MINI MINIST STER ERUL UL EDUC EDUCA AȚIEI IEI şi TINERETULUI al REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA FACULTATEA de DREPT CATEDRA DREPT PENAL ȘI CRIMINOLOGIE
REFERAT
CRIMINALITATEA FEMININĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
A efectuat : Cuşchevici Cristina, student al anului IV(Bac) A controlat : Igor A. Ciobanu Doctor în drept Conferenţiar universitar Chi Chișinău inău 2009 2009
CUPRINS INTRODUCERE ………………………………………………………………4 CAPITOLUL I: Caracteristicele criminalităţii feminine bazate pe deosebirea dintre sexe.
§1.Teoriile tradiţionale..................... tradiţionale.................................. ......................... ......................... .......................... .......................... ...................6 ......6 §2.Teoria gender(gendered theory)......................... theory)...................................... .......................... ......................... .....................9 .........9 CAPITOLUL II: Criminalitatea feminină în Republica Moldova.
§1.Starea, structura şi dinamica dinamica criminalităţii feminine în Republica Moldova...12 §2.Măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii criminalităţii feminine în Republica Moldova. ........................ ..................................... ......................... ......................... .......................... .......................... ......................... .................. ...... 20 CONCLUZII ......................... ..................................... ......................... .......................... .......................... ......................... ......................... ..................23 .....23 ANEXE ........................ ..................................... .......................... ......................... ......................... .......................... .......................... ......................... .............24 .24 BIBLIOGRAFIE ......................... ...................................... ......................... ......................... .......................... .......................... ........................27 ...........27
3
Introducere „Femeile sunt extreme: ele sunt mai bune sau mai rele decît bărbaţii” La Bruyere
Se spune ca infracţiunile comise de femei reprezintă un indicator al rolului deţinut de acestea în societate. Din această perspectivă, ele aproape că se pot considera egale bărbaţilor întrucât, mai ales în cadrul organizaţiilor de trafic de droguri, implicarea lor nu mai este deloc una marginală. Actualitatea temei date se manifestă prin faptul că a luat amploarea numărul de infracţiuni săvăşite de femei, fiinţe care pe parcursul a cîtorva secole au fost considerate incapabile de a săvîrşi crime. Femeile criminale nu au fost considerate o problemă socială serioasă(cu excepţia prostituţiei) şi nu au pus probleme de violenţă în închisoare, de aceea criminalitatea feminină a fost rar studiată. În ceea ce priveşte prezenţa femeilor în lumea criminalităţii, din anii ’80, lucrurile nu mai stau ca pe vremuri. Potrivit sociologilor, în ton cu societatea, noua criminalitate este din ce în ce mai “deschisă”, oferind “oportunităţi” tot mai mari femeilor. Delicte tipice bărbaţilor în trecut, sunt de-acum comise de tot mai multe femei, iar statisticile, elocvente, definesc amploarea fenomenului: într-o creştere exponenţială. Scopul tezei constă în depistarea cauzelor şi condiţiile care determină inferioritatea numerică a criminalităţii feminine comparative cu cea masculină în Republica Moldova, în analiza stării, structurii şi dinamicii criminalităţii feminine începînd cu anii 90 ai sec. XX-lea, precum şi în determinarea factorilor care favorizează creşterea indicilor acestui tip de criminalitate pe parcursul următorilor ani. Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost utilizate diferite metode, ca metoda statistică, descriptivă, comparativă, analiza diferitor teorii din criminologie pentru a determina trăsăturile criminalităţii feminine. Lucrarea este bazată pe rezultatele cercetărilor şi opiniilor specialiştilor în domeniu, atît din : 4
- Republica Moldova : Ciobanu Igor. A, Zaporojan Igor ; -Romania: Iacobuţă Ioan Al., Bogdan S.; -Rusia: Хохряков Г.Ф. , Шиханцов Г.Г ; -ş.a state: Джозефо Ф. Шелли , Joseph G. Weis ş.a S-au analizat datele statistice elaborate de Biroul Naţional de Statistică în scopul analizei stării, stucturii şi dinamicii criminalităţii feminine în Republica Moldova. .
Capitolul I Caracteristicele criminalităţii feminine bazate pe deosebirea dintre sexe. Puţine femei au reuşit să se remarce de-a lungul unei istorii potrivnice lor, care le-a refuzat o lungă perioadă de timp dreptul la exprimare, dreptul la educaţie şi dreptul la vot. Forţată să se înscrie în diferite canoane, în funcţie de epoca pe care o traversa, urgisită, arsă pe rug, refuzată societăţii sau cântată, servind drept muză pentru întreaga arta a lumii, figură maternă respectată, femeia şi-a dezvoltat o uimitoare natura camelonica. Însă, cum orice regulă are excepţiile sale, au existat şi femei care s-au făcut remarcate prin intermediul altor atribute, decît feminitate, delicateţe şi gingaşie, demostrînd ferocitate şi cruzime. Statutul femeilor criminale nu a fost cercetat mult timp, din cauza nivelului minim de rezonanţă, precum şi a stereotipurilor că femeia nu poate săvărşi fapte infracţionale, datorită inferiorităţii acesteia faţă de sexul masculin. Începînd cu sec. XIX-lea, perioada cînd mişcarea de emancipare a femeii începe să renască, feministele au încercat şi continuă să încerce să demonstreze că femeia este egală în toate aspectele cu bărbaţii, aducînd diferite argumente, precum şi teze absurde în favoarea acestei egalităţi. În ciuda mişcărilor feministe privind eglitatea sexelor, între bărbaţi şi femei există diferenţe de ordin anatomic, fiziologic, psihologic, intelectual, precum şi moral, diferenţe 5
care influenţează asupra formei şi genului criminalităţii, generînd ideea unei criminalităţi specifice fiecărui sex. În general, după statici, criminalitatea feminină este inferioară numeric criminalităţii masculine, aceasta fiind generată de inferioaritatea femeii faţă de bărbat. Cauzele inferiorităţii criminalităţii feminine s-ar putea reduce la: ”constituţie fizică mai puţin robustă, fire timidă, mai impresionabilă”, avînd o capacitate redusă pentru a comite infracţiuni „pentru săvîrşirea cărora se reclamă forţă şi energie fizică”1. Deasemenea, conform opiniilor unor specialişti în domeniu, o altă cauză a inferiorităţii criminalităţii feminine faţă de ceea masculină ar consta în inferioritatea situaţiei sociale, economice, juridice a femeii, aceasta neavînd acces la domeniile de activitate predispuse la conflict. Prin urmare, avînd un domeniu de activitate restrîns, în mod firesc sunt restrînse şi posibilităţiile de a comite fapte penale2. Pentru a explica mai detaliat cauza diferenţei dintre criminalitatea feminină şi cea masculină urmează să analizăm cîteva teorii, care vor aduce careva clarităţi în problema dată: teorile social-structurale şi teoria gender. §1.Teoriile tradiţionale.
În ultimele decenii, criminologii acordă o atenţie mai mare explicării diferenţei dintre criminalitatea feminină şi cea masculină, încercînd să găsească răspuns la 2 întrebări care prezintă un interes general:3 1.De ce există „diferenţă de gender” în criminalitate? De ce indicii criminalităţii feminine sunt mai mici decât cei ai criminalităţii masculine, mai ales ce ţine de infracţiunile deosebit de grave, în orice perioadă a istoriei? 2.De ce acest decalaj se menţine pe parcursul a mai multor secole?
1
Iacobuţă Ioan Al. Criminologie ,Iaşi ,2002, ed. „Junimea”, p.218 Ibidem, p.219 3 Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция. Москва,2003,Ед. «Питер»,стр. 142 2
6
Marea majoritate a teoriilor tradiţionale care se referă la criminalitate au fost create de criminologi-bărbaţi pentru a explica cauzele criminalităţii masculine, şi nicidecum a celei feminine, ceea ce a generat diferite discuţii în jurul ideii, dacă aceste teorii pot fi aplicate studierii criminalităţii feminine, sau este necesar de explicat fenomenul prin prisma poziţii de „diferenţă de gender”, aşa-numita teorie „gendered theory”. Conform opiniei unor criminologi, teoriile tradiţionale reprezintă specificul criminalităţii masculine, prin urmare nu pot da răspunsuri la unele întrebări ce ţin de criminalitatea feminină, cu toate că rolul lor nu poate fi negat întru-totul, mai ales, referindu-ne la teoriile social-structurale, ce denotă un caracter, cît de cît, neutru.1 Astfel, ne vom referi la teoria oportunităţii, a controlului social, asociaţiilor diferenţiate, precum vom face incursiuni în teoria feministă. 1.Teoria oportunităţii. Conform acestei teorii, diferenţa în tipul de infracţiuni săvîrşite de femei şi indicele acestora diferă de cel al bărbaţilor în baza ideii de oportunitate, adică de circumstanţele ce favorizează săvîrşirea unei infracţiuni de către femei. Astfel, conform opiniei sociologului Rita Simon2 , rata criminalităţii feminine a crescut numai în anumite infracţiuni, aceasta datorîndu-se încadrării femeiilor în cîmpul muncii, angajarea la servicii variate, ceea ce a condus la oportunităţi mai mari de a comite careva infracţiuni tipice femeilor, infracţiuni economice, care implică mai puţină violenţă. Reeşind din cele expuse mai sus, se poate afirma faptul ca femeile, în dependenţă de anumite circumstanţe favorabile lor, comite anumite genuri de infracţiuni, care se reduc la furturi, tîlhării, înşelăciune, reflectînd, astfel tradiţionalul rol sexual al femeii, care încă mai funcţionează pe piaţa ilegală ( Joseph G. Weis)3. Prin urmare, femeile comit un număr mai mic de crime, datorită faptului că au acces mai redus la acele categorii de servicii care ar putea declanşa conflicte sau violenţă. 1
Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция. Москва,2003,Ед. «Питер»,стр. 142 , p.142 2 Iacobuţă Ioan Al. Criminologie ,Iaşi ,2002, ed. „Junimea”, p.234 3 Ibidem, p.235
7
2.Teoria controlului social. Esenţa acestei teorii constă în faptul că indicele criminalităţii masculine este mai mare decît al criminalităţii feminine, deoarece legăturile sociale, care reprezintă miezul acestei teorii, a bărbaţilor, sunt mult mai slabe decît cele a femeilor (mame, surori, soţii- care sunt mai ataşate de unele persoane,manifestînd grijă şi atenţie), ceea ce provoacă ruptura dintre pontenţialii criminali şi societate. De obicei, se are în vedere persoanele din famiile cu probleme, din medii sociale problematice, care sunt mai predispuşi la un comportament neadecvat, atît femei, cît şi bărbaţi. Referitor la categoriile de femei predispuse la un comportament criminal, conform teorii controlului social, sunt: mamele minoritare care trăiesc în relaţii imorale cu bărbaţii1, fiind limitate în resurse educaţionale şi abilităţi profesionale, femei ce aparţin unui mediu social cu venituri mici, educaţie de proastă calitate. Totuşi, asupra nivelului criminalităţii feminine, cît şi a celei masculine, influenţează aceiaşi factori sociali, care determina creşterea şi micşorarea indicilor de criminalitate în dependenţă de regiune şi timp, diferenţa manifestîndu-se în tipurile de crime şi modul de comitere. 3.Teoria asociaţiilor diferenţiate. Teoria asociaţiilor diferenţiate este una din cele mai cunoscute teorii derivate din curentul culturalist2 , elaborată de criminologul american Edwin Sutterland . Ideea de bază a cestei teorii constă în ceea că un act criminal se produce atunci când există o situaţie propice pentru o anumită persoană de acţiona, prin urmare comportamentul criminal nu este înnăscut, ci se învaţă, ca şi oricare altă meserie. 3 Totodată, prin intermediul acestei teorii se încearcă de a explica fenomenul criminalităţii din punct de vedere al posibilităţile diferite pentru achiziţionarea de „valori” şi aptitudini criminale, sau de pe poziţia că etichetele afişate pe personalitatea individului prin procesele de control social folosite, influenţează 1
Iacobuţă Ioan Al. Criminologie, Iaşi , 2002, ed. „Junimea”, p.235 Ciobanu Igor A. Criminologie, Vol I, Chişinău, 2007, ed. „Cardidact”, p.186 3 Ibidem, p.187 2
8
puternic asupra unei reprezentări individuale despre proprie personalitate.1De aceea, în baza acestei teorii s-ar putea afirma că criminalitatea feminină este inferioară numeric celei masculine, deoarece femeile au acces redus la posibilităţiile criminale (adică la anumite grupări criminale pentru a însuşi careva abilităţi criminale, fiind supuse unui control social mult mai sever atît în familie, cît şi la şcoală); asupra criminalităţii masculine, fiind deja stabilite anumite stereotipuri, bărbaţii fiind predispuşi de a „absoarbe” abilităţiile criminale-teoria proastei companii (găştile de puşti la şcoală transformate ulterior în grupuri criminale). În concluzie putem afirma că teoriile social- structurale confirmă, încă o dată, faptul că cauzele criminalităţii masculine şi feminine adesea
se
suprapun.2Astfel, femeile care au avut probleme cu justiţia, asemeni bărbaţilor, au provenit din medii sociale cu probleme de ordin economic, educaţional, moral. Deasemenea asupra indicilor crimelor comise atît de femei, cît şi de bărbaţi, influenţează aceiaşi factori sociali, astfel încît nivelul criminalităţii feminine creşte şi se micşorează o dată cu cel al criminalităţii masculine; singura diferenţă constînd în unele cauze de ordin psihologic şi fizic. §2.Teoria gender(gendered theory).
Conform opiniei unor criminologi(T. Hartnagel, M. Mizanuddin, ş.a), la explicarea variaţiilor cu privire la indicele criminalităţii feminine în raport cu cel al celei masculine, ar fi util de utilizat divergenţele dintre femei şi bărbaţi, decât convergenţa dintre aceste două sexe. Însă ceea ce ne poate lărgi cîmpul informaţional atît cu privire la criminalitatea feminină, cît şi masculină, este teoria -gender (gendered theory), care propune o abordare de cauzalitate în raport cu criminalitatea feminină.3 Analizînd diferenţa dintre criminalitatea feminină şi cea 1
Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция. Москва,2003,Ед. «Питер», p.143 2 3
Ibidem, p.143 Ibidem, p.143
9
masculină prin intermediul „gendered theory”, vom deduce faptul că nu diferenţa dintre sexe de ordin anatomic sau fiziologic este punctul de plecare a celor expuse mai sus, ci modul diferit de viaţa a acestor două sexe determină specificul criminalităţii. Astfel, putem explica diferenţa prin intermediul a 4 elemente 1 care frînează criminalitatea feminină şi provoacă cea masculină,totodată redînd careva caracteristici celei feminine: 1. stereotipurile – rolul femeii în societate pune o amprentă asupra activităţii criminale a acesteia. Astfel stereotipurile: femei –mamă, femeie-fiică, femeiesoţie, grija, afecţiune, reprezintă frîna criminalităţii feminine, datorită faptului că femeile sunt legate mai strîns de unele valori morale. Stereotipurile feminine nu corespund trăsăturilor care sunt apreciate în lumea criminală, de cele mai multe ori, femeile apar în calitate de victime a actelor infracţionale, iar săvîrşirea unor infracţiuni de către aceastea influenţează negativ asupra vieţii spirituale, cît şi sociale a acestora. Astfel apare o prăpastie între ceea ce se consideră feminin şi ceea ce se consideră criminal, iar infracţiunile cauzează femeilor răni. Interesantă este opinia lui Lombrosso, care afirma că FEMEIA criminal este diferită de bărbatul criminal: “Am văzut de asemenea că femeile au multe lucruri în comun cu copii, că simţul lor moral e diferit; sunt răzbunătoare, geloase, cu înclinaţie spre o răzbunare de o cruzime aparte… Când o activitate morbidă a centrelor psihice intensifica calităţile rele dintr-o femeie… este clar ca trăsăturile semicriminale ale unei femei normale o pot transforma într-o femeie criminală mai teribilă decât orice bărbat. Femeia criminală este consecvent un monstru. Cealaltă parte a ei este ţinută în limitele virtuţilor, din cauze diferite, precum maternitatea, credinţa, slăbiciunile, şi când aceste influenţe contrare dau greş şi o femeie comite o crimă, putem concluziona că răutăţile dintr-o femeie trebuie să fi fost enorme pînă când să triumfe asupra atât de multor obstacole”. 2 1
Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция. Москва,2003,Ед. «Питер», p.151 2
http://www.e-referate.ro/referate/Cesare_lombroso2005-03-18.html
10
2. controlul social - posibilitatea femeii de a comite o faptă infracţională este stopată de un control social , anume în perioada formării personalităţii1, din partea familie, ulterior a soţului şi a întregii societăţi, iar oricare abatere se soldează cu o pedeapsă. Astfel fetele riscă mai puţin ca băieţii, asupra cărora se exercită un control mai redus. 3. constituţia femeii şi agresivitatea – în lumea criminală prioritate are puterea fizică şi agresiunea, astfel încît muşchi puternici sunt necesari nu doar pentru săvîrşirea unei infracţiuni,ci şi pentru apărare, ceea ce nu se referă la femei ce deţin o constituţie fizică mai puţin robustă (cu unele excepţii ). Prin urmare femeile săvîrşesc infracţiuni mai puţin grave, fără agresiune (furt, înşelăciune), evitînd de a provoca victima2 .De cele mai multe ori femeile acţionează de unele singure, sau în calitate de complice sau instigator,aflîndu-se dupa un paravan. Totuşi, în unele cazuri, unele femeile criminale sunt caracterizate prin impulsivitate înaltă, precum şi a unei anomalii psihice şi depresii, cauzate uneori şi de vîrsta critică, factori ce determină un comportament neadecvat, o înţelegere neadecvată a situaţiei şi a acţiunilor sale. 4. sexualitatea – stereotipul dat se prezintă sub 2 aspecte: a) sexualitatea pare a fi un imbold pentru femei de a intra în sfera criminală - prostituţia; b) totuşi în interiorul grupului criminal, acest element apare în calitate de frînă, deoarece apariţia unei femei în acest grup poate să cauzeze conflicte în interior, astfel încît, de cele mai multe ori, „femeia este nevoită de a se alia unui singur bărbat în scopul de a se apăra”. Antonean I. expune ideea precum că, de cele mai multe ori, comportamentul criminal al femeii poate fi influenţat şi de tendinţa acesteia de a se autoafirma în societate, solicitînd apreciere din partea acesteia, astfel încît această tendinţa apare în calitate de stimul pentru a comite careva fapte infracţionale în scopul de a obţine „nota dorită”. 1
Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция. Москва,2003,Ед. «Питер», p.153 2 Джозефо Ф. Шелли Криминология, №3-е международное издание, Мировая юриспруденция. Москва,2003,Ед. «Питер», p.153
11
Reeşind din cele expuse mai sus, femeile sunt implicate mai rar în săvîrşirea infracţiunilor datorită divergenţei gender, şi nu a celei dintre sexe (anatomic,fiziologic).Indicele criminalităţii feminine va oscila în dependenţă de starea societăţii, fiind întotdeauna, în coraport cu indicele criminalităţii masculine, care va depăşi numeric cel dintâi, datorită anumitor factori ce rămîn stabili pe parcursul istorie criminalităţii.
Capitolul II Criminalitatea feminină în Republica Moldova §1.Starea, stuctura şi dinamica criminalităţii feminine în Republica Moldova.
Criminalitatea feminină reprezintă totalitatea infracţiunilor săvărşite de femei pe un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă de timp, determinabilă. Pentru a elucida caracteristicele unui anumit tip de criminalitate într-un anumit teritoriu, precum şi într-o perioadă determinată de timp, este necesar de a analiza toate aspectele teritoriului dat. Pentru a caracteriza criminalitatea feminină din Republica Moldova, urmează să determinăm cauzele şi condiţiile apariţiei acesteia, ulterior vom analiză starea, structura şi dinamica acesteia, ca în cele din urmă să putem deduce măsurile de prevenire şi combatere a criminalităţii feminine. I. Cauzele şi condiţiile criminalităţii feminine. Astfel, conduita individuală a fiecărui om reprezintă forma de autoexprimare a personalităţii acestuia, a satisfacerii cerinţelor sale. În funcţie de caracterul său, aceasta poate să corespundă normelor morale sau poate fi contrară acestor norme, fiind ilegală. Adesea, comportamentul ilegal este cauzat de anumiţi factori. Dacă e să privim în asamblu asupra cauzelor care determină criminalitatea feminină, putem afirmă că asupra schimbărilor în dinamica acestui tip de criminalitate influenţează schimbările sociale, economice din societate, precum şi deformaţiile din sfera spirituală a societăţii în care femeia trăieşte. Prin urmare, analizînd 12
evoluţia societăţii şi a statutului femeii în această societate, deducem faptul că dezorganizarea socială pe fundalul crizelor sociale şi economice în perioadele de tranziţie, iscarea anumitor conflicte au un impact mult mai negativ asupra femeii, decît asupra bărbatului, devenind în anumite cazuri frîne, dar, de cele mai multe ori, aceşti factori apar în calitate de „motoare criminale”, determinînd creşterea criminalităţii feminine. Factorii care au impulsionat mărirea indicelui criminalităţii feminine, indiferent de teritoriul pe care se manifestă, după anii ’90 ai sec.XX-lea, după Cudreaţov V. N sunt: 1.implicarea activă a femeii în sfera economică; 2.reducerea influenţei a principalelor instituţii familiei, precum şi a controlului social; 3.apariţia unei „încordări” în societate, a stresului, a conflictelor dintre oameni; 4.intensitatea fenomenelor antisociale, precum: alcoolismul, dependenţa de droguri, prostituţia, cerşetoria.1 Revenind la Republica Moldova, afirmăm faptul că în prezent, motivele social-economice formează baza motivării comiterii infracţiunilor de către femei. Aceasta datorîndu-se următoarelor cauze obiective: criza economică, creşterea nivelului de sărăcire a populaţiei condiţionată de şomaj, foame, salarii mici, preţuri înalte, „factori care împing oamenii la comiterea infracţiunilor de profit” 2.Conform unor date statitice, circa 3% din femei au comis fapte criminale în scopul de a atinge un anumit standart material şi de a trăi mai bine.3 Deasemenea negativ asupra comportamentului femeii acţionează disproporţia şi contradicţiile din familie. Astfel încît, femeia supusă umilinţei, violenţei domestice , femeia care munceşte din greu pentru un salariu mic şi căreia nu-i ajunge suficiente resurse pentru a-şi întreţine famlia, din ce în ce mai greu reuşeşte să-şi îndeplinească rolul de „paznic” al căminului social. Survine starea de depresie care în diferite circumstanţe poate condiţiona săvîrşirea anumitor fapte criminale. 1
Шиханцов Г.Г Криминология, Москва, 2001, Ед. „Зерцало-М”, p. 255 Zaporojan Igor „Criminalitatea are chip de femeie”, Chişinău, 2000, Ed. „Elan Poligraf”, p. 125 3 Ibidem, p. 125 2
13
Conform opiniei lui Alexeev A.I, varietatea emoţiilor negative ale femeilor duc la ceea că pentru a le descărca, femeile recurg, adesea, la alcool, droguri, care ulterior „împing” la un comportament neadecvat (criminal).1 Un alt factor care determină comportamentul criminal al femeii este psihologia acesteia, mai bine zis o latură a caracterului acesteia, şi anume: egoismul extrem2. Specific pentru Republica Moldova este egoismul forţat care condiţionează comiterea de către femei a celor mai grave infracţiuni contra persoanei: omor intenţionat, căuzarea leziunilor corporale grave, omorul pruncului de către mamă. Cauza acestor fapte fiind durata relaţiilor ostile dintre parteneri în familie, gelozie, violenţa domestică, relaţii intime dezordonate, precum şi tendinţa la un trai mai bun (recurgînd la şantaj, escrocherie etc). 2. Starea, structura şi dinamica criminalităţii feminine în Republica Moldova. În funcţie de factorii enumeraţi, vom încerca să analizam criminalitatea feminină în Republica Moldova prin prisma stării, structurii şi dinamicii în perioada anilor 1992-2008. În cele ce urmează, vom analiza structura criminalităţii feminine în funcţie de diferite tipuri de infracţiuni, ca infracţiuni contra persoanei, vieţii şi sănătăţii, infracţiuni economice... În anul 1992, în conformitate cu statistica judiciară, în Rep.Moldova femeile au comis 44 infracţiuni contra persoanei, inclusiv omorul pruncului de către mamă8, omor din imprudenţă- 2, vătămare intenţionată a integrităţii corporale-12, violuri-2, transmiterea bolii venerice-2. Pe
parcursul anului 1992, structura
infracţiunilor contra persoanelor, comise de femei în Republica Moldova, a cuprins acţiuni prevăzute de art. 92, 93, 95, 96, 102, 107 CP al RM. În acest an, omorurile intenţionate săvîrşite de femei au constituit cca 4 % din toate omorurile comise în ţară, astfel încît ucigaş a fost fiecare a 24 femei-infractor. Referitor la infracţiunile economice comise de către femei în anul 1992, au fost înregistrate 782 de infracţiuni, structura criminalităţii caracterizîndu-se prin săvîrşirea a 9 tipuri de 1 2
Шиханцов Г.Г Криминология, Москва, 2001, Ед. „Зерцало-М”, p. 256 Zaporojan Igor „Criminalitatea are chip de femeie”, Chişinău, 2000, Ed. „Elan Poligraf”, p. 126
14
infracţiuni economice, printre care furturi- cca 547, înşelarea cumpărătorilor şi clienţilor-134, (cele mai răspîndite), precum şi tîlhării, escrocherii, dare de mită etc (vezi anexa 1). Creşterea infracţiunilor economice săvîrşite de femei se datorează perioadei de tranziţie, precum şi de implicarea femeilor în sfera economică. În 1993, conform indicilor statisticii judiciare, au fost depistate omoruri intenţionate comise în stare de afect, precum şi omoruri intenţionate însoţite de circumstanţe agravante, astfel au fost înregistrate 26 sau 10% din toate descoperite în ţară, omorurile premeditate au fost comis de femeile în vîrstă de pînă la 29 ani, iar 55%- în vârstă de 30-49 ani şi mai mult, prin urmare, femeile ultimei grupe de vîrste comit mai multe infracţiuni de acest fel (vezi anexa 1). Spre deosebire de anul 1992, anul 1993 se caracterizează prin schimbări în structura criminalităţii feminine în Rep.Moldova, extinderea acesteia, fiind depistate 3 tipuri din cele mai grave infracţiuni- omoruri intenţionate, precum şi apariţia a 2 categorii de infracţiuni: vătămarea integrităţii corporale în stare de afect şi eschivarea de la plata alimentelor(art. 97-110 CP). Reeşind din cele expuse mai sus, în anul 1993, structura criminalităţii feminine s-a mărit cu 2 indici faţă de anul 1992, fiind comise cu 31 infracţiuni mai mult (65%). În 1993 s-a observat o oarecare scădere a criminalităţii economice1, dar neesenţială, săvărşindu-se 714 infracţiuni economice, majoritatea fiind furturi, avînd loc şi o creştere a infracţiunii de escrocheriei cca de 2 ori comparativ cu anul 1992(1992-8infracţiuni, 1993-13). În anul 1994 asupra structurii criminalităţii feminine survin schimbări calitative şi cantitative mai accentuate. Se caracterizează prin apariţia a 6 tipuri de infracţiuni de stat comise de femei, ca banditism-2, trecerea ilegală a frontierei, fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi, prevăzute de CP al RM în art.74, 80, 84. Referitor la structura criminalităţii feminine contra persoanei în anul dat, aceasta înregistrează indici mai scăzuţi.2 Deasemenea în anul 1994, femeile au comis 85 infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei şi 6 infracţiuni de stat. Structura 1 2
Zaporojan Igor , Criminalitatea are chip de femeie, Chişinău, 2000, Ed. „Elan Poligraf”, p. 55 Ibidem, p. 72
15
infracţiunilor economice comise de femei în anul 1994 se caracterizează printr-o creştere a acesteia, aproximativ cu 10% comparativ cu anul 1993, precum şi printro schimbare-apariţia unui şir de alte fapte criminale:banditism, sustragerea averii proprietarului în proporţii mari, falsificarea banilor. Această perioadă se caracterizează printr-o creştere considerabilăa furturilor şi escrocheriilor, reducerea dublă a atentatelor la averea proprietarului în proporţii deosebit de mari şi de 13 ori a infracţiunii de înşelare a cumpărătorilor şi clienţilor (1992-134, 1994-10)1. Comparativ cu anul 1992, indicii criminalităţii feminine s-au mărit de cca 2 ori. Anul 1995 se caracterizează prin creşterea numărului de infracţiuni –vătămare a integrităţii corporale, care duce ulterior la mărirea numărului de infracţiuni contra persoanei -omoruri intenţionate. Comparativ cu anii 1992-1994, în 1995 a crescut aproape de 2 ori numărul infracţiunilor-vătămare a integrităţii corporale. În anul 1995 s-au înregistrat 326 infracţiuni. Cu toate acestea, structura infracţiunilor săvîrşite de femei contra persoanei cuprindea numai cinci tipuri de infracţiuni, comparativ cu anii precedenţi, astfel încît indicii structurali s-au redus cca de 2 ori. În ceea ce priveşte structura şi dinamica infracţiunilor economice, analizînd datele statistice referitoare la anul 1995, putem observa schimbări în structura criminalităţii feminine în Rep.Moldova: numărul infracţiunilor comise de femei a crescut de la 6 la 12 (furturi-869, cca 12% mai mult decît anul 1992; sustrageri a averii proprietarului prin însuşire, delapidări, abuz de serviciu—creştere cu 70%); au aparut noi fapte criminale, ca : abuz de serviciu, exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu. Anul 1996 se aseamănă , în privinţa indicilor structurali, cu starea criminalităţii feminine în anul 1994. Totuşi, în anul 1996 au fost comise infracţiuni de stat ca, contrabanda (art-75CP), trecerea ilegală a frontierei de stat (art- 80CP), fabricarea banilor falşi (art.84CP), încălcarea regulilor privind operaţiunilor valutare (art.85 CP al RM), care au crescut aproximativ de 3,5 ori comparativ cu anul 1994.
1
Zaporojan Igor , Criminalitatea are chip de femeie, Chişinău, 2000, Ed. „Elan Poligraf”, p. 73
16
Referitor la infracţiunea de pruncuciderea, în anul 1992 au fost înregistrate 8 cazuri, 1993-6 cazuri, 1994-8 cazuri, 1995-9 cazuri, 1996-12 cazuri, 1997-10 cazuri, 1998-13 cazuri, 1999-4 cazuri, 2000-5cazuri, 2001-9 cazuri, 2002-6 cazuri, 2003-5 şi în 2004 pînă la 12 mai -5 cazuri,incidenţe maxime înregistrînd anii 1996 şi 1998. Comparînd indicii omorurilor în urma cărora au suferit copii şi indicii pruncuciderilor din 1996 pînă în 2002, putem concluziona: nivelul pruncuciderilor în structura omorurilor intenţionate contra minorilor în anul 1996 a constituit 54,54%, în 1997-66,66%, 1998-54,16%, 1999-20%, 2000-29,41%, 2001-90%, 2002-30%.1 Din analiza dosarelor penale din anii 1996-2003 în baza art.92 CP RM s-ar putea de a face cîteva concluzii referitor la aspectul criminologic al infracţiunii de pruncucidere: 1)vîrsta inculpatei- 17/20 ani, 4 inculpate aveau peste 30 ani; 2) starea civilă -
o mare parte din infracţiuni au fost săvîrşite de femei necăsătorite
rămase însărcinate în urma unor relaţii ocazionale; 3) locul săvîrşirii infracţiuniilocalităţi rurale (54,5%), localităţi urbane (45,5%); 4) motivele infracţiunii-sarcină nedorită, frică faţă de părinţi, naştere înafara căsătoriei ş.a; 5) pedeapsa aplicatăamendă, pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea
ispăşirii pedepsei,
pedeapsă privativă de libertate cu ispăşirii pedepsei în locuri de detenţie.2 Cele expuse mai sus constituie tendinţele şi particularităţile criminalităţii feminine în Republica Moldova în anii 1992-1996. Pentru a stabili structura şi dinamica criminalităţii feminine în anii 2003-2007, urmează să analizăm Anexa 2 şi Anexa 3, precum şi vom analiza criminalitatea feminină comparativ cu cea masculină în funcţie de anumiţi factori, ca vîrsta şi reşedinţa, numărul de persoane condamnate. Astfel în anul 2007, au comis infracţiuni 13431 bărbaţi şi 1870 femei. Din numărul total de infracţiuni 1681 au fost comise de minori de gen masculin şi 134 de gen feminin. În anii 2003-2007 nivelul de criminalitate a rămas relativ constant, cu o scădere ceva mai pronunţată în anul 2007 la 428 infractori la 100 mii 1
Lilea Gîrlea , Starea, dinamica şi structura pruncuciderii, „Analele ştiinţifice”, Ştiinţe Juridice,Facultatea Drept,USEM, nr.8, Chişinău ,2005, p.394-395 2 http://www.cnaa.md/files/theses/2005/2140/lilia_girla_abstract.pdf
17
populaţie pentru bărbaţi şi 101 respectiv pentru femei. Structura criminalităţii feminine în funcţie de tipurile de infracţiuni săvîrşite se prezintă astfel : infracţiuni contra persoanei, vieţii şi sănătăţii(omor, vătămare a integrităţii corporale, viol, pruncucidere ş.a,), infracţiuni contra proprietăţii (furt, tîlhărie, jaf, înşelăciune ). Ca tipuri de infracţiuni, cota majoră pentru ambele grupuri le revine furturilor (cca. 38% din numărul total pentru bărbaţi şi 30% pentru femei). Crimele specifice bărbaţilor (cărora le revine un procent mai mare din total comparativ cu femeile) sunt vătămarea intenţionată (în cazul bărbaţilor cca. 7,5% din total pe când în rândul femeilor - 3%), jafurile (în cazul bărbaţilor 5,5% din total, în rândul femeilor 1,2%) şi acte de huliganism (în cazul bărbaţilor 5,3%, în rândul femeilor doar 1,2%). Crimele specifice într-o măsură mai mare femeilor sunt cele legate de droguri, cărora le revin cca.19% din totalul crimelor comise de femei şi doar 10,6% din totalul celor comise de bărbaţi.(vezi Anexa 3)1. În funcţie de mediul de reşedinţă a infractorului, infracţionalitatea feminină este mai scăzută de cea masculină indiferent de mediul de reşedinţă, iar în interiorul grupurilor de gen nu există diferenţe majore după incidenţa infracţiunii funcţie de mediu de reşedinţă. În funcţie de sex, se adevereşte faptul că criminalitatea în rândul bărbaţilor ia o amploare mai mare în vârstele tinere decât în cazul femeilor. Distribuţia procentuală pe vârste a persoanelor care au comis infracţiuni în anul 2007: în toate categoriile de vârstă de până la 29 ani procentul pentru bărbaţi este mai mare decât în rândul femeilor. De ex. din numărul total de infractori bărbaţi 5,2% aveau vârstă între 14 şi 15 ani (695 din 13431), pe când în rândul femeilor care au comis infracţiuni doar 3,2% au fost din această categorie de vârstă. Şi doar pentru categoria de vârstă peste 30 ani, din care fac parte 62% (1158 din 1869). (vezi anexa 3) În funcţie de numărul persoanelor condamnate ,în anul 2007 au fost condamnate 1236 femei şi 8528 bărbaţi, femeile reprezentând astfel 12,7% din numărul total de persoane condamnate. Distribuţia pe tipuri de pedepse indică în 1
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Femei si bărbaţi în Republica Moldova, Editia a 4-a., Chişinău, 2008, Ed. “Elan Poligraf” , p. 117
18
mod direct gravitatea infracţiunilor comise, deşi nu în mod proporţional, existând şi alţi factori implicaţi, ca de ex. faptul că femeilor mai des li se diminuează gravitatea pedepsii din considerente că ele mai degrabă ca bărbaţii au în grijă copii. În fond din numărul total de pedepse în anul 2007 pentru femei în 13,3% cazuri a fost stabilită pedeapsa cu închisoare. Femeilor mai des li se stabilesc pedepsele prin amendă, condamnarea condiţionată sau le este suspendată executarea pedepsei (în anul 2007 din 13 cazuri de suspendare a executării pedepsei toate au fost stabilite în adresa femeilor).1În anul 2007 în penitenciare îşi ispăşeau pedeapsa 6521 persoane, din care 303 femei (4,6%). Distribuţia de gen a deţinuţilor în penitenciare nu a cunoscut modificări semnificative, astfel încât ponderea deţinuţilor de gen masculin în ultimii cinci ani a variat între maximum 96,5% în 2004 la 95,3% în 2006 2(vezi Anexa 4). În concluzie, ceea ce se poate afirma cu certitudine este faptul că numărul de femei implicate în activitatea infracţională este mai scăzut decât al bărbaţilor, dar aceasta nu înseamnă că s-a redus numărul femei-criminale, ci din contra, începînd cu anii 90 ai sec.XX-lea au crescut indicii criminalităţii feminine pe fonul perioadei de tranziţie prin care trece Republica Moldova, pe fonul unei crize economice şi a unei distabilizări în societate. Criminalitatea feminină în Republica Moldova se caracterizează prin :1. vîrsta femeilor –infractori este aproximativ de 30 ani; 2.fapte comise- infracţiuni contra persoanei, vieţii şi sănătăţii, infracţiuni contra proprietăţii, infracţiuni economice; 3.recidiva criminalităţii feminine în Rep.Moldova-tendinţa generaţă de creştere a indicilor, fiind necesară o activitate de profilaxie printre femeile –infractori care şi-au executat pedeapsa în penintenciare; ş.a Astfel, odată cu emanciparea femeilor, devenită un fapt real, criminalitatea acestora creşte odată cu gradul de emancipare, şi aceasta, indiferent de teritoriul pe care se află.
1
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Femei si bărbaţi în Republica Moldova, Editia a 4-a., Chişinău, 2008, Ed. “Elan Poligraf” , p.122 2 Ibidem, p. 122
19
§2. Măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii feminine în Republica Moldova.
Întrucît un centru de interese de importanţă deosebită pentru criminologie îl constituie problemele prevenirii şi controlului infracţionalităţii, nici un studiu nu poate fi finalizat fără a încerca să construiască pe baza fenomenului infracţionalităţii aflat în permanentă mişcare, modele variate pentru intervenţii preventiv-educative. Indentificînd şi studiind cauzele criminalităţii feminine, stabilînd starea şi dinamica acesteia, anticipînd schimbările sale cantitative şi calitative, se impune evaluarea măsurilor necesare şi elaborarea unor programe convingătoare de prevenire, adică fundamentarea unei politici penale eficiente, în măsură să producă efectele dorite. Problemele criminalităţii feminine necesită o abordare diversificată, solicitînd structuri organizatorice şi practice de prevenire şi control diferenţiat. În plus, se mai pune problema, copiilor rămaşi fără mamă, lipsiţi de educaţie, care au toată şansa să devină, la rîndul lor, infractori. Statul urmează să intercaleze măsurile de prevenire generală, care acţionează faţă de toate categoriile de persoane, şi cele de prevenire specială, prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni din partea condamnaţilor CP al RM, pentru a ajunge la rezultatul scontat. Pentru a contracara criminalitatea feminină în Republica Moldova, urmează să fie întreprinse următoarele măsuri de prevenire şi de profilaxie: - elaborarea unui program naţional îndreptat spre înbunătăţirea
tuturor
domeniilor sociale în care activează femeia şi crearea unui climat spiritual adecvat în societate. - întreprinderea unor măsuri social-economice, precum ridicarea nivelului de viaţă şi trai al membrilor societăţii, îmbunătăţirea calităţii vieţii sociale. Aceste obiective pot fi realizate prin stabilizarea situaţiei economice a Rep.Moldova, adică prin crearea unor locuri de muncă, prin achitarea salariilor la timp şi ridicarea acestora, 20
egalitatea salariilor, echilibrarea dintre cerere şi ofertă, măsuri ce vor duce la înlăturarea cauzelor care au condiţionat criminalitatea. - întreprinderea unor măsuri juridice: ca perfecţionarea legislaţiei, în special a celei penale, administrative, de muncă, economice;- stimularea cetăţenilor la participarea activă în prevenirea criminalităţii1;-ridicarea nivelului conştiinţei juridice a populaţiei, întărirea cadrului legislativ cu privire la apărarea drepturilor femeilor. -crearea unei ideologii axate pe ideea ostilităţii faţă de criminalitatea feminină prin implicarea mass-mediei în scopul creării unui climat negativ; -ridicarea nivelului de educaţie şi morală în familii. -măsuri psihologico-pedagogică prin implicarea instituţiilor de învăţămînt, organizaţiilor obşteşti (ca „La Strada”, „Casa Mărioarei”) în scopul ridicării încrederii populaţiei în organele de drept, participării la resocializarea persoanelor eliberate din detenţie, acordarea ajutorului material şi spiritual femeilor. -elaborarea unor servicii sociale şi de sănătate pentru femeile agresate şi copii acestora, programe speciale în vederea restabilirii fizice şi psihice a acestora. -întreprinderea unor acţiuni medicale în scopul profilaxiei bolilor şi tratamentelor pacienţilor-femei( alcoolism, narcotism, depresii ş.a) -profilaxia criminaltăţii feminine prin intermediul familiei- susţinerea materială a familiilor care sunt în criză, educarea şi direcţionarea tinerilor părinţi, educarea şi susţinerea copiilor care provin din familii vulnerabile, educarea fetelor în stil feminin şi nu masculin, control din partea Autorităţii Tutelare din regiune. -profilaxie în timpul iscării conflictului, care ulterior va duce la reducerea numărului de infracţiuni săvîrşite, prin: -contracararea violenţei în familei, supravegerea soţilor de către organele de drept, crearea unor centre de refugiu pentru femei.
1
Igor A.Ciobanu, Criminologie, vol III, Chişinău, 2006, Ed. „Cartea Juridică”, p. 123
21
-măsuri de resocializare speciale pentru femeile care au fost condamnate prin crearea unor centre de reabilitare, implicarea psihologilor, crearea unor instituţii în cadrul cărora femeile vor fi învăţate de a se adapta din nou vieţii sociale. -un rol foarte important îl va avea religia:- crearea unor centre religioase în penintenciare. Toate aceste măsuri întreprinse de stat, precum şi cele care urmează a fi întreprinse, au scopul de a readuce femeia în mediul său social, de a-i oferi funcţia de păzitor al căminului familial, al tradiţiilor şi al valorilor spirituale, de a-i reda egalitatea prin păstrarea feminităţii. În cele din urmă, important este participarea întregii comunităţi în prevenirea criminalităţii, căci toate cauzele provin din mediul social al infractorului, indiferenţa, ura, banii, invidia şi ipocrizia fiind factorii pricipali.
Concluzii Concluzionînd cele expuse în teză, putem afirma că criminalitatea feminină este mult mai restrînsă în raport cu cea masculină, că femeile comit mai puţine infracţiuni, însă acest procent mic al participării femeilor în comiterea infracţiunilor este unul variabil. De asemenea, femeile comit anumite tipuri de
22
infracţiuni care nu pot fi săvîrşite de bărbaţi, ca pruncuciderea, prostituţia, totuşi neputînd fi stabilite anumite limite, fapt confirmat şi-n teză. În urma analizei literaturii de specialitate şi a datelor statistice, observăm că cauzele criminalităţii masculine şi feminine adesea se suprapun, ceea ce provoacă fenomenul „nivelul criminalităţii feminine creşte şi se micşorează o dată cu cel al criminalităţii masculine”. Trebuie de menţionat faptul că urmează să utilizăm punctele de reper prevăzute de „gendered theory”, care pune accent pe divergenţele dintre modul de viaţa a femeilor şi cel al bărbaţilor, precum şi modul de percepere a realităţii. În ce priveşte Republica Moldova, indicii criminalităţii feminine sunt în creştere, aceasta datorîndu-se implicării cît mai intense a femeii în sfera economică, a crizei economice datorate perioadei de tranziţie prin care trece Rep.Moldova, descreşterea numărului bărbaţilor, precum şi a migraţiei, factori care pun amprenta asupra statutului social al femeii, precum şi asupra personalităţii acesteia. În cele din urmă, cităm cuvintele lui Tommaso Buscetta, primul mare “ciripitor” din istoria mafiei siciliene, răpus de cancer în 2000, la New York: "Femeile nu sunt implicate în treburile mafiei”. Bărbaţii, doar ei, deţineau exclusivitatea traficului de arme şi de narcotice. Nevestele, fiicele, mamele de cele mai multe ori ignorau activitatea reală a “bărbatului casei”; iar atunci când erau la curent, închideau ochii, îşi acopereau urechile şi gura pentru a nu vedea, a nu auzi şi a nu vorbi. O tăcere cu un caracter aproape religios. Alte timpuri, demult apuse.
23
Anexa 1 Tipurile de infracţiuni comise de femei în anii 1992-1996 №
Tipuri de infracţiuni
Numărul de infracţiuni pe ani 1992
1. 2. 3. 4. 5. 6 7. 8. 9. 10. 11.
12. 13. 14.
Omor intenţionat cu circ. agrav. (art.88 CP) Omor intenţionat (art. 89 CP) Omorul pruncului de către mamă (art. 92 CP) Contrabanda (art. 75 CP) Trecerea ilegală a frontiere destat (art.80 CP ) Vătămare intenţ. gravă a integrit. corporale (art. 95 CP) Viol (102 CP) Sustragere de bunuri din avutul propr. săvîrşită prin jaf (art.120 CP) Tîlhărie în scopul sustrageriei avutului propr.(art. 121 CP) Sustragere prin escrocherie din avutul propr. (art. 122 CP) Sustragere din avutul propr. Prin însuşire,delapidare sau abuzz de serviciu Sustragere în proporţii deosebit de mari din avutul propr. (art.123 CP) Dobîndirea prin şantaj a avutului propr. (art.125 CP) Infracţiuni de corupţie (art. 187, 187/1, 188 CP)
1993
1994
1995
1996
Subiectele infracţiunilor, vîrsta lor Minore Femei 14-17 18 > 4 16
În total
-
3
4
6
7
-
9
12
16
17
6
48
54
8
6
8
9
4
3
30
33
-
1
3
2
4
2
8
10
-
4
10
11
16
-
41
41
12
16
13
29
30
10
90
100
2 2
1
1 31
3 27
2 36
3 11
5 86
8 97
2
12
12
15
9
4
46
50
8
13
16
12
29
9
69
78
61
66
68
113
125
-
433
433
6
9
31
56
14
16
100
116
-
4
6
5
7
4
18
22
3
4
4
5
10
-
26
26
24
20
Anexa 2 Persoane care au comis infracţiuni în funccţie de sex. 2003 Total persona e Total minori Total persoan e la 100 000 populaţ ie Total minori la 100 000 populaţ ie
2004
2005
2006
2007
F 194 5
B 146 53
F 2049
B 1602 2
F 209 9
B 1577 9
F 225 0
B 1512 2
F 187 0
B 1343 1
246
242
2945
252
2360
187
1973
134
1681
104
235 3 848
109
929
112
918
121
879
101
782
52
493
53
617
58
515
45
448
32
389
Anexa 4 Numărul condamnaţilor în penitenciare 2003 Total persoane Total persoane la 100 000 populaţie
2004
2005
2006
2007
F 329
B 7507
F 244
B 6676
F 247
B 6157
F 312
B 6335
F 303
B 6218
17
433
13
386
13
357
17
368
16
361
25
Anexa 3. Persoane care au comis infracţiuni, pe principale tipuri de infracţiuni, după sex şi mediu de reşedinţă a persoanelor.
Total infracţiu ni inclusiv:
total F B 225 151 0 22
2006 urban F B 140 897 9 8
Omor Vătămare intenţion ată Viol
28 68
Furt
648
Jaf Tîlhării Huliganism
34 1 19
Infracţiuni legate de droguri Altele
361
141 7
161
109 1
434 9
810
Total infracţiu ni Inclusive Omor
120
880
Vătămare intenţion ată Viol Furt Jaf Tîlhării Huliganis m Infracţiun i legate
1 4
224 912
211 621 0 860 190 749
Rural F B 70 539 9 9
5 40
98 648
126 228 1 170 57 424
16 36
101 528
21 56
183 100 5
16 163
85 357
84 317 8 664 127 313
29 2 7 1 8
127 303 2 196 63 436
2 563
207 513 8 744 186 717
2 346
81 285 7 574 129 293
21 7 8 1 13
119 9
20 0
218
355
143 3
134
119 1
22 1
242
290 28 144 819 381 6 1 3 8 La 100 000 populaţie 185 126 76 608 101 780 6
615
246 5
20 4
135 3
148
115 6
66
526
356 27 11
123 384
Total F B 187 134 0 31
23 4 27
15 3 14
13
2
17
1
10
1
11
2
12
53
4
54
3
52
3
58
2
51
1
12 299 43 11 42
44 2 0 2
12 411 83 19 42
19
83
17
171
1
12 361 50 11 44
19
82
35 2
12 32
Rural F B 84 614 1 4
2007 urban F B 116 803 1 2
1
12 448 94 18 44
21
169
47 4
1
13 300 19 6 43
18
22
26 1
26
30 1
10 4
63
1
12 222 17 6 41
21
24
20 1
de droguri Altele
59
253
103
418
26
141
44
222
79
355
19
132
Bibliografie Monografii 1. Bogdan Sergiu, Criminologie- Syllabus, Cluj-Napoca: Ed.”Sfera Juridică”, 2005 2. Ciobanu Igor A. , Criminologie, Vol I, Chişinău: Ed. „Cardidact”, 2007 3. Cesnacova Nina, Elena Vâtcărău,Elena Basarab, Ala Negruţa, Liuba Stoianov, Jana Mazur, Maria Vasiliev, Larisa Chiriţa , Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Femei si bărbaţi în Republica Moldova, Editia a 4-a., Chişinău, 2008, Ed. “Elan Poligraf” 4. Colecţie Universitară, 5. Scripcaru Gh, Astărastoare Vasile, Criminologie Clinică, Iaşi: Ed.”Polirom”, 2003 6. Джозефо Ф. Шелли
Криминология, №3-е международное издание,
Мировая юриспруденция. Москва: Ед. «Питер», 2003 7. Gîrlea Lilea , Starea, dinamica şi structura pruncuciderii, „Analele ştiinţifice”, Ştiinţe Juridice,Facultatea Drept,USEM, nr.8, Chişinău ,2005 8. Хохряков Г.Ф. Криминология/Institutiones, Москва: Ед. „Юрист „ 2000 9. Iacobuţă Ioan Al., Criminologie, Iaşi: Ed. „Junimea”,2002 10. Шиханцов Г.Г . Криминология, Москва: Ед. „Зерцало-М”, 2001 11.Zaporojan Igor, „Criminalitatea are chip de femeie”, Chişinău: Ed. „Elan Poligraf, 2000
27
Resurse internet: 1. www.cnaa.md/files/theses/2005 2. www.gov.md 3. www.descopera.ro/.../4034633-miss-cocaina-femeile-lider-din-cartelurile-
de-droguri .html 4. http://www.e-referate.ro/referate/Cesare_lombroso2005-03-18.html
28
