Curs-6_Islam.pdf

ISTORIA CIVILIZAȚIILOR

CURS NR. 4 Islamul http://ilariontiu.wordpress.com/sectiunea-pentru-studenti/istoria-civilizatiilor/

Parola: carte123

lect. univ. dr. Ilarion Țiu [email protected]

PERIODIZARE 

~570-632, viața lui Mahomed, fondatorul religie islamice

- se naște în orașul comercial Mecca de pe coasta Mării Roșii a Peninsulei Arabice - începând cu 610 are revelații prin care transmite cuvântul lui Dumnezeu -adepții se mută la musulmană Medina împreună cu 20 septembrie 622 comunitatea săi și fondează – Umma - moare în anul 632 unificând triburile din Peninsula Arabică

PERIODIZARE 632-661, „califii buni conducători“ După moartea lui Mahomed (8 iunie 632), la Medina s-a 

întrunit consiliu al primilor ai Profetului, pentru a decideun cine va conduce cultuladepți și statul - a fost ales Abu Bakr (632–634), negustor bogat din Mecca, colaboratorul cel mai apropiat al lui Mahomed - după moartea primei soții, Khadija, Abu Bakr a devenit socrul lui Mahomed - acesta a luat titlul de „calif“, adică Profetului

succesor al

PERIODIZARE 

632-661, „califii buni conducători“

- desemnarea lui Abu Bakr a creat disensiuni în comunitatea de la Medina deoarece șansele cele mai mari le avea Ali, vărul și ginerele lui Mahomed - ocupat cu ceremoniile funerare, el nu a participat la primele negocieri privind succesiunea Profetului

PERIODIZARE 


Al doilea calif a fost Omar (634–644) - fost adversar al lui Mahomed din Mecca, devenit adept înverșunat după revelație

PERIODIZARE 


Al treilea calif a fost Othman (644–656) - fiul unui negustor bogat din Mecca, care a reușit să sporească averea familiei - a făcut parte din primul grup de adepți ai lui Mohamed, alături de Abu Bakr și Omar

PERIODIZARE 


Al patrulea calif a fost Ali (656–661) - vărul și ginerele lui Mahomed - a crescut în aceiași casă cu Profetul, care-l considera pe Ali un frate mai mic - legenda spune că înainte de a muri Mahomed l-a desemnat succesor al său - minoritatea șiită musulmană nu recunoaște calitatea de succesori ai lui Mahomed primilor trei califi considerându-l pe Ali urmașul legitim al Profetului

PERIODIZARE 

Califatul Umayyad (661–750/1031)

- după moartea lui Othman, Muawiyah, guvernator al Damascului, s-a proclamat calif - Muawiyah fusese numit guvernator al Damascului de Omar, însă a uzurpat puterea și a refuzat să-l recunoască pe Ali calif - Muawiyah l-a capturat pe Hasan, fiul lui Ali, dorind să stingă succesiunea legitimă a Profetului - adepții lui Hasan s-au refugiat în zona persană a Islamului, fondând disidența șiită

PERIODIZARE 

Califatul Umayyad (661–750/1031)

- umayyazii continuă extindea rapidă a imperiului începută în perioada „califilor buni conducători“ - Islamul integrează în granițele sale zona „Lumii de Mijloc“, dar și sudul Spaniei - Califii de Damasc (661–750) - Emirii de Córdoba (756–929) - Califii de Córdoba (929–1031)

PERIODIZARE 

Califatul Abbasid (750–1258/1517)

- perioada de aur a civilizației islamice - califii s-au preocupat să unifice vastele teritorii cucerite în perioada umayyadă - Califii de Bagdad (750–1258) - Califii de Cairo (1261–1517) - califatul se prăbușește după invazia mongolă

PERIODIZARE 

Imperiului Marelui Mogul (1263-1858)

- a controlat India, mai precis nordul subcontinentului indian - începând cu 1500 puterea imperiului slăbește datorită prezenței europenilor în zonă - ultimul monarh mogul este trimis în exil de englezi în anul 1858, când preiau controlul total asupra Indiei

PERIODIZARE 

Imperiul otoman (1299–1922)

- tribul turcilor oghuzi a fost împins de mongoli în vestul Anatoliei, fondând un mic stat, care s-a consolidat în anul 1299 ca urmare a cuceririlor sultanului Osman I - denumirea de otomani se leagă de numele primului sultan: turci osmanlâi – otomani - treptat otomanii intră în posesia fostelor teritorii bizantine din Asia Mică și Peninsula Balcanică, încercuind Constantinopolul - capitala bizantină a fost cucerită în anul 1453, sub asediu sultanului Mehmet al II-lea

PERIODIZARE 


- au fondat unul dintre cele mai puternice imperii militare din istorie, controlând: - partea vestică a fostei lumi islamice de dinainte de invazia mongolă - Peninsula Balcanică - unele teritorii din Europa Centrală – armatele sultanului au ajuns până la porțile Vienei - perioada de glorie a Imperiului a fost atinsă sub conducerea sultanului Soliman (Suleiman) Magnificul care a cucerit Bagdadul în anul 1535

PERIODIZARE 


- după al doilea asediu al Vienei (1683) campaniile militare s-au rărit, sultanii ducând o viață luxoasă de curte - europenii au obținut facilități fiscale, deposedând Imperiul Otoman de avantajele impozitării rutelo comerciale care-i străbăteau teritoriul - în relațiile internaționale Imperiul Otoman era considerat „omul bolnav“ al regiunii mediteraneene

PERIODIZARE 

Imperiul safavid (1501-1736)

- dinastia safavidă s-a format în nordul Persiei, fondatorul fiind un șeic sufit care a transmis ereditar șefia ordinului - treptat șeicii și-au format un corp militar de apărare, extinzându-și dominația și intrând în conflict cu micile formațiuni statale turcice apărute în Persia după plecarea mongolilor - pentru a-și extinde influența în Persia șeicii au renunțat la confesiunea sunnită, convertindu-se la șiism

PERIODIZARE 


- în 1502, șeicul Ismail s-a proclamat șahinșah al Iranului - prin acest titlu revendica ascendența statului său de la vechea Persie - monarhii arabi își luaseră titlul de califi, iar cei turcici de sultani - prin campanii de cucerire, șahinșahii au ajuns să controleze partea răsăriteană a fostului imperiu islamic

-loc principala luptă pentru stabilirea zonelor influență a avut în 1514 la Chaldiran, când safavizii s-audeluptat cu otomanii - sultanul otoman a ieșit învingător, obținând întreaga Anatolie (controla doar partea vestică) și nordul actualului stat Irak

PERIODIZARE 


- după 1600, șahinșahii au renunțat la campaniile militare, ducând o viață luxoasă la curtea imperială - succesiunile pentru putere au devenit violente, slăbind statul - puterile europene au profitat de această slăbire a imperiului, impunând tratate comerciale defavorabile care au destabilizat imperiul - dinastia safavidă a fost înlăturată în anul 1736, fiind înlocuită cu dinastia Qajarită

PERIODIZARE 


- europenii au continuat politica de subordonare economică a Iranului (noua denumire a statului în epoca modernă), mai ales după descoperirea rezervelor de petrol - în jur 1850, statele europene – și în primul rând Imperiul Britanic – controlau direct sau prin diverse facilități fostul Dar al-Islam

RELIGIA ÎN PENINSULA ARABICĂ 

Triburile arabe

Triburile s-au dezvoltat în „Lumii de arabe Mijloc“

umbra civilizațiilo

- datorită conflictelor tribale nu au reușit să realizeze unificarea politică - din cauza condițiilor naturale deșertice nu au reprezentat interes pentru marile imperii antice - majoritatea locuitorilor erau beduini nomazi


Triburile arabe

-Peninsulei la sfârșitulArabice secolului s-au al VI-lea în zonamai de coastă dezvoltat multe aorașe comerciale - arabii preluau mărfurile din porturile de la Marea Roșie și le transportau cu caravanele de cămile spre Siria și Palestina


Credințele religioase

- arabii erau politeiști - aveau însă o tradiție comună cu evreii - după cucerirea romană a Palestinei, o parte a triburilor evreiești s-au refugiat în Peninsula Arabică - deși își pierduseră limba practicau în continuare cultul monoteist - arabii, de srcine semitică, se considerau urmași ai lui Avram, ca și evreii


Credințele religioase

-luitradiția că arabii erau descendenții lui Ismael, fiul Avramspunea și al soției sale Hagar - Avram ar fi ridicat un altar la Mecca, pe locul unei pietre miraculoase, probabil meteorit - Avram se afla în vizită la fiul și soția sa, exilați în Arabia - arabii cunoșteau de asemenea și religiile creștină și zoroastristă


Mecca

- oraș din zona de coastă a Mării Roșii - locuitorii orașului erau comercianți prosperi și conducători de caravane - însă cea mai importantă afacere a orașului era pelerinajul religios - în Mecca aveau temple peste 100 de zeități păgâne -căzuse cel mai un celebru meteoritera Ka’ba, ridicat pe locul unde - orașul dezvoltase o adevărată industrie a turismului: magazine, hanuri, taverne, servicii de masă pentru turi ti

MAHOMED 

Biografia

- s-a născut în jur de anul 570 în orașul Mecca - făcea parte din tribul de negustori cel mai bogat din oraș, însă clanul său nu se afla printre liderii comunității - la vârsta de șase ani a rămas orfan de ambii părinți - a crescut în casa unchiului său, Abu Talib, comerciant prosper și influent din Mecca

MAHOMED 

Biografia

-Khadija la 25 desă-i aniadministreze a fost angajatafacerile de o văduvă bogată pe nume - a dovedit calități bune de negustor - s-a remarcat prin decizii înțelepte și calități de mediator al conflictelor iscate în comunitate - după ovieții vreme s-a căsătorit cu Khadija, unica soție în timpul acesteia, deși arabii erau bigami

MAHOMED 

Revelația

-început în jurulsă-și vârstei de ani (aprox. 610), Mahomed punădeo40 serie de probleme despre lume șia obișnuia să se ducă pentru meditație într-o peșteră la nord de Mecca - într-un moment de meditație a auzit glasul arhanghelului Gabriel care i-a revelat primele versete din Coran - ajuns acasă i-a mărturisit viziunea soției, care l-a crezut, devenit prima musulmană - au urmat apoi rudele și prietenii apropiați

MAHOMED 

Revelația

-oameni când asărmani începutșirevelațiile sclavi publice a convertit mai ales - nu au lipsit nici negustorii bogați, puțin la număr, precum Abu Bakr (primul din afara familiei), Othman sau Omar (inițial critic înverșunat al noii religii, însă prieten fidel al lui Mohamed după convertire)

MAHOMED 

Revelația

- treptat însă revelațiile publice au creat agitație în Mecca, după ce a rostit următoarea revelație: „Nu este decât un singur Dumnezeu. Închină-te Lui sau veți ajunge în iad“ - a spus care era condiția pentru a se închina lui Dumnezeu: - să lase corupția, alcoolul, răutatea și tirania - ajutorarea săracilor, sacrificiul pentru dreptate - despre Ka’ba a spus că e templul lui Allah și nu mai trebuie venerat nici un zeu acolo - în arabă: Al – articol hotărât, Lah – Dumnezeu; în traducere „Dumnezeul“ sau mai exact „Unicul Dumnezeu“

MAHOMED 

Revelația

-luinegustorii Mecca s-au arătat nemulțumiți de revelația Mahomeddindeoarece templul aducea mulți turiști - a fost apărat de unchiul și soția sa, influenți în Mecca - însă în anul 622 ambii protectori au murit, Mahomed devenind vulnerabil

MAHOMED 

Hegira

-orașului în anulMecca 622, șapte bătrâni din cel maitrebuia important tribsomn al au decis că Mahomed ucis în - l-a salvat un unchi care aflase despre pregătire asasinatului și l-a avertizat - anterior complotului Mahomed se afla deja în discuții cu reprezentanții orașului Yathrib (oraș la nord de Mecca, tot în zona de coastă a Mării Roșii) pentru a merge acolo și a ajuta la refacerea unității triburilor componente

MAHOMED 

Hegira

-datorită comunitatea din Yathribdintre se aflaliderii de ceva ani în conflict unor neînțelegeri triburilor - aflând de calitățile de negociator ale lui Mahomed au venit să-l cunoască pentru a-i propune să se mute acolo - solii Yathrib-ului au fost impresionați de înțelepciunea lui Mahomed și s-au convertit la islam

MAHOMED 

Hegira

-septembrie asasinatul622 a fost pregătit pentru noaptea de

20

- Ali, vărul lui Mohamed, a dormit în patul său pentru a le distrage atenția complotiștilor, care așteptau miezul nopții pentru asasinat - Mahomed a plecat în plină noapte spre Yathrib împreună cu bunul său prieten Abu Bakr - ulterior și alți adepți ai lui Mahomed au migrat la Yathrib

MAHOMED 

Umma – comunitatea musulmană

-locuitorii Mahomed a reușit orașului Yathribsă rezolve neînțelegerile dintre - a decis ca fiecare comunitate își poate păstra religia, precum și regulile tribale, atâta vreme cât nu încălca interesele celorlalți locuitori ai orașului - interesele nu erau așa de mari ca la Mecca, Yathribul fiind mai degrabă un oraș locuit de țărani decât de negustori bogați

MAHOMED 


-Yathrib în semne de respectnumele față deorașului Mahomed, locutorii dins-at au schimbat în Medina, care traduce prin „Orașul Profetului“ - treptat triburile arabe s-au convertit la Islam - excepție au făcut triburile de evrei, care au pactizat cu liderii din Mecca ce pregăteau un război pentru a-l alunga pe Mahomed din oraș

MAHOMED 


- Medina a câștigat războiul cu Mecca, deși se aflau în inferioritate numerică, doar condițiile naturale excepționale din timpul bătăliilor decisive contribuind la victorie - salvatorul orașului a fost considerat Mahomed, care prin miracol ar fi stârnit natura - bărbații evrei din Medina au fost uciși, iar femeile și copiii au fost trimiși în exil - Medina a devenit primul oraș musulman, Mahomed începând să organizeze comunitatea ( Umma) din punct de vedere politic, juridic și administrativ

MAHOMED Umma – comunitatea musulmană - ulterior triburile din Peninsula Arabică au început să se convertească la Islam - într-o noapte a avut un vis care-l îndrepta spre Mecca - a plecat spre oraș în fruntea unei caravane - bătrânii comunității l-au așteptat la porțile orașului spunându-i că în acel nu poate intra în Mecca, dar în 

pelerinajul anul musulmanii fără aurmător fi întâmpina opozițiepot să-și facă - în anul următor (623) Mahomed a intrat în Mecca fără probleme și a vizitat Ka’ba

MAHOMED 


- peste doi ani Mecca a cedat conducerea lui Mahomed fără luptă - a distrus idolii din Ka’ba - a declarat acel cub din piatră neagră cel mai sfânt loc din lume - odată cu predarea orașului Mecca, Mahomed a reușit pentru prima dată în istorie să unifice toate triburile arabe - în anul 632, după un pelerinaj la Mecca, Mahomed s-a îmbolnăvit și a murit

MAHOMED Moștenirea lui Mahomed Politică

- a unificat pentru întâia dată în istorie triburile din Peninsula Arabică - conform învățăturilor Profetului, musulmanilor le era interzis să se lupte între ei, așadar energiile războinice au fost exportate în afara Peninsulei Arabice

MAHOMED Moștenirea lui Mahomed Politică

- datorită calităților militare dobândite în viața aspră a deșertului, statul musulman s-a extins cu o rapiditate nemaiîntâlnită în istorie până la mare invazie mongolă - învățătura Profetului privind tolerarea religiilor ebraică și creștină i-a ajutat pe califi să-ți consolideze statul folosindu-se în primul secol după Mahomed de iscusința administrativă și economică a elitelor nemusulmane din teritoriile cucerite

MAHOMED Moștenirea lui Mahomed Socială

- Mahomed a predicat pentru egalitatea în drepturi a tuturor musulmanilor, inclusiv pentru sclavi - odată convertiți, musulmanii trebuiau să trăiască în pace unii cu alții - musulmanii trebuiau să construiască o lume în care copii să nu mai fie abandonați, iar văduvele să nu mai ajungă neajutorate, la mila străzii

MAHOMED Moștenirea lui Mahomed Socială

- bărbatul avea drept asupra femeii în aceiași măsură în care femeia avea asupra bărbatului - nimeni în lume nu trebuia să fie mai puternici în virtute decât musulmanii - indivizii își câștigau dreptul în rai participând ca membri ai comunității la proiectul social islamic

MAHOMED Moștenirea lui Mahomed Juridică

- după ce a devenit liderul comunității de la Medina, musulmanii veneau la Mahomed să-i ceară sfaturi în cele mai mărunte chestiuni ale vieții de zi cu zi - cum să-și educe copiii - ce este corect într-un contract de afaceri - cum trebuie să procedeze cu un hoț

MAHOMED Moștenirea lui Mahomed Juridică

- aceste învățături ale Profetului au fost ulterior consemnate într-un cod numit hadit, devenind parte a doctrinei islamice ca model normativ de comportament și obiceiuri - însă sfaturile profetului veneau să suplinească rolul pe care ar fi trebuit să-l aibă specialiști consacrați într-o societate: judecători, legislatori, lideri politici, doctori, învățători etc.

MAHOMED Moștenirea lui Mahomed Relația cu nemusulmanii

- Mahomed a fost întrebat la Medina de primii săi adepți cum trebuie să se comporte cu populațiile care nu se convertiseră încă la Islam - el a răspuns că cine-l recunoștea pe Allah unicul Dumnezeu și accepta regulile comunității musulman (Umma) intra în Dar al-Islam , adică „Tărâmul respectului (față de Dumnezeu)“ sau, într-o traducere alternativă „Tărâmul păcii“

MAHOMED Moștenirea lui Mahomed Relația cu nemusulmanii - cei din afara Dar al-Islam erau în Dar al-Harb , adică

„Tărâmul războiului“ - împotriva acestora trebuia purtat „lupta pentru cauza“ Islamului

Jihad-ul, adică

- unii teoreticieni islamici susțin că Profetul nu s-a gândit neapărat la o luptă violentă ci de convingere

MAHOMED Moștenirea lui Mahomed Relația cu nemusulmanii

- în timpul cuceririlor arabe, unii lideri militari au interpretat Jihad-ul ca o luptă contra nemusulmanilor, care trebuiau integrați cu forța în Dar al-Islam - în zilele noastre Jihad-ul este considerat de extremiștii islamici a fi „războiul sfânt“ contra civilizației occidentale necredincioase - Mahomed nu a spus niciodată în timpul vieții că Jihad-ul face parte dintre îndatoririle obligatorii ale unui musulman, așa cum susțin în zilele noastre fundamentaliștii islamici

MAHOMED Moștenirea lui Mahomed Religioasă

- după moartea lui Mahomed, urmașii săi în fruntea califatului s-au preocupat de fixarea și totodată finalizarea doctrinei musulmane - primii califi au adunat toate mărturiile despre viața și învățăturile Profetului - confirm învățăturilor lui Mahomed, Islamul este starea de liniște care se obține prin ascultarea necondiționată a cuvântului lui Dumnezeu


- musulmanul este credinciosul care reușește să atingă acea stare - islamul este calea adevărată care Dumnezeu le-a dat-o oamenilor de când a fost creată lumea - musulmanii există pentru ca să aducă mărturie să Dumnezeu este unic


- de la facerea lumii mai mulți profeți au oferit asemenea exemple de viață, lăsându-se în voia lui Dumnezeu - dintre acești profeți un rol important l-au avut - Avram – ca întruchipare a supunerii față de voința divină - Moise, David și Isus pentru importanța revelațiilor pe care le-au avut


- însă cei care au transmis mai departe revelațiile profeților au introdus eroarea umană în legea eternă a lui Dumnezeu - a fost nevoie să vină pe lume ultimul profet, Mahomed, care să primească Coranul – revelația finală și completă a voinței lui Dumnezeu -Coranului, timp de 22 ani, Mohamed primit continuu revelațiile pede care le-a transmis aadepților săi - înainte de moartea a spus că revelarea mesajului lui Dumnezeu s-a încheiat, el fiind ultimul și cel mai important rofet


- după scrierea Coranului și a hadit-ului, liderii religioși au fixat cei cinci stâlpi ai Islamului, care constituie de asemenea obligații pentru orice musulman: 1. recunoașterea unui singur Dumnezeu, Allah, al cărui trimis (Profet) este Mahomed 2. Rugăciunea rostită de cinci ori pe zi, cu fața spre Ka’ba (Mecca) 3. Postul de 29 sau 30 de zile al Ramadanului 4. Pomana dată săracilor 5. Pelerinajul la Mecca

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE Moștenirea lui Mahomed Religioasă

- viața religioasă se desfășoară în jurul moscheii - cultul islamic a respins orice reprezentare a divinității, fie prin statuete, fie prin picturi pe diverse suporturi - decorația moscheilor s-a făcut prin înscrisuri religioase sau motive florale, în culori vii - religia islamică nu a dezvoltat un corp de preoți pe lângă moschei - credincioșii sunt strigați de un muezin să vină să se roage

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE - rugăciunea este condusă în moschee de un imam - nu este considerat membru al clerului - poate fi consultat în probleme religioase - în comunitățile mai mici este liderul comunității de musulmani

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE - cu toate că Mohamed a proclamat în timpul vieții unitatea comunității musulmane și interzicea orice conflict intern, odată cu expansiunea Islamului au apărut neînțelegeri - prima disidență a apărut imediat după moartea Profetului deoarece Ali s-a considerat adevăratul său succesor invocând că aceasta a fost dorința lui Mahomed pe patul de moarte, mărturisire pe care i-a făcut-o personal - după extinderea Islamului în spațiile nearabe disidențele s-au înmulțit, având astăzi câteva zeci de confesiuni de sorginte mahomedană

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE Sunnismul - este cea mai răspândită confesiune islamică - îi cuprinde pe musulmanii care recunosc legitimitatea primilor trei califi care i-au succedat lui Mahomed - denumirea confesiunii lor vine de la cuvântul arab sunna care înseamnă „calea“ (adevărată) - consideră hadit-ul sursa scrisă cu cea mai mare autoritate după Coran

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE Sunnismul -sânul încă comunității din primele sunnite secole islamice au apărut controverse în - corpul clericilor, Ulema, se consideră singurul îndreptățit să interpreteze Coranul și Hadit-ul - mișcările sunnite moderne, cu program politic, consideră că nu doar Ulema poate interpreta sursele fundamentale ale Islamului, ci și învățații competenți și liderii religioși

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE Șiismul - etimologic, șiit înseamnă „parte din Ali“ - șiiți îl recunosc pe Ali succesorul legitim al lui Mahomed, și nu pe Abu Bakr - după moartea lui Ali, adepții săi i-au ales succesori, după modelul lui Mahomed - acești succesori s-au numit imami, primul ales fiind Hassan, fiul lui Ali - comunitatea adepților lui Ali a fost urmărită și persecutată de Muawiyah, primul calif al dinastiei umayyade de la Damasc

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE Șiismul -fiind Muawiyah a ordonat asasinarea lui Hassan, capul său adus la curtea califului - cruzimea represiunii contra adepților lui Ali a făcut ca următorii imami șiiți să fie aleși în clandestinitate, iar identitatea lor să fie tăinuită - este motivul pentru care credincioșii șiiți recunosc dor o parte a imamilor

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE Șiismul -recunosc cei mai doisprezece mulți șiiți, din zonaaiIrakului Iranului actual imami lui Ali –șișiiții duodecimani - tradiția spune că al doisprezecelea imam al lui Ali nu a murit ci s-a ridicat la cer, transformându-se în spirit și stând ascuns pentru a veghea la binele șiiților - imamul ascuns și-a desemnat un reprezentant vizibil, numit ayatolah - până astăzi ayatolahii sunt liderii religioși ai comunității șiite

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE Sufismul - în perioada de criză a dinastiei umayyade, caracterizată de excesele „lumești“ ale aristocrației, în rândul comunității musulmane sunnite a apărut un corp al misticilor islamici - adversarii lor susțin că încalcă învățătura lui Mahomed, mișcarea lor fiind inspirată din tradiția budistă și creștină -pietate adepții acestei mișcări se retrăgeau într-o viață austeră de - se îmbrăcau în veșminte simple de lână, de unde se crede că vine și denumirea de sufiți (sufi înseamnă lână în arabă)

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE Sufismul -le-a militau pentru întoarcerea Islamului așa cum propovăduit Mahomed la și valorile abstinența de la plăcerile lumii - perioada de maximă dezvoltare a mișcării sufite a fost sec. X-XII, când civilizația islamică ajunsese la apogeu, însă valorile religioase cu mai erau prețuite - maeștrii sufiți ( șeicii) au început să constituie poli de atracție pentru un număr mare de discipoli, care ulterior au răspândit valorile mișcării în toată lumea musulmană

EVOLUȚIA RELIGIOASĂ A LUMII ISLAMICE Sufismul -dediscipolii au răspândit care ar fișeicilor responsabili maeștriizvonuri lor despre miracolele - s-a dezvoltat o literatură sufistă de mare influență - mormintele șeicilor au devenit locuri de pelerinaj pentru credincioșii musulmani, fiind transformate în sanctuare de rugăciune - până în zilele noastre mormintele șeicilor sufiți sunt locuri alternative de rugăciune, pe lângă moschei

CIVILIZAȚIA ISLAMICĂ Fernand Braudel considera lumea musulmană o civilizație de gradul al doilea, derivată din civilizațiile „Lumii de Mijloc“, cu influențe creștine europene - a fost o sinteză a eforturilor civilizatoare ale omului din nordul Africii până la râul Indus pe axa sudică, și din sudul Spaniei - a continuat cu lumea greco-romană și până la stepele nordică din nordul Iranului și Afganistanului pe axa

PERIOADA DE COLABORARE CU POPOARELE CUCERITE - în anii de cucerire, califii islamici nu au încercat să convertească populațiile integrate în imperiu - dacă un creștin dorea să se convertească la Islam era pedepsit cu biciul - explicația era în primul rând economică, deoarece impozite plăteau doar nemusulmanii - în regiunile cucerite administrația era atribuită în mare parte indigenilor - evidențele fiscale se țineau în limba greacă sau pehlvi (mediopersană)

PERIOADA DE COLABORARE CU POPOARELE CUCERITE - arta era de inspirație elenistică, chiar și în moschei - curțile centrale și cupolele erau de inspirație bizantină - inovația islamică a fost minaretul, deși se pot face analogii cu clopotnița creștină

NAȘTEREA CIVILIZAȚIEI ISLAMICE ORIGINALE - califii abbasizi au schimbat politica față de populațiile nemusulmane - schimbarea, observată începând cu mijlocul sec. al VIIIlea, se explică și prin deplasarea centrului califatului din zona Mediteranei, spre est, în fostul hinterland persan - Peninsula Arabică și zonele limitrofe n-au fost decât o fază a civilizației islamice

NAȘTEREA CIVILIZAȚIEI ISLAMICE ORIGINALE - civilizația islamică a început propriu-zis când popoarele nearabe au devenit majoritare în granițele califatului - capitala califatului a fost mutată de la Damasc la Bagdad - califatul a acumulat averi uriașe în comparațiile cu imperiile anterioare ale lumii - prosperitatea se explică prin multitudinea de drumuri comerciale care străbăteau teritoriile islamice - califatul era zonă de tranzit pentru un teritoriu imens, cu extremități în China, India, Golful Persic, Etiopia ș Andaluzia

NAȘTEREA CIVILIZAȚIEI ISLAMICE ORIGINALE - se construiesc orașe de proporții enorme față de ce reușiseră celelalte civilizații - Bagdadul, fondat în anul 762 a fost cea mai mare și mai bogată capitală a lumii vechi, până la devastarea de către invadatorii mongoli, în anul 1258 - alte orașe importante ale lumii islamice au fost Basra, Cairo, Tunis și Cordoba

NAȘTEREA CIVILIZAȚIEI ISLAMICE ORIGINALE - pentru nevoile de administrare ale noului imperiu era nevoie de o limbă unică pentru a facilita comunicarea - în marile orașe ale lumii islamice s-au pus bazele limbii arabe literare - greaca fusese eliminată din administrație încă din timpu califilor umayyazi, în jurul anului 700 - învățații au utilizat limba Profetului așa cum o prezenta Coranul, precum și poezii populare din Peninsula Arabică - această limbă a fost modificată și obținându-se o limbă savantă artificială, asemenea latinei care era utilizată în Europa Occidentală medievală - araba vorbită în Peninsulă ajunge astfel un dialect

NAȘTEREA CIVILIZAȚIEI ISLAMICE ORIGINALE - noua limbă era învățată în orașe, dar și în școlile religioase în comunitățile mai restrânse - intelectualii arabi inițiază un proiect fabulos de traducere a scrierilor grecești prezente în arhivele orașelor islamice - se consideră că acest demers a salvat de la dispariție marile opere ale lumii greco-romane

NAȘTEREA CIVILIZAȚIEI ISLAMICE ORIGINALE - prin intermediul Califatului de Cordoba, scrierile grecești au pătruns amai târziu în Europa, pe via baza Spania, determinând renaștere culturii europene valorilor anticeo precreștine - au fost repuse în circuit o serie de descoperiri din matematică, fizică, medicină, astronomie aparținând învățaților din antichitate

VÂRSTA DE AUR A CIVILIZAȚIEI ISLAMICE (813-1198) - față de alte imperii ale „Lumii de Mijloc“, califatele au reușit să construiască un model caracterului unitar al civilizației islamicecultural datorită - pretutindeni, chiar și în comunitățile mici, s-au construit moschei și școli superioare după aceleași reguli - literatura islamică în perioada vârstei de aur a respectat canoane unice: glorificarea lui Dumnezeu, natura dragostea, sângele nobil, calul, cămila, etc.

VÂRSTA DE AUR A CIVILIZAȚIEI ISLAMICE (813-1198) - în întreaga lume islamică circulau aceleași poezi populare, – redactate al XIV, înprovenite culegea Odin mieIndia și una de nop ți mai târziu, în sec. - filozofia islamică a fost construită în paradigma lui Aristotel: Dumnezeu a fost așezat într-un cosmos declarat etern, nefiind rodul unei creații - în toate spațiile aparținătoare ale civilizației islamice au circulat aceleași modele în tehnică, meșteșuguri construcția și decorarea mobilierului etc.

INVAZIA MONGOLĂ - civilizația islamică a fost cea mai însemnată victimă a invaziei mongole - în perioada 1202-1405, Turkestanul, Iranul și Asia Mică au fost spulberate - nu și-au mai revenit niciodată complet - unii autori islamici contemporani descriu invazia ca Holocaust datorită cruzimii de care au dat dovadă cuceritorii - cea mai însemnată pierdere pentru civilizația islamică a fost resimțită după distrugerea Bagdadului în anul 1258 - pe lângă obiectele arhitecturale unice au dispărut o mul ime de valori ale culturii scrise

SOCIETATEA ISLAMICĂ DUPĂ INVAZIA MONGOLĂ - civilizația islamică și-a pierdut potențialul creator după șocul invaziei mongole - după retragerea mongolilor, în spațiu islamic au apărut state mici, conduse în general de o elită militară de srcine turcică, coborâtă din Asia Centrală - noile imperii – Mogul, Otoman și Safavid – nu au reușit să creeze să o societate în care să aibă acces la bunăstare categorii sociale din ce în ce mai extinse, asemenea europenilor

SOCIETATEA ISLAMICĂ DUPĂ INVAZIA MONGOLĂ - inițial militarii au avut acces la bogățiile teritoriilor cucerite - după încetarea expansiunii teritoriale, monarhul și aristocrația s-au retras într-o viață luxoasă la palat și au crescut inegalitățile sociale - modernitatea, caracterizată prin revoluția tehnologică, n-a reușit să schimbe nivelul de trai al majorității, așa cum s-a întâmplat în Europa -populației în lumeapentru islamică pututramuri realiza o mobilizare a a lucranuîn s-a anumite industriale - mișcarea populației se realiza în funcție de loialitățile tribale ale clanurilor

SOCIETATEA ISLAMICĂ DUPĂ INVAZIA MONGOLĂ - lumea islamică nu a putut crea o societate de consum - indivizii luat deciziile economice exclusiv din rațiunea asigurării resurselor minime pentru propria familie nucleară - sub influență europeană s-a încercat modernizarea prin intermediul educației - în marile orașe islamice s-au fondat universități - unii tineri au plecat la studii în străinătate, în special în Franța și Germania - însă accesul la educație a crescut inegalitățile deoarece numai familiile aristocratice își permiteau să finanțeze studiile tinerilor

SOCIETATEA ISLAMICĂ DUPĂ INVAZIA MONGOLĂ - țăranii sau comercianții din orașe au avut acces în mică măsură la școli - modernizarea după model european s-a realizat doar în domeniul militar și al birocrației - noua elită burgheză a dezvoltat o viziune laică asupra societății, de asemenea după model european - a intrat în conflict cu majoritatea musulmană, fidelă conceptelor islamice, mai ales datorită influenței liderilor religioși

SOCIETATEA ISLAMICĂ DUPĂ INVAZIA MONGOLĂ - dezvoltarea unei elite economice a fost frânată și de politica islamice europenilor de a concesiona resursele lumii - „Lumea de Mijloc“ a devenit furnizoare de materii prime pentru industria europeană în expansiune

MIȘCĂRI CONSERVATOARE DE REFORMARE A ISLAMULUI Abdul Wahhab - Abdul Wahhab s-a născut în jurul anului 1703, în orașul Nedj, fondat într-o oază a Peninsulei Arabice - era fiul unui judecător - și-a făcut studiile religioase la Medina - aici a cunoscut ideile lui Ibn Taymiyah -mongolă teolog auster din Siria, care a predicat după invazia - considera că invazia fusese o pedeapsă divină pentru musulmani și totodată un semnal că trebuiau să se întoarcă la valorile inițiale ale comunității islamice (Umma)

MIȘCĂRI CONSERVATOARE DE REFORMARE A ISLAMULUI Abdul Wahhab - după șederea la Medina, Abdul Wahhab și-a continuat studiile la Basra - oraș cosmopolit, unde se vehiculau diverse interpretări ale lucrărilor sfinte islamice - Abdul Wahhab considera că acestea fac islamul slab

MIȘCĂRI CONSERVATOARE DE REFORMARE A ISLAMULUI Abdul Wahhab - s-a întors acasă în orașul Nejd și a început să predice pentru reinstaurarea valorilor inițiale ale Islamului - există un singur Dumnezeu - tot ce a transmis Dumnezeu oamenilor se regăsește în Coran - cine nu dorește să se întoarcă ca valorile inițiale ale comunității islamice trebuie eliminat

WAHHAB-ISMUL - după invazia mongolă, Peninsula Arabică a ajuns în granițele Imperiului Otoman - otomanii nu au reușit niciodată să controleze efectiv zona deșertică a Arabiei, guvernând indirect, prin intermediul șefilor de trib beduini - Abdul Wahhab a reușit să obțină sprijinul liderulu beduin din Nejd - avea un discurs antiotoman deoarece susținea că oricine se închină altcuiva decât lui Dumnezeu se face vinovat de idolatrie

WAHHAB-ISMUL - treptat a începută să se comporte ca judecător al comunității din Nejd, apelând doar la scrierile sfinte islamice - după ce a decis lapidarea unei femei acuzate de adulter a stârnit revolta locuitorilor din oraș, fiind alungat - s-a mutat în orașul de pe oaza Deriyah - ideile sale i-au plăcut șefului de trib local, Mohammed Ibn Saud - Ibn Saud avea ambiția de a unifica triburile din Arabia - unificarea nu se putea face decât prin cucerire, iar doctrina lui Abdul Wahhab l-ar fi ajutat în proiectul său

WAHHAB-ISMUL - Mohammed Ibn Saud și Abdul Wahhab au făcut un pact - Ibn Saud îl recunoștea pe Wahhab liderul religios al musulmanilor - Wahhab îl accepta pe Ibn Saud conducătorul politic al musulmanilor și îi îndemna pe adepți să lupte pentru unificarea triburilor din Peninsula Arabică - în următorii zece ani, cei doi au unificat prin cucerire triburile din Peninsula Arabică sub autoritatea sauditwahhab-istă - când cucereau o populație, făceau de trei ori ape la convertire: „Convertiți-vă! – Convertiți-vă! – Convertițivă!“

WAHHAB-ISMUL - cine nu răspundea nici la al treilea apel era ucis - Abdul Wahhab susținea că Dumnezeu permitea crima deoarece aceia pedepsiți erau infideli - această solicitare a cuceritorilor provocat derută printre locuitorii Peninsulei Arabice deoarece ei se considerau musulmani - nu înțelegeau că trebuiau să practice credința în viziune wahhab-istă

WAHHAB-ISMUL - Mohammed Ibn Saud a murit în anul 1766, însă cuceririle au fost continuate de fiul său, Abdul Aziz - în 1792 a murit și Abdul Wahhab - Abdul Aziz s-a proclamat și lider religios, ca succesor al lui Wahhab - emirul Abdul Aziz a cucerit în 1804 Mecca și Medina, punând monopol pe Ka’ba și interzicând pelerinajele - în anul 1811 a ajuns la granițele Asiei Mici

WAHHAB-ISMUL - în acel moment sultanul otoman a decis să se ocupe de răzvrătirea din Peninsula Arabică - l-a trimis împotriva lui Abdul Aziz pe sultanul din Egipt - acesta a înfrânt rebeliunea din Arabia și a redeschis locurile sfinte islamice pentru pelerinaj - Peninsula Arabică a revenit la statutul de dinainte de ofensiva saudit-wahhab-istă, fiind condusă de lideri locali ai triburilor beduine, care se supuneau sultanului otoman

DOCTRINA WAHHAB-ISTĂ - experiența saudit-wahhab-istă nu a rămas fără urmări în Peninsula Arabică - familia Ibn Saud a continuat să controleze o partea a regiunii, fondând o adevărată dinastie care va prelua controlul Peninsulei Arabice în prima parte a secolului XX - ideologia fondată de Abdul Wahhab a depășit granițele Peninsulei Arabice, fondând o mișcare religioasă conservatoare care a influențat evoluția lumii islamice până în zilele noastre

DOCTRINA WAHHAB-ISTĂ - doctrina wahhab-istă se bazează exclusiv pe scrierile religioase fundamentale ale Islamului - viața Profetului Mahomed este un ghid pentru orice musulman - singurele lucrări acceptate care descriu viața lui Mohamed sunt Coranul și Hadit-ul - aceste două lucrări constituie Legea doctrinei wahhabiste

DOCTRINA WAHHAB-ISTĂ - cea mai importantă lucrare a lui Abdul Wahhab a fost Cartea Unității („Kitab-al-Tawhid“), împărțită în 66 de capitole - pornind de la versetele coranice, Abdul Wahhab a fundamentat învățături conform interpretării sale - are o orientare obsesivă spre doctrina, legea și practica primilor musulmani - vede lumea din perspectivă strict religioasă - nu face referiri la vreo informați sau eveniment nici din vestul, nici din estul lumii islamice

ÎNDATORIRILE MUSULMANILOR ÎN CONCEPȚIA LUI ABDUL WAHHAB - scopul vieții personale a oricărui musulman este să respecte Legea - scopul vieții sociale și politice a lumii musulmane este să constituie o comunitate care să respectele Legea - orice încearcă să oprească aceste idealuri este dușman al Islamului

ÎNDATORIRILE MUSULMANILOR ÎN CONCEPȚIA LUI ABDUL WAHHAB - Abdul Wahhab introduce o nouă obligație a musulmanului, pe lângă cele cinci consacrate, respectiv participarea la Jihad - orice nemusulman este inamic al Islamului - pe lângă nemusulmani, inamici mai pot fi și: - musulmanii care nu-și respectă promisiunile față de Dumnezeu (trebuie omorâți) - apostații, musulmanii convertiți care au renunțat la credința lor (trebuie omorâți) -(trebuie , cei care susțin că sunt musulmani, dar nu sunt ipocriții omorâți după demascare) - inovatorii, cei care au adus alte interpretări Legii corupând Islamul, cum ar fi șiiții sau sufiții (uciderea lor nu este numai necesară, ci și obligatorie)

ÎNDATORIRILE MUSULMANILOR ÎN CONCEPȚIA LUI ABDUL WAHHAB - doctrina wahhab-istă s-a răspândit dincolo de Peninsula Arabică, mai ales în India - adepții din afara Arabiei nu și-au însușit toate elementele doctrinei lui Abdul Wahhab - în India a fost respins Jihadul - alții au spus că apostații nu trebuie uciși, ci implicați în discuții pentru a se întoarce la Islam - însă toți wahhab-iștii recunosc Coranul și Hadit-ul (Legea) ca singure surse care pot guverna comunitatea musulmană - privesc cu nostalgie la măreția de dinainte de invazia mongolă a lumii islamice și militează pentru reîntoarcerea la valorile din timpul lui Mahomed ale comunități musulmane

DEOBAND-IȚII - în 1867, un grup wahhab-it influent din India a fondat un seminar în orașul Deoband - timp de 50 de ani, misionarii au răspândit ideile grupului în tot subcontinentul - erau islamiști foarte conservatori, fideli ideologie wahhab-iste, care se remarcau prin modul de a-și acoperi capul cu un turban - în anii ’1920, deoband-iții constituiseră un centru puternic în Afganistan

DEOBAND-IȚII - șahul Amanullah al Afganistanul ui a reușit printr-o campanie militară să obțină independența față de Imperiul Britanic

-deera islamic care reușise de unul singur să iasă subprimul tutelastat europenilor - deoband-iții au salutat acțiunea șahului, proclamându-l calif - însă Amanullah dorea crearea unui stat islamic modern, după modelul lui Atatürk în Turcia - respinși de șah, deoband-iții au cerut ajutorul britanicilor, care le-au furnizat armament - în 1929 islamiștii conservatori l-au învins pe șah, care s-a văzut nevoi să lece în exil

DEOBAND-IȚII - deoband-iții au anulat toate reformele lui Amanullah și au proclamat un regim „pur“ islamic - timp de câteva luni au răspândit teroarea în Afganistan - preocupați de stabilitatea zonei, britanicii i-au îndepărtat de la putere și au instalat un nou șah, fidel Imperiului - deoband-iții au supraviețuit represiunilor, ducând doctrina lor până în zilele noastre - rădăcinile talibanilor se regăsesc în aceste mișcăr wahhab-iste fondate în secolul al XIX-lea

MIȘCĂRI LIBERALE DE REFORMARE A ISLAMULUI Sayyid Jamāl ad-Dīn al-Afghānī - cel mai important reformator din secolul al XIX-lea - s-a născut într-o localitate la 80 km est de Kabul, familia sa fiind înrudită cu clanul conducător din Afganistan - familia lui Sayyid al-Afghānī s-a mutat în Iran când acesta era copil - la 18 ani se afla în India, unde a cunoscut frământările populației islamice contra britanicilor, soldate cu diverse comploturi, urmate de represiunea armatei imperiale

MIȘCĂRI LIBERALE DE REFORMARE A ISLAMULUI Sayyid al-Afghānī - revolta populației islamice din nordul Indiei contra britanicilor care a avut consecință înlăturarea ultimului monarh mogul l-a prins pe Sayyid al-Afghānī în pelerinaj la Mecca - nu s-a mai întors în India, stabilindu-se în Afganistan - a fost angajat de șahul afgan pentru a se ocupa de educația fiului său, Azam

MIȘCĂRI LIBERALE DE REFORMARE A ISLAMULUI Sayyid al-Afghānī - Sayyid al-Afghānī deja formulase primele idei privind nevoia de reformare a Islamului pentru a reda puterea și mândria de altădată - i-a transmis aceste idei lui Azam, care i-a urmat la tron tatălui său - însă britanicii l-au îndepărtat pe tânărul șah, înlocuindu-l cu un văr al său - Azam s-a refugiat în Iran, murind în exil

ISLAMUL ȘI REVOLUȚIA ȘTIINȚIFICĂ - Sayyid al-Afghānī a plecat în Imperiul Otoman - a ținut cursuri la Universitatea din Istanbul, unde a formulat cele mai importante teorii ale sale - pentru a se moderniza, islamicii trebuiau să-ș însușească ultimele descoperi ale științei - modernizarea nu însemna și occidentalizare - musulmanii trebuiau să-și educe copii conform valorilor Islamului - prin doctrina sa respingea așadar modelul occidental de modernizare, care detașa cunoașterea științifică de interpretarea religioasă a naturii și a relațiilor interumane

VIAȚA RELIGIOASĂ A MUSULMANILOR - în privința religiei, Sayyid al-Afghānī considera că oamenii puteau singuri să interpreteze Coranul, fără intervenția Ulema - a deplâns înapoierea științifică a civilizației islamice datorită constrângerilor religioase - aceste idei au stârnit furia clericilor, care l-au convins pe sultan să-l expulzeze din Imperiul Otoman

MODELUL POLITIC AL LUI SAYYID JAMALUDDIN - concepțiile sale privind guvernarea lumii musulmane au fost 1879formulate în timpul șederii în Egipt, între 1871 și - cele mai importante discursuri le-a ținut la Universitatea Al Azhar - a criticat comportamentul sultanului, care trăia în lux și își asigura liniștea prin colaborare cu afaceriștii englezi și francezi - el milita pentru o viață simplă a conducătorilor, care trebuiau să iasă în mulțime pentru a asculta dorințele poporului

MODELUL POLITIC AL LUI SAYYID JAMALUDDIN - a solicitat democrație parlamentară - nu avea în vedere exemplul occidental - și-a fundamentat modelul de democrație parlamentară pe două concepte islamice: - corpul legislator trebuiau să aibă model primu „sfat“ al califului Omar – Shura, care-i cuprindea pe cei mai importanți consilieri ai săi - deciziile se luau prin Ijma („consens“), conform învățăturii Profetului: „Comunitatea mea nu va fi niciodată de acord cu o greșeală“

DISCURSUL ANTICOLONIALIST - ideile sale au provocat mișcări sociale în Egipt, iar sultanul l-a expulzat pe Sayyid al-Afghānī - pentru câțiva ani va călători și va ține discursuri în țările occidentale: Franța, Statele Unite, Marea Britanie - în 1888, noul șahinșah al Iranului, Nasiruddin, a decis să limiteze puterea liderilor religioși și să inițieze reforme - l-a invitate pe Sayyid Jamaluddin să-i fie primministru, însă a refuzat, fiind doar consilier al lui Nasiruddin - a intrat în conflict cu șahinșahul deoarece a denunțat politica acestuia de a concesiona resursele iraniene europenilor

DISCURSUL ANTICOLONIALIST - cele mai vehemente critici le-a formulat după ce guvernul iranian a concesionat britanicilor monopolul tutunului - criticile sale au scos oamenii în stradă, care au protestat contra șahinșahului - Sayyid al-Afghānī a reușit să-i convingă pe ayatolahi (adversari ai săi, de altfel) să declare concesionarea tutunului ca fiind neislamică - în 1891 Nasiruddin l-a expulzat pe Sayyid al-Afghānī din Iran

FENOMENUL SAYYID JAMALUDDIN - Sayyid al-Afghānī a fost primit din Iran în Otoman, la curtea sultanului Abdul Hamid

Imperiul

- acesta încerca să revitalizeze statul otoman prin susținea ideii pan-islamismului - Sayyid al-Afghānī a susținut proiectul sultanului - a predat la Universitatea din Istanbul, a publicat cărți și articole, a ținut discursuri publice înfocate

FENOMENUL SAYYID JAMALUDDIN - la domiciliul său veneau intelectuali din toată lumea islamică - acestora le spunea că marele neajuns al musulmanilor era înapoierea occidental științifică, iar marea greșeală imitarea modelului - musulmanii trebuiau să ia de la occidentali numai știința, nu și moravurile și sistemul de educație - însă în 1895 s-a îmbolnăvit de cancer - deși sultanul i-a pus la dispoziție medicul personal nu a supraviețuit bolii și a murit un an mai târziu - inițial a fost înmormântat în Asia Mică, însă ulterior a fost reînhumat în campusul Universității din Kabul - astăzi orice guvern musulman apelează la înțelepciunea lui

DISCIPOLII - Sayyid al-Afghānī nu a deținut nici o funcție oficială dea lungul vieții, fiind perceput ca un profet, cu impact mare asupra lumii islamice - discipolii săi Mohammad Abduh și Zaghlul au pus bazele naționalismului egiptean - un alt discipol a ajuns liderul religios al Sudanului, pornind acțiunea de eliberare de sub dominația britanică - în Iran, protestele împotriva concesionării tutunului au fost primele forme de activism, care au generat la începutul secolului al XX-lea mișcarea de eliberare de sub dominația britanică

FRĂȚIA MUSULMANĂ - Universitatea Al Azhar condusă de Mohammed Abduh, discipol al lui Sayyid al-Afghānī, a reprezentat un focar de naționalism la începutul secolului al XX-lea - aici a fost educat Hassan al-Banna, considerat cel mai prestigios intelectual care se revendica de la doctrina lui Sayyid al-Afghānī - Hassan al-Banna a fost mai degrabă activist decât filozof - trăia în zona Canalului Suez, unde se manifestau cele mai profunde sentimente contra europenilor - din taxele percepute pentru tranzitul canalului, 93% revenea companiei franco-britanice care administra afacerea

FRĂȚIA MUSULMANĂ - în zonă existau două lumi: - restaurante, cafenele, baruri, săli de dans și alte servicii de lux pentru europeni - piețe aglomerate și magazine de cafea frecventate de egiptenii săraci - două lumi care se intersectau, dar nu interacționau - Hassan al-Banna îi vedea pe conaționalii săi cum învățau limba europenilor, se străduiau să le învețe obiceiurile, să intre în lumea lor - de fapt erau muncitori din clasa de jos

FRĂȚIA MUSULMANĂ - în 1928, Hassan al-Banna a fondat o frăție pentru a-i învăța pe băieți să respecte cultura din care provin și să-și recâștige mândria musulmană - se întâlnea cu ei după școală, făceau sport, le preda împreună cu alți instructori lecții despre istoria și cultura Islamului - apoi aceste cluburi au început să fie frecventate de tații băieților, ulterior de alte rude - Hassan al-Banna a fondat apoi cursuri pentru adulți

FRĂȚIA MUSULMANĂ - în anii ’1930, cluburile nu mai erau pentru băieți, ci veritabile frății ale bărbaților musulmani - curând, frăția s-a transformat în mișcare politică - musulmanii laici și elita occidentalizată erau dușmanii țării - au respins naționalismul – mesajul lor se adresa deopotrivă Siriei și Libiei - frăția dorea reconstrucția Umma, un nou califat care să-i unească pe toți musulmanii - acceptau modelul pan-islamic al lui Sayyid al-Afghānī și respingeau de asemenea occidentalizarea culturi musulmane

Curs-6_Islam.pdf

Recommend Documents