Universitatea “Petre Andrei” din Iasi Facultatea de Drept
REFERAT la disciplina Criminologie
TITLUL REFERAT REF ERATULUI ULUI “Criminalitatea feminina”
Titular de disciplina Asistent univ!drd! RA"#$A AC%I$TE AC%I$TE e&mail ram'(acs)*a+oo!com
Autor ,IA$CA&I%A,ELA E$AC-E Anul de studiu II .rupa II e&mail /*anca0isa/ella)*a+oo /*anca0isa/ella)*a+oo!com !com
Caracteristicile criminalitatii feminine /a1ate pe deose/irea dintre se2e Diferenta dintre caracterele anatomice,fiziologice si psihologice ale sexelor, precum si dintre conditiile sociale,morale si economice ale acestora,este relevanta si pentru criminalitate,deoarece aceasta,dupa cum stim,nu este un fenomen impersonal,ci expresia personalitatii criminalului. Intre barbat si femeie exista diferente de ordin anatomic, fiziologic, psihologic, intelectual si moral, si chiar de ordin social, determinate de sex.Rezulta ca influenta sexului asupra criminalitatii nu trebuie neglijata. Este indiscutabil ca intre femei si barbati sunt deosebiri esentiale ; este insa discutabila originea,natura,proportiile si efectele acestor deosebiri, si prin urmare,ale integritatilor dintre sexe. La diferentele anatomice,fiziologice si psihologice dintre sexe sau adaugat diferentele, existente timp de secole,in tratamentul lor. !arbatul sia creat si mentinut o situatie superioara,de dominatie si de protectie asupra femeii. "au, dupa opinia feminismului radical,femeia a fost oprimata,umilita,neindreptatita de catre barbat, opresiunea sociala fiind motivul pentru care femeia nu sa putut dezvolta; de aceea barbatul pare superior femeii. Daca sar inlatura aceasta cauza si sar acorda libertate, egalitate,reprocitate, se va constata ca femeia nu este inferioara barbatului. Evolutia conditiei femeii merge mana in mana cu evolutia civilizatiei si progresului uman. Insa progresul nu urmeaza o linie dreapta,in spirala; astfel,de exemplu, se considera ca femeia a avut o situatie mai buna in Egiptul antic,decat in Egiptul anilor #$%&. Finat considera ca omul primitiv nu putea stima decat oamnei mai puternici ca el si i dispretuia pe cei mai slabi,printre care includea si femeia.'e de alta parte, in culturile vechi, punctul central era barbatul; venerarea sau divinizarea era rezervata numai barbatilor. In mana barbatilor se centraliza puterea materiala si spirituala. "ituataia sa ameliorat intrun mod gradat insa, pe masura cresterii nivelului de civilizatie,de evolutie. Finat , un devotata partizan al feminismului, sustine ca femeia nu este inferioara barbatului. (tatea femei celebre stralucesc in literatura,arta,stiinta) geniul si inteligenta nu tin de sex. *emeia este atat inferioara cat si superioara barbatului. Daca intrun domeniu ii lipsesc calitatile considerate superioare,ea ii este superioara in alte domenii. Este necesara armonia intre sexe bazata pe egalitate, dar egalitatea nu va conduce nercesarmente la o identitate intre barbat si femeie. *emeia nu poate inceta sa fie femeie. Legile pot face femeia egala cu barbatului, dar nu ii vor putea face identici niciodata. (ici este izvorul neintelegilor dintre cei care admit principiul celor doua sexe si partizanii pretinsei lor identitati. (cestia din urma, sustine Finat , injosesc si degradeaza femeia, tagaduindui personalitatea. 'rincipiul esential este acela ca femeia este egala cu barbatul, caci nimic nu autorizeaza ierarhizarea lor din punct de vedere intelectual, moral sau fiziologic. +u sunt conditii organice implacabile, care ar impune femeii o inteligenta mai slaba sau barbatului o contitutie mai robusta. +.-. !uzea, Infractiunea penala si culpabilitatea.Doctrina,legislatie si jurisprudenta. Editura "olomon,(lbaIulia #$ /pag.$0
1 alta opinie asupra problemei feminine apartine Mariei C.Butureanu, si este prezentata in lucrarea sa Femeia 2!ucuresti #$%#3 . Ea sustine ca principala dorinta a femeilor este dezrobirea morala. 'rogramul feministelor cuprindea) educatia morala si sociala a femeii; egalitatea instruirii pentru barbat si femeie; accesul femeilor la profesiuni libere si, in general, usurarea mijloacelor de asi procura painea singure; dispunerea libera asupra veniturilor proprii; egalitatea salariilor; egalitatea sa cu barbatul in drepturile civile si politice; cercetarea paternitatii; pregatirea si admiterea femeii in institutiile sociale; participarea femeii la viata sociala; De asemenea, Maria C.Butureanu mai sustinea ca femeia trebuie sa aibe o profesie productiva, singura in masura de ai asigura adevarata libertate si ai egala personalitatea cu aceea a barbatului. (stfel, femeia nu va mai fi silita sa se casatoresca cu oricine. Desigur ca, toate aceste revendicari feministe, perfect valabile in #$%#, sunt complet depasite in aceasta perioada, insa este interesant sa aflam care era situatia femeii. Gina Lombroso, in prefata lucrarii sale L’ame de la femme 2'aris #$%3 ,sustine ca intentia sa este de a combate tendinta moderna de masculinizare a femeii, tendinta care va priva societatea de un ajutor serios, daca nu va da femeii fericirea la care spera. (utoare doreste sa demonstreze femeilor ca jugul de care vor sa se elibereze reprezinta asipiratia lor universala si comuna tuturor femeilor care stiu sa iubeasca,sa se daruie. Intrand in miezul problemei, Gina Lombroso sustine ca, in afara de diferentele fizice si psihologice dintre cele doua sexe, exista o alta diferenta, care le domina, in mod aproape absolut, pe toate celelalte. (ceasta consta in faptul ca femeia este altruista, sau, mai exact spus, alterocentrista, in sensul ca ea aseaza in centrul dorintelor si ambitiilor sale nu pe sine insasi, ci o alta persoana. "pre deosebire de femeie, barbatul este egoist sau egocentrist, in sensul ca tinde sa faca din sine,din interesul sau, din dorintele si ocupatiile sale centrul universului sau. Exista aceasta deosebire, deoarece misiunile celor doua sexe sunt diferite. (cesta este faptul ca cel mai important /misiunea din care izvorasc, in mod necesar si salutar, inegalitatile,diferentele. 4isiunea femeii, pentru atingerea scopurilor sale, este supusa hazardului, capriciului. (ltruismul feminin este o necesitate a speciei /atat la oameni, cat si la animale si la plante pentru ca nasterea si cresterea, educarea copiilor reclama sacrificiu. Dar alterocentrismul nu implica o superioritate morala a sexului feminin asupra celui masculin, deoarece si egocentrismul, ca si alterocentrismului, poate inspira virtuti si vicii. In conceptia Ginei Lombroso, femeia este caracterizata de intuitie, pasiune si actiune, iar barbatul de ratiune si indiferenta. Ioan (l. Iacobuta Criminologie seria 56" Editura 5unimea Iasi %77% pag.%#8%#9
Relatia dintre se2 si criminalitate E2plicatia inferioritatii numerice a criminalitatii feminine Diferentele anatomice, fiziologice, psihologice, morale, intelectuale si sociale dintre sexe sunt relevante si pentru criminalitate. :aracterele, insusirile speciale ale sexelor influenteaza ,neindoielnic, asupra formei, genului criminalitatii. Exista astfel, intro masura oarecare, o criminalitate specifica fiecarui sex. :riminalitatea specifica femeii cuprinde, printre altele, pruncuciderea, prostitutia, avortul, abandonarea copilului, etc. In general, dupa statistici, criminalitatea feminina este inferioara numeric criminalitatii masculine. :riminalitatea feminina atinge cea mai inalta cota la varste avansate, cand caracteristicile sexului sunt oarecum sterse de varsta. 'articiparea femeii la crima este cu atat mai mare, cu cat aceasta reclama mai putina forta fizica, mai putina cultura si energie intelectuala. *emeia, avand prea putina dispozitie pentru reflectie, gandire logica, va lua mai putin parte decat barbatul la infractiuni pentru a caror pregatire si executare este necesara o reflectie mai adanca si mai persistenta, sau combinatiuni mai complicate ale inteligentei. In schimb, tocmai din aceasta cauza, femeia va savarsi unele infractiuni cu o usurinta uimitoare. (stfel, in multe infractiuni, am putea spune ca femeia este oarecum victima nechibzuintei, a usurintei cu care lucreaza si gandeste, a inexperientei, a ignorarii desavarsite a normelor cele mai simple in reglementarea raporturilor sociale. 4ulte crime ale femeilor raman nedescoperite, sau multe crime la care participa si femeia, conteaza numai ca crime ale barbatilor. iata casnica o face pe femeie mai putin expusa controlului public decat pe barbat, si astfel, isi poate ascunde mai usor faptele. 'e de alta parte, in spatele in spatele atator crime trecute in contul criminalitatii masculine este femeia, care a insigat la crima sau a stimulat, in mod indirect la crima, fara a se trada. *oarte multe crime comit barbatii numai pentru a indeplini o dorinta a femeii pe care o iubesc sau a carei iubire incearca sa o cucereasca, sau pentru a masca situatii, imprejurari care iar umili sau stirbi personalitatea, daca lear cunoaste femeile. :a si patima pentru bautura si pentru carti, la fel si patima pentru femei este, nu pentru putini barbati, o cauza, un prilej al criminalitatii. "i nu in mai putine cazuri femeia uzeaza constient de aceasta slabiciune a barbatului, pentru al impinge in criminalitate. Inferioritatea criminalitatii feminine, mai are o explicatie si in prostitutie, fiindca in aceasta se canalizeaza, in mare parte, inclinatiile rele ale femeii. (cest debuseu al pervesiunii femeii face o serioasa concurenta criminalitatii, tot un debuseu al pervesitatii. Dar cauza cea mai serioasa, principala a inferioritatii criminalitatii feminine rezida in inferioritatea situatiei sociale, juridice si economice a femeii. *emeia cu o situatie sociala, juridica si economica de sbordonare, similara cu a unui minor sau incapabil, nu are drepturi, obligatii si domenii de activitate unde se nasc conflictele, unde se pun la incercare aptitudinile omului, unde se da lupta nemiloasa pentru existenta. Domeniul sau de activitate si posibilitatile sale de afirmare fiind restranse si posibilitatile sale de a comite fapte penale. In masura in care se amelioreaza situatia femeii sau emanciparea sa sunt in continua evolutie; acestea isi produc efectul lor fatal si asupra criminalitatii. (stfel in viitor, criminalitatea feminina va scadea progresiv.
Prostitutia I!Istoricul si formele vec+i ale prostitutiei -rebuie subliniata si relatia prostitutiei cu criminalitatea. 6nii autori considera prostitutia chiar o forma mai usoara de criminalitate. (mbele sunt manifestari, simptome ale unei perversitati. Inainte de a exista casatoria, raporturile sexuale au fost libere. (stfel, daca definim prostitutia ca fiind savarsirea actului sexual in afara casatoriei, atunci, la inceput prostitutia era o stare normala. Auguste Forel, in opera sa La uestion se!uelle,facand istoricul casatoriei, dupa ce prezinta, in linii foarte generale, evolutia preistorica a casatoriei 2 la maimute si omul primitiv ca produs al fortei brutale, luarea in posesiune a femeii de catre invingator, rapirea, apoi casatoria prin schimb sau cumparare3, sustine ca, din momentul in care notiunea de casatorie capata un caracter social legal, cazul raporturilor sexuale in afara casatoriei se iveste si se manifesta ca un revers al medaliei sau ca pe un complement inevitabil. :aci, orice bariera pe care spiritul uman o opune instinctelor naturale trezeste imediat o miscare de opozitie din partea acestora.2#3 Legile patrimoniale au imprimat, de regula, tuturor formelor de raporturi sexuale din afara casatoriei stigmatul unei inferioritati si chiar al dispretului, daca nu al crimei. "i a fost natural, ca femeia fiind cea mai slaba, sa sufere indeosebi acest stigmat si aceste consecinte. *ormele ilegale sau in afara casatoriei ale raporturilor sexuale au fosrmat, dupa Forel, doua grupuri principale) prostitutia si concubinajul; aceste doua varietati au nenumarate nuante tranzitorii. 'rostitutia este o meserie in care fiinta umana isi vinde corpul pentru bani; concubinajul se bazeaza pe raporturi sexuale in afara casatoriei, mai mult sau mai putin libere, avand ca motiv apetitul sexual, iubirea sau chiar violenta. "e constata ca in toate civilizatiile, prostitutia si concubinajul au constituit complementul casatoriei legale. Ele au primit chiar reglementare, indeosebi prostitutia fiind consacrata si impusa de obiceiuri sociale, sau chiar de religie, danduise un nimb moral. Dupa cum arata Lombroso si Forel, prostitutia se prezenta in trecut sub diferite forme. "rostitutia practicata ca un act de ospitalitate. La unele popoare primitive, prostitutia a fost practicata ca o obligatie de ospitalitate. *ata sau sotia erau oferite oaspetilor in scop sexual. "rostitutia religioasa. Religia, care a proclamat drept lucruri sfinte atatea obiceiuri vechi, a procedat la fel si cu prostitutia. -emplele au devenit case de ocrotire a prostitutiei. Lombroso il citeaza pe #erodot ,care spune ca toti oamenii in afara de greci si egipteni in timpul acela isi incrucisau sexele in temple. In Evul 4ediu, prostitutia sa dezvoltat mai ales in urma cruciadelor.
2#3(.*orel La uestion se!uelle 'aris cap.III p.#<9
II!Cau1ele prostitutiei :auzele prostitutiei sunt foarte variate. La o parte a prostituatelor cauza este creditatea viciata, alimentata de conditiile sociale. 1 parte a prostituatelor se recruteaza dintre individele cu anormalii patologice, isterice sau psihopate. :ele mai multe, dupa cum releva Forel , sunt din nastere anormale, imbecile, stupide, lenese, mincinoase, sau au devenit vicioase sub influenta mediului, ori sunt de natura apatica sau foarte sugestibile, cedand la orice seductie si la orice impuls ce vine din afara. =(cestea din urma formeaza dupa Forel ,poate cel mai mare contingent al prostitutiei, fiindca ele sunt prada cea mai usoara si cea mai comoda pentru proxeneti.> 2%3 Lectura deocheata, exemplele rele, mediul vicios, usuratic, lipsa unei ocupatii serioase si sistematice, educatia prea libera, luxul, vanitatea, alcoolul, scenele erotice, obscene, prezente peste tot, contactul cu lumea depravata, mizeria, contrastul dintre dorinte sau pretentii si situatia economica, sunt de asemenea, unele dintre cauzele insemnate ale prostitutiei. "e stie ca prostituatele, nu sunt feministe. Ele au alta cale de a solutiona greutatile vietii. Mi$ai %alea conchide astfel) intre originea sociala a prostitutiei si a feminismului exista o stransa legatura, incat putem spune, fara exagerare, ca prostitutia este feminismul claselor de jos. "i prostitutia si feminismul sunt doua consecinte ale aceluiasi fenomen, doua solutii diferentiate doar pe clasele sociale ale aceluiasi rau) criza casatoriei. (tat prostitutia cat si feminismul apar istoriceste concomitent. (mandoua sunt probleme actuale) si una si alta sunt legate de aparitia sistemului capitalist si a democratiei.
III!%istemul reglementarii oficiale si sistemul a/olitionist Lupta impotriva prostitutiei este veche. La baza ei stau moralitate si igiena. :restinismul a pornit lupta in numele moralitatii. 4ai tarziu, propaganda bolilor venerice, alarmand societatea, a motivat lupta impotriva prostitutiei mai mult pe considerente medicale 2de igiena3. "au format doua curente) al reglementarii oficiale si al abolitionismului. Desigur, sistemul abolitionist este ideal, dar abolirea prostitutiei, in fapt fiind nerealizabil, sistemul reglementarii oficiale este mai practic, dand mai bune rezultate. Forel, care este pentru sistemul abolitionist, spuneca, coruptia statului si a functionarilor sai, depravarea generala a moravurilor care rezulta din toleranta oficiala si, in fine, perversiunea in public a notiunilor moralei, favorizeaza prostitutia. "i feministele sunt abolitioniste. (stfel, Maria C.Butureanu considera ca mai rau decat orice este faptul =ca reglementarea si ocrotirea desfraului de catre stat arata tinerilor ca unirea sexuala nui pentru a perpetua specia, ci pentru a satisface simturile>. Csi&madia Alajos sustine ca nu este abolitionist in practica, insa in teorie da, deoarece daca prohibim prostitutia, dar nui suprimam cauzele, nu obtinem nici un rezultat; in locul prostitutiei publice se va dezvolta prostitutia clandestina. (bolitionistii, cei mai multi recunosc, ca prin suprimarea reglementarii oficiale, chestiunea prostitutiei nu este nicidecum rezolvata. (ceasta este numai o actiune negativa. (ctiunea pozitiva consta insa in gasirea si aplicarea celor mai bune remedii impotriva raului prostitutiei cum ar fi) incriminarea proxenetismului, lamurirea publicului asupra primejdiei contaminarii cu boli venerice, educatia privitoare la raporturile sexuale.
I3!Relatia dintre prostitutie si criminalitate :ele expuse pana acum ne indica existenta unei relatii stranse, chiar de inrudire, intre prostitutie si criminalitate. 'rostitutia este o sora a criminalitatii; ele au caractere similare. 'rostitutia, deseori, este echivalentul criminalitatii. Ele isi ofera sprijin reciproc. 'rostitutia este instigatorul, complicele, tainuitorul si protectorul sau gazduitorul cel mai devotat al criminalitatii.(ceasta se ascunde deseori sub masca prostitutiei. Excrocheriile, talhariile in baruri se comit sub masca prostitutiei clandestine, in tovarasie cu alcoolismul. Este adevarat ca femeia, in exercitiul prostitutiei, are nevoie de concursul barbatului si, in consecinta, constitutia se prezinta ca o fapta comuna a femeii si barbatului. :u toate acestea, ea este exclusiv a femeii, fiindca femeia o exercita in mod profesional, dand dovada prin aceasta, de o completa decadere, insensibilitate morala. Inclinatiile criminale ale multor femei se canalizeaza in prostitutie, acest gen mai balnd de criminalitate, fiind si aceasta o cauza a inferioritatii numerice a criminalitatii feminine. (stfel, daca la criminalitatea feminina adaugam si prostitutia, atunci inferioritatea numerica dispare, ba chiar criminalitatea feminina ar fi superioara celei masculine. !ordelurile sunt cunoscute ca locuri de intalnire a criminalilor. Ei sunt amantii, protectorii si explotatorii prostituatelor. Iar proxenetii sunt complicii lor. 'rostitutia clandestina este mai prielnica criminalitatii, decat aceea oficiala, fiindca, in lipsa de control, de supraveghere politieneasca, prostituata clandestina este mai tentata, mai nevoita si poate mai usor sa dea ajutor la criminalitate, sa profite de criminalitatea altuia sau sa treaca la criminalitate. 'roxenetii sunt parazitii prostitutiei clandestine, criminalii sau viitorii criminali, in tot cazul, indivizii antisociali, pervesi, primejdiosi pentru societate.
3!Tendintele in evolutia fenomenului de trafic de carne vie Dupa decembrie #$&$, prin deschiderea frontierelor si garantarea dreptului la libera circulatie a cetatenilor romani, sa manifestat o diversificare a modalitatilor de eludare a legilor, atat de cetatenii romani cat si de catre cei straini. In prezent, sa constatat ca prostitutia organizata a devenit pentru proxeneti o adevarata sursa de castiguri, putand fi catalogata drept o =industrie> din care se otin venituri fabuloase. 'e fondul scaderii continui a nivelului de trai, al instabilitatii economice si sociale, fenomene care determina puternice fustrari de la nivel personal, prostitutia si proxenetismul au luat o amploare ingrijoratoare. "ub acoperirea aparent legala, pe teritoriul Romaniei au luat fiinta un numar alarmant de societati cu profil =cultural> de =impresariat artistic>,de turism, de matrimoniale, de alimentatie publica, care profitand de vidul legislativ si speculand neconcordantele de pareri in privinta aplicarii legii de catre organele de urmarire penala,
racoleaza si determna la practica prostitutiei tinere care fac parte din diverse medii nocive, sau care nu intrevad posibilitati minime de realizare pe plan profesional. 'rofitand de naivitatea si disperarea acestor persoane, patronii acestor societati 2proxeneti notorii3 livreaza aceasta =marfa> cu nonsalanta in strainatate, obtinand profituri uriase. In acest context, =traficul de carne vie> este interferat, nu de putine ori, de comiterea altor infractiuni, cum ar fi traficul si consumul de droguri, fals privind identitatea, sechestrarea de persoane, santaj, violuri si chiar omoruri, ceea ce face ca pericolul social al acestor fapte sa fie deosebit de ridicat. -oate eforturile si realizarile de pana acum ale formatiunilor de combatere a crimei organizate pe =linia traficului de carne vie> nu reprezinta, din pacate, decat suprimarea unor verigi din marele lant al afacerilor aneroase extrem de dificile a acestui gen de fapte, cat si rezultatul de a coopera cu organele de urmarire penala a persoanelor implicate 2prostituate3, ca urmare a necunoasterii legislatiei, dar mai ales, a temerii de represalii din patrea proxenetilor. Din analiza cazurilor rezolvate sau desprin unele concluzii cu privire la modurile de recrutare a victemelor, modalitati de scoatere din tara si introducerea in alte tari unde urmeaza sa practice prostitutia, situatiile limita la care sunt expuse in vederea practicarii prostitutiei. (stfel, activitatea de recrutare a victimelor, pentru persoanele de sex feminin necunoscute cu astfel de ocupatii, se face prin promisiunea unui loc de munca in ) restaurante, ca ajutor in gospodarie, ca educatoare de copil, ca ingrijitoare, etc., prin publicarea de anunturi in ziare, recrutarea prin agentii matrimoniale, prin contractarea directa 2in discoteci, baruri3 si prin prezentarea unor posibilitati mai avantajoase de castig. "coaterea din tara si introducerea in tarile de destinatie a prostituatelor 2?ermania, *ranta, :ipru, ?recia, Italia, etc.3 se face) cu pasaport turistic pentru !ulgaria, -urcia si Iugoslavia, iar de aici, prin trecerea frauduloasa a granitei, in ?recia; fara vize, folosinduse de diferite calauze; cu viza colectiva de turism, iar dupa ajungerea la destinatie, paresesc grupul si sunt preluate de proxeneti; prin incheierea unor calatorii fictive; cu viza de munca; In decursul acestor activitati, femeile sunt expuse unor stituatii limita, cum ar fi) luarea documentelor de calatorie; profitarea de dificultatile de limba; frica de organele de urmarire penala; folosirea violentei / batai, loviri, rani cu cutitul, violuri, socuri electrice; amenintarea cu sesizarea oficiilor pentru straini, cu arme albe de foc, cu fotografii comporomitatoare facute in secret, cu camere video, cu represalii impotriva familiilor, cu omoruri si santaj; lipsa de hrana; drogarea.
4.Ralea Contributii la stiinta societatii , !ucuresti p.%#8 4.:.!utureanu Femeia.'tudiul social , !ucuresti p.&$$7 (.Lorolut Les t$eories anar$istes p.(() -.'op Curs de criminologie Editura (rdealul, :luj p.0#0%
Agresarea sotilor 1 forma frecventa de victimizare a femeii o constituie agresarea sau maltratarea acesteia de catre sot. :auzele pot fi multiple) conflictele intraconjugale, infidelitatea sotiei sau suspiciuni ale sotului privind fidelitatea conjugala, gelozia, sot alcoolic sau bolnav psihic 2psihopat, psihotic3. In unele cazuri, ca urmare a frecventelor amenintari si agresiuni fizice, sotiile pot comite ele insele infractiuni, inclusiv crime 2omucideri3 asupra sotilor. *emeile sunt in mai mare masura victimizate 2ucise3 de catre soti, desi numarul crimelor comise de sotii este destul de mare. In ceea ce priveste sotiile, motivele sunt diverse. :ea mai dificila situatie o reprezinta cea in care sotiile victimizate 2maltratate, agresate3 ajung la randul lor, sa victimizeze 2sasi ucida sotii3. (semenea cazuri par a fi paradoxale) victima initiala apare in calitate de infractor 2criminal3. "tabilirea gradului de vinovatie a celor doi membri ai cuplului penal este extrem de dificila. 'ana la comiterea crimei,sotul sia victimizat sotia, dar, anterior, este posibil ca aceasta sal fi provocat continuu, prin diferite acte comportamentale, pentru ca, dupa un timp, sotia, nemaiindurand tratamentul violent aplicat de catre sot, sa raspunda prin violenta si sal ucida. Desi datele atesta ca majoritatea actelor de violenta conjugala sunt comise impotriva femeilor de catre soti, exsotii, nu poate fi ignorat numarul cazurilor in care femeile isi agreseaza sotii. In continuare este dovedit faptul ca, atunci cand femeile lovesc barbatii, ele procedeaza astfel din razbunare. Gelles a descoperit ca, desi femeile isi omoara sotii la fel de frecvent cum o fac barbatii, motivele sunt foarte diferite. 1 probabilitate foarte mare o prezinta faptul ca femeile sa comita acest act violent in autoaparare, pentru a evita atacurile fizice sau violenta fizica in scop de viol. 6n studiu al sociologului Mildred Dele* "ajelo+, experta in violenta conjugala, a dus la concluzia ca barbatul, care traieste cu o femeie, caracterizata prin violenta, nu este legat din punct de vedere economic sau din cauza fricii de aceasta, spre deosebire de femeile care traiesc cu aseamenea barbati. *emeile victime ale abuzurilor conjugale raportate sunt adesea legate, din punct de vedere economic, de barbatul care abuzeaza de ele. In completare, datele prezentate in acest studiu arata ca, o data ce o femeie este agresata de sot, este foarte probabil sa fie agresata din nou, si, in final sa riposteze si ea. In stabilirea responsabilitatilor victimei este necesar sa fie cunoscuta =istoria> relatiei interpersonale intramaritale, in primul rand, frecventa si evolutia conflictelor conjugale. ictimizarea sotului poate fi datorata in intregime conduitei ostile si agresive a acestuia. De un mare ajutor pentru atenuarea conflictelor si a situatiilor victimizante poate fi pshihoterapia conjugala si familiala. (semenea sprijin si ajutor ar reduce mult posibilitatea comiterii unor acte victimizante, inclusiv ale celor foarte grave, comise in cadrul relationarii conjugale.
4.:.!utureeanu Femeia.'tudiu social- Editura "ocec,!ucuresti #$%# p.
%$ Pruncuciderea '!Pruncuciderea4infracitune specific feminina Infractiunea de pruncucidere ne intereseaza in contextul infractionalitatii feminine, deoarece subiectul sau activ va fi intotdeauna o persoana de sex feminin. 'rin urmare, ea constituie una din infractiunile specifice criminalitatii feminine. Infractiunea de pruncucidere reprezinta o varietate a infractiunii de omor, savarsita in conditii specifice, care justifica incriminarea distincta si atenuarea sanctiunii penale. -ermenul de pruncucidere are o semnificatie proprie, mai restransa decat termenul de =infanticid>. Infanticidul se refera, in general, la uciderea unui copil si este considerat in legislatiile penale moderne o forma calificata de omor. 'runcuciderea se refera nu la suprimarea vietii oricarui copil, ci numai la uciderea de catre mama a copilului sau nounascut. Este de remarcat ca, acolo unde termenul de pruncucidere nu isi gaseste un corespondent direct, pentru determinarea unei astfel de fapte se foloseste, adeseori tot termenul de infanticid. *apta denumita prin termenul de =pruncucidere> este incriminata in legislatiile penale ca o varianta atenuanta a omuciderii si constituie fie o infractiune de sine statatoare, cu denumire proprie si cu continut normativ specific propriu, fie o forma sau circumstanta atenuanta a infanticidului. (ceasta atenuare are in vedere in legislatia romaneasca existenta anumitor stari psihofiziologice provocate de nastere care, fara a echivala cu o stare de inconstienta si, deci, fara a exclude capacitatea psihica a faptuitorului, sunt de natura sa explice intro anumita masura, uciderea copilului nounascut de catre mama sa. Recunoscand existenta unor asemenea stari legiuitorul a sanctionat mai usor, in raport cu omorul, o asemenea fapta.
5!%curt istoric al evolutiei si reglementarii legale a pruncuciderii In antichitate, pruncuciderea era pedepsita la fel de sever ca orice omor. Legile medievale nu distingeau nici ele intre infanticid si orice alta omucidere, desi unele dintre acestea prevedea o pedeapsa mai grava pentru pruncucidere) arderea pe rug. In realitate, aceste pedepse mai aspre se aplicau celor care suplimau viata unui copil 2infanticizi3 si nu mame care in anumite conditii disperate comitea asemenea fapte. Cesare Beccaria, combatant cu vehementa legile feudale, a fost promotorul ideii potrivit careia mama naturala trebuie pedepsita mai bland. El avea in vedere, in special, pe mama care in urma unui viol sau a unei imprejurari deosebite, dadea nastere unui copil si trebuia sa aleaga intre dezonoare sau uciderea acestuia. 4ai tarziu, atenuarea pedepsei pentru pruncucidere a fost justificata porninduse de la ideea ca mama naturala se gasea, dupa nastere, intro situatie deosebit de delicata, datorita atmosferei generale de condamnare a femeii care dadea nastere unui copil in afara casatoriei; opinia publica era intoleranta la asemenea acte. 'e de alta parte, situatia mamei era agravata si de neajunsurile economice in care se zbatea, lipsa de sprijin a tatalui copilului si a ajutorului colectivitatii.
De aceea, tinand seama de aceste circumstante, toate legislatiile moderne au prevazut un regim juridic mai bland pentru fapta mamei naturale, care isi ucidea copilul imediat dupa nastere.
(! Reglementarea actuala a infractiunii :onform +oului :od 'enal (rt.%772#3 6ciderea copilului nounascut imediat dupa nastere, dar nu mai tarziu de % de ore, savarsita de catre mama aflata in stare de tulburare psihica, se pedepseste cu inchisoare de la #< ani. 2%3 Daca faptele prevazute in (rt.#$0#$< sunt savarsite asupra copilului nounascut imediat dupa nastere, limitele speciale ale pedepsei sunt de o luna si, respectiv, 0 ani. 'rin acest text incriminator se renunta la veche reglementare a infractiunii de pruncucidere, starea de tulburare pricinuita de nastere conform vechiului cod penal valorificata doar in continutul infractiunii de pruncucidere, nu si in cazul altor infractiuni de violenta ce sar putea comite de mama aflata intro asemenea stare asupra copilului. (stfel noul cod penal aduce in cadrul infractiunii de ucidere sau vatamare a noului nascut, savarsita de mama si faptele de loviri sau alte violente, vatamare corporala, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. In viziunea legislatiei penale romanesti, o persoana, pentru a fi responsabila de fapta savarsita, trebuie sa posede capacitatea de a hotara in mod liber asupra actiunilor sale; este texa clasica a liberului arbitru, care fundamenteaza raspunderea penala in general, pe ideea libertatii omului de a lua hotarari in cunostinte de cauza. -endinta de respingere a mamei care da nastere unui copil in conditiile aratate se manifesta in deosebi la nivelul familiei de origine, al grupului de prieteni, ai mediului cultural in care traieste persoana respectiva. 6n rol negativ in aceasta situatie il exercita si calitatea relatiilor dintre concubini, cel mai adesea intemeiate pe sentimente fragile, care nu rezista acelor cerinte de responsabilitate morala si materiala, pe care le implica aducerea pe lume a unui copil. -oate acestea determina stigmatizarea mamei care da nastere unui copil in afara casatoriei, fenomen ce nu poate fi ignorat, mai ales din punct de vedere analizat aici, al repercursiunilor asupra starii psihice a femeii insrcinate.
+oul :od 'enal ,(rt.%77 (.!oroi, Infractiuni contra ietii, Editura !ucuresti #$$8 p.#8%
,i/liografie!!! •
• • • • • • • • •
+.-. !uzea, Infractiunea penala si culpabilitatea.Doctrina,legislatie jurisprudenta. Editura "olomon,(lbaIulia #$ (l. Iacobuta Criminologie seria 56" Editura 5unimea Iasi %77% (.*orel La uestion se!uelle 'aris 4.Ralea Contributii la stiinta societatii , !ucuresti 4.:.!utureanu Femeia.'tudiul social ,!ucuresti (.Lorolut Les t$eories anar$istes -.'op Curs de criminologie Editura (rdealul, :luj 4.:.!utureeanu Femeia.'tudiu social- Editura "ocec,!ucuresti #$%# +oul :od 'enal ,(rt.%77 (.!oroi, Infractiuni contra ietii, Editura !ucuresti #$$8
si
Cuprins!!!
•
•
•
•
•
:aracteristicile criminalitatii feminine bazate pe deosebirea dintre sexe Relatia dintre sex si criminalitate Explicatia inferioritatii numerice a criminalitatii feminine 'rostitutia I.Istoricul si formele vechi ale prostitutiei II.:auzele prostitutiei III."istemul reglementarii oficiale si sistemul abolitionist .Relatia dintre prostitutie si criminalitate I.-endintele in evolutia fenomenului de trafic de carne vie (gresarea sotilor 'runcuciderea I.'runcuciderea,infracitune specific feminina II."curt istoric al evolutiei si reglementarii legale a pruncuciderii III. Reglementarea actuala a infractiunii
Introducere 4intea criminala a incitat mereu curiozitatea oamenilor. :ei mai fiorosi si cei mai interesanti sunt, desigur, criminalii @n serie. :rime pasionale, pruncucideri, crime avand ca factor decisiv violenta domestica sunt fapte care au infricosat si, in acelasi timp, au fascinat nu doar oamenii epocii contemporane. :u toate ca motivele acestor gesturi pline de cruzime sunt diferite la barbati si la femei, acestea din urma nu fac abstractie de la niciun tip de crima comisa de barbati. *emeile au ucis cu sange rece, inca din timpuri stravechi, pentru asi apara teritoriul, pentru a se elibera de unele responsabiliati pentru a isi respecta principiile sau, pur si simplu, pentru a se autoapara. :riminalitatea feminina cuprinde printre altele, pruncuciderea, prostitutia, avortul, abandonarea copilului, omorul ca urmare a violentei domestice,omorul deosebit de grav. "e spune ca infractiunile comise de femei reprezinta un indicator al rolului detinut de acestea in societate. Din aceasta perspectiva, ele aproape ca se pot considera egale barbatilor intrucat, mai ales @n cadrul organizatiilor de trafic de droguri, implicarea lor nu mai este deloc una marginala. (ctualitatea temei date se manifesta prin faptul ca a luat amploarea numarul de infractiuni savarsite de femei, fiinte care pe parcursul a catorva secole au fost considerate incapabile de a savarsi crime. *emeile criminale nu au fost considerate o problema sociala serioasa 2cu exceptia prostitutiei3 si nu au pus probleme de violenta in inchisoare, de aceea criminalitatea feminina a fost rar studiata. In ceea ce priveste prezenta femeilor in lumea criminalitatii, din anii A&7, lucrurile nu mai stau ca pe vremuri. 'otrivit sociologilor, @n ton cu societatea, noua criminalitate este din ce in ce mai =deschisa>, oferind =oportunitati> tot mai mari femeilor. Infractiuni tipice barbatilor in trecut, sunt de acum comise de tot mai multe femei, iar statisticile, elocvente, definesc amploarea fenomenului) @ntro creBtere exponenCial. 'entru atingerea obiectivelor propuse au fost utilizate diferite metode, ca metoda statistica, descriptiva, comparativa, analiza diferitor teorii din criminologie pentru a determina trasaturile criminalitatii feminine. Lucrarea este bazat pe rezultatele cercetrilor si opiniilor specialistilor @n domeniu .