1. DEFINIŢIE. CARACTERISTICI. CARACTERISTICI. Potrivit art. 1 lit. p din Legea Dialogului Social nr. 62/ 2011, 2011, conflictul colectiv de muncă muncă este acel conflict conflict de muncă muncă "ce intervin intervinee ntre anga!a anga!ați și anga!ator anga!atorii care are ca oiect oiect ncepe nceperea rea,, desfă desfășurarea urarea sau nc#ei nc#eiere ereaa negoci negocieri erilor lor privi privind nd contr contract actele ele sau acordurile colective de muncă". $onflict $onflictele ele n n discu discuție sunt reglement reglementate ate ca un un drept drept al anga!a anga!a ților ilor %art. %art. 1&6 din Legea nr. 62/ 2011', ele put(nd avea loc pentru apărarea " intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social" ale acestora %art 1&)'. 1 *nteresel *ntereselee menționate ionate sunt sunt consec consecin ința dreptu drepturil rilor or fundame fundament ntale ale ale salari salariaa ților ilor și anume+ anume+ dreptul dreptul la mu muncă ncă,, dreptul la salariu,dreptul salariu,dreptul la odi#nă, dreptul la asociere n sindicate, sindicate, dreptul la condi ții de muncă corespunătoare, dreptul la asigurări sociale sau securitate socială. -tunci c(nd aceste drepturi sunt sunt nesocotite, nesocotite, pot fi apărate apărate prin declan șarea unor conflicte conflicte colective de muncă, inclusiv a grevei. $onflict $onflictele ele la care ne ne referim referim sunt sunt colective colective ntru ntruc(t c(t privesc privesc o colecti colectivitat vitatee de anga!a anga!ați % salaria salariați sau func funcționari ionari pulici pulici,, inclusiv inclusiv cu statut statut special' special' și un anga!at anga!ator, or, după ca, o colectivitate de anga!atori. Sunt de muncă deoarece au legătură cu negocierea contractelor/ acordurilor colective de muncă.
2. SITUAŢIILE ÎN CARE POT FI DECLANŞATE CONFLICTELE COLECTIVE DE MUNCĂ Sunt stailite de art. 161 din Legea 62/ 2011 și anume+ a'
-nga -n ga!a !ato toru rull sau sau org organ ani iaa ția pat patro rona nală lă ref refu uăă să nce nceap apăă nego negoci cier erea ea unu unuii cont contra ract ct
sau acord colectiv colectiv de muncă, muncă, n condițiile n care nu are nc#eiat un astfel astfel de acord sau contract cu cel anterior nc#eiat '
-nga!atorul sau organiația patronală nu acceptă formulările revendicate de
anga anga!a !ați Art. 231 din Codul muncii prevede că " prin confictele de muncă se înțelege confictele dintre salariați și angajatori privind interesele cu caracter economic, proesional sau social ori drepturile re!ultate din desășurarea raporturilor de muncă".
1
1
c'
Păr Părțile ile nu a!un a!ungg la la o nțeleg eleger eree pri privi vind nd nc# nc#ei eier erea ea unu unuii con contr trac actt sau sau acor acordd col colec ecti tivv
de muncă p(nă la data stailită de comun acord pentru finaliarea negocierilor Privind prima prima situa ție, treuie avute n vedere vedere 2 ipotee +
nive nivelu lull la la car caree urm urmea eaă ă să să ai aiăă loc loc nego negoci cier erea ea și dac dacăă ace aceas asta ta este este oli oliga gato tori riee sau sau
facultativă
dacă dacă nu eis eistă tă,, ori ori dacă dacă eis eistă tă nc# nc#ei eiat at un cont contra ract ct// aco acord rd cole colect ctiv iv de mu munc ncă. ă. n legătură legătură cu prim primaa ipoteă, ipoteă, dacă negociere negociereaa este este olig oligator atorie ie % doar la nivel nivelul ul
unit unităăților ilor cu pest pestee 20 de anga anga!a !ați', i', ini ini țiati iativa va decl declan anșării ării ei, apar aparține ine anga anga!a !ato toru rulu luii sau sau organia organiației patronale. patronale. Dacă nu se manifestă manifestă o atare inițiativă, iativă, organia organiația sindicală sindicală repreent repreentativ ativăă sau repreent repreentan anții anga!aților pot formula formula o cerere cerere scrisă scrisă partenerul partenerului ui social av(nd ca oiect soli solici cita tare reaa de nce ncepe pere re a nego negoci cier erii ii %art %art.. 12 12 din din Lege Legeaa Dial Dialog ogul ului ui Soci Social al'. '.Da Dacă că anga!atorul sau organia organiația patronală patronală refuă solicitarea solicitarea scrisă, scrisă, poate fi declanșat conflictul conflictul colectiv de muncă. La nivelu niveluri rile le super superioa ioare re unită unității % al grupur grupurilo ilorr de unită unită ți și secto sectoare arelo lorr de activitate activitate', ', precum precum și n caul caul unită unităților cu cel cel mult mult 20 de salaria salariați, negociere negociereaa nu este oligato oligatorie. rie. Dar, deducem, deducem, dacă sindicatul sindicatul repreentat repreentativ iv sau repreent repreentan an ții anga!a ților formuleaă cerere scrisă de ncepere a negocierii adresată celeilalte părți, iar aceasta nui dă curs, se poate declan declanșa, de asemenea, conflictul conflictul colectiv colectiv de muncă. muncă. n ipotea n care nu eistă contract/ acord colectiv de muncă nc#eiat ntre păr ți, solicitarea de ncepere a negocierii poate fi formulată n orice moment. Dar, dacă estă o atare conven convenție, conflictu conflictull poate fi declan declanșat numai după după ncetarea ncetarea acesteia. acesteia. Se prevede astfel astfel că " pe durata durata valailită valailității unui contract contract sau acord acord colectiv colectiv de muncă anga!a anga!a ții nu pot declanșa conflict colectiv de de muncă."%art. 163'. Privind cea dea doua situa situație, "const(nd n neacceptarea revendicărilor revendicărilor formulate formulate de anga!ați", se impune preciat că aceste aceste revendicări sunt n n realitate propuneri propuneri de claue formulate n numele numele anga!a anga!aților. -ceste "revendicări", evident, treuie să aiă o motivație legală și să se refere la " condi condițiile iile de muncă, muncă, salar salaria iarea, rea, prec precum um și la alte alte dreptur drepturii și oliga oligații ce decur decurgg din 2
raporturile de muncă" %art. 22 alin. 1 $odul muncii '. De altfel, conform art. 142 alin. 1 Din Legea nr. 62/2011 "clauele contractelor colective de muncă pot staili drepturi și oligații numai n limitele și n condi țiile prevăute de lege." Pentru a fi declanșat conflictul colectiv de muncă n ultima situa ție, este necesar ca negocierile să nu se finaliee p(nă la termenul pe care tot ele, părțile, lau stailit. ntradevăr, potrivit legii, " durata negocierii colective nu poate depă și 60 de ile calendaristice", dar această durată poate fi mărită prin acordul păr ților %art.12 alin &'. Desigur că ma!orarea nu este limitată, răm(n(nd la latitudinea eclusivă a celor două părți , dar orice prelungire este inutilă dacă eistă nen țelegeri esen țiale ce impiedică nc#eierea contractului/ acordului colectiv de muncă. Se mai impune preciat că " nu pot constitui oiect al conflictelor colective de muncă revendicările anga!aților pentru a căror reolvare este necesară adoptarea unei legi sau a unui act normativ" %art. 1&5'.
3.REPREZENTAREA ANGAJAŢILOR ÎN CONFLICTELE COLECTIVE DE MUNCĂ Din art. 1& și art. 160 ale Legii dialogului social nr. 62/ 2011, reultă că anga!a ții sunt repreentați n conflictele de muncă, după ca, de+
sindicatele repreentative din unitate, sau de la nivelul superior acestora %federa ții
sau confederații sindicale'
repreentanții anga!aților, desemnați săi repreinte la negocieri ori, după ca, care
participă la aceste negocieri.
4
4. SESIZAREA ANGAJATORULUI SAU ORGANIZAŢIEI PATRONALE $onform art. 162 din Legea dialogului social, n caul n care eistă premisele declanșării unui conflict colectiv de muncă, organiațiile sindicale repreentative sau repreentanții anga!aților, după ca, vor sesia n scris anga!atorul, respectiv organia ția patronală, despre această situație, preci(nd revendicările salaria ților, motivarea precum și
propunerile de solu ționare. -nga!atorul este oligat să primească și să nregistree
sesiarea astfel formulată. $erința legii se consideră ndeplinită și n caul n care revendicările, motivarea și propunerile de soluționare sunt eprimate de sindicatul repreentativ sau de către repreentanții aleși ai anga!aților cu ocaia nt(lnirii cu repreentații anga!atorului sau ai organiației patronale dacă discuțiile purtate au fost consemnate ntrun procesveral. Destinatarul sesiării are oligația să răspundă n scris, n termen de două ile lucrătoare de la primirea sesiării, cu preciarea punctului de vedere pentru fiecare din revendicările formulate. n situația n care nu se răspunde la toate revendicările sau, deși se răspunde, sindicatele sau repreentanții salariaților, după ca, nu sunt de acord cu punctul de vedere preciat, conflictul colectiv de muncă se poate declanșa %art. 164'.
5.ÎNREGISTRAREA CONFLICTULUI COLECTIV DE MUNCĂ n conformitate cu articolul 16& din Legea dialogului social, conflictul se declanșeaă numai după nregistrarea prealailă a acestuia, la nivelul de unitate, la nivel de grup de unități și la nivelul sectorului de activitate. otificarea este multiplă la nivelul+
grupului de unită ți, deoarece treuie naintată fiecărei unități, memră a grupului,
precum și organiației patronale constituită la acest nivel
3
sectorului de activitate, ntruc(t notificarea treuie naintată fiecărei unită ți n care
eistă memrii ai aceleiași organiații sindicale, precum și organiațiilor patronale corespondente. Destinatarul sesiării este, a șadar, diferit+
*nspectoratul teritorial de
muncă n cadrul conflictului declan șat la nivelul
unităților
7inisterul 7uncii, 8amiliei și Protecției Sociale, n caul conflictelor declanșate
la nivelurile superioare.
6. CONCILIEREA $oncilierea este oligatorie n temeiul art. 16) alin. %1' din Legea dialogului social nr. 62/ 2011. Sesiarea n scopul concilierii prevede art. 166 din acela și act normativ se formuleaă n scris și va cuprinde n mod oligatoriu următoarele men țiuni+ a' -nga!atorul sau organia ția patronală, cu indicarea sediului și a datelor de contact ale acestora ' 9iectul conflictului colectiv de muncă și motivarea acestuia c' Dovada ndeplinirii cerințelor legale privind+ situa ția de declan șare a conflictului %art. 161', sesiarea partenerului social %art. 162' răspunsul acestuia la revendicările formulate %art.164' d' Desemnarea nominală a persoanelor delegate să repreinte la conciliere organiația sindicală repreentativă sau după ca, repreentanții anga!aților. Delegația va fi formată din 2& persoane mputernicite n scris să participe la conciliere. Din această delegație pot face parte și repreentanți ai federației sau confederației la care organiația sindicală este afiliată. Poate fi ales delegat, persoana care+
&
a' -re capacitate deplină de eercițiu ' :ste anga!at al unității sau repreintă federația ori confederația sindicală repreentativă la care organiația sindicală care a declanșat conflictul de muncă, este afiliată. %art.16' Similar
și
anga!atorul sau organiația patronală desemneaă printro
mputernicire scrisă o delegație compusă din 2& persoane care să participe la conciliere %art 150'. După nregistrarea sesiării, n termen de 4 ile lucrătoare, organul competent %*nspectoratul ;eritorial de 7uncă, după ca 7inisterul 7uncii, 8amiliei și Protec ției Sociale' și desemneaă delegatul care să participe la conciliere și convoacă părțile ntr un termen care nu poate depăși 5 ile lucrătoare de la data desemnării delegatului %art. 16) alin 2, 4'. Participarea celor trei părți conciliere dă satisfacții principiului tripartismului, a dialogului social tripartit % desfă șurat ntre sindicate sau organia ții sindicale, anga!atori sau organiații patronale și autoritățile administra ției pulice' 2. 7isiunea delegatului autorității pulice este aceea de a stărui ca părț ile să acț ioneze pentru a realiza concilierea3și
stingerea conflictului de muncă. -șadar, acesta
nu este un !udecător care să #otărască solu ționarea conflictului. :l are doar competen ța de a ndruma partenerii sociali cu privire la corectitudinea aplicării dispoi țiilor legale ce sunt puse n discuție, precum și cu privire la modalită țile ce eistă și care pot fi folosite, pentru ca, n cele din urma, să ncetee conflictul de muncă declanșat3. Susținerile părților și reultatul deaterilor se consemneaă ntrun procesveral semnat de participanți. n caul n care, n urma deaterilor, se a!unge la un acord cu privire la soluționarea revendicărilor formulate, conflictul se consideră nc#eiat.%art. 152' -tunci c(nd acordul este numai parțial n procesulveral se vor consemna revendicările asupra cărora acesta sa realiat și cele rămase nesoluționate, mpreună cu punctele de vedere ale fiecărei părți %art 154'. Art. 1 lit. d din egea #ialogului social nr. $2% 2&11 Art. 1'1 alin. 1 din egea #ialogului (ocial nr. $2% 2&11 ) A se vedea și * +on raian -teănescu, Tratat teoretic și practic de dreptul muncii, p.822; Aleandru At/anasiu, uminița #ima, op.cit., p.324 2 3
6
. MEDIEREA *nstituția medierii n conflictele de muncă a fost introdusă n legisla ția rom(nească prin legea nr. 16)/ 1 privind solu ționarea conflictelor de muncă. De și recunoscută pe plan legislativ ncă din 1 medierea a repreentat n tot acest timp, de la adoptarea ei și p(nă n preent, mai degraă o modalitate teoretică de solu ționare a conflictelor, neconstat(nduse n practică eisten ța unui interes pentru utiliarea acesteia de către părțile aflate n conflict. n preent prin adoptarea Legii 62/ 2011 a dialogului social, care repreintă dreptul comun n materia medierii, prin arogarea Legii 16)/ 1 se are n vedere sporirea crediilității și importanței medierii prin nfiin țarea 9ficiului de 7ediere și -ritra! al conflictelor colective de muncă de pe l(ngă 7inisterul muncii, 8amiliei și Protecției Sociale. n cadrul acestui 9ficiu urmeaă a funcționa corpul de mediatori și corpul de aritrii ai conflictelor colective de muncă, spre deoseire de reglementarea anterioară n care mediatorii erau aleși de comun acord de către părțile n conflict, dintre persoanele care aveau calitatea de mediator. -pelarea la mediere repreintă n continuare o variantă opțională a părților aflate n conflict care pot #otăr ini țierea procedurii după parcurgerea concilierii organiate de 7inisterul 7uncii, 8amiliei și Protecției Sociale. -șadar, medierea repreintă doar o opțiune de soluționare a conflictelor colective de muncă la discre ția părților, n vreme ce concilierea este o procedură oligatorie care treuie parcursă de părți. 7edierea devine oligatorie n caul n care părțile aflate n conflict, de comun acord, au decis acest lucru nainte de declanșarea grevei sau pe parcursul acesteia. :ste important de suliniat că pe durata soluționării conflictelor de muncă care au fost supuse medierii sau aritra!ului, anga!a ții nu pot declan șa grevă sau dacă greva a fost declanșată, aceasta se suspendă.
5
n condițiile n care părțile aflate n conflict au apelat la procedura medierii, soluția pronunțată de 9ficiul de 7ediere și -ritra! este oligatorie pentru acestea, devenind eecutorie n momentul pronun țării. n ceea ce privește conflictele de muncă, actuala reglementare nu mai reține diferența dintre conflicte de interese și conflicte de drepturi, precum Legea nr. 16)/ 1, utili(nd noțiunea de conflict colectiv de muncă. -stfel oiectul medierii l constituie un conflict intervenit ntre anga!ați și anga!atori, ce are ca oiect nceperea, desfă șurarea sau nc#eierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă, n următoarele cauri+
-nga!atorul sau organia ția patronală refuă să nceapă negocierea unui contract
colectiv de muncă
-nga!atorul sau organiația patronală nu acceptă revendicările formulate de
anga!ați
Părțile nu a!ung la o nțelegere privind nc#eierea unui contract colectiv de muncă
p(nă la data stailită de comun acord pentru finaliarea negocierilor. -ctul normativ special n materie este Legea nr. 12/ 2006 privind medierea și organiarea profesiei de mediator &, care prevede posibilitatea medierii și a conflictelor de drepturi %art.54 alin.2'. 6 Potrivit art. 1 din Legea nr. 12/ 2006 "7edierea repreintă o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiailă, cu a!utorul unei ter țe persoane specialiate n calitatea de mediator, n condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și av(nd lierul consimțăm(nt al părților." ulicată în . 4. al 5om6niei partea +, nr. 731 din 22 mai 2&&$, modi8cată ulterior inclusiv prin egea nr. 3'&% 2&&9 și 4.: nr 13% 2&1& pentru modi8carea și completarea unor acte normative în domeniul justiției în vederea transpunerii #irectivei 2&&$%123% C; a arlamentului ;uropean si a Consiliului din 12 decemrie 2&&$ privind serviciile în cadrul pieței interne
33= 0
)
Prin urmare, este reglementată o nouă modalitate de soluționare a conflictelor %litigiilor' de muncă, pe l(ngă cea ce presupune interven ția instan țelor !udecătore ști. Dar, medierea nu este oligatorie, ci facultativă păr țile treuie să consimtă la soluționarea conflictului pe cale amiailă. u este deci, suficientă voin ța uneia dintre păr ți. 7edierea nu eclude sesiarea instanțelor !udecătorești.
!. AR"ITRAJUL
și
Protec ției
Sociale.*nițiativa poate să aparțină oricăreia dintre părți. Sa consacrat, astfel, aritra!ul facultativ, posiil pe ntreaga durată a unui conflict colectiv de muncă. 8ormularea art.15 alin.1, potrivit căruia pe ntreaga durată a conflictului colectiv de muncă se poate #otăr prin consens recurgerea la aritra!, nu treuie n țeleasă n sensul că aritra!ul ar fi posiil și naintea concilierii. ncercarea de conciliere, ca faă a conflictului colectiv de muncă, este o faă primă și oligatorie, potrivit legii. Deci, se poate apela la aritra! numai după e șecul concilierii%și eventual al medierii'. ;răsătura caracteristică esențială, din punct de vedere !uridic, n materie de aritra!, o constituie faptul că #otăr(rile pronun țate de 9ficiul de 7ediere și -ritra! al $onflictelor colective de muncă de pe l(ngă 7inisterul 7uncii, 8amiliei și Protecției Sociale sunt oligatorii pentru părți, ele determină ncetarea conflictului colectiv de Aritrajul poate interveni și în timpul desășurării grevei, dacă aceasta a durat mai mult de 2& de !ile. '
10
muncă și completeaă contractul colectiv de muncă. 9ficiile de aritra! se compun dintr un număr de 3& de aritri pentru fiecare oficiu = c(te 1& propu și de fiecare din partenerii sociali și c(te 1& propuși de 7inisterul 7uncii 8amilie și Protec ției Sociale, autoriați pe o
perioadă de & ani, dintre persoanele care ndeplinesc condi țiile prevăute de
#. GREVA $uv(ntul grevă derivă de la latinescul "grava", care desemna terenul de la malul mării. Prin etensie, cuv(ntul a devenit numele unei pie țe din Paris, situată pe malul Senei. Piața grevei, %devenită ai Place d>?otel de @ille' va da numele său unor mișcări revendicative. -ici se reuneau cei aflați n căutarea unui loc de muncă, aștept(nd oferte sau cei care solicitau condiții mai une de lucru. Sensul actual al cuv(ntului a apărut ntre anii 1)3& și 1)3), av(nd semnificația refuului de a muncii . $onform practicii !udiciare și doctrinei !uridice francee 10 greva constituie orice încetare colectivă ș i concertată a muncii în vederea satisfacerii unor revendicări profesionale.
:a este epresia eistenței unui conflict colectiv de muncă, dar nu se
confundă cu acesta, ci este doar o modalitate a sa. Areva este definită și de legiuitorul rom(n. -stfel, conform art.243, alin 1 din $odul muncii, "greva repreintă ncetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați". -rt. 1)1 din Legea dialogului social prevede că "prin grevă se n țelege orice formă de ncetare colectivă și voluntară a lucrului ntro unitate". $u toate că acest act normativ se referă doar la "unitate", caracteristicile grevei sunt aceleași și la nivelurile superioare acesteia grupuri de unită ți, ramuri de activitate și la nivel na țional %greva generală'. Art.0 alin.1 din ?otăr6rea privind în8ințarea 48ciului de ediere și Aritraj a confictelor colective de muncă de pe l6ngă inisterul uncii @amiliei și rotecției (ociale 9 arc oreau, La greve, ;conomica, aris, 1997, p. 11. 1& ean alissier, :illes Au!ero, ;mmanuel #ocBes, Droit du travail, 20 edition #allo!, aris, 2&1&, p.1309. 7
11
Deși dreptul la grevă este de esență individuală, deoarece aparține fiecărui lucrător,eercitarea acestuia %deci oprirea lucrului' nu este posiilă dec(t n colectiv. Declararea grevei treuie să ndeplinească adeiunea numărului necesar de lucrători pentru a #otăr ncetarea colectivă a lucrului ntreruperea efectivă a acestuia.;otodată, dacă această condiție nu mai este ndeplinită, ca urmare a renunțării la grevă a unor participanți, ntreruperea lucrului treuie să ncetee, adică se impune să fie reluat. Sa decis, pe ună dreptate că o "grevă a foamei" declanșată de un salariat care ncepe astfel lucrul, nu constituie o grevă n sensul legii ci este asimilată unei aateri grave de la normele regulamentului intern 11. ;ot astfel,nu constituie grevă fapta unui solist vocal care a c(ntat n concert purt(nd pe ra ț o anderolă ală12. ncetarea lucrului este voluntară ntruc(t este consecința voinței liere a participanților la grevă. u este nevoie de vreo autoriare prealailă administrativă a unui organ de stat, cu at(t mai mult a unui acord din partea anga!atorului și nici nu este posiilă intervenția unor terți pentru mpiedicarea unei ac țiuni greviste. Potrivit art. 1)3 din Legea dialogului social " grevele pot fi de avertisment, de solidaritate și propriuise". Areva de avertisment este reglementată de art. 1)& din legea 62/ 2011 potrivit căruia "greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de 2 ore, dacă se face cu ncetarea lucrului, și treuie n toate caurile să preceadă cu cel puțin 2 ile lucrătoare greva propriuisă". Din acest tet reultă c(teva concluii+ și
greva de avertisment cunoa ște două modalități+ una presupune ncetarea colectivă voluntară a lucrului,dar pe o durată de cel mult 2 ore, cealaltă, această grevă se
desfășoară fără ncetarea grevei Curtea de Apel Constanța, secția civilă, pentru cau!e privind confictele de muncă și asigurări sociale, dec. r.207%C% 2&&',în "dreptul" nr. )% 2&&7, p. 290. Dn speță, salariatul a lipsit de la program nemotivat 12 !ile, 8ind în grevă a oamei ca ormă de protest ață de modul de alegere a liderului de sindicat. 12 Curte de Apel +ași, secția litigii de muncă și asigurări sociale dec.nr. $)&%2&&7
12
n amele situații, greva propriu isă nu poate fi declan șată dec(t după cel pu țin 2
ile lucrătoare după greva de avertisment. :ste vora de un termen minim a șadar, greva ar#etip poate fi declarată legal și după 4 sau 3 ile etc. Areva de avertisment așa cum este denumirea are rolul de a avertia anga!atorul+ dacă nu va satisface revendicările lucrătorilor va fi declanșată greva propriu isă. $#iar și atunci c(nd greva de avertisment de desfășoară fără ncetarea colectivă și voluntară a lucrului, anga!atorul treuie n știin țat. Areva de solidaritate este reglementată de art. 1)6 din Legea dialogului social n scopul sus ținerii revendicărilor formulate de anga!a ții altor unită ți apar țin(nd aceluia și grup de unități sau sector de activitate. -stfel, cei care declanșeaă greva de solidaritate nu au revendicări proprii fa ță de anga!atorul lor, dar devin solidari cu cei care se află n grevă pentru soluționarea propriilor revendicări.
14
Areva politică -rt. 10 alin. 2 din legea 62/ 2011 dispune că greva nu poate urmări realiarea unor scopuri politice. Prin urmare, o grevă care urmărește astfel de scopuri este ilegală. Soluția legiuitorului este firească, av(nd n vedere ra țiunea reglementării grevei+ satisfacerea intereselor profesionale, economice și sociale ale lucrătorilor, iar aceste interese sunt legate de negocierea contractului %acordului ' colectiv de muncă și n raportul !uridic privind greva sunt implica ți numai anga!a ții și anga!atorii nu și statul sau partidele politice etc. ntro grevă politică, anga!a ții ac ționeaă ca cetățeni, nu n calitate de lucrători. n plus, sindicatele nu sunt constituite n scopul apărării intereselor politice ale memrilor lor %art.213, alin 1 $odul muncii', iar ele sunt independente fa ță de autoritățile pulice și de partidele politice %art. 2, alin 1, Legea nr. 62/ 2011'. ;otodată nu eistă nicio rațiune ca un anga!ator să suporte o oprire colectivă a lucrului, cu pierderile inerente ale acesteia fără ca lui greviști săi impute vreo atitudine contrară lor. 9 grevă pur politică este posiilă doar teoretic. n realitate, sunt nt(lnite greve av(nd scopuri cominate, profesionale și politice uneori măsurile politice afecteaă interesele profesionale ale salariaților, ceea ce !ustifică, cu ocaia grevelor și invocarea unor revendicări politice.
Declararea grevei Pentru declararea grevei, legea impune ndeplinirea mai multor condi ții. -stfel, potrivit art 1)2 din Legea dialogului social greva poate fi declarată numai dacă n prealail+
au fost epuiate posiilită țile de solu ționare a conflictului colectiv de muncă prin
procedurile oligatorii
este vora de conciliere, precum și dacă părțile au convenit de mediere și aritra!
a fost desfășurată greva de avertisment
momentul declanșării grevei a fost adus la cunoștin ță anga!atorilor de către
organiatori, cu cel puțin 2 ile lucrătoare nainte.
13
Pentru ca o grevă să fie legală este necesar ca nențelegerile ce formeaă oiectul conflictului de muncă să privească aspecte ce țin de negocierea colectivă, de ceea ce părțile pot staili mpreună. Areva este ilegală, dacă se declanșeaă pentru negocierea unor elemente interise de lege, ori dacă privește prerogative ale anga!atorului epres conferite de legiuitor sau dacă este vora de interese culturale sau sportive ale salariaților.1& ?otăr(rea de declarare a grevei. -rt. 1)4 din Legea nr. 62/ 2011, insituie o nouă condiție alături de cele prevăute la art. 1)2, pentru declanșarea grevei+ adoptarea unei hotărâri în acest sens.16
n caul n care #otăr(rea se ia de către organiațiile sindicale repreentative participante la conflictul de interese, este necesar acordul a cel pu țin !umătate din numărul memrilor sindicatelor respective. Declanșarea grevei va fi considerată legală dacă este susținută de cel puțin !umătate din memrii fiecărui sindicat participant la conflictul care dorește să inițiee greva.15 n caul salariaților din unită țile n care nu sunt organiate sindicate repreentative, #otăr(rea se ia prin vot secret cu acordul a cel pu țin unei pătrimi din numărul anga!aților unității sau, după ca, ai suunității sau compartimentului. ?otăr(rea de declarare a grevei poate fi luată at(t pentru declararea unei greve propriu ise c(t și a uneia de avertisment. Pentru a se putea verifica condițiile de legalitate a declarării grevei propriu ise organiatorii grevei de avertisment au oliga ția de a notifica conducerii unității forma grevei respective.
+on raian -teănescu, "ituații speciale de nelegalitate a grevei, în "dreptul" nr. 3% 2&&9,p. 32>33. 1$ Dn lipsa înscrisurilor care să acă dovada îndeplinirii prevederilor legale, instanța va declara greva ca ilegală a civilă, pentru cau!e privind conficte de muncă și asigurări sociale, dec. nr.'1&1% 5%2&&9 în "5evista rom6nă de dreptul muncii" nr.1 % 2&1&, p.93>9)=. 1' Curtea Constituțională, resping6nd ca inadmisiilă, prin deci!ia nr. 11$)% 2&&'
1&
$ategorii de persoane care nu pot declara %sau participa' la grevă Legea dialogului social instituie anumite interdicții și limitări referitor la declararea grevei n caul anumitor categorii de personal+ procurorii, !udecătorii, personalul militar și personalul cu statut special din cadrul 7-P, al 7-*, al 7inisterului Custi ției și din institu țiile și structurile din suordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al administrației naționale a penitencialrelor, al S<*, al S*:, al Serviciului de ;elecomunicații Speciale, personalul anga!at de forțele armate străine staționate pe teritoriul
art. &0 alin. 1 lit. f din Legea nr. 26/ 2004 1) prevede că memrii $orpului
diplomatic și consular nu pot să declare și să participe la greve
art. 14 din legea nr. 430/ 2003 1.
respective n activitatea unor organe importante ale statului, n asigurarea ordinii și lini știi pulice a siguranței na ționale. Preciăm că funcționarii pulici așa cum sunt ei defini ți de legea 1))/ 1 modificată prin 9.B.A nr. 12&/ 200) și pot eercita dreptul la grevă.
Limitări privind declararea și participarea la grevă Potrivit art.204 din Legea Dialogului Social, personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara grevă din momentul plecării n misiune și p(nă la terminarea acesteia. De asemenea conform art.203, personalul marcat pe navele marinei comerciale su pavilion rom(nesc poate declara grevă numai cu respectarea normelor stailite prin convenții interna ționale ratificate de statul rom(n. rivind (tatutul corpului diplomatic și consular al 5om6niei
16
n unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiiunii pulice, n unită țile de transporturi pe căile ferate, n unită țile care asigură transportul n comun și saluritatea localită ților, precum și aproviionarea popula ției cu gae, energie electrică, ca și apă, prevede art.20&, greva este permisă cu condiția ca organiatorii și conducătorii grevei să asigure serviciile esen țiale, dar nu mai pu țin de o treime din activitatea normală 20
Prin "servicii esențiale" = sa arătat 21 treuie să se nțeleagă acele servicii care se integreaă n activitatea de profil%de aă' a unită ții n cauă.Dar, ele sunt "esen țiale" av(nd n vedere caracterul lor strict necesar, indispensail pentru via ța oamenilor, eneficiari ai acelor servicii.22
Desfășurarea grevei -rticolul 11, alin.1 din Legea 62/2011 prevede+"Participarea salaria ților la grevă este lieră.imeni nu poate fi constr(ns să participe la grevă sau să refue să participe". Din tetul citat reultă dreptul recunoscut oricărui anga!at de a participa la grevă n mod lier, de a se retrage c(nd dorește din r(ndul grevi știlor, de a refua, atunci c(nd este solicitat, să adere la un conflict de muncă.ncălcarea acestor prevederi constituie infracțiune și se pedepsește n temeiul art.21) din lege. Pe durata unei greve pot nceta activitatea și anga!ații unor suunități sau compartimente care nu au participat inițial la declanșarea conflictului de interese % art. 11 alin. 2'. rin #eci!ia nr.90$%2&&7ar putea solution, iar pe de altă parte, se vi!ea!ă o omisinue legislative< const6nd în neincluderea unor oligații pentru patronat de a comunica datele necesare în vederea desășurării în mod legal a grevei=. 21 +on raian -teănescu, #onfictele de muncă, p.09 22 (>a reținut că în "ansamlul posiilităților de transport în comun pe ra!a municipiului Gucurești, metroul nu repre!intă... un serviciu esențial pentru viața comunității, ci o variantă de deplasare...".#acă "s>ar lucra eectiv doar 2& de minute în loc de $& de minute" <1%3 din activitatea normală= și nu s>ar întrerupe de8nitiv această activitate pe o anumită durată !ilnică< în speță, de la ora ) la ora 1$=, s>ar crea o situație periculoasă pentru !ecile de mii de călători care ar aștepta de 2 sau 3 ori mai mult sosirea în stație a garniturii..."
15
Legea dialogului social dispune că "participarea la grevă sau organiarea acesteia, cu respectarea dispoitiilor legii nu repreintă o ncălcare a oligațiilor de serviciu ale anga!aților și nu atrage dupa sine posiilitatea sanc ționării n niciun fel a acestora".
$ontinuarea activității anga!a ților neparticipan ți la grevă Potrivit art. 12 alin.1 din Legea nr.62/2011, "anga!a ții care nu participă la grevă și pot continua activitatea".:vident că pot relua imediat lucrul și cei care renunță la grevă.23 Participarea la grevă este asolut lieră n sensul că nimeni nu poate fi oligat să participe ori să refue o astfel de participare. :ste firesc ca cei ce nu participă la conflict săși continue activitatea eneficiind astfel, pe cale de consecință, de salariu.Desigur, se riunalul Gucurești, secția a +++> a civilă, dec. nr.1&)'%1993, în #ulegere de practică $udiciară a tri%unalului &ucurești, 1993>199' J coord. #an upașcu, ;ditura All GecB, Gucurești, 1997, p.20$>20'. 2) Așa s>a înt6mplat, de pildă cu unii dintre salariații care au renunțat la greva de la u!inele "#acia itești" dina prilie 2&&7, înainte ca aceasta să incete!e prin una din modalitățile prevă!ute de lege. 23
1)
poate continua activitatea numai dacă aceasta este posiilă.9 atare posiilitate eistă atunci c(nd greva celorlalți anga!ați nu paralieaă ntreaga activitate a unității, c(nd munca celor care nu au intrat n grevă este independentă de reultatele celor ce au ncetat lucrul. Posiilitatea continuării activită ții, modalită țile concrete ale acesteia, vor treui stailite de conducerea unității și repreentanții celor care, nefiind n grevă vor să lucree fără ntrerupere. -rt.12 alin.2 stipuleaă că "anga!ații aflați n grevă treuie sa se ațină de la orice acțiune de natură să mpiedice continuarea activității de către cei care nu participă la grevă". n situația n care o acțiune ntreprinsă pentru ncetarea lucrului are loc prin amenințări sau violență, ea constituie infracțiune reglementată de art. 21) din lege.n ipotea n care greva este declarată ilegală, iar salariații neangrenați n conflictul de muncă au fost mpiedicați de a continua lucrul, ei au dreptul să primescă de la anga!ator ec#ivalentul salariului de care au fost lipsi ți.Sumele respective pot fi incluse n despăguirile solicitate de anga!ator de la organiatorii grevei nelegale.
9ligații ale organiatorilor grevei și ale conducerii unită ții n conformitate cu dispoi țiile art.14 alin.1 din Legea dialogului social nr.62/2011, organiatorii grevei mpreună cu conducerea unită ții, au oliga ția ca pe durata acesteia să prote!ee unurile anga!atorului și să asigure func ționarea continua a utila!elor și
instalațiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata și sănătatea
oamenilor.7odalită țile concrete prin care organiatorii grevei și conducerea unită ții se ințeleg să aducă la ndeplinire prevederile de mai sus răm(n n eclusivitate la aprecierea lor.umai n ca de nențelegere, soluția va fi dată de către instanța de !udecată. endeplinirea oligației legale menționate sau ndeplinirea ei defectuoasă, constituie cauă de nelegalitate at(t pentru declararea grevei, ntruc(t aceasta nu poate ncepe nainte de stailirea măsurilor respective, c(t și pentru desfășurarea ei.n această situație, conducerea unității are posiilitatea de a solicita instanței ncetarea grevei și oligarea organiatorilor la plata de despăguiri pentru recuperarea pre!udiciului ce i sa produs.
1
n legătură cu oligația părților de a asigura continuarea funcționării utila!elor și instalațiilor a căror oprire constituie un pericol pentru via ța și sănătatea oamenilor, păr țile treuie să stailească care sunt aceste utila!e și instalații, precum și măsurile concrete pentru funcționarea lor n continuare. n situația n care salariații aflați n grevă sau organiatorii ei și ncalcă oligațiile legale, vor răspunde penal și/sau patrimonial, după cum faptele săv(r șite atrag una sau amele dintre aceste forme de răspundere.n timpul grevei, organiatorii continuă negocierile cu conducerea unității n vederea satisfacerii revendicărilor care au constituit motivele ncetării colective a lucrului.-tunci c(nd se a!unge la un acord, greva nceteaă. Dacă negocierile eșueaă, greva va fi reluată fără a fi necesară parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevăute de lege.:cept(nd această situa ție, organiatorii grevei nu pot am(na declan șarea grevei la o altă dată dec(t cea anunțată sau a o suspenda pe o anumită perioadă fără a relua toată procedura de declanșare a conflictelor colective de muncă.
ncetarea grevei :istă mai multe cauri de ncetare a grevei+ a'
ncetarea grevei prin renunțare.-rt. 1) din Legea nr.62/2011 prevede că situa ția
n care, după declanșarea grevei, mai mult de !umătate din numărul anga!a ților care au #otăr(t declararea grevei renunță la grevă, aceasta nceteaă. =
ncetarea grevei prin acordul păr ților. După cum sa suliniat, n timpul grevei,
organiatorii continuă negocierile cu anga!atorul, n vederea satisfacerii revendicărilor care au constituit motivele ncetării colective a lucrului.n mod practic, aceste negocieri se concretieaă ntrun acord care poate fi total, atunci c(nd amele părți sau n țeles deplin asupra revendicărilor formulate.Drept consecin ță greva nceteaă și acordul realiat n acest sens răm(ne oligatoriu pe ntreaga durată stailită de păr ți.%art. 1)5, alin. 2'.-cordul poate fi și parțial c(nd prive ște numai unele revendicări, altele răm(nand nesoluționate.Desigur că un acord parțial nu are efectele !uridice ale ncetării grevei n condițiile arătate mai sus, dec(t n caul n care organiatorii grevei #otărăsc sa renun țe la
20
celelalte revendicări a căror satisfacere nu au o ținuto, situație n care, de asemenea, greva nceteaa.
c=
ncetarea grevei prin #otăr(re !udecătorească.n conformitate cu dispoi țiile
art.1) din Legea dialogului social, dacă anga!atorul apreciaă că greva a fost declarată sau se deruleaă cu nerespectarea legii, se poate adresa triunalului n raa căruia și are sediul unitatea n care sa declarat o greva, cu o cerere prin care se solicită instan ței ncetarea grevei.;riunalul fieaă termen pentru soluționarea cererii de ncetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 2 ile lucrătoare de la data nregistrării acesteia și dispune citarea părților%art.1' eamineaă cererea și pronunță, de urgență, o #otăr(re prin care, după ca, respinge cererea anga!atorului sau admite cererea și dispune ncetarea grevei ca fiind ilegală.?otăr(rile pronunțate de triunal sunt definitive %art. 200' Declanșarea și continuarea grevei ntro unitate, și cu at(t mai mult ntrun ntreg sector de activitate, pot aduce atingere drepturilor, liertă ților și intereselor legitime ale multor terțe persoane.8ără a nega dreptul salariaților la grevă, treuie reținut că și acest drept poate fi eercitat, n spiritul prevederilor art.&5 din $onstitu ție "cu ună credin ță, fără să ncalce drepturile și liertățile celorlalți". n situația n care o grevă a fost declanșată ori continuată ilegal și prin aceasta au fost cauate pre!udicii materiale altor persoane, nu este contrar dispoi țiilor și principiilor $onstituției dacă instanța !udecătorească, la cererea celor păguiți, oligă la despăguiri persoanele vinovate de ncălcarea legii.
$onflictele individuale de muncă $onflictul individual de muncă este conflictul de muncă ce are ca oiect eercitarea unor drepturi sau ndeplinirea unor oliga ții ce decurg din contractele individuale și colective de muncă, ori din acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu ale funcționarilor pulici, precum și din legi sau alte acte normative.
21
Sunt considerate conflicte individuale de muncă, conform noii legi a dialogului social nr. 62/2011, următoarele+ a'
$onflicte n legătură cu constatarea nulității contractelor individuale de muncă,
ori a unor claue ale acestora '
$onflictele n legătură cu plata unor despăguiri pentru acoperirea pre!udiciilor
cauate de părți, prin nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunătoare a oliga țiilor stailite prin contractul individual de muncă ori raport de serviciu c'
$onflicte n legătură cu constatarea ncetării raportului de serviciu ori a unor
claue ale acestora.
22
"I"LIOGRAFIE
1. -leandru Țiclea = Tratat de dreptul muncii – :ditura Bniversul Curidic, :di ția a @a reviuită, ucurești, 2011. 2. -leandru Țiclea = Revista Română de dreptul muncii :ditura Eolters FluGer, august 2011. 4. Daniela 7oHiu !reptul individual al muncii :ditura $.?. ecI, ucureJti, 2012 3. *on ;raian Ștefănescu = "onflicte de muncă – :ditura Lumina Le, ucurești, 2000. &. *on ;raian Ștefănescu Tratat teoretic și practic de dreptul muncii editura Bniversul Curidic, ucure ști, 2010. 6.
24
