CONSTRUC II METALICE
2
Îmbinări cu sudură •Datorită avantajelor pe care le prezintă, sudura este în prezent unul din mijloacele cele mai utilizate de îmbinare în domeniul construcţiilor metalice. • u ura reprez ntă procesu e m nare a e emente or metalice prin acț iunea iunea temperaturii cu sau fără aplicarea presiunii locale.
3
Îmbinări cu sudură Avantajele utilizării îmbinărilor sudate : •Nu este necesară găurirea elementelor structurale,datorit ă acestui fapt sec ț iunile iunile pieselor îmbinate nu vor suferi slăbiri locale •Nu sunt necesare elemente suplimentare de îmbinare ( eclise, gusee, corniere) •Mai economice decât îmbin ările nituite datorit ă consumului redus de material și a forț ei ei de muncă. •Permit o transmitere uniformă a eforturilor între elementele îmbinate utând fi realizate îmbinări cu continuitate perfect ă •Îmbinărle sudate permit realizarea oric ărei configuraț iiii de nod. •Viteza mare de execu ț ie ie •Aspect plăcut
Dezavantajele Dezavantajele îmbinărilor sudate :
•Sunt nedemontabile •Porț iunea iunea adiacentă îmbinării este afectată termic, astfel propriet ăț ile ile oț elului elului suferă modificări. Cel mai însemnat efect este cre șterea fragilităț iiii și scăderea rezistenț ei ei la oboseal ă. •Datorită răcirii inegale a por ț iunii iunii sudate pot ap ărea deformări locale ale elementelor prin apariț ia ia tensiunilor suplimentare. •Erorile de execuț ie ie cum sunt pungile de aer sau p ătrunderea incompletă sunt greu de detectat.
4
Îmbinări cu sudură Tipuri de îmbinări sudate : După procesul de sudare : •PRIN PRESARE •Prin forjare •Prin topire cu termit •Sudarea cu rezistenț e •Sudarea cap la cap •Sudarea în puncte •Sudarea în linie •PRIN TOPIRE FĂRĂ PRESARE •Sudarea cu gaz •Sudarea cu arc electric •Sudarea cu arc electric descoperit •Sudarea cu arc acoperit sub strat de flux •Sudarea cu arc în mediu de gaz protector
commons.wikimedia.org
5
Îmbinări cu sudură mechanicalinfo.wordpress.com
Tipuri de îmbinări sudate : După procesul de sudare : •PRIN PRESARE •Prin forjare •Prin topire cu termit •Sudarea cu rezistenț e •Sudarea cap la cap •Sudarea în puncte •Sudarea în linie
•PRIN TOPIRE FĂRĂ PRESARE •Sudarea cu gaz •Sudarea cu arc electric •Sudarea cu arc electric descoperit •Sudarea cu arc acoperit sub strat de flux •Sudarea cu arc în mediu de gaz protector
6
Îmbinări cu sudură Tipuri de îmbinări sudate : După procesul de sudare : •PRIN PRESARE •Prin forjare •Prin topire cu termit •Sudarea cu rezistenț e •Sudarea cap la cap •Sudarea în puncte •Sudarea în linie •PRIN TOPIRE FĂRĂ PRESARE •Sudarea cu gaz •Sudarea cu arc electric •Sudarea cu arc electric descoperit •Sudarea cu arc acoperit sub strat de flux •Sudarea cu arc în mediu de gaz protector
www.soutec.com
7
Îmbinări cu sudură Tipuri de îmbinări sudate : După procesul de sudare : •PRIN PRESARE •Prin forjare •Prin topire cu termit •Sudarea cu rezistenț e •Sudarea cap la cap •Sudarea în puncte •Sudarea în linie •PRIN TOPIRE FĂRĂ PRESARE •Sudarea cu gaz •Sudarea cu arc electric •Sudarea cu arc electric descoperit •Sudarea cu arc acoperit sub strat de flux •Sudarea cu arc în mediu de gaz protector
8
Îmbinări cu sudură Tipuri de îmbinări sudate : După procesul de sudare : •PRIN PRESARE •Prin forjare •Prin topire cu termit •Sudarea cu rezistenț e •Sudarea cap la cap •Sudarea în puncte •Sudarea în linie •PRIN TOPIRE FĂRĂ PRESARE •Sudarea cu gaz •Sudarea cu arc electric •Sudarea cu arc electric descoperit •Sudarea cu arc acoperit sub strat de flux •Sudarea cu arc în mediu de gaz protector
9
Îmbinări cu sudură PRIN PRESARE Prin forjare : Piesele se încălzesc la temperaturi înalte iar ulterior prin lovire materialul în zona de contact a elementelor fuzioneaz fuzion ează Prin topire cu termit : Termitul este un amestec sub formă de pulbere de oxizi de fier 77% și aluminiu 23%. Prin aprindere cu un arc electric este generată o reacț ie ie puternică exotermă care constă în reducerea oxizilor de , 3595oC. Datorită pierderilor de temperatură aceasta scade pana la valoarea de 2500oC suficientă pentru a conduce la topirea locală a pieselor îmbinate. Acest tip de sudură se utilizează în principal la îmbinarea șinelor de cale ferată și a toroanelor. toroanelor.
10
Îmbinări cu sudură Sudarea cu rezistenț țe : Sudarea cap la cap : Acest procedeu se utilizeaz ă în principal la îmbinarea șinelor de cale ferată. Capetele pieselor sunt prinse în bancul ma șinii de sudur ă în poziț ie ie aliniată. Prin cele două piese este trecut un curent de mic ă tensiune și intensitate ridicată (30004000A). Suprafaț a de contact a pieselor se înc ălzește ajungând în stare plastic ă, iar concomitent cu introducerea curentului este exercitat ă o presiune mecanic ă asupra pieselor realizându-se sudarea. În acest proces de sudare se formeaz ă o bavură în exteriorul secț iunii iunii iniț iale iale a elemntelor care se înl ătură după finalizarea procesului de sudare. Sudarea în puncte : Procesul de sudare în puncte este utilizat în cazul îmbin ărilor prin suprapunere a dou ă elemente, de regul ă table plane. Electrozii sunt amplasa ț i pe ambele feț e a îmbinării. Prin electrozi , care sunt în contact cu piesele de îmbinat și presează punctual pe pe acestea, este trecut un un curent cu intensitate ridicat ă. În suprafaț a de contact dintre piesele metalice care se îmbin ă corespondente pozi ț iei iei electrozilor materialul din ambele piese este topit sub form ă lenticulară fuzionând. Sudarea în linie : Se realizează similar cu sudare în puncte însă electrozii au formă de role care acț ioneaz ionează de o parte și de alta a pachetului de table și care prin rotire antrenează piesele ce urmeaz ă a se suda. Prin presiunea exercitat ă de role asupra elementelor de îmbinat care se înc ălzesc în porț iunea iunea de contact datorit ă trecerii curentului de mare intensitate prin electrozi se genereaz ă cordoane de sudur ă etanșe și continue.
11
Îmbinări cu sudură PRIN TOPIRE FĂRĂ PRESARE Suda Su dare reaa cu gaz : Îmbina Îmbinarea rea se realizea realizeazză prin prin arde ardere reaa foca focaliz lizat ată a ames ameste tecu culu luii gazo gazoss (oxi (oxi-acetilenă, oxi-hi oxi-hidr droc ocar arbo bonn sau sau oxioxi-hi hidr drog ogen en)) care care ating atingee temp temper erat atur urii foar foarte te înal înalte te topi topind nd materialul. Datorită produc produceri eriii modifi modificcărilo rilorr fizic fizicoo-me meca cani nice ce înse însema mate te loca locale le și dato datori rittă lips lipsei ei de protecț ie a băii de mate materi rial al topi topitt în care care pătrun trunde de oxig oxigen en și azot azot din din aer aer,, ace acest st tip tip de de îmb îmbin inar aree se utilizează doar doar în cazu cazull stru struct ctur urililor or secu secund ndar aree și a elem elemen ente telo lorr sub subț iri iri care care nu pot pot fifi suda sudate te cu arc electric. Sudarea Sudarea cu arc electr electric: ic: Aces Acestt proc proces es de sud sudur ură este este cel cel mai mai des util utiliz izat at în dome domenniul iul structurilor structurilor metalice. metalice. Căldur lduraa gene genera rattă de arcul arcul electric electric se concent concentreaz rează pe o supr supraf afaaț ă restrânsă și astfel zona afectată de modi modififica cari ri fizico fizico-m -mec ecan anice ice este este redu redussă. Proces Procesul ul de sudu sudurră constă în trecerea unui curent de intensitate mare prin piesa de îmbinat și un elec electr trod od care care nu nu este este în contac contactt dire direct ct cu supraf suprafaaț a de suda sudat. t. Sudarea Sudarea cu arc electri electricc desco descoper perit it : Acest Acest tip de sudur sudură se execută manual. Prin apro apropi pier erea ea elec electr trod odul ului ui de pies piesaa meta metalic lică la o distanț ă minimală se formează un arc electr electric ic între între electr electrod od și piesă. Datorită temper temperatu aturii rii ridica ridicate te genera generate te de arc cap cap ătul elec electr trod odul ului ui este este topi topitt împr împreu eunnă cu învelușul aces acestu tuia ia.. Elect Electro rodu dull este este alc alcătuit tuit dintrdintr-oo tijă metalică cu proprietăț i simi simila lare re cu cele cele ale ale pie piese seii de îmbi îmbina natt care care este este acop acoper eritită cu un înveliș din din pul pulbe bere re cu rolu rolull de a ușura ura amor amorsa sare reaa și întreț iner inerea ea arcu arculu luii elec electr tric ic și pro protec tecț ia ia băii împo împotr triva iva oxig oxigen enul ului ui din din atmo atmosf sfer eră prin prin form formar area ea zgur zgurei ei.. Zgu Zgura ra este este înde îndeppărtată după răcirea cirea cordon cordonulu ului.i.
12
Îmbinări cu sudură Sudarea cu arc acoperit sub strat de flux : Acest procedeu reprezintă o variantă automată de sudură cu arc. Electrodul utilizat în acest caz este reprezentat printr-o sârmă fără înveliș de pulbere înfășurată pe tambur și se derulează pe măsură ce se consumă. Arcul electric este acoperit de un strat de flux care este depus în fa ț a electrodului cu rol în stabilizarea arcului electric și în protecț ia ia băii de metal topit. Tot pri intermediul pulberii de flux care este o pulbere minerală se pot introduce diferite materiale de aliere la nivelul cor onu u e su ur . cest t p e su ur con er o pro uct v tate mu t spor t faț ă de sudura cu arc deschis. Nu necesit ă o pregătire specială a sudorilor însă nu poate fi utilizată decât pentru cordoane plane. Sudarea cu arc în mediu de gaz protector : Această metodă utilizează electrozi fără înveliș care pot fi fuzibili sau nefuzibili (wolfram, tungsten), iar protecț ia ia băii de metal topit împotriva oxid ării se realizează printr-un curent de gaz inert (bioxid de carbon) care acoper ă arcul format între electrod și piesă.
13
Îmbinări cu sudură Tipuri de îmbinări sudate : După configuraț ție i e :
•Îmbinările sudate sudate cap la cap
Cap la cap
Prin suprapunere
•Îmbinări sudate prin suprapunere Cu eclisa
• mbinări cu eclise sudate •Îmbinări sudate ”T” •Îmbinări în cruce Oblica
•Îmbinări cu sudură oblică •Îmbinări cu sudură în crestătură •Îmbinări cu sudură în gaură
"T"
Cruce
14
Îmbinări cu sudură Îmbinările sudate cap la cap : se realizează la piesele ce sunt dispuse una în prelungirea celeilalte, cordonul de sudur ă realizându-se în rostul dintre piese. Capetele pieselor în zona de contact pot fi prelucrate sau neprelucrate. Aceste îmbin ări sunt cel mai des utilizate datorit ă unei bune comport ări la acţiunea forţelor exterioare. Îmbinări sudate prin suprapunere : Se realizează prin amplasarea pieselor una peste alta pe o anumită lungime, îmbinarea realizându-se cu cordoane în relief dispuse în lungul suprapunerii, transversal acesteia la cap ătul pieselor sau atat longitudinal cât și transversal. Dezavantajul acestor îmbinări este că se consumă material prin suprapunerea pieselor. Datorită necoliniarităţii pieselor apare şi un moment încovoietor în îmbinare astfel solicit ările exterioare sunt transmise mai pu ț in in eficient decât în cazul îmbin ării cap la cap. Îmbinări cu eclise sudate: La aceste îmbin ări piesele se dispun , una în prelungirea celeilalte. Realizarea îmbinării se realizeaz ă prin dispunerea unor eclise (platbande) fie pe o singur ă faţă a pieselor, pieselor, fi pe ambele fe ţe. Eclisele se fixeaz ă prin cordoane de sudur ă în relief dispuse transversal, longitudinal sau transversal și longitudinal. Îmbinări sudate ”T” : Aceste îmbinări se realizează între două piese dispuse perpendicular una pe alta. Fixarea se realizeaz ă cu cordoane de sudur ă în relief sau în adâncime. Îmbinări în cruce : Acest tip de îmbinare similar cu îmbinarea în ”T” se utilizeaz ă în cazul în care una dintre piese dep ășește planul celeilalte, fiind continu ă prin îmbinare, iar cealalt ă este realizată din două bucăţi dispuse perpendicular pe piesa continu ă. De obicei aceste îmbin ări se realizează cu cordoane în relief, dar se pot utiliza şi cusături în adâncime prin prelucrarea capetelor pieselor întrerupte.
15
Îmbinări cu sudură Tipuri de îmbinări sudate :
După poziț ția i a de sudare : •Îmbinări sudate în plan •Îmbinări sudate orizontal in plan vertical •Îmbinări sudate vertical in plan vertical •Îmbinări sudate peste cap
in Plan Orizontal
peste cap
Orizontal in plan Vertical
Vertical in plan Vertical
16
Îmbinări cu sudură Tipuri de îmbinări sudate :
După geometria cordoanelor : •Suduri în relief •Suduri de colț •Continue •Întrerupte •Suduri în crestătură
www.paxcam.com
www.paxcam.com
•Suduri în adâncime •Suduri cap la cap •Suduri în gaură
www.mig-welding.co.uk
www.coherent.com
www.osc.edu
www.cmstestdenver.com
17
Îmbinări cu sudură Suduri în relief Suduri de colț ț continue sau întrerupte : Sudurile de colţ se folosesc la asamblarea pieselor a c ăror feţe supuse îmbinării formează între ele unghiuri cuprinse între 60° şi 120°. Sunt admise şi unghiuri mai mici de 60°, dar în astfel de cazuri sudura se consideră sudură cap la cap cu pătrundere parţială. Caracteristici geometrice : a = grosimea cordonului de sudur s udură l = lungimea cordonului de sudură Grosimea cordonului de sudură ”a” se ia egal ă cu înălţimea celui mai mare triunghi (cu laturi egale sau inegale) care poate fi înscris în secţiunea transversală a sudurii, măsurată perpendicular pe latura exterioară a acestuia.
18
Îmbinări cu sudură Suduri în relief Suduri de colț ț continue sau întrerupte : Grosimea minimă a cordonului este întabelat ă :
Grosimea maximă a cordonului se calculează cu relaț ia ia : amin = 0.7 x tmin tmin reprezintă grosimea celei mai subț iri iri piese îmbinate
19
Îmbinări cu sudură Suduri în relief Suduri de colț ț continue sau întrerupte : Lungimea cordonului de sudur ă (lc) se determină din calcul , iar valorii obț inute inute i se va adăuga o lungime suplimentara de valoare 2xa deoarece por ț iunile iunile de la începutul și respectiv finalul cordonului se consideră alterate. La capete sau la marginile pieselor, pieselor, extremităţile sudurilor de colţ se întorc în jurul colţurilor, fără a fi întrerupte şi având aceiaşi grosime, pe o lungime egal ă cu cel puţin de două ori mărimea catetei secţiunii transversale a sudurii, cu excepţia cazurilor în care accesul sau configuraţia îmbinării nu permite acest lucru. Întoarcerile de la capete sunt s unt indicate pe desene. Lungimea admisă pentru un cordon de sudură în relief se încadreaz ă în limitele : Minim : Maxim :
-pentru lungimi mai mari de 150a se va efectua calculul pentru suduri lungi.
20
Îmbinări cu sudură Suduri în relief Suduri de colț ț continue sau întrerupte : Cordoanele de sudur ă pot fi continue sau întrerupte. Cordoanele continue, la care cordonul se s e execută fără întrerupere pe toat ă lungimea, se utilizează, în general, pentru îmbin ările de rezistenţă şi etanşare iar cele întrerupte se folosesc la îmbinările de asamblare. Cordoanele de colț întrerupte întrerupte nu se folosesc în medii corozive. Pe traseul oricărei suduri de colţ întrerupte se prevăd întotdeauna suduri la extremităţile pieselor îmbinate.
21
Îmbinări cu sudură Suduri în relief Suduri de colț ț întrerupte întrerupte : Pentru sudurile întrerupte se vor respecta condiț iile iile geometrice următoare : Cea mai mică dintre Lwe ≥ 0,75 b şi 0,75 b 1 Pentru barele cu sec ţiune compusă supuse laintindere: Cea mai mică dintre L1
≤ 16 t ; 16 t 1 ; 200 200 mm
Pentru barele cu sec ţiune compusă comprimate sau solicitate la forfecare: Cea mai mică dintre L2
≤ 12 t ;12 t 1 ; 0,25 ,25 b ; 200 mm
22
Îmbinări cu sudură Suduri în relief Suduri de colț ț în în crestătură : Sudurile în crestătură reprezintă suduri de colț realizate în găuri circulare sau alungite care au rol de a transmite for ț e tăietoare sau pentru a preveni flambarea sau depărtarea pieselor suprapuse. Dimensiunea găurilor nu trebuie s ă fie mai mică decât de patru ori grosimea piesei în care este realizată crestătura.
23
Îmbinări cu sudură Calculul sudurii în relief Metoda direcț țional i onală - În acea aceast stă metodă forţele transmise pe unitatea de lungime a sudurii de col ţ sunt descompuse în componente paralele şi componente perpendiculare în raport cu axa sudurii -Se acceptă o distribuţie uniformă a tensiunilor pe sec ţiunea ariei a sudurii -σ⊥- tensiuni normale, perpendiculare pe aria de calcul a sudurii, -σ|| -tensiuni normale, paralele cu axa sudurii, (nu se iau în considerare la verificarea rezisten ţ ei de ţ ei
ţ) calcul a sudurilor de col ţ
-τ⊥ -tensiuni tangen ţiale (în planul sudurii), perpendiculare pe axa sudurii, - τ|| -tensiuni tangen ţiale (în planul sudurii), paralele cu axa sudurii.
24
Îmbinări cu sudură Calculul sudurii în relief Metoda direcț țional i onală Verificarea : iar
σ ⊥2 + 3(τ ⊥2 + τ ||2 ) ≤ σ ⊥
≤
0.9
f u
f u
β w ⋅ γ M 2
γ M 2
este valoar valoarea ea nomin nominal ală a rezistenţei de rupere la trac ţiune a materialului piesei f u - este mai slabe din îmbinare, βw - este coeficientu coeficientull de de corelare, corelare, conform conform tabelului tabelului
25
Îmbinări cu sudură Calculul sudurii în relief Metoda simplificată Verificarea :
F w, Ed
≤
F w, Rd
unde :
F w, Ed = F w, Rd
=
f vw,d
=
F Ed leff f vw,d ⋅ a
f u 3 ⋅ β w ⋅ γ M 2
F w,Ed este forţa de calcul pe unitatea de lungime a sudurii, F w,Rd este forţa capabilă a sudurii, pe unitatea de lungime. f vw,d - este forţa de calcul la forfecare a sudurii. este valoar valoarea ea nomin nominal ală a rezistenţei de rupere la trac ţiune a materialului piesei f u - este mai slabe din îmbinare, βw - este este coefic coeficien ientul tul de corel corelare are,, conform conform tabe tabelul lului ui prezen prezentat tat anter anterior ior
26
Îmbinări cu sudură Îmbinările lungi în relief
Metoda simplificată O îmbinare sudată se consideră lungă când lungimea cordonului dep ășește valoarea l>150a. l>150a. În acest caz rezistenţa de calcul a unei suduri în î n colţ se reduce prin multiplicare cu un coeficient de reducere βLw pentru a ţine seama de efectele neuniformit ăţii distribuţiei tensiunilor pe lungimea ei. Valoarea Valoarea coeficientului se determină cu relaț iilor iilor : •Daca : l >150a coeficientul de reducere βLw se ia egal cu βLw.1 determinat de: β Lw.1 = 1.2 −
0.2 ⋅ L j
≤1 150 ⋅ a Lj- este lungimea lungimea totală a suprapunerii în direc ț ia ia de transfer a efortului
•Daca : l >1.7 m coeficientul de reducere βLw se ia egal cu βLw.2 ,determinat de: β Lw.2
= 1 .1 −
Lw 17
0.6 ≤ β Lw.2 ≤ 1 lungimeaa sudurii sudurii (în metri). metri). Lw - este lungime
27
Îmbinări cu sudură Suduri în adâncime Suduri cap la cap cu p ătrundere complet ă Rezistenţa de calcul a sudurilor cap la cap cu pătrundere completă se ia egală cu rezistenţa de calcul a celei mai slabe piese îmbinate, cu condiţia ca sudura să fie făcută cu materiale consumabile corespunzătoare, care să asigure obţinerea epruvetelor de trac ţiune realizate din metalul depus prin sudare, cu o limit ă minimă de curgere şi o rezistenţă minimă de rupere, cel pu ţin egale cu cele ale materialului de bază. Grosimea cordonului de sudură se ia egal cu grosimea celei mai subț iri iri piese îmbinate:
a=tmin
Cap la cap
28
Îmbinări cu sudură Suduri în adâncime Suduri cap la cap cu p ătrundere par ţ ţial i al ă Rezistenţa de calcul a unei suduri cap la cap cu pătrundere parţială se determină folosind metoda pentru suduri cap la cap cu p ătrundere adâncă. Grosimea unei suduri cap la cap cu p ătrundere parţială nu se ia mai mare decât adâncimea pătrunderii care poate fi realizată în mod efectiv pe toat ă lungimea sudurii.
29
Îmbinări cu sudură Suduri în adâncime Îmbin ări cap la cap în T
Rezistenţa de calcul a unei îmbin ări cap la cap în T, constând dintr-o pereche de suduri cap la cap bilaterale, cu pătrundere parţială, completate cu suduri în col ţ suprapuse A.poate fi determinat ă ca la o sudură cap la cap dacă: • , porţiunea nesudat ă, nu este mai mic ă decât grosimea t a inimii ansamblului îmbin ării în T, cu condi ţia ca porţiunea nesudată să nu fie mai mare decât /5 t sau 3 mm. B. trebuie calculate folosind metoda pentru sudurile în colţ sau pentru sudurile în colţ cu pătrundere adâncă dacă nu îndeplinesc condi condiţiile specificate, în func ţie de adâncimea pătrunderii. Grosimea sudurii se determin ă conform prevederilor pentru sudurile de col ţ şi pentru sudurile cap la cap cu pătrundere parţială.
a nom,1 + a nom,2 ≥ t i ș i c nom ≤ min( t /5
, 3 mm)
30
Îmbinări cu sudură Suduri în adâncime Calculul sudurilor cap la cap: Relaț ia ia de verificare a sudurilor cap c ap la cap este :
F w, Ed
≤
F w, Rd
este efortul efectiv total de calcul al sudurii F w,Rd este forţa capabilă totală a sudurii. w,Ed
F w, Ed
=
F Ed
F w, Rd
=
f w,d ⋅ Aw
Aw este aria planului de rupere a cordonului de sudur ă cap la cap cu pătrundere completă sau cu pătrundere parț ial ială. este rezis reziste tennţa de calcul a celei mai slabe piese îmbinate f w,d - este
31
Îmbinări cu sudură Suduri în adâncime Calculul sudurilor cap la cap: Relaț ia ia de verificare a sudurilor cap c ap la cap este :
F w, Ed
≤
F w, Rd
este efortul efectiv total de calcul al sudurii F w,Rd este forţa capabilă totală a sudurii. w,Ed
F w, Ed
=
F Ed
F w, Rd
=
f w,d ⋅ Aw
Aw este aria planului de rupere a cordonului de sudur ă cap la cap cu pătrundere completă sau cu pătrundere parț ial ială.
32
Îmbinări cu sudură Suduri în adâncime Calculul sudurilor în gaură : Relaț ia ia de verificare a sudurilor cap c ap la cap este :
F w, Ed
≤
F w, Rd
este efortul efectiv total de calcul al sudurii F w,Rd este forţa capabilă totală a sudurii. w,Ed
F w, Ed
=
F Ed
F w, Rd
=
f v.w,d ⋅ Aw
Aw este aria de calcul a sudurii şi şi se ia egală cu aria găurii. f vw,d - este este rezis reziste tennţa de calcul la forfecare a sudurilor
