1
Table of Contents .................................................................................................................................... 3 INTRODUCERE .....................................................................................................................................
CAPITOLUL 1 ........................................................................................................................................ ....................................................................................................................................... 5
NOȚIUNEA ȘI IMPORTANȚA CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI ................................................ 5 1.1 Noțiunea și importanța cercetării la fața locului ............................................................................ ........................................................................... 5 1.2 Considerații privind reglementarea procesuală ............................................................................. 6 CAPITOLUL 2 ........................................................................................................................................ ....................................................................................................................................... 8 ..................................................................... .. 8 DESFĂȘURAREA DESFĂȘURAREA CERCETĂRII LA L A FAȚA LOCULUI ...................................................................
2.2 Cadrul tactic general al cercetării la fața locului ......................................................................... 10 ................................................................................ ........... 11 2.3 Măsuri preliminare cercetării la fața locului.....................................................................
2.4 Reguli tactice specifice efectuării cercetării propriu- zise la fața locului .................................... .................................... 12 2.4.1 Cercetarea în faza statică .......................................................................................................... .......................................................................................................... 12 2.4.2 Cercetarea în faza dinamică.................................................................. ...................................................................................................... .................................... 13 CAPITOLUL 3 ...................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 15
FIXAREA REZULTATELOR CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI ................................................. 15 3.1 Procesul-verbal ............................................................................................................................ ........................................................................................................................... 15 .................................................................................................................... 16 3.2 Schița locului faptei .....................................................................................................................
CAPITOLUL 4 ...................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 18
ÎNTRERUPEREA, ÎNTRERUPEREA, RELUAREA ȘI REPETAREA CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI L OCULUI ................ 18 4.1 Întreruperea și reluarea cercetării la fața locului ........................................................................ 18 4.2 Repetarea cercetării la fața locului .............................................................................................. 19 CAPITOLUL 5 ...................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 20 ........................................................................................................................... 20 CAZURI PRACTICE ............................................................................................................................
CONCLUZII ................................................................... ......................................................................................................................................... ...................................................................... 29 ................................................................................................................................... ...................................................................... 30 BIBLIOGRAFIE .............................................................
2
Table of Contents .................................................................................................................................... 3 INTRODUCERE .....................................................................................................................................
CAPITOLUL 1 ........................................................................................................................................ ....................................................................................................................................... 5
NOȚIUNEA ȘI IMPORTANȚA CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI ................................................ 5 1.1 Noțiunea și importanța cercetării la fața locului ............................................................................ ........................................................................... 5 1.2 Considerații privind reglementarea procesuală ............................................................................. 6 CAPITOLUL 2 ........................................................................................................................................ ....................................................................................................................................... 8 ..................................................................... .. 8 DESFĂȘURAREA DESFĂȘURAREA CERCETĂRII LA L A FAȚA LOCULUI ...................................................................
2.2 Cadrul tactic general al cercetării la fața locului ......................................................................... 10 ................................................................................ ........... 11 2.3 Măsuri preliminare cercetării la fața locului.....................................................................
2.4 Reguli tactice specifice efectuării cercetării propriu- zise la fața locului .................................... .................................... 12 2.4.1 Cercetarea în faza statică .......................................................................................................... .......................................................................................................... 12 2.4.2 Cercetarea în faza dinamică.................................................................. ...................................................................................................... .................................... 13 CAPITOLUL 3 ...................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 15
FIXAREA REZULTATELOR CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI ................................................. 15 3.1 Procesul-verbal ............................................................................................................................ ........................................................................................................................... 15 .................................................................................................................... 16 3.2 Schița locului faptei .....................................................................................................................
CAPITOLUL 4 ...................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 18
ÎNTRERUPEREA, ÎNTRERUPEREA, RELUAREA ȘI REPETAREA CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI L OCULUI ................ 18 4.1 Întreruperea și reluarea cercetării la fața locului ........................................................................ 18 4.2 Repetarea cercetării la fața locului .............................................................................................. 19 CAPITOLUL 5 ...................................................................................................................................... ..................................................................................................................................... 20 ........................................................................................................................... 20 CAZURI PRACTICE ............................................................................................................................
CONCLUZII ................................................................... ......................................................................................................................................... ...................................................................... 29 ................................................................................................................................... ...................................................................... 30 BIBLIOGRAFIE .............................................................
2
INTRODUCERE
Este bine de ştiut faptul că printre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal - aflarea adevărului - se numără şi cercetarea locului faptei,
activitate iniţială pe care se sprijină întreaga gamă a probat oriului tehnico-ştiinţific. Atunci când aceasta nu este efectuată la timp şi în mod corespunzător poate influenţa cursul procesului penal, poate zădărnici aflarea adevărului şi, ca urmare, numeroase infracţiuni pot să nu fie descoperite, să nu fie probate ori să rămână cu autori neidentificaţi. Potrivit prevederilor legii procesual penale, prin „locul săvârşirii infracţiunii” se înţelege locul unde s -a desfăşurat activitatea infracţională, în total sau în parte, ori unde s -a produs rezultatul acesteia. acesteia. După cum se ştie, orice activitate infracţională presupune prezenţa făptuitorului la faţa
locului şi desfăşurarea de către acesta a unor activităţi ce produc modificări ale ambianţei locului
respectiv.
În activitatea de soluţionare a cauzelor penale este necesară interpretarea şi examinarea acestor modificări ale locului faptei ce au legătură cu infracţiunea. Pe baza lor se pot obţine date
referitoare
la:
faptă;
persoana împrejurările
făptuitorului; în
care
s-a
comis
fapta.
Soluţionarea cauzelor penale, îndeosebi a celor de mare periculozitate umană şi socială, cum sunt omuciderile, violurile, tâlhăriile, furturile, distrugerile, accidentele sau catastrofele, debutează printr -un act deosebit de important, denumit cercetarea la faţa locului. Aceasta face 3
parte dintre acele activităţi procedurale cărora, cu tot caracterul lor aşa -zis auxiliar, li se
atribuie o semnificaţie deosebită în realizarea scopului procesului penal, întrucât, de această primă investigaţie, depinde direct aflarea adevărului cu privire la faptele şi la împrejurările cauzei,
inclusiv
cu
privire
la
persoana
făptuitorului.
Potrivit unei vaste jurisprudenţe, autorii de specialitate sunt unanimi în a aprecia că acest act iniţial de urmărire penală are o evidentă rezonanţă în ansamblul preocupărilor consacrate soluţionării unei cauze antisociale. El presupune cunoaşterea imediată, directă şi completă a locului
în
care
s-a
comis
fapta
penală.
Cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, organele de cercetare penală ale poliţiei (în unele situaţii procurorul sau instanţa de judecată) aplică în practică cunoştinţele expuse la
disciplina criminalistică, privind folosirea truselor criminalistice, executarea fotografiei judiciare, precum şi metodele şi procedeele de descoperire, conservare, fixare, interpretarea şi ridicare a urmelor şi a celorlalte mijloace materiale de probă.
4
CAPITOLUL 1
NOȚIUNEA ȘI IMPORTANȚA CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI 1.1 Noțiunea și importanța cercetării la fața locului Cercetarea la fața locului se înscrie printre activitățile ce contribuie în mod substanțial la realizarea scopului procesului penal.
Legiuitorul român reglementează cercetarea la faţa locului în cadrul art. 129 din Codul de Procedură Penală, ca fiind activitatea desf ăşurată de către organul de urmărire penală sau
instanţa de judecată , atunci când este necesar să se facă constatări cu privire la situaţia locului să vârşirii infracţiunii, să se descopere şi să se fixeze urmele infracţiunii, să se stabilească poziţia şi starea mijloacelor materiale de probă şi împrejurările în care a fost săvârşită infracţiunea Având în vedere prevederile acestui articol și practica în materie a organelor judiciare în doctrină au fost elaborate mai multe variante de definiții dar cea mai relevantă în opinia mea este cea dată de către Vasile Bercheșan, Constantin Pletea, Ion Eugen Sandu. Astfel în opinia lor, c ercetarea la fața locului reprezintă activitatea procedurală și de
tactică criminalistică al cărei obiect îl constituie perceperea nemijlocită a locului und e s-a săvârșit infracțiunea, relevarea, fixarea, ridicarea și examinarea urmelor și a mijloacelor materiale de probă, precizarea poziției și stării acestora, având ca scop stabilirea naturii și împrejurărilorcomiterii faptei, precum și a datelor necesare identificării faptuitorului1. Această definiție pare a fi după opinia mea definiția care cuprinde toate elementele semnificative ale cercetării la fața locului și după care ne putem da seama de rolul important al acestei instituții în procesul penal și în criminalistică. Importanța acestei activități rezidă în faptul că organul de urmărire penală percepe nemijlocit împrejurările în care a accționat făptuitorul, obiectele folosite sau atinse de către acesta, astfel putându- se obține probe foarte prețioase în cauză. Ea reprezintă condiția de bază
pentru soluționarea cu succes a cauzelor penale, întrucât, în marea majoritate a infracțiunilor, 1
Constantin Aionițoaie, Ion- Eugen Sandu coordonatori, Tratat de tactica criminalistică , ediția a II-a, Ed. Carpați, Craiova, 1992 pag.26 5
rezultatele obținute cu acest prilej constituie punctul de plecare, determină direcțiile în care se vor desfășura ulterior cercetările. Faptul că organul de urmărire penală ca și instanța de judecată, au posibilitatea să investigheze direct locul săvârșirii faptei și să evalueze consecințele infracțiunii, să să stabilească împrejurările în care a fost comis actul penal și să îl identifice pe autor este de natură să contribuie efectiv la realizarea scopului procesului penal 2. De altfel, la omucideri examinarea locului faptei este partea cea mai importantă a cercetării cauzei penale, explicația constând în aceea că locul săvârș irii unei fapte penale este acela mai bogat în urme sau date referitoare la infracțiune și la autorul acesteia.
1.2 Considerații privind reglementarea procesuală În actualul Cod de procedură penală regăsim definiția cercetării la fața locului în articolul 129 este următoarea activitatea desf ăşurată de către organul de urmărire penală sau instanţa de judecată , atunci când este necesar să se facă constatări cu privire la situaţia locului să vârşirii infracţiunii, să se descopere şi să se fixeze urmele infracţiunii, să se stabilească poziţia şi starea mijloacelor materiale de probă şi împrejurările în care a fost săvârşită infracţiunea. În această definiție obiectivele cercetării la fața locului sunt enumerate după părerea mea limitativ. În definiția din noul cod de procedură penală articolul 191 prevede fapttul că Cercetarea locului faptei se dispune în cursul urmăririi penale de către organul de urmărire penală, iar în cursul judecăţii de către instanţa de judecată, atunci când este necesară constatarea directă în scopul determinării sau clarificării unor împrejurări de fapt ce prezintă importanţă în cadrul procesului penal, precum şi ori de câte ori există suspiciun i cu privire la decesul unei persoane. Observ faptul că în locul acelei enumerări facută în cadrul art. 129 din
actualul Cod de procedură penală legiuitorul s -a limitat să restrângă toate acele exemple la împrejurările de fapt ce prezintă importanță în cadrul procesului penal și de asemenea introduce și sintagma potrivit căreia ori de câte ori există suspiciuni cu privire la decesul unei persoane se va efectua cercetarea la fața locului.
Competența de a efectua cercetarea la fața locului aparține atât organelor de urmărire penală cât și instanței de judecată atât în actualul Cod de procedură penală cât și în Noul Cod de procedură penală. 2
Emilian Stancu, Tratat de criminalistică , Ed. Universul Juridic, București, 2008, pag. 323 6
În noul cod de procedură penală organul de urmărire penală sau instanţa efectuează cercetarea locului faptei în prezenţa unui martor, afară de cazul în care există o imposibilitate obiectivă de a asigura prezenţa acestuia . În actual cod de procedură penală organul de urmărire penală efectuează cercetarea la fața locului în prezența martorilor asistenți, și a părților în cazul în care , acestora este necesară; instanța de judecată efectuează cerectarea la fața locului cu citarea părților și în prezența procurorului, când participarea acestuia la judecată este obligatorie. Observăm că în noul cod are loc o restrângere a participanților la cercetarea la fața locului, fiind necesară doar prezența unui martor. Alin.5 din art. 129 din actualul Cod de procedură penală respectiv alin. 2 din art. 191 din noul cod de procedură penală rămâne aproape la fel. Astfel, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate interzice persoanelor care se află ori care vin la locul unde se efectuează cercetarea, să comunice între ele sau cu alte persoane, singura diferență fiind aceea că în actualul cod mai conținea și interdicția ca persoanele să plece înainte de terminarea cercetării.
7
CAPITOLUL 2
DESFĂȘURAREA CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI 2.1 Elemente tactice specifice pregătirii cercetării la fața locului 2.1.1 Pregătirea echipei de cercetare a scenei infracțiunii
Pregătirea3 cercetării la fața locului presupune inițierea unei serii de măsuri specifice, de către organul judiciar chemat să efectueze cercetarea, măsuri cunoscute în practica sau literatura de specialitate sub denumirea de acțiuni pregătitoare sau premergătoare, p entru organizarea promptă și eficientă, sub raport tehnico -tactic a cercetării. Din punct de vedere criminalistic, pregătirea ca atare a cercetării locului faptei se desfășoară în două direcții: a) Pregătirea propriu- zisă a aechipei care urmează să se deplaseze la fața locului. Desfășurarea activității presupune participarea unei echipe cu o
componență echilibrată, în care să fie asigurată, atât componenta procedurală cât și cea operativă. Cercetarea la fața locului ca activitate procedurală, este condusă de o persoană care are calitatea de organ judiciar, în funcție de competența materială de cercetarea a infracținuii, ce se presupune 4 că s-a săvârșit. În ceea ce privește componența echipei, în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, aceasta va cuprinde o grupă de specialiști, ce vor asigura partea cu caracter tehnic a activității. 3 4
Emilian Stancu, Tratat de criminalistică , Ed. Universul Juridic, București, 2008, pag. 325 Gabriel- Ion Olteanu, Marin Ruiu, Tactică criminalistică , Ed. AIT Laboratories, București, 2009, pag. 23 8
Din rândul specialiștilor de la fața locului, vor face parte, în funcție de antura infracțiunii și a locului de cercetat, tehnicieni criminaliști, medici legiști, persoan cu câini de urmărire, tehnicieni auto, specialiști în probleme de protecția muncii etc. b) Dispunerea unor măsuri cu caracter preliminar, înreprinse direct la fața locului, pentru salvarea victim elor, înlăturarea pericolelor, fixarea împrejurărilor
care se pot modifica sub o formă sau alta etc. Cercetarea la fața locului presupune, mai întâi, ca organul de urmărire penală să fie sesizat despre săvârșirea unei fapte penale, într -unul din modurile prevăzute de art. 221 C.p.p. La primirea sesizării, organul de urmărire penală are datoria să realizeze următoarele acțiuni: -
Identificarea persoanei care a făcut plângerea sau denunțul. În
ipoteza sesizărilor telefonice 5 se impune verificarea lor , pentru prevenirea unor eventuale dezinformări; -
Determinarea locului, naturii, gravității, și a oricărui alt element
care să servească la formarea unei prime imagini despre fapta petrecută; -
Dispunerea măsurilor urgente, strict necesare, premergătoare
cercetării la fața locului pe care le va lua organul de cercetare, care se deplasează imediat la locul indicat sau se află deja acolo. Organul de urmărire penală trebuie să își verifice competența, procedând, după caz, fie la efectuarea cercetării, fie la informarea organului de urmărire penală competent și obligat să efectueze urmărirea, dar va efectua actele de cercetare care nu suferă amânare.
2.1.2 Pregătirea mijloacelor tehnico- științifice criminalistice
Pentru cercetările care nu presupun o desfășurare de mijloace deosebite sunt necesare trusa criminalistică universală, trusa foto și trusele criminalistice specializate.
5
Aurel Ciopraga, Ion Iacobuță, Criminalistică, Ed. Chemarea, Iași, 1997, pag. 237 9
Pentru efectuarea unor cercetări cu un grad de complexitate mai mare se apelează la laboratoarele criminalistice mobile, care dispun pe lângă trusele criminalistice si de aparaatură
de înregistrare, aparatură diversă de detecție (detectoare de metale, de cadavre, cu radiații invizibile, de substanțe explozibile), mijloace tehnice de identificare a persoanelor, aparatură de comunicații radio, surse proprii de energie electrică
2.2 Cadrul tactic general al cercetării la fața locului
Cercetarea propriu- zisă la fața locului presupune respectarea unor reguli tactice cu
caracter general, aplicabile în întreaga cercetare, astfel încât să se ajungă la scopul propus. Principalele elemete tactice denatură să orienteze activitatea echipei de cercetare la fața locului sunt în principal următoarele: -
Cercetarea la fața locului se efectuează cu maximă urgență 6.
Acestă cerință este obligatorie datorită faptului că prin scurgerea timpului, există pericolul producerii unor modificări la locul faptei și al dispariției sau degradării urmelor iar prin prezența imediată a organului de urmărire penală la fața locului se creează posibilitatea identificării unor martori, fără a se exclude chiar surprinderea autorului la locul infracțiunii. -
Cercetarea la fața locului se efectuează complet și detaliat, fiind
nevoie ca această cerință să fie dublată de obiectivitate și conștiinciozitate. De asemenea este necesar a s e acorda atenție fiecărui detaliu prin cercetarea
minuțioasă a întregului loc al faptei. Astfel minuțiozitatea investigaților impune echipei de cercetare să își focalizeze atenția în două direcții principale și anume descoperirea și cercetarea riguroasă a urmelor și clarificarea împrejurărilor negative. -
Conducerea și organizarea competentă a cercetării la fața locului
, tactic se materializează astfel: cercetarea în echipă care presupune în primul 6
Ion Mircea, Criminalistică, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1978, pag. 149 10
rând o conducere unică care se supune cerințelor de a conclucra fără rezerve și de a informa permanent conducătorul cercetării; organizarea activității care este privită sub dublu aspect adică, fiecare dintre membrii echipei va avea de îndeplinit sarcini precise, iar organizarea desfășurării de investigare trebuie să se facă într -o oridne bine stabilită; luarea unor măsuri de ordine la fața locului cărora trebuie să li se supună chiar și membrii echipei; evitarea pătrunderii la locul faptei a persoanelor neautorizate sau neavenite- reprezentanții presei sau
televiziunii pot să asiste în aceleași condiții de ordine și corectitudine la actele de investigație dar în afara perimetrului scenei infracțiunii. -
Fixarea integrală și obiectivă a rezultatelor cercetării
2.3 Măsuri preliminare cercetării la fața locului
De obicei, măsurile preliminare sunt luate de polițiștii care se deplasează la fața locului înaintea echipei de cercetare, formată din organul de urmărire penală competent în cauză, din specialiștii criminaliști etc. a)
Determinarea locului săvârșirii faptei, punerea lor sub pază și protejarea
urmelor Menținerea aspectului inițial al locului faptei, precum și conservarea urmelor este o
măsură esențială pentru evitarea unei posibile acțiuni distructive ale unor persoane curioase, care în numai câteva minute pot schimba înfățișarea locului faptei sau distrug e urmele infracțiunii. Prin stabilirea exactă a perimetrului scenei infracțiunii se previne o eventuală încercare a autorului infracțiunii d a șterge urmele faptei sale. b)
Fixarea tuturor împrejurărilor care, cu timpul, se pot modifica sau pot
dispărea Organul de urmărire penală terbuie să rețină o multitudine de împrejurări printre care: ora exactă a sosirii organelor de cercetare penală, starea în care se găsea lumin (stinsă sau aprinsă), poziția mobilei și a altor obiecte din încăpere ș.a.
11
c)
Acordarea primului ajutor victimelor
Aceasta 7 este prima măsură ce se întreprinde la fața locului , iar dacp starea victimei o
permite aceasta poate fi întrebată ce s -a întâmplat și dacă cunoaște persoanele antrenateîn săvârșirea faptei. d)
Prevenirea sau înlăturarea un or pericole iminente
În diverse împrejurări se impune uneori luarea unor măsuri care vizează înlăturarea unor pericole , cum ar fi de exemplu incendiile, exploziile, inundațiile etc. În general majoritatea acestor activități vor crea anumite dificultăți cercetării locului faptei, prin modificările pe care le produc, dar nu se poate recurge la o altă alternativă. e)
Identificarea martorilor și reținerea eventualelor persoane suspecte
Această operație poate avea o pondere deosebită în stabilirea adevărului. Astfel, martorilor care au perceputdirect un anumit act infracțional le sunt încă foarte proaspete în memorie o serie de date și împrejurări ce pot fi redate cu exactitate.
2.4 Regul i tactice specifice efectuării cercetării propriu- zise la fața locului
2.4.1 Cercetarea în faza statică
În faza statică a cercetării se procedează la o examinare atentă a locului faptei, atât în ansamblul său, cât și pe zonele mai importante fără a se a duce nicio modificare acestuia. Cercetarea poate începe de la centru și poate continua spre marginea locului faptei, sau de la obiectul principal. În locurile închise cercetarea se poate desfășura de -a lungul pereților încăperii, iar, în locurile deschise, pe porțiuni de teren bine delimitate de la centru spre margine sau invers. Dintre activitățile mai importante efectuate în faza statică menționăm: -
Stabilirea stării și poziției mijloacelor materiale de probă, a
urmelor vizibile, a urmelor materie, așa cum au fost găsite de echipa de cercetare;
7
Emilian Stancu , Procedee tactice folosite în investigațiile penale. Evoluții , Ed. AIT Laboratories, București, 2011, pag. 17 12
-
Măsurarea distanței dintre obiectele principale, dintre acestea și
urme sau locuri de acces, aspect de natură să servească la clarificarea unor împrejurări ale cauzei; -
Executarea de fotografii de orientare, schiță, și fotografii ale
obiectelor principale, precum și fixarea prin înregistrare videomagnetică; -
Determinarea eventualelor modificări survenite anterior sosirii
echipei de cercetare
În funcție de particularitățile locului fapteiorganul judiciar are obligația să fixeze imaginea exactă a întregului tablou al faptei, prin stabilirea stării și poziției ușiloe și ferestrelor, a mobilierului, a aparatelor și instalațiilor, a celor mai diverse obicte, a urmelor etc. Din coroborarea rezultatelor 8 acestor prime investigații cu elementele deduse din
mpdificările aspectului normal al locului faptei și consecințele propriu -zise ale actului infracțional, pot fi obțiunte date importante referitoare la natura faptei, timpul și împrejurările în care a fost săvârșită și chiar la făptuitor. Referitor la autorul faptei, se poate stabili dacă acesta era familiarizat cu locul faptei, dacă a acționat singur sau împreună cu alte persoane.
2.4.2 Cercetarea în faza dinamică
Faza dinamică este cea mai cea mai complexă și mai laborioasă etapă a cercetării la fața locului, întrucât presupunde participarea tuturor membrilor echipei la efectuarea investigațiilor și folosirea integrală a mijloacelor tehnico -științifice criminalistice aflate la dipoziția lor. Cercetarea în faza dinamică presupune: -
Examinarea amănunțită a corpului victimelor, a fiecărui obiect
presupus purtător de urme sau care a servit la săvârșirea infracțiunii, fiind permisă atingerea sau schimbarea poziției lor. De asemenea, o atenție deosebită este acordată descoperirii, fixări și ridicării urmelor infracțiunii, potrivit tipului și naturii acestora, în această categorie fiind incluse și mijloacele materiale de probă. Se impune respectarea cu strictețe a regullilor tehnice criminalistice de protejare corespunzătoare a acestora , de etichetare și de sigilare a coletelor.
8
Emilian Stancu, Tratat de criminalistică, Ed. Universul Juridic, București, 2008, pag. 334 13
-
În executarea fotografiilor și întregistrărilor video de detaliu, a
măsurătorilor fotografice bidimensionale, se finalizează schița locului faptei și se începe redactarea procesului-verbal. De asemen ea, se fac investigațiipebtru
obținerea de date cât mai complete , încă din această fază, în legătură cu victima, cu locul în care s- a săvârșit infracțiunea, cu posibili făptuitori ș.a.,
organul judiciar evitând însă orice fel de comentarii cu privire la a spectele cunoscute. -
Se iau primele declarații martorilor și victimei, dacă mai este la
fața locului, inclusiv persoanelor suspecte. Declarațiile vor fi luate separat, fără a se face aprecieri din partea organului judiciar, fără a se influența persoanele ascultate într-un anumit mod, respectându- se regulile tactice ale ascultării
specifice fazei de anchetă -
Clarificarea
împrejurărilor
negative
determinate
de
neconcordanța dintre situația de fapt și evenimentul presupus că s -ar fi produs, de absența unor urme sau obiecte care, în mod normal, ar fi trebuit să existe la fața locului. Necesitatea clarificării împrejurărilor negative reprezintă un argument pentru examinarea amănunțită a fiecărei porțiuni de teren, a fiecărui obiect, chiar dacă, în aparaență nu are nici o legătură cu fapta cercetată.
14
CAPITOLUL 3
FIXAREA REZULTATELOR CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI 3.1 Procesul-verbal Indiferent de metoda aplicată la întocmirea lui procesul -verbal trebuie sp fie o oglindă a întregii activități desfășurate de toate persoanele participante, prin redarea amănunțită 9 a tot ceea ce s-a descoperit și s-a făcut pentru fixarea, ridicarea și conservarea probelor, deoarece
reprezintă dovada acestor activități și în același timp este singurul mijloc de probă rezultat din cercetarea locului faptei. Din punct de vedere al formei și cuprinsului procesul -verbal va
cuprinde următoarele mențiuni, indicate în art. 91 C.p.p.: -
Data și locul unde este încheiat;
- Numele, prenumele și calitatea celor care îl încheie; - Numele, prenumele și aresa martorilor asistenți, când există; -
Descrierea amănunîită a celor constatate precum și a măsurilor luate;
- Numele, prenumele, ocupația și adresa persoanelor la care se referă procesul -
verbal, obiecțiile acestora. Procesul-verbal de cercetare la fața locului este format din trei părți și anume partea
introductivă, partea descriptivă și încheierea. Partea descriptivă ocupă o pondere mai mare, însăși legea procesual penală impunând necesitatea descrierii amănunțite a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate și a celor ridicate, a stării și poziției celorlalte mijloace materiale probă, astfel încât acestea să fie redate cu precizie și pe cât posibil cu dimensiunile respective. Pe plan tactic criminali stic, este necesar, mai întâi, ca la redactarea parții descriptive să fie
avute în vedere următoarele elemente:
9
Ion Mircea, Criminalistică, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1978, pag.151 15
-
Descrierea locului faptei va fi făcută în mod amănunțit, interesând aspectul de ansamblu al acestuia, dimensiunile, topografia sa și dispunerea față de punctele cardinale, precum și fața de alte puncte de reper mai apropiate, drumurile și căile de acces, alte particularități;
-
Descrierea urmelor, a mijloacelor materiale de probă, a altor obiecte ridicate și examinate va fi efectuată detaliat, pe lângă denumirea lor exactă, indicându -se cu precizie locul în care au fost gasite, distanțele dintre ele sau până la obiectele principale, forma, dimensiunea, culoarea, alte caracteristici fizico-
chimice sau particularități de identificare; -
Menționarea în pr ocesul-verbal a oricărui element particular cercetării, elemente cum sunt de exemplu împrejurările negativeȘ
-
Dacă există anumite observații ale martorilor asistenți sau ale experților cu privire la consemnarea celor de mai sus, ele vor fi inserate în procesul-verbal.
Dintre regulile tactice criminalistice referitoare la modul de redactare a procesului-verbal
menționăm: -
Prezentarea obiectivă, completă și clară a rezultatelor cercetării;
-
Folosirea unui mod de exprimare riguros, exact, concis și precis;
-
Descrierea celor constatate în ordinea în care s- a făcut cercetarea la fața locului;
3.2 Schița locului faptei Schița locului faptei denumită și plan -schiță sau desen -schiță10, este destinată fixării și prezentării, în ansamblu, a locului faptei, a modului în care sunt dispuse , în plan, obiectele și urmele infracțiunii, precum și a distanțelor sau a raportului de poziție dintre acestea. Planul-schiță, executat la scară, în care sunt respectate riguros proporțiile dintre dimensiunile reale ale suprafețelor, distanțelor etc. și reprezentările acestora din plan. Scara la care se ridică planul este în funcție de suprafața și natura locului faptei. Desenul- schiță se realizează, de regulă, printr -o simplă desenare a locului faptei, fără să se respecte cu rigurozitate proporțiile dintre dimensiunile reale și reprezentările grafice, însă tot pe baza măsurătorilor exacte la fața locului și prezentate în schiță. Pentru a-și atinge scopul schița trebuie să se caracterizeze 11 prin următoarele:
10
Emilian Stancu, Tratat de criminalistică , Ed. Universul Juridic, București, 2008, pag .338 16
-
Exactitate, la întocmirea schiței este necesară fixarea cât mai corectă a
dimensiunilor reperelor ce interesează ancheta; -
Cotare, trebuie utilizat același sistem de cotare pentru a reprezenta
distanțele dintre și dimensiuniel ficărei urme sau mijloc material de probă, descoperite la fața locului; -
Întocmire la scară, în practică se folosește adesea scara 1:100 - în fapt 1
cm pe schiță echivalând cu 1 m în teren; -
Orientare, pentru o bună înțelegere a schiței aceasta trebueis să fie
orientată în funcție de punctele cardinale; -
Claritate, schița trebuie să conțină doar elemente de inters pentru
anchetă; -
Reprzentarea prin semne convenționale criminalistice;
-
Individualizare, schița se individualizează prin titlu, activitatea ale cărei
rezultate au stat la baza întocmirii, datele de identificare a celui care a întocmit
schița, data întocmirii, scara la care a fost executată, semnăturile marorilor și ale părților, dacă acestea au participat la desfășurarea activității și legenda.
11
Gabriel- Ion Olteanu, Marin Ruiu, Tactică criminalistică , Ed. AIT Laboratories, București, 2009, pa g. 72 17
CAPITOLUL 4
ÎNTRERUPEREA, RELUAREA ȘI REPETAREA CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI Cercetarea la faţa locului12 este o activitate ce presupune o desf ăş urare în timp,impunându-se cu necesitate ca, o dat ă începută, să se desf ăşoare f ără întrerupere, cu o
majoră coerenţă, astfel încât să poată fi obţinut maximul de informaţ ii, în vederea elucidării tuturor împrejurărilor săvârşirii faptei cercetate. Totuşi, pot apare unele situaţii, care să împieteze asupra bunei desf ăşurări a acestei activităţi, f ăcând necesară suspendarea temporar ă şi reluarea ori, dacă se apreciaz ă necesar, chiar repetarea cercetării la faţ a locului.
4.1 Întreruperea și reluarea cercetării la fața locului Întreruperea cercetării la faţa locului are loc în următoarele cazuri: -
lăsarea nopţii, în cazul în care aceasta trebuie făcută neapărat la
lumina zilei; -
începerea unei ploi torenţiale, în cazul cercetării în loc deschis;
-
descoperirea unor surse de pericol (de explozie, de incendiere,
etc.) care impun îndepărtarea lor; -
necesitatea invitării unui specialist ş.a.
La întreruperea cercetării se vor lua măsuri de protejare şi conservare a urmelor, se va
proceda la încuierea şi sigilarea încăperilor (dacă situaţia permite aceasta) iar în continuare se va asigura paza locului faptei pe toată perioada de timp până la reluar e. Cercetarea la faţa locului se va relua de îndată ce cauzele care au determinat întreruperea ei au încetat, continuându- se din sectorul sau punctul în care a fost întreruptă.
Constatările organului de cercetare penală vor fi consemnate într -un singur proces-verbal de cercetare la faţa locului, cu menţionarea exactă a perioadei de întrerupere şi a cauzelor care au determinat-o.
12
Gabriel- Ion Olteanu, Considerații cu privire la tactica efectuării cercetării la fața locului , Ed. AIT Laboratories, București, 2004, pag. 102 18
4.2 Repetarea cercetării la fața locului De regulă, cercetarea la faţa locului se efectuează o singură dată, ocazie cu care se descoperă şi se ridică toate urmele şi se stabilesc împrejurările săvârşirii infracţiunii. Practica organelor de cercetare penală a demonstrat că, uneori se ivesc situaţii în care se impune acestei
repetarea
activităţi:
- prima cercetare s-a efectuat necorespunzător sub aspect calitativ; -
prima cercetare s-a desfăşurat în condiţii neprielnice
(luminozitate sau vizibilitate scăzută); -
când se presupune că, în mod logic la faţa locului trebuiau să se
găsească şi alte urme ori mijloace materiale de probă ,a căror prezenţă nu a fost constată la prima cercetare; -
este necesar ă verificarea unor noi ipoteze.
Repetarea cercetării la faţa locului poate fi făcută de acelaşi poliţist (aceeaşi echipă) ori de către alt poliţist (altă echipă). Constatările rezultate cu ocazia repetării cercetării la faţa locului se consemnează într -un proces-verbal.
19
CAPITOLUL 5 CAZURI PRACTICE
1. Sectia penala, decizia nr.770 din 17 decembrie 2002
PROCES-VERBAL DE CERCETARE LA FATA LOCULUI. LIPSA MARTORILOR ASISTENTI SI NESEMNAREA ACTULUI DE CATRE ACESTIA. CONSECINTE Prin sentinta penala nr.290 din 26 aprilie 2002 Judecatoria Turda l-a achitat pe inculpatul MOC de sub invinuirea comiterii infractiunii de furt calificat prevazuta de art.208 alin.(1), 209 alin.(1) lit.e), i) Cod penal. Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele : La data de 18 septembrie 2001, in jurul orelor 14, partea vatamata ML in calitate de conducator auto si delegat al unitatii SC MIACARM SRL Alba Iulia s-a deplasat in municipiul Turda cu o autospeciala frigorifica pentru a distribui marfa. Partea vatamata avea in cabina o punga din plastic ce continea suma de 15 milioane lei. Dintr-un magazin, victima a observat print-un geam ca un tanar care s-a urcat pe scara vehicolului, si-a introdus mana in interiorul acestuia, sustragand banii. In acel moment, partea vatamata a parasit in fuga magazinul, iar in clipa in care inculpatul a coborat scarile autospecialei,l-a apucat cu mana de pulovar, provocand caderea acestuia. In aceasta situatie, inculpatul a abandonat punga pe care o tinea in mana si a reusit sa-si scoata haina de pe el, parasind in fug locul faptei, victima recuperandu-si paguba. Prin actul de sesizare al instantei s-a retinut ca starea de fapt evidentiata mai sus, se probeaza printre altele si cu procesul-verbal de cercetare la fata locului, raportul de constatare tehnico-stiintifica, procesul-verbal de prezentare pentru recunoastere din grup, declaratiile prartii vatamate si ale inculaptului. Analizand procesul-verbal incheiat la 1 septembrie 2001, prin care s-au ridicat 4 urme papilare de pe margiena interioara a geamului din sticla a autospecialei 20
frigorifice,se poate observa ca in cuprinsul acestuia, nu se consemneaza efectuarea cercetarii la fata locului in prezenta martorilor asistenti, iar daca ei lipsesc , nu se precizeaza de ce nu a fost posibila prezenta acestora. S-a consemant ca cercetarea a inceput la orele 14,30 durand pana la 15,30, efecutandu-se la lumina naturala, pe timp de zi, in centrul municipiului Turda. Judecatoria a apreciat ca in ceea ce priveste prezenta martorilor asistenti, stabilita de art.92 Cod procedura penala, ea nu reprezinta o obligatie sanctionata cu nulitatea absoluta a actului, cauzele acesteia fiind expres reglementate de art.197 Cod procedura penala. Lipsa martorilor asistenti insa, este sanctionata cu nulitate relativa atunci cand se cere prezenta acestora si nu se respecta aceasta cerinta a legii. Nulitatea relativa a procesului ?verbal de cercetare la fata locului a fost invocata in termenul prevazut de lege de catre aparatorul inculpatului in temeiul art.197 alin.ultim Cod procedura penala. In speta de fata, Judecatoria Turda a apreciat ca nu se contesta valoarea stiintifica a expertizei dactiloscopice, ca act ulterior procesului-verbal de cercetare la fata locului, dar, nu se poate stabili cu certitudine ca urmele papilare au fost ridicate in timpul acelei cercetari la fata locului. Prin urmare, raportul de constatare tehnico-stiintifica ca proba certa, nu a putut fi coroborat cu nici o alta proba sigura de vinovatie din dosar. Aceasta, cu atat mai mult cu cat prin insasi actul de sesizare s-a stabilit ca inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptei si a negat tot timpul ca el ar fi autorul. Recunoasterea inculpatului din grup, de catre partea vatamata, nu a fost posibila, intrucat acesta nu a reusit sa-l vada la fata si nici nu-l cunostea anterior acestei intamplari. De asemenea, a fost imposibila identificarea inculpatului si de catre martora MC, casiera, in magazinul in care se afla victima, in momentul furtului, intrucat nici ea nu a avut posibilitatea de a vedea fizionomia inculpatului. Solutia Judecatoriei Truda a fost atacata cu apel si apoi cu recurs de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Turda, cai de atac respinse ca nefondate, de catre Tribunalul si Curtea de Apel Cluj. Art.92 din Codul de procedura penala stabileste ca atunci cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti, numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi. De asemenea, art.129 alin.(2) Cod 21
procedura penala, statueaza ca organul de urmarire penala efectueaza cercetarea la fata locului prezenta martorilor asistenti, afara de cazul cand aceasta nu este posibila. 2. Într-o situație asemănătoare s-a aflat numita M.M.dintr-un sat bihorean. Astfel, la data de 03.08.2006, în jurulorelor 11,00, Postul de Poli]ie Giri[u de Cri[a fost sesizat cuprivire la faptul c= sus-numita, \n vârst= de 70 ani, din satulToboliu, nr.59 , a fost g=sit= de o vecin= \n gr=din=, ucis= cubestialitate.S-a format o echip= operativ= complex= compus= din:procurorul criminalist FLORIAN DEMIAN, comisar-[efCANTEMIR URSU}A- prim adjunct al [efului I.P.J.Bihor,comisar GHEORGHE LAZA [i al]i ofi]eri speciali[ti din cadrulServiciului de investiga]ii criminale, comisar-[ef MIH+I}+TE{AN, subcomisar RADU TE{AN [i al]i lucr=tori din cadrulServiciului criminalistic, precum [i lucr=tori din cadrul Birouluide Poli]ie Rural=, care s-au deplasat urgent la fa]a locului.Tabloul general al locului faptei, din punct de vederecriminalistic, era simplu, \ns= deosebit de \ngrozitor: victimase afla \n pozi]ie de decubit dorsal(culcat= pe spate), pe ofâ[ie cu iarb=, la limita dintre gr=dina acesteia [i gr=dinaimobilului \nvecinat, capul fiind sec]ionat [i a[ezat \nprelungirea corpului(foto 1-3), iar lâng= picioare se eviden]iao balt= de sânge [i un batic(foto 4) ; \n apropiere au fostg=site o sap= [i un sac \n care se g=sea ceap= (foto 5). |n urma constat=rilor efectuate, dup= efectuareacercet=rii la fa]a locului, a necropsiei cadavrului [i ainvestiga]iilor primare, au rezultat urm=toarele aspecte: \n seara zilei de 02.08.2006, \n jurul orelor 21,30,victima a fost v=zut= \n fa]a locuin]ei de c=tre vecina [iprietena sa M.A., \n timp ce-[i \ntâmpina vaca sosit= cu ciurdade la p=[une iar, \n diminea]a zilei de 03.08.2006, \n jurulorelor 10,00 vecina a venit la victim= constatând c= u[a de laintrarea \n curte era \nchis=, dar neasigurat=; a strigat-o penume, dar nu i-a r=spuns nimeni, motiv pentru care s-adeplasat \n gr=din=, unde a g=sit-o \n pozi]ia descris= maisus, iar dup= ce [i-a revenit din [ocul provocat de imaginea macabr=, a sesizat telefonic postul de poli]ie; \n urm= cu circa 3 s=pt=mâni vecina victimei aasistat involuntar la o discu]ie aprins= \ntre aceasta [i numitulM.T. (un cons=tean de 59 ani care, dup= moartea so]uluivictimei, o ajuta la diverse munci \n gospod=rie) repro[ându-ifaptul c= a vândut 22
calul [i c=ru]a, f=r= a-l consulta [i pe el; cuprilejul acestei discu]ii a amenin]at-o
tran[ant c= “o vatermina”; la locul faptei s-a folosit [i câinele de urm=rire, urmade miros fiind luat= de pe iarba din apropierea cadavrului;traseul parcurs de acesta a fost direct, prin gr=dinile \nvecinate, pân= la gardul dinspre uli]a al=turat=, \n apropierede locuin]a numitului M.T.; \nc=perile locuin]ei [i anexele nu prezentau aspectede deranj sau r=v=[eal= [i nu s-a constatat lipsa unor bunuriori valori, motiv pentru care s-a concluzionat c= locul g=siriicadavrului era de fapt [i locul comiterii faptei, iar mobilul nuputea fi altul decât r=zbunarea; din examenul medico-legal rezult= c= moarteavictimei s-a datorat [ocului hipovolemic, survenit \n contextulunei hemoragii externe masive, consecin]a unei pl=gi t=iate,cu depensarea extremit=]ii cefalice la nivel cerebral [isec]ionarea pachetelor vasculo-nervoase adiacente regiunii; aspectul franjurat al marginii t=ieturii [i urmele-form=de tatonare eviden]iate pe corp \n jurul acesteia (foto 6)denot= c= pentru sec]ionare s-ar fi putut folosi o secer= bineascu]it=.Cu acordul judec=torului, s-a procedat la efectuareaunei perchezi]ii la domiciliul numitului M.T., fiind ridicate uneleobiecte de \mbr=c=minte [i \nc=l]=minte care au fostexaminate criminalistic [i apoi tratate cu o solu]ie apoas= deluminol [i testate cu reactivul Hemophan, constatându-se c=unele dintre aceste obiecte prezentau urme de sânge. S-auridicat probe biologice de sânge de la victim= [i suspect ,materialele fiind \naintate la Institutul de Criminalistic=Bucure[ti pentru examinare [i stabilirea profilelor ADN.Pe baza primelor probe administrate \n cauz= , avându-se \n vedere pericolul deosebit pe care l-ar avea l=sarea \nstare de libertate a numitului M.T., s-a dispus arestareaacestuia, prin \ncheiere.Inculpatul a fost supus unei expertize psihiatrice,rezultând c= nu sufer= de boal= psihic=, iar discern=mântuleste p=strat. Totodat= a fost supus [i testului Poligraf,rezultând modific=ri psiho-fiziologice semnificativ reactivit=]iiemo]ionale, care conduc la concluzia prezen]ei detec]ieicomportamentului simulat al subiectului.Din raportul de expertiz= biocriminalistic= \ntocmit arezultat c= pe cizma din cauciuc, ridicat= de la 23
numitul M.T., se g=seau microurme de sânge uman cu profil genetic identiccelor din probele de sânge ridicate de la cadavrul victimeiM.M. Aceast= concluzie i-a fost prezentat= inculpatului M.T.Fiind \ntrebat cum \[i explic= prezen]a urmelor de sânge de lavictim= pe cizma sa, acesta a declarat c= nu-[i poate daseama de unde proveneau, \ntrucât el nu a comis fapta.Inculpatul M.T. a fost trimis \n judecat=, \ns= [i \nprezent acesta neag= cu vehemen]= comiterea omorului.Analizând comportamentul inculpatului pe timpulefectu=rii perchezi]ie i, al audierilor [i “antecedentele comportamentului social al acestuia, consider c=, de[i dinpunct de vedere psihic, nu sufer= de vreo boal= [i arediscern=mântul p=strat, fapta a fost probabil comis= pe fondulunei crize temporare de psihonevroz= obsesional=,declan[at= \n momentul când a v=zut victima singur= \ngr=din=, pe fondul abandon=rii “luptei” cu “obsesia” sa(pierderea principalei sale surse de venit: calul [i c=ru]avictimei, pe care le folosea cea mai mare parte a timpuluipentru satisfacerea nevoilor proprii).z a timpuluipentru
24
satisfacerea nevoilor proprii).
25
Primelem=suripecarele-auluatoameniilegiiaufost: • delimitarea câmpului infrac]ional; • asigurarea pazei locului faptei; • comunicarea evenimentului la Dispeceratul I.P.J. Ia[i \n vederea constituirii echipei complexe de cercetare; • comunicarea activit=]ilor de scotocire a zonei unde a fost g=sit= victima. Laodistan]=decirca30metrideloculundeseaflacadavrul,pemalulalbieiunuipârâu,afostdes coperit=ogeant=dedam=\ncareseaflauobiectelepersonalealevictimei,recunoscutedeme mbriifamilieiTudorachi.Investigarealoculuifapteidec=treechipacomplex=a \nceput\nzi uade28august,\ncondi]iideluminozitatenatural=,ocaziecucaresauconstatat,\nprincipal,urm=toarele: Victimaafoststrangulat=cubaretasutienului,iarobiecteledevestimenta]ieeraudeterioratep rinrupere; Pemânadreapt=avictimei,criminali[tiiauridicatdou=firedep=r,\nlungimede1,5,respectiv 2cm,urmânds=fieexaminate\nlaborator; |napropiereacadavruluisaug=sit,dispersa]i,cerceiidinplastic,apar]inândvictimei,unuldintreeifiindrupt; |ncanal,laodistan]=de5metridecadavru,seaflaupapuciitipsabo]iaivictimei.Datorit=preci pita]iilorc=zute\nintervaluldetimpdintredataprobabil=acomiteriifaptei[idatag=siriicada vrului,nuaufostdescoperitealteurmesaumijloace materialedeprob=cares=poat=fifolosite\nactivit=]iledeidentificareaf=ptuitorului.Celec onstatatelafa]aloculuiaufostfotografiate[i \nregistratepecaset=videodec=trecriminali[ti( fig.1-7) Probatoriuconfirm=faptele |nurmacercet=riiloculuifaptei[iaconcluziilormedicolegale,procurorulcriminalist[iechipadepoli]i[tidincadrulServiciuluiinvestiga]iicriminale (condus=desubcomisarulGeorgeGrumezea)au\ntocmitunplancuactivit=]ilecetrebuiauc ontinuate,\nvedereaidentific=riiautorului(autorilor).|ncon]inutulplanuluisauprev=zuturm=toareleipoteze: faptaafostcomis=depersoanecunoscutedevictim=anteriorc=s=toriei; faptaafosts=vâr[it=depersoanecercetatepentrucomitereadeinfrac]iuniprivitoarelavia]ase xual=; faptaafostcomis=depersoanecares-au\ntâlnitocazionalcuvictima
26
27
28
CONCLUZII
29
