Curs de Masaj

 S.C. VALMEDICA VALMEDICA S.R.L 0744562369, 0727470834 !"#$%&'!())&'$*+!((.'(#

CURS DE MASAJ  SI  REFLEXOTERAPIE PARTEA 1

 DR. VAL VALY Y VOLOSAN 

MEDIC SPECIALIST MEDICINA DE FAMILIE ATESTAT IN ACUPUNCTURA LECTOR MASAJ SI REFLEXOTERAPIE MASTERAND IN PSIHOTERAPIE

NOŢIUNI INTRODUCTIVE DEFINIŢIE – grup de exerciţii mecanice de tip manual sau tehnic prin care, luânduluându-se se con contac tactt cu tegume tegumentu ntul, l, se efectu efectueaz eazăă diferi diferite te manevr manevre, e, în scop scop igieni igienic, c,  profilactic sau terapeutic şi recuperator . Aceste manevre stimulează pielea, determinând reacţie vasculară, iochimică, de stimulare senzitivă şi induce reacţii de tip reflex în vecinătatea zonei de masa! sau la distanţă. -

SCURT ISTORIC cuvântu ntul "masa asa!# are origine araă aă $mass înseam înseamnă nă a frămân frământa ta uşo uşor%, r%, deşi dicţio dicţionar narul ul ştiinţ ştiinţelo elorr medica medicale le îi atriu atriuie ie origin originee greacă greacă $massein  înseamnă frământare, petrisa!%& în '()) a fost fost emisă emisă defini definiţi ţiaa masa masa!u !ulu luii $*on $*onsi sili liul ul +uperi +uperior or de aso asote tera rapi pie% e% –  ansamlul mişcărilor manuale sau mecanice care moilizează metodic ţesuturi sau segmente de corp în scop terapeutic, estetic sau igienic sau în scopuri sportive& practi practicat cat pe vremuri vremuri empir empiric ic la limita limita cu vră!it vră!itori oriaa sau mistici misticismu smul& l& în prezent prezent se spri!ină pe date fiziologice şi psihologice care au permis stailirea unor legi şi tehnici oiective& sunt sunt cuno cunosc scut utee trei trei perio perioad adee princ princip ipal ale e  perioada antică $de la începuturile sale  până în secolul / – chinezii şi indienii au aplicat masa!ul cu aproape 0111 ani î.e. î.e.n., n., dar dar prim primel elee no noţi ţiun unii de masa masa!! le dato datoră răm m greci grecilo lorr prin prin 2e 2ero rodi di3o 3oss şi 2ippocrate care au menţionat proprietăţile terapeutice, medicul roman 4alenus a descris principalele manevre de masa!%, perioada suedeză $sec. / – poetul 5ing este fondatorul gimnasticii suedeze preluând lucrările chinezilor şi răspândind idei ideile le în toată toată 6uro 6uropa pa%, %,  perioada modernă  $după primul şi al doilea răzoi mondial masa!ul a fost negli!at în favoarea mecanoterapiei, din a doua !umătate a secolu secolului lui  maso3i maso3inezi neziter terapi apiaa îmra îmracă că aspect aspectul ul unei specia specialit lităţi ăţi cu aze aze ştiinţifice anatomo-fiziologice%&

CLASIFICAREA MASAJULUI  I. MASAJUL OCCIDENTAL MASAJUL USCA USC AT -. M!!/" #!1!" $)$'! %$ '$ #!$ 

   

a% masa!ul clasic - tehnici clasice – principale – netezirea  fricţiunea  frământat tapotament viraţia – complementare – cernutul, rularea presiunea şi tensiunile tracţiuni 7

       

 

scuturări elongaţiile pensări ciupiri

 % masa!ul reflex - masa!ul ţesutului con!unctiv - masa!ul reflex segmentar  - masa!e reflexe speciale – reflexologia verterală reflexologia limii reflexologia endonazală reflexologia auriculară reflexologia irisului reflexologia uzelor  reflexologia intestinului gros reflexologia dinţilor  reflexologia palmară reflexologia plantară neuralterapia

2. A(#!!/" 

- masa!ul clasic - masa!ul reflex 3. M!!/" #$'!1&'

 

- masa!ul virator – curenţii electrici şi câmp magnetic unde mecanice $ultrasunetul% vacuum fotolii, pături, mese viratorii aparate portaile

MASAJUL UMED - masajul clasic - fricţiunile   spălările   afuziunile   ăile   duşurile - masajul special  –  – ară cu vârte! de apă duş masa! duş suacvatic terapia cu factori contrastanţi masa!ul cu gheaţă II. MASAJUL ORIENTAL -. M!!/" 1$$1$$&'

   

- osteopresura – masa!ul periostal - digitopresura – presopunctura – craniopresopunctura rinofaciopresura auriculopresura

0

   

mano şi podopresura presura generală pe puncte de acupunctură

- metode cominate – chinezeşti !aponeze

2. M!!/" $1$$&' $ 1'$ %$ !'1' & #$&%&!1$ $1$$&'$

CONDIŢII ŞI REGULI PENTRU PRACTICAREA MASAJULUI - se practică practică în spaţii spaţii anume anume destin destinate ate – aze de tratam tratament ent de fiziot fiziotera erapie pie,, staţiu staţiuni ni  alneare, cainete de tratament, secţii clinice - sălile sălile de masa! masa! treui treuiee să respect respectee con condiţ diţiil iilee igieni igienico-s co-sani anitar taree coresp corespunză unzătoa toare re –  aerisite, ine luminate, ferite de radiaţiile solare şi de orice alţi factori nocivi, comp compar arttimen imenttate ate separ eparat at pe sexe exe şi grup grupee pat patolog ologiice, ce, cu tem temper peratur aturaa microclimatului de minim 71 grade, cu instalaţie sanitară şi vestiar alăturate - patul patul de masa!, masa!, acoperit acoperit cu un cearşa cearşaf, f, treuie treuie să fie înalt înalt de cel puţin puţin 81-89 81-89 cm, lungimea de 7 metri iar lăţimea de 81 cm, preferail cu 7-0 segmente separate şi articulate, astfel încât să asigure întotdeauna atât persoanei masate cât şi maseurului cele mai favoraile şi relaxante poziţii - mase maseur urul ul tre treui uiee să se spel spelee pe mâin mâinii înai înaint ntee şi după după fiec fiecar aree masa masa!, !, să aiă aiă  permanent unghiile tăiate, să nu n u poarte răţări, inele, pentru a nu-l răni pe cel ce l masat şi a nu interf interfera era energ energia ia transm transmisă isă pacien pacientul tului ui $nimic $nimic nu poa poate te înlocui înlocui mâna mâna maseurului::%& să nu consume ăuturi alcoolice înainte de masa! şi eventual să  poarte o mască la gură în caz de răceală& - maseurul maseurul treuie treuie să aiă o ună stare de sănătate fizică fizică şi mentală, mentală, dozându-şi dozându-şi foarte  ine eforturile faţă de diferitele cazuri, oiective şi categorii de masa! pe care treuie să le execute, să fie rezistent la ooseală fizică şi psihică, echilirat, cu un simţ tactil deoseit, în special la nivelul palmelor şi al degetelor, să cunoască noţiuni de anatomie, fiziologie, dermatologie, psihologie - în cazul masa!ulu masa!uluii spo sport rtiv iv,, maseur maseurul ul treuie treuie să fie pregăti pregătitt şi în ceea ceea ce constă antren antrename amentul ntul spo sport rtivu ivului lui,, acesta acesta dev deveni enind nd o "piesă "piesă## de primă primă import importanţ anţăă în antura!ul sportivului de performanţă. ;eşi cei cu anumite defecte de vedere au un simţ tactil extrem de dezvoltat, pentru sportivii de performanţă sunt de preferat maseurii fără handicapuri de orice natură, intrând în !oc şi factorul psihologic, care adeseori îl transformă pe maseur în confidentul sportivului - mâna care !oacă rol de funcţie funcţie treuie treuie să fie morfologic morfologic normală normală $fără malformaţ malformaţii, ii, mutilaţii, oli de piele%, să aiă o foarte ună sensiilitate tactilă& maseurul treuie să-şi încălzească mâinile - să nu aiă vreo vreo halenă halenă neplăcută, neplăcută, transpir transpiraţii aţii,, miros de tutun tutun - să fie fie de o moralita moralitate te corespunz corespunzătoare ătoare - se recomandă recomandă ca după fiecare fiecare şedinţă de masa!, masa!, până la începerea începerea unei alte şedinţe şedinţe,, maseurul să facă o pauză de minim '1-'9 minute, cu scop de refacere $relaxare, meditaţie, consum de fructe sau lactate, exerciţii pregătitoare ale segmentelor şi articulaţiilor sale, etc.%

<

- cel masat treuie, treuie, de asemenea, asemenea, să se prezinte prezinte într-o într-o ună stare de igienă igienă şi motivat motivat  pentru masa!, să aiă acordul medicului pentru masa!. 6ste de dorit ca înainte de masa! sportivul sau persoana masată să-şi golească vezica urinară şi tuul digestiv,  pentru ca apoi să se concentreze numai asupra masa!ului - să ia masa masa cu cel puţin puţin '-7 ore înainte înainte de masa! masa! sau la la 01-)1 minute minute după masa! masa! - uneo uneori ri masa!ul, masa!ul, mai ales la spo sporti rtivi, vi, urmează urmează după saună sau fiziote fizioterapi rapie, e, ceea ceea ce este foarte ine, sporind eficienţa masa!ului - atât atât maseurul maseurul,, cât şi cel masat, masat, să se rehidrat rehidrateze eze după masa! masa! $dar nu cu ăuturi ăuturi alcoolice%, să evite fumatul cel puţin '9 minute înainte şi după masa! - masa!u masa!ull se poate executa executa cu mâinil mâinilee uscate uscate sau utilizând utilizând puleri puleri fine $de origine origine vegetală sau minerală, cu reacţii neutre, nealergizante – talcul clasic, puleri de amidon%, sustanţe grase uleioase $de origine animală, vegetală – ulei de seminţe de in, măsline, măsline, floarea-soar floarea-soarelui elui – sau minerală minerală – vaselină, glicerină% glicerină%,, unguente ce conţin sustanţe medicamentoase cu rol antiinflamator, revulsiv, vasoactiv& după şedinţa de masa! sustanţele grase treuie îndepărtate de pe tegument prin spălare cu apă caldă şi săpun - durata durata unei unei şedinţe şedinţe de masa! masa! este este cuprinsă cuprinsă în genera generall între între '1-'9 minut minutee pentru pentru masa!ul masa!ul local, local, '9-01 minute pentru masa!ul masa!ul regional, regional, 91-)1 minute minute pentru pentru masa!ul masa!ul general& durata, repetiţia, genul masa!ului vor fi întotdeauna precizate de medic: aseurul îl va ţine la curent cu orice eveniment survenit în timpul sau după şedinţa de masa! - când un tratament tratament necesită necesită 71 şedinţe şedinţe este ine să se se facă o pauză la '1 şedinţe şedinţe şi să se reia - treuie treuie respectate respectate integritate integritateaa ţesuturilor ţesuturilor înainte înainte de masa!& masa!& echimozele echimozele prin masa! se  produc cu cea mai mare uşurinţă între cele 7 foiţe ale fasciei superficiale, căci reţeaua vasculară este fragilă =iaţa modernă oositoare, dezechilirantă generează o nouă categorie de pacienţi –  anxioşi. asa!ul executat normal este liniştitor şi dă o stare de ine. Aceşti indivizi neadaptaţi la viaţa actuală, cu un sistem nervos mai mult sau mai puţin dereglat se simt  ine în stare de dependenţă şi se lasă în mâinile maseurului, "se aandonează#. >n maseur un capătă o oarecare autoritate asupra pacientului care renunţă la dinamica sa  personală, adicare care poate fi nocivă dacă olnavul se situează şi se menţine într-o stare de dependenţă. aseurul treuie să evite această pasivitate a pacientului. ;e asemenea maseurul nu treuie să negli!eze influenţa sa psihologică, el treuie să realizeze un echiliru echiliru între munca cererală cererală şi cea fizică fizică musculară musculară inefăcătoare inefăcătoare pentru pentru pacient& pacient& nu treuie să se retragă în rutină.

INDICAŢIILE MASAJULUI 



Afecţiuni Afecţiuni ale aparatului aparatului locomotor locomotor – reumatism reumatismale, ale, neurologice, neurologice, posttraumat posttraumatice, ice,  psihogene – afecţiuni articulare, miozite, miofasciite, miogeloze, celulite, nevrite şi  polinevrite, retracţii musculo-tendinoase, contracturi c ontracturi musculare, hipotrofii şi atrofii musculare de diferite cauze. Afecţi Afecţiuni uni ale aparatu aparatului lui cardio cardiovas vascul cular ar – staze staze veno venoase ase şi limfat limfatice ice,, cu edeme edeme circulatorii periferice.

9

           



Afecţiuni ginecologice – inflamaţii cronice, ptoze uterine, aderenţe etc. Afec Afecţţiun unii psi psiho hoge gene ne – forme orme de nevr nevroz ozăă ast asteni enică, că, spas spasm mofi ofilii lii, dis distoni toniii neurovegetative. Afecţiuni dismetaolice – oezitate, diaet, gută. ?ediatrie – anemii, rahitism, sindroame hipoanaolice. 4eriat 4eriatrie rie – tratam tratament ent de întreţ întreţine inere re şi stimul stimulare are a muscul musculatu aturii rii schele scheletic ticee şi a metaolismului diminuat, după explorări paraclinice. @ptimizarea formei sportive. +edentarism. ?rofilaxie secundară. munătăţirea consistenţei, elasticităţii şi moilităţii pielii p ielii *reşterea supleţii şi ameliorarea circulaţiei sângelui la nivelul ţesutului sucutanat şi con!unctiv +timul +timulare areaa resor resorţie ţieii produş produşilo ilorr din !urul !urul leziun leziunilo ilorr cu reface refacerea rea mai rapidă rapidă a ţesuturilor respective şi grăirea cicatrizărilor  munăt munătăţi ăţirea rea circul circulaţi aţiei ei sângel sângelui, ui, cu creşte creşterea rea cantită cantităţii ţii de oxigen oxigen la nivelu nivelull ţesuturil ţesuturilor or şi cu eliminarea eliminarea mai rapidă a deşeurilor deşeurilor toxice provenite din activitate activitateaa muşchilor  Activarea circulaţiei limfei din căile limfatice cu o resorţie mai rapidă a lichidelor  interstiţiale şi a edemelor 

CONTRAINDICAŢIILE MASAJULUI Contraini!a"ii #$initi%# afecţiuni maligne sau cu potenţial de malignizare prin masa!& o afecţiuni cutanate $olile de piele%  parazitare, infecţioase, inflamatorii, o eczematoase, eruptive de diverse cauze, plăgi posttraumatice, fragilitate capilară& afecţiuni acute ferile& o afecţiuni inflamatorii osoase şi osteoarticulare& o o tuerculoză cu diferite localizări& o tromofleite şi fleotromoze& o afecţiuni afecţiuni cardiocircu cardiocirculator latorii ii acute  angină pectorală, infarct infarct miocardic, miocardic, tulur tulurări ări de ritm, ritm, insufi insuficie cienţă nţă cardia cardiacă, că, emoli emoliii cu diferi diferite te locali localizăr zări, i, hipertensiune arterială netratată& afecţiuni pulmomare acute& o afecţiuni acute ale tuului digestiv& o manifestări hemoragipare& o stări de ooseală& o o  olile psihice ma!ore $în special psihoze%. -

Ma&a'() #&t# int#r*i& +n (r,-toar#)# *on# anato,i!# spaţiul spaţiul popliteu popliteu $situat $situat pe faţa posterioară posterioară a articulaţiei articulaţiei genunchiul genunchiului% ui% triunghiul triunghiul lui +carpa $situat $situat la rădăcina rădăcina memrului inferior inferior,, faţa anterioară% anterioară% axil axilăă $su $sus suo uoar ară% ă% articulaţi articulaţiaa cotului cotului $faţa anterioară% anterioară% )

- partea partea anteri anterioar oarăă a gâtul gâtului ui - zona zona mamar amarăă - partea partea interioar interioarăă a coapselor coapselor&& zona cu varice varice

E/i&t- !ontraini!a"ii !ar# "in # - maseur – starea starea de sănătate sănătate fizicăB fizicăBpsihi psihică că - locul locul în care care se efectueaz efectueazăă masa!u masa!ul l spaţii spaţii neigie neigienic nice, e, umede, umede, reci $tempera $temperatur turaa optimă 71 – 7
8

NOŢIUNI GENERALE DE ANATOMIE ŞI FI0IOLOGIE A ORGANISMULUI UMAN N VEDEREA EXECUT2RII MASAJULUI  Definiţii: Anato,ia studiază form formaa şi stru struct ctur uraa organ organis ismu mulu luii la dife diferi rite te nive nivelu luri ri macros macroscopi copic, c, micros microscop copic ic şi molecul molecular ar.. ;in punc punctt de vedere vedere macros macroscopi copicc studia studiază ză localizarea diferitelor organe şi sisteme şi relaţiile de vecinătate ale acestora, microscopic se ocupă de structura celulelor şi ţesuturilor ce alcătuiesc organele, iar la nivel molecular  descrie organizarea celulelor şi a organitelor intracelulare. ocupă pă cu studiu studiull funcţi funcţiil ilor or diferi diferitel telor or struct structuri uri anatom anatomice ice şi de Fi*io)o3ia se ocu mecanismele de reglare a funcţiilor, astfel încât organismul să constituie un tot unitar, în echiliru dinamic permanent cu mediul încon!urător.  Alcătuirea  Alcătuirea organismului organismului uman: 1. SIST SISTEM EMUL UL OSOS SOS +cheletul este format din peste 711 oase. Acestea sunt alcătuite dintr-un corp $diafiză%, ce conţine în interiorul ei canalul medular, în care se găseşte măduva osului şi două extremităţi $epifize%. ăduva oaselor este de două feluri roşie, cu rol în producerea gloulelor roşii ale sângelui, şi galenă, care conţine multă grăsime şi provine din măduva roşie, în care s-a depus grăsime.

D

(

+cheletul capului este alcătuit din - neurocr neurocrani aniu, u, care care adăpost adăposteşt eştee creier creierul, ul, este este alcăt alcătuit uit din din D oase oase  frontalul, os unic, care formează fruntea o  frontalul, occipitalul, os unic, situat în partea dinapoi a cutiei craniene o etmoidul, situat anterior  o o  sfenoidul, aşezat în mi!locul oaselor de la aza craniului, înapoia etmoidului şi înaintea occipitalului o  parietalele, în număr de două, situate de o parte şi de alta a olţii şi închid cutia craniană lateral o oasele oasele temporale, temporale, în număr de două, aşezate su oasele parietale, în dreptul tâmplelor, alcătuite dintr-o porţiune masivă, care se termină cu o prelungire numită apofiza mastoidă, situată înapoia urechii. ntre aceste oase există o serie de articulaţii fixe numite suturi. ntre osul frontal şi cele două oase parietale se află sutura coronară. ntre occipital şi cele două oase parietale, sutura lamdoidă.

'1

''

- viscerocrani viscerocraniul, ul, formând formând oasele oasele feţei feţei $maxilarul $maxilarul,, mandiul mandiula, a, osul osul nazal, nazal, osul  palatin, osul lacrimal, osul zigomatic, vomerul%

'7

+cheletul trunchiului este format din - coloană vertebrală vertebrală, alcă alcătu tuit ităă din din 0< de vertebre, împărţite după regiunile cărora le aparţin 8 cervicale, '7 toracale, 9 lomare, 9 sacrale şi 9 coccigiene.

-

Eiec Eiecar aree vert verte eră ră est estee form format atăă dint dintrr-un un corp vertebral  în  în partea anterioară şi un arc vertebral în partea posterioară. Gaura vertebrală este cuprinsă între arc şi corp. Arcul verteral posedă câte trei prelungiri – apofize una posterioară –  apofiza spinoasă, două laterale – apofize transversale.

'0

?rin suprapunerea verterelor, găurile verterale formează un canal $canalul rahidian% în care se găseşte măduva spinării. *oloana verterală prezintă < cururi fiziol fiziologic ogice e cervic cervicală ală şi lomar lomarăă $lordo $lordoze% ze%,, toraca toracală lă şi sacral sacralăă $cifoz $cifoze%, e%, care care cresc cresc rezistenţa şi elesticitatea coloanei, menţinând poziţia normală a corpului. co rpului.

'<

-

coast coaste, e, în număr de '7 perechi, din care primele '1 perechi se unesc cu

sternul, ultimele două perechi sunt "coaste flotante#. -  sternul, situ situat at pe lini liniaa medi mediană ană,, se arti articu cule lează ază în part partea ea supe superi rioa oară ră cu claviculele claviculele,, iar pe marginil marginilee laterale laterale cu primele primele 8 perechi perechi de coaste $coastele $coastele D, (, '1 se articulează cu coasta 8%.

'9

+cheletul memrelor - membrele superioare - au trei segmente braţul, alcătuit din humerus o

')

o

antebraţul, alcătuit din radius şi cubitus

'8

o

mâna, alcătuită din oasele carpiene !", metacarpiene #", falange $%"

'D

- se leagă de scheletul scheletul toracic prin 7 oase, ce formează formează centura scapulară o o

omoplatul  clavicula

'(

71

o

& membrele inferioare ' au trei segmente coapsa, reprezentat reprezentatăă prin femur . n zona articulaţ articulaţiei iei genunchiulu genunchiuluii se află un os mic, rotula

7'

o

 gamba, alcătuită din tibie şi peroneu fibula"

o

 piciorul, format din oasele tarsiene(", metatarsiene #" şi falange $%"

77

-

se leagă leagă de coloana coloana verte vertera rală lă prin prin centur centuraa pelvian pelviană, ă, format formatăă din cele cele două oase co)ale, care anterior se articulează între ele, la nivelul simfizei puiene, iar posterior  cu osul sacru, formând azinul $ pelvisul"  pelvisul"

70

 Articulaţiile reprezintă unităţi anatomofuncţionale autonome, în care două sau mai

multe multe oase oase sun suntt unite unite spre spre extrem extremită ităţi ţi cu a!utor a!utorul ul uno unorr formaţ formaţiun iunii moi $ligam $ligament ente, e, cartila!e, capsulă articulară, etc.%. Articulaţiile se clasifică în - sinart sinartroz rozee $există $există o cont continu inuita itate% te%,, fiind fiind la rând rândul ul lor lor de 0 tipur tipuri i  sindesmoze sindesmoze – articulaţi articulaţiile ile interverterale interverterale,, cu un grad de moilitat moilitatee destul de mare  sincondroze – simfiza puiană  sinostoze – articulaţiile oaselor craniene, în care unirea se realizează prin ţesut osos, moilitatea fiind nulă - diartr diartroze oze $discont $discontinu inuita itate, te, reprezent reprezentând ând adevărate adevăratele le articu articulaţ laţii ii% % genunchi, genunchi, cot, gleznă, umăr, permiţând mişcări variate, în diferite axe, având în componenţă

7<

atât cartila!, cât şi capsulă articulară, sinovială, lichid sinovial şi ligamente  parararticulare, ce asigură stailitatea articulaţiei. articulaţiei.  *olul ţesutului osos

'. @sul este format format dintr dintr-o -o sustanţ sustanţăă organică organică numită numită oseina, şi sustanţe minerale, în special calciu şi fosfor, cominaţie ce conferă osului elasticitate şi rezistenţă. 7. *utia toraci toracică că $formată $formată din vertere verterele le toracale, toracale, coaste coaste şi stern% stern% prote!e prote!ează ază organ organee de impo import rtan anţă ţă vita vitală lă $plă $plămâ mâni ni,, inim inima, a, vase vasele le mari mari,, esof esofag agul ul,, nerv nervii importanţi%. 0. ?rin măduva măduva roşie, roşie, generează generează o mare mare parte parte a elementel elementelor or figurate. figurate. <. Fol fundame fundamental ntal în generar generarea ea mişcăr mişcărilor ilor corpului. corpului. 9. ?iciorul ?iciorul are o constitu constituţie ţie în oltă, oltă, cu scopul scopul de a amortiza amortiza şocuril şocurile, e, mărind mărind elasticitatea piciorului în timpul mersului. ;ispariţia acesteia $picior plat% are ca rezultat ooseala mai mare la mers şi la statul în picioare.

4. SISTE SISTEMUL MUL MUSCU MUSCULA LAR  R  uşchii scheletului sunt muşchi striaţi, existând peste <11 în corpul omenesc. Eiecare muşchi prezintă o parte cărnoasă, numită corp, nivel la care adesea se produc leziuni la sportivi, şi două extremităţi, denumite tendoane, prin care se fixează de schelet. Gendonul are o culoare al-sidefie, spre deoseire de culoarea roşie-rună a muşchiului. =ascularizaţia corpului muscular este extrem de ogată $aşa se şi explică constituirea rapidă de hematoame în caz de leziuni musculare%, în timp ce vascularizaţa tendonului este extrem de săracă. usculatura scheletică nu îşi angrenează în activitate toate firele musculare, chiar şi în cazul unui efort fizic ine localizat. *a şi în cazul rinichiului $nefronul% sau al ficatului $hepatocitul%, organismul menţine în rezervă fire musculare, la orice efort, care nu intră în acţiune decât atunci când situaţiile de excepţie o cer. Aşa se explică la sportivi unele leziuni musculare care au loc pe firele de repaus, într-un moment de contracţie musculară maximală. asa!ul muscular se va adresa întotdeauna unui muşchi sau grup muscular integru din punct de vedere anatomic şi funcţional. uşchii, ca aşezare, pot fi superficiali sau profunzi. ?rincipalele grupe de muşchi sunt & mu+chii capului & mu+chi ai mimicii, grupaţi în !urul orificiilor ucal, nazal, oritar şi auditiv, auditiv, având rol de dilatatori sau constrictori& muşchiul frontal şi muşchiul occipital contriuie la exprimarea atenţiei & mu+chii masticatori, temporal şi maseter, ridicând mandiula şi intervenind în actul masticaţiei

79

& mu+chii gâtului: - cel mai superficial este  pielosul gâtului, urmând sterno&cleido& mastoidianul,  care pleacă de la claviculă şi stern, până la apofiza mastoidă a osului temporal, iar iar cel cel mai mai prof profun undd mu+chi mu+chiii scalen scalenii şi  prevertebrali.  prevertebrali.

7)

78

& mu+chii spatelui +i cefei: - profunzi mu+chii +anţurilor vertebrale, care menţin coloana

verterală dreaptă şi contriuie la mişcările ei - superficiali - mu+chiul trapez, care leagă regiunea cervicală de centura scapulară - mu+chiul marele dorsal, care ocupă regiunea inferioară şi laterală a spatelui

7D

& mu+chii toracelui: & marele pectoral ' pleacă de la claviculă, stern, primele 9-) coaste

şi după ce se strînge pe un tendon unic se inseră  pe extremitatea superioară a humerusului - mu+chiul dinţat anterior , situat pe partea laterală a toracelui, este un muşchi respirator important - mu+chii intercostali, intercostali, ocupă spaţiile dintre coaste, sunt muşchi respiratori & mu+chii abdomenului: - participă la formarea pereţilor antero-laterali şi posteriori ai adomenului& prin contracţiile lor măresc presiunea din interiorul adomenului, permiţînd desfăşurarea unor acte fiziologice expiraţia, micţiunea, defecaţia mu+chii drepţi abdominali, mu+chii oblici e)terni şi oblici interni

7(

& mu+chii membrelor superioare: superioare: - mu+chii umărului: deltoid  & mu+chii braţului: - biceps brahial  - triceps brahial  & mu+chii antebraţului: & fle)ori +i e)tensori ai degetelor  & pronatori +i supinatori & mu+chii mâinii

01

& mu+chii membrelor inferioare:& inferioare:& în !urul articulaţiei coxo-femurale se găsesc mu+chii  fesieri  mu+chii coapsei: & pe faţa anterioară - superficial – mu+chiul croitor & cvadricepsul femural  - profund – mu+chii adductori - pe faţa posterioară – bicepsul femural 

0'

mu+chii gambei:

- lo!a anterioară – mu+chii e)tensori lungi ai degetelor  & mu+chiul tibial anterior  - lo!a posterioară – mu+chii fle)ori lungi ai degetelor  & mu+chiul tibial posterior  & superficial mu+chiul triceps sural, care

se inseră pe calcaneu prin tendonul lui Ahile - lo!a laterală ' lungul şi scurtul peronier 

07

mu+chii piciorului: - pe faţa dorsală - mu+chiul pediose)tensor scurt al degetelor" - în regiunea plantară mu+chii fle)ori +i e)tensori ai degetelor 

00

işcările care au loc în articulaţie su acţiunea muşchilor sunt - mişcar mişcarea ea de flex flexie, ie, când când cele cele două două oase oase se se apropi apropiee unul unul de altu altull - mişcar mişcarea ea de extens extensie, ie, când când cele cele două două oase oase se îndepă îndepărte rtează ază unul unul de altu altull - mişc mişcar area ea de rota rotaţi ţie, e, a unu unuii os în !urul !urul celui celuila lalt lt rota rotaţi ţiee inte intern rnăă $din $din afară afară înăuntru%, sau rotaţie externă $dinăuntru în afară% - mişcar mişcarea ea de addu adducţi cţie, e, apro apropie pierea rea extr extremi emităţ tăţii ii de de corp corp - mişcar mişcarea ea de adu aducţi cţie, e, îndep îndepărt ărtare areaa extrem extremită ităţii ţii de corp corp *ominarea tuturor acestor mişcări este numită circumducţie. *ara *aract cter eris isti tica ca prin princi cipal palăă a ţesu ţesutu tulu luii musc muscul ular ar este este con contr trac acti tili lita tate teaa fir firei ei musculare. usculatura este şi principalul producător de căldură al organismului. @oseala musculară constă în reducerea temporală a capacităţii funcţionale a muşchiului, consecutiv unei activităţi prelungite sau excesive, prin acumulare de acid lactic în muşchi, intoxicând firele.

0<

5. NOŢIUNI DE ANATOMIE ANATOMIE ŞI FI0IOLO FI0IOLOGIE GIE A PIELII PIELII ?ielea reprezintă elementul esenţial în masa!. Feprezintă un imens câmp receptor, datorită numeroaselor şi variatelor terminaţii ale analizatorului cutanat, care informează centr centrii ii nerv nervoş oşii supe superi rior orii asup asupra ra prop propri riet etăţ ăţil ilor or oie oiect ctel elor or şi feno fenome mene nelo lorr cu care care organismul vine în contact $căldură, durere, presiune, etc.%. ?ielea este alcătuită din trei straturi principale '. 6?/;6F>5 , stratul superficial al pielii, străătut de fire de păr, canalele excretoare ale glandel glandelor or sud sudori oripar paree şi termin terminaţi aţiii nervoa nervoase se recept receptoar oare. e. Euncţi Euncţiile ile sale sale sun sunt t de  protecţie, exprimată prin producţia de 3eratină şi pigment melanic& secretorie, materializată prin glandele seacee care secretă seum şi glandele sudoriparecare secretă lichidul sudoral ce intervine în termoreglare şi echilirul hidroelectrolitic al organismului& de protecţie antimicroiană şi antimicotică prin descuamarea stratului superficial, cornos& de pilo pilogen genez ezăă $for $forma mare reaa firu firulu luii de păr% păr%&& de arie arieră ră semi semipe perm rmea eail ilăă $împ $împie iedi dică că  pătrunderea unor sustanţe sau organisme în corp şi în acelaşi timp permite penetrarea unor sustanţe terapeutice. 7. ;6F>5, situat su epiderm, în care se găsesc glande seacee $lipsesc în palmă şi  plantă%, canale de excreţie ale glandelor sudoripare $mai numeroase în palmă şi plantă%, foliculi piloşi, reţea vasculară, receptori nervoşi. 0. 2/?@;6 2/?@;6F> F>5, 5, stratu stratull profun profundd al pielii pielii,, oga ogatt în celule celule adipoa adipoase, se, constit constituin uindd un depozit de lipide al organismului, conţinând şi receptori nervoşi. ?ielea are multiple funcţii - apără organismul de intrarea microilor sau a altor corpi străini - recepţionează excitanţi termici, tactili, dureroşi - participă la excreţia sustanţelor din organism, prin activitatea glandelor sudoripare şi seacee - participă la termoreglare, atât prin evaporarea sudorii, cât şi prin menţinerea căldurii în organism datorită prezenţei grăsimii - participă la asorţia unor medicamente - are funcţia de producere a fanerelor $păr fanerelor $păr H unghie% – funcţie specifică a pielii - funcţie de exterorecepţie, datorită existenţei unor formaţiuni nervoase $corpusculi% corpusculii eissner, situaţi su epiderm şi discurile er3el, la aza foliculului  pilos, în derm, pentru sensiilitatea tactilă tactilă corpusculii =ater-?accini, =ater-?accini, situaţi în profunzimea pielii, pentru senzaţia de presiune corpusculii Irause, în dermul superficial, pentru sensiilitatea la frig corpusculii Fuffini, în dermul profund şi hipoderm, pentru sensiilitatea la cald terminaţii nervoase liere, în straturile superficiale ale dermului, pentru durere 

   

PROCEDEE PRINCIPALE DE MASAJ 09

'. 7. 0. <. 9.

J6G6K/ J6G6K/F6A F6A $6E56> $6E56>FAL FAL>5% >5% EF/* EF/*M M/>J/ />J/56 56 NAG6F6A NA G6F6A $GA?@G $GA?@GA6JG A6JG>5% >5% EFOPJ EFOPJG GAG>5 $?6GF/+ $?6GF/+AL> AL>5% 5% =/NF =/NFAM AM// //56 56

1. NETE NETE0I 0IRE REA A $efleura!ul, alunecarea% – alunecare uşoară a mâinilor pe suprafaţa tegume tegumenta ntară ră tratat tratată. ă. +e adrese adresează ază pielii pielii,, ţesutu ţesutului lui con con!un !uncti ctivv, sistem sistemulu uluii vascul vascular  ar   periferic, sistemului nervos periferic 6ste manevră de începere şi de terminare a masa!ului. Jetezirea fiind o manevră de "suprafaţă "suprafaţă tisulară# este ine ine tolerată şi în cadrul succesiunilor manevrelor de masa!. ?ermite şi maseurului puţină relaxare. Gehnică – se execută mişcarea cu faţa palmarăBdorsală a mâinii, cu degetele apropiate sau răsfirate, atunci când se masează regiuni mai întinse şi plane, utilizându-se amele mâini deodată sau alternativ, adaptând relieful palmei reliefului regiunii de masat. - cu faţa faţa palmar palmarăă a degetul degetului ui mare mare sau a douădouă-tr trei ei degete degete $pe $pe zone zone mici% mici% - cu mar margine gineaa cu cuit ital alăă a mâin mâinii ii 6fleura!ul se poate efectua cu amele mâini deodată, sau folosindu-se alternativ una după alta.  Jetezirea se face în mod oişnuit în linie dreaptă, în axul longitudinal, de-a lungul grupelor de muşchi, dar se poate executa şi în zig-zag sau transversal, în funcţie de structura anatomică a regiunii. +ensul – determinat de întoarcerea sângelui în capilare, vene, circulaţia limfatică. –  - memre – de la extremităţi spre rădăcini - trunchi trunchi – de la la gât şi şi ceafă spre umeri umeri şi şi omoplaţi, omoplaţi, iar iar pe regiune regiuneaa dorsală dorsală de sus în !os 6fectele manevrei de netezire 

    

îmunăt îmunătăţi ăţirea rea circul circulaţi aţiei ei de întoar întoarcer ceree veno venoasă asă şi limfat limfatică ică,, produc producând ând vasodilataţie locală şi la distanţă prin acţiune directă dar şi reflexă asupra terminaţiilor nervoase receptoare periferice diminuarea edemului prin reacţiile tisulare de calmare, influenţenţând favorail contractura musculară dureroasă scade excitailitatea musculară, tensiunea psihică adaptare tisulară mai ună la manevrele de masa! următoare  permite puţină relaxare pentru maseur 

4. FRICŢIU FRICŢIUNIL NILE E $frecarea% – constă în apăsarea tegumentului şi a ţesuturilor moi sucutanate pe cele profunde sau pe un plan dur $osos% în limita elasticităţii lor şi deplasarea lor în sens circular şi liniar, în regiuni circumscrise. anevra de fricţiune  poate avea o pondere mai mare sau mai mică în succesiunea şi durata celorlalte procedee  principale de masa!, în funcţie de suferinţa tratată. /ndicaţiile rezultă din efectele directe şi reflexe nervoase în special în sechele posttraumatice sau postoperatorii, hipertonii musculare, afectări tendinoase şi ligamentare.

0)

Gehn ehnică ică – se execută execută pe regiun regiunii mici mici cu faţa faţa palmar palmarăă a urice uricelor lor deg degete etelor lor $indi $indice, ce, mi!lociu, inelar%, reunite, reunite, unghiul de aplicare fiind fiind între 01-D1 grade, în funcţie funcţie de forţa  pe care vrem să o impunem manevrelor $cu cât unghiul este mai mare, cu atât forţa de  pătrundere este mai mare% - pe regi regiuni uni mari mari se folose folosesc sc toat toatee degete degetele le - cu vârful vârful degetului degetului mare mare când se aplică aplică pe supraf suprafeţe eţe mici, mici, de exemplu exemplu în în spaţiile spaţiile interosoase - cu po podu dull palm palmei ei - cu faţ faţaa dors dorsal alăă a pumn pumnul ului ui str strân ânss Ericţiunea treuie să fie precedată de netezire. ?resiunea – în funcţie de intensitatea presiunii fricţiunea poate fi superficială, medie,  profundă în funcţie de natura ţesuturilor masate. /ntensitatea manevrelor treuie să fie adaptată sensiilităţii tegumentelor şi ţesuturilor moi pentru evitarea apariţiei senzaţiilor  dureroase +ensul – fricţiunea e strict locală, mişcarea nu are un sens precis& în general se face circular, "şerpuit# moilizând ţesuturile în toate sensurile. Ericţiunile paraverterale se aplică de sus în !os succesiv în spaţiile interverterale, pe regiunea dorsală se aplică dinspre linia mediană spre exterior  6fecte manevrei - încăl încălzi zire re în prof profun unzi zime me - creşte creşte procesul procesul de moili moilizare zare a ţesutul ţesutului ui adipos adipos producând producând o scădere scădere cantit cantitativă ativă a stratului de grăsime - contriuie contriuie la menţin menţinerea erea supleţ supleţii ii şi elasticit elasticităţii ăţii tegumen tegumentelor  telor  - produce produce o acceler accelerare are a proceselor proceselor de regenera regenerare re şi cicatrizar cicatrizaree - îmunătăţes îmunătăţescc permeaili permeailitatea tatea cutanat cutanată, ă, favorizând favorizând pătrund pătrunderea erea prin prin piele piele a unor  sustanţe medicamentoase - favori favorizea zează ză circul circulaţi aţiaa locală locală şi resor resorţia ţia edemelo edemelorr după traumat traumatism isme& e& efectu efectuate ate într-un ritm lent şi prelungit produc efecte analgezice locale - acţiun acţiunee în profun profunzim zimee pe cale cale refl reflexă exă

5. FR2M6NTATUL  $petrisa!ul% – manevră de masa! fundamentală care are efecte stimulante puternice, !ustificând valoarea ei în atrofiile musculare de inactivitate după imoilizări prelungite. 6ste o manevră care se adresează ţesuturilor situate în profunzime, mai ales musculaturii dar şi pielii şi ţesuturilor suiacente. Gehnica – cută mare – executată cu toată palma prin prinderea muşchilor şi ţesuturilor  suiacente su formă de cută, ridicarea lor şi stoarcerea lor prin comprimare între degete şi palmă sau între police şi restul degetelor, apoi slăirea presiunii fără a desprinde mâinile de pe zonă. Erecvent utilizată pe regiunile întinse şi plane cum sunt spate, fese, game, raţe, coapse. +e execută atât cât permite elasticitatea şi moilitatea structurilor  respective, fără a provoca durere. - cuta mică mică – executată executată cu două două sau trei degete, degete, într într-o -o mişcare mişcare ondulato ondulatorie, rie, ritmică ritmică şi succesivă, de-a lungul musculaturii paraverterale - frământat frământat cu pumnii – cu partea partea dorsală dorsală a mâinii mâinii strânsă strânsă pumn, pumn, imprimând imprimându-se u-se o mişcare ca la frământarea aluatului For"a 7 frământarea se poate executa profund şi cu lândeţe, lent şi cu rădare,  presiunea adaptându-se în funcţie de volumul şi rezistenţa grupului muscular 

08

S#n& S#n&() () 7 în sensul circulaţiei de întoarcere, longitudinal, pe regiuni întinse şi  plane& la memre – dinspre extremităţi spre rădăcini, zona cervicală şi torace – dinspre linia mediană spre exterior  E$#!t#)# ,an#%r#i Erământarea superficială se adresează pielii şi ţesutului celular sucutanat - activează circulaţia în vasele sanguine şi limfatice - activează metaolismele - asuplizarea ţesuturilor  - sedare şi decontracturare Erământarea profundă – adresată ţesuturilor situate în profunzime mai ales cel muscular - menţine elasticitatea, contractilitatea şi excitailitatea acestuia, şi favorizează în acest acest mod profil profilaxi axiaa leziun leziunilo ilorr muscul musculare are,, care care se produc produc frecven frecventt la spo sporti rtivii vii de  performanţă. 6ste o procedură frecvent utilizată în masa!ul la sportivi, atât pentru refacerea după antrenamente sau competiţii, cât şi în pregătire. - vasodilataţie - încălzire în profunzime - conriuie la eliminarea lichidelor în exces din zona masată Erământarea este foarte indicată pentru recuperarea hipotoniilor şi hipotrofiilor  muscul musculare are apărut apărutee în urma urma imoil imoiliză izării rii prelun prelungit gite, e, după trauma traumati tisme sme ale aparat aparatulu uluii locomotor sau unele oli neurologice, inactivitate fizică.  rământarea prelungită prelungită obose+te pacientul--

8. 9ATEREA $tapotamentul% – manevră de masa! fundamentală, reprezintă una din cele mai intense procedee de masa! prin aplicarea unor serii de lovituri succesive a căror  intensitate şi ritm variază în funcţie de regiunea anatomică şi scopul urmărit. Acţiunea excitant-stimulantă, specifică acestei manevre, este un motiv pentru care se execută după ce corpul a fost pregătit pregătit prin manevrele precedente. precedente. *onstă în lovituri lovituri uşoare şi ritmice ritmice aplicate pe piele $inclusiv pe părţile moi suiacente% cu marginea cuitală a degetelor şi mâinii, cu palma întinsă sau strânsă căuş, cu o mare flexiilitate şi moilitate din articulaţia pumnilor. 5oviturile se aplică la distanţă mică una de alta, într-un timp foarte viu. Gehnici - cu marginea cuitală a mâinilor $tocatul%, degetele fiind apropiate - cu degetele strânse căuş $pentru drena! pulmonar% - cu parte palmară a mâinilor şi a degetelor, degetele fiind ţinute în evantai - tapotare cu pumnul incomplet închis, lovind cu marginea cuitală sau cu faţa dorsală a celei de a doua falange sau cu piziformul sau cu pulpa degetelor $ătătoritul% - percutatul, percutatul, se execută execută cu vârful vârful degetelor degetelor mâinilor mâinilor flexate flexate şi îndepărtat îndepărtate. e. işcările se efectuează din articulaţiile pumnilor, degetele căzând liere pe suprafaţa tegumentelor. Feprezintă o modalitate de aplicare a aterii adecvată pentru anumite regiuni, cum sunt toracele şi adomenul. - cu pumnul închis $în regiunea fesieră% Eorţa – se adaptează sensiilităţii ţesuturilor, ţesuturilor, a regiunilor masate şi a efectelor urmărite +ensul – circulaţiei de întoarcere

0D

6fecte manevrei  circulatorii – vasodilataţie superficială intensă cu creşterea temperaturii locale  stimulează excitailitatea nervoasă  creşterea tonusului muscular, în special în hipotoniile şi hipotrofiile musculare  prin inactivitate  reducerea volumului stratului adipos  acţiune reflexă d intre reprize  se foloseşte în pregătirea sportivilor între proe sau în pauza dintre  u se folose+te /n afecţiunile aparatului locomotor, locomotor, unde sunt prezente dureri dureri sau contracturi musculare- u se efectuaează /n regiunea lmbară--

:. VI9RAŢII VI9RAŢIILE LE $tremurături, trepidaţii% – este manevra fundamentală aplicată către sfârşi sfârşitul tul une uneii şedinţ şedinţee de masa! masa! datori datorită tă efecte efectelor lor de calmar calmaree şi relaxa relaxare. re. ?rinci ?rincipal palaa caracteristică a viraţiilor este ritmul FA?/; şi pe cât posiil cu o presiune constantă. Amplitudinea viraţiilor este mică '-9 mm, iar frecvenţa este mai mare D-'1 mişcări pe secundă. Aceste mişcări realizează mici deplasări cutanate şi tisulare suiacente prin  presiuni ondulatorii locale. Gehnică – viraţii longitudinale – mişcări oscilatorii de mică amplitudine şi cu un ritm cât se poate de rapid, executate din încheietura pumnului cu faţa palmară şi degetele răsfirate, producându-se mici deplasări cutanate şi tisulare suiacente& se aseamănă cu un tremurat continuu. +e aplică în general gen eral pe regiuni limitate. - viraţ viraţii ii transv transvers ersale ale – trepi trepidaţ daţii ii fine fine şi ritmi ritmice ce executa executate te perpen perpendic dicula ularr pe suprafaţa masată, fără a se pierde contactul palmei cu tegumentul ?resiunea ?resiunea – se adaptează la natura natura regiunii regiunii şi suferinţe suferinţeii tratate& tratate& cele superfici superficiale ale produc efecte de calmare, senzaţie de încălzire şi o relaxare musculară& cele profunde cu oscilaţii mai mari activează circulaţia sanguină locală cu efecte decongestionante /ndicaţii – dureri, stări congestive, contracturi musculare, hipertonii musculare, tensiuni  psihice, artroze cervicale şi lomare, precum şi în comaterea ooselii musculare după efort la sportivi.

0(

PROCEDEE AJUT2TOARE DE MASAJ ?rocedeele a!utătoare de masa! reprezintă manevre secundare derivate din cele  principale sau cu caractere proprii. 6le se intercalează între manevrele principale sau se adaugă la sfârşitul şedinţelor oişnuite.

Rin#a(a – este o manevră ce se poate aplica pe anumite regiuni $spate, torace la 1. Rin#a(a  ăraţi%, prin deplasarea în sens longitudinal, cu podul palmei, a muşchilor şi ţesuturilor  suiacente. 6ste o mişcare de du-te-vino, unde presiunea se aplică la înaintare şi netezire spre înapoi, fără a se pierde contactul cu suprafaţa masată. Având o acţiune mai profundă asupra ţesuturilor musculare, este folosită în masa!ul de tonifiere. +e poate executa cu o mână sau concomitent cu amele mâini. 7. R()at()  – este o manevră ce se aplică tot în funcţie de zonă, şi se foloseşte după  procedee mai puternice de frământare. Fulatul se face cu amele mâini prin prinderea şi rularea ţesuturilor moi, de !os în sus, fără a se întrerupe mişcarea. 6ste o manevră care acţionează asupra pielii, ţesut celular sucutanat lax şi grăsos şi muşchi având efecte relaxante.

5. C#rn(t() se aplică de oicei pe memre după procedee mai puternice de frământare,  atere. 0ehnică – se prinde masa musculară cu amele mâini de !os în sus cu degetele flectate şi se mişcă în sens lateral şi de !os în sus. Fitmul este vioi iar mâinile se vor deplasa din aproape în aproape de-a lungul segmentului masat.  Acţiune – miore miorelax laxant antă, ă, sedare sedare locală locală,, refacer refacerea ea trofi troficit cităţi ăţii, i, aug augmen mentea tează ză funcţi funcţiaa circulatorie

<. Pr#&i( Pr# &i(ni ni)# )#  – se execută în cadrul masa!ului general sau ca procedură independentă.. Gehnica este mai pretenţioasă necesitând experienţă şi indicaţie selectivă din partea medicului. +e indică în general pentru  – pe punctele de migrenă sau musculatura tensionată a spatelui - pe nervi – presiune continuă sau viratorie pe rădăcinile nervoase, traiectele nervilor, indicate în neuropatii sau radiculopatii - pe periost – presiuni continue sau intermitente şi neteziri sau viraţii locale 0ehnică – suiectul este plasat în decuit ventral& se aplică palmele cu degetele d egetele întinse de o parte şi de alta a coloanei verterale şi se apasă succesiv pe acelaşi loc, deplasând ulterior palmele repetând mişcarea pe toată întinderea vizată, ţinând cont de circulaţia de retur în special limfatică.  1ntensitatea – se adaptează regiunii tratate, tipului constituţional. +e poate creşte forţa de  presiune adăugând greutatea corpului nostru, menţinând însă o intensitate cât mai uniformă.  Acţiune  – favorizează descuamarea, creşte temperatura locală acţionând direct asupra circulaţiei venoase şi limfatice, diminuarea semnificativă a durerilor musculare şi a celor  de tip periostal

<1

:. S!(t(r-ri)# S!(t(r-ri)# – manevră relaxantă ce se aplică la memrele superioare şi inferioare. *onstă dintr-o serie de mişcări oscilatorii mai ample, prin prinderea articulaţiei pumnului sau gleznei şi cerând pacientului pacientului să lase musculatura musculatura relaxată, imprimând imprimând mişcăril mişcărilor or un ritm viu. +e execută în general g eneral după terminarea tuturor manevrelor de masa! oişnuit. o işnuit.

Tra!"i(ni)# +n a/7  se ). Tra!"i(ni)# +n  se execută la sfârşitul masa!ului segmentelor sau al articulaţiilor. articulaţiilor. Feprezintă o moilizare forţată a elementelor unei articulaţii până la limita !ocului anatomic posiil, fără a-l depăşi. 6xerciţiul este precedat p recedat de testarea direcţiilor de mişcare ale segmentului. +e execută cu amele mâini, una plasată deasupra articulaţiei, iar alta su articulaţie. +e vor executa trageri în axul lung al memrului, prin mişcări uşoare, nedureroase. anevra are ca scop realizarea unei întinderi în limitele fiziologice ale diferitelor componente ale articulaţiilor, articulaţiilor, îmunătăţindu-se astfel moilitatea articulară. 5a nivelul coloanei cervicale se vor executa elongaţiile, din poziţia şezând, folosind priza pe ceafă, se trage capul în sus, de trei ori. nainte şi după tracţiuni se face netezirea uşoară a articulaţiei respective.

;. Stoar!#ri)#  pot fi aplicate numai la memrele superioare şi inferioare, cu o mână, cu amele mâini, sau stoarcere continuă. +e prinde segmentul de masat ca într-un cleşte, realizându-s realizându-see o deplasare deplasare din aproape în aproape, aproape, prin aplicarea aplicarea unei presiuni constante constante fără a fi dureroasă. +e execută în sensul circulaţiei de retur, de la extremităţi spre rădăcină.

<. Ci(=ir#a constă în apucarea pielii şi a ţesuturilor suiacente şi chiar a unor muşchi superficiali, atât cât este posiil, cu două degete, mare şi arătător, după care este lăsată lieră, într-un ritm foarte vioi. @ astfel de manevră produce decontracturarea şi relaxarea muşchilor superficiali. 5a nivelul adomenului se pot practica ciupiri uşoare. *iupirile nu treuie să fie deloc dureroase:

>. P#n&ar#a utilizează o priză a părţilor moi într-o cută între degetul mare şi celelalte degete, a cărei ridicare depinde de elasticitatea ţesuturilor, după care zona apucată este întinsă spre extremităţi şi apoi lăcată lieră. Are efect de stimulare a musculaturii, de îmunătăţire a circulaţiei sanguine şi dispersare a celulelor adipoase.

1?. Pa)=ar#a este o manevră a!utătoare folosită în masa!ul adominal& se execută cu vârful degetelor, circular, în sensul acelor de ceasornic, cu o presiune constantă. Are efect de tonifiere a musculaturii adominale, creşterea circulaţiei sanguine.

11. P)#&!-it  – se realizează o priză medie cu a!utorul degetelor, lovirea şi ridicarea întrun ritm foarte rapid a segmentului masat $zona suomilicală%, după care zona apucată este lăsată lieră. Are efect de tonifiere a musculaturii adominale.

14. Mi@!-ri =a&i%# t#n&i(ni)#B7 sunt mişcări cu care se încheie o şedinţă de masa! şi con consta stauu în moili moilizar zarea ea segmen segmentul tului ui distal distal pe segmen segmentul tul proxim proximal al al articu articulaţ laţiei iei,, căutând realizarea unei mişcări cu amplitudine cât mai mare în articulaţia respectivă, fără a atinge sau depăşi pragul durerii, ceea ce ar conduce la întreruperea manevrelor. +e <'

folose folosesc sc în tratam tratament entul ul redori redorilor lor articu articular laree apărute apărute după trauma traumatis tisme me ale aparat aparatului ului locomotor, în scopul recuperării moilităţii articulare normale. +e fac la - încheieturile degetelor, pentru toate falangele - articulaţia pumnului - flexie, extensie - articulaţia cotului - flexie, extensie - supinaţie, pronaţie - articulaţia umărului - flexie, extensie - aducţie, adducţie - rotaţie - circumducţie ?entru memrele inferioare se fac mişcări pasive pentru - articu articulaţ laţiil iilee gleznei gleznei – flexi flexie, e, extens extensie ie - adductie, aductie - rotatie  - articulatia genunchiului - flexie, extensie  - articulatia şoldului - adductie, aductie - rotatie işc işcăr ăril ilee se fac fac din din po pozi ziţi ţiaa culca culcatt sau sau şezâ şezând nd şi tre treui uiee să fie fie lân lânde de şi nedurer nedu reroas oase, e, comuni comunicân cândd cu pacien pacientul tul.. +unt deo deose seit it de en enefi efice ce pen pentru tru persoa persoanel nelee imoilizate.

<7

MASAJUL TRUNCHIULUI Ma&a'() or&a) ?oziţia pacientului – decuit ventral, cu capul întors pe o parte şi mâinile de-a lungul corpului $. 2asaj decontracturant 

Gehnică - manev manevre re iniţ iniţia iale le de n#t#*ir#  de !os în sus, cu palmele plasate cât mai aproape de coloana verterală, ulterior progresând înspre lateral, olic simetric cu degetele răsfirate& - urmează $ri!"i(ni)#, executate doar cu vârful degetelor, uşor& - =r#&i(ni $toate cele trei tipuri% - $r-,ntat(), uşor - %ira"ii, doar cele longitudinale& se insistă pe viraţii, v iraţii, care calmează zona dureroasă& - se încheie cu o procedură de n#t#*ir# 3. 2asaj de tonifiere tonifiere

Gehnică - n#t#*ir# - $ri!"i(ni $toate tipurile% - =r#&i(ni $toate tipurile% - $r-,ntat $toate tipurile, exceptând "cozonacul# în zona lomară% - rin#a - r()at - ta=ota,#nt $toate cele < tipuri, exceptând zona lomară% - %ira"ii $amele tipuri%

Ma&a'() =#r#t#)(i tora!i! ?oziţia pacientului – decuit dorsal cu trunchiul spri!init pe un plan uşor înclinat, cu raţele ridicate la ceafă.& la nevoie se poate răsuci parţial trunchiul& maseurul va sta în dreapta pacientului& la ăraţi se poate aplica toate tipurile de masa!, la femei însă se ţine seama de regiunea mamară care este foarte sensiilă şi nu se masează. Gehnică& - n#t#*i n#t#*iri ri uşoare şi ritmice de la aza toracelui în sus spre mi!locul claviculei, spre umeri, pe părţile laterale în spaţiile intercostale, ocolind regiunile mamare& - $ri!"i(n#a  se face pe zonele musculare cu feţele palmare, cu vârful degetelor în regiunile supraBsuclaviculare& - se încheie cu n#t#*ir#. 5a sfârşitul masa!ului se pot face exerciţii de respiraţie pentru dezvoltarea cutiei toracice – olnavul inspiră adânc ridicând mâinile lateral, apoi expiră lăsând mâinile să revină de-a lungul corpului. Ma&a'() =#r#t#)(i ao,ina) asa!ul adominal este indicat în congestii ale unor organe adominale, în atonia gastro gastroint intest estina inală, lă, în spasme spasmele le intest intestina inale, le, atrofi atrofiaa muscul musculatu aturi riii ad adomi ominal nalee şi în ptoza ptoza organelor adominale. ?oziţia pacientului – decuit dorsal cu şoldurile şi genunchii flectaţi. Gehnică

<0

 7 n#t#*ir# iniţială din regiunea supraomilicală în sus spre marginile costale începând cu vârful degetelor şi terminând cu rădăcina palmelor, se continuă lateral pe flancuri, apoi în zona suomilicală în !os în lungul şanţurilor iliace aplicând rădăcina  palmară şi terminând cu vârful degetelor& - =a)=ar# - $r-,ntat() doar cută mare, în regiunile laterale ale adomenului - se încheie cu cu n#t#*ir#. MASAJUL MEM9RELOR INFERIOARE ?oziţia pacientului – se începe din decuit ventral, continuând practic masa!ul dorsal, ulterior se masează regiunea anterioară din decuit dorsal. Alţi autori recomandă a iniţia masa!ul din partea anterioară, iar ulterior pacientul este aşezat pe adomen. $. 2asaj de tonifiere tonifiere

Gehnică  – n#t#*iri iniţiale& - se con onttinu nuăă cu $ri! energice, e, cu vârful vârful deg degete etelor lor,, masând masând fiecar fiecaree deg deget et al $ri!"i "i(n (nii energic  pacientului, şi cu pumnii $primele două tipuri% - =r#&i(ni)#, primele două tipuri $al doilea tip doar pe partea dorsală% - $r-,ntat() $cută mare, cută mică% - !#rn(t - ta=ota,#nt – când stă în decuit dorsal $pe spate%, tapotamentul se execută doar de la genunchi în sus $nu se ate pe os%, cu partea cuitală şi cu pumnii semiînchişi& când este în decuit ventral $pe urtă%, se execută de !os, inclusiv pe fesieri, cu pumnii $nu se aplică pe faţa internă a coapsei şi în spaţiul popliteu%& - %ira"ii $amele tipuri% - &!(t(r-ri - tra!"i(ni +n a/ - ,i@!-ri =a&i%# - se încheie cu n#t#*ir# 3. 2asaj de d e rela)are

Gehnica - n#t#*iri - $ri!"i(ni uşoare, cu vârful degetelor  - $r-,ntat $cută mică% - !#rn(t - %ira"ii longitudinale - ,i@!-ri =a&i%# - n#t#*iri

Ma&a'() =i!ior()(i =)at   – este un tratament deoseit de important. +e face la gamă şi la laa piciorului. Gehnică – se face netezire la gamă, apoi se masează laa piciorului - n#t#*iri - $ri!"i(ni circulare cu policele

<<

- se insistă pe ,i@!-ri =a&i%#& ;upă fiecare masa! se fac exerciţii de gimnastică $flexia dorsală şi plantară, rotaţii, să adune cearşaful cu degetele% şi mers $olnavul se spri!ină pe partea internă a  plantelor, cu călcâiele în afară şi cu degetele flectate cât se poate de mult, apoi mers pe  partea externă a piciorului%

MASAJUL MEM9RELOR SUPERIOARE ?oziţia pacientului – decuit dorsal cu trunchiul spri!init pe un plan înclinat sau în  poziţia şezând. $. 2asaj de tonifiere tonifiere

Gehnică – se efectuează masa!ul dinspre extremitatea distală spre cea proximală.  – n#t#*iri pe fiecare deget pe faţa palmară, dorsală şi laterală, pe faţa dorsală şi palmară a mâinilor& - $ri!"i(ni cu vârful degetelor - &toar!#ri $toate trei tipuri% - urmează $r-,ntat() cută mică& - !#rn(t - ta=ota,#nt pe deltoid - &!(t(r-ri  tra!"i(ni +n a/  ,i@!-ri =a&i%# 3. 2asaj de d e rela)are

- n#t#*iri - $ri!"i(ni cu vârful degetelor   $r-,ntat cută mică  !#rn(t  ,i@!-ri =a&i%#

MASAJUL CAPULUI ?oziţia pacientului – pe un scaun scund, iar fruntea şi ăria spri!inite pe un plan sau pe propri propriile ile mâini& mâini& maseur maseurul ul va sta în faţa faţa pacient pacientulu uluii $pentr $pentruu masa!u masa!ull regiun regiunii ii occipitale, laterale% sau în spatele pacientului $pentru masa!ul frunţii% Gehn ehnică ică – n#t#*iri $ri!"i(ni %ira"ii  adaptate ca intensitate şi durată regiunii masate& netezire cu faţa palmară a degetelor răsfirate dinspre regiunea mediană a frunţii înspre lateral, înspre creştet şi ceafă, cu mişcări lente şi apăsate& fricţiuni lente şi circulare  pe toată suprafaţa& viraţii punctiforme cu o singură mână.

<9

MASAJUL G6TULUI ŞI COLOANEI CERVICALE ?oziţia pacientului – decuit ventral cu capul uşor flectat şi cu fruntea rezemată  pe dosul mâinilor sau în poziţie şezând pe un scaun. Gehnică  – n#t#*ir#  iniţială de la inserţiile muşchilor cervicali pe occiput spre umeri şi omoplaţi cu amele mâini simetric $se începe cu rădăcinile palmare continuându-se cu  palmele şi vârful degetelor îndepărtate ca un evantai%& - $ri!"i(ni)# se aplică liniar sau circular, primele două tipuri, dinspre coloană spre exterior, şi de sus în !os& - $r-,ntat() se aplică pe zonele musculare de sus în !os, doar cută mică& - ta=ota,#nt numai cu partea cuitală, cu presiune mai mare pe degete& - urmează %ira"ii)# cu vârful degetelor&  #)on3a"ii  ,i@!-ri =a&i%# ale capului  se încheie cu n#t#*ir#.

MASAJUL FACIAL – manevre de n#t#*ir# $ri!"i(n# $r-,ntar# în cută pe fiecare zonă în parte $de la unghiul extern al ochiului înapoi şi în sus spre regiunea temporală, înapoi şi în !os spre regiunea auriculară, din mi!locul frunţii orizontal spre regiunea temporală, de la ărie olic spre ureche şi unghiul extern al ochiului, orizontal de la maxilarul inferior spre ceafă%, !i(=it =)#&!ait ta=ota,#nt !( %ar$() #3#t#)or %iratii. MASAJUL ANTICELULITIC 4elulita reprezinta: reprezinta:

a% Arderi defectuoase în ţesuturi&  % 4răsime repartizată neuniform su piele& c% Joduri formate, compuse din grăsimi, apă şi toxine& d% *irculaţie proastă a sângelui. 4auzele celulitei +i acumulării grasimii 

a% 5a supraponderali - depunere de grăsime în celule şi în spaţiul dintre celule&  % Goxinele Goxinele interioare lochează materialele rezultate din ardere& c% ;eran!amentul hormonal provoacă depunere de grăsime şi apă, pe fese, în interiorul şi exteriorul coapselor, pe adomen, pe spate& d% ?roasta funcţionare a ficatului, rinichilor, o alimentaţie neraţională, puţine lichide,  puţină mişcare, constipaţie, proasta circulaţie a sângelui.

Ma&a'() anti!#)()iti! este una dintre cele mai une solutii de a scapa de Qcoa!a de  portocalaR. /nfluentele ,a&a'()(i anti!#)()iti! asupra organismului se explica in una masura prin actiunea directa asupra straturilor superficiale ale corpului. *u a!utorul

<)

acestui ,a&a' se stimuleaza supletea si elasticitatea pielii si a tesuturilor sucutanate si se activeaza circulatia sangelui.  Ma&a'() anti!#)()iti! nu este un ,a&a' # r#)a/ar# - se actioneaza insistent, uneori chiar dureros, asupra zonelor afectate de !#)()ita. Acest tip de masa! se efectueaza local, in zonele afectate de celulita, folosindu-se creme reductoare sau uleiuri specifice, pentru a spori efectul. ;e asemenea, hidratarea corespunzatoare $minim 7 l lichide pure pe zi%, dieta si exercitiul fizic completeaza reusita tratamentului. Adomen n#t#*iri $r-,ntat $cută mare% !i(=it =)#&!-it =#n&at n#t#*iri +e repetă de mai multe ori aceeaşi succesiune, pe o durată de '9-71 minute. *oapse şi fesieri n#t#*iri $r-,ntat ta=ota,#nt !i(=it r()at =#n&at n#t#*iri 79 minute la coapse, 79 minute fesieri n total 81 minute  *ezultatele masajului anticelulitic:

S Jetezirea si uniformizarea pielii. S icsorarea circumferintei corporale si accelerarea disparitiei grasimilor suplimentare. Acest efect se masoara în centimetri. S ;iminuarea si disparitia !#)()it#i. S Gratarea eficienta a !#)()it#i &i a %#r3#t(ri)or. S ;ezintoxicare intensiva a organismului. S /ntensificarea circulatiei sanguine. S nlaturarea depunerilor minerale suplimentare.

<8

MASAJUL GENERAL masa masare reaa ţesutu ţesuturi rilo lorr de la supraf suprafaţ aţaa întreg întregul ului ui corp, corp, adică adică a tutu tuturo rorr segment segmentel elor or şi regiunilor anatomice într-o anumită succesiune& există o oarecare liertate în ceea ce  priveşte alegerea ordinii segmentelor masate $nerespectarea ordinii clasice nu va fi considerată o greşeală%. prefer preferai aill se începe începe masa!u masa!ull din din poziţ poziţia ia decu decuit it vent ventral ral $regiu $regiunea nea dorsal dorsală, ă, lom lomară ară 71-79 minute, după care spatele se acoperă şi se trece la fese, coapse şi game – '9 minute% continuându-se în decuit dorsal $laa piciorului, game, genunchi, coapse – '9 minute, apoi perete adominal şi torace – împreună împreună '9 minute% minute% $pentru a evita schimăril schimărilee dese şi discont discontinu inuita itatea tea%. %. n succes succesiun iunea ea descri descrisă, să, pacient pacientul ul se întoar întoarce ce o singur singurăă dată. dată. Apo Apoii  pacientul se ridică în şezut şi se face masa!ul raţelor – '9 minute şi masa! cervical – 9 minute. n total 'oră şi !umătate. este este o pro proce cedur durăă de de dur durat ată, ă, soli solici cita tant ntăă pent pentru ru mase maseur ur.. se poat poatee renun renunţa ţa,, acolo acolo unde unde este este cazu cazul, l, la unel unelee proced procedee ee ca ate atere rea, a, frăm frămân ânta tare rea, a, viraţ viraţiil iile, e, elimin eliminând ând astfel astfel manevr manevrele ele neesen neesenţia ţiale le şi timpii timpii morţi, morţi, executâ executând nd un masa! masa! general mai restrâns. se recom recoman andă dă în scop scop igien igienic ico-p o-pro rofi fila lact ctic ic tutur tuturor or sedent sedentar aril ilor or,, celor celor imoi imoili liza zaţi ţi  pentru refacerea potenţialului iologic şi a capacităţilor funcţionale diminuate.


CURS DE MASAJ REFLEXOLOGIC

MASAJUL REFLEXOLOGIC REFLEXOTERAPIAB D#$ini"i# ca ramură a medicinei orientale, reflexologia este o tehnică de masa! al punctelor reflexogene ale organismului, situate pe suprafaţa corpului, la distanţă faţă de organele pe care le reprezintă& fiecare organ îşi are o zonă de proiecţie la nivelul  picioarelor, mâinilor, mâinilor, limii, urechii, ochiului, etc., reflexoterapia vizând restailirea echilirului energetic al tuturor organelor. Euncţia reflexă, activitate esenţială a sistemului nervos, contriuie la realizarea unităţii funcţionale dintre organe şi la menţinerea echilirului între organism şi mediul încon!urător.

S!(rt i&tori! ;intotdeauna, civilizaţiile străvechi au încercat să vindece olile care le afectau,  prin tehnici de masa!, folosirea plantelor medicinale şi a dietei. *a metodă empirică de tratament, reflexoterapia a fost practicată cu cinci milenii în urmă, fiind cunoscută în toate focarele de civilizaţie ale lumii antice – 6gipt, *hina, Laponia, /ndia. Eilosofia medicinei chinezeşti se rezumă la teoria Tin şi Tang, în care Tin este feminitatea,  pasivitatea, receptivitatea, energia lunară, iar Tang este masculinitatea, activitatea, emisivitatea, energia solară. Tin şi Tang reflectă opoziţia dintre noapte şi zi, alternanţa dintre întuneric şi lumină, a frigului cu căldura, etc. Tin şi Tang cresc şi descresc într-o mişcare de flux şi reflux care afectează întreaga natură, formând Gao – legea unică ce configurează >niversul ca un tot perfect. ;upă ;u pă cum afir afirmă mă medi medici cina na chin chinez eză, ă, exis există tă prac practi ticc o ,,ro ,,roat atăă a succ succes esiu iuni niii afecţiunilor organiceQ, astfel încât un organ odată afectat, în timp va determina şi afectarea celorlalte organe căci organismul uman este un sistem viu, iar un sistem viu înseamnă mai mult decât suma componentelor puse în contact. +ă facem un experiment mintal simplu dacă avem la dispoziţie componentele fizice care alcătuiesc organismul uman $inimă, plămâni, ficat, rinichi, etc.% şi încercăm să le asamlăm, vom crea un om U Nine-nţeles că nu. ;eci, există o structură mult mai sutilă a fiinţei umane, există o legătură indisoluilă a componentelor corpului fără de care noi n-am putea fiinţa. Vi orice  perturare a acestei anatomii sutile va atrage după ea o succesiune de noi perturări, astfel încât nu putem afirma că un organ afectat nu va determina şi afectarea organelor cu care este în conexiune permanentă. ,,4unoa+te&te 4unoa+te&te pe tine /nsuţi5 /nsuţi5 , spunea +ocrate, căci, pentru a înţelege pe deplin asolutul, e necesar, în primul rând, să înţelegem propria noastră natură. Vi tot cu aceeaşi intenţie, marele învăţător /sus 2ristos spunea ,, 6egheaţi , vegheaţi ne/ncetat #. Noala este, de fapt, o îndepărtare de esenţa propriei fiinţe& un om olnav nu mai este el însuşi, nu se mai cunoaşte pe sine, îşi este sieşi străin. n consecinţă, adevărata vindecare presupune regăsirea de sine, cunoaşterea naturii profunde a fiinţei. Eormele sutile ale fiinţei umane se nasc primele şi sunt ultimele care dispar& cu cât principiile sunt mai sutile, cu atât sunt mai duraile. ;e fapt, în !urul oricărui om şi oricărui corp din univers există un halou de formă ovoidă, vizualizat de

<(

clarvăzători. Acest halou, pe care-l denumim aură, nu e decât un fluid energetic ce încon!oară corpul fizic ca un nim strălucitor şi colorat. ;e altfel, Iirlian a evidenţiat această aură energetică, folosind o peliculă de film mai specială, pe care a pus o amprentă. ?e film a rămas conturul amprentei, încon!urată pe o anumită distanţă de un halou halou lumino luminos. s. Apariţi Apariţiaa olilo olilorr poa poate te fi considera considerată tă ca o pertur perturar aree primor primordia dială lă în structura structura acestei acestei ariere sutile sutile a organismului, organismului, fenomenul fenomenul putând fi explicat pe aza  principiului rezonanţei $din latină ,, resonare# W a răsuna, a repeta un sunet sau o viraţie%. viraţie%. Fezonanţa este fenomenul prin care energia caracterizat caracterizatăă printr-o printr-o anumită frecvenţă a unui sistem virator se transmite la distanţă altui sistem virator aflat practic în repaos energetic pe acea frecvenţă . ?entru realizarea acestui transfer de energie şi informaţie de la focarul virator la cel aflat în repaos este necesar ca cele două sisteme să aiă caracteristici identice sau cel puţin foarte apropiate. *u alte cuvinte, pentru ca o  oală să pătrundă într-un organism, e necesar ca energia transmisă de acea oală să aiă un spectru de viraţie foarte apropiat de cel prezent în aura energetică a organismului respectiv. Eenomenul e simplu şi real. Altfel, cum am putea înţelege de ce, deşi stând în acelaşi mediu, unii fac o oală, iar alţii nuU Gocmai datorită faptului că unii rezonează cu focarele emiţătoare din univers, în timp ce alţii nu. Got astfel ne putem explica de ce unele persoane ne atrag $au desigur frecvenţe de viraţie foarte apropiate de ale noastre%, în timp ce alte persoane pur şi simplu ne displac, fără a şti de ce. ;esigur, această aură  poate fi influenţată în mod conştient, prin exerciţii cu caracter energetic sau meditaţii. meditaţii. n @ccident, primele măsuri de reflexoterapie apar în '('8, când doctorul Xilliam Eitzgerald $specialist @F5% îşi pulică lucrarea "Kone GherapY#, în care prezintă manevre de reflexoterapie la nivelul mâinii. /deile sale sunt continuate de alţi medici entuziaşti  pentru ca, în anii Z01, să apară primele teorii asupra reflexoterapiei la nivelul piciorului, fundamentate de 6unice /ngham, colaoratoare colaoratoare a medicului Loe +helY. +helY. ?rin cărţile sale sale $"+tories the Eeet can Gell#-'(0D, "+tories that Eeet have Gold#-'(9'% 6. /ngham a  promovat totodată deschiderea reflexoterapiei către pulicul larg, militând pentru difuzarea acesteia ca tehnică utilă, la îndemâna oricui. n etapa ulterioară, reflexologia se dezvoltă şi se organizează ca ofertă terapeutică viailă, prin crearea de şcoli naţionale sau internaţionale de masa!, căpătând explicaţii ştiinţifice prin numeroase studii şi recuperând conexiunile cu alte metode tradiţionale de tratament, care au evoluat în paralel $masa!ul clasic, acupunctura, presopuctura etc%. +e ştie că unii filozofi au dat omului numele de microcosmos sau mic univers. icrocosmosul – fiinţa umană şi acrocosmosul – >niversul, sunt în totalitate solidare. *hiar dacă omul modern are tendinţa să minimalizeze importanţa acestei legături, aceasta nu arată decât ignoranţa sa. @mul s-a îndepărtat de animale, plante, pietre, încetând să mai creadă că direcţia din care ate vântul sau direcţia în care zoară păsările ar putea fi semne ce anunţă schimările de timp& ei preferă să se ghideze după anunţurile de la radio sau televiziune. ;atorită acestei dizarmonii, şi >niversul răspunde cu ostilitate omului. *hiar dacă avem tendinţa să minimalizăm această legătură, ea nu-şi va reduce din importanţă, şi asta pentru că omul cuprinde în el materia fizică a regnului mineral, vitalitate vitalitateaa vegetalului vegetalului,, senzaţia senzaţia şi dorinţa dorinţa animalului, animalului, intelectul intelectul simplu simplu corespunzând corespunzând animalelor superioare actualmente dispărute, legătura care lipseşte între regnul animal şi regnul uman şi sufletul, care singur constituie omul veritail. Astfel, omul sintetizează în el universul .

91

A%anta'#)# ,#to#i -  pot enificia de această metodă toţi oamenii care aderă la protecţia împotriva îmolnăvirii - nu folo folose seşt ştee ech echip ipam amen ente te spec specia iale le&& - poa poate te fi folosi folosită tă oriun oriunde, de, de de către către orici oricine ne $dar $dar nu oric oricum. um...% ..%&& - este este lând lândăă şi sigură sigură $ compl complet et lips lipsit ităă de toxi toxicit citate ate%& %& - acţi acţion onea ează ză su suti till şi efic eficie ient nt&& - nu trat tratează ează simpto simptomat matolo ologia gia oli olilor lor,, ci *A>KA *A>KA lor& lor& - nu inte interf rfer erăă cu trata tratame ment ntel elee medic medicam ament entoas oase& e& - redu reduce ce tens tensiu iuni nile le nerv nervoa oase se&& - amel ameliiorea orează ză circ circul ulaţ aţia ia&& - echi echili lir rea ează ză meta metao oli lism smel elee dere deregl glat ate. e.

Li,it#)# ,#to#i Feflexologia nu este o metodă de tratament universală, a tuturor olilor, cum s-ar   putea înţelege la o primă vedere de către persoanele neiniţiate, ci este o metodă de reechilirare energetică care înseamnă revenirea la parametrii normali ai homeostaziei corpul corpului. ui. ntruc ntrucât ât starea starea de oală oală presup presupune une tulur tulurare areaa verigi verigilor lor neu neuroro-vege vegetat tativo ivo-endocri endo crine, ne, tehnic tehnicaa masa!u masa!ului lui reflex reflex tinde tinde să resta restaile ileasc ascăă mecani mecanisme smele le afecta afectate. te. Feflexotera Feflexoterapia pia îşi dovedeşte dovedeşte eficienţa eficienţa prin reducerea stresului, stresului, aducând pacientul pacientul într-o într-o stare de predominare a parasimpaticului. ?e lângă aceastea, nu treuie uitat că atât starea de oală, oală, cât şi vulner vulnerai ailit litate ateaa organ organism ismulu uluii $ener $energet getică icăBso Bsomat matică icăBps Bpsihi ihică% că% sun suntt rezultatele unor procese de durată $zile, luni, ani%, astfel încât nu este rezonail să se aştepte rezolvarea acestora după doar o oră de masa!. ?e de altă parte, este necesar ca cel puţin în perioada terapiei reflexologice şi 0-< săptămâni după tratament să fie adoptat un regim exclusiv naturist $fără cafea, tutun, alcool, carne, alimente intens preparate termic%, completat printr-un aport suficient de lichide $apă plată, apă de izvor, apă distilată, ceai%, necesar eliminării toxinelor. +e vor  consuma în medie 7-0 litri de lichid în 7< de ore, repartizate în cantităţi mici şi repetate. n timpul tratamentului nu se va mânca cu cel puţin 7 ore înainte şi 7 ore după fiecare şedinţă reflexogenă. +e permite însă consumul de lichide pe durata şedinţei,  pentru a putea diri!a circulaţia sanguină să acţioneze în zonele reflexogene aflate în tratament şi în organele corespondente acestor zone. Aceste măsuri de cele mai multe ori sperie pacientul, care aandonează "lupta#, chiar înainte de a începe. Feflexoterapia are şi unele restricţii, cum ar fi - olile in infecţi cţioase ase - afec afecţi ţiuni unile le acut acute, e, susc suscep epti tii ile le de a fi supuse supuse unei unei inte interv rven enţi ţiii chir chirur urgi gical calee $adomen acut, ocluzie intestinală, apendicită acută, etc% - afecţiuni afecţiuni locale locale ale ale zonelor zonelor reflexogene reflexogene $ traumat traumatisme isme,, eczeme, eczeme, malfor malformaţii maţii%% - sarc sarcin inii cu risc risc,, sau sau în lună lună mare $se $se va evit evitaa masa masa!u !ull zone zonelo lorr reflexo reflexoge gene ne corespnzătoare organelor genitale, care ar putea provoca un avort% - tumo tumori ri mali malign gnee cu cu met metas asta taze ze - stare stareaa maseu maseurul rului ui încord încordare are,, nervo nervozit zitate ate,, oosea ooseală lă - +e indică indică reduce reducere reaa pres presiu iuni niii de lucru lucru la perso persoan anee foar foarte te vârstn vârstnic ice, e, foarte foarte tinere, foarte olnave, pre- şi postchirurgical, cardiaci şi diaetici 9'

Co,=on#nt#)# r#$)#/o)o3i#i r#$)#/o)o3i#i -  Feflexodiagnosticul – reperarea punctelor dureroase din zonele reflexogene $tălpi,

 palme, urechi%, mar3eri ai suferinţelor organice sau funcţionale. ;urerea este direct  proporţională cu gravitatea şi vechimea afecţiunii organului corespondent $a se diferenţia de dureri durerile le cauzat cauzatee de anumite anumite afecţi afecţiuni uni locale locale ătătu ătături, ri, trauma traumatis tisme, me, malfor malformaţ maţii, ii, afecţiuni dermatologice%. +e pot simţi la palpare depuneri toxice în punctele reflexe $oxalat de calciu, acizii de proteine, grăsimi toxice, diverşi precipitaţi, alţi componenţi chimici dăunători organismului%. n general, la aceste persoane este vora de un exces de energie, reţinută şi locată $exces de Tang%. Aceste persoane tind spre ulimie, sunt adeseori foarte nervoase şi arţăgoase, indivizi incapaili să se relaxeze. 2ipertensiunea, insomnia, ulceraţii ale aparatului digestiv, infarctul sunt sunt afecţiuni frecvente ale acestor persoane.n astfel de cazuri, atingerea pielii va fi mai mult de tip "mângâiere#, cu o funcţie relaxantă, de drenare a energiei aflate în exces. Ju vor lipsi însă acţiunile incisive incisive asupra punctelor punctelor şi zonelor zonelor în care energie este este preponderent preponderent locată. locată. ?oate exista însă şi un deficit energetic, atunci când la nivel local vom simţi ca un "gol# la  palpare $tendinţe Tin%. Tin%. Acestea au tendinţe spre depresie, anorexie, ooseală cronică, anemie, lipsă de cura!, ochi lipsiţi de vitalitate.+unt acele persoane care au tendinţa să adoarmă pe durata şedinţelor de reflexoterapie. l vom ţine însă treaz prin durerea  provocată de apăsarea incisivă pe punctele dureroase ale piciorului. Gaelul alăturat indică o comparaţie între excesul şi carenţa de energie, resimţite atât prin simpla oservare, cât şi prin contactul propriu-zis cu piciorul

O&#r%ar# -

E/!#& piele aspră şi uscată negi, ătături colorit închis creşterea neregulată a oaselor hipertrofia unghiilor

D#$i!it - piele umedă - ulcerări şi răni care se vindecă greu - colorit predominant palid - structură cutanată delicată - pierderea cu uşurinţă a unghiilor 

Pa)=ar# E/!#& - prezenţa unor cristale asemănătoare firelor de nisip - mase sau noduri musculare - muşchi hipertonici - puncte şi zone foarte sensiile - umflături în anumite zone - tendoane şi ligamente puţin elastice - insuficientă moilitate în articulaţii - zone foarte calde - revenirea imediată a sângelui după  palparea profundă

D#$i!it - ţesuturi moi ce prezintă "goluri# sucutanate - zone golite şi degenerate - muşchi hipotonici - durere surdă B insensiilitate în anumite zone - tendoane şi ligamente hiperflexiile - exces de flexiilitate la toate articulaţiile - zone foarte reci şi palide - revenire înceată sau deloc a sângelui după palpare profundă 97

>nele persoane pot acuza zone dureroase peste tot în aria plantară la palpare, acestea fiind hipersensiile. n acest caz se recomandă fricţionarea tălpilor pe toată suprafaţa, până când devin calde, după care, cu apăsări uşoare, se caută punctele reflexe. Alteori este posiil ca pacientul să nu reacţioneze la palparea zonelor de reflex, zona treuind aordată cu mai multă forţă şi mai în profunzime. -  Feflexoterapia – masa!ul punctelor diagnosticate ca fiind sensiileBdureroase. asa asa!u !ull se exec execut utăă cu po poli lice cele le $deg $deget etul ul mare mare de la mână mână%% sau sau cu arti articu cula laţi ţiil ilee interfalangiene, fără a avea oiecte metalice pe mâini şi fără a folosi oiecte intermediare $eţişoare, pix, creion, etc.%. asarea zonelor reflexogene afectate, pe parcursul mai multor şedinţe, implică fisurarea cristalelor de toxine pe care fluxul sanguin le va trimite spre organele de eliminare, îmunătăţind astfel starea de sănătate.

T#orii)# $(n!"ion-rii $(n!" ion-rii ,a&a'()(i r#$)#/o)o3i! '. Georia energetică energetică – organele organele sunt sunt acumulatori acumulatori de energie, energie, iar zonele zonele reflexe reflexe pot fi comparate cu nişte întrerupătoare. ;acă echilirul energetic între anumite organe este  perturat, curentul nu a!unge unde treuie şi nu circulă cum treuie. ?entru a reface circuitul, este necesar să acţionăm asupra "întrerupătoarelor#, permiţând astfel curentului să circule fără întrerupere. Feflexoterapia face parte din metodele de vindecare care utilizează energia palmelor, palmelor, acţionând asupra fluxului energetic energetic fundamental din fiecare  persoană. 7. +timularea +timularea nervoasă nervoasă – între între termin terminaţiil aţiilee nervoase nervoase din zonele zonele reflexe reflexe şi locul locul unde se înregistrează disfuncţia pare să existe o relaţie exactă şi clară. ?resiunea exercitată pe zonaa refl zon reflex exăă tran transm smit itee mesa mesa!e !e spre spre crei creier er,, ordo ordonân nându du-i -i să rezo rezolv lvee pro prole lema ma prin prin moilizarea tuturor resurselor disponiie ale corpului. 0. *ristalel *ristalelee dislocate dislocate – formarea formarea unor cristale cristale compuse compuse din săruri săruri minerale minerale rezultat rezultatee din proces procesee metaol metaolice ice,, crista cristale le care care prin prin greuta greutatea tea lor sun suntt atrase atrase spre spre extrem extremită ităţi ţi $picioare, mâini%, fenomen aflat în relaţie cu transmiterea nervoasă şi circulaţia sanguină încetinite& masa!ul dislocă aceste cristale c ristale <. 6lierarea 6lierarea hormoni hormonilor lor din creier creier – endorfin endorfinee $compuşi $compuşi morfinici morfinici endogeni% endogeni% 9. +timularea +timularea sistem sistemului ului circulat circulator or şi limfatic limfatic – sângele sângele şi limfaticel limfaticelee transportă transportă elemente nutritive şi adună deşeurile toxice din corp, pe care le vor elimina. ). +timularea +timularea fluidul fluidului ui lui Nong Nong 2an – ogat în în acid nucleic, nucleic, circulă circulă prin prin corp într-o într-o anumită direcţie, independent de celelalte fluide cunoscute $iolog coreean Iim Nong 2an%. ?rin masarea zonelor z onelor reflexe, fluidul circulă lier, corpul sporindu-şi vitalitatea. 8. /nfluenţa /nfluenţa psihologi psihologică că - a!oritatea a!oritatea factoril factorilor or exteriori exteriori ne afectează afectează în cel mai înalt înalt grad, însă factorii stresori nu provin doar din exterior& pot proveni p roveni şi din interior  prin însăşi gândurile noastre, simţămintele, imaginaţia. ?entru liniştea internă a omului este este esenţi esenţială ală starea starea lui psihic psihică. ă. n aceast aceastăă stare stare se află află izvoru izvorull mângâi mângâieri eriii sau al deznăde!dii, al senzaţiilor, al voinţei şi al gândurilor sale. 4ândirea creează, este o energie, iar cel care este stăpân pe gândurile sale emite viraţii pozitive. ntreaga sa fiinţă este asemeni unei raze de soare ce luminează viaţa. edicina psihosomatică a a!uns fără pre!udecăţi la concluzia că greşelile din  planul afectiv sau mental se pot exprima adeseori su formă de oli la nivelul anumitor 

90

organe. ?rin urmare anumite greşeli psiho – mentale repetate se pot apoi visceraliza. ;acă nu este înlăturată atitudinea greşită, tratamentul cu remedii pur fizice nu vindecă olile complet, ci în timp acestea se pot croniciza, devenind degenerative. Autoexaminarea lucidă şi detaşată devine un prim pas şi o ază importantă pentru înţelegerea şi rezolvarea  olilor.  olilor. Goată viaţa devine învăţare şi dezvoltare a cunoaşterii de sine. ?entru cel care înţelege aceste mecanisme, oala începe să devină un instrument al înţelegerii, atât la nivel superficial, accesiil, cât şi la un nivel profund.

C# tr#(i# &- @ti# @i &- $a!- t#ra=#(t(). Pr#3-tir#a (n#i @#in"# # r#$)#/o)o3i#. -  discuţii cu pacientul asupra istoricului olii şi explicarea planului de tratament -  în afecţiunile acute, de orice cauză, este asolut indicat ca pacientul să fie mai întâi

îndrumat spre cainetul medicului specialist, în aceste cazuri masa!ul putând fi executat fără riscuri, ca tratament ad!uvant al celui medicamentos sau chirurgical -  rezultatul tratamentului depinde în mare măsură de devotamentul celui care îl execută& alegerea tehnicii de tratament necesită înţelegerea olii şi posiilităţilor de rezolvare terapeutică ale acesteia -  respectarea intimităţii pacientului, confidenţialităţii -  încăpere caldă, liniştită, confortailă& -  crearea unei atmosfere adecvate, în care lumina, culorile, sunetele, mirosurile şi chiar chiar temper temperatu atura ra încon! încon!ură urătoa toare re treui treuiee să tindă tindă spre spre armoni armoniee $cromo $cromoter terapia apia,, aromoterapia, meloterapia, vor crea un spaţiu terapeutic reechilirant%& -  înlăturarea oiectelor metalice – valailă atât pentru pacient cât şi pentru terapeut& -  igiena riguroasă a terapeutului – îmrăcăminte curată, unghii scurte, părul legat etc& -  examinarea preliminară a picioarelor – în vederea depistării eventualelor leziuni cutanate, modificări osoase sau tegumentare& igiena riguroasă a picioarelor şi mâinilor   pacientului& -  poziţia '% pentru masa!ul palmar pacientul – semişezând într-un fotoliu& terapeutul  – pe un scăunel, la un nivel mai !os& 7% pentru masa!ul plantar pacientul – decuit dorsal, cu picioarele depăşind marginea patului sau într-un fotoliu, cu picioarele spri!inite pe un scăunel& terapeutul – pe un scăunel, la picioarele pacientului -  durata şedinţei între 01 - <9 de minute& fiecare punct reflexogen 01 secunde – ' minut pentru reflexologia generală, 0 -9 minute pentru organele afectate $individualizat în funcţie de ioritmurile  ioritmurile specifice şi starea organelor, organelor, întrucât nu este indicat să dislocăm mai multe toxine decât poate elimina rinichiul sau detoxifia ficatul%& frecvenţa câte o şedinţă în fiecare zi, timp de '1 zile, apoi pauză 7-0 zile, se poate relua o cură de câte o şedi şedinţ nţăă ziln zilnic ic,, timp timp de '1 zile zile $în $în cazul cazul oli olilo lorr croni cronice ce%& %& ulte ulteri rior or,, 7-0 7-0 şedi şedinţ nţee pe săptămână, timp de o lună, apoi o şedinţă la 7 săptămâni sau chiar o şedinţă pe lună, de întreţinere& masa!ul se execută cu '-7 ore înainte de mese sau cel puţin la 7 ore după masă. - înainte de a începe şedinţa de reflexoterapie, se pot face câteva exerciţii de respiraţie  profundă, ceea ce relaxează şi mai mult - ulterior putem învăţa pacientul un exerciţiu de vizualizare, în care, după inducerea stării de relaxare, îl putem orienta veral către vizualizarea unei lumini pure, al-argintie, intensă, pe care din centrul pieptului său o va face să se împrăştie şi o va conduce mental,  pentru a radia corpul c orpul întreg, formând un glo protector de lumină în !urul întregului corp. 9<

Această lumină îi poate crea o stare de căldură, lumină, ucurie, unăstare, orice îşi doreşte pacientul. - urmează şedinţa propriu-zisă pentru început se apucă glezna pacientului cu amele mâini şi se trage gama, energic dar nu violent, cu o gradare uşoară şi fără zdruncinări, apoi, tot uşor, se slăeşte priza. Aceasta elierează tensiunea la aza gleznelor, precum şi canalele energetice care leagă corpul de picioare. >rmează rotaţii ale gleznei în amele sens sensur uri, i, o mână mână aflâ aflându ndu-s -see deasu deasupr praa glez gleznei nei pent pentru ru a loc locaa part partea ea supe superi rioa oară ră a articulaţiei, iar cealaltă va strânge ine piciorul în zona plantară, dând mişcare activă operaţiunii. - apoi se apucă degetele la aza lor şi, cu o anumită presiune, se trag în sus, elierând astfel tensiunile reţinute în degete $mai ales în cel mare, pentru elierarea tensiunilor  mentale şi pentru relaxare profundă%. - manevrarea picioarelor încep cu piciorul stang al pacientului $partea receptiva% - se foloseşte o mână pentru a exercita presiune pe punctele reflexogene, iar cu

cealaltă mână se ţine piciorul care treuie masat. ;irecţia de masat este dinspre degete spre călcâi. asa!ul punctelor dureroase se alternează din când în când cu masa!ul de relaxare al întregului picior. asa!ul circular în sensul acelor de ceasornic stimulează funcţiile corpului, iar cel în sens contrar le încetineşte. -  presiunea de lucru – se adaptează olnavului şi stării de oală, dar în nici un caz nu treuie să producă durere, urmărind reacţiile feţei, mâinilor, degetelor, piciorelor, vocale& treuie menţinută o presiune constantă pe toată durata şedinţei, suficientă pentru a trece de epidermă. n caz contrar, nu se oţin efecte reflexe. - este foarte importantă importantă urmărirea urmărirea gesturilor gesturilor pacientului pacientului,, lima!ul lima!ul pe care corpul îl arată, stările tensionale ale pacientului şi ale picioarelor p icioarelor.. - ordinea ariilor de masat se începe cu inima, apoi stimularea organelor de eliminare $rinic $rinichi, hi, ureter ureter,, vezică vezică urinar urinară, ă, uretr uretră% ă% în ideea ideea că astfel astfel se stimul stimulează ează elimin eliminare areaa toxine toxinelor lor&& se continu continuăă cu stimul stimulare areaa zonelor zonelor coresp corespunz unzăto ătoare are sistem sistemulu uluii nervos nervos şi endocrin care pot fi la originea dezechilirelor răspunzătoare de starea de oală, apoi cu masarea altor organe de eliminare $intestin suţire, intestin gros%& se masează apoi zonele coresp corespunză unzătoa toare re organ organelo elorr implic implicate ate în afecţi afecţiuni unile le în cauză,i cauză,iar ar în final final circul circulaţi aţiaa limfatică. - instrumente de lucru degetele sunt cel mai eficient instrument, cel mai accesiil şi mai puţin costisitor. Gotuşi, când un anume punct este masat timp de mai multe minute, aplicarea unei presiuni constante poate deveni oositoare. n acest caz şi numai în acest caz se poate utiliza capătul neascuţit al unui creion sau al unui stilou. +e mai pot folosi  ile, mingi de golf sau sticle goale pentru a le rula cu picioarele. ersul desculţ, pe pla!ă,  pe iară sau în apă, are efect atât de stimulare al punctelor reflexogene, cât şi de captare în mod direct a energiei pământului, care revitalizează şi a!ută la eliminarea multor  deşeuri din talpă. ?urtatul încălţărilor prevăzute cu "ţepi# de cauciuc de dimensiuni inegale, stimulează de asemenea zonele reflexe ale piciorului. ?entru a stimula vârful degetelor, se pot folosi cârlige de rufe, care să exercite o presiune constantă, timp de câteva minute.

99

CELE CELE MAI FRECVE FRECVENTE NTE SIMPTO SIMPTOME ME CARE CARE POT FI INFLUE INFLUENŢA NŢATE TE PRIN REFLEXOTERAPIE S#,n# =&ii!# T#3(,#nt# - roşeaţă, paloare - hipersomnie - uscăciune, transpiraţie - insomnie - edem - agitaţie, excitailitate - apatie, astenie - iritailitate, mânie, agresivitate D(r#ri - depresie, indiferenţă - fenomene inflamatorii - nesiguranţă, frică, angoasă - crampe, spasme, contracţii - osesie - cefalee, odontalgii - emotivitate - algii osteo-articulare - tristeţe, supărare T#r,or#3)ar# - cald - frig

Si&t#, i3#&ti% - dispepsie - constipaţie spasmodică - atonie, diaree

Si&t#, !ario%a&!()ar - tahicardie, radicardie - hipertensiune arterială - hipotensiune arterială

F(n!"i# 3#nita)- exces - insuficienţă

Si&t#, =(),onar - dispnee - tuse - astm - poliurieBoligurie

S#,n# (rinar#

REACŢII POSI9ILE DUP2 ŞEDINŢA DE MASAJ - senzaţia de rece datorită descoperii parţiale şi relaxării totale insomnie ie dacă dacă şedinţ şedinţaa de masa! masa! se efectu efectuează ează seara, seara, datori datorită tă unei energ energiză izări ri - insomn

stimulate& de aceea se recomandă efectuarea tratamentului în cursul dimineţii - lăcrimare fie ca urmare a stimulării secreţiei glandelor lacrimale prin tratament, fie  prin aplicarea unei presiuni prea mari - transpiraţii prin detoxifiere, durere sau elierarea lichidului în exces - modificarea gustului ca urmare a elierării toxinelor prin salivă - rash tegumentar posiil prin eliminarea toxinelor  - ooseală prin dominare parasimpatică - stimularea organelor de eliminare şi detoxifiere implică accelerarea circulaţiei liere a toxinelor prin corp, provocând greţuri, diaree, stări de ameţeală, cefalee, nelinişte şi rău general - creşterea diurezei prin stimularea aparatului urinar  apariţia ia dureri dureriii în organe organele le coresp coresponde ondente nte datori datorită tă creşte creşterii rii rapide rapide a volumu volumului lui - apariţ sângelui care asigură funcţionarea acestora - feră, dacă în corp există o infecţie latentă şi se stimulează formaţiunile limfatice 9)

R#$)#/o)o3ia )i,ii 5ima – organul gustului şi al voririi, este şi o "oglindă# a proceselor care au loc în organismu organismull nostru. nostru. ?e limă limă sunt reprezentate reprezentate diferite diferite organe, organe, iar când ele funcţioneaz funcţioneazăă  prost sau sunt olnave, faptul se reflectă pe limă. Vtim care organ este afectat după locul unde au apărut modificările - o limă încărcată indică întotdeauna toxine în tuul digestiv dacă e încărcată înspre rădăcină înseamnă toxine în intestinul gros, la mi!loc – în intestinul suţire şi stomac.;acă lima e încărcată la rădăcină, dar zona alicioasă are forma literei >, e vora de o iritare a intestinelor. - când pe margini apar scoituri, de parcă lima ar fi muşcată, este vora de o asorţie defectuoasă a sustanţelor nutritive în intestine. - ăşicuţe apărute pe merginile limii, în apropierea vîrfului, indică o sensiilitate a  plămînilor ronşită, dacă sunt spumoase, sau pneumonie dacă sunt colorate în maroniu. - o razdă dreaptă pe mi!locul limii indică afecţiuni ale coloanei verterale& dacă linia linia se frânge frânge lângă lângă rădăci rădăcina na limii limii,, suferi suferinţe nţele le sun suntt în regiun regiunea ea inferi inferioar oarăă a coloanei, iar lângă vîrf, prolemele sunt localizate în regiunea cervicală. limaa pali palidă dă indi indică că anemi anemiee sau sau o altă altă defi defici cienţ enţăă a sînge sîngelu lui, i, când când e găl gălui uiee - lim semnalează un exces de secreţie iliară sau o proastă funcţionare a ficatului, iar când e alăstrie indică o oală de inimă.

R#$)#/o)o3ia (*#)or 5a rândul lor, şi uzele pot reflecta starea de sănătate a organismului, la nivelul lor  fiind reprezentate organe importante. Nuzele palide sunt un semn de anemie, dacă sunt gălui e vora de afecţiuni hepatice, iar dacă sunt alăstrii indică proleme cu inima. odificarea coloritului numai pe anumite porţiuni ale uzelor indică o disfuncţie a organului reprezentat pe locul respectiv. Jumeroase puncte maronii semnalează tulurări de digestie sau paraziţi în intestinul gros.

R#$)#/o)o3ia iri&()(i irio)o3iaB +e ştie că ochiul este oglinda sufletului, dar în acelaşi timp el este şi oglinda trupului, întrucât toate organele corpului au corespondenţe la acest nivel. +tructura irisului este alcătuită dintre serie de linii radiale ce converg spre pupilă. @ densitate crescută a acestor  linii, cu o textură fină, densă, ordonată, conferă o formă de vitalitate şi o anumită rezistenţă fiinţei respective. n schim, liniile late şi rare, cu o textură neuniformă şi slaă denotă fragilitatea structurii respective. ?uncte pe iris, pete de diverse culori, striaţii, neregul neregulari arităţ tăţi, i, indică indică afecta afectarea rea organu organului lui proiec proiectat tat în zon zonaa în care care apar apar, stail stailind ind diagnosticul precoce $neregularităţile apar înainte ca oala să se manifeste în corp fizic%. *romoterapia are o influenţă enefică asupra terminaţiilor oculare, şi, astfel, şi asupra organelor legate de aceste reflexe.

98

9D

T-)=i)# 7 o3)in- a !or=()(i 2arta 2arta tălpil tălpilor or oglind oglindesc esc cu exacti exactitat tatee corpul corpul.. Galpa alpa dreapt dreaptăă guv guvern erneaz eazăă partea partea dreaptă a corpului, iar talpa stângă pe cea stângă. Alăturarea celor două tălpi dau conturul complet al corpului, cu halucele reprezentând capul, iar părţile laterale ale tălpilor  reflectând zonele laterale ale corpului. ?ersoanele largi în spate vor avea tălpi mai late de la articulaţia halucelui la marginea externă. @amenii înalţi şi slai au tălpi lungi şi suţiri, cu degete lungi.

9(

)1

)'

)7

)0

1. APARATUL APARATUL URINAR  URINA R  Aparatul urinar îndepărtează din organism o serie de sustanţe nefolositoare, pe care le elimină prin urină. Aparatul urinar este format din - rinichi, rinichi, în în care care se filtrează filtrează sângele sângele şi se faric faricăă urina& urina& sunt sunt în în număr număr de doi, situaţi de o parte şi de alta a coloanei verterale lomare. Finichii veghează şi ca deşeurile toxice din sânge să nu depăşească o anumită limită. Au forma unui o de fasole şi sunt astfel aşezaţi încât se privesc prin porţiunea lor scoită. 6i sunt încon!uraţi de grăsime, în care se găseşte o glandă cu secreţie internă, aşezată deasupra fiecărui rinichi – glanda suprarenală, constituită din două două organe endocrine distincte corticosuprarenala, dispusă la periferia glandei, care secretă o minera mineraloc locort ortico icoizi izi aldos aldoster teron" on",, care care măre măreşt ştee reas reasor orţ ţia ia apei apei şi sodiului din urină, şi elimină potasiul  glococorticoizi cortizol", cu efect hiperglicemiant, creşterea eliminării excesului de apă o

hormoni se)uali medulosuprarenala, situată central, secretă adrenalină şi noradrenalină, cu efecte

de tahicardie, tahicardie, vasoconstricţie vasoconstricţie,, relaxarea relaxarea musculatur musculaturii ii digestive, digestive, ronşice ronşice şi a vezicii vezicii urinare, dilatarea pupilei, acţiune calorigenă, creşterea metaolismului, anxietate şi frică. - ureter uretere, e, două două tuuri tuuri ce ce pleacă pleacă de la la rinich rinichii şi prin prin care care se scur scurge ge urina urina secretată de aceştia, terminându-se în vezica urinară. - vezică vezică urinar urinară, ă, rezerv rezervor or situat situat în în partea partea de !os a azin azinulu ului, i, înapoi înapoiaa oaselor oaselor  puiene şi a articulaţiei lor $simfiza puiană%, în care se adună urina ce vine prin ureterele care se deschid pe peretele posterior al vezicii - uretra, uretra, canal canal prin prin care care se elimină elimină în în afară afară urina urina colecta colectată tă în vezica urinară& urinară& uretra începe în partea de !os a vezicii. 5a femeie, uretra are numai 0-< cm lungime şi este aproape dreaptă, în timp ce la ărat are o lungime de 'D-77 cm.

)<

Konele Konele reflex reflexogen ogenee pentru pentru rinich rinichii sun suntt situat situatee în mi!loc mi!locul ul tălpil tălpilor or în dreptu dreptull degetului 0, la unirea treimii externe cu treimea internă, imediat su linia diafragmului $linie ce separă partea cărnoasă, corespunzătoare toracelui, de scoitură%, iar cele ale supr suprar arena enale lelo lorr imed imedia iatt deasu deasupr praa zon zonel elor or rena renale le.. +e mase maseaz azăă rini rinich chiu iull şi glan glanda da suprarenală, de sus în !os, pe o distanţă de '-7 cm, alternativ cu degetele mari de la mână. Konele reflexogene ale ureterelor se întind de la rinichi până la marginea latero-internă a  piciorului, unde se termină cu zona vezicii urinare. ;e aici, de la vezică, porneşte un mic tuuleţ, uretra, care merge până pe inserţia tendonului lui Achile pe os. n timpul reflexoterapiei, un deget cooară dinspre rinichi spre vezică presând, degetul mare de la cealaltă mână urcă pe traiectul uretrei, mângâind, iar cele două degete se întâlnesc în vezică. ;e aici, degetele reiau traseul invers mâna ce a venit dinspre uretră cooară acum  presând, cealaltă urcă la rinichi, mângâind.

6xemplificări Litia*a r#na)- $"piatră la rinichi#%- datorată în principal concentraţiei sărurulor  din urină, mai ales prin hiperparatiroidism. @ alimentaţie ogată în carne duce cu timpul la precipitarea fosfaţilor şi caronaţilor. ;urerea începe în regiunea lomară $la nivelul rinich rinichiul iului% ui%,, co cooar oarăă pe traseu traseull ureter ureterulu ului, i, până spre spre organe organele le gen genita itale le sau coapsă coapsă,,  olnavul putând prezenta uneori vărsături. Feflexologia s-a dovedit a fi eficientă pe termen lung în ameliorarea durerii care însoţeşte această afecţiune, fiind o metodă ad!uvantă tratamentului medicalBchirurgical corespunzător. +e va stimula întregul sistem urinar în scopul eliminării sărurilor minerale răspunzătoare de formarea calculilor. calculilor. - zona rinichi – '1 minute $partea afectată%, în ritm crescendo de la o şedinţă la alta $7-0 minute la primele 7-0 şedinţe, apoi < minute, etc., până la maxim '1 minute%  Alte organe afectate:

- zona uretere – 9 minute $fiecare parte% - zona vezică urinară – 0 minute $fiecare parte% - uretra – 9 minute $fiecare parte% - zone glande paratiroide – 0 minute $fiecare parte%

)9

Ci&tit# $inflamaţia mucoasei vezicii urinare% – se manifestă prin urinări frecvente, dureri la urinat, urini tuluri sau chiar cu sânge. Noala este mai frecventă la femei $datorită structurii anatomice a aparatului urinar% şi mai ales la gravide, fiind favorizată de frig, afecţiuni ginecologice sau constipaţie. 7rganul principal afectat: vezică urinară - '1 minute $fiecare picior% +e vor stimula de asemenea zonele suprarenale pentru a comate inflamaţia prin elierarea de cortizon– 9 minute pe fiecare picior, şi zonele rinichi, uretere, uretră, pentru redresarea circulaţiei sangvine, zona glandelor paratiroide – 0 minute $fiecare parte% N#$rit# $afecţiune inflamatorie a nefronilor rinichilor – manifestată prin edeme –  umflăturimai întâi la pleoape, apoi la faţă, la picioare, hematurie – sânge în urină, hipertensiune arterială% – este foarte important a îndruma iniţial pacientul către un medic specialist specialist.. Ad!uvant se practică practică reflexoter reflexoterapia apia stimulând stimulând zonele suprarenale suprarenale pentru a dega!a cortizon, stopându-se astfel procesul inflamator, iar zonele rinichi vor fi masate timp de '1 minute. asa!ul se va încheia cu stimularea sistemului limfatic $câte 0 minute  pe fiecare talpă%. En(r#*i& @i in!ontin#n"- (rinar- $elierare involuntară de urină% – la origine  poate fi o inflamaţie a vezicii sau a uretrei, un dezechiliru emoţional, epuizarea fizică, o afecţiune a coloanei lomare de unde pleacă impulsurile nervoase spre zona vezicală, ce contrac contractă tă sfincter sfincterul ul vezical, vezical, sau o dietă dietă hidrică hidrică exagerată exagerată spre seară. seară. +e vor masa masa succesiv zonele - vezică urinară, cap – 9 minute fiecare - suprarenale, rinichi, uretere, uretră, vertere lomare.

4. SISTE SISTEMUL MUL NER NERVO VOS S +istemul nervos staileşte legătura dintre organe, precum şi dintre organism şi mediul încon!urător, asigurând funcţionarea normală a întregului organism. ;upă funcţiile pe care le îndeplineşte, sistemul nervos poate fi împărţit în $. sistem sistem nervos nervos al al vieţi vieţiii de rela relaţie ţie $somatic%, care asigură echilirul organismului cu mediul încon!urător. 6ste alcătuit din creier, cereel, trunchi cereral, măduva spinării, nervi cranieni. 4reie 4reierul rul mare mare emisf emisfer erele ele cerebr cerebrale ale"" repr reprez ezin intă tă cea mai mai dezv dezvol olta tată tă part partee a sistemului nervos. Eaţa inferioară este turtită, separând emisferele cererale printr-un şanţ transversal de cereel, iar faţa superioară este convexă, prezentând o serie de cute, numite circumvoluţii, prezenţa lor făcând ca suprafaţa emisferelor să fie mult mai mare decât ar   permite-o spaţiul intracranian. *ircumvoluţiile sunt despărţite între ele prin şanţuri, numite scizuri, delimitând loii, denumiţi după regiunea osoasă căreia îi corespund lo frontal, lo parietal, lo temporal, lo occipital. 5a aza creierului se văd locurile de unde ies rădăcinile nervilor cranieni. 4erebelul  este   este situat în partea posterioară şi inferioară a creierului mare, înapoia trunchiului cereral, în regiunea occipitală a cutiei craniene. Euncţia sa este de a produce coordonarea mişcărilor şi reglarea tonusului muscular, precum şi de reglare a echilirului.

))

 2ăduva spinării  este o coloană de ţesut nervos ce ocupă canalul verteral,

începând din regiunea occipitală şi până la prima verteră lomară. ăduva spinării conţine fire nervoase ce merg spre creier sau dinspre d inspre creier spre periferie. 0runchiul cerebral prelungeşe în sus măduva măduv a spinării, de la gaura occipitală, până la emisferele cererale. 5a acest nivel firele nervoase se încrucişează, astfel încât firele nervoase ce vin de la !umătatea dreaptă a organismului a!ung la emisfera stângă şi invers, iar firele ce pleacă de la emisfera dreaptă a!ung în !umătatea stângă a corpului şi invers. Fezultă că emisfera dreaptă controlează !umătatea stângă a corpului, iar emisfera stângă controlează !umătatea dreaptă a corpului. *hia *h iarr su su emis emisfe fere rele le cere cerer ral alee se află află o seri seriee de form formaţ aţiu iuni ni nerv nervoa oase se foar foarte te importante:hipot :hipotala alamus mus,, hipofi hipofiza za şi  epifiza.  8ipotalamusul   intervine în termoreglare, aportul aportul de alimen alimente te şi lichid lichide, e, diurez diureză, ă, funcţi funcţiii sexual sexuale, e, somn, somn, reglar reglarea ea circul circulaţi aţiei, ei, respiraţiei şi anumite stări emoţionale $frica şi furia%.  8ipofiza, situată la aza creierului, în şaua turcească, secretă o serie de hormoni  somatotropul, care contriuie la creşterea organismu organismului, lui, deficitul deficitul său ducând la nanism iar excesul la gigantism, gigantism, tireotropina, care stimul stimulează ează secreţ secreţia ia tiroid tiroidian iană, ă, cortic corticotr otropi opina, na, stimulează stimulează secreţia secreţia corticosupr corticosuprarena arenalei, lei,  gonadotropinele hormonul foliculostimulant şi horm hormon onul ul lutei luteini niza zant nt", ", reglează activitatea gonadelor atât la femeie cât şi la ărat, controlând secreţia hormonilor  sexua sexuali li,,  prolactina, care stimulează dezvoltarea glandei mamare şi menţine secreţia lact lactat ată, ă, hormonul hormonul melanocitosti melanocitostimulato mulatorr, care care provoac provoacăă pigmen pigmentar tarea ea pielii pielii,, în lipsa lipsa acestui acestuiaa pielea pielea decolo decolorân rândudu-se se $alin $alinism ism%.; %.;eşi eşi extrem extrem de mică, mică, hipofi hipofiza za $glanda $glanda  pituitară% !oacă un rol primordial în armonizarea celorlalte glande endocrine, fiind numită n umită "diri!orul "diri!orul glandular#. glandular#. *ontrolul *ontrolul secreţiei secreţiei tuturor acestor acestor hormoni este realizat de către hipotalamus, cu care hipofiza este strâns legată. 5a rândul său, hipotalamusul secretă doi hormoni ce sunt transportaţi până la nivelul hipofizei, de unde se elierează direct în sâng sânge e antidi antidiur ureti etic, c, care are ca acţiune conservarea apei în organism prin scăderea eliminărilor hidrice renale& lezarea hipotalamusului sau a hipofizei provoacă diaetul insipi insipid, d, datora datoratt defici deficitul tului ui de hormon hormon antidi antidiuret uretic, ic, manif manifest estat at prin prin elimi eliminare nareaa unor  cantită cantităţi ţi mari mari de urină, urină, concomi concomiten tentt cu ingest ingestia ia uno unorr cantit cantităţi ăţi însemn însemnate ate de apă şi ocitocina, ocitocina, responsailă de e!ecţia laptelui şi contracţia musculaturii uterine în travaliu.  9pifiza, situată în mi!locul creierului, deşi are doar mărimea unui o de grâu, este considerată sediul sufletului sau "al treilea ochi#& atinge dezvoltarea maximă în copilărie, după care începe să involueze înainte de puertate& are legături nervoase cu retina şi secretă melatonina, în funcţie de intensitatea luminii lumina puternică scade sinteza, iar  întunericul are efecte stimulatoare. elatonina are efecte inhiitoare asupra elierării ho horrmoni monillor go gona nado dottrop opii hipo hipoffizar izarii şi asup asupra ra axul axului ui hipo hipottalam alamoo-hi hipo pofi fizo zo-corticosuprarenalian.  ervii cranieni, în număr de '7 perechi - pereche perecheaa /, nervi nervi olfact olfactivi ivi $dau $dau senza senzaţia ţia de miro miros% s% - pereche perecheaa //, nervi nervi optic optici, i, răspu răspunză nzător torii de senza senzaţii ţiile le vizual vizualee - perec perechea hea ///, ///, /= şi =/, nervi nervi oculom oculomot otor ori, i, inerve inerveaz azăă musc muscul ulat atur uraa glo gloil ilor  or  oculari - pereche perecheaa =, =, nervi trige trigemen meni, i, inerveaz inerveazăă orita, orita, cavitat cavitatea ea ucală, ucală, pielea pielea capului capului şi a feţei - pereche perecheaa =//, =//, nervi nerviii facial faciali, i, inerv inerveaz eazăă toţi toţi muşchi muşchiii feţei feţei

)8

-

perec perechea hea =///, =///, nerv nervii ii acus acusti tico cove vest sti iul ular ari, i, iner inerve vează ază orga organul nul auzulu auzuluii şi al echilirului pereche perecheaa /, nervii nervii gloso glosofar faring ingien ieni, i, inerveaz inerveazăă laringe laringele le şi faring faringele ele pere perech chea ea , nerv nervii ii vagi vagi,, iner inerve veaz azăă plăm plămân ânul ul,, inim inima, a, lari laring ngel ele, e, esof esofag agul ul,, stomacul, etc. perec perechea hea /, /, nerv nervii acces accesor ori, i, iner inerve veaz azăă muşc muşchi hiii ster sternoc nocle leid idom omas asto toid idie ieni ni şi trapezi pereche perecheaa // //,, nerv nervii ii hipogl hipogloşi oşi,, iner inervea vează ză lima lima

3. sistem sistem nervos nervos al al vieţi vieţiii vegeta vegetativ tive, e, care pune în legătură organele interne,

stailind o funcţie armonioasă a întregului organism. +e împarte în  -  sistemul simpatic, format din nervi ce alcătuiesc două d ouă trunchiuri importante, situate de o parte şi de alta a coloanei verterale, şi care prezintă o serie de îngroşări pe traiectul lor – ganglionii simpatici. ;upă ce ies din ganglioni, firele nervoase simpatice alcătuiesc o serie de plexuri din care ca re se desprind firele nervoase ce merg la organe. - istemul parasimpatic, aflat la extremităţile trunchiului cereral, cel mai important nerv parasimpatic fiind nervul vag. Amele sisteme au o acţiune opusă în organism, când inervează acelaşi organ. +istemul +istemul nervos simpatic produce produce tahicardie, tahicardie, vasoconstri vasoconstricţie, cţie, relaxarea relaxarea musculatur musculaturii ii  ronşice, dilată pupila, scade secreţiile tuului digestiv, digestiv, scade secreţia de sudoare, măreşte procesele cataolice din organism. +istemul nervos parasimpatic are o acţiune inversă. Activitatea sistemului nervos vegetativ este controlată de scoarţa cererală şi datorită acestei colaorări diferitele părţi ale organismului funcţionează armonios.

;eşi doar prin masa!ul masa!ul reflexolog reflexologic ic nu este posiilă posiilă restaili restailirea rea completă a unui  olnav cu scleroză multiplă imoilizat în scaun cu rotile sau paralizii $de exemplu%, prin această formă de terapie se poate oţine rezultate une în privinţa ameliorării unor  simptome. )D

*apul îşi are proiecţia la nivelul primei falange a degetului mare, unde, cu a doua !r#i#r !#r##) falangă a degetului mare de la mână, presăm în < puncte, corespunzător !r#i#r $amele alcătuind sistemul nervos ce staileşte legătura dintre organe, şi dintre organism şi mediul mediul încon!urător încon!urător,, asigurând asigurând funcţionar funcţionarea ea normală normală a întregului întregului organism%, organism%, #=i$i*- i=o$i*- $intrând în componenţa sistemului endocrin%. n centrul tălpii, su diafragm, cu mişcări circulare în sensul acelor de ceasornic, ne ocupăm de =)#/() adevăra ratt "cre "creie ierr adom adomin inal al#, #, ce regl reglea ează ză nerv nervos os =)#/() &o)ar &o)ar, un adevă activitatea tuturor organelor interne. @ tehnică specială pentru masarea punctului reflex al  plexului solar constă în presarea şi elierarea acestuia, ace stuia, mai degraă decât în masarea lui circulară $dar care se poate totuşi folosi%. +e apasă din ce în ce mai tare, menţinând  presiunea câteva secunde, apoi slşind apăsarea. +e repetă de câteva ori, apoi se  procedează similar şi pentru celălalt picior. picior. T,=)a tri3#,#n() n#r%() V 7 cauzator al îngrozitoarelor migreneB – o masăm tot pe prima falangă a degetului mare, dar pe partea exterioară $între primul deget şi al doilea deget%. +e masează cu presiune de sus în !os, cât ţine lungimea unghiei,la revenire mângâind uşor. uşor. C#ntr() # #!i)ir( #!i)ir( n#r%() VIII a!(&ti!o%#&ti a!(&ti!o%#&ti()arB ()arB 7 îşi are proiecţia pe  partea dorsală $superioară% a piciorului şi nu în talpă, între primul şi al doilea do ilea deget $între degetul mic şi următorul%. +e masează practic tot şanţul ce porneşte dintre cele două degete şi până la proeminenţa osoasă de pe partea dorsală a laei piciorului. punctu ctull de proiec proiecţie ţie reflex reflexoge ogenn în centrul centrul călcâi călcâiulu ului. i. N#r%() &!iati! &!iati! îşi are pun asarea sa se face fie prin presopunctură în acest punct, fie printr-o mişcare de răzuire a întregului călcâi, stimulând astfel şi glandele sexuale.

)(

6xemplificări sunt tul tulur urăr ării ale ale dina dinami mici ciii funcţ funcţii iilo lorr psih psihic ice, e, provo provoca cate te de N#%ro*#)# – sunt dificultăţile de adaptare ale individului la viaţă& procesele de cunoaştere, caracterul şi  personalitatea olnavului nu sunt alterate. Germenul vechi de Qnevroză# este o umrelă care acoperă o paletă largă de afecţiuni psihice, delimitate astăzi după alte criterii. Fămân însă valaile câteva elemente Qclasice# nevroticul îşi dă seama de caracterul anormal al comportamentului său şi luptă pentru a reveni la starea psihică normală& cauzele cuprind factori de mediu social, conflicte în familie şi societate, consecinţe ale unor afecţiuni& în funcţie de simptomul psihic determinant, nevrozele pot fi astenice, isterice, anxioase, osesivo-foice. n praxisul cotidian se întâlnesc un mare număr de pacienţi la care  predomină simptome somatice Qfuncţionale# $fără sustrat organic clar%, cauzate sau exacerate de proleme psihice $pe care uneori nici pacientul şi nici medicul nu le recunosc%. Astfel, există un mare grup de afecţiuni numite Qsomatoforme# $în prim plan stând preocupările moride legate de corpul şi olile proprii, oiectivate clinic sau nu% la care reflexoterapia se dovedeşte extrem de utilă. Acuzele pacientului se pot grupa în !urul unui organ sau pot fi generalizate, în amele cazuri fiind evidenţiate lipsa de cauze organice ale acestor acuze $uneori după repetate internări% sau, dacă sunt prezente discrete modifi modificăr cări, i, expresi expresiaa su suiec iectiv tivăă a acesto acestora ra este este exagera exagerată. tă. Fezult Fezultate ate notai notaile le s-au s-au înregistrat în astfel de afecţiuni cu simptome care gravitează în !urul sistemului cardiocirculator, dinamicii sexuale, sistemului nervos.

-

+e vor masa în princ princip ipal al zona refle reflexă xă cap $nev $nevro roza za asteni astenică că,, cu cefale cefalee, e, oo oose seal alăă psih psihic ică, ă, scăderea randamentului intelectual şi fizic% – 0 - 9 minute de fiecare parte

;lterior:

-

zona zona refl reflex exăă a inim inimii ii $nev $nevro roza za card cardia iacă că,, mani manife fest stat atăă prin prin tul tulur urăr ării card cardia iace ce suiective dureri precordiale, senzaţie de sufocare, palpitaţii% – 0 minute zonaa refl zon reflexă exă tiroi tiroidia diană nă – 0 minu minute te de de fiec fiecare are parte parte zonaa refl zon reflexă exă plex plex sola solarr – 7 minu minute te de fiecar fiecaree part partee zona zona refl reflex exăă organ organee gen genit ital alee $nev $nevro roza za sexua sexuală lă,, mani manife fest stat atăă prin prin tul tulur urăr ării ale ale funcţiilor sexuale% – 7 minute fiecare zonă zonaa reflex zon reflexăă ficat ficat,, stomac stomac,, intest intestine ine – 0 minute minute fiec fiecare are org organ an

Mi3r#n#)#  – afecţiuni ce se manifestă prin dureri de cap însoţite de greţuri, vărsături şi tulurări de vedere. asa!ul reflexoterapeutic va fi axat pe zonaa reflex zon reflexăă a trig trigeme emenul nului ui – 0 -9 minu minute te de fiecar fiecaree parte. parte.

;lterior:

-

zona reflexă zona reflexă a organul organului ui cauzator cauzator al migre migrenei nei $stom $stomac, ac, intest intestin in gros, gros, ficat, ficat, vezică vezică  iliară, duoden, glande endocrine, ochi, dinţi etc% - zon zonele ele refle reflexe xe ale capul capului, ui, plasa plasate te pe degete degetele le mari mari ale picio picioare arelor lor..

E=i)#=&ia – crize de pierdere a cunoştinţei însoţite de spasme musculare. *auze frecvente frecvente de epilepsie epilepsie oli degenerativ degenerative, e, inflamaţi inflamaţii,i, tumori tumori cererale, cererale, factori factori toxici toxici $alcool%, sechele posttraumatice cererale $orice lovitură la cap, în special la copii, cop ii, treuie supravegheată şi tratată la timp pentru a nu provoca, uneori după ani de zile, afecţiuni

81

irever ireversi siile ile%. %. +urmen +urmena!u a!ul., l., alcool alcoolul, ul, infecţ infecţiil iilee sup suprap rapuse use peste peste un creier creier afecta afectatt vor  favoriza instalarea unor oli greu de d e tratat, manifestate clinic prin episoadele de epilepsie. asa!ul reflexoterapeutic se va aplica în special în zona capului - zon zonee reflex reflexee cap $toa $toate te punct punctele ele%% – 9-'1 9-'1 minut minutee pe fieca fiecare re picio picior  r  - zon zonee reflexe reflexe renal renalee $rinic $rinichi, hi, urete uretere, re, vezic vezică% ă% – 9 minute minute pe fiecar fiecaree picior  picior  - zone zone lim limfa fati tice ce – 9 minut minutee pe fie fieca care re pun punct ct - zon zonee reflex reflexee ale ale organe organelor lor vitale vitale – 0 minut minutee de fiec fiecare are..

N#%ra)3ia int#r!o&ta)- – durere pe traiectul unui nerv intercostal. *auzele pot fi afecţiuni pulmonare, pleurale, infecţii cu virusul herpes zoster $zona zoster%. +e vor masa zonele pentru pulmon, torace şi glandele limfatice. Kona reflexogenă pentru torace se găseşte pe faţa dorsală a piciorului, în !urul zonei zo nei reflexogene a sânului. N#%ra)3ia !#r%i!oraia)- – durere cu traiect din regiunea cervicală prin umăr  şi memru superior. *auza cea mai frecventă este reumatismul degenerativ al coloanei verterale verterale cervicale $artroza%, $artroza%, alte cauze fiind fiind luxaţii luxaţii ale umărului, fracturi $sau sechele sechele după fracturi% ale claviculei sau humerusului, traumatismele gâtului, hernia de disc cervicală etc. +e vor masa - zon zonaa refl reflexog exogenă enă cervic cervicală ală - 9 minu minute te de fiecar fiecaree pici picior& or& - zona zona ref refle lexog xogen enăă umăr umăr şi şi raţ raţ – 9-D 9-D min minut ute& e&  Alte organe afectate:

-

zona reflex zona reflexoge ogenă nă rinic rinichi, hi, vezi vezică, că, urete uretere re – 7 minut minutee de fieca fiecare re picior picior&& zonaa reflex zon reflexoge ogenă nă parati paratiroi roidia diană nă – 7 minu minute te de fiec fiecare are pici picior& or& zonaa reflex zon reflexoge ogenă nă supra supraren renale ale - 7 minut minutee de fieca fiecare re picio piciorr.

N#%ra)3ia &!iati!- 7 sindrom dureros lomar cu iradiere ulterioară în memru inferi inferior or,, însoţi însoţită tă de parest parestezi ezii, i, accentu accentuată ată de tuse, tuse, strănu strănut, t, mers, mers, poziţii poziţii anu anumit mitee ale corpului& hernia de disc ocupă primul loc în etiologia nevralgiei sciatice. +e vor masa - zona lomo-sacrată – 9 minute fiecare picior& -  zona nerv sciatic –9minute&  Alte organe afectate:

- traseu renal – '-7 minute fiecare picior& -  zona paratiroidă – '-7 minute fiecare picior.

Par#*- @i =ara)i*ii # n#r%i =#ri$#ri!i – reprezintă aolirea unuia sau mai multor  nervi nervi motori motori sau micşti micşti $senzit $senzitivi ivi şi motori motori%, %, prin prin întrer întrerupe uperea rea parţială parţială sau totală totală a fluxului nervos. ?ot apare după leziuni traumatice, inflamatorii, tumori, localizate pe traiec traiectul tul trunchi trunchiulu uluii princi principal pal sau ale ramuri ramurilor lor colate colateral ralee ale respec respectiv tivulu uluii nerv nerv. n teritoriul de distriuţie a nervului respectiv lezat apar tulurări vasomotorii şi trofice. n cazul parezelor şi paraliziilor, masa!ul reflexoterapeutic este ad!uvant, completând, fără însă a înlocui, tratamentul chirurgical sau medicametos. Greuie amintit că masa!ul, în general, general, este un excelent mi!loc mi!loc de menţinere menţinere şi îmunătăţir îmunătăţiree a tonusului tonusului muscular muscular şi a circulaţiei sanguine şi, astfel, de prevenire a atrofiilor musculare care se instalează rapid în pareze B paralizii. ;e asemenea, în cazul hemiplegiilor $paralizia unei !umătăţi de corp  – dreapta sau stânga% şi paraplegii $paralizia memrelor inferioare%, atât flasce cât şi spastice, spastice, produse prin prin mecanism central central $leziuni $leziuni cererale - traumatice, traumatice, infecţioase, infecţioase,

8'

tumorale, vasculare%, masa!ul îşi dovedeşte eficacitatea $menţine tonusul musculaturii îmunătăţeşte circulaţia etc%. n hemiplegiile de pe partea stângă a corpului se va masa - zona reflexogenă a capului de pe partea dreaptă $şi invers% – 9 minute  Alte organe:

-  zona reflexogenă coloană – '-7 minute, - zona reflexogenă umăr-raţ-cot – '-7 minute - zona reflexogenă şold – '-7 minute

- traiect renal - zone limfatice.

In&o,ni# – se masează zonele reflexogene pentru - creier – 9 minute, - alte organe ale căror afecţiuni pot cauza insomnie $intestin gros, ficat, vezică iliară, dinţi, plex solar, etc.%. Str#& &(=ra&o)i!itar# - creier – 9-'1 minute - sistem endocrin – 0 minute - inimă - stomac - plex solar  Sinro, %#rti3ino& - cereel, coloană cervicală, centru de echiliru – 0-9 minute fiecare - creier, restul coloanei, paratiroidă, ureche

5. GLAN GLANDE DE ENDO ENDOCR CRIN INE E ?rincipalele glande endocrine sunt -  8ipofiza au fost descrise în cursul anterior  -  9pifiza - uprarenalele- au fost descrise descrise împreună cu aparatul aparatul renal - 0iroida – cea mai voluminoasă glandă endocrină, situată în partea anterioară a gâtului. ?roduce, prin intermediul iodului în al cărui metaolism intervine, hormonii tiro tiroid idie ieni ni,, tir tiro)in o)ina a şi triiod triiodoti otirronina, onina, care care sunt sunt eli elier eraţ aţii când când o cer cer nece necesi sită tăţi ţile le organismului. ?rincipalul efect al hormonilor tiroidieni este cel calorigen, iar ca acţiuni - scăder scăderea ea rezerve rezervelor lor adipoa adipoase se $în lipsa lipsa aportu aportului lui alime alimenta ntarr, produc produc scădere scădere în greutate% - scăd scăder erea ea sin sinte teze zeii de col coles este tero roll - creşte creşterea rea asor asorţi ţiei ei intest intestina inale le de glucoză glucoză şi şi a cataol cataolism ismulu uluii ei - con contr trol olea ează ză creş creşte tere reaa şi dezvol dezvolta tarea rea norm normal alăă - produ producc irit irita ail ilit itat ate, e, nelin neliniş işte te - control controlează ează dezvo dezvolt ltarea area gona gonadel delor or şi func funcţio ţionar narea ea lor norm normală ală Astfel, deficitul glandei de a secreta hormoni $deficitul de iod% se manifestă prin stimularea anaolismului, o dezvoltare fizică şi psihică deficitară, dezvoltare întârziată a organelor genitale, iar la adult creştere în grutate, anemie, senzaţie permanentă de frig.

87

6xcesu 6xcesull tiroi tiroidia diann stimul stimuleaz eazăă cataol cataolism ismul, ul, urmat urmat de nervoz nervozita itate, te, pierde pierdere re în greutate în ciuda creşterii poftei de mâncare, intoleranţă la căldură, tremurături ale mâinilor. -  
80

;e la !umătatea gâtului, pe cant, pe porţiunea internă a degetului mare,se află zona reflexogenă a =aratiroi#)or. ;egetul mare de la mână masează, presând de sus în  !os până la eminenţa osoasă $ce corespunde verterei *8%. asând această zonă, calciul este asorit în organismul nostru, iar potasiul şi fosfaţii se elimină treptat. ?e toată zona de su degetul mare, se află zona de proiecţie a tiroi#i, masată pe trei direcţii, la fel ca la paratiroide $xa şi cum am vopsi scândurile unui gard%. asând-o, vom avea o senzaţie plăcută de căldură, de calm şi linişte interioară. Acum, urmărim cu atenţie traiectul dintre degetul mare şi următorul deget& aici, la unirea a două treimi superioare cu treimea inferioară a traseului $care reprezintă zona de  proiecţie reflexogenă a esofagului% nu e altul decât ti,(&() glanda copilăriei noastre. ;egetul mare culisează pe acest traiect, iar imunitatea organismului nostru pur şi simplu înfloreşte. Feflexele ovarelor şi ale testiculelor se găsesc pe feţele laterale ale piciorului& fiind organe pereche, sunt situate pe faţa externă a călcâiului, în spatele maleolei externe. ;egetele ;egetele mari de la mână masează masează pe o zonă triunghiul triunghiulară, ară, în această zonă, din aproape în aproape, urmărind conturul şi intrând apoi în interiorul conturului, efectuând o mişcare alternativă cu amele degete mari. Nolile Nol ile 3)an#i manifest estăă prin prin hipert hipertiro iroidi idiee $hiper $hiperfun funcţi cţiaa glandei glandei,, 3)an#i tiroi# tiroi# se manif constân constândd în creşte creşterea rea secreţ secreţiei iei de hormon hormonii tiroi tiroidie dieni% ni% sau hipoti hipotirod rodie ie $insuf $insufici icienţ enţaa secreţiei tiroidiene%. Gratamentul reflexoterapeutic are efecte enefice în afecţiunile tiroidiene, fiind necesar masa!ul masa!ul atât a zonelor zonelor reflexogene reflexogene ale organelor organelor suordonate suordonate ca funcţie funcţie glandei tiroide, cât şi masa!ul zonei reflexe a hipofizei care coordonează funcţia celorlalte glande cu secreţie internă. 8<

Kona glandelor tiroidiene – '1 minute de fiecare parte& Kona glandelor paratiroidiene – 0-9 minute de fiecare parte& Kona glandei epifize – 0-9 minute de fiecare parte& Kona glandei hipofize – 0-9 minute de fiecare parte& Nolile Noli le 3)an#)or =aratiroi# se manifestă prin hipoparatiroidism $insuficienţa secreţ secreţiei iei parath parathorm ormonu onului lui%% sau prin prin hiperp hiperpara arati tiroi roidis dism m $cel $cel mai adesea adesea ca reacţi reacţiee la scăder scăderea ea calciu calciului lui%. %. 2ipopar 2ipoparati atiroi roidis dismul mul influe influenţea nţează ză metao metaolis lismul mul fosfofosfo-cal calcic cic,, determinând scăderea calciului şi creşterea fosforului în sânge, iar principala consecinţă a hipocalcemiei este tetania $sau spasmofilia%. +e vor masa Konele reflexe paratiroidiene – '1-'9 minute de fiecare parte& Konele reflexe tiroidiene – 9 minute minute de fiecare parte& Konele reflexe hipofizare – 9 minute de fiecare parte& Konele reflexe intestin suţire $organul unde se asoare calciul%– 9 minute de fiecare  parte. Nolile Nol ile 3)an insuficienţa ţa corticosupr corticosuprarenal arenalăă este secreţia secreţia 3)an#) #)or or &(=ra &(=rar# r#na na)# )# 7 insuficien defici deficitar tarăă a hormon hormonil ilor or glande glandelor lor sup suprar rarena enale le $miner $mineralo alocor cortic ticioz iozi, i, glucoc glucocort orticoi icoizi, zi, sexuali%. +e vor masa Kona glandelor suprarenale – 9-'1 minute de fiecare parte& Graseul renal – 9 minute de fiecare parte& Kona glandei hipofize – 0-9 minute fiecare parte& +istem limfatic – 7-0 minute fiecare punct.

St#ri)itat#a #no!rin- $#,inin- – se poate instala datorită afecţiunilor ovariene şiBsau ale unor glande cu secreţie internă $tiroidă, suprarenale, hipofiză%& cuplurile care înt într-o per perioadă oadă de 7-0 7-0 ani ani de conv conviieţui eţuire re nu au copi copii, i, făr fără a folos olosii met metode ode anticoncepţionale, sunt apreciate ca sterile. Gratamentul reflexoterapeutic îşi propune să recupereze, cel puţin parţial, funcţia organelor o rganelor sau glandelor afectate. +e vor masa - zone reflex reflexee ovari ovariene ene – 9-'1 9-'1 minu minute te la la fieca fiecare re pici picior  or  - zone reflex reflexee epifi epifizar zaree – 0-9 0-9 minu minute te la la fiecar fiecaree picio picior  r  - zone reflex reflexee hipof hipofiza izare re – 0-9 minute minute la fiec fiecare are picior  picior  - zone zone refle reflexe xe uter uter, trompe trompe uteri uterine ne,, glande glande sexual sexualee – 9 minut minutee la fiec fiecar aree  picior  - zone reflex reflexee limf limfati atice ce – 7-0 minute minute fiecar fiecaree punct punct In&($i!i#n"a o%arian- – tulurare în secreţia hormonilor estro-progestativi& se vor  masa - zona reflex reflexăă hipof hipofiză iză – 0-9 0-9 minut minutee pentr pentruu fieca fiecare re part partee - zona reflex reflexăă ovare ovare – 9 minut minutee pentr pentruu fiec fiecare are parte parte - zona reflex reflexăă uter uter – 0-9 0-9 minu minute te pentru pentru fiecar fiecaree parte parte - zona reflex reflexăă sâni sâni – 0-9 minute minute pen pentru tru fiecar fiecaree part partee - zona reflex reflexăă tiroi tiroidă dă – 0-9 minute minute pentru pentru fiec fiecare are parte parte

89

-

zone zone lim limfa fati tice ce – 7-0 7-0 min minut utee fiec fiecar aree punct punct

Fri3iitat#a – lipsa lipsa apetitu apetitului lui sexual sexual,, corela corelată tă cu incapa incapacit citate ateaa femeii femeii de a termina actul sexual prin orgasm. *auze frecvente afecţiuni ginecologice $malformaţii, inflamaţii, cicatrici locale%, endocrinopatii $hipotiroidie, insuficienţă corticosuprarenală, insufi insuficie cienţă nţă ova ovaria riană, nă, insufi insuficie cienţă nţă hipofi hipofizar zară%, ă%, leziun leziunii cerer cererale ale şi medula medulare, re, oli oli neuropsihice neuropsihice,, conflicte conflicte con!ugale, con!ugale, alcoolismul alcoolismul.. Gratamen Gratamentul tul reflexoter reflexoterapeuti apeuticc va urmări urmări redresarea morfofuncţională a organului sau a glandei afectate. +e vor masa - zone vagin, vagin, uter uter,, ovare ovare – 9 minute minute pen pentru tru fiecar fiecaree punct punct - zone tiroid tiroidien ienee – '-7 minute minute pentru pentru fiecar fiecaree parte parte - zona hipofi hipofizar zarăă – '-7 minute minute pentru pentru fiec fiecare are parte parte - zona zona cap cap – '-7 '-7 minu minute te pen pentr truu fie fieca care re par parte te - zona lom lomosc oscral ralăă $de unde pleac pleacăă impuls impulsuri urile le nervoa nervoase se spre spre zona genita genitală% lă%  – '-7 minute pentru fiecare parte - zone zone lim limfa fati tice ce – ''- 7 min minut utee fiec fiecar aree punc punctt - zona sup suprar rarena enale le – '-7 minute minute pen pentru tru fiecar fiecaree parte parte I,=ot#n"a I,=ot#n"a &#/(a)- – imposiilitatea desăvârşirii actului sexual de către ărat. *auze *auze frecve frecvente nte afecţi afecţiuni uni ale glande glandelor lor endo endocri crine ne $insu $insufic ficien ienţă ţă testic testicula ulară ră şiBsau şiBsau hipofizară%, cauze locale inflamatorii, leziuni ale măduvei spinării, auzul de alcool, tutun, astinenţe prelungite. +e vor masa - zone reflex reflexee prost prostată ată – 0-9 0-9 minute minute fiecar fiecaree parte parte - zone zone ref refle lexe xe pen penis is – 0-9 0-9 min minut utee fiec fiecar aree part partee - zone reflex reflexee testi testicul culare are – '-7 '-7 minut minutee fieca fiecare re part partee - zone reflex reflexee tiro tiroidi idiene ene – '-7 '-7 minute minute fiecar fiecaree parte parte - zone zone ref refle lexe xe cap cap – '-7 '-7 minut minutee fiec fiecar aree part partee - zone reflex reflexee lom lomosa osacra crate te – '-7 minute minute fiecar fiecaree part partee - zone reflex reflexee glande glande sexual sexualee – '-7 '-7 minu minute te fiec fiecare are parte parte - zone reflex reflexee canal canal defere deferent nt – '-7 minute minute fiecar fiecaree parte parte

8. APARATUL APARATUL DIGESTIV DIGEST IV Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca funcţii  principale digestia şi asorţia principiilor alimentari şi eliminarea reziduurilor  neasimilaile ale alimentelor ingerate. 6ste alcătuit din - cavitatea cavitatea bucală, despărţită despărţită de fosele fosele nazale prin olta palatină. n cavitatea cavitatea ucală se găses găsesc c limb limba, a, cu rol în procesele de masticaţie şi deglutiţie, în vorire, perceperea gustului alimentelor şi a sensiilităţii de tact, cald, rece, durere& dinţii, formaţiuni osoase adaptate pentru tăierea, zdroirea şi măcinarea alimentelor. alimentelor. -  faringele, conduct musculofiros care realizează atât legătura dintre fosele nazale şi laringe $aparat respirator, cât şi dintre cavitatea ucală şi esofag. - esofagul, realizează legătura dintre faringe şi stomac. -  stomacul, segmentul cel mai dilatat al tuului digestiv. Are două feţe $anterioară şi  posterioară%, două cururi $mica şi marea curură%, şi două orificii cardia, prin care comunică cu esofagul şi pilorul, care asigură legătura cu duodenul. 8)

- intest intestinu inull subţir subţire, e, segmentul cel mai lung al tuului digestiv $peste < m%, are 0 segmen segmente te duoden, porţiunea iniţială, fixă, cu o lungime de 79-01 cm, în formă de  potcoavă şi cuprinde în concavitatea sa capul pancreasului&  jejun şi ileo ileon, n, fără o delimitare precisă între ele, se întind până la valvula ileo-cecală prin care se deschide în intestinul gros. - intest intestinu inull gros, gros, cu o lungime de aproximativ ',8 m şi un caliru superior faţă de intestinul intestinul suţire. suţire. Are mai multe porţiuni cecu cecul, l,  pornind de la valvula ileo-cecală $în  partea dreaptă% şi prezentând apendicele vermiform& col colonul onul,, consti constitui tuitt din patru patru segmente ascendent, care merge de la cec, pe partea dreaptă a adomenului, până su ficat, transvers, transvers, descendent descendent şi  sigmoid & rectul, ultima parte a intestinului gros, merge pe faţa anterioară a sacrului şi coccisului, se termină cu canalul anal şi se deschide prin anus. G)an#)# an#/# a)# t(()(i i3#&ti% -  glandele salivare: salivare: parotide, aşezate pe părţile laterale ale ora!ilor, dedesutul urechii,  sublinguale şi subma)ilare, situate în vecinătatea cavităţii ucale & ficatul, ficatul, cea mai mare glandă din corpul uman $aproximativ '911 g%, situat în partea dreaptă a adomenului, imediat su diafragm& secretă ila $cu rol în digerarea grăsimilor% car care se eli elimină mină în peri perioa oade delle dige digesstive tive în duod duoden en.. Are Are două două feţe eţe  superioară, diafragmatică, care prezintă doi loi – drept şi stâng, şi inferioară, viscerală, unde se află şi vezica biliară, şi vine în contact cu duodenul, stomacul şi colonul transvers. >nita >nitate teaa stru struct ctur ural alăă şi func funcţi ţion onal alăă a ficat ficatul ului ui este este lobulul lobulul hepatic hepatic, con const stit itui uitt din din hepatocite, capilare şi canaliculi biliari. *analiculele iliare se găsesc între hepatocite şi în ele se descar descarcă că ila, ila, produs produsul ul de secreţ secreţie ie al hep hepato atocit citelo elorr. 5a ieşire ieşireaa din loul loul canaliculii iliari se continuă cu canale biliare interlobulare, care se colectează în cele do două uă canale canale hepati hepatice ce drept drept +i stâng" stâng".. Aceste Acesteaa se unesc şi formează formează canalul hepatic comu comun, n, care care se contin continuă uă cu canalul canalul coledoc coledoc  ce se deschide în duoden, împreună cu canalul canalul pancreatic pancreatic principal, principal, orificiul orificiul fiind prevăzut cu  sfincterul 7ddi . ;in calea iliară  principală se desprinde canalul cistic, prin care ila a!unge în perioadele interdigestive în vezicula iliară. -  pancreasul, glandă mixtă, situată înapoia stomacului, având o poziţie transversală, cu trei porţiuni: cap, situat în potcoava potcoava duodenală, corp şi coadă, care se termină la nivelul splinei $cu rol în formarea elementelor figurate ale sângelui, precum şi în distrugerea gloulelor roşii îmătrânite& splina este cea mai mare masă de ţesut limfatic din corp,  producând limfocite şi anticorpi, !ucând astfel un rol foarte important în apărarea corpului împotriva împotriva microorganism microorganismelor% elor%.. +ecretă +ecretă suc pancreatic, pancreatic, care este colectat prin canalul   pancreatic ce se deschide în duoden împreună împreună cu canalul canalul coledoc. ;e asemenea are şi o secreţie internă $insulina%, care reglează metaolismul glucidelor. glucidelor. Fi*io)o3ia i3#&ti#i n cavitatea ucală, ptialina transformă amidonul în dextrine. dex trine. n stomac, lipaza descompune grăsimile în acizi graşi şi glicerină& pepsina desface  proteinele, iar lafermentul transformă cazeinogenul din lapte în cazeină. n intest intestinu inull su suţir ţiree lipaza lipaza pan pancre creati atică că şi lipaza lipaza intest intestina inală lă atacă atacă grăsim grăsimile ile.. Gripsina şi erepsina continuă acţiunea pepsinei asupra proteinelor, iar fermenţii glicolitici descompun glucidele până la monozaharide. n colon proteinele suferă o acţiune de putrefacţie, iar glucidele o acţiune de fermentaţie din partea acteriilor intestinale. Eicatul

88

-

reţi reţine ne o seri seriee de susta sustanţ nţee toxi toxice ce rezult rezultat atee din din dige digest stie ie şi din din ferm fermen enta taţi ţiaa intestinală - poate poate depozit depozitaa sânge, sânge, uşurân uşurândd astfel astfel munc muncaa unei inim inimii olnave olnave,, compens compensând ând insuficienţa cardiacă - depo depozit zit de sust sustanţ anţee impor importan tante te $fie $fierr, vitami vitamina na N'7% N'7% - dat datori orită arde arderrilor ilor int intense ense care care au loc în ficat cat, aces acestt orga organn est este o sursă ursă  principală de căldură în organism, alături de muşchi - rol de de fo formare a ilei Acţiunea ilei în digestie este multiplă - a!ută emulsionar emulsionarea ea grăsimi grăsimilor lor $fragm $fragmentare entareaa lipidelo lipidelorr în particule particule foarte foarte mici% - măreşt măreştee acţiunea acţiunea fermenţ fermenţilo ilorr intestin intestinali ali care care atacă grăsimi grăsimile le şi proteine proteinele le $în special a lipazei pancreatice şi a tripsinei% - creşte creşte mişcăril mişcărilee peristal peristaltice tice $în asenţ asenţaa ilei ilei în în intesti intestinn apare apare constipaţ constipaţia% ia% - micşor micşoreaz eazăă acţiunea acţiunea acteri acteriil ilor or de putref putrefacţ acţie ie din intesti intestinn $în insufici insuficienţ enţaa ilei în intestin, în colon se produc procese de putrefacţie accentuate, cu formare de gaze rău mirositoare%

8D

@ mare mare parte parte din afecţi afecţiunil unilee aparat aparatulu uluii digest digestiv iv enefic eneficiaz iazăă de tratam tratament entee reflexoterapeutice, însoţite oligatoriu de un regim igieno-dietetic adecvat.

Konele reflexe ale organelor tuului digestiv sunt dispuse pe tălpi după cum urmează - zona stomacului– pe amele tălpi, pe olta plantară, dedesutul degetului mare, de lăţimea unui deget. +e masează circular, circular, în sensul acelor de ceasornic, un contur rotund. talpa dreaptă, dreaptă, încon!urând !a=() - zona duodenului - imediat su stomac, pe talpa masează ează tot tot cir circula cular& r& pe tal talpa stâng tângăă se afl află !or=( =an!r#a&()(i& se mas !or=()) @i !oaa !oaa =an!r#a&()(i care se masează transversal, în ară. - în scoitură, cu pumnul închis, cu degetele îndreptate spre noi, de sus în !os, până la călcâi, efectuăm masa!ul int#&tin()(i &("ir#. - zona intestin gros – colonul ascendent pe talpa piciorului drept în partea externă deasupra călcâiului, 9-8 cm în sus& colonul transversal traversează orizontal talpa dreaptă  până la marginea interioară continuându-se pe talpa stângă la acelaşi nivel orizontal până la marginea exterioară& colonul sigmoid formează un + în talpa stângă terminându-se su zona de proiecţie a vezicii urinare, unde se găseşte punctul reflex pentru rect şi anus& zona hemoroizi se găseşte pe gama piciorului stâng deasupra maleolei interne, între tendonul lui Achile şi muşchi, pe o distanţă de '1-'9 cm în sus& se masează iniţial punctul valvei ileo-cecale utilizând tehnica cârligului, apoi cu policele în sus, se masează pe talpa dreapt dreaptă, ă, în linii linii drepte drepte colonul colonul ascend ascendent ent,, care care urmeaz urmeazăă linia linia diafra diafragmu gmului lui,, colon colon transvers, care se continuă tot su diafragm pe piciorul stâng, cooară pe 'B0 externă a  piciorului stâng – colon c olon descendent, de scendent, sigmoidul mergând spre interiorul tălpii. Arătătorul, ţinut în poziţia "vino-ncoace# îndreptat spre noi, masează acest circuit, în sensul de evacuare a materiilor fecale.

8(

- zona ficatului – pe talpa dreaptă, în dreptul degetelor <-9, imediat su diafragm, în  partea exterioară. +e masează tot circular, în sensul acelor de ceasornic, urmând un contur  triunghiular, după care în interiorul conturului se masează şi vezica iliară. asând ficatul, procesele digestive vor fi mult îmunătăţite. 6xemplificări acutee sau sau cron cronic ice, e, sunt sunt afec afecţi ţiun unii infl inflam amat ator orii ii ale ale muco mucoas asei ei Ga&trit#)# – acut stomacului. 4astritele acute apar în urma unor agresiuni ocazionale, iar cele cronice datorită datorită acţiunii acţiunii repetate repetate şi prelungite prelungite a factorilo factorilorr declanşator declanşatorii $medicament $medicamente, e, sustanţe sustanţe toxice toxice,, alcool alcool,, factor factorii mecani mecanici, ci, iradie iradiere, re, toxinf toxinfecţ ecţii ii aliment alimentare are,, carenţ carenţee protei proteice, ce, vitaminice, minerale%. +e manifestă prin dureri în regiunea epigastrică, accentuate după mese copioase, alonări postprandiale, greaţă, regurgitări, uneori vărsături. +e masează zonele - zona stomac – 9-'1 minute fiecare picior  - zona creierului – 0-9 minute fiecare picior  - zona duodenului – '-7 minute fiecare picior  - zona vezicii iliare – '-7 minute.

U)!#r() 3a&tro(o#na) – leziune a peretelui stomacului, respectiv duodenului, cauzată de producerea excesivă de acid clorhidric. Acest exces poate fi provocat de o alimentaţie dezorganizată, dar şi de o tensiune emoţională. ;e altfel, aşa cum am enunţat în capitolul introductiv de reflexoterapie, fiecare emoţie negativă afectează un anumit organ. 6ste posiil aşadar, să prevedem, în funcţie de natura emoţiilor, ce organ va fi afectat şi de ce oală va suferi individul. Konele reflexe ale stomacului şi duodenului sunt extrem de sensiile, aceste organe fiind foarte irigate cu vase de sânge. 5a fel şi zonele  plexului solar, reprezentând o componentă importantă a sistemului nervos vegetativ ce coordone coordonează ază activi activitat tatea ea organ organelo elorr intern interne. e. +e manife manifestă stă prin prin dureri dureri,, arsur arsuri, i, greţur greţuri, i, vărsături $mai ales în ulcerul gastric%, flatulenţă, diaree sau constipaţie. >lcerul duodenal are o periodicitate sezonieră $apare mai frecvent primăvara şi toamna%. +e masează -zona stomac-duoden – 9-'1 minute fiecare picior  - zona plex solar – '-7 ' -7 minute fiecare picior  - zona vezică iliară – '-7 minute - zona creierului – '-7 minute fiecare picior  - glanda suprarenală - '-7 minute fiecare picior  Sinro, iar#i!  – emisia frecventă de scaune lichide& cauze mai frecvente inflam inflamaţi aţiii intest intestina inale, le, infecţ infecţii ii micro microie iene ne sau viroti virotice, ce, cauze cauze endo endocri crine, ne, alerg alergii ii la medica medicamen mente te sau alimen alimente, te, insufi insuficie cienţă nţă pan pancre creati atică, că, nevroze nevroze sau tulur tulurări ări anxioas anxioasee $diareea $diareea emoţională% emoţională% etc. ndrumaţi ndrumaţi pacientul pacientul către un medic specialist specialist pentru pentru stailire stailireaa cu certitudine a etiologiei. ;iareele cronice eneficiază de tratament reflexoterapeutic. +e masează - zona intestin suţire – 9 minute fiecare picior  - zona intestin gros – 9-'1 minute $în sens invers acelor de ceasornic% - sistem limfatic – 7-0 minute în fiecare punct

D1

- zonele organelor implicate în sindromul diareic – vezică iliară, pancreas, tiroidă,

 plex solar. solar.

evacuări intestinale intestinale la intervale mai mari de
H#=atit- !roni!- – afecţiune inflamatorie a ficatului. +e manifestă prin astenie $ooseală extremă%, somnolenţă, slăire în greutate, edeme, !enă epigastrică, alonări după mese, ficat şi splină mărite în volum.  +e masează - zona ficat – 9-'1 minute - zona colecist – '-7 minute - zona splină – '-7 minute -  zonele duoden, pancreas – '-7 minute - zona plex solar – '-7 minute fiecare picior $pentru reglarea sistemului nervos vegetativ% -  zone limfatice – '-7 minute, uşurând munca de detoxifiere a ficatului, datorită faptului că proteinele, hidraţii de caron, grăsimile şi chiar mineralele pătrund frecvent şi în limfă. Di&!in#*ii i)iar#  – afecţiuni ale căilor iliare extrahepatice cu tulurări de tonus şi motilitate, traduse prin perturări de evacuare a ilei. ?oate apărea uneori în cadrul unorr tul uno tulur urăr ării dige digest stiv ivee comp comple lexe, xe, alte alteor orii ca o reac reacţi ţiee la proce procese sele le infl inflam amat ator orii ii

D'

adominale adomin ale $anexi $anexite, te, apendicit apendicitee etc%. etc%. +e manif manifest estăă prin prin !enă !enă în regiun regiunea ea ficatu ficatului lui,, senzaţie de alonare, eructaţii, greţuri, gust amar. +e vor masa zonele ficat – '-7 minute, vezică iliară – 0-9 minute, iar când dischineziile sunt reacţii la alte procese inflamatorii se vor masa şi zonele respective. prezenţa ţa calcul calculilo ilorr la nivelu nivelull vezici veziciii iliar iliare, e, formaţ formaţii din Litia*a Litia*a i)iari)iar- – prezen colesterol, iliruină, caronaţi şi fosfaţi de calciu. +e manifestă prin durere vie în partea dreaptă a adomenului, cu iradierea durerii în umeri sau spate. asa!ul se practică în scopul decongestionării ficatului şi vezicii iliare, evacuării  ilei din vezică, fărămiţării şi eliminării calculilor calculilor.. +e vor masa - zona colecist – '1 minute - zona ficat – 9 minute - zona duoden – '-7 minute - zona pancreas – '-7 minute. oală a pancrea pancreasul sului ui caract caracteri erizată zată printr printr-un -un proces proces Pan!r#atita Pan!r#atita !roni!!roni!- – oală inflamator inflamator cu modificări modificări degenerative, degenerative, firozante firozante&& se asociază asociază frecvent frecvent cu alte afecţiuni digest digestive ive,, hep hepato atoil iliar iare. e. +e manife manifestă stă prin scaune scaune au aunden ndente, te, lucioa lucioase, se, grăsoa grăsoase, se, flatulenţă, dureri în hipocondrul stâng după mese. +e vor masa - zona pancreas – '1 minute - zona veziculă iliară – '-7 minute - zona duoden – '-7 minute - zona ficat – '-7 minute.

9oa)a #,oroia)#,oroia)- – vari varice ce form format atee pe anus anus şi rect rect&& la palp palpar aree zone zonele le reflexogene ale intestinului gros şi zona anus-rect sunt extrem de dureroase. +e vor evita consumul de alcool, se vor elimina din alimentaţie condimentele, se va respecta igiena locală şi se vor consuma lichide circa 7 litriBzi pentru a preîntâmpina constipaţia. +e masează zonele - rect – '1 minute - intestin gros, intestin suţire – 0-9 minute vezica iliar iliarăă $care $care împreu împreună nă cu zona reflex reflexăă a intest intestinu inului lui gros gros vor preven preveni, i, - vezica respectiv trata constipaţia% – '-7 minute :. 9OLILE APARATULUI RESPIRATOR  Aparatul Aparat ul respir respirato atorr furniz furnizează ează corpul corpului ui oxigenu oxigenull indis indispens pensai aill pen pentru tru viaţa viaţa celulelor şi elimină dioxidul de caron, produs al metaolismului celular. celular. ?rin ?rinci cipal palel elee orga organe ne ale ale sist sistem emul ului ui resp respir irat ator or sunt sunt cei cei doi doi plăm plămân ânii şi căile căile respiratorii, care încep cu nasul şi gura, continuându-se cu faringe – spaţiu comun de trecere pentru aer şi alimente, unde se găsesc amigdalele, ariera de apărare împotriva micro microilo ilorr - , laring laringee – instru instrumen mentul tul vorir voririi ii,, trahee trahee,, ronşi ronşiii mari, mari, mi!loc mi!locii, ii, mici, mici,  ronşiole. Konele Konele reflexogene reflexogene pentru plămâni şi ronşii ronşii sunt situate situate pe amele picioare, picioare, pe tălpi, mai !os de aza degetelor. Eiecare plămân are zona reflexogenă în piciorul de partea

D7

sa plămânul stâng este mai mic, datorită prezenţei inimii pe partea stângă, şi ocupă  porţiunea de su ultimele două degete. ?lămânul drept este mai mare, şi se găseşte su toate cele patru degete $exceptând $exceptând degetul degetul mare, corespunzăto corespunzătorr unei părţi din inimă%. inimă%. +e masează masează cu degetul degetul mare de sus sus în !os, toată toată zona, zona, ca şi cum am vopsi vopsi scâduril scâdurilee unui gard. gard. ;e asem asemene enea, a, plăm plămân ânul ul îşi îşi are are proi proiec ecţi ţiee şi pe parte parteaa dors dorsal alăă $sup $super erio ioar ară% ă% a  piciorului, între cele două şanţuri corespunzătoare centrului de echiliru şi respectiv marelui canal limfatic. Got aici îşi are proiecţia cuşca toracică $tot ce înseamnă vase, nervi, coaste, coaste, sâni, etc.%. etc.%. +e masează zona prin delimita delimitarea rea circulară circulară a conturului, conturului, cu degetul mare, după care, în interiorul conturului, cu amele degete mari, se execută o mişcare alternativă de du-te-vino. ?e prima falangă a degetului mare, în porţiunea internă, pe cant, se află zona reflexogenă reflexogenă pentru pentru na&. +e masează ca şi la paratiroidă, până la nivelul gâtului $până la cea de-a doua falangă%. Sin(&(ri)# Sin(&(ri)# 7 se deschid la nivelul nasului, au proiecţie pe prima falangă a tuturor  degetelor. +e masează strângând ca într-un cleşte între degetul mare şi arătător prima falangă a fiecărui deget $la primul deget se face opţional, pentru a nu prinde şi zonele învecinate ci doar vârful& eventual se poate renunţa la el%. 4reutatea capului este mult scăzută, şi astfel greutatea suportată de coloana verterală este foarte mică, aproape inexistentă. ?entru laringe, amigdale, faringe şi trahee zonele reflexogene se găsesc pe partea de deasupra picioarelor, între degetul mare şi al doilea deget $la amele picioare%. ;istriuţia la nivelul palmei este asemănătoare. >nii >nii autori autori recoma recomandă ndă iniţia iniţiall masare masareaa zon zonei ei reflex reflexolo ologic gicee a diafra diafragmu gmului lui în scopul relaxării şi ameliorării respiraţiei – se poziţionează policele la începutul liniei diafragmei şi se înaintează spre marginea laterală a piciorului& în acelaşi timp se îndoaie degetele de la picior peste policele celeilalte mâini. >nii >nii autori autori recoma recomandă ndă iniţia iniţiall masare masareaa zon zonei ei reflex reflexolo ologic gicee a diafra diafragmu gmului lui în scopul relaxării şi ameliorării respiraţiei – se poziţionează policele la începutul liniei diafragmei şi se înaintează spre marginea laterală a piciorului& în acelaşi timp se îndoaie degetele de la picior peste policele celeilalte mâini.

D0

6xemplificări 9ron@ita a!(t- @i !roni!-. E,$i*#,() =(),onar – manifestate prin tuse cronică cu dispnee de efort, cianoza şi umflarea toracelui. Gratamentul vizează comaterea infecţ infecţiei iei,, a hipers hipersecr ecreţi eţiei ei mucoas mucoase, e, a spasmu spasmului lui şi edemul edemului ui ronşi ronşic, c, îmună îmunătăţ tăţire ireaa circulaţiei sanguine în teritoriul arorelui ronşic. Konele reflexologice vor fi stimulate în următoarea ordine - zona plămâni – ronşii '1 minute la fiecare picior  - zona amigdale, faringe, laringe, trahee 0 – 9 minute la fiecare picior  - zona paratiroidelor 0 – 9 minute la fiecare picior $vor aduce un aport crescut de calciu% - zona suprarenalelor – 9 minute la fiecare picior $urmăreşte dega!area de cortizon% p icior.. - zona limfatică – 0 minute la fiecare picior

A&t,() ron@i!  – caracterizat prin dificultăţi respiratorii, tuse şi senzaţie de sufocare. *opiii în mod special par să răspundă favorail la reflexoterapie, crizele devenind mai rare şi mai puţin grave. +e vor masa zonele ele plămân plămâni- i-ron ronşii şii – '1 minute minute $urmăr $urmărind ind deconge decongesti stiona onarea rea şi fluid fluidifi ifierea erea - zon secreţiilor ronşice% sinusurilor – 0-9 minute - zonele sinusurilor - zona nasului– 9 minute - zona laringelui – 9 minute - paratiroidele, pentru dega!area de calciu - traseu renal, în scopul eliminării mai rapide a produşilor toxici D<

- masarea glandelor suprarenale se dovedeşte a fi foarte utilă în tratamentul astmului,

datorită elierării de adrenalină, ce acţionează direct asupra dilatării ronhiilor.

. 9OLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR  Aparatul cardio-vascular este format din inimă, vase sanguine şi limfatice. /nima este un organ tetracameral $două atrii şi două ventricule%, care pompează ritmic în artere sângele pe care îl primeşte prin vene. Eiecare atriu comunică cu ventriculul respectiv prin orificiile atrio-ventriculare, prevăzute cu valve, care se deschid doar spre ventricule stângă $icuspidă% şi dreaptă $tricuspidă%. *irculaţi *irculaţiaa sistemică sistemică începe din ventriculul ventriculul stâng de unde pleacă artera aortă, aortă, din care se desprind apoi toate arterele mari $coronare, carotide, arterele care irigă memrul superior, cele care irigă memrul inferior, arterele esofagiene, ronşice, intercostale, splenică, hepatică, gastrică, arterele care irigă pancreasul, intestinul suţire, colonul, artere renale şi genitale, etc.%. 5egătura dintre artere şi vene este realizată de capilare, vasele sanguine cele mai mici. +istemul venos al marii circulaţii se colectează în vena cavă superioară şi vena cavă inferioară, care se deschid în atriul drept. *irculaţi *irculaţiaa pulmonară pulmonară este cuplată cu cea sistemică, sistemică, sângele din ventriculul ventriculul drept fiind propulsat prin artera pulmonară spre plămâni, unde are loc oxigenarea, după care revine prin venele pulmonare prin p rin atriul stâng. ?rin circulaţia limfatică reintră în vene o parte din lichidele interstiţiale. =asele limfat limfatice ice însoţe însoţesc sc venele, venele, străăt străătând, ând, în drumul drumul lor spre spre cord, cord, unul sau mai mulţi mulţi ganglioni limfatici de unde primesc limfocite şi imunoglouline. n final, vasele limfatice se colectează în două trunchiuri limfatice - ductul toracic – în care drenează limfa din partea inferioară a corpului $memre inferioare, organe genitale, adomen% şi care, în traiectul său toracic, primeşte limfa din partea stângă a capului şi gâtului, memrul superior stâng şi !umătatea stângă a toracelui -  canalul limfatic drept, care primeşte limfa din !umătatea dreaptă a capului şi gâtului, memrul superior drept şi !umătatea dreaptă a toracelui. @riginea limfei este în lichidele interstiţiale, astfel încât orice cauză care măreşte extravazarea de lichide plasmatice în spaţiile intercelulare măreşte şi fluxul limfatic. Euncţiile limfei sunt multiple - prin limfatice este drenată o parte a lichidelor interstiţiale, prevenind acumularea lichidelor extracelulare şi creşterea concentraţiei produşilor de cataolism& - limfa readuce în circulaţie proteinele extravazate - transportă acizii graşi cu lanţ lung şi colesterolul, enzime şi hormoni - are rol în imunitatea organismului, luptând contra acteriilor care invadează sângele. 6ste ine de ştiut că trei organe se află în legătură cu sistemul limfatic splina, amigdalele, timusul. +ângele, +ângele, limfa limfa şi lichidele lichidele intercelul intercelulare are formează formează mediul intern al organism organismului. ului. +ângele este un ţesut lichid ce conţine elemente figurate eritrocite $hematii sau gloule roşii, cu rol de a transporta oxigen de la plămâni la organe şi de a readuce la plămâni gazul caronic, în compoziţia lor intrând, pe lângă alte elemente, fierul%, leucocite $celule ale, cu rol în procesele de apărare contra agenţilor patogeni, producere de anticorpi%, tromocite $cu rol în oprirea hemoragiilor%.

D9

Folul reflexoterapiei este de a înlesni convalescenţa olnavului. Kona reflexogenă  pentru inimă se găseşte pe piciorul stâng $ocupând zona de su ultimele doua dou a degete, la  aza lor%& deoarece inima şi plămânii funcţionează împreună aţi tratat de!a zona inimii când aţi lucrat pentru sistemul respirator. Ju lucraţi excesiv această zonă. 6xemplificări An3ina =#!tora)- este un sindrom caracterizat prin durere cu caracter constrictiv $gheară% localizată în regiunea mi!locie şi inferioară a sternului sau precordial, iradiată în regiunea umărului stâng, marginea internă a raţului, anteraţului şi ultimele două dou ă degete, la aza gâtului sau regiunea epigastrică& este declanşată de efort fizic, emoţii, mese copio cop ioas ase& e& are are o dura durată tă de cca cca 0-9 0-9 minut minutee şi cedea cedează ză la repa repaus us sau sau admin adminis istr trar area ea sulinguală de nitroglicerină. 6ste foarte important ca pacientul să fie iniţial îndrumat către un medic specialist. +e masează - zona inimii aproximativ '1 minute împreună cu zona plămânilor, - creier – '-7 minute -  ficat $preia o parte din funcţiile inimii olnave, fiind depozit de sânge%– '-7 minute - zona umăr-raţ-cot – '-7 minute.  6xerciţiul de relaxare a cutiei toracice este şi el foarte util.

Pa)=ita"ii)# – ătăi neregulate ale inimii& ele pot reprezenta un simptom al unei afecţiuni cardiace, aşa că este ine să consultaţi medicul, alte cauze de palpitaţii includ excesul excesul de cafea, cafea, alcool alcool,, stresu stresull şi anxieta anxietatea tea.. 6ste 6ste indica indicatt iniţia iniţiall a parcur parcurge ge toate toate exerciţiile de relaxare, apoi se lucrează - la nivelul zonei inimii circa '1 minute - la nivelul coloanei verterale $legată de sistemul nervos central% masând cu  policele în sus de-a lungul marginii interne a plantei - zona glandei tiroide circa 9 minute pentru fiecare parte.

D)

Hi=#rt#n&i(n# art#ria)- $tensiune arteriară crescută, peste '<1BD1 mm2g% – se masează - zonele inimă – 0-9 minute, - zona organelor ţintă rinichi, ochi, creier – '-7 minute fiecare. 9oa)a %ari!oa&- – varicele sunt dilatări ale vaselor superficiale& depistate în fază incipientă pot eneficia de ameliorare prin reflexoterapie. +e masează traseu eull rini rinich chi, i, uret ureter ere, e, vezi vezică că urin urinar arăă – '1 minut minutee pe fiec fiecar aree pici picior or,, pent pentru ru - tras eliminarea toxinelor şi a surplusului de apă din corp, dispersând edemele gamelor  şi îmunătăţind circulaţia venoasă segmen entu tull core coresp spon onden dentt celu celuii olna olnavv $gam $gama a are are ca segm segmen entt core coresp spon onde dent nt - segm anteraţul, iar coapsa raţul de pe aceeaşi parte a corpului% – 0-9 minute - zona limfatică – 9 minute pe fiecare picior  - se mai pot masa zonele ficat, intestin gros, hipofiză, tiroidă, pancreas. An#,ii)# 7 caracterizate prin scăderea numărului de gloule roşii, consecinţa fiind diminuarea aportului de oxigen şi a sustanţelor nutritive necesare organismului. +e pot datora datora fie unor hemorag hemoragii ii,, fie lipsei lipsei de fier prin alimen alimentaţ taţie, ie, infecţii infecţii,, sarcin sarcină. ă. +e manifestă prin paloare tegumentară, răcirea extremităţilor, creşterea frecvenţei ătăilor  inimii, uneori chiar stări lipotimice. +e vor masa - zone reflexe ficat, vezică iliară, intestin gros – 0-9 minute fiecare, pentru refacerea florei microiene şi stimularea producerii de vitamina N'7 şi vitamina I  - zona reflexă glande suprarenale – '-7 minute, pentru prevenirea infecţiilor  - zona reflexă splină – '-7 minute, pentru stimularea producerii de elemente figurate

;. AFECŢIUNI ALE SISTEMULUI OSOS Feumatismul degenerativ $artrozele% – afectiuni articulare cronice caracterizate  prin deteriorarea cartilagiului articular, cu interesarea osului suiacent şi a ţesuturilor moi  periarticulare. *linic se caracterizează prin durere, deformări şi limitarea mişcărilor  articulaţiilor respective. 6ste localizat mai frecvent la nivelul articulaţiilor memrelor  inferioare şi coloana verterală, instalându-se în a doua !umătate a vieţii, dar nu sunt excluse leziunile artrozice şi la persoanele tinere. *auzele pot fi multiple traumatisme repetate repetate sau traumatis traumatisme me ma!ore ma!ore asupra asupra unor articulaţi articulaţii,i, inflamaţi inflamaţiii articular articulare, e, factori factori ereditari, endocrini, meteolici, tulurări circulatorii, expunerea la frig şi umezeala etc. Kona Kona reflex reflexogen ogenăă a coloan coloanei ei verte verteral ralee este este situa situată tă pe margin marginea ea intern internăă a  piciorului, de la degetul mare spre călcâi& că lcâi& se vor masa zonele amelor picioare, în funcţie de zona afectată. +pi!iniţi vârful piciorului drept cu mâna stângă şi folosiţi policele drept masând masând descend descendent ent pun puncte ctele le coresp corespunz unzăto ătoare are pe partea partea medial medială. ă. 5a nivelu nivelull zonei zonei coccisului se va masa folosind cele < degete iar cu cealaltă mână se spri!ină piciorul.

D8

Kona reflexogenă a umerilor se află la aza degetelor mici ale picioarelor, umărul stâng pe piciorul stâng şi umărul drept pe piciorul drept& se va masa folosind tehnica  policelui spri!iniţi piciorul drept cu mâna stângă şi lucraţi cu policele drept& schimaţi mâna de spri!in şi folosiţi policele stâng pentru a lucra din nou această zonă& repetaţi  pentru celălalt picior. picior. n dreptul taliei îşi are proiecţia cotul, iar segmentul dintre umăr şi cot corespunde raţului. ?rin analogie, acolo unde se proiectează cotul îşi are proiecţia şi genunchiul. Kona reflexogenă a articulaţiilor şoldurilor se află su maleola externă, şoldul stâng pe piciorul stâng, şoldul drept pe piciorul drept. ?entru tratarea acestor zone spi!iniţi piciorul drept cu mâna stângă şi apăsaţi cu cele < degete de la mâna dreaptă& schimaţi spri!inul şi repetaţi pentru piciorul stâng.

S=oni)o*a. n cazul localizării artrozei la nivelul zonei cervicale se va masa zona reflexă reflexă cervicală la amele picioare& când durerea iradiază în umăr se va masa atât zona reflexă a umărului respectiv cât şi segmentul corespunzător al memrului superior. ;acă spond spondil iloz ozaa este este loca locali liza zată tă în regi regiune uneaa tora toraca cală lă sau sau lom lomar arăă se vor masa masa zon zonel elee reflexologice corespondente, iar în cazul sciaticii se vor masa şi zonele pentru sciatică. 6ste asolut necesar să fie masate traseele renale, precum şi cele pe care le delocăm prin masa!. +timularea zonelor suprarenale este necesară, ducând la mărirea producţiei de cortizon, care este un antiinflamator nespecific. ?aratiroidele vor fi stimulate pentru  producţia mărită de calciu. pondiloza cervicală - se vor masa

- zone reflexe cervicale – 9 minute fiecare picior  - zona umăr-raţ-cot – 0-9 minute - zona glande suprarenale – '-7 minute fiecare picior  - zone traseu renal $rinichi, uretere, vezica urinara% – 7 minute p icior  - zona paratiroide – '-7 minute fiecare picior 

DD

pondiloza toracală – se vor masa

- zona reflexă regiunea toracală – 9 minute fiecare picior  - zona glande suprarenale – '-7 minute fiecare picior  - zona traseu renal – 7 minute fiecare picior  - zona paratiroide – '-7 minute fiecare picior. pondiloza lombară – se vor masa

- zona reflexă regiunea lomosacrată – 9 minute fiecare picior  - zona glande suprarenale – '-7 minute fiecare picior  - zona traseu renal – 7 minute fiecare picior  p icior  - zona paratiroide – '-7 minute fiecare picior  - traseu sciatic – 9 minute.

Alte localizări ale procesului artrozic – genunchi, şold, umăr, pumn, gleznă etc. –  schemele de masa! vor fi aceleaşi, numai că masa!ul se va face în zonele corespondente artrozei respective.

O&t#o=oro*a   oală a scheletului, se caracterizează prin reducerea masei osoase şi deteriorarea microaarhitecturii ţesutului osos, ceea ce măreşte fragilitatea acestuia, crescând astfel riscul fracturilor. +e vor masa - zone reflexe pentru sistem osos $coloană verterală, umăr, raţ, cot, şold% – 0-9 minute fiecare -  paratiroide – '-7 minute, pentru aport suplimentar de calciu, -  rinichi, suprarenale – '-7 minute, -  organe genitale – '-7 minute, fiind o oală a menopauzei. <. 9OLILE GINECOLOGICE

+istemul genital masculin este format din testicule, canale deferente, prostate şi  penisul. Gesticulele au fost descrise la capitolul glande endocrine. *analele *analele deferente deferente pornesc de pe partea partea supero-post supero-posterioa erioară ră a testiculelo testiculelorr şi intră în cavitatea adominală, trecând prin canalul inghinal. ;e canalele deferente sunt ataşate două vezicule seminale, situate în spatele prostatei, pe care canalul deferent o străate, deschizându-se în uretră. ?rostata este o glandă ce se găseşte su vezica urinară, încon!urând porţiunea iniţială a uretrei. ?enisul este constituit din doi corpi cavernoşi şi corpul spongios care încon!ură complet uretra. +istemul genital feminin este format din ovare, trompele lui Eallope, uterul, vaginul şi vulva. @varele au fost descrise la capitolul glande endocrine. Grompele uterine situate de o parte şi de cealaltă a uterului, fac legătura dintre ovar şi uter. 6xtremitatea dinspre ovar are formă de pâlnie şi prezintă numeroase fran!uri, având rolul de a capta şi conduce spre uter ovulul expulzat.

D(

>terul este un organ cavitar nepereche, situate în pelvis între vezică şi rect. Are formă de pară turtită antero-posterior, orientată cu vârful în !os, iar pe extremitatea sa inferioară $colul uterin% se inseră vaginul. =ulva este orificiul de intrare în vagin, comun cu extremitatea aparatului urinar  feminin uretra se deschide în partea de sus a vulvei, iar vaginul în partea de !os. Gratame ratamentu ntull reflex reflexote oterap rapeut eutic ic comple completea tează ză cu succes succes tratam tratament entul ul allopat allopat în numero numeroase ase afecţi afecţini ni ginecol ginecologi ogice ce vaginit vaginite, e, vulvovulvo-vagi vaginit nite, e, anexit anexite, e, metroa metroanexi nexite, te, metror metroragi agii, i, dismen dismenore oree, e, amenor amenoree, ee, alte alte tulur tulurări ări ale ciclul ciclului ui menstr menstrual ual etc. etc. Ju se efectuează masa!ul reflexogen în zonele corespondente organelor genitale în perioada menstruaţiei sau în sarcină. Konele reflexogene ale organelor genitale sunt situate astfel Kona uterului se află pe marginea internă a călcâiului la amele picioare, în sus pe lângă maleola internă. Kona ovarelor şi testiculelor este localizată pe faţa externă a picioarelor, deasupra călcâiului şi în spatele maleolei externe. Kona vaginului se află pe faţa internă a picioarelor, su maleola internă, în diagonală de la zona reflexogenă a uterului până la zona reflexogenă a vezicii urinare. Kona reflexogenă pentru tulurările de ciclu menstrual se găseşte pe faţa externă a gamei, de-a lungul tendonului lui Ahile, Ahile, la amele picioare.

(1

 5ucrul la nivelul picioarelor ;atorită secvenţialităţii funcţionale neuro-endocrine reglate prin conexiuni feed& bac= , este indicat masa!ul reflexogen iniţial în punctele corespunzătoare pentru creier, hipofiză, tiroidă $la amele picioare%. asaţi apoi punctele reflexogene pentru ovare, uter, trompe trompe,, vag vagin in folosi folosind nd police policele le amelo amelorr mâini, mâini, iniţi iniţial al pen pentru tru trasa trasarea rea conturu conturului lui triunghiular, apoi pentru mişcări alternative de du-te-vino. ;e asemenea, este util lucrul la nivelul punctelor corespunzătoare coccisului, coloanei lomare şi şoldurilor B pelvisului, zonelor suprarenale şi punctelor limfatice. +e vor practica şedinţe zilnice, masa!ul efectuându-se circa 9-'1 minute pentru fiecare punct afectat.

Va3init#V()%o%a3init# – afec afecţi ţiuni uni infl inflam amat atori oriii ale ale vag vagin inul ului ui şi vulv vulvei ei.. +e mani manife fest stăă prin prin scur scurger gerii dive divers rse, e, ustu usturi rimi mi,, durer durerii vagi vaginal nalee $la $la urin urinat at şi în timp timpul ul contactelor sexuale%, mâncărimi. +e vor masa - zona reflex reflexăă vagin vagin – 9-'1 9-'1 minute minute la fiecar fiecaree picio picior  r  - zone zone lim limfa fati tice ce – 0 min minut utee fie fieca care re pun punct ct - zona zona tra trase seuu rena renall – 7 min minut utee fiec fiecar aree pici picior  or  afecţiuni uni inflam inflamato atorii rii ale anexel anexelor or $ovar $ovar,, mucoas mucoasaa An#/itaM#troan#/ita – afecţi uterină şi a trompelor uterine%. +e vor masa - zona zona ref refle lexă xă ane anexe xe – 9 min minut utee pe fie fieca care re pic picio ior  r  - zona zona refl reflex exăă uter uter – '-7 '-7 minut minutee pe fiec fiecar aree picio picior  r  - zone zone lim limfa fati tice ce – 7-0 7-0 min minut utee fiec fiecar aree punct punct

Di&,#nor##a  – menstruaţii dureroase şi dificile, însoţite uneori de greţuri şi vărsături. +e vor masa - zone zone ref refle lexe xe ute uterr – 9 min minut utee fiec fiecar aree pici picior  or  - zone zone ref refle lexe xe ane anexe xe – '-7 '-7 min minut utee fiec fiecar aree pici picior  or  - zone zone refl reflex exee tiro tiroid idăă – 9 minu minute te fie fiecar caree picio picior  r  - zona pentru pentru dure dureri ri mens menstru truale ale – 9 minu minute te de fiecar fiecaree parte parte  T()(r-ri  T()(r-ri # ,#n&tr(a"i# $menstre la intervale normale dar cu cantităţi de sânge mai mici sau mai mari decât la menstrele normale, cicluri la perioade scurte su 7' de zile sau la perioade mari peste 09 zile%. +e vor masa - zona zona ref refle lexă xă ute uterr – 9 min minut utee la fie fieca care re pic picio ior  r  - zona zona refl reflex exăă ovare ovare – 0-9 0-9 minut minutee la fie fieca care re pici picior  or  - zona reflex reflexăă tiroi tiroidă dă – 0-9 minute minute la fiec fiecare are picior  picior  - zone zone lim limfa fati tice ce – 7-0 7-0 min minut utee fiec fiecat atre re pun punct ct

('

A,#nor##a 7 asenţa fluxului menstrual la o femeie aflată la vârsta fertilă& poate fi tratată prin masa! reflexoterapeutic când afecţiunea este cauzată de stări patologice ale ovarelor sau uterului. +e vor masa - zona zona ref refle lexă xă ute uterr – 9 min minut utee fiec fiecar aree part partee - zona zona ref refle lexă xă ova ovare re – 0-9 0-9 min minut utee fiec fiecar aree part partee - zona zona refl reflex exăă tiro tiroid idăă – 0-9 0-9 minu minute te fie fieca care re part partee - zona reflex reflexăă hipof hipofiză iză – 0-9 0-9 minu minute te fiecar fiecaree parte parte - zone zone lim limfa fati tice ce – 0 min minut utee fie fieca care re pun punct ct A#no, # =ro&tat- $mărirea de volum a prostatei% – se manifestă prin dureri mari perianale, e!aculări precoce sau întârziate, urinări frecvente, mai ales nocturne,  presiunea !etului urinar fiind redusă şi !etul întrerupt. întrerupt. +e vor masa - pros prosta tata ta – 0-9 0-9 minut minutee fie fieca care re part partee - test testic icol ol,, gland glandee sexu sexual alee – '-7 '-7 min minut utee - vezi vezică că urin urinar ară, ă, uret uretră ră – '-7 '-7 minu minute te - rinich rinichi, i, pentr pentruu elimin eliminare areaa din org organi anism sm a prod produşi uşilor lor toxi toxici ci - supr suprar aren enal ale, e, pen pentr truu dega! dega!ar aree de cor corti tizo zonn >. 9OLILE DIN SFERA ORL

Nolile @F5 sunt numeroase, o parte din ele răspunzând favorail la tratamentul reflexoterapeutic. Finita acută B cronică cronică – inflamaţi inflamaţiaa mucoaselor mucoaselor care căptuşesc căptuşesc cavitatea Rinit#)#. Finita nazală, de cauză virală sau microiană& netratate, pot da complicaţii ca sinuzite, otite, traheoronşite Finita alergică – oală inflamatorie a mucoasei nazale, cauzată de contactul de factorii alergeni diverşi polen, praf de casă, mucegaiuri, părul animalelor, sustanţe chimice etc. Kona reflexogenă pentru nas se găseşte pe amele degete mari de la picioare în  partea latero-internă. +e masează folosind mişcări de rotaţie şi apăsare. ?rin masarea acestei zone se încearcă decongestionarea mucoasei nazale. n plus, se vor masa zonele limfatice, zonele suprarenale $pentru creşterea secreţiei de cortizon%, traseul renal $pentru a stimula excreţie sustanţelor toxice%. Kone reflexe nas – 9 minute fiecare parte& Kone suprarenale – '-7 minute fiecare picior& Graseu renal – '-7 minute fiecare picior& Kone limfatice – 7-0 minute fiecare punct. pun ct.

Po)i=i ai na&()(i   – tumori enigne datorate hipertrofiei mucoasei nasal şi a ţesutului limfoid local. +e vor masa zonele reflexologice pentru hipofiză, suprarenale, nas, plămâni, sistem limfatic, în special timus. Sin(&(ri)#  sunt cavităţi în oasele feţei, conferă rezonanţă vocii, acţionează ca filtre pentru aerul inspirat, scad greutatea capului şi reduc astfel greutatea suportată de coloana verterală.. (7

Konele Konele reflex reflexee pen pentru tru sinusu sinusuril rilee maxila maxilare re se găsesc găsesc pe degetel degetelee mari mari de la  picioare, în andă, imediat la aza unghiei, pentru maxilarul drept pe piciorul drept, iar   pentru maxilarul stâng la nivelul piciorului stâng. Konele reflexogene pentru sinusurile frontale frontale sunt situate situate pe partea partea plantară plantară a degetelor degetelor de la picioare şi mâini, mâini, su porţiunea porţiunea cărnoasă a primei falange, păstrându-se omonimia localizării şi în această situaţie. 5ucrul la nivelul sinusurilor – spri!iniţi piciorul drept în mâna stângă şi folosiţi  policele drept pentru pe ntru a lucra întreaga suprafaţă a degetelor de la picioare& lucraţi dinspre medial spre lateral şi când a!ungeţi la degetul mic schimaţi mâna de spi!in şi utilizaţi  policele stâng pentru a lucra dinspre lateral spre medial. Fepetaţi pentru celălalt picior. picior. +inuzitele acute B cronice sunt inflamaţii ale mucoaselor cavităţilor sinusurilor  viscerocraniului. +e vor masa zonele reflexe corespunzătoare sinusurilor implicate – 9-'1 minute de fiecare  parte& zone plămâni – 9 minute de fiecare parte& zone laringe – 7-0 minute de fiecare punct& zona reflexă nas – 0-9 minute de fiecare parte.

Farin3oa,i3a)ita. Această afecţiune reprezintă inflamaţia mucoasei faringiene şi a amigdalelor amigdalelor,, cauzate cauzate de agenţi acterieni acterieni sau virali, virali, şi se manifestă manifestă prin !enă la înghiţit, înghiţit, uscăciunea gâtului, tuse, feră, stare generală alterată. Konele reflexogene ale faringelui şi amigdalelor se găsesc la aza degetelor mari, în apropierea zonelor mandiulare. Gratamentul prin masa! reflexoterapeutic se face în  paralel cu tratamentul medicamentos. +e vor masa - fari faring nge, e, amig amigda dale le – 0-9 0-9 minu minute te - nas, nas, sinus sinusuri uri,, plămâ plămâni, ni, ureche ureche – '-7 '-7 minut minutee fieca fiecare re - zone zone limf limfat atic icee – '-7 '-7 minu minute te - zone zone supr suprar aren enal alee – '-7 '-7 min minut utee

Otit#)#. +unt inflamaţii acuteBcronice, supurativeBnesupurative ale urechii externe şiBsau medie. Konele reflexogene ale urechilor sunt situate în tălpi la aza degetelor, între degetele <-9, păstrând omonimia localizării. +e masează folosind o mişcare lândă de rotaţie. asa!ul în aceste zone urmăreşte o ună irigare sanguină locală. +e vor masa şi zonele sinusurilor şi nasului dacă sunt considerate zone de transmitere sau întreţinere a otitei. - zona zona ure urech chee afec afecta tată tă – 9-'1 9-'1 min minut utee - zona zona sinu inusuri suri – 0-9 0-9 minut inutee - zon zonaa fari faring nge, e, amig amigda dale le – 0 min minut utee fieca fiecare re punc punctt 1?. 9OLILE OFTALMOLOGICE

Analizatorul vizual, care staileşte relaţia cu mediul extern, este format din 0 segmente segmentul periferic $retina%, segmentul intermediar $căile optice% şi segmentul central $scoarţa cererală occipitală%. Kona reflexologică pentru ochi este situată în  plantă, între aza degetelor 7 şi 0& pentru a trata această zonă spri!iniţi piciorul drept cu mâna stângă şi puneţi policele drept imediat su prima linie a articulaţiei celui de-al (0

doilea, respectiv al treilea deget& rotiţi cu o mişcare de mică amplitudine în sensul acelor  de ceasornic. +chimaţi + chimaţi apoi spri!inul pentru celălalt picior. picior. S!-#r#a S!-#r#a a!(it-"ii a!(it-"ii %i*(a)# %i*(a)#, descope descoperit rităă în diferi diferite te stadi stadiii de evoluţi evoluţie, e, apare apare frecvent în cadrul unor afecţiuni ca miopie $olnavul nu vede la distanţă%, hipermetropie $olnavul nu vede de aproape%, presiopia $scăderea vederii la vârste înaintate%, cataracte $tulurări de transparenţă a cristalinului%. asa!ul zonelor reflexogene ale ochilor se face de '-7 ori pe zi, timp de '1-'9 minute pentru fiecare ochi, numărul şedinţelor variind în funcţie de caracterul şi vechimea olii. *ând tulurările sunt date de afecţiuni endocrine sau de tulurări circulatorii intracraniene se vor masa şi zonele reflexogene respective. 11. 9OLILE STOMATOLOGICE

*avitatea ucală este împărţită de arcadele dentare în două părţi vestiulul ucal $cuprins între dinţi, gingii, uze% şi cavitatea ucală propriu-zisă aflată în interiorul arcadelor dentare. Konele reflexogene ale mandiulei sunt situate pe faţa superioară a degetelor mari de la picioare, situate în andă, aproape de rădăcina unghiei. Konele refl reflex exoge ogene ne pent pentru ru maxi maxila larul rul supe superi rior or sunt sunt tot tot în and andă, ă, situ situat atee supe superi rior or zone zoneii mandiulare. ?entru a lucra la nivelul acestor zone, strângeţi mâna stângă pumn şi apăsaţi  pe partea plantară a piciorului drept, apoi folosiţi indexul drept pentru a masa faţa dorsală d orsală a halucelui& schimaţi punctul de spri!in pentru celălalt picior.

Gin3i%it#)# reprezintă inflamaţia mucoaselor gingivale, consecinţa unor tulurări metaolice, ale glandelor endocrine, afecţiuni acute sau cronice ale organelor interne.   Sto,atit#)# sunt inflamaţii ale mucoaselor ucale, provocate de infecţii anale  prin exacerarea florei oişnuite din cavitatea ucală $favorizate de igienă necorespunzătoare, iritaţii prin nicotină, alcool, sustanţe chimice, condimente, tartru% sau în cadrul unor afecţiuni ale organelor interne. asa asa!u !ull refl reflex exog ogen en se va efec efectu tuaa în zonel zonelee maxi maxila lare re şi mandi mandiu ula lare re,, zon zonee corespondente unor organe interne sau glande implicate în aceste inflamaţii $conform diagnosticului medical complet%, zone limfatice. 14. 9OLILE META9OLICE ŞI DE NUTRIŢIE

Dia#t() *aarat  este o oală metaolică provocată prin deficitul relativ sau asolut al secreţiei de insulină pancreatică, având numeroase consecinţe metaolice, mecanismul mecanismul principal principal constitui constituindu-l ndu-l creşterea creşterea glicemiei. glicemiei. +e manifestă manifestă prin polifagie polifagie $ol $olna navu vull mănâ mănâncă ncă mult mult%, %, po poli liur urie ie $uri $urinar naree în cant cantit itat atee mare mare%, %, poli polidi dips psie ie $set $setee imperioasă%, scădere în greutate. asa!ul reflexoterapeutic va fi complex  Kona pancreas – 9 minute de fiecare parte, pentru a spori funcţionalitatea glandei în  producerea de insulină  Kona ficat, colecist $veziculă iliară%, duoden – 7 minute de fiecare parte&  Kona tiroidiană – 7 minute de fiecare parte&  Kona hipofizară – 7 minute de fiecare parte, datorită influenţei asupra părţii din pancreas ce secretă insulina  Kona suprarenală, rinichi, uretere, vezică urinară – 7 minute de fiecare parte& (<



Graseu limfatic – 0 minute de fiecare parte

O#*itat#a – oală de nutriţie caracterizată prin creşterea în greutate corporală cu  peste '9-71 [ faţă de greutatea considerată ideală. *auzele oezităţii oiceiuri alimentare $stil de viaţă non-sanogen, oiceiuri alimentare învăţate în copilărie%, exces de alimente ce se depun su formă de grăsime, oli ale glandelor endocrine $tiroidă, hipofiză, suprarenale, glande genitale%. asa!ul reflexoterapeutic se va face în zonele reflexe ale tiroidei – '1 minute, hipofizei – 0-9 minute pe fiecare picior, suprarenalelor –  0 minute pe fiecare picior, glandelor genitale – 7 minute pe fiecare picior $pentru reglarea lor şi stimulare stimulareaa normală normală a arderilor%, arderilor%, zonă rinichi, rinichi, uretere, vezică – 0 minute minute pe fiecare  picior& se mai stimulează şi zona stomac – intestine $9 minute pe fiecare picior% în scopul refacerii unei digestii şi asorţii normale. ?erioada de tratament este de lungă durată, având însă avanta!ul că odată reglate arderile, redresat metaolismul, greutatea pierdută nu se mai pune la loc ca după tratamente medicamentoase. S)-ir#a  – scăderea greutăţii corporale su '9[ din cea considerată normală. +tarea de slăire ca oală treuie diferenţiată de ceea ce înţelegem în mod oişnuit prin a fi sla. *auzele pot fi multiple carenţe alimentare, scăderea apetitului prin alcoolism, anumite medicamente, oli somatice sau psihice, oli digestive, tulurări de asorţie inte intest stin inal ală, ă, defic deficie ienţ nţee genet genetic ice, e, hipe hipert rtir iroi oidi die, e, diae diaett zahar zaharat at,, cance cancerr, +/;A +/;A etc. etc. Gratamentul vizează cauzele care au condus la această stare. ;acă slăirea este cauzată de  oli digestive sau intestinale se vor stimula zonele reflexe corespondente organelor  respective, în scopul redresării actului de digestie şi asorţiei normale. Afecţiunile endocrine $caşexie hipofizară, hipertiroidie% vor fi comătute prin masa!ul zonelor reflexe corespondente.  zonele stomac, duoden – 9 minute pentru fiecare parte  zona intestine suţire – 0-9 minute pentru fiecare parte  zona intestine gros – 9 minute în ordinea evacuării  tiroida – 0 minute pentru fiecare parte G(ta  – oală metaolică caracterizată prin crize de artrită acută, în special la articu articulaţ laţia ia metata metatarso rso-fa -falan langia giană nă a halucel halucelui. ui. +e va recoma recomanda nda pacien pacientul tului ui un regim regim hipocaloric, cu restricţia alimentelor ogate în purine $viscere animale, carnea de porc, vită vită,, vân vânat at%, %, evit evitar area ea legum legumel elor or o ogat gatee în acid acid oxal oxalic ic $smo $smoch chin ine, e, afin afine, e, ciup ciuper erci ci,, concentrate de roşii%, se va evita consumul de ciocolată, cacao, cafea, ceai, alcool, condimente. condimente. Gratamentul Gratamentul prin masa! reflexoter reflexoterapeuti apeuticc vizează vizează zonele suprarenale suprarenale în scopul dega!ării de cortizon $efect antiinflamator%, zonele rinichi, uretere, vezică urinară  pentru accelerarea eliminării din corp a toxinelor, sistem limfatic, segment correspondent celui afectat .

(9