c~i.racter revolutiomn~ ~, fost introducm.·ef, de aetrite l;li chir.r de copii in Rcenrt. Actorii l;li 8ictri~ele ~0 grinmu eu ajutorul fr.,rdmilor J:Oil[Hl 2. lCprezenta }lersonr.jelf:\ cele nwd diferile 51 8 • · 0 :>,Ita e?.meteristica a mimului 2. fost eror,rm;, de per.sorl2.je tipice, cme rer,pareau cu f,celea~i tri:\$aturi, cu 2,cc:lc?.l;li costume, en ~'!celo~·,~i cmr.ctere: Arifalion, xno~ JW2.gul frivol, Scholr:stidus, pcd;',utul ~1te.,. stramol;li ~:.i lui Polichinelle s::m r.i Arleel1inulni \Jomediei dell'A1to it?.Ht•ne 519 • Subiectele enm int:pin·,te din vir,ta cotidi}:,na, unoc:n din mitologio. IJovit miln 1 ofemele, obscenitit\.i!e, cuv ntele eellivoce, bnfororiilo imorr,le constituir.u Ieguh•, gmt'.•Llli. Existr,u, de ~·.~emmw<·•. t~.blouri vivr.ntc, defilGritto tl Uf e, procesiUIJi 1 r,pwi\,i l do fr,ntmnc, pi Osupnuind 0 inbe~)ga ~Ypr.ratura 52o. . ·. Dm· noi cunm',stem mimul mr.i r,les''din textele r,ntice si din r.tr,curile Paiintilor Bisertcii lr, r.dw~r. imorr,litatii ~.ees t{li<'i 521 . ;tvem put{ne inforrnr.w despre mimul dii~ epoca bizr, ntina 522 • IDxistent~;. 'sa si "w·resul obtinut piru1 iu secrlul al XV-lea sini: doveilite. ' I
intii, prin legisla1ia c;are d<'fillea <:ondipa social a a mimilor, Codul Teodosiun, care intcrziceu scoaterea actritelor din teatru, lcgindu-lc de meseria lor 533 ; eel al lui Justinian, sot alunei aclritc cle pantomima, care legalizcazi\ ciisi\toria unci actrite, cu toate.consecin\ele pentru copiii liai.5 2 ~. In schimh, Conciliul Quinisext * (692). cxcomunica mimii, autorii, actorii ~~ act:ritelc ~i inierzicca accste spectacolc preoplor ~i ci\lngarilor. . In pofida ncc~tei prohibitii, mimul ~i-a continnat cariera ~i s.-a i(nbo" gatit cbiar en tipuri noi, ca Arabnl san· Armcanul, dntoriUi imigrantilor striiini 505 . S-a viizut ce loc de tinea mimul_ in specfacolde de la hipod1·om, unde prin bufoneriilc sale, scrie nn rctor, ,el tempera furia factiunilor"" 2" JV!nzk'l dansul ocupau un loc important in atc.ste rcprezcnlatii ~i, ilatnri de ap3rea intotdcauna uu nn:.zle:-tnl, preg?Hil sU-I acorr;pa.nie?:t' r~~ 7 • autoritatea de care se bucutaii, m imii i~i luau uneori mari lihcrli\\ i, ca ~,c, Ul ln care is-a dczYi\luiL i>elp{>ratu!ui Tcofil Ilecuviin~a prcfcdr;lni .1\'ih.:.,r, invinuit de a fi confiscat o corabie apar\inlnd unci vaduve. Tl.'cfil a s1-l arcstezc ·~i S:l-1 ard{l de yi;_l in n1ijlccul hipodro1nului 5 2S. Bist'·rica me era deloc respectatft ~i api\rean pc seem'i calugari ~i calHgi"iri\e.
* CONCILIUL QUINISEX.T. Tinut in li91-692 la Constantinopol
89
0 J)les;'i_ dezgustatoare, Liturghia b£irbalului (clrii barbii 52 ~, era o parnc1ie. a l iturghiei ; pe aceastii temii tlnarul J\Iihail al III-lea se distra cu fH
Astfel, depa.rte de a fi dispiirut, mimul a.ntic a. tuturor prohibitiilor, tutmor cenzurilor ~i denta. spect&colelor do IJO hipodrorn i-a. conferit, po:o.te, UIJ plus. de vitalitate. A
Viata urbana in provincn Prestigiul de care se bucvra., Consh>ntinopol<:l il datoratitlului ~i statutului "au juridic : Noua Roma, metl'OpoHt a Imperiului, rc~edinta, stapinirii impcrr~.lu; da.r in rea.litate el nu se situ:o. dccit :pe ultinmlloc iJ'tre ca.pitr~lele elenistice. Cu mult timp 1na.intea, lui, fara r. mi'•i vorbi de vechea Roma, cdo trci or2o~e : Alexa.ndrifL _,\ntiohw, ~i Carta.gina. emu eomidm?..te ca om~e de ta.lie n:;m-
.* 'PROTOSPATHAROS. Comandant al gilrzii imperjale cle spalharoi (purHitC)i:i de spadil). A devenit o .tcmnitate onorificilln icrarhia eunucilor. Tilhll a dispiirut prin sec. al XI-lea. 9()
•.
;::.: , mr.i intinse si rnai puntilr.:n decit orai'
_\lexaudl'ia. Alex.::.n.lC<:'t intnmgz, irGporUmta po cr,r;c . o ~wur-.eRfl in ~mtichit~te. PopulF·W·· sr, emnpusa din greci; pierduti in nU'l11.arul in&re 2,1 indigenilor - nw.rile colonii de cvrei ~i de sirieni ·at!1Hzcr, z,prm·,pe 600 000· loenitmi 538 • l'lr,nul sau simetric, cnH; dr,ta de pc vro1mm 1ntenwimii, Ee 1)astrase intnct. turilc exeeuta te in r,n u}187 cb au permis sa se deF-:eol;Cle stmda, flr.ncati"'t de monumente, care leg::. ::\Ir.rele Port 1 de portul fluvi::.l r1ll:;1eului ~lr,reotis. Un zid inconjuratnr, din epoer. bizr.ntina, porum;, de If•, Poartr, • Lunii, veeini"'t, lr, vest, cu portul Eunostos ~i se iudreptr, spF.e est, Hisind in 21fr,r:1 :mburbir. Rlmkotis l:o, :md-vest, vechiul BruclJion, u:.rtierul K&nopikos, suburbir. Eleusis 1&; est. Hipodrornul em situat in :>,cer.sta regiune, uncle, de JMO;emener., E-:e ~:.fl:>, eartierul . evreiesc 539 • lVIinunr.tul. F21r, restaumt in secolul al V-ler,. de eatie pr.trieiul Arnmonios ;;;i df'spre cme se mf,i vorbec;:to inea in sec. r.l XII~lel!. 5110 , ;senumlizf, tot timpul intn·,rm·, in !lllarele Port. Ulimii pagini. Triumful CJ e~tinismului. 2. avut • ea rezultr.t clistrugerca r, numoro;,,so iemple pagine, cum:>,, fost Ser,•.peon in c.nul 389 5 M ~l construirea de biserici ~i man;1,c-:Uri locuite de numen);;;i ei"'tlugari. Pe locul Ser?J!Jeonului aparuse o biseriea de
91
c:r.tedmla 54 ". A.m sublini:>Jt in r,lta lucnne :?,totputernicia. pz.ti·iarhului .Alexa.ndriei r.supm bisericii 1;\i rolul sau import::;.nt in a,dministr::,rea. om~ului 5'13 • In a.cel:>.~i timp, paginismul er& :;,tit de puternic imrtdacina.t in Egipt, incit opunc:>, o ma.re rellistentii, in ,;,;]JCcia.l in mediile intelectua.le, printre filosofi' :>,le caror fz,milii form:?,u a.devamte eomunitati si se easi:Ltorm',u 1111tre ele, emn a. fost fz,milia. Hor::,poll~n '(la. sfiqitul secolului r,l V-lea.), cr,re a.daug::, h:, cuno;;;tintele filosofiei neopl:c.tonieimw pe a.cele::, 2.le doetr'inelor ;;;i ritur.lurilor Yechii religii egiptene 544 • PrinciiJl?,lul eentru ~:,1 neopaginisnmlui se a.fl::. in ~colile publice, unde o figun'L m2orca.nta 2. :fost :.:Jcecr, a. HypP,tiei, fiiea. lui Theon Geometrul. De o reputa.tie irepro;;:a.bila, e:.:J pmt:;, m::mtia. filosofilor ~i \ine::-. lectH publiee. Synesios, viitor episcop de Cyrene, en::, unul dintre discipolii ci 545 , iBor nmgistia.ti ca. prefectul f!.ugusta.l Oreste, ii cere&u a.desea. sfa.turi. I2.tii cc p, dus-o 1~e c:>, la.· pieire: in cursul unei raseor.le impotrivr, evreilor, Oreste, ins.W.t:;,t de eiilugari, 1-a. prim; }JC unul dintre ei ~i l-r. tortun',t pina 1::;, mo:c.rte. Poporul cx:c.spen:,t s-r, rii11hunr.t pe Hy]p,tiu, care ie~e:;, in a.eel moment din locuintr, sr, intr-un ca.r, omorind-o i.n mod siHb::,tic (r,nul 415) 546 • In pofid& edictelor imJOCri::,le, in :c.nul 486 existr, 1lld1, l& :J\II:;;.nuthis, in :c.propiere de Alexa.ndri&, un tcrnplu ~',1 zeitei Isis cu preotii ~i str,tuile ~r.le, en orr,eolele ~i cu credinci09ii sai c::,re-zi molestr.u }JC Cl e~tini "4 '. In timpul lui· Iustini:.:Jn s-2, intreprinR o ea.mpm1ie sistmm>tica triva. pa.ginismului egipteflln, dr,r :.:JceRtr. nu disp~iru;..;e in intregime h:, inceputul oeeolului &l VII-ler, 5'18 • IAH'uitmii. Popullllti& euprindea p:::t.tru clemente : poporul S~[.Los, nota.bilii &(',u1f.LIX7cY.ot, ,burghezirJ" 7:o?,t7::u6IJ.<:Voc ;;;i 2ornmtorii viXu x/,·r,Fu, corpomtie inlportr,'lta, ca.re detine,l:'J monopolul tmnsportnrilor reeoltei twur,)c ~i a.l comertnlui cu Occidentnl. Aceste elmneutc f.Yll fost vazute co'r,lizinclu-t'e pentru p, conduce 0 B.ctiune politiea, ele exemplu in anul 457, eind incem·ea Rii se justifice in fr4:>• impa.ra.tului Leon pentru ca 1-r.u a.les pa.tri~wh pe Timoteu Acluros 549 • Cea. ma.i mme p~:.rte r, locuitorilor trair,u din me?~ew gm'i fli din comet, si a.nume din mestesuguri de lux ("tieUtrie, tesatuii din' matr,se ~;
92
rile de la. M&re~ Ro~ie 550 • To&te izvoa.rele cad de 2oconl a.snpra dificuliatii de P. guve~na a.cm'.sta populr.tie, intotdea.ml:JJ gz.t& sa W revolte. ,lu ::;,cest om~, din C8.UZ2; .::>.titudillii libemlo ~', popula.tiei, funetionarii nu ?,dministre~;,za treburilc publice decit cu tc::.ma", scri& un &nonim in. secolul a.l V-lea. 551, im· secolul :JJl VI-lea., M21ximi~m, arhiepiscop de Ravemm, rema.rca ~~eest nea.m mindrn, razvra.tit, intotdea.m;::. nelini~tlt ~i intitr.redo razboi civil 552 • Raseoalele a.-ver.u ~~deser. un nwtiv religios ss.n porne::;.u de la. hipodrom. Coptii * a.vea.u, in afara de a.ce~;:;;tr,, sentimente ostile fa.tii do clonism, po e~we Impm·iul li-l a.mintea, ia.r in secolul r.l VII-lm:., in .Alex~mdria, limba. lor nationa.li1 em principr.lul idiom ssa. · · . Acm~sti1 str.rc de a.gitatie perma.nenta a.junsese sa Ieuuea . heJ~ugul ~i se forrnr,::,e o ir.penfia clasa de proletfn'i lui:'l,- · niti 1'ic de cMre ,:-;t:;t, fie de hi~erica 554 • Proviuciik. Pl'in popilla.tH·, :,;(', ~i prin relati.ilo mon~:.lia.le pe care lo aver., AlexB.ndrir, depa~er. cu mult in importanta loer.litatne de provineie : civiliza.W'• urba.na err. evidenta in intregul Egipt inr,inte de inv8.zi<'• a.raoba, du1)a cum o doveuesc pa.pirusurile ~i nccropolele explorr,te, cr.re seoi< la ivea.la org·aniza.rer.. ~Hlministr?.otiva 555 , i:'i prp~ :r;mita.tea. orr,~elm· (lin Delt21 i:'i din V<".lea Kilului. Lista. intoemita de Hi~n·ocJes (ina.inte de c. nul 535), Inentioner.za 73 de orr,·;e in 6 provineii 556 r insemn&rea. lui Gheorgios din Cipru (domnia1ui l\hmrikios, 582-602) mentionea.zi1 53 de on',~e pentru 7 provincii 557 • Aeeste om:e rc6/,t:cc;, locuite la origin& ma.i r.les de greci, fusesera intenwi<'ite de La.gizi * t!i de impamtii roma.ni, con:-;truHe dupa un ph;,n generp;l :1:-emanator cu eel liin Alexandria, eu strazi marginite de porticuri cu colonaue )i tMa.te in nnghi drept, eu piete spa.tioa.se, cu .edificii de folosinta publica, bai, apeducte, hr.mbare fortificMe 558 • Imensele lor cimitire atesta existenta. unci popula.tii inca nun1mor.8e in momentul il1""5~•zici r.~r.be. ' Antinoe, metrnpol:1 in Tebaida, illluneiati\ de Hadrian in ann] 132, era construiLi\ in jurul a dona striizi principale care se intersectau \li Imghi drept, 1argi cle 14,61 m. Acestc stiizi 'erau flancate de vorticuri boltite, cu. frumoase coloai:Je corintke. Siipiiturile ·lui Gayet (1890-1900) au :;cos
* Cre~lini din Egipt. (n. tracl.) '' Dinastic egipteani\, ~areca avut ca ~d pe unul din gcneralii lui Alcx~·nr1·>J Macedon. l'tolemeu, fiullui Lagos. (n. trad.). ·
93
"la iveali:i numeroase morminte \jill epoca bizantina "de o Jr. are v.aloare, portrrte funerare ~i tesiltnri impodobile en scene istorice. Existnn nume-" roau" biscrici. 'fn rata orrl:;~ului, a~;_ezat pe IUDlnl drept :;l Nilului, ::Je gast'a Hermopolis 55 9 • In J;:giptul de sus, Akhmin-Panopolis cste cunoscutmai ales l)rin cimitirnl S>'iu, cme a scos la iveala existent a 11nci iiH~ustrii rle tapi;:crii !carto infloritoare ~i numeroase portrete (]e defnnqi, indiclnd o populajic; foartc
bogata Gno. Oxyrhynchos, mctropolii din Arcadia, poscda un hioodrom bine organizBt. Papiri1smile care provin fle aici ne cl:m informa\ii asupn grajdurilcr pentru caii de curse ~.:i despre adtnlnistn_lrea lor, pretlUn ~i c:e~pre certurile violcnte cliutre facpuni, care aYe au repr:rcusiuni. pin a ·in ,::impiile invccinate 561.] ·
H. Antiohia _\illiohia. 1.ntemeiat~t de Seleuem; Nieator in anul301 i.e.n . .Antiohia nu a intirzi3Jt sa devina eel mai mare oras din Orient ~i rivala .Alexandriei. In acela~i timp, cu. tot caraeterul eterogen al poJrula}iei, clenismul era aiei maJ pur dcca.t in Egipt. Greaea era limba curerit~ ~i- ~colile de filqsofi ~i oratori erau renmnite, cu rriult inaintea intemeierii Constantinopolului562 •
A~ezarea ~i topograi"ia. Fluviul Oronte, veni;d dinspre snd, iese din· valea~ ga adinca ~i Pe indrea]Jta spre mare la :mel- vest, intre Kasios ~i Amanus, printr-o falie undo rocHe de bazalt alterneaza cu, formatiunile tertiare. Antiohia este situata pe malul sting al fluviului, navigabil in Evul ~r ediu pii1a la varsarea in mare 563 • Ineonjurat de gradini irigate, ora~ul, dispus in amfiteatru, era etajat pe ~pantele muntelui Silpios, care urea spte inbinta lui Iustinian, sarind peste prapastii, aleatuind astfel o puter· niet~ cetate564 • Ruinele impunatoaTe ale acestei lucri1ri sint eonservate. dar din capitala Orientului n-a mai ramas decit un sat665 • PriYeli~tea Antiohiei era grandioasa ~i locuitorii· g3:i; or:::.torii Ri1i,. ca. Lib:::.nius, eint:m aerul curat, prospetimea izyoarelor ~i:::. gradinilor fermecato:::.re de e:::.re em inconju- . La o depart::ne de doua ore de om~, se ~fla c:::.rtierul Dafne, unde, la umbm chir:3,ro~ilor centenari · oe,rotiti de lege, se :::.fl:::. un vcehi templu ~.llui .Apollo ~i un 1-t::!.nctuar :::.1 Nimfelor, pe c:ue le frecvent:::.u pa,ginii inca in secolul · 94
a.l V-let1, 567 • Dintr-un hemiciclu in forma de tm•tru, preva,.. zut cu un a.coperi~ din ohme, sustinuta coloa.ne din ma.rmura a.lba, o ca.sca.da, forma.ta din cele doua izvoa.re, Ca.stalie ~i . Pa.lla.s, strabatea. trei gradini pentru a. cadea apoi in piscin2l in forma de exedra ce constituia., pa.rca, orchestm ?.cestui te2.tru de apa568 •
pe
Planul ~i construetia. Denumita Antiohillt cea. frumoasa, a.poi, la recoma.nda.rea. lui Simeon Stilpnicul Om~ul lui Dumnezeu, 1'heoupolis569 , era construita dupa un pla.n bine sta.bilit, cu strazi lungi ~i drepte marginite de porticuri ; una. din strazi tmv(1rsa. ora.~ul dintr-o parte in alta, avind o lungime cit 36 de stadii (4 kilometrj). V2.stul sau teatru en'!, taia.t direct in roca pe pantele muntelui Silpius 570 • Inca din antichitate el em impartit in patru ca.rtiere, imprejmuit ·fiecare de zidmi (tetrapolele lui Strabmi), dar inehise intr-o incinta comuna. Cel de a.l treile~. cartier fusese cre?,t de catre Antiohus Epif2tnes (175 -164 i.e.n.) in insula fluviului Oronte, unde se a.fla in epoca. biz?.ntina Pa.latul Im}Jeria.l, precedat de minuna.tul portic Tetrapyle, ~i proba. hil de statui a Fortunei din Antiohia. ( Tyche). Teodosiu 211 II-lea imfrumusetase ora.~ul cu noi monumente construite de a.rhitecti trimi~i de la. Consta.ntinopol (anii 408-450 )5 71. Splendidul IJavaj de moza.ic descoperit la vila. Yakto, in cartierul Da.fne, este decorat in centru cu scene de vitejie a.le unor vinatori celebri, da.r interesul principa.l il constituie bordura. sa. de minia.turi reprezentind edificii din Antiohia. ~i scene de strada57 2 • El an1inte~te cum era om~ul in secolul a.l V-lea., cu monumentele sale, cu portHe de acces, cu piete impodo·bite cu sta.tui, cu fintini, cu sta.dionul olimpic, ·cu biserici, cu cladiri ca.re purtaunumtrre proprieta.rilor lor, cu a.teliere, cu pravalii ~i cu ha.nuri. Om~ul .em construit in piatra a.pa.renta, edificiile · a.coperite in ~arpa.nta, cu i:rivelitori de olane, cea. ma.i mare parte marginite de porticuri ca.re evomm · strazile cu!eolona.de. Uneori se vedea.u ga.lerii deschit:e la primul eta.j, ~i, fara exceptio, a.ces1:ea. emu 95
arhHJ~:Yre
cme te f.pijirm:m re colc21re. Cupolele insa sint r2ore 573 . ' Exista ~i o piata publica, cu un ::lrbore mare, din c~:.re ·se mrd Yede do~w un trunchi noduros si statui ramr.se fara cr,pete, ::-,~ezate pe socluri, uriul, mr.i 'inr.lt, sus\,inind efigir. unui razboinic sprijinit pe lr,ncer, sr,574. · Peste Oronte, eel cu vr.luri verzui, exista ~i un pod pe {:iwe o femeie, ducind de n:lina un copil, fe pregate~te sa-l traven:eze 575 . Mai exista si un edificiu sub forma de poligon, acoperit de o cupola' cu acelr~~i profil, c&re r.r fi putut s(L fie catedmlr, construita ·de Constr.nti:n576 . Nimic mr.i insufletit decit scenele de stmda care, cu tol'.ta stingacir, desenului, pr.r rJ fi reproduse dupa nr.tura ~i nu difera cu mult de ccer, ce tHH' puter, fotogn:,fir, r,stazi577 . Aici so pot obwrvr. doi catiri legr.ti unul in s1mtele celuilalt §i purtind baloturi, cu conducatorul lor cr.re ridica nui:cma cu un gest fcarte fircsc 578 . Mr,i departc se vad tun·,be des- _ chisc pe stmda cu nuwfa ~i cu clienti : o pesdirie, un negustor de ulei, o macelarie sr,u o cirnatarie57 9. Un hr,mal, Du tunic::-, scurta ~i strinsa, pc talie, cu bmtcle ~i picicr.rcle gur.lc, sustine cu .o mina un hmg eolet infa§umt, a.~ezat re spim.re, ir.r cu cer.lr.lta tine 0 fringhie atirnl:?lta pe umarul l"tiDg580 • .In alta pmte figure&za cr.meni c2.re beau, s~m judtori a~ezati la o nmsa plina de jetom:e ~i tinind in m1na cornotul cu zr.ruri 581 • l 3 opulat.ia. Cartier ole din centru · er~m for.rte populate in t:eeolul r.l V-le2•. Populatir., cv21lur.ta lr. 500 000 de locuitori in epocr. romr.na, ar fi scazut la 200 000 pe vreIne& Sfintului lean Hrisostom582 §i spore~te lr. 300 000 in fecolul &1 VI-lor, 58 3. Aeor.sta populr.tie, fcarte agit:?Jta, impresionabila tJi SUJ2erstit,ior,s{t, era. Ienumita pentn1 Spiritul sau razvratit. Impan:?.tul Iuli2.n, care ii fusese victima, se revolta. impotriY2• tinerilor Hira ocup&tie c2.re mi se interes2.u dec.lt de curse ~i de spectr.cole ~i se dedlm lr, un continuu d.ezmat, precum ~i impotriva libertatii ferneilor ~i impotrivr. lil)f'ei de respect:;-, populr.tiei fat.a de printi ~i fr,ta de zei58i. GuRtul pmtru ~erbari gmndim:.se principr.la grija f, poporului5 85 ~i razvratirile OI2JU frecvente in sinul :::tcestei populatii cosmopolite compusa din greci, sirieni §i evrei; 2'.ceea din 2tnul 387' cind rasculr.tH r.u distrus. statuile imreriale ~i c2.re p, fost pedepsita cu cruzime de impiiratul
em
96
Teodosiu, ramasese C21 0 amintire sinistra586 • Sirienii, care continu:J,EertL sa vorheasc~" limha lor na~ionR.la, locuiau mr>i r.les in suburbii, ce :purh:.u, de ::.ltfel, denmpiri siriene587 • • Jo(~urile ~i spNo,taeoJ(Jle. Sub 1mparat;ul rom~m Commodns (180-192), Antiohw. cumparase de la elenidreptul de :;, org::mizll. dfn pP.tru in patru 21ni Jocurile Olimpice. Primul p, avut loc cu un fp,st extraordin:J.r si 21 durat patruzeci ~i cinci de zile, dm 2.u foRt suprimate in anul 521 de catre Iustin P 88 • AceRte serbal'i r.verm ca. tea.tru Dafni ~i unul din moza.icmile' de l<'> Yakto prezinta stadionul cu poarta sa incadmta de doua turnmi, pista alba ~i g2.lbena precum ~i gradenurile strajuite la. curbura de un turn mult mai inalt589. D1c.r Antiohir., incepind din Hecolul al IV-ler,, ave<'> ~i un hipodrom590 ~i violent::-• disputelor dintre fa.ctiuni o ega.la pe cea. de la. Oonsta.ntinopol. Sfintul loan Hrisostom predica in zadar impotriva. cmselor. Auditorii lui ii a.sculta.u cu adrniratie predicile, da.r a dou2, zi so intorceau ia.r la hipodrom. Totusi. dintre a.c'este institutii eel m2d frecventa.t em tel:!Jtrul. vremea lui Liba.Jlius' (314-'391), 2.ici se jucau inca piese cla.sice, ca. Fttrio~ii de Aristofa.n591 • In schimb, · inseeolul urmator, mimul, a.l carui loc de ba~tina era in Siria., ajumose sa ia. locul te:J,trului cl&sic592• La :::.tacurile cre~tinilor zelo~i, ca.re il considemu de origine demonica, Dratoi·ul Oori,cius din Gaza opunea, o :J.pologie in toata regula, in care a..rat2. :::.vantajele de tot felul pe care putea sale 21duca mimul (vindeca.re l;) bolna. vilor cu:prin~i de mel::m-. colie, grr.tieri obtinute de 12. imp~Lrat, .caruia numaimimul ii 1;nte2. vorbi in mod liber)593.
Pe
lil.!"ligin. r. .a. sfftr~itul secolului al IV-lea., doar ceva. mai mult de jumata.te din locuitori era.u cre~tini, da.r in 2.cest Qra~. al placerilor, dupa prcdica.tori ca Sfintul Ioa.n Hri~o>'itom, viata religioasa detinea. un loc neinsemna.t. Re2.Htf>,tea trebuie sa fi foAt en totul alta.. Oultul apostolilor ~i mai r.les acela al Sfintului Petru, crJI·e a intemeiat biserica din Antiohi:>J inaintea celei de la Roma, em sarbatorit cu zel si antiohienii am.inte:::m cu mindrio ca denumirea de cre~tin so nascuse in ora~ul lor594 • i;lcoala teologica din Antiohia dotinme un loc important in controversele religioase din secolele a.l IV-lea ~i al V-lea ~i pat:t;·iarhii,
97
de:) era.u ma.i putin 1mterni<:i deeit cei din Alexa.:nodriar~ se bucura.u totu~i de o nmre ::mtorita.te595 • · In secolulal VI-leB,, ;:n·do::uea. religioa.sa a. popula.tiei·din Antiohia se mr.riifesta. prin· cultul ma.rtirilor, 2ole caror relieve, venerate in edificii speciale (rnm·tyria ), a.u primit mad tirziu un loc in biserici, unde se inmorminta.u personalitati de se&ma, 21proa.pe de corpmile sfinWm, care atrageau o multime de pelerini596 • Biscricile emu r~desea. · eonstruite cu bv..nii unor burghezi boga.ti, la Antiohia ca. in lntrea.ga Sirie597 • Manastirile era.u · m1meroaEe, r.tit in ora~ cit ~i 'in imprejurimi.. Calugarii? in s:pecir,l stilitii* ~i pustnicii, care locuiau ~M1esea lB, et::,jul al doilea. din turnul de faiada al unei b2.zi1lei, er::;,u ohiectul unei ina.lte cin-· stiri598 • Unul dintre cei rm;,i celehri asceti em Simeon eel J')i'iotdn, care traia in virful ·uuei eolun;ne, nu depa.rte de gun~ fluviului Oronte (Pmtul Sfintul Simeon, a~Uizi Qal'21t Sem'an). Pe vr.emea. cind traia, el 2.tragea dej~k numero~i pelerini, caror8J le tinea predici. Reputat~r, sa. era a tit de mare, ind.t. se auzise despre el pinrv in Lutot,ia.**, unde trimitea. salutih'i · Sfintei Genevieve, prin negnstorii sirieni c::J,re veneau si"~c-l ~enereze inainte de pleea.rea spre Ga.lia. 0 manastire mare se intemeia,se in a.propim::ea aeestui loc: dupa momtea. sfintulni, in a.nul 459, s-::. ridicat in jurul columnei o v~>stiJj curte circulara ~]Jro care se deschideau pa.tru ba.ziliei, dintre care cea mai m:ue, situata in p2.rtel'IJ de est, se tennin2. printr-o absiua599 • Viata. Sfintului Simeon eel N oil, care a, trait ~i~izeci ~iopt de ani pe o colm:pna (524-592}, la J\Jont Admirable, la. citev~ ore de Antiohia, rJ reprodus-o exact pe c.eeea a. primnlui Simeon, da.r, din c:;,uza lipsei de rcsu.rse 1 · monumentul, ridie:o.t dupa modelul celui de la Qal'at Sem'an, n-a. avut nici aceea~i · amploa,re niei aeeea,~i frumusete 600 • Un curios episod din istorir. Antiohiei l:H'ata ::u·do::m1~ religioasa a locuitorilor ei. La. un cutremur de pamin t care a, deyastat om~ul in anul 588, toa.ta populati2., descultr~:,. cu 0 ramura de maslin in mina, a. plecat in procesiune pina la o depa,rta.re de o mila de ora~, pe un frigingxozitor ~ pe ninsoa.re, cintind litanii ~i rugi"cciuni 601 • * ·Sihastru **·Ora~
98
carc-~i petn·:Qea viata In virful l111d columnc. din Galia, situat pe loculactualului Paris. (n. trad.)
In schimb, spiritul satiric ~i razvditit al locnitorilor nu crutv, nici elerul nici cbiar pe patria.rhi. In icda~i an, t'omes *-ul de Orient, Astcrius 602 , invrajbit en patriarlml G1·igorc, a incitat poporul impotriva lui, acuzindu-1 de a fi participat 1a Dafnc la sacrificil pftginc. Grigore a fost insultat de populatie :;;i ridiculizal. In ·teatre. hnparatul Maurieiu l-a rcvocat pc Asterius, dar noul conte de Ol·icnt, loan, a Jiisat sa fie atacat in contiuuare patriarhul, pe care un .bancl!cr l-a acuzat de incest. El nici nu mai indraznea sil iasa din palatul siiu, ce a pus ora~ul sub interdicti<'. A reu~it, toiu~i, sil scape, :;;i sil sc hasilcn pcntrn a sc justific2, determinlnd condamnarea calomnialoJ·u!ui silu la JJiciuirc 603 • Orn~ui cm}!.ercinl. Datorit11 situatici s8,le geografice, ..Antichia. em, pina la ocupz.rea. r.raba, unul diiitre cele mv.i importante a.ntrepozite ale Imperiului. Prin cele dona. l)orturi ale s8,le, Seleucil,,, in aval, pe malul drept al fluviu,.. lui Oronte, ~i Sfintul Simeon pe malul sting, la. gurile flnviului, el p1Hticipa la comer~ul mediteranean, legat in ace.st fel cu punctele de sosire & cs,mvanelor 2.si:c,tice : drumul de 1111 Oilicia prin porturilc siriene (pasul ..Am2.nus la. 670 n1etri 21ltitudine). Mati spre nord, ..Ama.nus, strapuns de 0 larga spartur~,, lasa. sa treaca drumnl dinspre :Mesopotamia, folosit in zilele noast1e de ca.lea. fera.ta ca.re duce la. Ba.gdad604 • Punct de legatura intre India. ~i Extremul Orient, pe de o pa.rte, ~i tarile din Occident {)CU}:a,te de ba.rbi:H'i, re de z,Jta pz"rie, ..Antiohia. em, prin comert.ul s~m, riva.la. .Alexa.ndriei 605 •
Dezitstrele si def'adenla. Djn nefericixe, a.ceste izvoa.re de boga~ie a.u f~st secatultc in seco1ul a.l VI-lea. de nenorocirile c&re s-a.u a.batut in repetate rinduri asupta. ..Antiohiei : cutremur de pamint 1~:. 29 mr..i 526, ca;re 21 distrus a.proape intreg or&~ul ~i a facut mii de victime ; noi seisme in anii 528 ~i 539; 3.poi ata.ca.t prin surprindere de catre Oosroes, ma.~?,cre, incendii, j8,furi, supmvietuitori du~i in captivitato ~i st~.biliti in Persia intr-o N oua..Antiohie (539-540 606 • Iu.stini::m a. reconstruit ora.sul din care numa.iramasesera decit meterezele, d21r zidul de api1ra.r;e a 'trebui't sa fie
,... _____
* CO:'
redus; lasind in a.fe.ra. se. insula. Oronte l;'i e:1!sele constluito in mea.ndrele fluviului, earuia. i s-a. croit 0 noua a.lbie m~:.i drea.pta. Procopius enumera. cu darnicie marile constructii ale lui Justinian, dar, cum a remarc::iJt Jean La.ssus,. a@estea. sint localuri publice ~i nu este vorba de bisorici sau de palate. Justinian a. constru1t b&zine, cane.le, forti.fica~ii, dar nu a cautat sa infrumuse~cze noul ora.~. Fnsese prea. distrus :pentru l:'J mP.i putea fi resta.ura.t intr-un timp a.tit de scurt. Pentru el cea.sul pieirii sum.se 607 •
Straveche in Siria., Mesopotamia. ~i in P::~,lestinr., via.ta. urbana atinsese ~i provinciile a.mbe din primele mo:pa.rhii ale Imperiului roma.n. Departe de a fi disparut in secolul al VI-lea, ora.~ele devenisera mai numeroase ~i mai prosperc. Fapt semnifica.tiv, fusesera eonstruite hipodromuri in centre urbane ce.re nu· cunoscusera niciodata :?J~?• ceva. 608 • hvoare istodce. SynekdemoS-itl lui Hierokles enumera 145 de ora.;;;e in dioceza. civila din Ortent609 i::JJr intr-un teritoriu mai pu~in intins, in 2J s::JJ Descriere a universttlui roman Gheorghios din Oipru cite::JJza 197 de ora.~e, fara :>.-.. mai socoti castra ~i clim::JJta. mici regiuni intemeia.te d(} Iustini::JJn 610• Ora~ele
din Siria . ..Antiohia.. fusese distrusa de catre
IJei'9i ::JJtit de gmv, incit n-2. mr.i putut regasi nieioda.ta
vechea. ei bunast::JJre. Printr-un contrast impresiom:mt, celelalte ora.9e din Orient, crut::JJte de invazie, n-au fost niciod::JJta :J.tit de bog&te, viata urbana n-a fost niciod:JJta 21tit de inflor~tol:l.re ca. in a dou::JJ jumatr.te 2l secolului al VI-le::JJ. 1n ace::JJ vreme s-r.u infrumuset?,t omsele eu cdificii · f21stuo2Jse, in construcfi::JJ carom preclomina. · grija. pentru stralucire ~i eleg:J.nta : in. b::JJzilicile, in mormintele monumenta.le, in manastirile, in cr,sele particul::JJre ale aristocmtiei municipa.le domnea a.ceea9i maretie 611 • .Am descris deja ma~ele foarte populate din regiuneat b::JJzaltica Haman ale carei ca.se, construite solid 9i bine amen::JJja.te, a.u fost· evacuate in e.cee2J9i zi ·l::JJ apropierea ara.biXot 9i astazi se ana in plin de~ert, unde au fost des. coperite sub nisipuri, a.pi'or.pe intt:.cte 612 • Alte oTa~e ne
100
s'int cunoscute dupa. ruinele lor, sco?.sc la. ive2.la · p1in sapatunle a.rheologice. A~a. em .Ar-amee& pe Oronte, intemeia.t ca. ~i Antiohia de ci:'ctre Seleucus Nica.tor, explora.t in mod temeinic demisi-. une& &rheologici'1 belgia.na, sub conducerea. lui ]'. ·Ma.yence. Ora.~ul, ca.re • se intindea. pe 20 hecta.re, em traversat de o stra,da ma.re marginita de porticuri, la.ta de 23,50 m ~i lunga de 2 km. Pa.va.je de moza,ic cu teme mitologice d~cora.u trotuarele sub porticuri. Cel ma.i frumos este eel care inrpodobea. o cr.sa, intr-o sa.la ce masura. 130 metri patra~i. !ntr-un splendid ca.dru de verder.ta se deta.~ea.za, pe un fond deschis, gl21tlia.tori ~i a.nim:a.le in miJ,rime na.tumla ~i de o ve:ridicit:a.te impresiona.nta. 0 d?.ta.re in era S~leucida inscrisa pe una. din a.ceste opere corespunde a.nului 539 din er::. cre~tina613 • !n :a.ceste om~e boga.te, a.celea.~i gusturi pentru placeri ~i pentru sporturi se ma.nifest~m cu frenezie ca. ~i in Antiohi:o•. ItinemruL unui occidental, ca.re a. vizita.t Siria., remr,:rci:i; ta.lentele deosebite, noi a.m zice vedetele, pe c3•.re le produc fieca.re din ora.~ele sa.le. La.odiceea. este renumita prin a.urigii sai, Tyrul ~i 13erytul prin mimi, Cesa.reea. pehtru p21ntomima, Heliopolisul pentru cintare~ii din fla,ut, G21za. pentru boxerii sai (jucatori de pa.ncmtiu*), Ascalonul pentru luptatorii sai 614._ Bm·ytul (Beyrutul) da.tora. prestigiul sau ma.i f,les ~colii de Drept, ca.re riva.liza. cu cea. cle h:. Constz.ntinopol615 •
Palestina ~i Arabia. 1n acela~i timp cu Ierusalirnul, Sfint, care trecea in Evul Mediu drept centrul lumii., ornphalos spre care se indn~ptau en totii sa se roage, cclelalte ora~e din Palestina i~i mentineau })restigiul de. a fi fost loeul vietJi piiminteneah1i Hristos GIG. Se construit>era sanctuare pe locurile unde se petrecuser~t evenimentele hotaritoa.re povestite de eva.ngheli~ti : B:o.zilica, unde a a. vutloc m.~ten3a. la. Bethleem, cele trei biserici de la. Thz. bor, chia.r in 1ocul unde Petru vrusese ·sa r·idice trei corturi 617 • PentnF3. retri'ii cit m:;,i bine a.ceste a.mintiri, pictori ~i sculptori creea.za o iconogra.fie nona, reprodusa pe micile obiecte pe care pelerinii le du~ea. u in ~arile lor. Via~a urbana se intindea pe vremea aceea dincolo de Iorda;n. ~i in provinciile din Arabia, dupa cum o dovede~te mozaicul de la .Madaba (descoperit in anul 1897), care Ora~ul
*
Exereitiu atletic la greci, compus din trinta ~i pugilat (n. trad).
101
reprezenta cu mare exactitate ora~cle din Palestina, de la DeltaNilu~ui, dupa toate aparentele, dupa dimensiunile sale, pina la Ant1ohia. 'J'ara se intinde in acest spaviu de la vest la est, eu muntii, vi1ile ~i riurjle sale. Muntu din Iudeea sint redati in negru, cu straturi orizontale pietroase, mi:lxcate eu linioiwe. Valea Ghorului si dese~·tul Sinai sint de un alb mat. Marea l\'Ioarti'1 este de' o mianta verde, cu benzi negre. In apa Iordanului se joaca pe~ti~ori galbeni ~i negri: Ora~ele lasa impresia de realitate : de exemplu, zidurile I eTihonului au trei turnuri de inllltime inegala, separate prin porti cu fronton. Apare, de asemenea, o strada din Gaza cu porticuri, conducind la o bazilica, cele trei obeliscuri ale lui Ascalon, eomemorind martiri egiJlteni, in sfir~it un adevarat plan al Ierusalimului, cu strazile marginite de porticuri .~i, in mijloc, turnul monumental al Sfintnlui Mormint. Se recunoa~te inspre partea de nord po~rta Sfintului ~tefan, incadrata de doua turnuri, in fata ei o esplanada impodobita cu o coloana, in continuare marea strada longitudinala, in coltul dinspre nord-vest numeroase case iar la vest, poarta ,Jaffa..O inscrip~ie din ahsida bisericii, pare sa dateze din vremea lui Iustinian6 18• In Transiordania, o pardoseala in mozaic la biserica din Na'im, localitate neidentificata pina acum, reprezenta c'indva un gl:JAliator, imagine care, dupa o inscriptie, a fost inlocuita pe la anii 729-730 cu teme geometrice619 , dar ceea ce-i spon~~te interesul descoperirii · sale este o · bordur~ topografica, ce aminte~te de eea de la Yakto. Aici, monumentele ~i bisericile din Palestina, cu numele lor, sint separate prin arbori. Nu ma,i exista decit 12 tablouri miniaturale, adica jumatate din bordura primi ~ tivaszo. La Bostra, metropola a provinciei Arabia, s-au putut explora ruinele unei catedrale, eonstruita in arml 512 dupa un plan circular ... Cupola cu acela~i plan avea un diametru de 37 metri ~i se sprijinea pe o piatra cilindrica sustirmti'~ de opt stilpi, facand loc la un deambulatoriu. inelar inscris 'intr-un patrat, eu patru exedre la colturi. Baldaehinul care adaposte:;;te altarul se iniilta in centru, sustinut de o colonada in forma de patrulater621 • In aceea:;;i provincie, Gerasa (Djemsch ), un ora~ important, era foarte infloritor in epoca rom.ana. Fortificat-iile sale au fost refacute in seeolul al V-lea ~i sub Iustinian, comitele Fl. Elias; a teconstruit partial marea
102
strada ou colonade, care duceau la :Forum. Exploran\a ruinelor a scos la iveala existen~a a unsprezece monumente cre~tine, printre care un grup compact de edificii, unite intre ele, au ie~ire pe o fa~ada de· 30 de metri spre aceasta. strada, pe care axullor este perpendicular. Mai intii este catedrala, dupa un plan bazilical (sfar~itul secolului al VI-lea), urmata de o curte cu porticuri, eu o flntina minunata in centru, :;~"poi alti1 bazilica, martiriul Sfintului Teodor, ridicata de preotul Eneas in anul 496. Acest e~lificiu comunica cu un baptisteriu ~i en un atrium dreptunghiular(m. Un grup similar, de o complexitate mai mica, ~i a~ezat pe la~ime, cuprindea rotonda .Sfantului loan Boteza,torul, inscrisa intr-un carm1 ~i marginitl1 pe cele doua laturi de dona bazilici dedicate, una Sfintului Gheorghe, cealalta sfintHor Cosma ~i Damian. · Acest ansamblu data aproximativ din anii 529-5.33 623 , Ultima biserica ridicata la Gerasa a fost probabil cea a episcopului Genesios in anul 610, cu douazeci ~i doi de ani. inainte de invazia a,raba 624• Acest mare ora~, in care greaca era limba predominanta7 greu incercat de cutremurul de pamint din anul 746, s~a men~inut, totu~i, pina la caderea. dinastiei Omeiazilor (750), dar a disp~trut dupa mutarea ca1ifatului la Bagdad. Acest ansamblu de lucra,ri grandioase a presupus snrse materiale considerabile, specifiee unci mari prosperitati economice, care nu a disparut o data cu ocupatia araba. De altfel, in Siria s-au initiat cuceritorii in problemele civilizatiei urbane. 1\ilesopotamia. !n l'Yiesopotamia, solidul ora~ .Dara, construit de imparatul Anastasius in anul 505, in fata orasului persan Nisibis, constituia un adeva,rat model · de 'urbanism 625 • Edessa, capitala Osroenei din ep{)Ca romana, era locuit de sirieni, dar, sub dominatia seleucizilor, patrunsese elenismul care propagase arta ~i literatura sa. Edessa a ram:a,s tot un ora~ oriental ~i · tocmai aceasta. paiticularitate il deosebe~te de marile ora~e siriene. Vasal al regilor elenistici, el traia, de la sfir~itul secolului al II-lea l.e.n., sub dinastia Abgarilor, carora titlul regalle fusese recunoscut, dar siriaca a ramas mereu limba oficiala, cum o dovedose inscriptiile626. O:ta§ul era situat !a poa.Iele unui masiv stincos, 1ntr-'o cimpie roditoare ~i irigata. !n incinta ora~ului un iaz 103
alirnentat de aw:le Rnbtcrano ali~ i>tHUsului din S1H1·vest ii conferise Edess"ei nu:niele de Calli.rho~, ,ora~ul cu ape frumoase", dupa Pliniu eel Batrin. Pe maluril~ lui se ridicau palatele de vara ale i·egilor :;>i nobililor, precum ~i cea mai veclle- biserlca. · VerRantii rnuntelui forman un sistem de ap8ntre naturala, ]a care se adaugau un clullln zid de incint.CL Ri o cetatB. in interiorul careia era con~tmit Palatul ~!e iarna. J)ouazeci ~i cinet de piraie traversau ora~ul ~i alimentau riul Skirtos 627 , curs de apa neregulat, afluent al Eufratului. In timpul lui Iustinian, una din revarsarile. sale a provocat o inundaW' dezastnwasa car.e a ·distrus o parte din ora~. Imparatul a n~eom:truit EdeRsa, a indreptat albi:•J riului Skirtos :;;i a sapat un tunel in roca muntelui, pentru a-i schimba cunml la ie~irea din ora~ 628 • Edessa era construita armonios ~i strazile sale dadeau spre ~ase port;i fortificate ..Era inzestrata en piete frumoase, precum Forum-ul, inconjttrat de. porticuri, . pe .· malul riulni Skirtos, ~i avea numeroase monumente : bai, un teatru, un hipodrom, un mare Rpital ~i numeroase biserici629• Ore~tinismul patrunsese de multa vreme la Edessa ~i cu to at(~ ea data adoptarii sale nu este prea bine cunoscuta, este sigur ca aceasta a avut lac inainte de an$1 200, dc>ua.reee convertirea, lui Abgar al VIII-lea, dupa o calatori.e Iu, Hon1.a' iu annl 207, e;;Le un fapt atestat i;.;toric. Edessa. este, prin unnare, unul dintre primele state care facuse din cre~tini~nl o religie oficiala630• N u ne vom ocupa aici nici de clezvoltarea bisericii din EdeRsa, nici de puternica sa ~coala teologica, · zisa ~coala Pei'~ilor, deoarece primii sM dascali venisera' de la Nisibis. He\inem doar faptul ca literatura, teolog.ica din Edessa era in limba 'siriaca, ea ~i BiblhL P{~;Klhitto 631 • Caracterul sirian si oriental al orasului se rnanifesta in arhiteetur::t sa religioasa. Un imn ~iriac in onoarmt eatedrah3i din Edessa, reconstruita de Iustinian dup:1 inundatia din 524, recent reeditat ~i tradus in limba fmnceza a permis lui Andre Grah~lr s-o reconstituie in liniilc' sale ma,ri si si"H inteleaga :-;ensu1 simbolicu 32 • Ea, era dedieata intelepciunii d{vine (Sf1ma Sofia). Construita in intregim~ din piatr:1, de forma eulliea, era aeoperita en o cupola oarba, cu trompe la colturi633 , ineonjurata de piatete completate cu trei porticuri mi coloane.. In intmior, zidurile erau imbracate in marmura alha, ,luminoasa ca ,Sfinta
10±
l<'ata" din Edessa". Cupola infa{i~a un cer im;tehtt ~i era inconjurata de mozaicuri pe fond de aur: imaginea universului, in pofida, dimensiunH sale reduse. Edessa era, de altfel, celebra ill lumea. cre~tina ~i facea ·parte din lcourile sfinte vizitate de pelerini. Ea detinea dou~ relieve imporhmte : o wrisoare pe care Hristos ar fi scris-o unui rege .1:'\bga.r, ~i care a fost arMata Sylviei Aetheria, Itt sfiqitul secolului al IV-lea ~i un portretminuna.t a.llui Hristos imprimat pe pinza (mand.ltlion). Vom mad amihti de aceasta mai dep~ute 6 34.
in afara de masivele din centru, regiune de cultura .~i de a animalelor in epoca bizantina, rnari ora~e monumentale ~i populate, datind in majollita.tea cazurilor din epcca elenistica,, se ridicau, in numar mare, mai ales in ~1propierea coa,steior miirii ~i in insnle. Dinastia attalida ~i inlpi'tratii romani Hlsasera aici unnele lor. Hieroclos enumeri"'t 172 de orn,9e }]Cl}tru Anatolia, din care 48 numai in provincia a.siatica 635 • In torute aceste ora.~e, unde em vorbita mim£;,i limba groaca, monumentele antice erau inoa intacte, iar din secolul al IV-lea numcroase monumente cre~ti'ne le sporisera splendoaro2l. Multo din a,ceste edificii, la Efes, la, 1\iiceea, la _Ancyra., evoc,J,u amintirile rnarilor concilii. cre~tere
EfN-mi. Metropola a provinciei asiatice, Efesul r{tmasese liD important port fluvffil, pe Caystros, la 5 km de la tarmul marii, la intrarea a patru vai 636 • Ca ~i in antichi tate, ora~ul cornercial, situat in ~Lpr-.::pieroa 11ortului, ~1vm:, in partea cu1 mai inalta o acropola. In epoca bizantina, acolo so gast:au principa.le1e sancttmre cre~tine, aproape toate recladite de catre IustinH-m. Cel mai important er:i al Sfintului loan Evanghelistul, un simplu ciboriu in aer liber in secolul al III-lea, edificiu in forma de cruce iil se@olul aJ V-leaj, cu mormintul sfintului in centrul geometric, in sfir~it eel pe care 1-a ridicat Iustini~1n dupa acela~i plan, dar cu cinci cupole, dnpa modelul ,Sfintfior Apostoli" de la Constantinopol 037 • 0 data cu sarbatoarea sa patrqnala de la 2'7 decembrie, avea loc Bi UI1 tirg care atragea la Efes un numar considera.bil de negustori, incit taxele de vama atingeau in aooa zi 100 livre de aur 638 •
105
1
!n fa~a a~estei catedrale so afla. martiriul color :?apte Arlonni~i, obiect ~~l unui cult zolos. El cupriridoa. grota .in ca.re ~apte fravi fugi~i de persecnW-ll lui Dccius in ~nml 250 se refugiasera ~i adormisera, pentru a se trezi in vremea
lui Toodosiu. Deasupra se a.fla, un. vast s~mctua.r, compus dintr-o biscrica ~i :o;:Jli funora.re unde so ingropa.u mor~ii n39 • Alte martiliur:i, mergind pina intr-o epoca foarte · vecho, so gasea.u intr-o incinta silb cerulliber 640 • In ora~ul do jm;, in ];'orum, Rapaturile intreprinse de nemvi au desco}Jerit biseTioa. dubla, dediolllta J1'ecioa.rei, compusa din doua ba.zilici eu naosunle inguste, coniune odor doua edifieii . construite 11e ac)la9i ax. • A.ici a avut lee eel de al treiloa, conciliu ecumenic iu anul 431 641• Bitinia. Provincie asiatica, cea rrmi aproph1ta de Constl:mtinopol, Bitini:3,, deveniti1 in secolul al VIII-lea thema Opsikion, avea doua ora~e mari: Niceea, metropola,, tea.trul celor mai importante evenirnente din istoria Biz3dl~ulm, de la. prirnul Conciliu ecumenic pina 'la stramut?ul'Hlo in interiorul zidurilor sale a. guvernului imperial ~i a. curtii, pe toata durata linperiului latin. CeHHalt ora,~ mr.re era Nicomedia, port a~ezat in fundul unui ~:,devarat fiord, strimt ~i infipt in ~arm. Niceea a fost intemeiata in annl 316 i.c.n. po malurile laonlui Asmmios, 1n cimpia, situata, la pm1lele Olimimlui din Bitinia. Oonstruita in intregime, ea avea un plan simetric OR. o tabH1. de ~ah, eu patru mari strazi centrale intersectato in unghi drept ~i dind spre patru porti fortificate, care se puteau za1i din intersectia centmlti, 642• Acest plan s-a pastrat in epoca bizantina, pe cind in zilele noastre n-a mai rama.s ·din gloriosul ora~ decit un sat in mijlocul unei vasto improjmuiri aproape pustu, care masoara 1200 metri Ia~ime 9i un kilometru lungime 643 • Incinta in forma do poligon nerogtilat, a fost modificata de romani, de bizantini .;>i de seleucizi; oa, se compmiea dintr-:un zid marginit de turnuri semicircularo, de un a.l doilea zid de aparare jalonat de turnuri asemanatoaro ~i de un ~an~, in care se putm~ revarsa. a.pa. lacului Asoanios. Acea.sta imprejmuire, construita in carainida, este in mare • parte oonservata. tn zidurilo sale sint inoa.strate cole pa.tru port,i, decorate ou wulpturi datorate marinimiei imparatilor roma.ni. Oea. dinspre est reprezinta un frurr;tos aro ~06
cle. triumf, ];lC care o im:criptie · onorifica o atribuie lui Hadrian. 644• In epoca bizantina, Iustinian a reconstruit 'in mod splendid palatul, a rept!lrat apeductul care arlucea apa in ora~, precum ~i baile publice, a~ezate linga banul poi;itei ~i a inzestra t Niccea cu biseriei ~i cu mana,stiri 645 • Din toate aceste minunatn n-au mai ramas astazi decit ru1nele bisericii Sfint:J> Sofia, construita dupr~ un plan bazilical. Explorarea sa l-a ajutat pe Brounov sa recunoi!,sca patru perioade de constructie, l11ccpind din 8ecolul al v.:lea pina in vremea PaleologiloT 64 6 • Exista inca ~i astazi, destul de bine pastrati:J,, o minuscula bisericuta, cu cupola IJe postament poligonal t'ii;inind 11arca dintr-un r;l;drat masiv, cu urme de stil arhaic, dedicata ,Ad&mirii ]'ecioarei", ea dateaza, probabil, din prima, jumatate a secolului al IX-lea 647 • · Frigia ~i £livei'sele }novincli. Ancyra (astazi Angora san Ankara,) ora,, diJ1 ·:1,ntichits,tea. rormma, o metropola in Frigia, celebra prin templu1 lui Augustus ~i inscripW:~, care amintea de cariera sa politica.. Oonstruita pe un podi~, ~i ferita de influentele maritime de catre munti 1n2.lti, Ancyra n-a ajuns nicioda.ta sa fie un m~'H"C centru. Olimatul sau continental era s.,ldi.tuit din contraste, fiind intotdeauna. urca,t (26 ern de ploaie pe ::m). In epoca biza.ntina, singura bogatie atarii era cre~tuea vitelor in stepele cs,re exista ~i astazi. Printr-un adevara,t paradox, turcii a,u filcut din aoest ,ora::; auster din depresiunea. de iniHtnni izolate" capitala republicii lor 648 • Din epoca. bizantina au mai ramas puternica/ cets,te construita pe nwntele care domina om~ul, ruinele Bil'.ericii Sfintul Clement, bazilica cu CUI)ola, destul de aFcmi:inatoare cu Adormirea Fecioaroi din Niceel?., · ~i numeroaE.e resturi de Eculpturi, in special capi~ teluri cu vul turi 6·19 • ee poate spunc ca nu se cunoa~te a.proape , nimic despre viata lccuitorilor din Arcym,onumai faptul ca ei ::.m avut de suferit din cauza r~~;zboaielor dintre calif?.,tul ria gdadului ~i Impmiu ~i ca. or;c;,9ul lor, ccupat ~i jefuit de IDl Motassim in anul 838, a fost l€Cl:cerit ~i restaurat in anul 8E59 de Mihail al III-lev, ~i s:pa.tharo-candida,tul* Vasile 650 • In templullui Augustus, transformat in * SPATHAHOCANDIDAT. Demnilate In irrmhia eunndlor cie Ia curtc, infcri(laril ccki de protospathaz
os.
107
biserica, o lunga inscripyie funerara evcca numele lui Enstayiu, turma.rc * a.l themei Iiucel:uilor, a oli.I·or Cillpi~ ta.U1 era la Ancyra 651•. Nu mai doyinem nici un fel de informat;ii despre modul de via.ta al locuitorilor ora~clor din interior, )n afa.ra de note episo()pale ~i de OXJ>lorare a bis(.lricilor. In G~lJpad~)~ cia, tra.ditule hitiWor se pastreaza in arhitectura.. In regiunea Urgub, parintele de Jerphanion a semua.lat ca, fara a vorbi de manastiri, majontatea locuint;olor parti~ cul:;H"e erau part;ial subterane. De exemplu, la Urgub, undo casele escaladeaza o faleza a.rida par a. fi prinse pe stinca la poalele careia. se intinde o cimpie irig§~M, ~i manoasa 652 • 1.\utorii bizantini le zic lccuitorilor Cappado~ Ciei troglodiyi ~i povesteSC Ca ei traiCSC SUb pamint Go:l. florlurile si orasehl maritinn~. Tarmurile Anatoliei, atit de bogat' scobite de ape, incon.huate de insule, de arhipelaguri, de peninsule, emu fa.vombile construirii de portnri ~ide ancora.re a. navelor, amena.jate chiar din.inde~ partata. a.ntichitate ~i inca inflmitoare in epoca. bizantina. Se pomene~te a.desea. in documente despre fa.ruri construite sa.u restaurate, la. Cesareea din Palestina 654 , la. Smyrna., in anul 671, de ca,tre IJ.ll ina.lt demnitar, Ambrozius :M:yla~ soeus, anthipatos 655; In Pa.mfilia., mD,rele port, de origine elena, em Attalla., centrul themelor tactice ale cibyrrheo~ tHor. Sapaturile de la. Turkanbey- a.u scos la. ivea.la ruinele ora~ului biza.ntin, care trcbuie sa fi fost splendid 656 • q'ar~ murile Marii Egee se confunda cu cele ale Eladei. Sub acest raport, nu exista porturia.ntice, Smyrna, Rhodo,sul, Thfiletul etc. a caror explom!·e sa nu scoata la. ivea,la citeva. construcW bizantine. 'f'armurile Marii Negre era.u marcate de porturile Hcracleea., Amastris, Sinope, Trapezunt ~i dincolo, de partea. Ca.uca.zului de porturile Crimeii, iar dincolo de gurile Dunarii de cole ale penimmlei Ba.l(}anice. Existent;a ,acestor porturi presupune existent;a unei vieti urba.ne foarte a.ctive, despre care nu avem decit informaW razlet;e.
Trapezunt. Dintre toate :!_)Orturile Marii Negre eel mai ~mportant era Trapezuntul, veche colonie greceasca, a carei a~eza.re la. capatul dmmtuilor Caucazului P,>i ale
* TUHMAHCHOS. Comandat al unci turma (meros) - unitate subordonatii themei (ca mare unitate militara). Ofi\(crul eel mai important dupa stl:atcg, cu rang de pro/ospatharos.
108
Per,~ei
ii admose multa prospmitate in toate epocile din
Totu~i, abi~b dupa st::~Jbilirea in aceast~t simpH1 de thema a unui stat orga.nizat dupa modelul statulni imperial de la OonstantinOl)ol, ~mb dinastia l\!Ia.Iilor Comneni, Tr:apezuntul, devcnit oapitala, a atinR cea nmi irmlt.:i dezvoltare a sa, 657 • DeasurnYJ "."a.lurilor Marii Negre, ca ;:.i oum ar fi fost ,construit pe cer", ora~nl i;;:i otaja. C3.i;olD, bisericile, turnurile, cot~ttea, sa domimuta de palatul imperiibl, la oa.re se putea ajunge" pe o scara impuna" toare. Zidurile de aparare cohorau spre mare, fiindinacce~ sibile din cauza unor prapastii adinci. Prin imprejurimi gasegi pa~uni, are curgatoare, stojm·i, livezi, vita de vie pc coline ~i, depitrte spre sud, munti inzapeziti. Ora~ul erll, a~ezat pe trei tcrase. Deasupr::>", vechea Acropola ~i pal3,tul imperial dominau cea de a doua incinta ,0 f-LScrov qJpoupwv, pa.rtea. cea mai veohe a oraf;'ului, despartii;a printr-un zid de oraf;'ul de jos -ro xchw J~ul propriu-zis, cu ulite strimte, unde se a,fla, 0:1tedmla en ciud:l.tul san aooperi~ de ~1mma, Pam1.ghia OhrysokefaloR, era locuit de i:oaltul cler, de aristocra,tie, de functionari mihunti ~i de negustori 660 • Bisericile, ;;ehimba.te astazi in moschei, emu numeroase ~i a.proape tm1te emu conRtruite in fonnCu de bazilica in cnwe greco::,~cil"l ou cupola,
iRtori"' Ra. re~edinta
109
Sub domnia, :M:a.rilor Comneui, or?"~ul era pi'O'i}!<'T ~i: bine a.dministrat. Strr~zile erau pa.trula.te noaptea tit) pazniQi wx.-oTocA.cx/,Lo~; care platoa.u agenWor de impozite o cota pentru a-~i pute;l. ex:ercita profesia. Fra.-gmente de insmipW arata ca Alextos a.l II-lea, la pHngerea acot'tora, a resta.bilit scutirea de :Lceasta taxa, ca.re le fu!Sese acordata cindva. 663 • .Apa era adusa din bel~ug, printr-un 3.J)Cduct construit de IustJnian 664 ~i dedicat Sfintului Eughenios, patronul venerat al ora~ului, martirizat in vremea lui Diocle\Jian ;--cultul sau de\Jinea un loo asemanator en eel al Sfintului Dimitrie la 'l'esalonio. Nu numa.i ca i se dedica,sera o biserioa ~i o manastire 665 , dar efigia lui era sculptata pe turnurile de aparare ~i gravata pe moriede 666 r cea. n:1a.i mare p~1rte a eopiilor primea.u b, botez munele. lui 01; 7 , scrierile cu priYire la minunile ce i se a.trihnlau erau citite cu zel 668 , un teatron, situa.t in partea. de sud a ma.rii pieye, era folosit la. pa.negiriccle celebrate in onoa.rea, Ra. 669. . . . Nu depa.rte de acest, loc, un tz!fkanisler£on era de~itinat curselor de mu·e ~i jocuri10T de polo. _ Astfel, in timpul dina.stiei. Marilor Conmeni, Tra.pezuntul deveni~e oapitala. 01ientului, marea. piata a Mikii Negre ~i unul din principalele centre intelectuale alo elenismului, dar cu olteva. clemente straine venite ·din provinciile inveoina.te din Asia, cum o dovedesc ~'tnurr::ite expresii turce~ti, folosite in toponimi:>" mba.na. Crimeea. Ca. ~i in vremea lui J\Iitridate, 'l'rapezuntul. a.vea. relaW comerciale cu Crimeea., unde pa.rtea maritima era, ocupa.ta de un trib do goti, a.~ezat sub autorit,:;,tea. Biz~mtului, in timp co in stepele de nmd ::Hm stabiht in mod succesiy hunii ~i alte populatE de origine tura.nica *, care cauta.u drumurile Occidentului 670 • Nu vom reveni asupra. curioa.Rei constituW municiva.lo a Ohersonului 671 , dar, ceca ce e.~to impo.rtant de semn<1lat, este indelunga.ta existenta a vit>W urbane in . ~•coa.sta veche colonie bizantina. De a.ltfel, cunoa~tem foa.rte putin viata a.cestor ora~e ·ciudate, unde limba gotica s-a pastrat multa vreme 672 , dar undo gre
lfcnun1ire datti popofirclor trrcic:c :;.i uralo-aUaicc. (n. trad.),
1n aceste ora.~e, cl2osa. dontina.nta o constituia.u ncgustorii cr;re faceau lungi calatorii pentru a, a.duce produsele din nord in portmile Crimeei. Aceasta popula~ie pestri~a era turbulenta iar ,a urla ca. un got" devenise proverb in sccolul a.l VI-lea, 674. Iw
V. Occidentul : Illyl'i(mm, Heleada !n secolul al VII-lea, contrastul era. mare intre Asia, . bogata 'in ora.~e, ~i Occidentul depopulat din cauza. inva.ziilor: distrugerea de catre huni ·a. Sirmium-ului, ma.rea fortarea.~i1 a. Dunarii (a.nul 448) 678 , ruina.rea. ora.~elor dalmate de catre ava.ri ~i de catre sla.vi, sub al caror tropot de ca.i au disparut episcopa.tele ~i ora~ele. Salona., or·a.~ul martirilor, ca.pitala. cre~tina a. Adriaticii, a. fost distrusa in acela~i timp cu a.ltele despre care nuse ma.i pomene~te in istorie. 0 parte din locuitorii sai s-a.u refugia.t in pa.la.tullui Diocletia.n, care era. fortificat, ~i a dus a.ici la. inceput ·o viata de popor asedia.t. Mai tirziu, barba.rii, devenind mai pu~in ostili, au crea.t un a.dovara.t ora.~, care a pastrat
* STRATEG. Comandantul militar al unei theme, similar unni loctiitor al imparatului, <;i'ici lui ii erau subordonate ~i autoritatile civile. Dupa batalia dezastrnoasa de la Mantzikert (1071), o parte· a themelor au disparut, iar altele au fost reorganizate. in aceste conditii, fnnc~ia de s. a Jost treptat inlocuita de cca de duce. lU
nurnele sau primitiv, Palat·ul (Spalato, SpW), transformind in biserica monumentul ~unerar al lui DiocleWm ~i alto monumento pagine, respectind liniile principale ~i in special frumoasa colonada a vestibulului ~i impunatoarea :fa~ada a palatului propriu-zis 6 79. Via~a urbana, care dispunea acolo de un cadru cu totul pregatit, s-a restabilit, prin urmare, cu usurinta la Spa.lato. Nu tot a.~a au stat lucl'lU'ile la Sirmium ·(111itrovitza ), reluata de la gepizi in anul 567 de catre Tustin al II-lea, dar care a ramas timp de cincisprezece ani miul din principalele puncte strategice, in indelungata lupta care s-a dat intre Bizant; avar·i ~i slavi (anii 567 -582) 680. La fel s-a intimplat cu toate ora~ele de la Dunare, dintre care eel putin uncle, ca. Belgradul, n-au disparut .. Tot la fel, ora~ele de limba latina ~le Ad:riaticii, Raguza, Za.ra, Dyrrachium, Aquileia, au ajuns sa sc apere impotriva invadatorilor, in timp ce, in insulele Rialto, Venetia devenea un ora~ organizat putin cite putin dupa modelul Constantinopolului, a carui civilizatie o adopta, dar limba liu. · Tesalonicul. !n peninsula Balcanica, datorita situatiei sale geograifice ~i rezistentei sale in fata b::Hbarilor, Tesalonicul a devenit, dupa distrugcrea ora~elor de pe DunaJ:E, capitala "lliriei, centrul strategic eel mai important a,l Imperiului, dupa Constantinopol. Ora~ inteweiat de eleni 68 \ cladit in forma de amfiteatru pe pantele muntelui Kortiach, probabil dupa un plan in forma de tabla de 1;1ah, el a pastrat din vechea sa a~ezare lunga strada, act.uala Vardar, care prelungea vil~ Egnatia, ~i care a.jungea la. maretul arc de triumf al lui G~"lerius ridicat pe la anul 306 e.n. Pozitia sa la gura Vardarului facea din acest om~ un port fluvial de prima importan~a, pia~a a unei bog<.&.te activitati. Tirgul sau anual, care se deschidea in ziua sarbatoririi patronului ora~ului, Sfintul Dimitrie, la 26 octombrie, dura ~ase zile ~i atragea negustori de toate rasele ~i de toate limbile. Era in acela~i timp epoca marelui .pelerinaj, frecventat in tot cursul anului. Cultul Sfintului Dimitrie em la fel de zelos ca eel al Sfintului Eugen la Trapezunt, al Sfintului .Andrei la Patros ~i al Sfintului l\Iarcu la. Venetia. :Minunile Sfintului Dimitrie erau infa,ti~ate in gra.ndioasa bazilica ce-i era dedicata, iar culegerea lor, care
112
avea o valoare oficiala, este unul din principalele izvoa.re istorice ale cetatH, ~i, indeose bi a.l eforturilor nereu~ite ale slavilor de a-1 cuceri 6 8 2 • I}op'ula~ia, in n~ajoritate elena, cuprindea de fapt numero~i slavi imigran~i. Tesalonicul era un centru de studii slave ~i probabil aici s-au pregatit 1)entrn misiunea lor Chiril ~i :Metodiu 68 3. · 'l'esalonicul a aparut, 11rin urmare, dupa secolul al VI-lea, ca una dintre marile capitale ale Imperiului, ora* come:rcial, centru religios ~ide inalta cultura. El nu numai ca pastT9J o parte din monumentele siJJe antice, dar era ~i un centru de arta cre9tina, aproape tot ~ttit de bogat ca' ~i Oon~tantinopolul 9i avea un numar impresionant de biseriei ~i de sanctuare decorate cu mozaicuri, azi foarte bine restaurate de arhitec~ii comi.siei elene a monuntenteior istorice 684•
Filiplli. Construit intr-o cimpie roditoare de eatre· Filip, t:JJtal lui Alexandru eel Mare, situat pe liD contrafort aLBalcanilor la nord, incadrat Ia vest de muntele Pangeu ~i la est de Orbelos, al carui virf forma acropola, acest ora9 a datorat dezvoltarea sa faptului ca reprezenta un segment din Via Egnatia ~i comunica u~or cu portul Neapolis (in I;rezent Kavala) 685 • Aici a debarc::tt Sfintul Petru 9i prin el a fost creata prixna biserica cre~ tina in Europa 686 • Filippi era pe atunci un ora~ prosper ~i a ramas prosper, dupa cum o atesta monumentele sale 1 forum-ul ~i cele dona mari bazilici originale, una din secolnl al V-lea, cealalta datind din timpul domniei ~lui Iustinian, dar niciodata terminata 687 • Dupa aceea, ora~nl a fest ocupat de bulgari pe la anul 836 688 , recucerit de Bizan~, dar nu a putut fi rec9nstruit niciodata. Ultima inscrip~ie pe care ne-a furnizat-o dateaza din vremea lui NikeforFokas 9Iaminte~te de construc~ia unei noi incinte inanul 965 689• Listele episcopale arata declinul metropolei sale, ramasa fara episcop titular un ~ir intreg de ani, incepind din secolul al XIV-lea. De~i titlul de mitropolit de Ji'ilippi a continuat sa fie conferit pina in anul 1721, trecuse multa v'Teme de cind ora~ul nu mai exista690, ~i au fost necesare sapaturile in adincime ale lui Paul !.Jemerle, intreprinse int.re anii 1935-1939, pentru a-l , scoate la lumina zilei. Din nefericire, cum spune el, s-a cunoscut mai putin istoria sa anterioara decit evenimentele ale carui teatru a fost acest ora9. 8-c. 115
li3
Helada. Ora~ele Grecici, atit de numeroase in antichi:tate, au disparut in mare parte din cauza devastarilor 1u·ovocatede goti,a surprimarii de catre Iustinian (anul529) a oracolelor, a jocl!:rilor, a sanctuarelor pagine ~i a miiversita~ii din Atena. In secolele urmatoare pirateria sbvilor, a narentanilor, a sarazinHor occidentali, a saracit tara. Ora~ele, care au continuat sa poarte nume celebre, pareau decazute san chiar recluse la starea de tirguri. La Atena, Parthenonul a fost ·transform at in biserica dedica ta -.Fecioarei 7tap8zvo:;; 691 .iar impar:'"'oteasa Evdochia (Athenaisa), casatorita cu Teodosiu al II-lea (anii 423-450), a dotat ora~ul sati natal cu douasprezece sanctuare cre~ tine 692 • Atena, inca foarte prospera la inscaunarea lui Justinian; nu mai era, in secolul al VII-lea, decit un ora~ foarte mic, din care acest imparat facuse o fortareata, folosind monumentele trecutului 693. Printre ora~ele salvate din ruina, Teba devenise eel mai important ~i acesta a fost ales ca sediu al themei heladice, creata la sfir~itul secolului al VII-lea. Cind Irena s-a casatorit cu I1eon Khazarul, Atena, patria sa, nu mai era deeit Ull ori:'t~el de provincie 694 , legat cu ardoare de cultul icoanelor. Irenei i se atribuie, insa fara dovezi sigure, constructia elegantei biserici .,Panaghia Gorgoepico" (zisa Veche:::tJ Metropola) cle la Atena, care dovede~te existenta unui ora~ putin populat 695 , cum o confirma celelalte biserici medievale de la Atena, al caror stil si dimensiuni sint asemanatoare: Populatia 'ora~elor H~ladei, zdrobita adesea de impozite, pare sa fi fost foarte nelini~tita. In anul 1040 ea a recurs la chemarea bulgarilor, care au ocupat Pireul ~i i-au maltratat pe pelerinii din Occident. In anul 1082 ora~ele comerciale (~i in consecinta prospere), enumerate in chrysobul-ul acordat de Alexios Oomnenul venetienilor sint : Teba, Atena, Oorint, Nauplia, Ooron, Corfu, Euripe {Negroponte), Demetrias (golful Yolo) 696 • · · In secolul at XII-lea, industria matasii se instalase la Teba. Pescuitorii de purpura din J\1area Egee erau scutiti de taxa militara. Amintim ca Teba a fost jefuita de normanzi, care i-au dus la Palermo pe cei mai indeminateci tesatori de matase. Dupa plecarea lor, industria matasii a fost reorganizata ~i ~i-a reluat intreaga sa activita.te 697 • in schimb, locuitorii ora~elor ignorau total gloriosul trecut al tarli lor ~i vorbeau un limbaj de neinteles de catre un literat de la Oonstantinopol, cum era arhiepiscopul :Mihail :114
Choniates; el simte ca a deyenit barbar in n1ijlocul lxtrbarilor, al c'redlncio~ilor sih 698 . Peloponesul. Dupa invazia triburilor slave car~ se instaleaza in secolul al VII-lea, in regiunea T~t,yget ( .1lJilingi:. ~i Rzeriti) 699 , v1a~a urbana. intra in declin in interiorul Peloponesului ~i nu se mentine decit pe tarmurilepeninsulei, la Corint, la Patras, la Coron, la Monemvazia. Orai;iul, care deyinea un loc atit de important in istoria Gredei. antice, Sparta, nu nmi era deeit un or?c~ei de provineie, de;.abia amintit in eronici ~i cunoscut numa.i in legatura cu. via~a Sfintului Nikon 1\fetanoitul, (Pocaitul) un obscur taum<1turg * din secolul al X-lea 700, Originar din Pont, Nikon i~i consacrasc viata predicilor ~i datora porecia 8~1 faptului ca predicile saJe ineepeau cu fraza rituala : ,JJ!l etanoiete, ciHti- va". Bl datorcaza primelo succese convertirii cret!:milor remJgayi, redeveniti supu~i ai Imperiului dupa cucerirea insulei lor de catre Nikefor Fokas in annl 961 ; dupa aceea a vizitat Grech ~i ·s-a stabilit definitiY la Spmta, unde ~i-:JJ ci~tigat o 1nare popularitate 701 . Biogntful sau, care pare sa-i fi fost discipol, plaseaza la sflqitul vieW sale prezicerea revoltci celor doi Bardas irnpotriva lui Vasile al II-lea ~i capitularea lui Sklcrcs 702 • Tabloul pe care bie)graful Sflntului Nikon 11 face Spartei este acela al unui orafl destul de neinsemnat, fiind,. ins~i., in acelai)i timp, re~edintii a unui episcop ~i a unui strateg 703 • Populatia sa cuprindea not0Jbili 704 , multlmea ~i o colonie de evrei pe care, la interventia lui Nikon, autoritatile ii expl!.lzeaza din incinta ora~ului, la sfir~itul unci epidemii care facuse numeroase vietime 705 • .Aceste eolonii israelite erau numeroase ~i prospere in secolul · al XII-lea ~i so eompuneau uneori din. agricultori 706• La Sparta evreii faceau chiar ~i comert maritim., mai ales cu Venetia in secolul al X-lea. Acest comerl;i em alimentat de industriile locale : Yopsitorii de purpvra, fabriearea. perg~unehtului, industria mrtta:sii 707 • Ora~nl era inq}artit,. de altfel, cu privire la problema evreilor, ~i unul rUn protectorii lor, Malachinos, renumit pentru cultura, sa laicar 708 B1cea o opozi~ie violenta Sfintului Nikon ~i introdurea :pe furis evrei in oraft 709. l'e·la anul 99S, cind bu.lgcvrii au inccrcat sa inYaLleze Peloponesul, el a fost acuzat de· aposh~si.e (incerca,re de '' Pcrsoanii care prctinde ci\ ar putea fDce rninuni (n. trad.).
115,
·dezertare). ReFnnt ~i inchis 1 a fost nevoit sa rccurga la interventia lui :Nikou pentru a obtine gratierea de la Va.sile ai IT-lea no. ' ' Din trecutul s:m glorios,. Sparta pi"istrase Agora, ear'e se .folosea ca pista pcntru Clll'Sele tie cali:Lrie ~i jocul en mingea 711 • Str<1tegrll, foarte sportiv, venea fa.ra mofturi sa jnace oina, cu subalt.ernii sai. [n acest loc, dupa 0 procesiune solemna a, clel'lllui ~i a l)oporului, Nikon a pus phttra fundamentala a unci biserici, la constrnc\Jia ca.reia au contrilmit toti locuiLorii. Materir.lt~le si mina de lucru ·fusesera furnizate de catre regiunea. res})ectiva. In ziua tirnosirii, s-a observat ea existau uncle defectiuni 712 , ~i c1nd jucatorii de oina au vrnt Ra:-~i reia partida, in timp ce se oficia slujba religioasa, ei ~i-au atms o severa mustf"{l,l'B din nartea lui Nikou. care a avut o altercatif•. f-1pdnsa cu gu \'err,;• torul 713 • ' ' A.ceasta era via.ta care se desfl1sura in secolul a1 X-lea, intr-un orrtsel de provincie. unde' citiva literati. yorbeau inca de leglle lui Licurg, a' d:Lrui iniclepciune 'ei o com:parau cu indemnurile unui calugar conving:Hor 714 • ·.De t'l!ltfel Sfintul Nikon nu so limita sa pn>pov{tduiasdi, IF'nitenta in Sparta, ci el pal!rundea, de asemenca, la slavii din Tayget : milingi ~i ezeriti 715 , . preeum ~i la mairwti, rama,~i paglni, ~i a reu~lt sa faca printre aceste popoai'e numeroase convertiri la ere~tinism 716 • 1n fata ]mterii imperia,le, Sp·lna capitah Polc1pO,.L1.16
nesului, eel mai recent exemplu al unui ora~ construit in intregime . .Astazi, Mistra rm mai este decit un cimp de ruine, de cind in a,nul1779 o revolta a albanezilor a distrus cet.:.,tea, iar grecii au reeladit o noua Sparta in cimpie. in anul 18.'34. Construit pe ru1 deal, pe al dtnii virf se aflit casteb,1J Villehardouin, la o altitudine de 621 metri, Mistra cuprindea mai multe cartiere despartite prin pante abrupte. Ansamblul eel mai bine conservat il constituie Mitropolia, cu a sa catedrala dedicata Sfintului Dumitru, reclailita in anul 1302, .JJl'ecum ~i atrium-ul in s,arpanta, cu dona etaje. El se ana la o altitudine de 380 metri si face narte din· ora~ul de jos, cu manastirea sa ciudata, 'Perible~ptos, construit~ pe un teren in 11anta (a dona jurnatate :ct Recolului al XIV-lea). BolWe absidiolelor sale se sprijina pe diafn1lgme de zid, care amintesc de cele ale artei romane auvm'gnat * 721 . " Str2>.da principala din partea de nord, dueind spre metro:pola, era pavata cu piatra de riu, aeoperita de urzici ;;;i de copaci crescuti la intimplare ~i deforxnata pe o lungime rlestul de mare 722 • 0 priveli~te incintatoare se deschide spre c1mpia Laconia s,i lasa sa se vada portul Gythaeion. Ajungem, astfel, la un cartier mai bogat, dom.iuat de bisericuta sub fonna de cruce greceasea, Evanghelistria, lasind la stinga drumul colinei Pantanassa. Ija dreapta, grupul lui Afend'ilw, suveran al Brontochionului (1290-1295) · s,i al sfinWor Teodori (1366) 7 2 3. Strada principala ducea spre Oras,ul de Sus in serpentine s,i ajungea la Palatul Despotului, inconjurat de un zid, preyazut cu pori;;ile Nauplia 724 s,i Ivionernvazia. Thbi dainuie o por~iune din zidul indreptat la est spre Pantanassa iar aeest zid cobora, formind un coli;; retras, aparat de dona turnuri. Poarta principala, Sideroporta, £e ana linga Biserica Sfintul Nicolae s,i era inchisa cu un dublu canat. La aeelas,i nivel se gasesc ease cu baleoano la primul etaj, sustinute de corbi, eare unesc areele. Multe nu au aeoperis,. Tmeii transformasera aeest eartier in bazar si au ridicat o moseheie in locul biserieH de la curte, dedicate Sfintei Sofia 725. Palatul stapinului este dominat in fmsamblul sau de terasa Bisericii Sfinta Sofia. I~l avea o serie de suli,
* ~n.
De la regiunea Auvergne, situati'i in Masivul
Central - Franta
trad.).
117
dintre care -doua., mai ales, ta.iate in ungh1 drept ~i forrniiHl un 1101 mare, uneau zidurile cetatii. Zidurile din aripa dreapta, cea mai veche (secolul al XIV-lea), emu preva:zute cu ferestre in arc ascntiL Aripa st!nga, care are mai multa unitate de stil, .contine diferite etaje cu sali boltite pe o lungime de 40 metri, c11 fcrestre n,rcnitc !}i cu peret,i decorati in stuc pictat. Pe fatada, un inveli~;~ sculptat iarr in interior, un du blu portret, al unui despot * ~i al sotiei sale, pare sa indice sala tronului 726 • Mai sus, lao inaltime de 512 metri, se ina.lta baziliea Sfinta. Sofia, construita, de despotul Manuel Oantacuzino (;;nul 1350) ~i prelungita cu un pronaos 7 27 • Doininind Ora:;ml de Sus, de la inaltimea de o S11tfi, do metri, ·cu turnurile sale crenelate, cu zidurile cenu!}ii !}i cu numcroase surp(~turi, castelul Villeha.rdouin este a~ezat pe o stinc.:1. inalta !}i ascutita, la baza peretelui muntelui Tayget. Rama~itele constructiei din perioada frnndi sint putiue, }iar lucritrile actualc dateaza din cpocile bizantina ~i turca 728 • La Sud-Vest, o curte mai jmM:;a, (baile al forWteteloc din Occident) cuprindea locuintele garnizoanei, o capela, un turn de pinda rotund, 'in -virful stincii. ~a stinga era,u apartarnentele printulni ~i ale printesei. . ln. stinca era sapat un bazin de apa 729• · In sfir~it, linga. zidul casteluhli, sprc sud-vest, manastirea Fecioara-Regini:i,, Pantanassa, este legata printr-un drum cu oras;ml .de jos, coborind pe pante abn1pte spre Peribleptos. Pantanassa a fost intemciati:1 :intre :.1nii 1428___,1445, de loan Frangopulos, protostl:lJtor ** al despotului Constantin DnlJgases, pe un pinten din ct?le mai pitore~ti ale Ora~ului de Sus 730 , incit face ~i rnai frumos- pi·idvorul cu colonade, insotit de o clopotnita, p~tlrat3.~ cu doua etaje, fiecare cu cite trei ~trcade, cea din centru fiind mai inalta, Ijn. etajele Stlperioare, coame de zid patrund intr-o turlit 731 • Nuse poate ignora aici munca unui me~ter gotic originar din Champagne nz . .Astazi, doar datorita unor. ruine diforrlle m:o"i poti sa-ti imag1nezi cum arMa aceasta ultirna creatie mban:istica,
* DESPOT. Titlu creat de Mrmuel (omnenul in anul 1163 pcntru ginerele siiu, prin~ul Bela al linJpriei. f:l semnifica o suveranitate limitata, dar ~i drcptulla succesiunea imperiala. In epoca Paleologilor, ela fost acordat conduci\torilor principatelor vasalc sau indcpendentc, ca 9i principilor de singe. · ** PHOTO STATOR, Com:mclat al scutierilor (stratores ). 118
Nu se ~tie und~ Gemistos Plethon, ultinml dintre eleni, dascal al lui Bessario.n, propovaduia invat;il.tura sa s,i visa sa reinnoiasca Grecia: trebuie sa ai multa imagina~ie ca sa mai po~i vedea printre aceste ruine pustii, mare~ia procesiunilor, activitatea industriei s,i comertului, ultimul efort de vitalitate dat de catre Bizany. ·
VI. Oceidentul bizantin In Occident, oras,ele au disparut treptat la contactul cu popoarele barbare sau au rezistat doar printr-o supravie~uire temporara a civiliza~iei antice, ori printr-o restaurare bizantina. A.ici nu se vede insa nici o traditie pastrata, pe care sa o l)Utem compara cu aceea a oras,elor orientale san elene. · · Cartagina ~i Africa. Cartagina, privita ca o capitala a Imperiulni, nu suferis12 de pe urma domina~iei vandale din perioada 433-5.38 s,i mai pastra pe vremea lui Justinian splendorile trecutului sau roman : apeductul lui Hadrian, venind din masivul Zaghonan, Forum-ul; amfiteatrul, teatrul de ·pe colina Odeon, palatul consular de pe virful colinei istorice de la Byrsa, largile sale strazi intersectate in unghi drept, in special cea a bancherilor. . Oras,ul s,i portul, pina atunci deschise, ·fusesera inconjurate de fortifica~ii pe vremea lui Teodosiu al II-lea in anul 425 733 • • Arena, situata la sud-vPst ·de Byrsa, avea aproape dimensiunile lui Circus Maximus de la Roma. In sfirs,it, mari bazilici cres,tine, amintind de martirii de la Cartagina, cea de la _Damus-el-Karita, cu ale sale noua naosuri, sau Sfintul Cyprian, descoperita in anul 1915, dar datind din secolul al IV-lea, iar Iustinian le sporise numarul 734• Restaura~ia bizantina, care a urmat dupa caderea regatului vandal, a fost, de. altfel, perioada cea mai fertila a dezvoltarii urbane in Africa. La adapostul fortare~elor ridicate de Justinian, o mare prosperitate domnea in regiunile, astazi pustii, iar porturile favorizau un comert; activ cu Constantinopolul, cu Galia s,i Italia 735 • Bizan~ul ocupa porturile Tripolitania ~i Byzacene, puternicele ceta~i din interior, cele doua Mauritanii pina la Septem (Ceuta ). La Africa se adaugau Balearele, Algesiras, Corsica,' Sardinia 736 • · 119
Pe tltrmuri, stilul constructiilor era in intregime bizantin, in vreme ce in interior se IJ:lstreaza traditiile latine 73 7. 1nvatamintul fusese reorganiza t ~i est(' curios sa constati ca limba gread1 detinea aici un loc important 7ss. 1\imic nu lasa sa se intrevada ca in citiva, ani o eivilizatie atit de avansata ar fi putut sa chspara in :fata Islamului. Jloma ~i ltalia. La Homa ~i in Halia, razboiul gotilor a Hisat ruine, fata de ca1;e. distrugerile aduse in Africa par mai putin importante. Pradaciunile lt1i Alaric, jefuirea Romei de d1tre Genseric, razboiul lui Totila, expeditia longob~rzilor au ruinat san devastat un mare numax de ''ora:;ie. In secolele al V-lea ~i al VI-lea, Roma antica a disparut :;;i populatia reduf!_a a inceput sa se instaleze in rninele fostelor monumente. In acela~i timp, in special sub Sfintul Grigore eel Mare, ca in toate ora~ele, aru:ninistratia nnmicipaHi, problemele de aprovizionare, de justitie ~i de aparare revin treptat in sarcina episcopilor, iar aceasta mi~carc ia cu atit mai multa amploare cu cit este vorba de pontif, care detine intlietatea de onoare in cadrul Bisericii universale. LaHoma ~i in ora~cle italiene se contureaza deja trasaturile regimului medieval, 'in care ducii nu mai sint reprezentanti ai basileului pe linga supu~i, ci aceia, ai populatiei fata de putere. Hegimului urban ii urrneaza puterea feudala. L{t Roma, columna triumfala inaltata in Fcnlll in onoarea lui Fokas este ultima manifestare :JJ ata~amentului ramas f~uta de imparat 731l. ~~~a stau lucrurile in toate ora~ele, ~i de altfel, 1mtin dupa aceasta epoca, in perioada persecutiei iconoelaste, populatia Romei este compusii in parte din emigr
120
lasuntha (478--534), in sfir~it de la reprezentant•ii guver,. nulni imperi~l, <'xarhii *, pini:'t 1n anul 7 54 741• Succedini obiceiuri. Open; ·ca ])OCIEele lui Sidonius Avollinari11s, in seeolul al V-lea, san Gran ica,, ccyu, mai tirzie, a episeo1)ilor de Havenna, a lui .Agnellus, ne permit ·sa cunoa~tem activitatea ora~ulni care ~b fost mulU vreme cert mai mare colonie biz~mtina din Italia. Izgonit in secolele al VIII-lea ~i al IX-lea din acea,sta Italie; care a fost 1eaganul irnperinlui s~m, l3izantul a pastrat eel putin o adevi1rata suprernatie spiritual!'t l;li "'artistica, ce s-a transmis pina la Rena9tere asupra Venetiei, asupr;1 Italici Meridionale ~i asnpra fcrmeci1Loarei Sicilii a. regilor normanzi. Dar eivilizatia care raspinde~te stralucirea sa in aces.te reg-iuni 1m m8Ji estc cea a Bizantului in purltatca sa : a pare un nou tip de ora~ monumer1tal, eliberat de' inspiratJia exclusiv:1 a unci culturi unice, care reunc-;;te in aceea:;;i incinti1 tot eee~1 cc civilizatia.rpopoarelor a. produs mai frumos, pregiitincl, astfel, cadrul pentru uu non mnanism.
E~AHH. Loctiiior al irupiiratului penLru un tcritoriu, lncan; excrciUi o putcre absoluiii: nume~te d))nmitarii civili, militari; ~i, chiar edelliastici, raspunde de apiil'll,1'Ca teritoriulili, flc justitie ~ide finail{:e. Au exi.l!tat doua exarhate, de Ravenna (a! Italici) ~~ al Africii, infiintate in ''Vl'emea lui Mau.rikios (582-G02), pcmtn. a consolida recuccrirea OcciclentuLui de ciHre tustini!m.
121
Cartea a .treia
VIATA ECONOMICA
Satele ~i economta rurala • I. Domeniile rurale Zona ruraUi (z(0pe<) se deosebea de
ora~
(n67,tc),
~i
n era subordonata din punct de vedere administrativ. Ea cuprindea sate ( x&if-Lac), mici organisme foarte nllmle-
roase pina la prima dezmembrare a Imperiului din secolul al Vl:I-lea, slujite de chorqn:scopi *, precum ~i (tOmenii npoe<.rrrb:, zcvp (cr 5 x-n} i-LCY.'CCX, ayp 0 t, lllCepind de b 11ro:prietatea senioriala pina la lotul de pamint al taranului (cr1nxcr~ov). Adesea, satele erau cuprinse intr-un mare donieniu, cleosebirea nefiind totde~mna clara intre functionarii municipali (protokornetai ), care primeauordine de hv guvernatorul provinciei, ~i f-Ld~cvv fJ.Zc~6"e:oot; vataJul unui domeniu particular 743 • Fiecare domeniu forma o unitate desemnata printr-un nume propriu. Astfel, dupa abdicarea sa in annl '730, 11atria,rhul Ghermanos se retrage pe domeniul sau 11atrimonial de la Platanion 744 • Micile domenii, mglobate mai tirziu intr-o mare proprietate, prin rno~tenire sau cumparare, pastrau numele lor initial : o donatie a lui Mihail Paleologul de 748 modia (in jur de 62 hectare) con~inea douazeci ~i dona de nume de proptieta~i 745 • 1n secolul al IV-lea, un tip de dorneniu mijlociu este repxezentat de Annesi, proprietate a Sfintului Vasile, situata la. 1)oalele unui munte inalt acoperit de paduri, intr-o cimpie roditoare ~i bogata in ape, taiata pe ambele laturi de vai adinci. Casa era adapostita de o alta trecatoare, care se observi:i, de pe o movila de uncle se vede panorama cirnpiei ~f a unui rin plin de pe~ti, care se pra~dile~te in cascade pitore~ti 746 •
·
Do'meniul Boskytion, situat in regiunea Olim1Jului din Bitinia ~i unde egumemtl Platon, unchiul lui Teodor Studitul, ridicase o manastire, avea aceea~i stralucire 747 • !n * CHOREPISCOPI. Episcopi a ciiror jurisdictic se limita la mmmite zone rurale. Subordona1l episcopilor urbani. Destul de numero~i In sec. a! IV-tea, numarullor a sdizut tn;ptat, dispar!.ml prin sec. al VIII-lea.
124
.Asia 1\He*,, loemile cu apa eran, in mod firesc, eauta!;e ~i eeea ee eonferea valoare eelor 48 de domenii pe care Flla- · ret, wcrul lui Constantin al VI-lea, le poseda in Pont in secolul al VIII-lea erau izvoarele de apa })e care le con~ineau fiecare din acestea 74s. Vai•.iafia pretului tereumilor. N u e:xista infor:rnatii 5n afara de documentele de lft .Atho~>, care indi.ea prrturi' foarte diferite. La Ohilandar, tarani din Serres vindeau mici loturi~ de pamint arabi1, al caror pret varht intre 2 ~i 9 dueati. Intre l 296 ~i 1333, pi'ctul unui mo(liws de. vie ( cr-rpeuf.w:) putea oseih1 de la 1 la 24 nomisme, da.r deschiderea intre mjnim si m.axim era uneori chia.r si maf mare 749 . Terennrile emu' masnrate en fringhii ~i c{l atelaje eu boi, de d1tre un apographe-tw imperial 750• 0 miniatura din Octo·ihul din Serai prezinta · tarani 1ntinzind eorzi in fa~a :proprietarului terenului imbriieat en o hlamida: un alt personaj scoate bile dintr-nn sac; pentru a, inregistm masuratorjJe 751. Regirnul proprietatii bii antjne nu a fest niciodata stabil, ca urmare a confisearilor, razboaielor, invaziilor,. Ia care era expus. [Nu sc poate ere de ca taranii din Serres ar fi vindut din propric voint:l o Dllt de mDre suprafa!il de Yie milnasiirii Cbilandar lntre anii 12H3-13:13 ~" 2 • lata alte exemple caractcristice. Domeniul Mesolimne de linga Tesalonic, · apm•tinind lui Stefanos Maleinos, a fost dat de Kikefor Dotaniates unui · mercenar franc, Otho ~i lui Leon Baasprakintes. Dupa ac<'ea li s-a confiscat, ca urmare a actului lor de tradare, de comun acorcl cu Raoul de Pont.oise. In acea vreme, Alexios Comnenul, venind la putere, recompenseazii .partizanii si\i ou pi:iminturi confiscate. Unul dintre ei, Leon Kephalas, rczistase §ase luni in Larissa asediata de catre Bohemond ~;>i i-a permis astfel basi!cului sa clibereze locuL Alexios, afltncl cii Leo11 ~i tatill sau fusescril printre primii siii partizani sub Nikefor, ~i ca Leon insu~i fusese gratificat de catre acesta cu un domeniu, In posesia ciiruia d nu intrase niciodati'i, li doneazii printre altc bunuri,· dcmeniul Mesoli.mnc 75 ~. Don:itiile de tcrenuri .ca recompensi:i politica au devcnit moneda curcntii.]
1n . seeolele urrna,toare 'arhi~cele manastire~ti indica amirnite averi ra:rnase fara mo~tenitori, fie in intregitne, fie doar pe jumatate. N eglijenta cu c
125
de~i aceht~i
teren fusese deja; impartit intre alti doi favoriti ;;,i sai, l'?vU - alt exmnplu - darul pe care 1-a facut Manuel al II-lea uncia din matu~ile sale, const.ind intr-o eladire (on) A~) la Tesalonic, pe .care bunicii s~U, Ana de SaYoia ~i Andronic o donasera deja dHugaritelor din ac,,st oras. anul1H5, ei tUiruicste aceasta ca:;:;il matuc;ii sale, apof statului, apoi manastirii Lavra. ln sfiT~it, ca urmare a unei reclamatii facute de maici, el anuleaza cele trei acte ~i irnpartc totul intre eele doui"'t manafltiri, din Tesalonic t;i .Jin Lavra 75 4 •
·•
, .S-[L putut vedea in primcle dona volume ale Ltirnii bi;:a,dine ci'\, istoria social& a Bizantului a fost o lupta contirnli1 intro marii proprietari fmwiari ~i autori1 atea cen-. trala. Cucerfrea puterii de catre nrhon;ti * a pus capat aces-. ·tei lnptc. 0eea ce n>latam :1Jici e eu totul aUceva : viata coucn3ta dr:sa in rt!'este domenii, a,dmiuistrarea lor, elementele popula,tiei ~i exploatarea lor sint aspectele pe care incerc?hn sa le descrimn. Marile proprietati au aparut in Orient ca ,;i in Occident, duna m<1rea criza, economica din secdul al :iii-lea. Comasarea' tereJ:u:rilor s-:.1 datorat devaIorizarii hanilor ~i impozitelor eare· ap8.sau asupra micilor proln'ietari, obhgati sa se plaseze, prin contracte; sub prcitef· \ ia celor mari ~i sa devini:J, coloni culscn:pf'ic1:i 755 : }}atronul capata dreptul de a incaba impozitele de la tarani si a 1e varsa direct Ia fise. Statul a incercat 11mUa vreme cludeze aeeasia legisl
sa
* ARHONTL In sec. XIII-XV fcndalizarea Imperiului, combinata en erodarea autorita\ii centrale ~i COl pierderile teritoriale, a dus Ja constituirea unor rlomenii aulonome, conduse de a., care ('rau, de fapt, lii~le prindpi aproape independenp. Titlul a mai fost acordat l)i unor principi vasali sirbi, ci·oati ~i din·zona Caucazului. Termenul a. a continuat si1 aiba ~i sensul de membri ai conducerii unui oraJ!. · ·
12G
Prinml cunoscut este Apion Teodosie-Ioan, come!'!" illwst'Ns al Gonsistoriului sacru * ~i praeses (guvernator) al provinciei Arcadia 75 7• Fara indoiala, el este acela~i care, monofizit, a fost strateg al lui Anastasie in Persia in anul 503, apoi s-a alaturat ortodoxiei sub Iu>
127
timp ce la cele mai inalte functH din stat el o aflauga pe ~~,ceca, mai nwdcsta de pagarchos * din Oxyrlrynchos. 762 • Apion al II-lea, fiul lui Strategios, unul din ultimli partieularl care au primit consulatul (5 10), se p::ure cit F?i-a facut intreaga sa carierr1 in Egipt, uncle a fost dux de Tebaida ( 549-550) fiind semnalat in mai multe rindmi ca tribun, defensor civitatis sau pagarchos al unci localitaF situate pe domeniile sale 763 • Dupa el, Apionii au redevenit in intregime egipteui. S-a regasit un proiect de partaj a succcsiunii sale, intocmit la moartea lui de catre mo~te nitori (577 -579). Ultimul Apion mentionat in papirusuri a fost Stratogios. al III-lea (615-625), iar dupa lnvazia })ersana 1m se 1nai vorbeste closure aceasta f::-,milie 764 . ApionH nu sint, de altfei, singti'rii mari prpprietari din Egipt citati in aceasta perioada : ei sint in orice caz cei mai inS('nmati. Alaturi de ei, alti citiva aveau dmnenii dispersat,e in mai multe norne **, unde erau reprezentati 1win intendenti sau, prin fermieri generalL 0 lista de clouazeei de IJcrsoane notabile, printre care mai multe femei ~i grupuri de mo:;.tenitori, enumera platile efe{:tuate la fisc in anul 570 765 • Toate acestca sint, insa, o nimica ,toata in comparatie cu veritabilul stat ee-l constituiau domeniile ~~l)ionilor. Aceste domenii erau repartizate in 1)atru nome, cele mai importantc aflindu-se in jurul Dx_yThynchos-ului ~i in ]'ayum 766 • Oiteva cifre ne dau o idee a,snpra hogatiei lor. :In aceste domenii, excedentul incasarilor asupra cheltnielHor este evaluat la 178 livre de aur pe an, ceca ce reprezinta salariul u·nui prefect augustal. Apionii avean, pentru adrninistrarea acestor terenuri, eel pu~vin douazeci de imputernieiti, care aveau drept de semnrttura ( pronoetes ). Cln
'
* PAGAHCHOS. Func~ionar civil, conducator al unei pagr:li'Cili-i, subdiYiziune a eparhiei, care, la rindul ci, era o unitate teritorialli'~ultata pl'iu rcorganizarea administrativa ·a Egiptului cfcctuata. de IusHnian. ** j'mpar\irc mlministrativii in Egiptul antic. 128
gerie, era bine organj_zat. in anul 612 un barcagiu a fost insiircinat sa conduca un retor la Alexandria 769 • Irnensele grajduri adaposteau cai pentru curieri rapizi ( 6~vc; 8p6r-wc;) sau pentru mesaje obi~nuite (~x8~~-nxa cr-r
* BUCCELARII. Soldati facind parte din garda personalii a unui comanc'i'ant sau din armata privata a unui mare proprietar. In se«· al VII-lea, ei devin un corp de elitii, cu stindarde proprii. 9-c, 1Hi
129
n-Iarii proprietari aveau prin urmare uh rol sm,eran in intreaga viata politica,. administrativa, sociala ~i economica a Egiptului. Impuneau unitaWe lor de masura §i etaloane, pina §i moneda proprie, celo:r cu care aveau lega.., turi de afacei'i 776 • Ei se ocupau de iiigatH, ridicau diguri private, puneau sa se sape bazine ~de apa de catre corporatii de speciali'lti no-ro:tJ.~-ro:~. Intretineau numeroase industrii, mori, teascuri, brutarii, bai etc. 777 : Ei emu folositi ca arbitri, s-ar putea spune ca judecatori de pace in litigii 778 • Se ocupau chiar §i de serbari publice, intretineau un hipoclrom la Oxyrhynchos §i se pare ca favorizau in mod impartial cele dona factiuni. Se pare, de altfel, . ca aici i§i aveau principala lor re§edinta ~i sediul administratiei 779• Acest regim domenial, ce reaminte~te de eel ce avea s& se implanteze in Occident, de altfel cu mari deosebiri, a. clispamt odati'L cu cucerirea araba, care a restabilit in EgiJYb birocratia centralizata din epoca Ptolemeilor 780• Pcntru celelalte regiuni ~i periodele urmatoare, sintem departe de a dispune de documente a tit de complete ~mn sJnt arhi\'ele domeniale ale Apionilor. Dupa o anecdota eule'
130
1.2 OOD de oi, un foarte marc numar de stupi d,e alhine ; din ~n,eel;ltia ii mai ramasesera inea 250 dupa ruinarea sa 785 • Cajsa, lui era o constructie antiea, splendida ~i spatioasa, cu L:.ll mobilier frumos, continind, printre altele, o masi1 rotunMt, pentru 36 de persoane, lucrata in filde~ incrustat cu aur 786 • Familia lui Pilarot, care traia pe acest tpritoriu in anul '778, se compunea din parint,i, un fiu ~i dona fiice mitr~tate ~i copiii acestora, in total· 30 de persoane 787 , d;;~j~· rnoartea sa a n'1rit rindurile acestei familii patrial'hale, care cupriridea in plus un mare numar de serV?·tori (servi, scla;v1, eoloni t 7ss. Dnpa ce araUi care emu domeniile bunicului pe vrome~t lTi~xettei sale, biograful sfintului Filaret, ncpotul. s
singur iobag, o. singura servitoare ~i citeva animale domestice 792• Bl a continuat insa cu generozitatne sale, pina cind a ajuns, impreuna cu intreaga familie, la cele :mai grele lipsuri, pina la momentul in care un eveniment m-oa~ teptat a reconstituit avert>a sa 793. Oceidentul. tn majoritatea provinciilor din Occident, concentrarea marii proprietati este de asemenea SPmna-. lata inainte de secolul al X-lea. Protospatharos-ul Leon, care a terminat in anii 87 3-87 4 Biserica Skripu din Beotia, inceputa de Yasile Macedoneanul ~i cei doi fii ai sai, Constantin ~i Leon, era dupa toate aparentele proprietarul unui mare domeniu situat pc locul vechiului Orchomenos 794 • Cunoa~tem ceva mai bine amploarea bogatiilor binefacitioarei lui Vasile Macedoneanul, Danielis 795 , vadu.va bogata, care de1jnea 80 de domenii in regiunea Patll'as, cu .cimpii, cu ora~e intregi, turme de oi ~i cirezi de vite, atelicre~ in care femeile teseau matasuri, ta.piserii, p:inza de in. In locuinta sa erau ingramadite cufere pline cu lingmwi do metale pretioase, imbradtminte somptuoasa, ve::;ela de aur ~i de argint. Ea calatorea intr-o litieJta., inso1>ita de 300 de tineri sclavi, care se inlocuiau t1nd mergea in vizita la Vasile pe la anul 880 796• .A donat toate lmnurile sale lui Leon al VI-lea, care a pus in libertate 3 000 de sclavi si i-a trimis coloni in Italia. Ia sfir~itul secolului al XI-lea, dupa perioada in c~ue imiJiirati clarvazatori se straduiau sa puna obstacole in calea dezvoW'irii marii proprietati laice ~i ecleziastice, ma,rile domenii, de~i mai putin intinse, au redevenit regimnl normal al pamintului. Lucrarea unui contemporan al lui Alexios Comnenul intitulata A6yoc, de Kekaumenos face descoperiri curioase asupra starii de spilit ~i a parerilor unui proprietar de paminturi din aceasta perioada 797 • Fast funct,ionar al themei Hellada, el s-a retras la tai'a, pentru care avea o adevarata predilectie. Dupa parerea. lui Iiu exista un mod de viata mai bun decit acela de a. lucra pamintul; ,sa produci gtiu, vin, sa pui culturi t.liferite, sa cre~ti animale ~i vei fi fericit" 798 • tnzestrat cu un simt practic, putin inapoiat ~i in primul rind econom, el dezaproba atit primirea cit ~i darea de bani cu imprurnut, chiar daca este vorba de a intreprinde o afacere avantajoasa. Filaret n-ar fi omul lui ~i face un portret nostim ~iretlicurilor folosite de cei ce imprumuta bani pentru 132
~1-~i stringe o suma important~ pe care apoi vor uita sa o restituie. El are, ma,i alt>s dorinta de independenta ~1 numai la t~wa te poti bueura de aceasta. Duprt parerea lui, imparatul n-ar trebui sa rezerve titlurile de curte, patrici; protospathari etc. decit seniorilor ~i proprietarilor locali. Prin ei aduniJ, el ta:-,:ele de la tarani, dar aeestia ar trelmi ,trafuti ca ni~te cre~Uni, ca oamerti ~i nu ca animale". Seniorul trebuie sa fie pen:tru ei ca Ull l)arinte, carui~L sa i se adreseze cind au greutati. El extim1e acest mod patriarhal de guvernarc la intregul irnperin: in loc Sa Stei£ inchiS in palatul sau, basileul ar trebui Sa vizitGLC the11J:.de ~i sa, repare nedreptatne 79.9 • In aceasta epoca in~i~i imparatii favorizeaza ascen-_ siune.~ marii l)roprietati. Doi frati originari din Georgia, imigrati in Imperiu in a doua jurnatate a secolului al XI-lea, cum11ara aiei o proprietate funciara. Apasios Pakoutianos, Dtt:JJ al Antiohiei, cumpara bunuri pe care le schimba cu imparatul pe un dorneniu situat in thema Tesalonicului; dupa ce a extins accst domeniu, doneaza aceste l)I'Olirietati fratelui san, Grigore, Dnx ~Ll Trapezuntului 800 • Acesta, proprie-5ar al m9Ji multor domenii in provinciile Caueazului, primise de la Mihail al VII-lea (1071-107 8) imt)mtante domenii in regi nnHe balcanieo FHip]JO}JOlis ~i Mosynopolis,·printre 0are rnai multe man:'i.stiri, castelul Pettitzos, vila Zautzi in regiunea An1phipoHs, sa,tul Stenimachos 801 • Avem aici un exemplu al procesului care a d11S la fmntarea marilor domenii ~i la disparitia micii prtzyrietutL Pa1nintul ftpartinea, de acum, exelusiv cclor putr:rnici, * arhonlilur sau manastirilor atttonom.c. Aceasta este situa1,ia care o gasesc euceritorU franci ai Peloponesului in anul 1204, ~i este de remareat faptu1 ca cea mai mare parte '~ familiilor care i~i impart int,re de pamintul, l\Jelissenii, Ymna~ii, Cantacuzinii, sint aproape cu totii rude ale e:u;eJ imperiale 802 • Atnnci cind, . m1 secol mai tlrziu, Paleologii .~:m recueerit o parte a .Mureei fhmee, au regttsit aici aeelea~i familii de ar-honjt:, stabilite mai putemic ca.
pe
. * DYNATOI. (Potenliores) (,Cd puternid"). ::\Inri propridari funciari care, in sec. IX-X, au inc!'put sa mauireste tcndinte de autonomic In iata autoritaj.ii centrale. Ascensiunca lor a insemnat.declinul comunitiitilor siite~ti de para ikoi, ceca cc submina baza de rccrutarc a arrnatei imperialc. 1n aceste eoncli~ii; !mpiiratiidin dinastia maccdoneana au lncenat sa··-stiiyileasca accst proces de feudalizare, dar in sec. a! XI-lea dynatii devin loJ, mai puternici, ajungincl, ln cele din urmi'i, nn id de priucipi saverani pe domeniile lor. · • 133
niciodata, ~i uncle, ca aceea a lui Ghem:isthos (Plethon), aye~u dreptul sa perceapii ele insole ta:s:ele de la tarani 803 • In perioada lmperiului de la 'Niceea, a fost luata o initiativa interesanta de diMe loan Vatatzes (1222-1254) care, dupa- ce a incheiat pacea cu sultanul din lconion, s-a straduit sa repopuleze paminturile parasite in timpul r~tzboaielor si ca urmare a abuzurilor fiscului. I;Jl si-a organizat m1 vast domeniu rural p0 care l-a cultivat' cu cereale ~i cu vita de vie, pastrind o parte pentrn padtlri ~i 1)a~uni, populate cu animalo cornute ~i marginite de terenuri intinse destinate arendarii. El a vindut produsole obtinnte po domeniul sau ~i cu banii incasati din vinzarea oualor a putut sa ofere imparatesei 0 coroana de aur b~Huta in pietre pre1joase so4. . Detinem citeva infonnatii in legatura cu averea acestor mari proprietati de la sfir~itul epocii bizantine, care l)U tpseril, sa. scape de fisc ~i de razboi. De palatullui Teodor Metochites, mare logothet al lui Andronic al II-lea pe la annl 1328, clepindeau numeroase podgorii, acoperind terenuri intinse plantate cu vita de vie. Existau, de asemenea, numeroase pa~uni cu vito dP toate speciile, cai, pol'ci, oi, capre, un nuti·e rnnn~tr de camile ~i de dromaderi, anib:1ale de mundL FitJcare fermier avea domeniul sau care ii pormitea sa dnca un trai confortabil 805 • Dln ~tceeaii perioada ·dateaza enumerarea bunurilor pe care le poseda loan Cantacuzino pe terenul de la P]lcres in Tesalia ~i care au fost confiscate la inceputul razboiului chil, in 1341, de catre guvernatorul Guy de Lusigiian. Ayca animale numeroase.: 500 de boi, 2 500 de iepe, 200 de dimile, 300 catiri, 5 000 de magari, 50 000 de porci, 70000 do oi, maJgazii pline cu gr,iu ~i cufere pline cu lingo uri ~i monede de aur ii argint. Toata aceasta avere, acumulata vreme de mai multe geHcr3Jtii, a fost supusa jafu~ui ~i distrusa in citeva zile 806 •
III. Conditia si rnodnl de viata al taranilor .J
,
'
.,
_,
Problema rnicii proprietati tarane~ti a constituit dra.ma care a tulburat imperiul pe intreaga dura.ta a existentei s~1le. Disparitia tari1nimii libere a fost una dintre cauzele profunde ale uecE'tderii sale. int.:rnr~
Ioha!Jia ~i colonatul. :In secolul al V-lea, ;marile doinenii erau cultivate ue rnai multe categorii de lucratori care
134
se reouceau in ultilni'i instant:'\, la doua : taranii liheri ca persoane fizice dar lega~i de glie: colon( sau paroikoi (n&po~xo~) pe de o parte, ~i sclavii. (ooiJ/..o~) a diror persoana este proprietatea stapinului. Acela~i cuvint ( i3ou/,dx) descmneaza Rervajul ~i sclavajul. Istoricii au adoptat termenul de serv pentru a desemna pe sclavii stabiliti pe o parceU1 de pamint pe care trehuiau sa o ·cultive f!i de care crau legati ca animalelEl de m1mc::i,. Paroikoi ~i dm~loi sint deci practic in aeeea~i. situatie ~i nu pot parast lotul de care sint lega\Ji. Ei nu se deosebesc decit in ochii fiscului, care-i privesc pe paroikoi ca pe ni~te peTsoane supuse impozitarii iar pe douloi ea pe obiecte, proprietate a stapinului. ExpnSsiile no:po~ xov, ~<:uy&p~ov ~i <>ou/,~xov. ~:::uy&p~ov · din unele · acte monastice arata ca cele tlona, categorii de ~Ltelaje ~i conducatorii lor sint c.onsidera~i ca facind, de asemenca, parte din jn8trument1Mn fundi .807. . .Aceasta o dcmonstrcaza in secolul al VI-lea' epitde ca svcmcpyxq;o<; yswpyoc; (colonus adscripticius ), a plicate colo'nilor care nu erau sclavi, lcga\Ji de pamint, ,de~i liberi, tntta~i cili sclavi 'in t:ara in care s-an nascut" 808 • Ace~ti coloni sint uneori fo:;;ti oameni liberi, dizuti in mizeric, ncaYind personal decit un neinsemnat peculi·um, fUnd obligayi .sa · se vinda celor. boga\Ji. Singura deosebire intre ei ~i. sclavi este accea ca sta.p1nul lor nu poate sa-i duca in alta parte. . [ln secolul al VI-lea,, ace~ti coloni erau desigur numero:;;i pe marile domc!iii ca acelea ale Apionilor din Egipl.Evacti\rile era numeroase '?i t:xistii liste ·d•~ coloni fugi\.i care se mutau de pc un dorncniu pe altul. Pentru a-i, tmpiedica sa fuga, se stabile a intre ci o solidari'tate ~i ci trebuiau sa riispundii prin c~m:tract unii de al!ii. Astfel, Aurelius Pamuthis, muncitor plumbuitor din Oxyrhyncos, dupii cc a clepus juramint pe Dnmnezen ~i pe lmpilrat, rledai:i\ ci:'t raspuncle de A nrelius AJJraham, cvlonns adscripticius. El promite oii acest colon va locui in domeniul lui Tarutllinos cu' familia ~i c~ animalele sale fiira a-~i schimba loeul. In caz de. lleStlpunoo:e, Pamuthios se o):)ligi\ s:l plateasd\ 8 solidi de aur ~i si\ se lase are stat in lnchisoarca ;;lo- . rioas~i case 8°9.] . . '._,.
Ehberarea iobagilor era pri dta ca o opera r1e binefac.cre. Cind in anul 780 Teofan ~Hirturisiturul, proprietar vei>tit al unor insule din .ArhiJ)elag1 a intrat la manastire, el a eliberat toti servitorii sai (-rb otxsnxov rJ:TCx'l ~/..suOzrLc{c; &~!.(;)Ra;r;;) ~i le-a conferit
135
MuneHorH liberi ~i mieii proprietari. Exista toto{hH{t do\·czi di, in pofida extinderii marilor domenii, mica
Jll'llprietate n-a disparut niciodata in intregime, iliei de nici de drept. In lcgile luiiustinian se vorhe~te despi·e rwre<.;-ro:L ( siinbria~i ), ~arani liberi care plateau i~1pozit ~;~i puteau lua in arenda terenuri in schimbul unei taxe in natura sau in bani. Atunci cind expira contractu! ei se puteau muta in altrL parte 811 • Aceasta uzanta era prin lirmare legala, dar nu se !}tie in ce masura se respecta. Legislatia i'iscala, qeserisa in volunml II al L-umii hzan#ne dovcdc~te eontrariul, in sccolele al VII-lea l}i a1 VIII~lea, in commiitatne de tilr~ni lihcri m. Jmgea aQTara (nomos georgilws ), care· no inJormeaza despre viata acestor mici comuniti"l\i, ne-}t pan·enit prin nnmeroase manuscrise, clintre eare eele mai veehi nu sint anterioare secolului al XI-lea. !{ia apare aproape intotdeauna in ane"a Eklogai impari:'4ilor isanricni ~i intr-un mare nunl<\r de alte culegeri juridice, ea Procln:ron-u1 sau Epanagoga . .J. de Malafosse, care a intreprinc; un studiu critic asupra ac?stor manuscrise, le urmarel}te tnmsmiterea pina in seeolul al XVII-lca. El eonstata ca cele 85 de artieole ale Legii agrare sint clispuse aproape in aceea~i ordine in toate epocile, dar d1,- in compara~ie cu textele cele mai Y\c:ehi, acestea sint pline de adaosm'i ~i inso~ite de m\}ltiple comentarii, care. modifica legislatia in func~ie de starea sue.iah\ ~i economica s1 :1• Dats, probabila a redactilrii actuale trebuie sa se siCueze pe la sfiqitul seeolului al VII-lea, inceputul secohilui al VIII-lea 81 ', dar, eu toate ca autorul san invoerL legiSla~ia lui Justinian, ea este mai degraba o redactare a unui ('lrept cutumiar foarte inraclacinat, in func~ic de modul
136
sint iobagi lega~i de pamint, obliga~i Sa plateasca Uri. tribut -:-s/\oc;, statului ~i supu~i acelora;;;i corvezi ca ~isclavii 8 ~ 7 • Taxele par,sa fi fost rropor~ionale cu loturile de patnint §i cu animalele cuvenite unui paroikos dar este greu de aflat regub dupa care se stabileau ~tceste impozite 828 • . [In satul Mamitzona, loturile de p_iimint au o triplii originc: 1° prin mo$1enire : Leon, finl lui Kaloioannes, poseda un lot pe care-] avea ·cte la tatiil ~i de la. bunicul sau ;2o prin donape (7tetprtcr6crzwc;) de la un proprietar ; 3° ad us ca dota din partea unei sotii; Teofilact a primi't de la prima sotie un. modi us· de vic ~i de la a doua ciisiitorie 5 modii ~i 1 j2 de tcrenuri &rabile. Accste tc~enuri au riimas adcsea far a mo~tenitori san aun1mas nclucrate 829. Vcdcm, de ascmenea, un paroikos, lV!anuel Pandeios, cumparind de la Ioan Vatatza 2 modii de vie, ceca ce demonslreaza cii iobagii aveau dreptul sa posede avere personah1 8" 0 .] ·
'l1oate docurnentele Llin aceasta cpoca prezinta iobrtgia raspindita in intregul imperiu. :l:n regiunea Tes~l1oni <.mlni, alaturi de ~amni greel, existau mul~i slavi :-;;i vlahi. Strainii se deosebeau prin tcrmenul de rrpocrxoc.8-~;J.:o:vo~ .Anurnite acte atribuie denurnirea de paroikoi io'Q
l\iodul de viata a taranilor. l\Iiniaturi din secolul al XI-lea reprezinta ingusLele corpuri de locuin~e, cu acoperi~uri prevazute cu dona versante ~i cu deschizatnri minuscule, care serveau ~aranilor drept adapost 832 • .Marturiile cele mai exacte despre casa taraneasca voi'Qesc despre cabanelc patlate, adevarate cuburi de piatrlt ale caror ziduri laterale suporta dale de piatra drept acoperif}, desco~erite in explorarile de la Hauran (Siria centrala). 1n interior, emu eel mult una sau doua camere. Uncle case de forma dreptunghiulara aveau in interior o areada rnediana din piatra, destinata sa sustina dalele acoperil;inlui. Existau de aserncnca calle cu un etaj prevazute cu scad de piatra in exterior. In accst caz, parterul era rezervat vitelor ~i etajul familiei 833 • In secolul al V-lea, anumite f~rrne siricne, forrnind o agiornerare in jurul unci eur~i, posedau o saHi desLinata cultului cre~tin, numita, deja bazilica 834 • Din pacate aceste marLurii rm se refera decit la o zona ~i la o epoca. Problema locuintei rurale in Bizan~ n-a fost nieiodata tratata iar suprapunerea diferitelor rase· c.are ocupau teritoriul spore~te dificultaWe de cercetare.
138
Actele din secolul al XIV-lea enumera familiile c~;,l'e locuiau in acestc case saracacioasc; in general, ele nu ~aint nurneroase ~i bunurile lor sint neinsemnate : .[Exemplu de ferma bogata la Eunuchos pe Strymon in anul 1318: Teofan Alodoubinos ~i sotia sa, Kali; cei doi fii ai lor, Mavropoulos ~i sotia sa Maria, Sarakenos ~i so~ia sa Eunostia. -Propabil cii trebuie adi\ugati la ace~tia copiii de vtrstii fragedii. Averea lor consta in 10 modii de vie ~i un modius de griidinii. Vitele lor lnsumau : douii perechi de boi de jug l;;euyocp~O!, 4 &:pyoc (animale de prasilii}, 2 cai, 20 porci, 120 oi. h~emplu de fermi! siira~ii, in acela~i sat: viiduva Kodresa, fiica sa Maria, ginerele si\u Nikolaos, nepoata sa Ana. Avere: doi modii de vie in douii locuri diferite, o griidinii, un miigar ~i un cap de vita. Fiscul tl impune pe Aldoubinos la un impozit de 7 hyperperi ~i pe Kodresa la o jumiitate dintr-o astfel de moneda sa&. Se lntimpla mai rar ca taranii sa locuiascii in ora~e atunc.i dnd terenurile lor erau situate prin apropiere. La Tesalonic, tn secolul al XIV-lea, arhiepiscopul Grigore PaJamas constatii cii ·bisericile sint aproape goa-le, deoareee se aflau tn sezonul in care locuitorii erau ocupati cu munca dmpului s3s. ]
Conditiile de munca. Fara a mai vorbi de catastrofele naturnJ.e: grindina 837 , epidemiile la animale, cutremu~ rele de pamint etc., munca .pamintului s-a izbit GOntinuu de numeroase. obstacole, din cauza situatiei politice ~i sociale a lmperiului. tn multe regiuni, cu toata organizarea politiei de stat, tilharia era foarte raspindita. Picturi din Illanuscrise prezinta plugari conducind atelaj€' cu hoi, atacati de tllhari calare pe cai 838 •. Acestea sint reproduceri dupa intimplari adevarate. In secolul al IX-lea ~i in prima jumatate a. secolului al X-lea, se pro
- - - - - -
- - - - - - - -
- - -
-
:In secolul al XIV-lea, raul se accentn<1SE'. In timpul razboiului civil al celor doi Andronici (1321----'-'1328), cultivatorii de la periferia Tesalonicului au fost jefuiti rind pe rind de cele dona tahere. Paminturile au ramas necnltivate ~i, in 1322, nu s-a putut incasa impozitul 841 • Pentru a-~i rceultiva terennrile ~i a-~i achiLa impozitcle, paroilcoi-i au trebuit sa contracteze imprumuturi oneroase, devenind prada camatarilor, care cereau dohin?>i de peste 12% 842 . Un contmnpomn vorbe~te despre lnmuri sechesLrate, debitori luati de guler, ·tiriti in strada em lovituri de baston 843 • Cind, in timpul celui de al doilea razboi civil, bande de turci au strabatut l\Iacedonia, taranii s-au refugiat in ora~e, provocind epidemii care in anul 1348 au eontribuit h1 raspindiroa ciumei negre 811 •
IV. Mnucile cimpului Tra,tatele de agricultur~c ale. anticilor au facut do mai multe ori obiectul unor traduceri ~i :;Jl unor Gompilari, dar nu au avnt nici o influenta.asupra practicii existenteB4 5. Accasta, tinind de o traditie milenara, a ramas tot foarte primiLiva. Informatule npastre provin mai ales din izyoarele figurative, in special din pioturile de manuscris ~i din uncle filde9urL Aceste figuri reprodnc adesea modele antice care au incetat sa moJi fie folosite. Altele, il>
Cind impingea plugul, taranul nu era imbracat decit cu o dkn:a~a u~oara farrt mmeci, peste care se purta o cazaca, despicata in ambele laturi ca scaramangos-ul 850 • Asistam de ast>menea Ja printlipalele lucrari agricole. Mai intii are loc defri~area: muncitorii doboara arbori, altu incearca sa le scoata radacinile, alW, <:Ietaliu important, sapa gropi ~i se pregatesc sa fixeze marl borne de 1wop:rietate, in for:ma de coloane cu capiteluri 851• Scenele de arat sint numeroase. Plugul reprezentat este totdeauna dt> tipul aratrum, de~i plugul cu roti fusese deja cunoscut de romani. Plugul fara roti infa~i~at in picturi consta dintr-o prajina curbata, fixata de jugul atelajuh:ti, la care erau fixate trupi~a ~i coarnele de care tinea plugarul 852 • Aratrum-ul este inca foarte raspindit, nu nmnai in Orient, ci ~i in Franta : in Auvergne ~i in Midi. Dupa parerea unui specialist, aratura plugului fara roti nu este de calitate .inferioara celui cu ro~i : acesta este doar mai greu de condus 85 3 • Initiala H dintr-un inanuscris al Omiliilor Sfintului Ioau Hrysostom este alcatuita din doi tineri in intregime goi 1 cu exceptia unei e~arfe de pinza alba in jurul ~oldu rHor. Fiecare dintre cei doi scoate semin~e dintr-un sac ~i seamana griul 854 • Seceri~ul este infa~i~at mai rar. Pe Octoihul din Serai, doi \;arani cu tunica lunga aduna spice intr-un Ian de grin 855 • 0 caseta de filde~ din colectia Morgan (New Yosk) il prezinta pe Adam, imbracat intr-o tunica cu guler brodat, taind griul cu 0 secera; la dreapta, Eva, intr-un ve~mint mai lung, poarta un snop de grin pe umeri 856 • Pentru treieratul griului, se poate presupune ca grecii din Evul Medin foloseau aceea~i unealta preistorica la fel ca ~i predecesorii lor ~i chiar ca urma~ii lor din timpurile moderne. Ea consta dintr-o sanie alungita prevazuta pe partea inferioara cu virfuri de silex grupate cite cinci. Griul este intins pe o arie circulara pe sol tare. 0 pereche de boi trag unealta respectiva pe care conductorul sta in pieioare pentru a-i spori greutatea. Acest atelaj se depla. seaza in cere mai multe ore; copitele animalelor ~i zdrobirea spicelor provoacBJ separarea boabelor de paie. Aceasta une0Jta, al direi nume se gase~te in toate tarile mediteraneene, este acel tribulum (-rp~ooP-o<;), bine cunoscut de • greci 857 ~i de agronomii latini 858 • l\Iunca la vie, taierea pomilor fructiferi figureaza de asemenea in picturi 859 • Culesul viei oferea ocazia organizarili unor ample serbari, vestigii ale cultului dionisiac.. 141
Am Inentionat in alta parte serbarea ciJiciala pe c.are o prezida impiiratul la aceasta ocazie 860 • In aceste ~ari cu precipitatE slabc, intretinerea gradinilor ~i a livezilor pre.,. supunea o grija continua. Oticit de putin ar fi fost neglijate, acestea ar fi f~st imediat invadate de de~ert, cum s-au vazut asemenea exemple in Egipt in secolnl al IV-lea 861 • CrestN·ea vitel()I'. PaRunile detineau un loc foarte impmti:mt in economia a,grara a Bizantului: Pina la ocupa-. tia turca, Asia, Mica era renumita ca teren pentru cn:~~tf' rea animalelor ~i se ~tie ca aici se afla principalul centm de rexnonta al cavaleriei imperiale. Se gaseau de asemenea mimmate regiuni favorabile cre~terii vitelor in -v~We inalte ale Peninsulei Balcanice, strabatute de imensele turmc ale vlahilor, bulgarilor ~i cumanilor, care au p:rovocat un scandal* in timpul'lui Alexios Comnenul, din ca11za relatiilor acestora cu calugarii de la Athos, ~i a caror rwrolta impotriva masurilor fiscale ale lui Isaac Anghelos a stat la originea rascoalei vlaho-bulgare din anul 1186. Exista, prin urmare, o populatie de nomazi raspindita in MacC~donia, in muntii Rodopi ~i Balcani. Ei practicau transhumant,a, de unde apareau numeroase neintelegeri en proprietarii terenurilor pe care le traversau. Pentru anotimpul de vara, stinele (r.~.av()pd) 0rau instalate in apropierea pa~unilor ~i a padurilor, de catre mal'ii proprietari ~i de· eatre stat ~i, in schimbul unei. dijme, pastorii puteau locui aici cu fa,rnil!ile lor ~i puteau sa-~i pasca nestingheriti turmele 862 • Sc poate constata ca cifrele fabuloase date de iZ\~oare en pri vire la marimea turmelor, cum ar fi cele zece mii de oi pe care 'l'homas, ~eful satului Lykandos, le-ar fi dat lui Justinian 863 , provin adesea din amintirile patria,rhului Iov, a earui imaginatie era excesiva. Un tablou al comentariului. lui Olympiodor asupm Ciir#i ltli Iov reprezinta in patru compartimente oi, magarite, e~.cmile en un ingrijitor pmtind turban 864 • Sub influent~t. Evan* SCANDALUL PROVOCAT DE VLAI~II LA ATHOS. Dintr-un schimb de serisori intre. patriarhul Nicolae ~i lmparatul Alexios I, aflilm cii piistorii vlahi primisera dreptul de a folosi domeniile manastirilor atho.nite, In sehimbul aprovizionarii lor cu lapte ~i !ina. Scandalul, iscat pe fondul nnei tcndinte de liberalizare a vietii monahale, privea relatiile intime stahilite de calugilri en femeile vlahilor, care intrau prin mani\stiri travestite in. ciobani. Scrisorile sint reproduse in Fontes Hisloriae DacoRomanae, vol. IV, Editura Academiei, Bucure~ti, 1982, p. 51-59 .
. 142
gheliei, meseria cle pastor era idealizata ~i a patruns in . .arta religioasa, cum o demonstreaza admirabila reprezentare a motivului ,Bunul Pastor" din mausolcul Gallei · Placidia din Ravenna sau ,David l)azind turmele". din Psaitirea de la Paris, precum ~i numeroasele figuri de pastori, din reprezentarilc Na~terii Domnului. Ilustrai;iiile unor manuscrise reproduc acelea~i temc dar intr-o maniera mai simpla ~i mai apropiata de realitate 865 •. . [T."n tablov cle un accent cu totul idilic, prezinta inlr-un. manuscris
Metodele de crcstere a animalelor erau adesea dintre eele mai simple. Porcii traJau in libertate. Viitorul ascet din Olimpul din Bitinia, Ioanichie eel Mare, originar din satul Marykatos, fiullui Myritziko ~i al Anastasiei, pazea porcH la virsta de ~apte ani. El ii ducea la pa~unc facindu.,.le fiecaruia semnul crucii, apoi ii lasa sa umble la intimplare. Porcii se intorceau singuri ~i niciodata nu s-a 1)ierdut nici unul 867. l;nparatul Mihail Gingavul dintr-o familic foarte modesta din .Amorion, in ~'rigia Superioara (820-829), invat~H;e o serie intreaga de reyete ernpirice care erau la mare trecere prin sate: [Retete pentru a-i lmpiedica pe cai ~i pe miigari sii arunce cu copitele, pentw a ~ti dac:l un purcel se va ingrii~a sau va slilbi, care vaci ~icare oi vor fi recundate ~i vor avea lapte bun. Se 'recuno~teau de la prima vedere catirii apti pentl'u a transporta poveri ~i cei care erau buni pentru ciilarie, caii care erau buni de curse sau pentru a firechizitionati de armata 868 .]
·
0 alta preocupare fructuoasa ~i foarte raspindita era aceea a albinaritului, cum o demonstreaza exernplul. ~Sfintului Filaret 869 • Picturi cle rnanuscrisc prezinta stupi in forma de mici cabane vopsite in culoare galbena, cu acoperi9 cilindric, cu ferestruici in faya, a~ezayi in rnijlocul uncr a.rbut;lti 870 • · Carausia si atelajele. Transporturile necesare muncii la fe.rri'la' erab. facute cu ajutorul caruyelor trase d3 boi in j:;g, miHati cu biciul. Absenta potcoayelor ii sporea boulu.i superioritatea de tracyiune faya de cal 871 • Convoaiele erau foarte multe: in secolul al XI-1ea, numeroase 143
earnte aduceau la Rodosto, centru al comertulu'. tu eere~1le, griul ce se vindea ellh1r din carute 873 • 'o ~;,s:±el de seena figureaza in Oetoihul Seraiului 873 • J\11aiorul I1efebvre <1es :Noettes a demom;trat inferioritatcr. randamentului atelajului antie, datorat, mai ~lc,s, zgardei flexibile care i:pconjura grnmazul ealulni ~i pentTu a inainta, 11 forta sa traga de ace~tsta. zgarda cu gitul, ,c?o un dine in lesa". In afara de aec asta, caii emu inhamati peste frunte iar potcoavele, cunoscnte deja in Occident nu au fost adoptate in Bizant inainte de sgcolul al IX-lea; persistenta sclavajului s-ar fi ui a~ela\,J. unii dupa a,ltii 876 • In Bizan~ nus-a vazut clV scalvii s::1 fi fost vreodat(t folositi la tractiune . .In a,nnl 1453 :M:ahome{l al II:-lea a tra,nsportat tmml san gigant de la ~4.drianopol 1a Constantinopol, cu llll atelaj campus din 60 de boi. Ohiar dupa marturisirea lui Lefebvre des . Noettes, 1ncepind din secolul al VIII-lea, picturile bizantine at\'hje scot in evidell"\~t ciieva perfectionari, 8ol cfii
144
de taran, love~te cu ciocanul intr-o nlcovala, tinh1cl un obiect cu un cle~te lung 88 1. J\l(mile hidraulice. In sfir~it, n1oara de apa, cm1oscutrt de aritici, de la Mitridate 8 & 2 ~i descrisa cu exactitate intr-o epigrama a lui Antipater din Tesalonic (epoca erei cre~tine) 883 nu era nicidecum nccunoscuta in Bizant. Kedrenos poveste~te ca, pe Vl\eniea lui Constantin eel Mare, persanul elenizat, Metrodor, a facut o calatorie in India ~i a construit acolo mori de apa, pina atunci necunoscute de brahmani 884 • Dovezile hotaritoare cu privire la moara de apa in Bizant se gasesc in Typika (regulamentele manastiret;..ti) si in actele de fondare a azilurilor sau a i11anastirilor. Ele confirma observatia lui Marc Bloch asupra folosirii acestor mori, la origine pentru a. hrani un personal numeros, fara ca celelalte metode de macinare sa fi disparut 885 • [Typikonul lui Grigore Pakourianos pentru manastirea Petritzos ~i azilul din Stenimachos (Macedonia), rc-dactat in anul 1083, prezintii o moara hidraulicii pentru ospiciu ; ea va fi supravegheata de catrc un paroikos 'scutit de oricc obligatie, ~i a~czata intrc morilc imper.iale ~i particulare care existau deja la Stenimachos. Typikonul prevedea, totodata, construirea de mori actionate de animale ss6.]
Dupa cum a aratat Marc Bloch, consecinta economica adoptarii morii de apa a dus la o nona specializare. Pilla ·atunci, pistorul era in acela~i timp ~i macinator (morar) ~i brutar ; de acum inainte cele doua profesiuni vor fi distincte. Pe de alta, parte, pentru prima data, ti·acth:mea animal?" este inlocuita de un instrument mecanic 887 • ?.
V. Vinatoarea Pe m1 sipet de filde~ din nmzeul din Reims se poatc vedea un vinator, purtind tunica cu poalele ridicate, avind intr-o mina un iepure apucat de labe iar cu cealalta tine pe nmar, o bita in care este infipta o capatina de pore mistret. Omul se intoarce acasa, eu figura surizatoare, exprimind bucuria produsa de o zi de vh1atoare norocoasa 888 • Vinatoareg, era de f~pt principal9, placere a tuturor claselor soeietatH bizantine, distractie oferita prin -ex10-e.115
eelon~a de mediul satesc. S-a vazut deja timpul pci care irnparatu il consaci'au vinatorii 889 , dar acest gust se raspindise in Bizan~ in toate rnediile sociale, de la ~ih:ani pina In, cei mai puternici seniori. Fara a mai vorbi de rnonurnentele impodobite cu figuri, exista 0 intreaga literatura cinegetica . ce ofera informaWle cele mai eom:. plete asupra obiceiurilor ~i practicilor Nemrozilot* din Bizan~ 890 •
·
Dicllismi de vinatoare ~i fluiere de mmnit . ~asari. lVIetodele cele rnai modeste erau cele pe care le foloscau - taranii pentru a prinde vinatul in capcana. 0 pictura de manuscris prczinta un fel de echivalent al vinatorii noastre cu ~arcuri de nuiele in terenurile mla~tinoase. Sub un cort, un vinator intins pe un pat, rnanevreaza capcana sa cu ajutorul unei sfori lungi, care se intinde intl'e cu~ tile pline de pasari destinate a servi ca morneala 891 • Se folosea drept capcana o plasa avind intrarea strimta 89 2 • Se cuno~teal de asemenea, vinatoarea cu fluiere de momit pasari, pentru prinderea pasarilor cintatoare, folosind ramuri de copaci unse cu clei, ~i colivii cu pasari destinate sa le atraga pe cele din specia lor s9 s. · Echipajele de vinatoare. Marii proprietari ~i printii echipaje _eostisitoare euprinzind oUtcari ~i valeti pentru ciini, sclavi san liberi, printre care multi S!)eciali~ti, cum era skopeus . ( crxone:vc;), insarcinat. cu depistarea vinatului, haita~ii napocycxve:uTa~, valetii })entru ciini crxuHay&yo~, dres()rii de ~oimi te:pccx·rkpto~, sau de leoparzi 9i de ri~i africani (specii de pisici salbatice) 894 • Vinatoarea cu ajutorul pasarilor de prada, ~oimi, ulii; vulturi etc., binecunoscute de greci ~i de romani, era foarte obi~nuita in Bizant. Ijucrari despre cre~terea ~i folosirea pasarilor de prada erau intocmite de speciali~ti, cum a fost Constantin Manasses, autor al unei descrieri a vinatoarei de cocori cu ajutorul ~oimilor 895 • Dresol'ii de §Oimi purtau pasarea pe punmul sting ~i, pentru a se ~l!para de ghearele lor, purtau manu~i de piele, care le protejau mina ~i cotul. Picioarele pasarii, prevazut,e cu · clopotei, erau legate cu curele tinute sub dcgetele Vina~ torului 896 • Aceasta ·metoda se foloseUJ mult pentru vinatoarea de potirnichi, pe care hiiita~ii le scoteau din cul-: intre~ineau
* Hcge legendar al Caldeei. Scriptura il tor in fa!a lui Dumnezeu". (n. trad.) 146
numc~te
, un puternic, vina-
cu~m'ile aduc~a
lor. Dresorul lansa pasarea de prada, care li' vinatul, iar ca recompensa, el ii daruia capul 'pasarii eapturate, pe care il tiiia cu sabia 897 • Vinatoarea cu ajutorul ~oimilor era atit de populara incit ~i copiii, erau initiati in practicarea ei. Viitorul apostol al slavilor,, Constantin, avea un ~oim cu ajutorul caruia vina pasarile mici: intr-o zi, ~oimul lansat a fost 1uat de un vint foarte · , putemic ~i nu s-a mai intors; copilul a fost a tit de deceptionat incit nu a mai mincat timp de doua zile 898 • Potirrdchile erau vinate, de asemenea, cu arcul ~i cu Stjutorul ciinilor alergatori. Pentru i~Jpuri se folosean in accla~i timp ciini ~i ~oimi ~i se vinau uneori de pe cal 899 • Vulpea era vinata pentru blana. Cerbii, capriorii, gazelele,, porcii mistrcti existau in numar mare in Peninsula Balcanidi. Se gaseau; de asemenea, ur~i in Asia Mica 9i in regiunea Olimpului din Macedonia 900 • Ciinii de vinatoare se imparteau in doua categorii : ciini alergatori 9i copoi. Ciinii din insula Creta erau renumit.i .pentruflerul lor, cei din India, de o talie foarte mare, erau buni pentru vinato'arca de animalc mari 901 • Sc adul',eau ciini din alte tari si s-a vazut un membru din familia imparatului loan' al VIII-lea solicitind ciini de· talie mare regelui de Aragon, Ferdinand,}n anull416 90 ~. Se dresau de asemenea cai pentru goana. In ajunul caderii Oonstantinopolului, marele duce Lukas NotaraE; a facut cadou fiului sau trei cai invatati ·sa mearga pe drummile' cele mai grele so3. Rhu!uiala in tim1ml unei mari vinatori. Vinatorii, imbrac.ati cu ve~minte scurte, cu capul descoperit sau purtind o boneta de forma conica, porneau la drum inainte de rasaritul soarelui. Armele lor erau arcul, tolba cu saget.i purtata in banduliera, o sabie sau un pumnal la cingatoare, adesea un bici sau o crava9a, uneori o n1aciuca, un topor sau o tepu9a pentru vinat mistreti ~i o piasa atirnata pe 'umeri 904 • Ajun9i la locul de intilnire,. se a~ezau in ordine 9i in lini~te. Un epoptes (inspector) in:::,rmat cu. un. baston, veghea la pastrarea ordinii. Peste putin tilnp ei se a~ezau in rind la mici intervale; uneori formara un semicerc spre care era indreptat vinatul, .sau se imJ)artmm in patru grupuri pentru a incercui prada ~i schimbau aceasta ordine dupa imprejurari. Pescuitul. Viata pescarilor nu ne el;lte cunoscuta decit din legi sau de la scriitori, cum au fost Tzetzes ~i 14T
altii, care folosesc terrneni vechi pentrtl a compara obiceiurile antice cu metodele ~i cu uneltele de pescuit din vremea lor: barcile, plasele prevazute cu plute, uneori instalate in mare pe stilpi ~i vinatoarea nocturna de crustacee cu harponul, la lumina tortelor. Dupa cum s-a aratat, locul detinut de pe~te in alimentatia bizantina demonstreaza ca pescuitul trebuie sa fi fost 0 indeletnicire rentabila. Pescarii forman corporatu sub patronajul SfinWor Fokas ~i Gheorghe, protectori ai marinarilor 905.
OAPITOLUL VII
Me~te~ugurile- ~i conlt~rtul Fara a reveni asupra doctrinei economice .care domina in Bizant 906 , amintim doar ca me~te~ugurile t}i comertul erau controlate strict de d1tre stat, care reglementa, producea, cumpara, · vindea 907 , . i~i rezerva monopoluri, supraveghea intreprinderile partl.culare. Statul pretindea productie de buna calitate ~i ii fixa atit cantitatea, cit ~r pretul. Aceasta orientare data de stat nu avea, ca in zilelt• noastre, un scop de rationalizare. Preocuparea imparatilor era, indeosebi, de a asigura aprovizionarea Constantinopolului cu alimente, aprovizionarea atelierelor Palatului cu materii prime, frinarea lacomiei negustorilor precum ~i sa incaseze cit mai multi bani pentru vistieria statului. . A~a cum a remarcat Gheorghe Bratianu, acest reg'im a durat atit timp cit conducerea centrala a fost puternica. Oind aceasta a slabit, piata libera a predominat ~i monopolurile au disparut, pina in ziua in care au fost conce~ionate coloniilor straine, care au ruinat statui bizantin 908 • Incepind de la Comneni, acest regres al economiei dirijate a devenit din ce in ce mai evident. . Nu vom reveni asupra acestor lucruri, dar vom cauta Sft ariJ"tam ce a insemnat viata industriala si comertul sub aceste regimuri diferite, mOI~eda -instrument de schimb, drumurile cornertului de mari proporW, tehnicile ·indus148
triale, intr-un cuvint ecotltJmic.
via~a
bizantina sub aspectul ei
I.· De Ia m·igini !>ina Ia cuce1·irea araba Doctrina etatista, mo~tentta de la Diocle~ian, a dtirat sfir~itul secolului al XI.:.lea. Prin~:;ipaht cauza a dumtei sale a fost men~inerea unei monede sanatoase timp de opt sute de ani. . De la reforma lui Constantin ~i pina la domnia lui Alexios Comnenul, solidus-ul de aur al Bizan~uli:d avea intliotate pe piata internationala. 1n Ceylon, 1n secolul al VI-lea, el era preferat fata de moneda persaria 909• 1\loneda. Sistemul monetar ·al Bizantului data. din vrernea lui Constantin, care :1 inlaturat moneda de argint, devalorizata ~i a adoptat monometalismul in al1r 91°. · U nita tea uzuala a fost ,galbentd" (solidus aureus), v6!.HO'fLa care cintarea 4,52 la 4,61 grame. Dintr-o livTa de aur 7,h·pa se confectionau 72 de astfel de monede de cont, ceea ce reprezentau in greutate 327 grame 911 . Pentru plaWe de valori importante, sumele enm evaluate in livre san in kente1~aria (100 de.livre). l1a sfir~itul secolului al IV-lea, raportul aur-argint era de 13,71. Livra de aur valom 1000 de piese de argintsau miliaresia. Milia1·es~on-ul cintarea 2,24 grame ~i valora ~e 12 cri ma,i putin decit moneda cle a,ur. Mai exista, de . a;,emenea, in circulatie kerationul de argint, care valora jum{ttate dintr-un miliaresion 912 • Constantin stabilise, de asemenea, un raport . precis intTe ·jollis, moneda de arama ~i moneclele de· argint; dar se fabricau prea putine monede tie arama ~i de proasta calitate, fara marcarea valorii. Aceasta a dus la reforma lui "'-\nast2.sie din anul 498 : ol a batut jolles mari de bronz, marcate cu M ~i valorind 40 de sesterti (obol) preciun ~i monede cle 20, 10 ~i 5 sesterti 913. . . ,In eadrul plaWor, monedf>le de. aur nu se nun'titrau,. ci r;e cinti1reau, fiindci1. multo dintre ele erau mic~orate iar roeseria. de cintaritori de aur era. rentabila 914 • Desi so crede cit ar fi existaJt sub Iustinian o eriza, eeonornica in Egipt, descoperirile 3JU aratat ca ba.terea monedelor sale era abundenta, ceea ee :presupune existen~a unui eoinery inflol'itor. Procopius pare sa-l fi a.euzat pe nedrert de· a fi falsificat monedele, pentru ca solidii faraj ])rea multe piedici, pina la
·149
1:le a,ur cu efigia sa, care au fost descoperiti, nu jm;tific3b deloc aceasta acuzatie 915 • Cnmcrtnl in Extremul Orient. Dupa epoca alexand:rina, cornertul eel mai rentabil era eel al I,evantului; importanta sa sporise inca din Bi•zantul secolului al YI-1ea, unde, mai mult ca oricind, se cau'tau articolele sale dt> lux, dintre care doua mai insemnate era.u mirodeniile si matasea. Negustori cura.joi;li, care, 1)e mare sau pe 'useat, incercau sa ajunga la pietele Arabiei, Indiei, Chinei, sau maea.t Sa Se apTopie de acestea cit mai mult posibil, riseau mult pentru a obtine mult 916. In secolul. al VI-lea, Constantinopolul a mmat Alexandriei i;li Antiohiei, ca principal antrepozit al marfurHo:r Orientului. Matasea ajungea aici sub forma de matey·ie bruta sau baloturi de tesaturi care aprovizionau atelie:rele Palatului ~i comertul de export. Tot in Constantinopol era concentrat comertul cu mirodenii : piper, scorti~6ara, cui~oare etc., foarte folosite in farmaceutica ~i, de asemenea, ca moneda de schimb cu barbarli 917 • Dupa prima asediere a Romei de catre Alarie, in anul408, prtntre lucrurile cerute pentru rascumpara:rea ora~ului, au figurat 3000 de livre do piper 918 • Pe de a.lti1 patte, aceste pro,duse, considerate ca 'venind din t1ari e.xcitice, permiteau imparatilor sa ofeJie daruri unor ~on ducatm·i barbari sau unor biserici din alte tari 919 •
· Drumul pe uscat al miitasii. Din epoca romana, un negustor macedonean, Macs 'Titianos, recuno:<.cuse eta1wle acestui "drum. ~i ~i-a trinlis agcntii la Kashgar, in oaza Tarim, princtpalul antrepozit al m~tasii 920 • Acolo soseau caravanele venite din Chang'an. In partea occidenta,Ja, caravanele plecau · din Antiohia, traversau Eufratul Ja Hferapolis (lrlabough ), strabateau tinutul partHor :prin Ecbatana (Ramada-n), Rhages (aproape de Teheran), Kelratompylos, oaza Jl!erv, Baetria, ~i ajungeau in Pamir, la poo,lele diruia se afla 1'urnu.l de piatra. Acolo se faceau schimburile intre caravanele chineze si cele occidentale. La J{ashga,r drumul se bifurca, spre 'nord prin Isse(lon Scythica (Kucha ), Issedon Serica (Leo1t-l(tn) ~i poa::r·ta Daxata (Yumen-guan), iar spre sud, prin "Yarkantl; IOwtwn, ]}!iran; apoi cele doua drumuri se reintilneau la Throaona ( Touen-houang ). Caravanele patrundeau a~adar, 150
. 'in China ~i ajungeau la Sera Metropolis (Ohang'an) ~i la Saraga sau Thinae (Luoyang, Hencm-ju) 9 21 • · · · l'ie putem imagina cit timp le trebuia baloturildr' de matase, plecate de la Chang'an, ca sa ajunga pina;. in Antiohia. Greutatile erau considerabile. Caravanele aveau de straN1tut mari intinderi de desert si sa travergeze cei m~~i inal~i mun~i ai Asiei, Tian-Shan, Pamirul, Himailaia. In legatura cu aceasta, in zilele noastre s-a facut () experien~a ciudata .. in anul 1931, expedi~ia Audouin-'Dubreuil, organizata de firma ,Citroen", ~i-a propus ·. sa urnwze drunml milenar al matasii. Pornind din Beirut in aprilie 1931 eu un echipament din cele mai perfec~ionate, a trebuit un an, o luna ~i 23 de zile pentru a ajunge la Beijing, la 12 februarie 1932, dupa ce facusera aproape 11 000 de kilometri, din care 6 000 pe teritoriul chinez 922 • in timpul lui Justinian caravanele faceau 150 de zile, din China pina la frontiera persana ~i 80 de zile, de la aceasta frontiera pina la · cea Bizan~ului 923 • Moimrhia sassanida, traversata de caravane, nu a intirziat sa acapareze monopolul asupra vinzarii matasii, · • care ii sosea prin oaza Sogdiana (Buhara, Samarkand), unde se opreau caravanele chineze. Mai multtl ora~e· de grani~a intre Bizan~ ~i Persia fusesera recunoscuM ca piete ale matasii: in sud, Callinicum pe Eufrat, in centru Nisibis, la nord Artaxarta ~i probabil Dubios. Aici se intilneau negustorii persani, indieni ~i bizantini. Mai mult deCit atit, persanii se amestecau ~i in transporturile maritime indreptind baloturile de matase spre golful Persic, unde emu imbarcate pentru Ale,xandria 924• Pentru a se sustrage acestui monopol, Justinian a incheiat alian~a cu regele din Aksum (negus al Etiopiei), ale carui nave,.., plecate din Adulis, ajungeau pe pie~ele Ceylonului; unde chinezii aduceau matasea; dar aceasta. alian~a a · dat pu~ine rezultate, persanii avind o pozi~ie privilegiata in Ceylon 925. . K u este deci de mirare ca al doilea razboi al lui Justinian cu per~ii a avut ca rezultat o asemenea cre~tere a pretului matas1i brute, incit atelierele· imperia.le au fost incomodate in cumparaturile lor. Basileul a fixat atu'nci un pre~ maxim de cumparare (15 solidi-livra) 926 , dar negustorii persani au reJuzat sa-l respecte ~i au sistat orice vinzare. Manufacturile particulare, lipsite de materia prima, ~i-au inchis atelierele ~i un mare numar de ~esatori au plecat sa lucreze in · manufacturile persan<:J. Atv.nci
151
· sirianul Petros Barsymes, c01nes largitioman :;;i director al atelierelm Palatului, l-a. determinat pe Iustinian sa sat:isfad1 ]Jretcntiile negustorilor ]Jtrsani, in sehimh r<'z(irvind statului nwnc):polul cum:pararii n1atasii. Atelic:rde Palatului ~i-au rEluat intrcaga activitate ~i in cmind m.1 au mai iiteut fata,. c;: rerii, incit ace st comes largitionwm a FUtut -.,·inile matase ~i unor ateliere pai'ticulare. Cnmpara,:rea matasii a fost in felul acesta dirijata iar st:'ttul, fii:nd singmul cumparator, a p1:s mai u~or capat cereri1or negustorilor persani (.540-546) 927. Citiva ani du:pa aceea a avut loc m1 eyeniment ,care ave~J sa confere o importanta considerabila indm>txid matasii. Prin anii 552-554, doi c~lugari, originari «lin Asia CentraH1, au adus in Bizant oua de viermi de matase, in int-eriorul unui baston de trestie si au reusit sa-i faca sa eclozeze ~i sa-i hraneasca en frunze de dud'. Iustini~1:n, d1ruia calugarii ii :propusesera de la inceput 'Inportarea acestor viermi, i-a recompensat din bel~ug ~i a ordm~at plantarea duzilor 928 • Dar rezultatele acestei pretioase achiziW nu s-auputut Jace simtite .decit n1ai tirziu, ia:r in tr~tatul care a_pus cll,pat razboiului cu Persia, vechile prevederi :privind"'vinzarea matasii au fost reinnoite 929• Dupa moartea-·1ui Iustinian monopolul persan a fost amenint·at. Turcii ( 'I'1t-lciu ai chinezilor), originari di11 · Alta.i,.s-au rasculat impotriva mongolilor ~i au intemeia,t imperiul turcilor occidentali, care ocupa Tra:hsoxia1m, punind>stapinire pe drumul matasii. Sogdianul :M:aniakh, condue.ator de caravana (originar din Sogdiana), s-a dus Sa"-l intilneasca pe Chosroes, din partea hanulni Istami; dar ofertele sale an fost respinse ~i negustorilor ..tpersani li s,..a interzis sa cumpere matase in Transoxiana. Apoi Ista.mi l-a trimis pe Maniakh la Constantinopol ~i a incheiat o alianta cu .Tustin al II-lea (.565-578). F•'b:·a indoiala, dupa i-:ritroducerea viermilor de matase in Bizaut, s-au intemeiat manufactnri de matase, dar productia t?Ia inca insuficienta. Turcii au avut astfel o piata pentm vinzarea matasii ~i (ceea ce nu putuse sa obtina Iustinia'n), Justin al II-lea s-a elibuat de nwnopolul persan u20 • Industria ~i comeftul matasii nu au ramas mai pu~~n prospere nici in Iran. Calatorul chinez Hiuen-tsang, cnJ·e a mers de-a lungul frontierei Persiei, la inceputul secoluiui al VII-lea, lauda 'i.ndeminarea tesatorilor de matase ;d lina ~i fabricantnor de covmure, recrutati de altfel, dintl"e artizanii provinciilor bizantine ale Siriei ~i Asiei.
a
152
}'f;eL veniti de bun;1 voie san aclusi cu forta i'n timpul razhoaielol: dintre cele dona impuii 931 • ,,, if:alca maritim~t a ctmwrtului ~:rie'ntal. Calea pe Marea Ro9i13 ~i prin Oceannl Indian era, cunoscuta inca dii1 cca nwJi indcpartata antichitate. In timpnl donmiei impi!l,ra-. i Augt:stus, un navigator, Hippalos, a desccipn'it re;:;Lrnul nmsonilor din Oeermul Indian si, renuntind sa mii mearga de-~t lungul coast1ei, s~a avintat in pli:r{~~ n:lare penlru a ajunge pe l)iat,BJ Ceylonnlui 932 . Dupa cum mentim Paza 1111 grec st<1bilit 1n Berenice la Marea 1\o~ie,. in timpul lui Claudiu ~i al lui .Nero, din acest port pleca in fiecare ~u1 flota Indiei care vizita in primul rind portutile Aflieii Orientale aroi traversa Oceanul Indian pina in Cerlon 93 :'. · 'Acestc traditii erau inca vii in epoca bizantin:'L · Canabl Nilului nu rnai era i'olcsit, insa mai multe pm:turi la .3Ja,rea Bo~ie i!rimea,u produ;e ale .Lirabid, Afrieii Orientale ~i ale Indiei. Principalul port U<1 Klysma {al)roape de ampla,sarea actualrt a Suczului), aparat, de o fo:rb\reat~L .A.iei se aducea,n tam!ie din ITymiar (YexneiJ), scoqi~oari"'t de pe coasta SomaHei, mirt, aloe ~i toate p:,llrfmnurile 934• niai exista ~i Aila, situat in fundul Golftllui .Aktba, la intrarea earuia Sf' afb insula IoLabe, undo na instcllata nmm irnperiaUL Aila primea vrocluse din ·Htteriornl Africii: filde~, haga din insulele Dioseoride (Sucotorr~ \, a banos, sant:1l ~i lemn vrctios, parfnmuri din Arabi8J ~i ";_., pe eo as ta Aromelor (Somalia) ~i in sfir~it, produse din India 93n. Regatul Aksum avea, dupa cum am vi'tzut, portp.l Adu1is, la sudul _lYE\,rii Ro:~li. 1m iucarca, marufri pentru Indi;:~, dar prj mea totoda tti, ~i prod us? din Africa, pe. care le e:xporta : tamiie, mirodenti, papirus, filde~ ~i aur · pe care {'aravande il ofereau in schimbul sarii ~i fierului 936 .
Piata Ceylonului. Insula Ceylon (Taproban) era tinta tutm·or acrstor flote pleeat~c. din porturile 1\Htrii Rq;:;ii. Aiei Pxista o piata perrnanent~t, i'reevt>ntata de flotele chineze, care acluceau mataSc\ ~i miroclenii ~i de 'catre navele din India i;\i Persia. Nu avem info1·matu asupra nmnilrului de supu~i bizantini care participau la acest 9orunt, Kosmas fiind aproape singura noastrn sursa 937 • Intntdeauna, India i;\i produsde sale erau, daea se poate spune ai;\a, la moda in Constantin(\)pol. 0 sala a :M:ateiui Palat situata aproape de Consistoriu se numea at "IvSo/.'!
i53
(Ipcdienii) 9 ~ 8 , iar la Lam1)sakos s-a descoperit o tava de argint {eprezentind India prin figurar unei femei a~e zate, avind pe cap un turban, bri'1tari deasupra cotului, tinind un arc mare, inconjurata de maimute cu eoada lunga, de un papagal, o dropie, iar la picioarele ei; doi gladiatori ingenunchind un leu ~i un tigru 939 • Mai tiry,iu, bizantinii aveau sa se delecteze cu tribulatiile din tineretea lui Buddha, descrise in romam1l V arlaam ~i I oasaj, tradus inlimba greaca 94°. Fer~ii aveau prioritate pina ~i in Ceylon. Ei i~I trimiteau aici corabiile, care aduceau m.arfuri pretioase in antrepozitul situat la yarsarea Tigrului ~i Eufra,tului. Fiind numero~i ~i primiti cu caldura de si~ghalezi, ei se bucmau de privilegii ~i scutiri de impozite. In trJJnzactH, moneda bizantina era preferata 941 . Insula Ceylon producea ea insa~i ametist din abundmtt>lL Ea primea produse din intreaga Indie iar flotele sale se duceau in Indochina ~i chiar in China, in cautarea. matasii ~i a rnirodeniil9r 94 2 •
Un negnstor: Kosmas Indilwpleus1es. Kosmas fm· tipul acelor negustori, poate in acela~i timp ~i annatori, ca.re nu se temeau de calatoriile lungi. El sustinca ett s-a nascut in Egipt ~i i~i enumera calatoriile. Cuno~tea, bine Marea Ro~ie ~L Btiopia. In anul 525, in n:Jon1entul in care regele Etiopiei pregatea o CXIJeditie impotriva homeritilor (Yemen) 943 , el se afla in .portul Adulis. Dupa marturi1<1irile sale, ,a, calatorit in Persia, Arabia ~i ,in golfuTilc romane" ( Golful Akaba ~i Suez). Mai mult decit a tit, a fost in India intm!ioara {?i a trecut pe linga Barbaria_, unde eTa [il:ttSia de l1ulii se extinsese in toate tarile mirodeniilor ~i p
.::·
.*·: Cel care a navigat p!nii In Indii (lb. gr.) (n. trad.) 154.
. ar rrovcni din pm·estirile altor navigatori 945 , ca de Sor:atrcs. ["''rim is ln
~iilcli
C~ylon
inaintca domniei lui Iustin, Sopatros are .o'razia arnbasador persan, care sustinea in fat a regelui Cey1onului c(a stilplnul s{m ar fi fost ma. putcrnic dcclt imparatul roman. · ... h>trebat la rindul san, Sopatros s-a mnltnruit sa-i arate regel\\i un roman ~i o drahmil persan{t de argint. Singhalezul nu a czitat sa ca suveranul care a butut ascmcnca nwncde de aur era eel n;,ai pu-
:sa W.i • i kasca un
ternie 946. l
Ar fi om·c· prea eMegoriea afirmatia IJOtrivit eareia Kosmas nu ar fi fost in Ceylon~ Desigur, aceasta nueste decit o ipoteza, insa multe pasaje pe care le putmn reman·::• hi pun stirea sa, justifica ace~tsta bauuiala. [Spirit curios, cl povestc~tc tot ce a viizut in Etiopia: aniniale, r:are, arhorii en mirodenii, plnii ~i monumenlde, exempln, in Adulis, uri, troti de w~armura ~i aur, acoperit en o inscrip\ie in numcle tmui Ptokmeu'.' Regele ,:in Aksnm i-a eerul sa i-o copieze. El a fi\rut a.:;casta en ajulorui·unui alt negnstor, prietenul siiu Mcnas 047 , rclatind amintiri person ale ;;i op 6vcstc trii.itii. Insa nu exista nimic asemanator in informa\ iilc p.e care lc fl.wnl.zcaza desrr<· Ceylon ~i piata .sa. El fie cii Jllcntioneadt sursdc ca in vovestir.ca Iui Sq;ratos, fie di riiminc confuz ~i nu afirmi\ nici milcar ln mocl formal di m· ti intreprins accasta expeclitie. J
de
fartea S<~, din 11~ieate, llU rste 0 poveste de ealatori~; ci 1m udcvarat tratat tic ccsmologie, pe care se stradtliel}tc sa o puna de ttcord cu Vechtul Testament. S-a pres11pus ca s,hmci c1nd a scris 1'opogmjia cre.Jtinii, douazeci ~i cinci de :uJi - sust.ine el - dup:1 9cdcrea la Adulis, adie:1 pe la anul 550, se ealugarise ca ~i prietenul san Monas 114~; iar cosmologia c:are se preda in ~coli.le monastice era expusa l;ii (]4~ fl 949 • El recunoa~te, de altfel, di doctrina sa i-a ft:ist com.unicata de un oareeare Patrieiu, venit din tara cald.eenilor impreuna cu discipolul sau Thomas d,in Edessa · · • l;ii cu ti.inpul episcop al 1ntregii JJersii !l50 • spingiud teoria sferieitatii Terrei, prin argumente, ca imposibilitatea antipozilor, el indi.ea forma Teri'ei ca fiini-l un d.reptunghi, cum ua eea a TabernacoluluieonstruH de Moise. Situat in centrul Gniversnlui, ineonjurat de ocean, di1~colo de care se intinde Paradisul terestru, l)3Jmintul cste acoperit cu. un fel de CU.l10la, de catte cer si f!nnament n~1. · '• , Lcwrarea, astazi editat~1 in douasprezeco earti, nu cup;:indea la ()rigine dec1t cinci. Oelelalte ar fi fost s~i·ise pentrn a ra.spunde · parerilor contradictorii. Inform~Vfile l55
despro Ceylon so gasesc in c<1rtea a fost .extrasa dintr-o alta lucrare 95 2•
XI-~,
care pare n, fi
[Textullui Kosrnas a parvenit prin trei manuscrise. Valicanus gr. i199, tn scriere unciala, nu contine dccit primele ~ase carp: este coilsiclerd ca fiind eel mai vechi ~i ar data din sc..:olul al X-lea. Sinaiticus1186, st·ct.
Comerf.u.l en popoarele din nord. JJrin porturile dm Criineea, Ohersones f}i Bosporos, unde Iustinian restabilise autoritatea imperiala 954, negustorii aduceaLl gotilor, hunilor ~i avarilor mirodenme din Orient f)i 1n·odusele indus· triilor din Constantinopol ~i din Siria. Ei luau de aici) 1n schimb, blanurile din Nord, probabil chihlirnbM' de Baltic,3, 9i, din I~azica, sclavii schimbati pe grin ~i pe vin 9" 5 • Principala dovada asuln'a r1ecstor relatii const£1 in obie<;tele de argintarie bizantina din secolul al VI-lea, descoperite in Rusia ~i in Siberia. Abundent,a desecrperirilor este renmrcata nmi ales in veehva guberniP I-'
156
in medalioane, reunite prin irnpletituri de linii, apar teme evanghelice. Dar, in timp ce ingerii de pe tava siberiana tin de arta cll1sica, crucificarea din Perm este tratata intr-o mauiera care. aminte~te arta popoarelor barbare. Foarte misterioasa este originea acestei opere stranii executatc poatc de un me~ter barbar pcntru, o comunitate ere~ tina 960 • Con1ertul cu Oeeidentul. In secolul al VI-lea . Occidentul, ocupat in mare parte de popoarelc barbare, era un debu~eu bun pentru comertul Constantinopolului ~i al marilor orase din Orientul bizantin. Victoriile lui Iustinian asupra vandalilor ~i a gotilor ii redasera Bizantului st~• pinirea marii ~i prin aceasta libertatea de navigatie, care avea sa fie foarte acHva pina la invazia araba. Oomertul intre Orient ~i Occident era practieat de negustorii din porturilc Sirici, din Asia Mica, din JLgipt, ennoscuti cu totii sub numelc de sirieni. Ei dueeau in Italia produsele ,;primite din Indii ~i din China. A~~1 ~e petreccau lucrurile de la. intemeierea Imperiului. Pina atunci, negustorii italieni trimiteau flote in cautarea accstor produse. Insula Delos, astazi stinca pustie, era un imens antrepozit al acestor marfuri, unde fiecare negustor roman avea pravaliile, hangarele ~i sanctuarele sale; da;r in timpul razboaielor civile acest eomert a fost ruinat ~i a,tunci a inceput na;vigath1 negustorilor sirieni spre oceident 961 • E·i nu numai ci1 frecventau porturile din occident ci intemeiau ~i eolonii stabile in toate ora~ele mari, la Roma, la :0Teapole, la Ravenna, la Oartagina, la l\farsilia, la Narbo etc. Unii sirieni practicau in aceste colonii toate felurile de meserii, in special aceea de mimi. Ei erau in geneml putin stimaF deromani 962. Aceste colonii au supravietuit dupa ocuparea Occidentului de eatre popoarele germanice. Aici a avut loc chiar o renastere a comertului mediteram~an in vremea, · lui Iustinian : ceva mai irmlt, navigatorii, deveniti mai ind.Tilzneti, au strabatut coloanele lui Hercule, au infruntat oeeanul ~i au atins Insulelc Britanice. · Coloniile siriene. Una din cdc mai puternice eolonii ale sirienilor era cea de la Homa, uncle s-a dezvoltat nn cartier oriental la poalele eolinei Aventin 963• Sirienii ~Ml patruns in clerul roman iar influenta lor a devenit a tit de puternica incit in secolele 'al VII-lea ~i VIII-lea cea rnai mare parte a papilor erau greci sau orientali 964. ;157
Foarte numeroase ~i pros perc emu ~i eoloniile slriene stahili te in Galia, dupa cum rciese din inseriptiile funerare, in Hmba greaca, ~i mai ales din scrierile lui Grigore din 'Tours. Aceste colonii avusesera ca punct de plecare por- · turile Marsilia ·~i Narbo, dar ulterior avansascra . foarte adinc in inter'iorul tariL 1n ora~ele galo-romane aflate inea in pieioarc sub dominatia franea, sirienii formau corpo. ratii (li se spunea pe atimei nationes ), care det;ineau cea mai mare piilrte a comert;ului ~i a industriei. [Clntl regelc Gontran ~i-a facut intrarea sole11lllii In Orleans hi 4 iulie ccle trei nationes can· locuiau ora')ul, latinii (gaJocromani), sirienii ~i fo\Teii i-au ie~it in intimpinare cu clrapelele lor ~~ 1-au aclamat, fiecarc ln IimlJa lm· 9 65 • Un conciliu tinul Ia J'\arbo In anul 589 a interzis go}i!or, ronc:milor, sirienilor, greeilor ~~ cvreilor sa lucreze cluminica 966 .]
Din porturile l\'I:editcranei, imigrat;ia siriana a urrnat doua drumuri fire~ti ; ;,;pre apus, eel al trecatorii. ?\aurouze ~i s1 vaii Garonei, spre nord pe vaile Ronului, ale Saonci ~i Senci. Un prim val a ajuns la Bordeaux inainte de secolul al IV-lea, dupa cum o atesta inscriptiile funera:e 967, iar in secolul al VI-lea, Grigore din Tours poveste~te istoria negustorului sirian Euphron, perRecutat de episcopul din Bordeaux, Berthranmus, rare era invidios pe bogatiile .~i pret;ioasa sa relicT a 8, Sfintului Sergiu 968 . Cel de-al doilea drum ~i eel mai important, era mareat de coloniile din Vienne 9 tl9 , din I1yon, unde un oarecare Constantin nascut in. Germanicia (Commagene), practica. meseria auririi ~i argintarii metalelor ( ars barbaricaTia) 9 <0 , la Autun 9 71. ,;: In valea I.1oirei, undeam.menyionat colonia din Orleans, gasim sirieni la Tours, unde episcopul Grigore culcgea cu o adevarata predilect;ie 'povestirile pe care ni le-a transmjs despre Orient 9<2. La Paris, negustorii sirieni emu numero~i l)i influenyi. Unul dinire ~:~i s-a ales episcop cu ajutorul darurilor, a dcstituit pe toti Litularii funct;iilor ecleziastiee ~i i-a inlocuit cu sirieni 973 • in regiunea renana, in cpoea, Jmperiului de Sus, Trier a avut o mare colonie sirianii 974 ~i probabil ca de acolo Siricnii s-au raspindit in Germania 975 •
~·ele
GUatoriile obi~nuile Jlen1ru importuri. in secoltll al YI-lea, coloniile siriene din Occident erau aprovizionate en marfuri orientale prin calatorii anul:l,le, ceca celasa sa se presupuni:'t ca exista un comertdnfloritor : in acest· fella
158
Alex;3tnclria armatorii erau specializati in comertul en diferit~ tari. Existau y()(:A:Ao8pwo~ (vase armate pentru portudle Galiei), cr7t()(vo8p6fLo~ (orientate spre Spania) ~i altele- destinate porturilor Italiei 976 . 0 flota comcrciala aparti!lind Bisericii din Alexandria ~i-a pierdut in Mal'e<>. Adriatiea incarcatura, care consta in griu, argint, tesaturi marfu~~i scumpe 977 . [Alte- nave ale aceleia~i biscrici, inci\rcate en 20 medimne * de grin au ajnns in Anglia dnpa donazed- de zile de traversare. un condncator anglosaxon a cumparat jnmatate din inci\rcatnrii la pretnl de nn solidus pe o medimnii ~i ccalalta jumatate cu zinc,· care s:a transformat in mod miraculos in argint 978 • 0 alta navii alexandrinii, aruncatii de furtunii pe coasta britanka, a rcveni t cu inciircatura de cositor 979 .J
Aceste curse regulate pentru Occident existau, de asemen'ea, in porturile Siriei, dupa cum o arata dou,a povestiri: [A\Ia cum aratii Via!a sfintei Genoveva, Sfintul Simeon Stilpnicul !i intreba pe negustorji care se intorceau din Galia despre sf!nta din Paris, direia ii, transmitea salntul sau prin intermedin! lor oso (intre anii 4,51 ~i 459). 0 alta miirturie aratii cii aceste legaturi regulate pcrsistasera pina In secol\JI urmator. Grigore <.fin Tours poveste~te ca aproape de Nisa traia un stint sihastru, Hospitius, care, in postul Pa~telor, se hriinea cu acelea~i radiicini ea ~i siha~trii din Tebaida : in ficcare an, negustorii egipteni li aduceau asemenca provizii os1.]
Marfurile importate. Existau, mai intii~ produsele Siriei ~i ale Egiptului. Vinurile de Gaza ~i Sarepta erau foarte renumitein Galia ~i faceau concurenta vinurilor din Italia; mai multe relatari arata ca acestea se bucurau de o mare cerere 982 . Se importau, de asemenea, ulei cp,re era solicitat la Marsili~, unde se fabricau deja sapunuri, ~i fructe: Urmau apoi produsele Orientului: papirusul din Egipt:, singurul material folosit pentru scris 983 , cerneala de purpura ~i, in sfir~it, mirodeniile, matasea ~i parfu:muril~., +esaturile din bumbac, necunoscute in occident, stirneau :JJdmiratia lui Grigore din Tours, care descrie fructui de bumbac ce i se adusese din Palestina 984 . Se cautau indeosebi matasurile care patrundeau din ce in ce mai mult in portul civil ~i ecleziastic ~i care se foloseau ca tapete. Grigore din Tours cumpara astfel o stravec1H>.
* MEDIMNA. Unitatea de masura greceasea pentru capacitate,_ ln valoare de 51,79 lilri. J.59
tesatura de mat~Jse, despre care i s-a spus ca servise la. 1nvelirel:l, crucii lui Hristos ; el ~, taiat-o. in buca,ti pe care le-a impartit credincio~ilor diocezei sale 985 . Sa mai ~,mintim importan~a produselor fabricate, de ·exemplu sticlaria din Sidon, destinata exportului, a~a cum o indica marca de fabricatie in latina, ~tlaturi de inscri.ptiile in limba greaca 986 . Constantinopolul exporta, de ftsemenea, in regiunea, Meditem;nei, precum ~i in Egipt c~~ ~i in Ita,lia san in Africa, capiteluri de marmura de Proconez folosita la constructia bisericilor ~i a palatelor 9.87. Acest comert acti'V intre Orient si Galia nu incetase inca in secolul a.i VII-lea. in ~,nul 716, Ohilperic alII-lea· ii confirma manastirii din Oorbie I)ierderea a dona docum.ente: ~Jl lui Olotaire al III-lea (656-673) ~i al lui Cl1ilderic alII-lea (673--'--675), prin. care, la varna din Fos, se excepteaza 1~, plata impozitului produsele alimentare cumparate de oamenii Bai in portul Mr.rsili~, cu autoriz~,tia de a solicita cai de IJo~ta pentru a le transporta, dar supnnindu-le la o anumita limitare. Lista acestor marfuri !7i a cantiti'ttii autorizate ofera o imagine a amplorii cornertului intre Orient ~i Galia pina pe la sflr~itul perioP,dei rnerovingiene 9ss. [Uiei, 10 000 livre piper, 30 I - cui~oare, 2 l - scorti~osril, 1 l -chimen, 150 l -nard, 21 - orez, 20 l - hidrium (mirodenii), 30 l coslum (rildacinoa5e), 30 l - curmale, 50 l - migdalc, 100 l - smochine, 100 I, fistic, 30 I - miisline, 100 l - garum (saramurii de pe~te folositil tn buciitiiria bizantinil), 30 de muides* - papirus, 50 de rame ** - ardei, 10 l - niiut, 150 l - piei, 10 buciiti, - piei de Cordoba, 10 bucati.]
Toate aceste articole nu veneau ne'apikat din· Orient, ci distingem in aceasta lista, stocurile acumulate de produse aduse de negustorii sirieni. indeosebi, este demn de remarcat faptul de a se gasi acolo o asemenea cantitatc de papirus, ceea ce dovede~te ca ocuparea Egiptului de de catre Amr ibn al-As (639-642) nu a pus capat exportului acestei marfi 9 89. *
MUIDS. Vcche masurii fran<;ezii pentru capacitate (18 h.ectolitri). Unitate de m!isurii pentru vlnzarea hirtiei cu ridicata, compusil din 20 legiituri (mlini) a cite 25 foi. (n. trad.)j
**
160
11. Cousecintcle cconomice ale cuceririlor arabe .Arn vazut mai sus ·cum cuceririle arabe din secolul al VII-lea nu par 'sa, fi oprit eomertul sirienilor. Numai dupa cucerirea Spaniei vizigote de catrc Tarik ~i Musa in anul 711 ~i atacul Constantinopolului de catre califul Moslemah in ~1nul 718, S-a intimplatea navigatia Sa inceteze de a mai fi lilH:lra, iar comert,ul sirienilor cu Occidentul sa dispara 990 • Ince:pind cu aceasta epoca, papirusul nu a m~,~i ajuns in GaH:i•, ~i dupa epuizarea stocurilor, a inceput sa se foloseasca IJergamentul 991 . Portul ~Ia!!silia, atit de activ in epomJ; merovingiana, devenise gol. Acesta este momentul in C<:H'O ora~cle s-au depopulat ~i s-au _mic~orat incintele. In timpul Carolingienilor economia galica a devenit exclusiv rurali'1 99 2. Ceea ce este·, de ~tltfel, sigur este fenomenul disparitiei coloniHor de negustori orientali, atit de numeroase in timpul Merovingienilor. Sursele citeaza eel nm1t citiva sirieni insarcinati de Carol eel Thfare sa revizuiasca 'textul Scripturii 993 .• Pe de alta parte, au exii'rt.1t schimburi de ambasadori intre Carol eel Mare, califul H9,run-al~Ra~id ~i patriarhul Ierusalimului (797807) 11" 4 . Nici una dintre aceste misiuni nu a folosit portul Marsilia. Evreulisaac, care aducea un elefant ~i daruri din IXHter~ califului, ciHatorca prin Africa, pr•obabil din Tunisia se imbarca ~i ajungca la Port-Vendres 995 . Misiunile califalui veneau llrin Italia r;;i acostau la Pisa 996 • · Dupa infringerea arabilor in. fata· Constantinopolului in anul 718, flotele bizantine controlau din non marea, dar nu depa~eau Italia san Sicilia. Moncda. Comert,ul de amploare incetind, moneda de aur a disparut aproape in intregilne din Occident, unde aveo, prioritate in timpul epocii merovingiene. Carol eel Mare a trebuit sa creeze o moneda de argint a carei singura pieiSi1 reala a fost denarul 997 • Dimpotriva, in Orient, moneda irnperiala, besantul, a continuat sa aiba cautare ii!i sa fie protejat de guyernul bizantin 998 ; ea a ramas intacta :pini:ij in ultimii ani ai secolului al IX-lea1 in timp ce moned21 aralba, dinarul de ~nu, is-a aliniat 999 • [V!nzarea ~i sehimbul aurului, argintului ~i al pietrelor prctioase era monopolul eel or dona COI1loratii din Constantinopol: argintarii (&pyupor.:p&oc~) care viudeau ?i eumparau metale pretioase ~i, zaraiii ("\"pocrcs!;hoct) care trebtiiau sii aduei:i un garant1 ooo. Constantinopolul a devenit astfel o piatii de capitaluri. Imprumutul cu doblndil, suprimat de Vasile I, a fost restaibilit de Leon al VI-lea iar dobinda a crescut 1001 •
t
U·-c.115
161
I•nH~n'a dtl cumpihare. Dtma uncle informatii furnizate de izvm1re ~i studiate de specia,li~ti, puterea' de cmnparare a acestei momxle stabile n-a incetat sa fie mare, pina la criza de la sfiqitul secolului al XI-lea 1oo 2.
[Pretul grlului Iasincl la o parte perioadele cxceptionalc (foamet!'a) specuiatiile, ca cele ale lui Fokas din secolul a! X-Jea. sc crcde ar fi variat ·i:!estul de putin timp de trci sccolc. Dupa Anclreades, fa1a moneda greccasca din 1914, ea ar fi valorat 78 de centime pc medius (6,.5 lq!:} in secolul al IX-lea, 9i 98 de centime in secolul urmator. Un litru de vin valora 2 franci 9i 86 de centime. Dupa Carlea Ceremoniilor sarazinii, }Jotezati r;>i agricultori, primcau pe an 3 nomisme ( 45 de franci), 6 gallwni de acest fel pe perechea de boi $i 54 modii de griu pcntru silminta 9i pentru hrana. Cnii 9i catirii furnizati armatei de catre taranii din Asia Micii erau estimati de Ia 121a 15 nornismc (125 pina la 180 de fr.anei) 1oo 3. In t;impul lui Leon al VI-lea un negustor ambulant poseda 1000 denomisme~(15 000 de franci). La acestc fonduri cl a adi\ugat alle sume apartinind unor' terti ~i a cumpil.rat un stoc de marfu:ri, dar a pierdut 1 5.0(1 de nomisme (22 500 de franci) pc cm'e ~i-i tinea lntr-o punga ~i ,am 'ei\zut, spunea ei, dintr-o mare liogiJ.fie lntr-o silri\cic extrema". Tiiranul care a gi\~ sit accasta pungii a fost considerat un om bogat 1oo4.] ~i
Tl·ansformarea mardni (;Cmln'i· Antbii, mu·e din 'indepartrtta antichit:cote ave:cJu experienta, negotului, au .a.caparat monopolul schimhurilor cu Asia Oricntalrt .. ~i . cu interiorul Africli. Ca,pitalele lor, Damasc, Bagdad, Cordqba., s-au intrecut in mareFe cu ConstantinoiJOfui. Toate drumurile mirodeniilor ~i matasii, toate porturile Siriei erau sub influenta lor. N egustorii bizantini care au continm!Jt sa frecventeze aceste porturi ~i-au vazut ci~tigurjle · iu mod ciudat reduse din C?JUZ9J impozitelor pe ca,re treb~1iau sa le plateasca ar?,bilor l005. . In ciuda starii de r(lzboi continuu intre ~i calif,. in pofida interdictiilor hnperiale, ca cea a lui Leon al V-lea 1oo6, a exist<~t pini1 in secolul al XII-lea un neintrerupt, adesea, f~worizat de relPvtiile politice, de misi. unile diplorrmtice, de trat::>.tcle de paee, intre Biz:c@t ~i arabi. Antiohia ~i Alex~1Jndria au redevenit, ca ~i Constantinopolul, maxi piete internatiomtle 100 7. De aici s-a. ivit o inrautatire a economiei dirijfl,te. J\fai nmlt c~t nlCI. odata, piat~1libera a fost controlatit de in special cea a matasii. I{eglementarile in ~&ccst domeniu lasa, de rdtfel,. sa se presupuna existent:>., unui comert activ, c~~re nu m:1i este ln intregime monopol de stc,t. Particular[ pr€cmn ~i 1Jersoane din inalta societate finantau 'intreprinderi co,. merCHtle, a~a cum arata povestirea despre 1mvn, apartinind imp:3,riitesei Teodora. 1mparatul Teofil r, incendiat-o impreuna cu incarcatura ei, nu fiindca aed comert. ar fi
fost
r~ega,l, ci penlru ea ·<1· ronmnHor 1oo:J.
il conf'iuera nedenm de
0
impara-
teasa
CautHr"a unor noi piete. Oricit de activ a fost conterl;ul cu ~m'.ibi_i, el a fost in lWelFt~i timp foarte dificil. De niei, incere8xilc pentru deseopt>rirca de noi drumuri eomerciale in seopul de a atinge, prin. cele din nord, piei,r·JP Extremnlui Orient ~ide a rehm relatiilor conwrciale cu Occidcntul prin ..Adriatiea ~i Itali~''· Porturile Crimeii au IJermis negustorilor greci sa intre in cimtact cu khazarii, a caror capitala, Hil pe Volga,, deTC'~liSe o piati't interm~yionaW, incepind din sccoli1l al VHI-lea 1009 . ! 1;re Conshntinopol ~i H
(;olnnia n;sa de la t:onst:mtinopol. A~a cum a aratat Y'"·"ijev, exisFt o itlentitate intn• norma11zil care au de,-a,t2t'G Imi)erinl carolingian ~i varegi, fOillhtorii :prirnulni stat rus Ion. Normanzii ~i \'aregii ennt r8zboirtici §i corrl.ercianti de ocazieo Cn totH, de altlel, nu erau shnpli pirati, ci multi dintre ei ctvrnenajD.t din Europa 101 2 , im;ii inainte de Loate piat3J Q'arigntdului (ConstanLinopol) era tinta spre care jindniau ei. Pe la anul 839 o: Solie ~, popomlui rn~ilor (Rhos mtre i~i spun ei in~i~i su.ioni) ajunge ]!63
lft Teofil, care ii trimite la J... udovic eel Pios pentru a fi repatriati pe mare, drumul po uscat fiind ocupat de popoare salbaticc 101 3 . Ace~ti ru~i veneau, cu certit·udine, de la Kiev, uncle varegii se instalasera dupa izg:onirea khazarilor 101 4 . Nu se cunoaste cauza atacului rusilor asup;ra Oonstantinopolului (26, iunie 860), care pare se lege de incursiunile deja intreprinse de varegi in regiuneac. Mediteranei 1015 ; dar ceea ce este sigur, este faptul ca dupa infringerea lor, ru~ii au trimis o solie la basilel,! pentru a incheia pacea ~i a cere sa, fie botezati. Un tratat a fost fara indoiala ii1cheiat, deschizind ru~ilor calea spre comertul Imperiului ~i probabil rindurile armatei imperiale 1016 . Primul iratat cunoscut intre rusi si Bizant este eel al lui Oleg eli Leon al VI-lea in anul .91l ; nu este cu certitudi:~w primul, deoarece el con tinea clauze referitoare la colonia rusa instalata in cartierul Sfintul Mamas la Constantinopol1017. Alte acorduri, precedate de noi atacuri 7 au fost inchciate in ftnul 945 intre R,omanos I_~eka1wnos ~i Igor, in anul 971 intrc loan Tzimiskes ~i Sviatoslav, in anull046 intre Oonst~1ntin al IX-lea ~i Iaroslav; toate conyin cltmze comereiale. Oartierul Sflntul-l\ia,mas, unde se afl:>v colonia negustorilor ru~i, en:~, situat in afara ora~ului, pe Bosfor. Erau luate cele mai mari precautii pcntru a-i impiediea. sa abuzeze de ospitalitatea imperiala. :Numcle fiecaruia dintre ei ~i al ora~ului din care vene~m, erau inregistrate de un function:H imperial. Ei nu puteau sa intre in Constantinopol deeit in nurnar de maximum cincizeci ~i printr-o singura poarta, fara anne ~i insotiti de un functionar bizantin. N u puteau s:"t cumpere matase deeit in valoare de 50 de galbeni ~i i~i lasau marfa sa fie sigilata de func\Jionarul imperial. Marfurile pe care lc aduce::t;u erau supuse unei taxe de 10% acl 1'alorern. Nu aveau dreptul sa-~i petreaca iama la, Constantinopol, dar stapinirea le asigura hrana pentru drum ~i subventii in timpul ~ederii lor la Sfintul Mamas 1o18.
sa
[La mijlocul secolului al XI-lea, marelc drum comcrcial al Rll~iei, drumul Niprului, a fost intrcrupt de invazia noilor popoare turanke, pecenegii, cumanii, nzii. Comer1ul J\Iarii Negrc s-a concentrat la ClleJ·sones, care a devcnit intermecliar lntrc Rusia ~i Blzant. Folosirca drumului comercia! de la Chersones la Kiev clepindea de relatiile dintre gotii din Crimeea ~i nomazi. Unii negustori din Chcrsones ~i-au croit drum ptm'i la Novgorod. Prlntre ruticolele accstui comert en Constantinopolul, alimentele sarate din golful nord-vestic al Miirii de Azov clc~ineau nn Joe impmtant1019J.
164
f:uhniia lmlgara. Spn· dcosebil'O de Rusi~o, Bnlg:trht o tara in intregime <1gntri\. ; mai mult decit :~tit, "~x ploat:wea minelor .asig·urf" nmri yenituri statului. In af;tra, de ~tceasta Bulgaria ern traversata de trei rnte comerciale ducind la Marea Neagra, spre Europa Centrali1 ~i la Tesalonic, eu o deviere de la B~:Slgrad la Constantinopol. 0 mare cantitate de marfuri traversa, deci, Bulgaria :)i-i imhog'iltea pe negustorii bulg;1ri, greci, armeni, supu~i ai monar~ hului. Dupa hanul Tervel (701-718), rtha,t allui Iustinian al II-lea, in Constantinopol exista o colonie bulgara, probabil in suburbia Sfintul Mamas 1° 20 • TUizboiul indehmgat ~1l t~trului Sime_on impotriva, Irn]JC'Jiului (894-924) a diStl'UR 5'0n1Cl'\Ul bulgar, insa Jil tratatele incheiate intre a,dversari in ~mii 900 ~i 924, livrarea anuala catre bulgari a 100 de skaramangos-uri brod:i~;te eonstituia unul din ;corticolelc tl'ibutului pretins de Simeon 1021 • !n schirnb, in tratatul incheiat in 927 intre Honmnos Lecapenos ~i regentul bulg:tr, in numele tarului Petru 1022 , nu se observa niei o clauza comerciala, cbr legatura strinsa dintre cele doua tari, care a rezultat de aici, 1asa sa se presupnna ca situaW1 comerciala a, bulgarilor la Constantinopol a fost restabiJita. ~c·ra
HI. Pdmele colonii italienc Comertul mediteranean, intrerupt de invazia aral)a, relua activitatea la sfir~itul secolului Hl IX-lea, insa sub controlul musulman ~;~i suportind marile riscuri datorite eorsarilor ~i operatiunilor militare. Porturile italiene nu incetau sa faca negot deschis eu taTile musulrnane. 1~1
Pia~a Romei. Donatifle papei catTe bisericile enumerate de Liher pontij1:calis atesta faptul ea Rmna continua sa prinw~sca produse din Orient . ..,iecRtea sint stofe historiate *, tapiserii, covoare. Uncle din tre aceste art1cole putca u H fabri~a,te pe loc sau sa pro>: ina din Spania araba, ins;l; cea nmi mare parte veneau din Antiohia, Alexandria ~i Constmrtirropol. Oparte din tczn,urul papilor consta, de a1tfel, din daruri facute de 'impi"lmtii bizrontini 1° 23 .
_
* Ornate cu figuri de persoane, reprezentind scene istoricc sau reli• gioase. (n. trad.)
165
I:oma era dec:i o pia(<\~" prudu:selorLevantului.EpLieopii ~i ubatH intregii cre;-;Unit(tti care se duceau acolo, se aprovizionau cu parfn11un·i, mirodenii, tesaturi 1024 . I•iata Vmwtid. Prin situarea sa in insulele neeultivate din laguna, m'l(le nu se · gasea nici macar apa potabila, Venetia nn }Wka supravietui decit devenind un stat comercial. Ducat bizantin, incomplet emancipa,t, in legatura permanenta cu Constantinopolul ~i prin aceasta, observa Pirenne, ,initiatii intr-o forma superioara de civilizatic", Venetia a datoraL acestei origini prosperitatca comertului ei 10z5 • J~a a cxportat in Bizan:t griul ~i vinurile Italiei, lenm nl Dalmatiei, sarea, sei:1yii ~:i cumpara ~de acolo stofe, nlirudenii ~i tm1t~ produsde Orientului 1026 • In acehll§i timp uegustorii venetienl free\·enL~1u piakt Homei si faceau m'got u:' musuhnanu' din Africa ~i din 6rif:nt. Negustorii vei1e~ ~icni au fost cei care au furaL trupul Sfintului Marcu clin AlP\aJ;dria 1027 • YeHe1,ia a devenH in !it·colul al
X-le~t o mare pill;l,i'i a, prcHlllsdor Orientului, freennhtta, de lombarzi ~i chiar de francezi. Un episod curios, extras dintr-o opera hagiografica, rdlecta Ci~n'uderul ~i extinderea eomertului ci :
[Biografnl Sfintului Geraud, abatele mlinastirii din Anrillac (S7\l-909), cii, aflindu-se la Roma (pe care a vizilat-o de ~apte ori), G{~raud a cnnmftrat stofc prctioase. La iJJLoarcerea sa, trecind prin PaviaJ s-a Yiizut inconjurat de ·ncgustori \'(:Hc\ieni ~i de a!\ii, care i-an oferit miirfuri oricniah·. Elle-a ariitat eump,1rMuri1c pc care le facusc la Roma, dar, dnd le-a sptJs prettll, un venejian lctl intormat di una din acestc stof~ valnra mult mai mult ~i cii. ar ti plii.tita mai scunip, chiar pe pia\a Constantinopolului. Cup1ins de remn~d\ri, Geraud l-a despagubit pe vlnzator iJrintr-un pelerin care mcrgea la Homa. Pavia era, prin urmare, o piata importanta a comer~ului venepan ~i inca mai detinea acest rol Ia inceputul secolului al Xl-lca JOZB.J poYt'ole~le
In :::nrui fH.J8 Llut.nrand int.ilnoste net:;·ustori venetieni la Const~tntinopol, ch~i; aceasta nu impieflic~ rehttille Io'r cu musulimmii 10 "u. · [ 1 p1iEgcrealui loan Tzinli:)l;esj cure UlT1el1in~a cava inccn,dia il~i\'l'lC cc Yur face accst tran:;port, dugl'lcc I'ktro Orscolo a impiedicat in anul !J71 ph_'cnr~-'~t a trei nave care avcau dcsi inn~ ia E1_.-:JJediah, port11l l(ai:ru,-~~1 :;;1 Tr.ipnli 10'10.] .
Totu~i, in 1rmrtie Pi"Lro al ILlea Ors,~olo, c~1n· tiC plinsese de nm1l r~0 cxPreitate de vameBii im~ peria,li u,srqm• negustorilor venetieni, a obtLnut de ht 'vas1te al II-leu,, nu mmli1li satisfactie, ci §i importante prhilegii.
166
Faptul negustorii venetteni t'rau sub jmisdictia exceptionaH1 a logothehcliti drornttltLi, arata cit, deja, .exista la · Constantinopol un germene de colonie venetiana 1031 • Haliameridionala. Sub domin:>.tia, lombarda sau araba, ca 9i dupa recucerirea bizantina (876-892), porturile ItaHoi merip_ionale, Bari, 'l'aranto, Iteggio, Salerno, Am2Jfi, N eapolo, ::m fost piete de schimb ale produselor agTicole din aceste regiuni, cu pTOdusele orientale 103 ?. Acest comert a fost din ee in ce mai prosper, pe masura ce navigatia a redevenit libera. Negnstorii din Italia rneridion::JJa frecventau asiduu Constantinopolul in prima jumatate a secolului al XI-lea. l~i nu cu1nparau numai stofe scumpe "}i n1irodenii, ci 9i opere de arta 9i produse ale industriei de lux, pe care lc aduceau in Italia. Cu putin inaintca anului 1078, Desiderius, abate la, Thionte-Cassino, care reconstruia marea bazilica a Inanastirii sa,le, a adus de la Constantinopol mqteri priceputi in arta mozaicului murnJ. El a trimis la Constantinopol un ealugar imputernicit sa ceara basileului autorizatia de a fabrica 0 masa din aur pentru alt~:tr; decorata Cl~ emailuri ~i p}etrc prctioase 10 33 • In anul1066 el comandase in ora~ul imperial porti de bronz decorate. cu figuri incrustate eu m.etal pretios ~i cu email, 2Jsemanatoare celor pe care un negustor din Amalfi, Pftntaleone,. primul din celebra familie, le oferise catedralei iJJcestui ora~. Didier lc admirase mult ~i l'vianrus, fiul lui Pantaleoue, a preluat cheltuiala asnpra sa 1° 34. F::J..ima acesiiei artc delicate em mare in Itali~b rneridiom:tla in ~wea vreme ~i au exisilatni~temecenati, caPaniJalcQne din ·Amrulfi sau un Landulf, nobil din Salerno, care au conilribuiiJ cu banii proprii l:;~J · importarea aeestor obiccte in tarile lor. l'rimilor li se datoreaza, por'vile de la f3an' Paolo-Fuori le Mura (1070), ale ba.zilicii din l\1onte~Sl,Jnt' ~1\..ngelo (1076) ~i din .Atrani (1087); Landulf Butromil le-a luat in S9Jrcina sa pe cele ale catedralei din Salerno 1035. (~olonia mnallitani't in hnp~~riu, Familia Panta1eone, care avea o c~1sa, la Constantinopol, a contribuit la acl1ncirea rel?otiilor intre AnwMi ~i imperiu. Primul din familia I\:tntaleone este autorul unei expuneri asupra evenimentelor care au dus la excomunicarca patriarlmlui Mihail Kerularios de catre reprezentantul papei -Leon al IX-left, la Sfinta Sofia in 15 iulie 1054 1036• Un aU ceilat,ean din Amalfi, I1aycus, a raspindit in toata cre~tinatatea, un tra-
167
tat tlcspre chestiunea azimci, iu care ii implora pe repredoua culte religimtsc si), ev:ite o ruptura
zenLan~ii celor ire par~~hila 10 37 •
In secolul al IX-lea, .Amalfi sd'1pase de sub domina~ia ducelui longobard de Benevento (839) ~i devenise o republica indepcndcnta 1038 • Marginit de munte, cu un.litoral ingust ;;;i aspru, fara alta. comunicare cu cimpia din Campania deeit prin Sparturile deschise de toren~ii C~,l,l'C Se napusteau spre mare, teritoriul .Amalfiului nu oferea alta pbsihilitate locuitorilor si'i.i decit navigatia. :Padurile inveclnate le furnizau lemnul necesar construc~iilor navale f)i, de h~ mijlocul secolului al IX-lea, marina lor era snperio;tra celei din Neapole. Transporturile lor se indrept}m in primul rind spre pietde 1nusnlmane din .Africa,)nsa nu au intirzia.t sa parcurg{t ~i supmfet,e mai intinse. Ii gasim I)t: aanalfitani la .Alexandria in secolt1l al X-lea, ceca CP nu-i ]mpietlie<-'t &\-;;;i puna flota in serviciul Sfintului Scaun, apoi al Bizantului, fat,{u de care ei se considerau supuf!i, atunei cind Imperiul Bizantin a pus piciornl in Italia meridionala. !n anul 907 prefectul lor (prim magistmt) prime~te titlul de spatharoQandidat, apoi in 920, de patri. mu
ro~
.
.
.
In secolul al XI-lea insa, .Amalfi a a tins .eel mai inalt nivel de prosperitate. Arnalfi era po atunci principa,lul mijloeitor al comertului en Africa ~i cu Spania musulma:. na. El a.vea reprezentante eonwreiale la Cairo, . in Sirift, la Durazzo, in .Adriatim.~J, ~i mcea concuren~a Venetici chia.r ~i pe piata Constantinopolulut1°40. [Nici un alt ora~, scrie Guglielmo d'Apulia, nu este rnai bogat in aur, in argint, in stofe de tot fcluL El este locuit de numcro~i marinari, la fel de pricepuli in cunoa~tcrea cerului cit *i a miirii. Aici sc aduc marfmi din Alexandria ~i din Antiohia, pot fi inttlniti arabii ~i indienii, oamenii ·din Sicilia ~i din Africa 1ou.j
h< Constantinopol, eolonia anmlfitanilor a fost prima italian::'t ereata eu caracLer permanent . .Aici locuia 1m mare numar de pexsomw i1nportante, dupa exemplnl edor din familia Pantaleonc. AeP~tia, ~weau rcla~ii in iutregul Ori;;nt,, iar binefacexile lm nu se lin~itau numai la ~ar<1 de ol'igine. :Maurus, fin] primului P::mtaleone, a fondat in Antiohia, un spital pentru pelerinii din Occident. Gra11ie legaturilor lor eu califul fatimid, ei au fondat h~, Ierusa- . lim azilul Santa Maria la Latina, rczcrvat ama.lfita.nia~ezan·
16H
lor 1042• Pe de alta parte, amalfitani s-an calugarit la :Muntele Athos. !ntre anii 980 ~i 1000, pe cind traia Sfintul Atanasie, ~apte confra~i s-au stabilit la inceput la Iviron, apoi au obtinut autoriza.tie sa construiasca intre Lavra ~i Karakallou o manastire a amalfitanilor, pentru a trM acolo dupa regula benedictina 1043. Ast.fel, inaintea Genovei ~i a Venetiei, Amalfi a detinut pe pietele Orientului•un loc preponderent, insa cucerirea normamHi, a Italiei meridionale i-a ruinat comertul. Ajuns vasal al normanzilor, care erau du~mani ai Imperiului, Amalfi ~i-a pierdut orice incredere la Oonstantinopol. 1n anul' 1082 Alexios Comnenul a subordonat colonia amalfitana Venetiei, care s-a bucurat de aici inainte de toate privilegiile imperiale toM.
IV. Industriile de lux in Bizant Dupa cum am vazut din exemplele anterioare, piata. Constantinopolului ~i toate pietele mediteraneene erau aprovizionate in mare parte de catre industriile de lux care luasera, din secolul al IX-lea pina in secolul al XI-lea, o dezvoltare uimitoare. Nu vom reveni asupra controlului pe care il exercita statui asupra aeestor industrii, dar vom constata ca tocmai acelui regim etatist i s-a datorat buna calitate a produselor precum ~i mentinerea integritatH monedei. Industl·iile textile. Inul. Dupa invazia araba, Constantinopolul mo~tenise industrii textile de la Egipt ~i in special pe cea a inului, atit de raspindita din epoca romana, precum ~i tesaturile din bumbac, a dtror intrebuintare era foarte rara 1045 • In secolele al IX-lea ~i al X-lea, teserea inului avea ~a centru regiunea riului Strymon, pe cea din Pont ~i ora~ul Cerasonte. Corporatia lintearilor (60wvonpch·o:L) din Constantinopol cumpara aceste tesaturi pentru a le revinde !5roitorilor de tunici ~i chiar cetatenilor, cu conditia ca ace~tia sa nu le revinda. Ei depozitau tesaturile in pravalii (tpyo:cr-r~pLo:), dar nu le puteau vinde acolo ~i trebuiau sa care pe umeri baloturile pina la piata 1046• Pe unele pinze de in, decorarea era pictata sau tesuta; altele emu brodate cu fir de aur ~i de argint 1047 • La biserica din Hautvillers (Marna) moa~tele Sfintei Elena, aduse de la Roma in vre-
169
mei carolingiana, 'erau · infa~urate intr-o \;esaturrt de in tors cu fusul ~i brodata en mcdalioane reunite prtn entre~ lacsuri, incercuind altern:11tiv vultnri en aripilt> intin~;l\ ~i lei a~ez:1t-i fata in fata ~i spate in spate . .Acest deeor este completat en fnunoase frunze dispuse sub forma de cruce care: umplu spa\inl dintr,~ mechlioane 1018 • Pos iavul ~i Una. Dupa o inscriptio crc~tina dirr Asia Mief't ~p&xcxp~oc; osLo un eroitor obi~nni!;. Termenul folm;it la Omistantinopol este pscrc~onpci:rl)c; 9i titlul de p&nqv se rezerva croitorilor de lux, care luerau haine din lina ~i matn,se 1°49 . 0 pictnra din Octoihul Seraiului (secolul al XII-lea) reprezinta un croitor ~ezind, cu pieioarel.e }ttirnate, pe o bancrt C\l ~asc picioare, sub care se obBerva stofa la care lucreaza pentru a o impodohi l05o. Arta ·tapisa:rli em liD:~ de ealltate suneriomit a "'> euit in accla.~i timp din Bgipt ~i din Iran. In t~~1te e:pocile tapiseriile emu c:'tuta.te in Bizany, pentru tapetele ~i draperiile. de pus la n~a ~1ji\ov (lldwn) mtre avmtu o largi'i utili7.i~re in ]Xblate ~i biscrici. [!Ieraklioc; ga.>ise in pa1atul loi Chosroes al II-Jea, Ia Dao!agect, f(>artc multe covoar;o i allele brodntc eli acul 10 51 • ii1 sccolul al X-lca, in zilch~ marilor rcccptii de la Marcie Palat, se a~ter neau pe ,jos pretioase covoare persanc 10 • 2 .]
in acBla~i Limp, arta tapiseriei fusese introdusa in Conin provincii ca :Pclopones, unde protectoarea lui Vasile eom?unda.se covoa.re moi penLra nona. biserica 10"a. Acel:llsta industria s-a perpetuat pina irr se,colul al XV-lea. La Tesalonic, in timpul Oomnenilor ea era, praetic~lJla de ('\Tei 1031 • stantinopol~ichiar
[0 tapiserie en urzeala pe verticala din secolul al XI-lea, provrnind din sa:int-Gereon din Cologne, astazi in Muzeul 'fesaturilor din Lyon, este facut{, din lin a eu in, ceca ce-i !Hun fond ecru. Pe acest fmJd se· detascaza cercuri inehizlnd un gr.ifon cu cap de leu cc sfl~ie o rumegatoare ; cer~urile sint unite de mici medalioane, marcate cu o tulpina de floare sati en un bot de animal salbatic. Existii o adevarata arm0nie intre tentele galben deschis, verde, blcu pal ~i violet eu conturnrile de nnan~a ruginie lO&a. Stilul monumental aparea intr-o opera, din care o colcc~ie americana posedii doar fragmcnte 9i care,. dupa o inscripjic, il reprezcnta pc Sfintul Teodor. Dupa dimensiimea fragmehtelo ·, in spec;ial cele alecapului aureolat, sftntul era rcprezontat in picioare, in miirime nnluralil. Sliltil
170
· Gama .culorilor cstc bogata ~i· nuantata. Aceasta llH:rare deteriorata ar fi putut face parte dintr-un ansamblu, destinat unui pal at san· unei biscrici lOoG.
.
Ircfj.ne, in timpul ~ederii sale la Paris in1399, Manuel al II-lca Paleologul a facut cadou ducelui Jean de Berry o tapiserie !mpodobita eu un vultur cu doua capete ce figura in blazonul. sau 1057.]
Industria miWisii. Dupa invazia araba, industria matasii, atit de infloritoare in Siria, mai ales dupaJmportarea viermilor de matase, a fost acaparata de cueeritori, insa a car)atat o mare dezvoltare la Conshmtinopol, unde era deja activa in secolul al VI-lea 1o5s. Alaturi de gineceele Marelui Palat, manufacturile particulare s-au inmultit, subordonate de altfel reglementarilor draconice ale Eparhului. tn secolul al X-lea, cinci corpora~ii se ocupau cu fabricarea S,i vinzarea matasurilor. Ele aveau in fruntea lor un exarh Jiumit de catre prefect 1059• Trehuie sa an:tintiin, de altfel, ca matasurile de~ineau un loc foarte important in via~a bizantin8o, fiind vorba de imbracamintea claselor privilegiate, de o anumita incrtl~a minte,· de tapete, de costume S,i s.tergare de liturghie, coper~i de evangheliare, de stindarde etc. I06o. Al}a-numi~ii xci-rapTocp(O\ fabricau matasea nealbita, insa ei nu trebuiau siJJ cumpere mai IYmlta watase decit cea pe care puteau s-o prelucrcze. Aceste cumparaturi trebuiau sa fie facute in comun de catre membrii corporatieL Negustorii de matase (IJ.e-ra~onpac(H) vindeau matasea ncalbita in Forum. r:resatorii de matase ( dYJp~xaptof.) nu aveau voie sa ~easa stofe interzise 1061• Inspectorii :weau dreptul sa intre in atelierele lor oricind S,i sa le controleze · munca. I1i se interzicea, pede alta parte, sa cumpere matase de la alW decit de la rnetaxopratai. AHi negustori ([3ecr·nonp&-rat) cumparau S,i vindeau ve~mintele de matase, in afara de ~esaturile interzise. Ves.mintele pe care leexportau trebuiau sa poarte pecetea de plumb a prefec. tului 1062• Utilizarea matasii era insa ~Jtit de raspindita incit manufa.ctl1rile din Oonstantinopol nu puteau satisfaee cerin~ele. As.a se explica faptul ca in secolul al XII-lea au fost create la Teba ~esatori·i de matase 1063 . Ele au devenit in curind foarte renumite 1064 si si-au reluat aetivitatea. dupa incursiunea. normandru din anul 1146 ~i stramutar~.a tesatoarelor si brodezelor in atelierele din Palermo. ln anul 1161 Be'htamin din Tudela a vazut acolo evrei, care erau considerati printre cei mai buni tesatori s.i vopsitori ai Greciei, iar in 1195 Alexios a1III-lea a trimis patruzeci
171
de skaramangos-uri ie~ite din aceste ~ttclicre, sultil!nului din Iconion 1005 . lnpsitorii. Vopseaua era apliehta pe toa.te tf;saturile de matase ~t linii ia.r uneori chiar pe cele de itL l n secolul :'lll V-lca exista o corporatie (collegium) a celor mnniti murileg1.lli, conohylilegttli. 0 lege a lui Teodosiu le interzicea sa-~i abandoneze meseria Ilentru a-i pastra. cu oriee prot J)restigiul, h'lge reprodusa in Oodul_lui Iustinian 1° 6 6. 1ll secolul al X-JC'a nu se mai arninte~te despre ei in Om·tea Ptt~fectului, CC('l], co dovede~te ca in afara ginecedor din J'ahtt, aceasta induslrie era lilwr:1. Novella 80 a lui Leon al Vl-lC'a, ca.re abroga legile din secolul al V-lea, cpnfirma aceasta, ipoteza, interzicind particularilor sa poarte imbracaminte impodobita cu platci sau cu borduri d~ purpura. 1007 . Erau admiJW 'insa cclelaltf' culori care ~e aipropiau de J)nrpura, roz desehis san liliaehiu. Din antichitatc, alaturi de lJUrpura veritabilll, extmsa din JMtrexul vescuit pe coastele J ,~uconiei ~i Siriei, vopseaua so extragea din diverse plante (macri~, gamnt~t) ~i mai ales din co~enila de Polonia (bl(ttta) adusa in Orient prin cimpiilc ruse~ti ~i pc :I'vlarea. · Neagra 1068. Uneori se vopseau batatnm ~i urzeala unci tcsaturi cu dona culori diferite ~i sc tcse;nt pe ea filamcntde unei molu~te, P'ina, tnarina, 1069 • in secolul al X-lea vopsitorii atiusescra in artf~ lor o adevara,ta maiestrie ~i, prin amestecuri s::~vante a doua tonuri de purpura (stacojin ~i ametist), creau nuantele cele mai dclie:')lte: patru tonuri de roz (tonulg<.tlben, rozul dclic~llt, doua rmmri inchise). Accstea imit~~u culoarea; fructdor (caisa, picrsica, lamiic, rnar verde), Jolosinlj cind tonnrile vii, cind smnitonurile 1070 • [lata de altfel citeva spccimenc de combina~ii de culori pe tesaturile biza:htinc ale tezaurului catedralei din Sens: desen albastru lnchis, gal ben deschis ~i alb pe fond galben deschis (giulgiul S(inluh;i Victor) ; m{t!ase alba cu desene de Damasc, cu accente din purpura violeta (giulgiul f>finlului Savinien) ; desen rqu-dr~a~a :;;i am·iu pe fond ecru (giulgiul Sfinlului Leon) 1071 ; fond alb, aec,,nte de pnrpur{, violela :;;i aur ( giulgiul Sfintului
Sil'iard ).J
. Decnrnl: modelele inmiene. Numarul fra.gmen:telnr de dispersa.te in eolectH este infinit, dar nu detinem nici mi'Lcar o singura piesa de mari dimensiuni 1on. , " Compoz!tia. deeora. tivi1 ar oferi o mm~cat() .idr(' p~spr~ erectnl stralucttor care-1 acest:; m~th~sun de lor. ~esaturi
172
Modelul ca,re se impunea tuturor tesaturilor consta in la nesfir~it a aceleia~i teme, amnjament in intrcgime oriental. Schen1a geometrica ~i siinetria perfecta eru,u legea gcnului. . Um~ori nu exista un cadru, dar snbiectul era repetat sim.ct:rie intre benzile decorative; astfel apar imblinzitorii de lei de la Muzeul din Cluny, care stau fata in fata ~i fiecare deschide gura unei fiare 10 7:>. Dar, de cclc rnai multc ori, subiectul principal este incadr~llt 'intr-un cere san intr-o elipsa formind o banda. . la,rga, impodobita cu mici subiecte decorative. A.ceste cercuri sint unite intre ele de discuri, a~ezate in numar {]e dte patru la extremitatoa· axelor lor. Spatiul care sopara cercurilc estc ornamcntat cu animale afrontate sau cu un decor vegetal. AceRt deccir este de origine iraniana ~i a f.cst aplicat in Constantinopolla teme dintre cele mai variate: auriga conducind o cvadriga 1074 , imparati vinind lcul Hl 75 , tdna pagina a sacrificiului facut Dioscurilor 1076 , tema cre~tina a Bunei Vestiri 1077 , animale izolate sau afrontatc 1078 • Am:st aranjament a fost imitat in cele mai vechi t,esaturi fabricate in Occident 1079 , undo matasurile bizantine stirnean o admiratic fari"'L margini. Poctii care le descriau povesteau ci"'L cle crau tesute de zinc ce locuiau in insule 'indeparta te 1080 • ilt'epet~trea
Bn~dcria. Brotkrii ~i mai ales hroilezPlo imlloguteau :adeseft tcsaturile cu decoruri varia,te. Brodcria cu fire de aur (ar.; barb(tricaTia) era practicata pina in Galia in secoilul ai V-lea, de eatre sirieni 1081 ~i se intereala uncori en perle fine. Pe draperiile suspend:JJte intre coloancle de argint ale -cibori?Hn*-ului aflat in altarul de la Sfinta Sofia, se bro·das~wrt trei ~1rCiM]e de aur pe un fond tcsut in fire m.ulticolon~. Sub eel din mijloc aparea imaginea lui Hristos. re ve~rnintele lui, firele de aur erau cusute pe ~esatura cu mici puncte din fir de mi"'~tase 10s2. JHeseria. de broder in aur (-:·szyk·r,c;) era inca fmu·te ras11indi~{i in secolul al XII-lea si foarte hiJ,noa.sa 1083 . 0 J)ictura diutr-un n1~muscris dat~t cu anul 1368 reprezintrt fem.ei ~ezind intr-o gradina. inflorita, brodind cu acul o stofa ornamentaltt; o 8.lta femeie, in fatft unui razboi de t-esut, infa~m1ra firnl pe fus 1os1.
* CIBORICM. Ediculii. ridicatii deasupra altarului, pcntru a adilposti .masa. Tot c. se mai nume~te ~i Sflntul Pctir.
173
Bmderia de ::mr ~i argint, imboga~ita cu perle ~i ginvaeruri, era a.plicata ornamentelor ecleziastice - a caror son1JJtuozitatH ii uimea pe straini 1085, 1)e vMurile litm'gice, in speci?..l cu epitafuri infa~i~indu-1 pe Hristos mort,· pa.zit 4e ingeri 1086- pe giulgiuri ~i draperii mortuare 1os7, pe c;tindarde 1°88 . ln toate epocile, broderia servea la reprezenta.rea, pe ve~mintele de mare pompa, a. I)ortretelor ~i a mf!.rilor compozi~jj, ca triumful lui Iustinian acmpra lui Gelimer - in fir de a.ur :pe un fond purpurin 1089 - curn este Schimbarea la f~1~a, Primirea in rai a celor drep~i, ImJla.rta~irea Apostolilor ,pe xmmtia, numita a lui Carol eel :.Mare, de la Va.tiean 100°. AHe industrii de lux. Am eihtt deja u~ile de hronz inerustate in argint, din seeolul a-1 XI-le~t 1091 Opere im]J.Ortante, in bronz ~i alte metale, dateaza din timpul domniei lui Teofill092 • 0 tehnica foarte raspindita·dupa secolul al V-lea era cea a pla.tdurilor, a discurilor frnissoria, clypei },II~tte nelor * etc., in argint iimohilatc eu aur, luc·rate in teh:nica att repousse, cu reluarea detaliilor cu fljutorul stiletului de ~gravat.
Unul din primele centre de fabricare a a,cestor obieete, marcate cu ~tampill:l de control, IJare S{L fi fost Antiohia, a1)0i aceasta ,tehniea s-a adoptat la Constantinopol undo obieetele de aur ~i argint au fost impodobite cu pietre pretioase ~i eu emailuri 1093. Industria obiectelor de arta care aminte~te eel mal bine despre splehdorile din Bizan~ este aeeea a emailurilor cloa.zo:l'!ate pe fond de aur, 3J caror origine iraniana este certa §i dintre care cele mai vechi <"xemplare c·unoseute 1H'OYin din prada· popoarelor bf!Jrbarl~ care au venit in contaet cu Bizantul 1094 . ln cloaz9neuri de metal, formate din mici benzi, care urmeaza conturul unui desen grava.t cu sti1eh1l se aplica un amestec sticlos ineolor formind fona~mtul, transformat in pudra fina. Accasta pudra s.e amesttca eu oxizi metalici de diferite culori. in continuare, se supww~nl la mai multe coaceri la tempemturi inalte. Email:uea era. practica.ta la Consta.ntinopol in secolul al VI-lea : cu emailuri crau decorate podoabele altaJ'uhli · de la Sfinta. Sofht 1095 ; dar m~rea epoca a rmailului bimn:. tin a. fost cea a diD.c'1Stiei macedonene. N u exist a ceva. mai strMucitor, mai plin de mare~ie ca stauroteca de la Lim* Vas de form;\ circulara piaU\, folosit in cultu1 catolic pentru a primi ptinca sfinptii. (n. lracL)
174
bourg~sur-I~~1hn ~i
11
de asemenea. ceya mai revrez~:mtativ al idealului hiz::mtin ~i a, artei sale in coloristiea 109 \\. Ninlic mai original. decit potirul de aur din eoleetia Stoeklet din J3rux:olles. al carui fond este decomt CU minuscule emi!JilUI'i · cloazonate, reprezentJ:nd Cina c(!a de Taina 1097 . Trebuie, de asemenea,·iunintite uncle lucr~ri delieate, mo~t<'nite de la antichitate, cum sint prelucrarea pietrelor fine, .taiate ~i gravate, apoi montate in aur pentru a face cered, bratari, inele, fibule 109 8 . [Pielrcle prcnoasc veneau, aproape cxclusiv, din India. Sc spune cii, pe Y1·em~a lui Constantin, un avenlurier de origine pcrsanii, pe mnne l'vlctrodor, dlndu-se drept filozof, s-a dus in India ~i, practicind castitatea, a d;;tigatlncredcrea bruhmanilor care i-au permis sa piitrundii in sa11ctuarul lor. Acolo a furat tot ce putca sa ia eu cl dintre perle ~i pietre pretioase iar rcgclc ~arii i-a mai dat 9i altele, pentru a lc ducc impiiratulu i C
Accstei telmici i so vJHttura cca a, prelucrarii pietrelor dure, jasp verde sau ro~u, alabastru, onix etc., din care se [abrieau £:amce, cupe ~i frm:i1oase]e poeale din tezaurul de la bazilic~1 San' Marco din Venetia, in care se amesteea diferite tehniei (monturi de argintario ornate eu geme) noo. Remarcabilc prin delicatetea lor sint icoanele din steatit teprezentind sfinti militari, ingeri etc., care rivalizea.za cu filde~ul prelucrat no1. · J"iiu ·existi"'t ceva mai placut docit rnunca sculptorilor in filde~, ale caror lucrari pastrate ne ofera informvtii 8Jsupra diverselor perioade ale sculpturii hizantine :. dipticuri commlare din secolele al V-lea ~i al VI-lea, :1,1 c::Jxor model stereotip vine de la Roma, monumente cre~tine, polipticttri, pixidc din aceea~i epoea, imitatie de modele antice Ble ])Crioadei ma.cedonene (sipete cu teme profane, tablouri de ansa.mhlu, tripticuri, dipticuri cu reproduceri ale dra.l)eriei antice, remarca.bile prin fermitatea. stHului) noz. [0 pieturii dint r-un manuscris allui Oppian din Cilicia; alaturi de vcrsuri care descriu coltii unui clefant, prezintii un tiniir sculptor in filde~ tn timpullucrului. El se afh'i a~c~at in fata unci mese de lucru pe care se obser\'a un fel de grcblii ~i o menghinii executatii din tije mobile, intrc care se· {Hstingc o bucata de filde~, un os abia degro~at, pc care artistul pare cii il ~lefuic~te. Pentru aceasta operapune cl se ajuta, de asemenea, de un eiocan de lemn, de un ferestriiu, precum ~ide un raeypeP 10 ~.J ·
Nileste:ri si lucratori. Care era soflrta lucratorilor ce exeentau a.c'este obiecte minunate ~ Pregatirea lor tehnica se facea in ateliere unde intrau inc::!, din copilarie. Sintern
175
infonna~i'desprt>
aeeasta prin eiteva contracte de UC\~nicie, dintre care cele mai vechi, descoperite in Egipt pe pa pirusuri, provin din vr·emea< imparatului :Augustus, de la. sfir~itul secolului al Til-lea : multe din ele se ref era la industria textila. Ucenicii sint minori inchiria~i de catrc p~irinW lor contra unei sume de bani platite de catrc eel care ii folose~L Perioada de ucenicie em de doi ani 1104 . Clauze simHare se gasesc pe un papirus din Panopolis (Akhmin), datind din anul 605, sub domnia lui F okas 11P5 . [Contract tntre Aurelius Dioscoros Asynios ~i mama sa, Tibeliia, din Urgul 'rhinos, pe de o parte ; ~i Aurelio,o; Pachymios Psatlws, din Panopolis, pe de alttt parte: - ambii ealifica\i cu titlul fi.[o-8~oc; r:ocrcpupoitwz·ijc; (mc;-ter In vopsitorie in purpura). Me~terul se obliga sa-l puna pe ucenic in situatia de a exercita aceasta meserie in termen de doi ani cu conditia sa primeasca de la el 11 mawri de grtu. De remarcat cii ai<;i ucenicul trebuie sii-i pliiteascii patronului o taxa. Ca ~i in epoca romana, o importantii suma de bani era prevazutii a ~.e pliiti de catrc una din cclc douKt piirti, care ar fi reziliat contractu] inainte de termen.]
La Constantinopol, iar aceasta ·se practica in mai multe avea cartierul sau : sticlarii la poarta sticlariei dind spre Cornul de Aur ; turnatorii in bronz in cartierul Chalehoprateia, intre Sfinta Sofia §i Forum-ul lui Constantin; turnatorii in aur ~i argint in Mese, sub supravegherea directi1 a prefectului ; aurarii, ~esatorii de mata.se, in apropierea Marelui Palat nos. Statul controla pre~-urne marfurilor ~i sa.Iariile. Dupa ',~pidemia de eiuma din Pnii 542-543 a avut loco cre~tere brusca a pre~urilor. Printr-un decret imperial, Iustinil:m restabilea veehile preturi ale marfurilor ~i interzicea orice cre~tere de salarii, sub pedeapsu. aplicarii unci a·1i1enzi proprietarilor, ecl1iva.Und cu triplul ci~tigului lor llo 7 . De fapt, nu exista deloc ~omaj ~t lucratorii nu puteau fi concediavi decit eu mare greutate. Orice om apt de munca,. gasit rara ocupatie, era dirijat spre o activitate de utilitate publica san de binefacere 1108 . In perioada persecu~iei iconoclaste, un mare numar de speciali~ti ai industriilor de lux s-au refugiat la Roma unde, dupa cum am vazutt l}i-au instalat atelierele ~i au adus in Italia arta Orientillui. ora~e, · fiecare corpora~ie i~i
176
V. Sfu·~itul etatismului 1204)
~i
eoloniile straine (1081-
Nu vom reveni asupra tristei situatJii in care se a,fla Imperiul la mcarea pe tron a .lui Alexios Comnenul. Specula asupra cursului grinelor sub 1\1ihai1 al VII-lea 1Hl& ~i zece ani de razboaie civile au produs o asemenea perturbare in economia Imperiului incit pentru prima oara,. guvernul imperial a fost nevoit sa devalorizeze pentru un timp titlul monedei nomisma, care de acum incolo se va numi hyperper mo. F ara indoiala, Alexios I ~i urma§ii sai au redresa.t situatia politica interna §i externa, dar pe seama tezaurului imperiului. Pentru a face fata normanzilor din Italia, ca:rt7 vroiau sa puna mina pe Constantinopol, ei au trebuit sa incheie aliante cu republicile italiene, Venetia, Genova, Pisa, care §i-au pus flotele in slujba Imperiului, in schimbul concesionarii de intreprinderi permanente la· Constantinopol ~i a unor privilegii comerciale, care au ruinat industria ~i comertul Bizantului. . Prin tratatul incheiat cu Venetia in luna Inai 1082, Alexios Comnenul crea un precedent periculos : acorda.rea de avantaje economice din ratiuni politice. Urma§ii sai aveau sa profite de aceastalectie. Dupa domnia stralucita a lui Manuel I, adevarul a ie§it la iveala §i Anghelii au dus imperiulla ruina. In organizarea cruciadei asupra Constan-· tinopolului, motivele de ordin economic au detinut un loc preponderent : Venetia a vrut sa-§i reci§tige J)Ozitia sa la Constantinopol §i in Grecia, pusa in pericol de catre genovezi. Astf(~l, economia dirijl;lta, etatismul, care contribuisera la maretia §i succesul intreprinderilor economice din :BizantJ dispareay pentru totdeauna. Industria §i cm:nertul erau de acumincolo libere, dar beneficiile acestei libertati aveau sa-i imbogateasca mai ales 1)e straini sau pe marii. prqprietari detinatori de privilegii. Conseeintele erueiadelor asupra eeouomiei hizantine. Una din consecintele cruciadelor ~i 3· crearii de state libere in Siria a fost deposedarea Constantinopolului de rolul sau de piatacentrala litre Orient ~i Occident. Comertul Indiilor §i al Chinei aju:risese de acum la portile Siriei, de unde flotele italiene 11 duceau in Occident. Cu produsele orientale: mirodenii, parfumuri, matasuri etc., incarcatura la 12-c.115
17-7
:intoarcere contine~~ m::trfuri din Siria ~1 din Pal.1 XII-lea, Franta, dupa Italil:lJ, a avut pietele sale intcrnationah~, printre care tirgul din Champagne, vizitat de negustori veniti din toate colturilc Europei, depa~ep. in importanta celebrul tirg de Sfintul Dumitru de la Tesalonie. N u sintem in stare sa acordam destula importan~a acestei rcvolutii. +arile din vestul Europei sc pare ea s-~m trezit dintr-un lung sonm ~i orieit de mare ar fi fost prestigiul Bizantului in f::~,ta lor, aceste:J· au creat elc insole, 1)rin propri~~ forta, o civilizatie care avea sa devina ?. lnmii intregi. In sccolul al XII-lca, mai existau industrii bizantine iar reputatia lor era inca mare dar nu se mai zi.ireau deloc negustori greci pe caile marelui comert, ~i numai stri15nii, nmi ales italienii, frecvcntau piata de la Oonstantinopol, uncle importurile spores.ufara incetare, in detrimentul monedei imperial e. La fel erli' situath1 ~i pe celelalte piet'e ale irnperiulni. Tirgul de la Tesalonic ii atragea nu numai pe itnlieni ci ~i pe franei, pe bulgari ~i chiar pe popoarele din nord. Alte tirgmi se tineau la Oorint, la Almyros in golful Yolos la Negroponte, Ohios, Andros, Ohrysopolis, Hodosto, Adramyttion, Attalia 1111. Secolul n1 XII-lea reprezinta intr-adcvar epoca in care se desavir~e~te de~teptarea marelui eomert european, da.r nu Bizantul profita de pe urma lui. Situata intre lumea araba, Italia bizantina ~i Occident, Sicilia rcgilor normanzi pare sa fi acaparat toate arte\e, toatc industriile, toate resursele intelectuale ale acestor societati, pentru a face din elc in timpul domniei lui Roger al II-lC3· ~i a urma~ilor acestuia, una dinfre cele rnai stralucitoare, cele
178
mai soniptuoase dviHz:=t~ii, care .'ios Comnenul ii ~tcord{t seutire de impozite in toate porturile imperiului iar Ia Oonstantinopol ii acorda uu earLier situat pe m::~1urire Cornului de Aur, in fata debarea,. derului pentru Galata, cele .trei schele situate pe acet:>t <'heu :;;i o brutarie 1113 • In acel timp Venetia avea intreprinderi in Corint, b Telm, la Negropontc·, la Saint-Jean-d'Acr a, fostul Ptolemais, la Alexa;ndria. Banci~e sale l)CQrdau importante credite cu plata la termen intreprinderilor comerei::;le nH. In ::mul 1111 Alexios I, aflindu-se in razboi eu Bohemond, incheie o alianta <;u republica Pis<>i, cedindu-i, cu. scutire de taxe, importul de aur ~i argint, 9i cu o taxa redusa la 4% pentru cele1alte articole. Pisanii vor avea la Constantinopol un earlier, case, ma·g~tzii, o schela in pmt;,. locuri rezen~,te la catedrala. Sfinta Sofi~• ~i la hipodrom 1115 . Genovezii nu au acces la Constantinopol decit in anul 1Ui5, solieitati de Manuel Comnenul, aflDt in razboi cu. normanzii din ltalia. Ei au obtinut o reducere cu 4% a taxE>lor va;male ::~;supra comertului pe care il practicau, dar cartierul care le-aJ fost concesionat so afla irll'egiimea deja ocu:pat~. de venetieni ~i de pisani. Aceasta a provoc:ut o putcrniea, iritare v, pisanilor :;;i a venetienilor, care au jefnit in n:wd salbatic ca.rtierul genovez in anul1162. Dupa lungi negoci€ri, Manuel a hotarit sa-i a~eze pe genovczi in afara ora~ului (1169). Nemultumi\i de aceasta m8sura, au reu9it sa obtina cartierul Ko:parion a~ezat . pe Cornul de Aur (1170), dar acest nou amplasament a fost din non pradat de veneticni in anul unnator, iar ca nrmare genovezii au: fost repu~i in posesia cartierului lor 1116 . Majoritatea italienilor stabiliti in imperiu nu pHtte::m def:;it 10% din taxele puse pe import uri, genovezii ~i pisanii pFi.teau 4% ia.r venetienii, care forman colonia cea mai numero~A.:;:'."~ §i ca.re erau cei Imti aroganti erau complet scutiti de taxe. Aceasta situ~tie nu putea sa dureze r•re~· mult ~i l:J. avut ca urmare teribilul pogrom din anul 1182 impotriva colonmor oceidentale. Politica stingace a Anghelilor a faeut ~i mai mult rau, ducind 12 ruillil,rea imperiului.
179
'VI. Exprop1-ierea
~i
cucel'il'ea economica a Bizantului
>(l2fH -145:1) Dupa resti"tura~ia incompleta din anul 1261 :;>i cu toate eforturile lui Nlihail Paleologul pentru a-1 redresa (12611282), impetiul a devenit o ~ara datoa.re :;>i a cazut sub don1ina~ia politica :;>i cconomica n. strainilor. Doua cauze de sUUJiciune s-au opus oricarei speran~e de redresare 9i .annme: prabu9irea monedei bizantinecarea determinat baterea monedei deaur in Occident, 9i situa~ia de la Constantinopol, devenit cimp de bataie intre genovezi 9i vene~ieni, care i9i disputau piata :;>i patrunderea in JVIarea Neagra.. · Caderea n\oncdei imperiale. Dupa emn. am vazut, deja .ayusesera loc ·crize trecatoare ale monedei, dar acestea intotdeauna. fusesera rezolvate. !n anul 1204, hyperperul :inca mai valom 90% din pre~ul curent anterior 1117 . Primelc dificultri~i au aparut in Niceea in timpul lui Ioan Vatatzes, care a biitut, pentru eom.er~ul interior, piese de 16 carate din aur Hn 1118 9i piese normale de 24 carate pentru comer~ul exterior 1119. Dupa reluarea Constantinopolului. in l.lnul1261, Mihail Paleologul a. dat ordin sr~; fie retopite monedcle existente dar a red us hyperpentl.la 9 9i a poi la 5 cara.te mo. llatcrea monedei de aur in Occident. Aceasta moneda, de proa.sta calitate, a adus cea m~~i mare ]XI·guba eomervnlni interna~ional, in momentu1 in care el atingea deplina. Sfb dezvoltare iar accasta. i-a determinat pe oceidentali sa' j)ata moneda de aur. Prederic al II-lea daduse deja. un exemplu in acest sens cu al sau augustal. ln a.nul 1252, Floren~a batea florinul, ~cu floarea de crin, care a avut imodiat un m.are succes. In arml1284, Marele Consiliu din Vene~ia t~ hotarit emiterea ducatnl~ti, care nu a intirziat sa fie fm~Jrte crmtat 1121. f:onsccinte asupra nwuedei hnpel'iak', J~a inceputnl domniei sale, Andronic a,l H-lea a incercat sa imbunatateasca hypmjyerul, dar in anul1302 Vcne~ia arefuzatacea.sta moneda, considerind-o de proasta calitate 1122 . Apoi, in 130J, solda pe c~ne a trebuit s-o plateasca almugr.varilor a grabit prabu9Irea morwdei. Ca urmare a si'\,ri1c~trii tezaurului, a erni.s hy_perperi din 5 par\~i aur ~i 19 de ~>,Jiaj. Dl. Adrien Blanchet, care a studiat monedele diu timpul
180
• lui .Andronic ::~1 II-lea., a eonstata.t ca ma.jorita.tea lor contineau alia.j prost de cupru. Totu~i monedcle cu dubla eiig'ie (Andron,ic ~11 li-lea ~i Milmil al IX-lea, tlrtr rnai ales eele en Andronic DJ li-lea ~i Andronic al III-lea,) au cunoscut o reaH1 imbLm;-ita1>ire a calita,~ii. 1n conLinuare, se pare ca S-ar fi stradUit Sa menti:Ra titlul, reducind s'TCUtatC3· monedci. 0 piesa de aur din vremea. lui loan a.l V-lea (pe la· a null391) rm cintarel}te d<::cit 1,88 gr 1123 , dar titlnl sau este exeelent. Pe revers, efigia Sfintnlni loan Botcz(ttorul este de a.cela~i tip ca ~i eea. a florinu1 ui. Aceste e:xpediente nu putean permite monetiei impeI'iale sa lupte . in'lpotl'iva florinilor 9i ducatilor, deveniti instruri1ent de schimb a.l nmrelui comert. · Platue sc efectuau, de a,ltfel, dupa-greutate, astfel ineit imbunatatirea titlului devenea ceva iluzoriu. Hyperperii. nu ml:l·i erau cousideniti decit ea o moneda de ealeul, iar la pHt~i nu intmu decl.t evaluati in ducati sau in florini 1124 • Ditt'- fundul pri'ipastiei inca nu fusese atins. ·M;tnuel al II~lea a seas" o noua e,n:risie de monede eu titlu slab, d.:; tip venetian. loan al VIII-lea a incetat sa mai lupte f}i nu a ml'l!i emis deeit monede din a.rgint ~i din arama. Guvernnl traia din credite autorizate de Yenetta ~i din pomeni pHttite in moneda straina 1125. tt~loniile strainl:' la l:onstanlinopol in :mull45:J; Sub domnia ultimilor Paleologi regasim numeroasele colonii straine, enumerate de ciitre negustorul itl?lian Pegolotti, agent al easei Bardi din Ji~lorenta, care a ajuns pina in Ohim•, ~~ iocuit in Cipru (1324-1327), a poi in1335 h.t Constanttno_poJ1126. Dup:\ Initrturisirile SlJJe, un cadou bine plasat raeea sa se reduea taxele de varna. Grecii, chibzui~i, deplingeau aeeasta acaparare de c!'lotre straini a resursefor care altadata asigurau bogatia economiei bizantine f}i mare1>i~1 statului.
[La. origine, seria Nikefor Gregoras, s-a permis (latinilc;r) sil-~i ridice dLcva mici ~i mizerabile constructii. Cu limpul ei au ajuns 1a striilncire ~i la putere. Discordiile dintre printi, slabiren armatei, slnt cauza acestei prosperitap, carea adus in miinile lor ,nu numai toate bogatiile.Bizan~ ~ului ~i veniturile miirii, ci ~i toate veniturile publice, care imbog:!teati te:raurul printului" 1127.]
In anul1453 coloniile cele mal puterniceemu aie Genovei
~i.
Venetie[ care au organizat fiecare la· rindul situ ade-
181
varate stat<', cu podest/t *, cu SL\tnllor, cu depozitc)e lor, pl'inm ht Oalaht cealalUi viza-vi, pe Cornul de Aur 11 ~ 8 • Acest(l eolonii. erau strins legate de nwtropolcl(~ lor : freeventelc eonfliete dintre ele ~i guvernul imperial se terminau intotrleauna in favoarra lor. Genovv eaut:t ~-1':. :faca aliante cu turcii dar dore~te s:1. mentina rcgimul bizantin, (·a1:e em p~'ntru ca, foarte avantajos. Venetia, diu contra., men
~i
In sehimb, occidentalii cumparau produselc IJevantului ~i ale Greciei biz9.ntine, mai ales vlnul de :l\Ta1voisie 1letllrrtsia ), foarte a.preeiat in beeidt•nt nso