CURS RADIESTEZIE
RADIESTEZIA - metodă de investigare şi analiză informaţionalenergetică Fenomenul prin care un sistem viu recepţionează un anumit semnal din noianul de informaţii şi energii energii ce-l ce-l înconj înconjoar oarăă şi reacţi reacţione onează ază conform conform unui unui cod presta prestabili bilitt este este una din definiţ definiţiil iilee conceptului de radiestezie. Radiestezia (rabdomanţia) este arta de a utiliza indicatoarele radiestezice (bagete! penduluri! anse) făc"nd să intervină puterea şi voinţa spiritului operatorului pentru a descoperi tot ceea ce este ascuns facultăţilor raţionale ale individului! dar mai ales este o metodă de acces la #$%&$ ' '$ *%+,R$ *%+,R$/ / în care se păstrează păstrează istoricul istoricul informaţiill informaţiillor or despre despre lumile văzute şi nevăzute! nevăzute! care informaţii coe0istă cu cele prezente şi în careeste înscris viitorul lumii materiale şi celei spirituale. 1arele! imensul sistem informaţional-energetic! computerul viu care este #anca de 'ate *niversală numită şi &ronica $2asă nu este altceva dec"t instrumentul piritului 'ivin care îmbracă întreaga &reaţie. $ face investigaţii spirituale fără credinţă în 'umnezeu! nu poate fi dec"t un eşec lamentabil şi total. e ştie că nici un cercetăror profesionist sau simplu practicant radiestezist nu va putea să pătrundă în #$%&$ ' '$ '$ *%+,R$/ fără acceptul 'ivinităţii. 'ivinităţii. %u vor permite asta gizii şi călăuzele voastre! căci ei vă însoţesc mereu! oriunde veţi fi! pe timpul întrupării în această 3viaţă4! 3viaţă4! iar atunci atunci c"nd veţi fi în astral! astral! cu at"t mai mult nu veţi avea avea acces la toate informaţiile! dec"t proporţional cu evoluţia spiritului vostru. 5rima latură a unei concepţii reale este aceea conform căreia 3cu c"t un spirit este mai veci! mai evoluat şi mai înţelept! cu at"t accesul său la cunoaştere este mai mare4. $ doua latură a cunoaşterii este că nimeni din astral nu va da date şi informaţii începătorilor dacă ei nu-şi vor perfecţiona ştiinţific mintea şi vor apela doar la rugăciuni! crez"nd că altcineva le va suplini deficienţele studiului şi cunoaşterii. $ treia problemă este codificarea mişcărilor instrumentului radiestezic - ansa sau pendulul. $şadar să lămurim! şi să acceptăm în mod unitar! unitar! că levogir levogir este antiorar! antiorar! adică invers invers mişcării acelor de ceasornic! că levogirul se roteşte de la dreapta spre st"nga şi de0trogirul se roteşte de la st"nga spre dreapta! în sensul orar. orar. $ceastă lămurire este necesară deoarece sunt destule erori în acest sens! şi nu vorbim în acelaşi acelaşi limbaj. $ patra problemă este că multe răspunsuri obţinute radiestezic sunt eronate deoarece în astral nu e0istă corespondentul unor cuvinte! cum ar fi radiestezie! subconştient etc. Fiecare om are un spirit care locuieşte în capul său! şi care are un corp mental cu mai multe niveluri ale cunoaşterii6 planetar pl anetar!! solar! solar! universic! cosmic şi divin. 1entalul planetar mai este numit şi raţiune sau conştiinţa omului. 7n primul nivel! cel planetar! sunt sunt înregistrate informaţiile actuale! aparţin"nd cunoaşterii din e0perienţa acestei întrupări. 7n mentalul solar sunt setate cunoştinţele culese din e0istenţele anterioare şi din astral! iar corpul mental respectiv este mult mai cuprinzător dec"t mentalul planetar. &orpul mentalului solar este situat mai în interiorul perispiritului dec"t mentalul planetar. 5e nivelul cel mai profund! mentalul divin! care este situat în î n interiorul structurii spiritului! şi care este esenţializat aretipal! se găseşte înarivată e0perienţa cunoaşterii de sine a spiritului şi a ui 'umnezeu. %ivelurile structurale şi vibraţional energetice sunt cunoscute ieraric drept6 conştiinţă sau raţiune (mentalul planetar)! mentalul solar! universic! universic! cosmic şi mentalul divin. 31intea este 8eul4! spunea 9ermes rismegistul. rismegistul. 31intea este piritul4. $tunci c"nd c"nd un operator operator radiestezist radiestezist accesează şi şi investigează anumite niveluri niveluri ale cunoaşterii! cunoaşterii! el primeşte doar acele date şi informaţii pe care le poate înţelege în mintea sa raţională şi în spiritul său! şi nu altele! al căror conţinut şi semnificaţie nu le poate înţelege.
$şadar mintea raţională (raţiunea! conştiinţa) omului omului primeşte informaţii informaţii de la spiritul său! din memoria sa! în legătură cu obiectul sau domeniul investigat cu ajutorul g"ndului! pe măsura conştientizării informaţiilor primite şi a nivelului său de cultură şi cunoaştere. :peratorul mai poate primi date şi informaţii din investigaţiile făcute ciar de călăuza sa! dacă probează că interesul arătat acelui domeniu este benefic. ă nu vă miraţi dacă veţi fi puşi să citiţi şi să studiaţi din diferite domenii ale cunoaşterii ştiinţifice contemporane şi abia apoi! după ce veţi înţelege aria preocupărilor domeniului respectiv să primiţi un răspuns la o întrebare. : analiză radiestezică presupune presupune o investigaţie investigaţie ştiinţifică pe baza unei unei documentări serioase. serioase. 'espre puterile unei persoane paranormale de a face investigaţii e0traplanetare prin lansări ale spiritului său în spaţiile siderale vă spunem că sunt încipuiri! că nu-i este permis nimănui să ajungă aşa de departe. :rice spirit întrupat este legat de acest plan (această dimensiune planetară) prin cordonul său de aur şi cel de argint! aşa că nu poate depăşi mantaua de protecţie planetară (;<<.<<< 2m. de păm"nt)! sau! în cazuri e0cepţionale! una (punctul de comandă planetar). 'e aceea unele investigaţii se fac cu ajutorul gizilor! călăuzelor! călăuzelor! mesagerilor! mesagerilor! învăţătorilor astrali. 5entru piloţii de nave cosmice situaţia se scimbă numai un pic. *rmătoarul aspect este acela că '$! toţi avem acces la radiestezie! dar %* la toate informaţiile. *ltimul aspect este acela că cine îşi va creşte vibraţia şi va face investigaţii benefice va progresa! iar cine va încerca să folosească abuziv informaţiile! va plăti. tarea Read= sau $lpa este realizată pentru liniştirea l iniştirea generală a minţii şi pentru a se putea descide (cannel) canalul de legătură a spiritului întrupat cu astralul! pe un fond de linişte absolută! pentru a se lansa g"ndul ca instrument de investigare în continuumul temporal sau cel atemporal. Radiestezia se poate practica cu instrumente specifice6 nuieluşa de alun! pendulul sideral şi tabelul specific de citire şi calculaţie! ansa şi raportorul! rigla urenne! urenne! indicatoare în formă de . şi de ,. etc. 5endulul constituie un instrument util care poate fi folosit eficient în multe domenii de interes divers. 5endulurile care se folosesc pentru investigaţii radiestezice precum şi în diagnosticarea stării de sănătate! a temei de viaţă! 2armei! destinului şi soartei clienţiloer şi pacienţilor profesioniştilor radiestezişti au diferite forme! de la cele înt"mplătoare! confecţionate ad-oc! din mărgele! verigete! inele! v"rfuri de cristale! p"nă la cele confecţionate în formă de potcoavă! bară! ramă sau cu v"rf ascuţit. Forma clasică! de care se uzează cel mai mult este cea conică! prin care se realizează cel mai bine concentrările de energii si oscilaţiile! vibraţiile transcedentale. *nii oameni dau nume nume pendulurilor lor! lor! folosind ciar pendulul propriu pentru a afla afla aceasta din comunicările cu gizii sau călăuza din astral. :peratorii bărbaţi preferă mai mult ansa! iar pendulul este specific mai mult operatoarelor femei! deşi obiceiurile sunt diverse. $lama şi cuprul sunt specifice pendulurilor şi anselor radiestezice şi diferă puţin doar pentru că una este un amalgam şi cealaltă este metalul însuşi. e mai utilizează şi pendulul din fier şi cel din plumb! dar foarte rar! şi asta îndeosebi pentru scanările şi investigaţiile operatoarei saturniene (&apricorn). $strologii pot spune spune mai multe multe despre asta! şi stabilesc ciar metalele specifice specifice construcţiei pendulurilor în funcţie de cerul natal al fiecărui pendulist. %u interesează cu ce anume legăm pendulul6 păr de cal! fir de aţă! l"nă! lănţişor de argint sau de aur> +mportant este ca operatorul să fie purificat! să aibă un spirit înalt vibratoriu şi puternic energizat! ca să poată mişca pendulul şi să descidă canalul său de legătură! lumină şi energii cu $stralul uperior. uperior. $tunci c"nd va investiga date despre alte persoane! condiţia va fi ca spiritul operatorului să fie mai mare în ierarie dec"t al clientului? dacă nu este aşa! să ceară ajutor călăuzei sale. @i dacă nici călăuza sa nu este de mărimea şi nivelul spiritului pacientului A clientului investigat! operatorul să solicite prezenţa unui mesager ori învăţător din $stral la contactul comunicării. &ăci altfel operatorul nu va putea accesa date şi informaţii despre acel spirit.
$m înt"lnit şi cazuri în care ciar ciar spiritul investigat investigat de un operator operator profesionist benefic l-a l-a ajutat pe acesta comunic"ndu-i personal datele şi informaţiile de care avea nevoie radiestezistul. 'ar asemenea cazuri sunt foarte rare. 'e regulă se descide un canal de lumină şi energii astrale prin care pătrund sau îşi trimit infoirmaţiile mesagerii de la contact. 5entru a practica pendulismul trebuie să credeţi cu fermitate în ceea ce faceţi! să păstraţi păstraţi secretul iniţiatic! să invocaţi lumina pentru capacitare! să vă recunoaşteţi călăuza! să asiguraţi legătura cu $stralul uperior. oate oate acestea le veţi învăţa desigur din cursurile noastre însă va trebui să e0ersaţi pentru a vă perfecţiona deprinderile căpătate şi tenicile învăţate. 5endulul este privit privit ca un obiect de de cult! şi aşa şi este? el trebuie special special păstrat şi şi apărat de indiscreţia celor din jur! trebuie consacrat consacrat prin ritual magic pentru impregnarea i mpregnarea sa cu magnetismul geniilor divine şi astrale şi a spiritelor elementale planetare. Radiestezia utilizează termeni ca6 rabdomanţie! biodetecţie! biolocaţie! coordonate astrale! energii radiante! tele-radiestezie! radio mental! nişă informaţional - energetică! etc. $ceasta este radiestezia radiantă! a informaţiilor pe suport energetic! a senzaţiilor şi calculaţiilor prestabilite în legătură cu lumea materială. reapta reapta superioară o reprezintă radiestezia mentală! numită şi radionică! care presupune o capacitate de concentrare mai mare din partea operatorului radestezist şi analiza informaţiilor şi energiilor radiante în urma scanărilor făcute cu ajutorul g"ndului. a acest nivel este e ste utilizat mentalul planetar al operatorului! e0perienţa şi cunoaşterea sa ştiinţifică! g"ndirea sa în investigaţii şi diagnosticări. Radiestezia spirituală! spirituală! intuitivă! îmbracă îmbracă cea de-a treia şi cea mai înaltă formă! la care au au acces puţini iniţiaţi! deoarece puţini sunt cei aleşi care au voie să facă investigaţii la nivel spiritual. $ici intră în funcţiune mentalul solar! unde unde se găsesc informaţiile i nformaţiile acumulate prin e0perienţa vieţilor anterioare ale spiritului în lume! din cunoaşterea sa materială şi astrală! privitor la aplicarea egilor etice divine! la comunicările astrale spirituale esenţializate etc.
CURSUL 1 Radiestezie - perceperea unor câmpuri rază simtire => sensibilitate la radiatii - Practică, probleme, solutii, cercetare. 1. Explo Explora rare rea a necun necunos oscu cutu tulu luii 2. Inte Inter rent entiiii bioener bioener!e !etitice ce - cădere " termen care apare #n dierse momente si ansa nu răspunde solicitărilor Radiestezia este trecută $ #n %ranta& #n nomenclatorul de meserii al 'in. 'uncii si Prot. (ociale. )e se poate obtine*
- cunosterea teoretică a unei lumi neăzute - simtul preenirii răului $ a #năta, de +apt a intereni& - antrenamente pentru obtinerea unor succese #n muncă - a crede - #n primul rând #n ceea ce +acem - se aun!e la un +eelin!. - interentie bioener!etică " a mer!e direct la sursă, de a actiona direct pâr!iile care prooacă bolile /rziceanu * nu +ace ener!izare la bolnai de cancer " se poate accelera aansarea maladiei. Lumea radiesteziei - nu este considerat ca existent al saselea simt * cele 0 simturi sunt mai mult sau mai putin dezoltate simtul tactil este tactil este cel mai cuprinzător, este cel mai aproape de materialitate - #n urul nostru există ener!ia itală - prana, mana, or!on, i, etc. - actiunea ei asupra celulei ii nu se !ăseste peste tot #n mod e!al, la 134 pe #năltime #n milocul piramidei există o concentrare de 1. ener energi giee vit vital alăă - poate exista id ener!etic, unde ener!ia nu poate aun!e, există o ecranare " l!ca" energetic - sân!ele are elem. or!anice si anor!anice, care dau capacitatea ener!iei itale - or!anit " element +ăcut din elem. or!anice si anor!anice #. in$ in$!rmatia - de la !ândurile noastre cele mai intime, până la actiunile noastre se #ntipăresc ca in+ormatii pentru totdeauna, sub +orma unui depozit de in+ormatii care este necunoscut Universul In$!rmati!nal a. adim adime ensio nsion nal 5 b. atempo atemporal ral 5 indi+e indi+eren rentt de distant distantă. ă. U.I este de ti% &!l!gra$ic ' 6ntre!ul se re!ăseste #n #n parte concomitent cu partea care se re!ăseste re!ăseste #n #ntre! Există doar succesiune de eenimente, nu timp $acesta noi ni l-am creat&
7rice in+ormatie poate +i scoasă $orice adresă " acel reper de reprezentare& (e pot +ace măsurători radiestezice pentru tot ce reprezintă unicitate $+ir de păr, picătură de sân!e, amprentă, etc& unicitatea #nseamnă a adresa 'aterial " interpretare. 8incolo de in+ormatie, ener!ie itală, există materia " o particulă lumatic elementară. 9iata noastră este in+ormatie si particulă elementară. 7rice materie se di+erentiază doar prin in+ormatie, particula elementară este aceeasi. Există câmpuri telurice, date de sol, din p ământ, unele cunoscute. Dr. (artman - aparitia unor boli de-a lun!ul timpului, din cauza undelor :artman. Pisica caută loc noci teluric, doarme pe el si nu păteste nimic.;otul nimic.;otul are un câmp al său, cu uniersul exprimă un impact ener!etic exprimat prin timp.)aitătile dau câmpuri telurice. 6n cazul copacilor sin!uratici, aplecati, #n partea inersă unde s-au aplecat există sursă telurică telurică nociă. - câmpuri male+ice neonocie $prin
Su%ra%unere de n!duri #)#*+, #)#* / sau multi%lu 7rdinul 2 sau mai mare. - stare de oboseală 1. mi!rene 2. acci accide dent nte e cere cerebr bral ale e (uprapunerea cu alte e+ecte* - e+ectul unui nod :artman se suprapune cu e+ectul noci al unui iu subteran suprapunerea nodurilor :artman " +. nociă :abitatul nostru ar +i ideal să +ie construit pe ideea de curbe $armonia& " #n #ncăpere exa!onală se indecă persoanele bolnae de astm. 7biectele cu colturi drepte dau pretuberantii ener!etice, nocie ietii. 7rice este strâns deine noci, crează tensionare. (ă nu ină coltul si+onierului #n dreptul capului sau inimii. 7rice +ir electric are un câmp noci, ciar si dacă nu este #n priză, atentie deci la abitatul sănătos si la cel nesănătos, ne sănătos, la câmpurile de +ormă care le +ormează
Piramida, din orice material este +ăcută, are aceleasi proprietăti cu cât are muciile mai ascutite, cu atât proprietătile sunt mai e+icace. 8acă se materializează #năltimea, câmpul creste " care se transmite prin +ir $nu contează natura& " ciar si cu !ândul. )ând materializăm #năltimea, câmpul deine cilindru )âmp )ruce cu brate e!ale Interiorul este bene+ic, exteriorul este male+ic. 7 piramidă cu âr+ul #ntors nu mai are câmpurile actie. :emis+era are o concentrare ener!etică de ciupercă.(+era este simbolul armoniei de #ntre!. In cazul emis+erei suprapuse se multiplică câmpul bene+ic.7rice con #n orice pozitie are acest câmp.
PE@8// 5 simtului nostru tactil " pentru că o rice in+ormatie are un câmp.
CURSUL # 1. dorinta dorinta de a ne relaxa " se produce produce automat automat o scimbar scimbare e - blocaele ener!etice " sunt produse de crispare, #ncruntare, se impune educarea miscării muscilor +etei " masa ener!etic mental. - zona abdominală " #n!reunarea muscilor, pentru a se lăsa #n os $si a iscerelor&, deci deblocarea ener!etică
- o reizuire a atitudinii ener!etice asupra +etei, abdomenului, iscerelor si lăsarea umerilor pentru ruperea nodurilor blocaelor ener!etice. 8upă reecilibrarea or!anismului din starea tensională, trebuie să D!ustăm această stare pentru a o readuce mereu mental #n starea noastră. (ă insistăm a ne explora corpul. 'âinile sunt niste instrumente, unelte, aunse la starea de per+ectiune. 7r!on " ener!ie or!onică " itală. Aceasta nu este peste tot tot aceeasi. /nde lipseste, acest acest or!on " apare moartea moartea celulelor. 6n +ormă de semis+eră, semis+eră, mâna apare ca un corp !eometric. 8acă ne concentrăm, concentrăm, acest +ascicol +ascicol de raze or!onice il putem +olosi bene+ic. !enerator de discon+ort - antrenament serios a capacitătii noastre de concentrare. 7rice anomalie apare #n corpul ener!etic cu mult #nainte de a se mani+esta #n câmpul +izic. 8acă nu putem să ne concentrăm ast+el #ncât !ândul nostru să +ie ca un bisturiu, să +ie simplu, +ără a +i #nconurat de altcea, nu reusim #n radiestezie. 7rice miscare trebuie constientizată ima!ine cu ima!ine, !rad cu !rad. $)ând ne este sete, trebuie să bem cu atentie apa, lici dul, saurând potolirea setei&. (ecretul constă #n momentul de deplasare al e+ectului scontat din si după concentrare. Pieptănarea corpului din crestetul capului până #n zona sacrală, unde simtim o #ncălzire pe care o dezoltăm si să o simtim #n sus pe mădua spinării, să continuăm #n os la bazin spre membrele in+erioare, până la planta piciorului, unde +acem un masa re+lexo!en pe punctele re+lexo!ene, până când simtim că #n corp se #ncălzesc meridianele ener!etice spre iscere. E5%l!rarea in$!rmati!nal 0 energetică a c!r%ului viu -Universul in$!rmati!nal UI 0 uniers #n care se #nre!istrează tot ce se #ntâmplă. 6ntre! uniersul uniersul este #n noi, si noi suntem suntem parte inte!rantă a acestui uniers. - E.6. E.6. 8incolo de corpul +izic există corpul ener!etic " identic 1 cm expandat " materia primă cu care om lucra ->
Aura este Aura este un câmp a acestui corp ener!etic care poate să arate prin +ormă si culori starea spiritualitătii indiidului. (e poate edea prin electrono!ra+ie a mâinilor, capului, cacrelor $prin emisie ener!etică&. 7biectiarea corpului +izic după +orma +antomă a corpului ener!etic. %iecare or!an are câmpul lui ener!etic #n aceeasi +ormă cum se !ăseste #n corpul + izic* CE C 2!del. @oi aem un corp cu care ne nastem $ un corp model &, care intră automat #n UI. ;oată ;oată iata om aea le!ătură cu corpul model din UI $este pro!ramat totul&. Există o pro!ramare de or!an de iată si de moarte. /n or!an compatibil biolo!ic #n cazul unui transplant dar din punct de edere ener!etic este #n UIE pro!ramat UIE pro!ramat să +ie #nlăturat, după o perioadă de timp este respins. C!r%ul m!del universal C2U - la care noi om apela de +iecare dată când apare un discon+ort, ast+el * stiind că există $o& conexiuni rupte $:ristenco& c7m%uri CE există #n urul nostru un câmp ener!etic de protectie 1F cm " 1 palmă !roasă de 2 cm care ne #nconoară corpul ener!etic ca o !o!oasă de mătase dar sub aspectul unor aluzele care se pot #ncide.
desen )P
desen )9
1. C6 - Primul câmp care ne #nconoară este c7m%ul vital C6 " C6 " arată italitatea * G H0 cm a muri #n câtea ore G F normal * 1m " 1m si cea 1,0 m " +. bun 2 " 4 m " exceptional 2. CSC - Al doilea care #l #mbracă pe primul este c7m%ul de su%raveg&ere al sistemului nerv!s central " central " arată că un or!an este distrus. 4. C - Arată relatia or!anismului cu lumea #nconurătoare $ c7m% de %r!tectie& %r!tectie& " când este +. mare, nu edem obiectul, dar #l simtim când este +. mic, nici nu edem, nici nu simtim obiectul. H. CIT - C7m%ul in$!rmati!nal teluric $simtim cutremurul& " ce #nseamnă când există această sensibilitateJ 0. CR " CR " rece%tie K rece%tie K +ac le!ătura corpului nostru cu exteriorul prin stări si stimuli CE " emisie 3 emotionali ima!inatia are rol de platosă dar si de armă . . CE " L. CIU " CIU " C7m%ul in$!rmati!nal cu universul " universul " in+luientăm si suntem in+luientati in+luientati de câmpuri astrale. 1. )orpul de protectie este +oarte puternic #n perioada ietii intrauterină. @ici o in+luientă de nici o natură nu aun!e la +ăt, doar prin intermediul mamei. %ortele astrale nu au nici o putere asupra +ătului. (i alti astrii au in+luentă $ nu numai (oarele si una & asupra noastră. )ând se rupe apa, din acest moment C deine C deine tip aluzele. )orpul se a #ncadra, de acum, de D8inamica #n care pătrunde. )iclicitatea bioritmului dau in+luientele speci+ice " el #si a reaminti toate aceste in+luiente $din timpul nasterii&. ;rauma are in+luientă prin toate cele 0 simturi $ se +ace en!rama&. a animale corpurile păstrează +orma +izică. %iecare or!an #n parte are aceste L corpuri si #n această +ormă de ooid. 8i+eră creierul " partea stân!ă $pra!matică& este mai dezoltată emisie la cei care sunt analisti. a cei care sunt talentati #n artă au mai mult dezoltată partea dreaptă.
(urse de semnal " are câmp de s+eră . /n or!an are câmp de +runză
)âmp lobat " mai mult #n +ată decât #n spate. (e poate măsura si amprenta ener!etică a unui corp ener!etic $se mentalizează& care rămâne " pentru esnicie. In+ormatia trece din spatiul nostru in+ormational #n uniersul in+ormational. $de +apt se readuce 3 se reactiează din UI amprenta ener!etică pentru a se măsura " din câmpul +izic " nu se stie când dispare&. - @u timpul contează, ci adresa de unicitate " unicitate " să stim concret ce ce rem. 8oar asa putem să măsurăm. (ursa de semnal. )ristalul " $are iată de sine stătătoare& se pot ster!e in+ormatii eci a orice obiect la care lun!imea este mai mare de 4 "0 ori decât !rosimea, indi+erent de materialul din care este +ormat crează un câmp puternic. a plante C6 este mic, la animale mai mare, iar la om si mai mare. (e măsoară la l a nielul rădăcinilor. )ristalul de cuart se #ncarcă +oarte repede " el este un acumulator " se #ncarcă cu energie vitală 3E64 de la persoana care-l are personal si redă E6 aceleasi E6 aceleasi persoane când are neoie. )ontează * - densitatea - se #ncarcă cu in+ormatie. 8e +iecare dată după ce a +i +olosit, trebuie să se #ncarce cu E9 si cu in+ormatie din )I/.
(e orientează #n acest caz spre stân!a pentru a p utea să măsurăm câmpul. Apa se poate ener!iza +oarte +oarte usor si duce in+ormatia in+ormatia #n toate celulele corpului.
Pe teren se mer!e cu ansa si se poate !ăsi orice ne propunem. (e mer!e pe adresa respectiă până când ansa arată semnalul. Reteaua (artmann (artmann - 2,0 3 2 m. (uprapunerea cu cele de ordin superior d ein nocie, periculoase pentru sănătatea noastră. Adresa este " Reteaua :artmann :artmann " 2,0 3 2 m. @eapărat claritatea adresei )u or!ane itale nu trebuie să se stea pentru că sănătatea se deteriorează . Aem posibilitatea să obtinem in+ormatii #n binar 8A sau @/ , 'AE%I) sau
CURSUL 9 CE -: ansamblul in+ormational, #n!lobează structural +iecare celulă +izică , se suprapune peste corpul +izic #ntrutotul.
Apar #n timp asimetrii pe cele 4 axe. (e poate să să +ie o simetrie per+ectă, dar dacă nu există simetrie a celor două corpuri, apar blocae ener!etice. C2U C2 CE - primeste #ncontinuu in+ormatii de la C2 3c!r%ul m!del4 dar m!del4 dar si transmite in+ormatii acestuia corecte sau incorecte. 7rice !ând, orice !est, se #nre!istrează #n )' )E $)%& Această transmitere se realizează prin intermediul CIU, CIU, dar se poate si direct. )entrii ener!etici ai CE sunt CE sunt descideri către exterior pentru a +ace scimbul cu ener!ia uniersală " cacre " roată. L centrii ener!etici * 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
2ULAD(ARA - la baza trunciului " cea mai puternică si răspunde de câmpul ital - e in+luientată de R7(/ S6AD(IST(A;A S6AD(IST(A;A 0 7 #n dreptul pubisului $există un câmp de protectie, dar noi om aea !riă să nu-l spar!em si om pătrunde prin aceste +erestre " cacrele 2A;IURA - !alben, tot dublă A;A(ATA - erde 6IS(UDDA - albastru A<;A - indi!o $ #n +runte& SA(ASRARA 0 iolet 0 iolet $ #n crestetul capului&
Res%iratie energetică 0 undă 0 undă purtătoare de ener!ie " este o proprietate a corpului ener!etic , care +ace să pătrundă prin centrele ener!etice, care sunt #n rotatie $sens antiorar " priind pe corp&. ;u se intervine %entru sc&imarea sensului natural individual . 8i+eră ca iteză de turatie de la una la alta. (e pot edea $ ima!ina& #n +ormă de cupă albă cu âr+ul spre corp, aplicând principiul conului. Acestă miscare a cacrelor este de +apt #n +ormă +ormă de spirală $ !en A.8.@.& (ens * E97CIR " când pătrundem spre interior 8E(;R7CIR " când iesim spre exterior Prin respiratie intră atât ener!ie itală, cât si alte in+ormatii.
Există #n realitate o in+initate de cacre, de +apt +iecare celulă are cacra sa intrare 3 iesi re. 6n principiu, +iecare celulă are de +apt L cacre, #nsă #nsă noi om actiona asupra unei cacre , considerând-o cumulul tuturor celulelor. a nielul )E are loc o triere, o +iltrare " se or exclude ener!etic ciar cu pierdere de e ner!ie in+ormatiile neconcludente, ne+olositoare $male+ice&. 7rice !ând al nostru capătă +ormă si densitate materială $particulă ener!etică&. )AR ;A);I " trebuie să aun!em să simtim această materialitate. )eea ce apare pe raportor este materia +ormei !ând, care noi o căutăm sau o mani+estăm. Parametrii descriptii ai or!anismului uman .D.=.U. " .D.=.U. " ne a orienta #n #n spatiu, o parte a controlului acti, a in+ormatiei căutate sau adresate. 1.
C!nectare la arm!nia universală CAU reprezintă starea de ecilibru interior a indiidului ca ector al său de pace, iubire, #n deplin acord cu armonia uniersală, #n tot ceea ce aceasta aceasta semni+ică la momentul respecti respecti ca morală, etică, credintă, spiritualitate, exprimată prin iubire, bine+acere, armonie.
a. CAU> 0 +undamental " ce-l caracterizează pe o perioadă lun!ă de timp CAU2 " momentană " ce-l caracterizează b. CAU2 " caracterizează #ntr-un moment moment dat. Prin actele lor, sunt oameni care au protectie diină si care nu au acestă protectie diină. Ceo!ra+ic si temporal " a se intra in tra #n armonie Pt. CAU> 7amenii obisnuiti au O0 " 1FF )A/ " pentru ca operatorul să +acă o interentie bună. )oborâtă sub O0 " #nseamnă că nu se poate +ace nimic in+ormational. Aceste repere corespund unor realităti $ esoterice &. a OH " poate se poate trans+orma a OF " nu se poate +ace nimic /na din cauzele #mbolnăirii poate +i aceasta " iesirea din armonia uniersală prin trăirile ne!atiismelor * ceartă, ură, inidie, etc. 10 din oamenii care răspund la in+ormatiile transmise se conectează la )A/. Pentru CAU2 $ răspunde unei !eneratii & *
- NF " O0 recuperabil - sub NF se poate considera irecuperabil i recuperabil " crestineste nu se poate lua ca o realitate ci #ntotdeauna 1.
6italitate - reprezintă potentialul de iată, cuprinzând in+ormatia speci+ică ietii.
a. 6.D. 0 de durată * ON " 1FF 9. bună, bună, normală. OF Q ON alarmantă sub OF este scăzută -> a+ectiune !raă b. 6.2. " 6.2. " momentană * ON " 1FF +. bună ON -> OF alarmare 9 G OF a+ectiune !raă OF -> NF accident NF -> F comă 9 G 0F it. rămâne, #nseamnă că or!anismul mai +unctinează inconstient prin pro!ramul A@8. (e poate măsura italitatea unui or!an. )an!rena este o structură celulară +ăra italitate. 1. 0 r!g r!gra rama mare re de star staree P7 55 a& P9 de iată, nu se poate intereni de 55 b& P9( de iată prin stare , sine, se poate intereni or!an 55 ital 55 Pro!ramul este o matrice pro!ramată #n timp, pentru o perioadă sau pentru toată iata, prin care +actorii decisii rezidă #n zestrea !enetică odată cu nasterea. Pe parcurs apar modi+icări datorită interactiunii cu pro!rame personale +ormate prin pro!rame proprii $trăiri , sentimente&. Pro!ramare de iată care apare prin C!r%ul 2!del.
Pro!ramarea de or!an există dar nu s-a discutat până acum. .=. se .=. se măsoară pe ideea de pro!ramare de iată * - la 0F " F se poate intereni - la OF " 1FF nu se mai poate +ace nimic. (e poate #ntâmpla ca prin !ânduri nocie, pesimiste, să-si pro!rameze moartea de or!ane. @u se recomandă a se măsura pro!ramarea de iată. Aceasta se măsoară, dar nu se spune pacientului. .6.S. se .6.S. se poate măsura si in+luienta. 1.
E 0 Energizarea " Energizarea " starea de ener!izare, capacitatea de mentinere a unei dinamici normale de circulatie a E controlabilă prin mecanisme ener!etice precum si calitatea in+ormatiei acestei ener!ii
a. A $c& $c& acti actia are re la 1FF 1FF b . < G 0F 8acă nu este 1FF se eri+ică pe +iecare ): de sus #n os si se actiează pe rând. (e actiează pe ): cumul si se iau #n considerare mecanismele ener!etice. %iecare interentie se #ncepe pe anumite etape* 1. 2. 4. H.
actiări #nlăt #nlătur urar area ea bloc blocae aelo lorr cură curăta tare rea a anse anseii #nlăt #nlătur urar area ea %.C.'. C.'. Peste 0F se interine cu succes #n deblocarea ener!etică. 7rice in+ormatie " bloca " in+. ener!etică " reprezentare #n plan +izic $ani& * F " LF " #l simtim NF " OF - ne cutremură. (e poate disloca un bloca #n câtea minute
1.
R.?.E. receptiitate bioener!etică peste L0 se discută cu persoana
a. R.?.E.>. . R.?.E.2. Reprezintă acordul psiic " spiritual si ener!etic al indiidului +ată de interentia bioener!etică NF " 1FF - rezultate bune $om sti& peste N0 " OF - rezultate exceptionale. Acordul (/<)7@(;IE@;//I indiidual prin structura sa interioară . (/CE(;IA " A/;7(/CE(;IA sunt mecanismele (/<)7@(;IE@;//I de pro!ramare. Aceasta a implementa structurii structurii biolo!ice comenzile acestuia. Ideea clară clară de a trans+era in+ormatia structural $intim celular&. 'A@A(;IREA 8ER9E@; - (%. A@8REI 1FFF. Răul ne atacă #n măsura #n care acceptăm să +im atacati si poate +i #nlăturat prin credintă. C.C. " capacitatea de concentrare 1. C.C. " concentrare a indiidului de a se concentra pe o idee. (e obtine prin atitudine responsabilă, antrenament, ecilibru, autodisciplinare, control. 0F " LF 5 LF " NF 5 se poate actia NF G cancer 5 a. C.C.>. C.C.2. " #l putem creste b. C.C.2. " ;rebuie să aem clare strict elementele care ne interesează pentru acel indiid " in+ormatia si adresa. 8acă există paraziti acceptati, se amestecă in+ormatiile si măsurătoarea nu se poate +ace. @;DUL 2EU TRE?UIE SB SE TRA;S>=R2E ;TR-U; ?ISTURIU ?E;E>IC TI LASER. (AS
Pieptănarea reprezintă exercitiul de bază al deblocaelor ener!etice dar cel mai important este momentul concentrării când +acem acest exercitiu. Este baza deblocărilor ener!etice. ;oate ;oate terapiile au un element de bază - concentrarea clară. ;otul este ibrator #n această lume. 8acă !ândul nu este acolo clar, nu se poate +ace radiestezie* - inte!ritate - claritate - bene+icitate - emisie. 8acă o icoană este s+intită, ea capătă H câmpuri #n +ormă de cruce. 8eine ca un canal de le!ătură cu 8I9I@I;A;EA. 8I9I@I;A;EA. Părintele (te+an "
CURSUL + (e #ncearcă ca #n !enul +ilmului de animatie = #n cazul cacrelor ima!inea !rad cu !rad. )ontribuie la mărirea capacitătii concentrare. - )ontinuarea parametrilor umani 1. C.6. C.6. ca%a ca%aci cita tate tea a de v!in v!intă tă a. C.6 C.6.D. de dura durată tă . C.6 C.6.2. de de m!m m!men entt 1. ? 0 ene ene$i $ici cita tate teaa
a . ?. D. . ?.2. reprezintă capacitatea indiidului de a răspunde unei situatii care solicită spriin, autor < > NF LF " NF are o posibilă a!resiitate de tip erbal F " LF a!resiitate +izică < G 0F posibil uci!asă $ a nu se măsura de re!ulă& (e poate +ace o analiză psiolo!ică. 1. C.E.2. ca%acit ca%acitatea atea de de ecranare ecranare la male$icit male$icitate ate 3c7m%uri 3c7m%uri negative4. negative4. a. C.E.2.D. . C.E.2.2. 'ani+estările necontrolabile prezentate până #n prezent. - )onectări inoluntare " mani+estări scăpate de sub control " sindrom discordant. Ecranarea stă la dispozitia +iecăruia dintre noi. %oarte mult ;rebuie să ne +ie +rică de propriile noastre actiuni. A ;U A6EA TEA2B @oi comunicăm dincolo de limba prin câmpuri bene+ice sau male+ice. Animalul se teme de teamă. Teama 0 este un !ând male+ic #n sine, un !enerator de câmpuri male+ice. Autocontrolul Autocontrolul de a impune ointă noastră bene+ică, de iubire. (unt situatii de limită la care unii aun!. E.;.2. 0 trebuiau cunoscute si sunt unele din cauzele #mbolnăirilor. 'A@A(;IREA 8ER9E@; %7R;A RM//I " 7)//I " %7R;A 8I9I@M. Există o luptă reală, dar să se interină +ără teamă. Această interentie să o +acem +acem cu conin!ere, tenic, pentru că lucrăm cu in+ormatia in+ormatia " cine are in+ormatia, are puterea. =RI 0 =RI
)oncentrare de conectare cu câmpul respecti -> (e măsurăm asupra noastră si a altor persoane. 6nin!erea temei " )RE8I@;A )RE8I@;A e +oarte importantă importantă pentru sănătatea noastră noastră si a celor din ur. ur. A@;RE@A'E@; " 6@)RE8EREA 6@ 6@ IP(A 8E ;EA'M. (i interentiile la distantă sunt actie. ( e ia secentă de secentă, câmp cu câmp, undă cu undă. Există #mbolnăiri structurale si in+ormationale. 2et!de te&nici de aut!ecranare @;DUL ARE = UTERE I;C=2E;SURA?ILB SISTE2UL I2U;ITAR 0 trebuie să actioneze #n +ortă. 1. S 0 Starea a. S.>. S.>. 0 $izică $izică * 1 1 n!rmal n!rmal ---: S.>.C S.>.C!r% !r% , S.>.=r S.>.=rgan gan 6n cazul #n care nu dă dă 1FF ar #nsemna că #n #n corp este cea alterat la niel celular $cea amputat& ).(.). " câmpul de suprae!ere control (ub NF " crează probleme de ecranare LF " accident F " traumatism eident b.
S.A.E.. -: S.A. a$ectivă * 1 n!rmal (ub NF " aem de-a + ace cu o a+ectiune +izică cronică -: S.E. em!ti!nală -: S.T.R. stres A 0 a$ectiunea %si&ică este %si&ică este necontrolabilă APG00 A; - a$ectiunea neur!%si&ică la nielul sistemului neros central si lim+atic (E 'M(7ARM
?2 0 l!ca" mental .când pierzi pe cinea "" nu trebuie să recemăm persoana care a murit, a S.A .când mer!e acolo unde trebuie.
S.A. : LF - ar #nsemna mentinerea #ntr-o zonă neconentională a celui plecat si spar!erea ecranului ener!etică si ciar #mbolnăirea celor din ur. S.S.T.R 0 s+era de distru!ere a sistemului imunitar - capacitatea de re+acere ener!etică " sistem I2U;ITAR E;ER@ETIC SSTR : F nu aem prea multe de +ăcut. Până la 0F se poate rezola rediestezic. A până la F se poate considera că intră #ntr-o accesibilitate de la 0 #n sus sunt comportamente deiante " #n colectiitate se poate sesiza si până la L0. Peste acest număr se poate constata si a!resiitate +izică AIE AIE - in$!rmati!nal energetică #. AC AC 0 c!m% c!m%!n !nen entă tă %si& %si&!l! !l!gi gică că
1.
8acă se constată că este de ordin in+ormational se poate intereni. 8acă este de tip $ordin& al componentei psiolo!ice nu prea se mai poate +ace nimica radiestezic, ci e de competenta psiiatrului. CE2. 'ecanismul de combinatie IE cu C poate da reactii 6n cazul AIE poate +i de ordin CE2. deosebite " rămâne de discutat . Anomalia neuropsiică mai mare de F, ciar dacă nu este izibilă izibilă +izic, poate apărea #ntr-un iitor ulterior, există pe +ond ener!etic. A; ?2 0 l!ca"ul mental #l mental #l poate aea oricine - până la 0F sunt admisibile - 0 " LF sunt dăunătoare - ticurile - blocae care se pot rezola - reducerea blocaului mental actionând #n cortex $ pe componenta psiică nu se poate lucra& doar d oar in+ormational 1. SAS - starea de acutizare a unor simturi -> NF extrasenzorial $extra senser- paranormal&. (e poate măsura pe cele cinci simturi . (e poate dezolta prin cunoastere si practică. - (A( > NF )) > NF < > NF - situatie normală pentru a aea rezultate bune #n interentiile radiesteziei. )u
- 7 capacitate (A( deosebită presupune o crestere a )) mai mare . (A(, )), )P " măsurati, se poate constata dacă o persoană se sinucide. >A6=RA?ILITATE +ată de * a. alimente b. medi medica came ment nte e c. alte alte ele eleme ment nte e din ur urul ul nost nostru ru )arnea " rău " toxinele de!aate d e!aate #n timpul sacri+icării - in+ormatie de +rică #n +ata sacri+iciului " mortii Pentru cel bolna are importantă coârsitoare. )ontine elemente deosebite " coenzima )o1F. Elementele continute pot +i +oarte +olositoare si bine#nteles componenta ener!etică. 8acă +aorabilitatea este peste NF, trebuie recomandată " radiestezic nu se pot +ace !reseli. Aunsă măsurătoarea la LF se se #ntrerupe administrarea. 8rodie de bere " la L zile de 4 ori pe săptămână " cură. Anumite alimente se mădoară % pentru ca persoana să-si să-si poată re+ace sistemul imunitar. C=2ATI?ILITATEA C 3de cu%lu4 normală cu%lu4 normală este peste NF. F CA CT - C> K CS CA -: C? 55 dacă este scăzută se a măsura +iecare +actor #n parte C? -: CA GG )! mp " #n cazul sericiului )! > NF este +oarte bună. (e +ace RA8IE(;EBIE P7I;I)M. )iar si compatibilitatea +ată de o actiune RA8IE(;EBIA A%A)ERI7R. A%A)ERI7R. C - se obtin rezultate 1FF. 1. A8RE(A 2. I@%7R'A; I@%7R'A;IA IA $ce reau reau să să măsor măsor , compat compatibilita ibilitaea ea cu ..& ..&
%oarte importantă este etal!narea de #nceput a REPERE7R. Prima măsurare se +ace #n 8A si @/$binar&. (e impune la #nceput etalonarea pro+esională, dar trebuie să se aun!ă la indiidualitate #n +unctie de operator * - puritate - starea de alterare - mirosul (e +ac măsurători ale câmpurile emis+erelor cerebrale si a cacrelor. E!alizarea emis+erelor " ideal. E!alizarea tip s+eră #nseamnă că s-a realizat conectarea de tip antenă. 'ăsurători pe amprenta ener!etică. (e poate intra #n material.
CURSUL I;>=R2ATIA Ideea de tunel " luni si oi L.00 " N.FF culoare +aorabilă Eenimente #n succesiune -> liniare -> paralele Radiestezic se poate dispune de unul din eenimente dispuse #n paralel " !%timizare. Ima!inile au +ortă ca si cuântul. Poezia are capacitatea de a aduec ima!ini. ) onectări la inexprimabil #n cuinte, dar simtite ca ibratorii sau ca o existentă ibratorie. 6n spatele sternului se ima!inează o cruce albă, care creste creste si ne cuprinde până tot corpul ne este cuprins #n ea. )u un +ir de aceeasi culoare care se lea!ă de lumina diină, #n+ăsurăm corpul de os #n sus, strat cu strat.
In+ormatia " +ixarea a tot ce există sau a existat #n sistem de al!oritm pentru că nu există in+ormatie simplă. ci #ntr-o complexitate care urmăreste un scop, o +ormă. I 0 UI UI - o carte mare a ietii unde este #nre!istrat toto #ntr-o succesiune HH H UE - 3 pasiă 5 KK 3 canal le!ătură UI - G -:UE KK K actiă 3 5 poartă HH >@ S%atiu 0 ima!inea olo!ra+ică este cea mai elocentă " #ntr-o celulă este #ntre!ul uniers. 6n UI in+ormatie UI in+ormatie aun!e #n UE existential UE existential si se poate depozita #ntr-o +ormă materială . )apătă un corp material #n care aem acea dualitate, particulă elementară, undă purtătoare. Undă 8ng&etată * imi * imi apare prin simtire care deine ibratie si particula elementară $/'A;IE& $/'A;IE& ca bază a #ntre!ului $ o cărămidă&. (e poate numi obiect material. 8i+erenta +ată de celula ie este constituită #n +unctie de structura elementelor +ormată " ezi - !ândurile noastre se pot mani+esta material . 6ntr-un spatiu #n care care ne a+lăm, putem simti simti $ciar dacă nu le edem& mai multe corpuri +iecare aând o anumită masă structurată. /nele pot +i le!ate #ntre ele sau ciar de corpul nostru. 6n stare actiă #ntr-un sistem de actiare #si pot transmite in+ormatiile, in+ormatiile, +ormându-si canale de in+ormare in+ormare cu reciprocitate in+ormatiă. in+ormatiă. continut C2 Universul In$!rmati!nal in+orm 5 de care suntem mereu le!ati pro!ramat G $Tarmic& CE Universul E5istential 9om putea transmite . UI contine UI contine C Universal >undamental care a transmite si a impune in+. C2 3 există #ntotdeauna reciprocitatea& /neori putem +ace mai accesibilă le!ătura de la CU> la CE $al nostru&. 6n acest canal de le!ătură ne a apare ulterior ca o poartă, pe care dacă o om putea accede, totul ne a părea alt+el. 7rice obiect material dă protuberantă pentru corpul iu.
Protuberantele, #n cazul distru!erii , apar ca o e xistentă male+ică. Putem intereni pentru a #ndepărta sau acceptăm stricăciuneaJ @/'AI cu acceptul persoanei persoanei #n cauză. CE 0 C2 ----- C material poate da dureri 3 se poate nu e5istă >!rmele g7nd >@ 'intea omului crează oluntar sau inoluntar +orme !ând. @oi suntem !eneratori de +orme !ând, care or rămâne ca existentă pentru totdeauna, creind %C care se or imprima #n )' al nostru " imprimându-se de asemenea si #n /I care @oi om crea niste %C care se or suprapune unor anumite le!ităti se a +orma un corp material, cu o densitate materială, structurate cu niste le!ături bine !ândite, tinând cont de biuniocitate $le!ea de italizare existentă la %C&. Are* - o +ormă !eometrică bine de+inită - o anumită culoare - !ust - miros $9aleriu Popa & - ibratie proprie, care are o anumită muzicalitate. >@ 0 corp material, densitate materială 5 +recente speci+ice +iecărei 5 in+ormatii " este le!ată 5 in+ormational ener!etic de /I 9 )ând trece #n /I deine /@8M 6@C:E;A;M. 6@C:E;A;M. e!ătura %C cu /I este biuniocă si se poate trans+era. Această %E@7'E@77CIE %E@7'E@77CIE de trans+er biunioc de in+ormatie in+ormatie este importantă importantă pentru radiestezist - interentie radiestezică. 7 +ormă !ând %C poate +i mutată * - ca pozitionare un!i pe coordonate - la scară $dimensiune& $de ex. NF, OF, 1FF pe raportor& " ibratie - !ust - culoare
- masă (e a scana in+ormatia pe conentia pe care noi am stabilit-o. Poate răspunde la modi+icarea de densitate $nr. de particule elem.3mm cub sau cm cub &, aun!ând $ utopic deocamdată & la o materializare. Atentie la limitări la care se pot +ace pentru a ne păstra #n spatiul existential pe plan mental $psiic&. )ând nu putem percepe $din cauza oboselii sau alt moti& pe raportor in+ormatia care o căutăm, #ncercăm să mărim densitatea +ormei !ând pentru a o putea măsura. !ate $i cu%lată la ! sursă energetică pentru a se ener!iza si a-si mentine structura " sursa '7R'M@;//I (%U@; . ;rebuie să +im #n temă cu %IR/, pentru că este o ECE A I@%7R'A;IEI I@%7R'A;IEI %7R'EI CI@8. %irul poate +i din orice, din material natural este mai indicat. a capătul +irului se crează ! alve!lă ,o alve!lă ,o in+ormatie, unde +orma %.C. %.C. se trans+eră . )iar si din materie eterică $ !ândul & . 7 +ormă !ând suportă operatia de clonare. 7 %.C. %.C. +ormată poate +i transmisă pe o adresă sau pe o in+initate de clonări in+ormationale " cu anumite limitări " #n a+ară de VVVV.. pe adrese bine +ixate, dar cu +oarte mare atentie. 7rice %.C. %.C. suportă modi+icări in+ormationale si are posibilitatea de a transmite si putând să actioneze asupra altor in+ormatii trecând din stare pasiă #n stare actiă. Admite '78E I@%7R'A;I7@A. I@%7R'A;I7@A. 8acă noi creăm sau dăm o %.C. %.C. +acem o le!ătură pe care o cuplăm la ).'. (e pot +orma repere unde %.C.'. %.C.'. să se +ixeze imediat ce pătrund #n spatiul !ândit. Prin constructie să se trans+orme si deine automatism " regim de aut!matism. $!est de initializare, per+ectionare ale acestor automatisme& Pentru a aun!e la un or!an, trebuie mai #ntâi să* - deblocăm - puri+icăm - dezactiăm Pentru a putea măsura si detecta * - adresă $coordonată& unică 3U;ICITATE4 - in+ormatie - +recentă - densitate - apelul de cod $codi+icare& Există proprietatea de a asambla mai multe +orme !ând pentru a +orma o nouă %. %.C. C. care să aibă caracteristicile tuturor %.C. %.C. #n!lobate se depozitează
.@. 0 ? 8upă rol, există >.@. 0 H 2 3 >[email protected]. >[email protected]. 0 distructive 4 Cuanti$icarea - o posibilitate reală. Re%erul 1 - #n - #n care există ener!ia necesară necesară pt. mentinerea ietii. ietii. 6n acest context o măsurătoare sub 1FF arată arată că acea structură a muri - nu reprezintă reprezintă un bloca, ci o ecranare nepermitând ener!iei itale să aun!ă. Există si surse naturale - la 9+. 7mul " (aua 1FF. 2F " $ NF iners bene+ic & obstructionează subiectul pe cale psiică. (e actionează %MRM ;EA'M. NFFF -> %enomenul 8erent " posedate 2ale$icitatea ! %utem cuanti$ica , se poate cate!orisi $adică măsura pe raportor & 2F, 4F, etc. Se %ătrunde cu LU2I;A 8n ;TU;ERIC 1. #. 9. +. .
>.@. >.@. A.@. SECIA SECIALIZA LIZATE TE G radie radieste stezic zicăă al I. >[email protected]. G >.@. =LA =LARI RIZA ZARE RE G >.@. AUT AUT= =ER ER>EC >ECTI TI=;A =;AT TG C!nstructia >.@.
1. (e ac acordă un un C=D 0 simbol sau denumire
2. (e sta stabile bilest ste e ADRESA de ADRESA de actionar " o locatie " pt. subiect ind. sau !rup nominalizat, inclusi cu restrictionările de ri!oare. AL@=RIT2EAZB " ima!ine cu ima!ine se ia #n considerare dualismul 4. (e AL@=RIT2EAZB " biunioc (e ia #n considerare +iecare pas #n parte prin al!oritmare u intentia expresă de imprimare $ din /E #n /I & H. E;ER@IZAREA pentru a +i o +ormă de a trăi " au neoie de un suport ener!etic, pentru a intereni asupra lor. Aem Aem acces la /I +ie că cunoastem sau nu in+ormatia " ni se răspunde ca simtomatolo!ie. Cândul indirect de actionare pentru a pune #n miscare prin /I a +enomenului respecti. (e poate actiona sistemul de autore!lare al or!anismului. a nielul nostru există mecanisme care nu intră niciodată +ără o adresă in+ormatională. (e aplică ima!inea de ener!izare cu sursa aner!etică prin +irul de )7R87@ 7'.@. are anumite caracteristici, +orme. Ecranarea este simplă, dar extraordinar de importantă. - #mbrăcare " #năluire - opozitionare ibratională. Emitem pas cu pas , emitem +ir lân!ă +ir pentru o paci+iere +ată de orice interentie dinspre exterior. ;esătura ;esătura este exempli+icare a +ilmului de animatie. (e +ace rând cu rând, particulă cu particulă, ast+el nu pot aea loc eenimentele. 6n momentul #n care #ncidem acest Dsac , #l #nodăm si #i punem ! %ecete cu C=D. )ând intră #n rezonantă cu +recenta pe care este pecetluit )78/ , atunci abia putem intereni. (e poate +ace o ecranare si dacă d acă se poate intereni pe cele L cacre.
1. DE=ZITAREA DE=ZITAREA 0 are loc sub codul stabilit, atribuit initial, cu o izualizare de stabilizare ener!etică. @u poate +i +ăcută la in+init. >.@. #n sine, măsurând pe raportor. 8acă este peste NF, 2. 6ERI>ICAREA 0 a >.@. #n atunci este bine, sub NF , trebuie reinterenit pe puncte. %.C.A. %.C.A. si %.C.(. %.C.(. , ca instrumente i nstrumente autătoare la ceea ce om +ace ca interentii* - +isa psiolo!ică $actiă #n cadrul o r!. militare& " se completează cu creionul parametrii unei persoane& (ubiectul )8@ " pt. momentul când a +ost #ncadrat la Institutul de ;enolo!ie Aansată - relaxat, otărât, dornic de a +ace măsurătorile - se a +ace etalonarea comună. Atentie la ecilibrarea emis+erelor cerebrale. cerebrale. (E 9ERI%I)A 'ERE/ E%I)A)I;A;EA I@;ER9E@;IEI.
CURSUL J >[email protected]. >[email protected]. 0 >=R2E @;D A[email protected] >[email protected] - +ormele !ând autătoare >[email protected]. ec - ecranare totală pe speci+ic >[email protected]. en - ener!izare >[email protected]. ac - actiare obisnuită sau specială >[email protected]. %ur - puri+icare ener!etică >[email protected]. >[email protected]. s - stabilizare o
C!nstruirea >.@ Ex* %.C.A. %.C.A. ec -ecranare- codul " adresa $de actiune & #n alb , alg!ritmarea
Pentru a crea %C #nseamnă o stare mai deosebită $ starea a & . 6n această stare de concentrare construim o retea de câmp dens, cu capacitate totală pentru +recenta +ixată, ima!ine construită ca o pânză, +ir cu +i r si sudată #n +inal.
Ecranare " o tenică de interenitie " +ată de ener!ia itală " adică structura sa Ener!izare " ener!izarea #ntre +orma noastră %CA si soare sau altă sursă ener!etică de putere. - ecranarea !ricărei interventii din a$ară - de%!zitarea - veri$icarea $ pe raportor& ex. %CA en - ener!izare- )odul ,adresa, al!oaritmare . (e +ixează concentrarea pe câmpul de italitate $ #n +orma sa ori!inală & respectând #n ima!ine a raportorului. (e +ixează mental palmele la limita acestui câmp si se trans+eră ener!ie itală d in exterior #n interior , urmărind mărimea acestui câmp. $ pe proportia cunoscută cerută de or!anism&. /rmărim apoi densitatea ener!iei itale atât cât cere or!anismul după care urmează normal celelalte - energizarea la o sursă de putere - ecranarea a oricărei interentii - de%!zitarea - veri$icarea $pe raportor& >@A 0 c!d adresă alg!ritmare (e actiează câmpul mâinilor pe de!ete ener!etice, ast+el #ncât să se poată +olosi ima!inea de pieptene, cu care se piaptănă corpul ener!etic de sus #n o s, #ncet, sectiune cu sectiune, sectiune, urmărind contactul material material dintre de!etele ener!etice si corpul ener!etic , aând certitudinea de dizlocare a oricărui bloca ener!etic. >@A ac 0 accesare -c!d adresă alg!ritmare alg!ri tmare (e ima!inează un câmp ener!etic , sumă a tuturor centrilor ener!etici +ixat pe centru ener!etic pe ima!ine de robinet in+ormat si care se dez#ntepeneste prin rotirea sa #n sensul de rotatie cerut de or!anul respecti până la o rotatie de 4F . (e trece pe o ima!ine de +loare alb ca se rei!orează #ncet, petalele + iind din ce #n ce mai rei!orante albe luminoase ca o cupă #n rotatie aspirând o lumină de culoare ar!intiu " auriu. >@A %ur 0%uri$icare - c!d adresă alg!ritmare al g!ritmare (e porneste de la ima!inea de un câmp dens, #ntunecat care #ncepe să se lumineze din ce #n ce mai mult #ntr-o lumină ioletă arzătoare, ca o +lacără care destamă al!oritmul %C'.
(e apără or!anismul de orice %C', de orice in+ormatie ar contine boală, +armece, etc >@A as 3 s%ecializate 4 1. #. 9. +.
vital italiz izaare %!lar larizare ameli ameli!r !rar area ea sănă sănătă tăti tiii s%ecia s%ecială lă 3 de e5tr e5trase asenz! nz!ria rialita litate te 4 (e realizează A(A'<AREA >@2 as si as si AC7RI;'AREA lor. lor. >@ de asamlare " asamlare " +ormată din*
1 . >@ A #. >@A >@A act activar ivaree 9. >ga >ga ecran cranar aree Asamblarea se +ace aducând +iecare +iecare %C, +ixând-o pe adresa adresa dată #n alb, le!ând-o pe aceleasi ).7. de ener!izare cu un sin!ur câmp de ecranare, de receptie si de emisie. >@ S3 stailizare4 - de %!larizare(e ima!inează un suport +izic ca adresă #n alb #l +ixăm cu priirea interioară ca deenind ca o D!aură nea!ră ce poate stabili pe +recenta stabilită ener!ie si in+ormatie , +ormând un câmp care creste #n timp, cu prelun!iri de explorare #n /.I. A)EA(;A E(;E 7 %7R'M (PE)IAIBA;M (PE)IAIBA;M 8E A;RACERE A;RACERE A %.C. %.C.
CURSUL K RA8IE(;EBIA 'E8I)AM ;otul ;otul e să obtinem semnalul ,din cauza etalonărilor nu contează alorile,contează doar interpretarea aceasta este +oarte importantă. A?E - anomalia bioener!etică pato!enă, care dăunează or!anismului. Anomalia bioener!etică pato!enă, $ 4 rinici, de ex. &, care care nu dăunează or!anismului.
7rice structură +izică este pe suport bioener!etic.
!ra+ic cu niele de eolutie a simptomatolo!iei,
a 1FF se a+lă moartea or!anului $or!anul necrozat " trebuie #nlăturat cirur!ical&sau a pacientului " a+ectiuni deci +oarte !rae . 8e urmărit cu ansa. ntre 0 9 5 - nici un simptom, nici o modi+icare, omul nu simte nici ca zonă 5 in+ormatie or!anică, dar radiestezistul sesizează. Apar a!i in+ormatională 5 semne. 8acă o persoană care poate să se controleze d.p.d.. ezoteric sesizează in+ormatia prin oboseală, insomnie, discon+ort. ntre 9 0 J G - nu apare boala clinic, dar da r apar simptomele, zonă cu +unctionalitate simptomatolo!ică 5 usoară durere A?E : J 0 apar 0 apar primele semnale, simptome eidentiabile este un reper de !ranită.
A( " apare prima anomalie structurală. structurală. Un caz' /n polip rectal operat W L0 " NF si dispare ca A ibratie mali!nă. - respectă aceeasi ibratie ca A după operatie -> s-a trecut la tratament #mpotria mali!nizării (tudii pe or!oniu " materie care concentrează ener!iea itală. )u orice concentrare 7RC7@I)M supusă unui control se poate l ucra. 7r!anismul are puterea să lupte, dar dacă scapă de sub control poate +i !ra. nt7i 62 si a%!i A?E. 8acă 9' creste * Ex* 7 persoană cu o mi!renă " +acem o #nlăturare $ prin actiare ener!etică & a A NF & există posibilitatea $ W L ani & a +ace cancer, se +ac măsurători - 9' " nu se poate +ace mare lucru - a A perioada +. lun!ă $W 2F ani &
(ituatii 5 F " LF L F -> medie, apare boală simptomatolo!ică izibile 5 0 " NF -> +oarte scurtă ----------------------------------- J -: %rag c!nventi!nal 5 simptomatolo!ic - +unctionalitate (ituatii 5 peste NF -> caz de operatie posibile 5 A caz de in+arct miocardic ex* pentru un pacient in+ormat de prostată la 0 " LF , el nu aea a ea nici un simptom, dar acestea au apărut după câtea zile. ;rebuie +ăcută constientizarea. Alti parametri de ur!entă * I2 0 posibil in+arct miocardic AC 0 posibil accident cerebral ?R 0 posibil bloca renal 8e la L0 #n sus "-> măsuri de ur!entă. Peste NF " #n zona OF este +. !ra, de natură cirur!icală. a peste 1FF " necrozare " #nlăturarea completă a or!anului. A AS - An!malie de ;atură Structurală Atunci măsurăm A( A( * -> olum -> densitate - masă tare, +ibră " are maximum de densitate W LF cist cist mm mm $1F& $1F& " #n #n acest acest caz caz măsur măsurăm ăm #n #n cm = #n bina binarr = stabi stabilim lim ol. ol. (cara F -> 1FF -> masă tare de cola!en, maximă densitate A cant. acumulată de +olicul. > L0 -> cant. tumoare 9' A cant. cant. cist cu A( A( L0
A( -> 1F mm 5 parametrii in+ormationali in+ormationali pentru necrozare de or!an -> LF mm 5 se urmăreste urmăreste #n #n timp, repetâ repetând nd măsurător măsurătorile ile 1 -> aloare parametrii 2 -> localizare 4 -> olum 3 ce intereseaza pe cirur! H -> densitate 3 Aparat ce măsoară zona zona dimensională de cancer R2; - dl. pro+esor P7P $ luni pro!ramăm & " pasul dim mm #n mm. 'asurând, depistăm * or!an, niel, pozitionare @EAPMRA; )ER;I;/8I@E )U@8 APARE 9' -> A;/@)I )A@)ER/ -> poate +i ascuns, dacă suntem coninsi de măsurători, este bine să insistăm. )elulele V.. se ascund #n spatele unor +ibre, unde cresc , se #nmultesc, pentru a nu +i recunoscute de celulele <. )iar si tumoarea se poate ascunde . - când p. târăste piciorul > LF - când p. cade din picioare > NF anerism operat " nu de +umează -> reine pe cealaltă emis+eră (e eri+ică dacă e 'ali!nă X se poate la ;E(/; %I 5 cist +ibromatos tare, -> d 5 8AR @/ A9EA 62 (e concentrează asupra bolii să iasă la supra+ată.
- se poate #ntâmpla ca olumul să rămână, dar scade densitate " lucru +oarte important pentru că dispare din toată masa sa. )ând 9 scade si 8 nu, atunci dispare doar peri+eric, deci de operatie nu poate scăpa. 7 ameliorare orice cale ar lua este continuă. I@;ER9E@;II )e aem la dispozitieJ 1. SI2ET SI2ETRIZ RIZAR AREA EA C=R C=RUR URIL= IL=R R 0 A?E A?E (i la o simplă răceală se crează o asimetrizare a corpurilor $ a celui ener!etic +ată de cel +izic & si duce la o circulatie de+ectuoasă a ener!iei umane. - se realizează prin +orta ima!inilor " succesiune de ima!ine cu ima!ine le!ate. l e!ate. Prin concentrare mental sau cu mâinile, luăm corpul ener!etic si #l ducem ima!ine cu ima!ine #n dreptul corpului +izic prin LE@EA >IRULUI.
#. URI>IC I>ICA ARE o
#nlăturarea >@2 0 create de propria noastră atitudine, stare, cu oie sau +ără oie $+rică & cum M =ARTB Prin lumină albastru " iolet se puri+ică.
1. DE?L DE?L=C =CA ARE E;ER@ E;ER@ET ETIC ICB B Pieptănarea cu de!etele prelun!ite ener!etic. #. ACTI6ARE 8esciderea ener!etică a C(ACREL=R 9. E;ER@ ER@IZA IZARE )oncentrare, actiarea de ener!ie pe zona a+ectată. $a pacientului, locală& +. RESIRA RESIRATI TIE E ?I=E;ER@E ?I=E;ER@ETIC TICB B LA ;I6EL ;I6EL DE DE CELULB CELULB
Cea mai %uternică actiune. a. concentrare a ener!iei itale pe or!. respirator CE6 $ #n realitate se extra!e cantitate de ener!ie nociă localizată & . deblocarea ener!etică la niel de celulă DE;6 c. puri+icare la niel de celulă A<;(A " pe corp color . )oncentrare pe ):L " se intră prin A<;(A " Printr-o sin!ură celulă se intră pentru a se +ace ener!izarea prin A<;(A si prin clonare se +ace a dresarea ener!etică tuturor celulelor. (e realizează extra!erea prin idarea la niel de celulă, #n lumină albastru " iolet. - or!anul #ncepe să respire - putere de re!enerare poate debloca o articulatie 2 " 4 min. inima răspunde +ormidabil. - R?EC are o +ortă extraordinară, dar nu este su+icientă. 1. DEZA DEZACTI CTI6A 6AREA REA A?E 0 ului ului ACTI6AREA ACTI6AREA C=RULUI 2=DEL 3universal4 A?E 0 anomalie 0 anomalie care e o +ormatiune eterică acrosate pe corpul n. +izic cu o aranare a celulelor " con+orm in+orm. /niersale. 6n spatiul #ntre mâini $ un A
ACTI6AREA' 6n ACTI6AREA' 6n locul dezactiat trebuie trebuie neapărat adusă in+ormatia corectă, corectă, alt+el locul este ocupat de alte +orme !ând $ pot +i si male+ice &. 'ă +ixez pe or!anul respecti ca in+ormatie, #i UE cu in+ormatia or!anului model. In+ormatia se aduce scimb culoarea #n rosu pentru a intra #n UE cu C2 pe C2 din pe le!. +irului pe o suprapunere per+ectă a ima!inii or!anului respecti. Are o anumită melodicitate si ritmică, ritmică, o anumită trăire trăire reală a luptei cu raiul. Repere -> - #n +luxul luminos al E9 proiectate #n AEL - este o miscare AST>EL cum este A2I; -: asa să $ie e5act AST>EL -: cum este A2I; ;eatralismul ;eatralismul strică " concentrarea se măreste si se actionează linistit cu respiratie pro+undă, prelun!ă, rotatii de mâini si miscare. - să se dezinte!reze 5 neapărat să - să intre #n UI G se respecte - se realizează idarea " se trece din tunelul alb " iolet 5 melodica - si instantaneu 5 ritmicitătii - se apelează C2 din UI si prin ima!ine rosie se poate $ se măsoară mereu radiestezic&. 8acă ima!inea )' nu se poate aduce #n 2Z " 4Z " 0Z #nseamnă că se +ace trimitere la )'/ prin structura
Dacă e v!ie sau nu nu se discută Dacă nu e v!ie nu se crează %!siilitatea readucerii imaginii. Există posibilitatea transmiterii !enei, se scimbă in+ormatia P cu cea mai bună Cena ' si ' 1. ECRA ECRA;A ;ARE RE E;ER E;ER@E @ETI TICB CB - desemnăm acel câmp opac, +ată de o anumită +recentă " tesuturi sănătoase +ată de cele bolnae $ tumori mali!ne & " clonarea +enomenului, acranarea celulelor sănătoase +ată de $ cimioteractie " care di stru!e si pe acestea &. @u se +ace ecranare la 9' - dezactiare 5 - actiare 5 neapărat ecranare 2. ACCETAREA se realizează operatia de acceptare a +ormei reale - #n cazul unei operatii de #nlăturare - se acceptă interentia si d.p.d.. totusi ener!etic apare in+ormatia si pentru a nu rămâne #n continuare se +ace A))EP;AREA A))EP;AREA " alt+el alt+el se a percepe permanent permanent durere la acel niel. I@%E);IA @/ P7A;E %I )7@;R7A;M. - la un sân extirpat, dar mai sunt !an!lioni si atunci #ntâi +acem A))EP;AREA, după care putem aea control real al realitătii 1. C=;ECTBRI E I;>=R2ATIE 3 I2A@I;E4 ener!etică - sunt speciale pe o anumită +ormă. a niel de celulă $ #n caz de suprapond& celula din in+ormatia )' să +ie mai lun!ă . Ener!etic, in+ormatia se a modela celularsi lun!ind-o , se dezoltă #n #năltime, #n lătime la niel de celulă " al!oritmare. =rice in$!rmatie care este $. ine c!nturată 0 crediilă 0 se realizează %rin CREDI;TB 0 se trece ast$el %rin =ARTB.
a pers. anxioase se realizează prin ECEA %IR//I. ).n. +izic este comandat de in+. ener!etică din /.I. prin ).'. (e măsoară C=2ATI?ILITATEA. 9izualizarea ima!inii de re+acere a compatibilitătii la niel de cuplu. - se dezactiează %C' pe pers si din casă - se mer!e pe cresterea compatibilitătii +ortat " pentru normalizare. - se mer!e pe P7ARIBARE $ pe raportor !ăsesc la LF " NF este cea si nu stim&, atunci pe canal spre /I la )'/ +acem Polarizare
