PIATRA FILOZOFALĂ
de Avram Davidson Traducerea: Monica Dumitriu
Avram Davidson
Ceasul, Ceasul din vechiul Turn cu Ceas, ceasul la care se referea oricine când spunea, fără nici o altă precizare: „Să ne întâlnim la Ceas” - era singurul !oleiala cifrelor sale era renovată "i lustruită în fiecare an# cifrele lui erau romane, nu dintr-un arhaism deli$erat, ci pentru că altele, pe vremea când a fost construit, nu se cuno"teau# cifrele „ara$e” pornite din %ndia "i trecând lent prin !ersia spre Turcia, pe atunci nu a&unseseră încă să fie utilizate în acea parte a 'uropei# mai mult, ca dovadă că părin(ii părin(ilor genera(iilor actuale au trăit fără a dori să măsoare cu precizie trecerea timpului, pe marele cadran nu se rotea decât o singură lim$ă, cea care indica orele )ătăile inimii ora"ului imperial Sella, capitala *onarhiei Triunionale Sci(ia-!annonia-Trans$alcania nu mai sunt percepute în +echea !rimărie la fel ca odinioară Totu"i, de ziua Sfin(ilor Cosmo "i amian, Consiliul ra"ului încă se mai întrune"te aici, cu tot fastul, pentru ceremonia alegerii formale a !rimarului, dar în restul anului nu se mai întâmplă prea multe Turi"tii vin să vadă Turnul în cadrul turului o$i"nuit oferit de domnii T Coo., iar cer"etorii "i comercian(ii mărun(i îi urmează precum păsările de apă $ărcile, în timp ce localnicii - pentru care noua Clădire *unicipală, cu acoperi"ul ei mansardat, cu holul pavat cu marmură "i cu ma"inile ei de scris, înseamnă ceva mai mult decât nimic - fac din Turnul cu Ceas (inta plim$ărilor lor, a"a cum au făcut mereu de-a lungul secolelor 'ste de domeniul trecutului să glume"ti pe seama celor ce a"teaptă zâm$ind să vadă ivindu-se împăratul atunci când automatul anun(ă ora e/actă 0u are nici o importan(ă dacă ace"tia vin în căru(ele lor înalte, cu ro(i uria"e, pline cu pene "i puf, "unci, verze "i alte zarzavaturi, cu $lănuri, nuci, ouă, fructe "i multe altele, de la doage de $utoaie până la ceară de al$ine# sau dacă vin pe &os din !ia(a )oului în spatele unei cirezi, ori dacă vin cu trenul e îndată ce se pot descurca, se duc la vechiul Turn cu Ceas, parcă pentru a se asigura că încă mai e/istă, întrucât spre toate direc(iile drumurile lor pornesc de acolo# „*ergi pe prima uli(ă care începe din fa(a vechiului Turn cu Ceas "i, după două cotituri, o iei pe a treia” "i tot a"a acă au mai parcurs vreodată drumul care pleacă de la Turn "i care duce spre iarmaroace, spre ceasornicării, ori spre magazinul de mărun(i"uri, către armurieri sau oriunde altundeva, nimic nu-i poate convinge că pot face afaceri cinstite cu comediantul, cu ceasornicarul, cu negustorul de mărun(i"uri sau cu armurierul 1i cunoa"te cineva2 0u se va alege oare praful "i pul$erea de mărfurile lor, precum se alege de aurul din $asme2 Cum po(i avea încredere că îi vei mai găsi a doua oară2 !e de altă parte, poate cineva, nemul(umit sau mul(umit de comerciantul spre care-3 duce drumul ce trece pe lângă vechiul Turn cu Ceas, spune, ei $ine, ce altceva ar putea fi mai u"or - sau, mai degra$ă, la fel de u"or - decât să porne"ti încă o dată de acolo "i apoi, ca "i când umnezeu (i-ar îndruma pa"ii, să revii la acela"i comerciant2 'ste o zi senină, geroasă, de sfâr"it de fe$ruarie, cum s-ar consemna în orice raport întocmit ulterior, când un tânăr venit de la (ară - să-l numim 4ansli - nimere"te la picioarele +echiului Ceas "i începe să se uite în &ur, pu(in nervos 5n $ăr$at a"ezat pe o treaptă acoperită cu o $ucată de covor
Piatra filozofală
decolorat, îl strigă pe 4ansli, politicos "i calm, între$ându-l dacă îl poate a&uta cu ceva 4ansli se lini"te"te - norate domn, zice el, care este drumul ce duce în uli(a $i&utierilor2 'u asta caut )ăr$atul dă din cap - !entru o verighetă, poate2 întrea$ă acesta 4ansli este atât de uimit, încât se înro"e"te 7poi se miră cât de de"tep(i pot fi oamenii de la ora", ca "i oră"eanul acesta care arată a fi un om de"tept "i respecta$il „Ca un filozof”, concluzionează el escrierea aceasta este clară pentru 4ansli, pentru tatăl lui 4ansli, "i pentru mama sa, pentru viitoarea lui mireasă, ca "i pentru tatăl "i mama ei ar altfel, lipsită de precizie, ar putea să-i pară oricui altcuiva, de la profesorul care predă alge$ra la o "coală secundară particulară, până la inginerul constructor care pregăte"te proiectul unui canal 1n acela"i timp, $ăr$atul acela poate fi "i un punga" perfect, care vinde un amestec de apă sărată cu al$astru de metilen drept medicament pentru com$aterea infertilită(ii vacilor sau pentru durerile de $urtă la copii - !entru că, adaugă omul, dacă vrei o verighetă, am eu câteva de vânzare )ăr$atul îl prive"te fără nici o urmă de zâm$et "i asta ca o garan(ie, căci 4ansli se temea - cine "tie de ce - că la $i&utier ar putea râde de el, ca "i cum ar face o glumă proastă r, cu siguran(ă, domnul cel tăcut nu râde de el - 'ste pentru )elinda, e/plică 4ansli omnul încuviin(ează, scoate dintr-un $uzunar o cârpă "i o despachetează 1i arată o verighetă, care, desigur, este din aur ar, o clipă !are a fi din aur arată a fi ar 'zită - Care ar putea fi pre(ul2 !re(ul este o &umătate de ducat 7ceasta este o u"urare în plus, o mare u"urare 4ansli se poate târgui pentru un $ou, pentru un cal, un harna"ament, cu cei mai pricepu(i la a"a ceva 1n privin(a verighetelor, nu are însă nici o idee Totu"i, totu"i - !are convena$il, declară el „Să fie oare din aur, aur adevărat, aur pur2” întrea$ă un glăscior în urechea lui )ăr$atul apro$ă, solemn - 'ste ieftină, conchide el 5n $i&utier poate cere mai mult pentru că ei tre$uie să plătească chirie chirie foarte mare, într-adevăr ar eu, aici, nu tre$uie să plătesc nici o chirie, căci spa(iul pentru afacerile mele - pe care-l arată făcând un gest - apar(ine împăratului însu"i, omnul să-l
Avram Davidson
$inecuvânteze "i să-i dea via(ă îndelungată - 7min, amin, adaugă 4ansli sco(ându-"i pălăria "i închinându-se - a"a că eu nu plătesc chirie, după cum vezi, spune el 9i scoate dintr-un alt $uzunar ceva ce s-ar putea numi o lupă de $i&utier, dar căreia 4ansli îi spune „$inoclu”, termen care pentru el înseamnă orice, de la o lentilă oarecare până la telescop, pe care i-o oferă 4ansli prive"te atent verigheta prin lentilă, o întoarce pe toate păr(ile Străluce"te de-(i ia ochii oamne, cum mai sclipe"te în aerul pur de iarnă 7poi 4ansli o$servă ceva 5n vultur cu trei capete "i numărul ;<% Suficient pentru 4ansli 'l scoate punga cu $ani "i numără o &umătate de ducat =ilozoful îl $inecuvântează, iar 4ansli îi mul(ume"te filozofului 7casă, tatăl lui 4ansli se uită cu aten(ie pe partea interioară a verighetei - 0u am mai văzut niciodată aur ca ăsta, spune el 7poi, ochii lui ageri, care >se spune prin partea locului? pot vedea un ied la cinci .ilometri în pădurea întunecoasă, o$servă ceva - 7h, +ulturul %mperial 7"a, deci ' aur $un, atunci, ia să văd Calculează încet - 7h, din al @3-lea an de omnie, hm, asta a fost acum un an sau cam a"a ceva Aine verigheta în mână 7 trecut pro$a 4ansli îngenunchează Tatăl ridică verigheta "i îl $inecuvântează 7cum pot începe pregătirile de nuntă e îndată ce vor veni zilele însorite, )elinda va începe să al$ească rufele Cine "tie de câte ori s-au repetat toate acestea2 0ici ;o$ats nu "tie, comisarul-detectiv de la !oli(ie 0ici e 4ooft, pre"edintele 7socia(iei )i&utierilor - *ereu aceea"i poveste, spune e 4ooft, un flamand sclivisit, cu păr vopsit "i musta(ă pomădată 1n curând verigheta începe să se îndoaie, sau uneori se "i rupe, chiar dacă nu este prea mare sau prea mică amenii vin în ora", îl caută pe individul ăsta, acest, ah, „fil-o-zof”, sila$ise"te el sarcastic >"i gre"it?# nu îl găsesc, se duc la un $i&utier sau la un aurar adevărat 7urul este pro$at, se dovede"te a fi pur, li se e/plică însă că, de fapt, este prea pur, că este prea moale "i se rupe prea repede %deea că so(iei legitime va tre$ui să i se cumpere o altă verighetă pentru a dovedi că este cu adevărat măritată, nu le place eloc ar ce se poate face2 Bidică din umeri ;o$ats stă acolo "i ascultă *ai auzise toate astea "i mai înainte Tot acolo se află, fără să audă totul de la $un început - sau nu totul - 'ngel$ert 'szterhaz, octor în *edicină, octor în =ilozofie, octor în Durispruden(ă, octor în 9tiin(ă "i octor în ;iteratură, care acum întrea$ă: - +reo sesizare despre aur furat2 - 0imic care să se potrivească Spahn, dentistul a suferit o spargere ar acesta nu este aur dentar 9i la !errero s-a produs un &af, dar acesta nu
Piatra filozofală
este aur pentru monede 0u am elucidat încă pro$lema furtului de la ficiul de Testări, de la Bitchli-Feorgiou, dar "i acolo era vor$a despre aur Bitchli o$i"nuit, de un gal$en foarte pal 0u ca acesta ;o$ats gesticulează Câteva inele sunt a"ezate pe o $ucată de hârtie în fa(a lor, inele pe care 7socia(ia )i&utierilor a reu"it să le re-cumpere, cum s-ar spune e o$icei nu puteau fi re-cumpârate 'szterhaz ia lupa "i le prive"te pune apoi deoparte, iar e 4ooft zice: - 7m văzut toate felurile de aur, după cum "ti(i 7cesta este nou pentru mine 7m văzut aur gal$en, aur al$, aur ro"u, chiar "i aur verde, da ar acesta, acesta străluce"te ca o portocală chinezească 7"a ceva nu am mai văzut niciodată ;o$ats se întrerupse din periatul gam$etei sale de un gri-negru cu mâneca pardesiului cenu"iu - )ineîn(eles, primul nostru gând a fost că inelele însele tre$uie să fi fost furate, e/plică el ar această ipoteză nu a dăinuit mult timp 'szterhaz apro$ă - Ce legi sunt încălcate aici, mai precis2 între$ă el ;o$ats ridică din sprâncene, gânditor - !ăi hm păi, desigur, omul încalcă ordonan(ele municipale privind comer(ul stradal 1nsă aceasta este o chestiune minoră %ar metoda lui de marcare a inelelor este ilegală, pentru că nu a fost apro$ată nici de )reasla 7urarilor, nici de Camera de Testare a 7socia(iei )i&utierilor, nici de ficiul %mperial de Testări Totu"i, după cum "tim cu to(ii, sunt făcute dintrun aur mai pur decât oricare alt inel e/istent e 4ooft se încruntă - 'ste clar că omul nu-i cinstit, spuse el 7urul a fost furat, pro$a$il, din străinătate "i el încearcă să-l plaseze pu(in câte pu(in, fără să atragă aten(ia ;o$ats î"i înclină capul a dezapro$are - ar nu avem nici o sesizare din străinătate despre vreun furt care sar potrivi cu cazul acesta 7m verificat chiar "i rapoartele de acum câ(iva ani, de e/emplu, din California "i din 7ustralia ar acesta nu este aur de tipul celui care se găse"te acolo octor 'sterhaz mai e/amină o dată inelele - 9i totu"i, zise el, dacă îl de(ine în mod cinstit, de ce îl vinde la un pre( atât de mic, fa(ă de cel o$i"nuit2 'vident, îi impresionează pe oamenii cărora le vinde, vor$indu-le ca unul care are o oarecare educa(ie r tocmai de aceea ar tre$ui să "tie că, chiar dacă aurul provine dintr-o comoară dezgropată, legea tezaurelor prevede că Tronul îi va ceda &umătate dacă omul declară imediat "i în mod corect ;o$ats î"i înăl(ă fruntea "i î"i încre(i $uzele
Avram Davidson
- 'i $ine, domnule octor, s-ar putea s-o fi nimerit !oate că este vor$a de o comoară pe care a găsit-o ascunsă undeva, poate că s-a lăcomit "i acum a început să scape de ea cum a crezut că e mai $ine 9tie că suntem pe urmele lui "i se gânde"te că este prea târziu să mai schim$e ceva Fândi(i-vă, domnilor - împinse el inelele cu arătătorul său gros "i păros acest aur ar putea proveni de la pira(i sau chiar de la un dragon Bâse gră$it "i se strâm$ă 'szterhaz începuse să se gândească la ceva, înainte ca povestitorul să termine# lui îi era perfect indiferent dacă un comisar de poli(ie îm$răcat în haine civile mai credea în comori despre care oamenii din popor încă spuneau că ar fi fost îngropate, ici "i colo, de către dragonii de pe vremea go(ilor "i a sci(ilor, prin văi ascunse ori în măguri $ântuite de stafii# nu făcuse vreun rău nimănui niciodată o astfel de convingere, în plus, aceasta adăuga "i pu(ină culoare locală, care ar putea fi de folos în vremurile de azi - Ce vrei să spui, Harrol-=rancos, că acum el "tie că tu e"ti pe urmele lui2 e unde "tie2 Comisarul ;o$ats îi răspunse că la un moment dat un poli(ist în civil urmărise zona din &urul vechiului Turn cu Ceas, dar că după aceea străinul nu a mai apărut octor 'szterhaz, lăsăndu-i pe cei doi să vor$ească "i să-"i dea cu părerea, plecă reflectând la acest caz +ânzarea inelelor ieftine (ăranilor care vizitau ora"ul era ceva aproape normal - în cazul în care cineva avea inele ieftine de vânzare 9i dacă admitem că cineva are, unde altundeva "i cui altcuiva le-ar putea vinde la fel de natural2 Trenurile pufăitoare făcuseră să dispară cea mai mare parte a comer(ului de pe $ătrânul râu, dar ceva mai rămăsese, totu"i# nu se desfă"ura la fel de rapid, dar pre(urile erau mai mici Căr$une, cherestea "i smoală, sare, pietri", cereale "i nisip erau transportate încă în cantită(i mari, în sus "i în &os pe %ster, cu "lepurile, chiar dacă în velele staco&ii ale vaselor nu mai sufla vânt $un, "i chiar dacă luntra"ii nu î"i mai prindeau părul întro codi(ă la spate ;ocul unde puteau fi găsi(i ace"tia atunci când mintea "i ochii nu le erau preocupate de parâme "i când nu î"i disputau prioritatea la a acosta la chei, era 7leea *esteacănului %magina(i-vă un taluz de piatră pe vârful căruia fusese construită o potecă pavată, mărginită de o parte "i de alta de "iruri de mesteceni, potecă ce se întinde pe aproape o treime de .ilometru de-a lungul râului %ster dinioară se plănuise să se continue lucrul la 7lee "i să se planteze încă pe atâ(ia mesteceni, pe o distan(ă mult mai mare# dar nu s-a mai făcut nimic Se poate spune totu"i că încercarea nu a e"uat complet amenii din clasa celor care î"i pot permite să se distreze "i într-o zi lucrătoare în orele când soarele încă străluce"te, s-au gândit că priveli"tea ar fi plăcută de pe 7leea *estecenilor# unii chiar au comparat-o cu por(iuni ale cheiului Senei, de"i nu totdeauna cu acelea"i por(iuni 7cele zone care ofereau condi(ii de rela/are "i care intrau în calculele celor ce vroiau să facă mai mult decât simple gesturi neînsemnate pentru ordinea "i cură(enia ora"ului, luate în
Piatra filozofală
considerare de către anumite doamne "i anumi(i domni >doamne "i domni care doriseră să le ia în stăpânire?, erau acum patronate de ace"tia 0oii clien(i s-au dovedit interesa(i să privească la oamenii $ar&elor care mâncau "i $eau, iar ace"tia s-au arătat, pro$a$il, la fel de interesa(i să-i privească, la rândul lor, pe ceilal(i Sau poate că nu era a"a 7cei căpitani, "efi de echipa& "i matelo(i >cele mai multe "lepuri aveau "i un matelot, pe lângă căpitan "i "eful de echipa&? care doreau, după terminarea lucrului, să o$(ină ceva de $ăut cât mai repede "i cât mai ieftin posi$il, sau să se $ucure de compania unor prostituate descul(e, la fel de ieftin "i la fel de repede, nu mergeau până în 7leea *estecenilor pentru a"a ceva 7colo se duceau, în schim$, lucrători de pe $ar&e spăla(i, pieptăna(i "i îm$răca(i curat, care aveau o (inută demnă atât în timpul plim$ării, cât "i când stăteau la o masă, afară, savurând o $ere neagră ori consumând diferite gustări 7desea stăteau rezema(i de gard, admirând râul dintr-un alt unghi decât cel oferit de puntea "lepului 'szterhaz pă"ea încet pe alee, a"teptându-se să întâlnească vreo figură familiară nu pe cineva anume, ci doar o persoană cunoscută# vroia să întâlnească, pur "i simplu, pe cineva cunoscut măcar din vedere 9i, cum se întâmplă adesea, atâta timp cât cineva nu este silit să împrumute $ani, găsi ceea ce căuta Sau poate el a fost găsit S-a nimerit ca trei dintre cuno"tin(ele lui să se afle prin apropiere, "i cel pu(in două dintre acestea îl salutară cu un „ia loc "i serve"te” +er$ul a servi are, pro$a$il, mai pu(ine în(elesuri decât multe altele, dar dintre cele des folosite pe teritoriul numit )azinul %sterului, cel mai răspândit este ud "i ospitalier Cei doi mai în vârstă erau fra(ii =rancos "i Hon.os Spits, căpitanul "i, respectiv, "eful de echipa& al "lepului Regina Pannoniei , iar celălalt era matelotul# se presupune că "i el avea un nume "i un prenume, dar 'szterhaz nu auzise niciodată să fi fost strigat altfel decât „)ăiatul” =ra(ii erau $rune(i, $ăiatul era $lond, iar 'szterhaz îi întâlnise prima oară pe to(i trei cu ocazia unei afaceri misterioase "i ciudate, în care fusese implicat "i un rozător enorm originar din %ndonezia Conversa(ia de$ută cu generalită(i +or$iră despre starea actuală a comer(ului pe apă, apoi amintiră modul în care se desfă"ura comer(ul pe râu cu mul(i ani în urmă 7cordară ceva aten(ie "i eternului zvon cum că ruritanii sau poate românii ar fi avut de gând să plaseze un detonator pe unăre sau poate, după cum spuneau unii, chiar o $om$ă 7vanta&ele "i dezavanta&ele metodelor actuale de marcare a canalelor, a $ancurilor de nisip "i a epavelor constituiau su$iectul multor comentarii, dintre care pu(ine favora$ile ;a următorul rând de pahare cu $ăutură, conversa(ia deveni mai personală 'szterhaz între$ă dacă sunt mul(i tineri dispu"i să se ocupe cu comer(ul pe râu =ra(ii Spits sus(inură în cor că oferta era $ogată, dar că nici unul dintre candida(i nu merita să fie anga&at# ei î"i răsuceau mustă(ile stufoase "i loveau masa cu pumnii lor enormi, pentru a su$linia acest lucru )ăiatul se înro"i 'szterhaz îi aruncă o privire prietenoasă "i )ăiatul ro"i "i mai tare
Avram Davidson
- 1n ziua de azi, spuse 'szterhaz, nu mul(i tineri lucrători pe $ar&e î"i mai găuresc urechile pentru cercei, nu-i a"a2 Spre surprinderea lui, auzind cele spuse, căpitanul "i "eful de echipa& iz$ucniră într-un râs zgomotos, iar )ăiatul deveni, pur "i simplu, staco&iu, cu o nuan(ă violacee - 'i, dar ce glumă e asta2 între$ă oaspetele Ce, nu văd cu ochii mei că urechile lui nu sunt găurite2 - 4a, ha, ha hohoti căpitanul =rancos Spits - 4o, ho, ho chicoti "i "eful de echipa& Hon.os Spits 7ce"tia traseră spre ei capul )ăiatului - care, intimidându-se dintr-un anumit motiv se retrăsese din discu(ie - "i îl răsuciră, astfel încât 'szterhaz se temu că va asista la o sugrumare ne&udiciară 'ra însă evident că )ăiatul avea un gât fle/i$il "i, de asemenea, că urechea stângă a )ăiatului nu fusese găurită, în schim$ urechea dreaptă, da 7ceasta era ro"ie "i din lo$ul umflat atârna un fir de a(ă al$-murdară - !arcă am fost $eat când am făcut-o, mormăi )ăiatul !entru că cei doi fra(i Spits aveau câte un cercel de aur în urechea dreaptă, ei nu considerară afirma(ia tocmai potrivită# de fapt, căpitanul =rancos chiar inten(ionă să-i tragă o palmă - Ce vrei să spui2 7sta ai vrut "i asta ai făcut 0u-i a"a octore că va arăta mai $ine2 - 7"a se zice de o$icei, răspunse 'szterhaz, adăugând: o$iceiul este străvechi, iar eu, unul, mă $ucur să văd că se păstrează )ăiatul păru mai dispus să accepte spusele lui decât mormăiturile superiorilor săi 'szterhaz consideră momentul potrivit pentru a între$a: - 9i unde este cercelul2 )ăiatul scotoci prin $uzunare „ fi vreun fleac prăpădit din alamă sau unul care, de"i achizi(ionat perfect legal, ar putea prezenta foarte pu(in interes” Scoase un cornet de hârtie murdară care păstra urmele unor împachetări "i despachetări repetate, înăuntrul căruia se afla cercelul Strălucea, oarecum, ca o mandarină cu coa&a su$(ire 'szterhaz scoase din $uzunar un toc mic de piele în care păstra o lupă ce mărea e/celent - +ede(i vulturul2 între$ă )ăiatul 7sta nu înseamnă oare că e din aur2 *-a costat o &umătate de ducat - 1n mod sigur este la fel de $un ca "i aurul, adică, se gră$i el să e/plice, este dintr-un aur foarte $un - 'u nu aveam lupă 7 tre$uit să mă duc la un $i&utier 0u a fost marcat pentru că nu am vrut eu !ovestea )ăiatului era destul de precisă, de"i, întrucâtva, săracă în ad&ective - ;-ai cumpărat de la individul ăla care filozofează2 îl între$ă 'szterhaz
Piatra filozofală
)ăiatul confirmă dând din cap "i începu să re-împacheteze cercelul - 9i ce (i-a spus2 Cel între$at se gândi o clipă, ca "i cum ar fi fost pus la trea$ă grea - 7 zis ceva despre „;in/ul li$er din sud” 7sta a spus )ăiatul termină de răspuns, puse ghemotocul înapoi în $uzunar "i, luând de pe masă o sco$itoare care prezenta urme că mai fusese folosită, începu să-"i cure(e din(ii 'vident, în ceea ce îl privea, pro$lema discursului filozofului era încheiată Căpitanul =rancos Spits se încruntă într-un fel de concentrare - in Sud , repetă el ar nu e/istă linc"i în sud, frate 'u n-am spus niciodată că ar fi 1n nord , da Se întoarse spre octor 'szterhaz =ostul nostru "ef de echipa& omorâse un lin/ în nord, pentru că îi prindea to(i curcanii "i - Chelner 'szterhaz atrase privirile tuturor Coniac pentru toată lumea, comandă el, ;inc"ii de pe teritoriul *onarhiei au fost da(i uitării 7 fost nevoie de comandat încă un rând pentru ca 'szterhaz să poată pleca 1ntors la nr 88 de pe strada Tur.ling, el î"i între$ă $i$liotecarul, pe 4erra 4ugo +on Slts.i: - 7vem vreo copie a Celor 12 chei , de )asil +alentine2 - 7vem "i n-avem upă acest răspuns, dat pe un ton aproape misterios, +on Slts.i începu să e/plice: - Copia noastră a fost trimisă la legătorie 7"a cum vă spusesem, era o$ligatoriu acest lucru 7cum a apărut în presă 1ndrăznesc să spun că putem ie"i din aten(ia presei ar, vă propun să consulta(i copia din din 1"i roti ochii "i se gândi o clipă - 0u din )i$lioteca %mperială, acolo nu o au %ar cea de la 5niversitate nu este completă 1"i roti din nou ochii - '/istă o copie $ună în colec(ia )i$liotecii *arii ;o&e +ă voi da o recomandare către !ăstrătorul +olumelor Bare Scrise îngri&it câteva cuvinte pe cartea lui de vizită "i desenă un sim$ol, apoi i-o dădu 'szterhaz mul(umi "i plecă gândindu-se cu o oarecare ironie, dar "i amuzat, că e/ista cel pu(in un loc în ora" - în care el se credea li$er "i nestân&enit de nimic - unde, chiar "i el cu cele "apte diplome "i "aisprezece atestate, nu se putea duce cu certitudinea unui succes sigur, fără a fi introdus de cineva care, în acest caz, era chiar propriul său anga&at Cartea de vizită a fost suficientă pentru a i se permite accesul în încăperile tăcute de la eta&ul clădirii austere, pe frontispiciul căreia se regăsea acela"i sim$ol 0imeni nu îl împiedică să a&ungă la catalog, care
Avram Davidson
consta dintr-o mul(ime de volume uria"e, ordonate pe rafturi, fiecare la locul său Se descurcă u"or, copie cu aten(ie ceea ce văzuse pe unul dintre formularele oferite ca model "i se îndreptă spre pupitrul de servire al $i$liotecii )ăr$atul de la acest $irou luă formularul cu o mână "i, (inându"i ochelarii cu cealaltă, citi cu voce tare, ca un profesor la curs: - +olumul + din „ Ultima dorinţă şi estamentul lui !asil "alentine# AD$C%# ratat &tiinţific şi Practic# 'recum şi cele ($$ chei şi Ane)a referitoare la *area Piatră a filozofilor Antici ” Se auzi zgomotul unui scaun târ"âit pe podea, cineva tu"i pentru a-"i drege glasul "i între$ă: - 7cesta este *aestrul *umau2 în timp ce un $ăr$at foarte înalt, foarte sla$ "i foarte chipe" se apropie încet, venind de la un $irou alăturat - 0u, nu este, răspunse $i$liotecarul - 7m onoarea de a mă adresa nora$ilului !ăstrător al +olumelor Bare2 între$ă 'szterhaz, întinzându-i propria carte de vizită - celălalt i-o oferise de&a pe a lui - a-a, răspunse !ăstrătorul, încă uimit de remarca$ila întâmplare că cineva l-a recunoscut în calitatea lui oficială )ună ziua Credeam că sunte(i altcineva e o$icei, nu avem cereri pentru astfel de căr(i 7-ha -ho a a +l cunosc foarte $ine 'ste întemeietorul ;o&ii celor Trei Coroane 9ti(i, ;o&a mea 7ceste ultime afirma(ii se refereau, totu"i, la $i$liotecarul lui 'szterhaz, nu la *aestrul *umau, despre care ar fi vrut să între$e 'szterhaz, ar fi vrut chiar foarte mult, dar nu era încă momentul !ăstrătorul era foarte ama$il, foarte atent# îi oferi lui 'szterhaz un $irou alături de el, îi aduse un scaun mai $un >zise el? decât cel care se afla de&a acolo, comandă o lampă cu picior, îi oferi hârtie "i creioane ascu(ite, se scuză că cerneala nu era permisă, regretă că nu se putea fuma, îi oferi o cutie cu tutun de mestecat, aduse o listă cu pu$lica(iile recent achizi(ionate "i, nu se "tie cum, înainte ca 'szterhaz să-"i dea seama, !ăstrătorul, $i$liotecarul asistent "i supraveghetorul de sală se retraseră, lăsându-l, dacă nu singur, cel pu(in cu „ "olumul " al Ultimei Dorinţe şi estamentul lui !asil "alentine ” etc, un volum foarte mare, ros de carii ici "i colo, dar cu paginile încă lizi$ile 1n prefa(ă se men(iona, optimist "i încura&ator, că orice idee împotriva Sfintei Credin(e Cre"tine pe care ar fi con(inut-o vreodată cartea a fost îndepărtată, conform Begulii impuse de Consiliul din Trent# data pu$licării era 3@EI 0u era prima edi(ie 0imic nu l-ar fi încântat mai mult pe 'szterhaz decât să fi putut reciti volumul în întregime, atunci "i acolo 1nsă el căuta o referire la un anumit lucru "i s-a întâmplat s-o găsească chiar în prefa(ă „ Phoeni),ul din sud a smuls inima din 'ie'tul fiarei uriaşe din est# fiara din est tre-uie de'osedată de 'ielea de dragon# iar ari'ile ei tre-uie fr.nte# a'oi /m'reună tre-uie să se cufunde /n 0ceanul Sărat şi să revină /nfrumuseţat” Confuz "i enigmatic, ca de altfel întregul volum, dar în părerea pe care el "i-o formase despre „lin)ul li-er din sud ” nu era nimic enigmatic, având în
Piatra filozofală
vedere că )ăiatul cu siguran(ă nu auzise niciodată în via(a lui de )asil +alentine Sau despre vreuna dintre scrierile sale ri de pera lui *ânat de un impuls, 'szterhaz luă cu gri&ă volumul "i îl scutură u"or, u"or, pentru că totu"i era foarte vechi, de"i părea destul de solid intre ultimele pagini alunecă o foaie de hârtie "i, de"i el se gră$i să pună volumul pe masă, foaia căzu pe podea 'ra o &umătate dintr-un formular pentru cererea căr(ilor, rupt aproape complet# iar pe dosul lui, privirilor lui 'szterhaz li se înfă(i"ară, scrise de o mână parcă de profesor, cuvintele „0ra ege ege ege Relege a-ora et $nvienes ” Boagă-te, Cite"te, Cite"te, Cite"te, Becite"te, Trude"te "i +ei Făsi Fânditor, întoarse foaia pe fa(ă !e formular rămăseseră cuvintele: au# 3 , 4e5ndri6
„Begistrul 7nual al Credincio"ilor reziden(i în Capitala %mperiului, înregistra(i conform ;egii” etc, fusese cu siguran(ă actualizat odată Totu"i, *aestrul Harrol-4endri. *umau nu se mutase de când fusese pu$licat ultima dată acest registru, ceea ce însemna că numele lui îi era cunoscut portarului $locului cu apartamente sărăcăcioase, dar decente - a, *aestrul locuie"te aici, dar are un atelier în vechea )rutărie Spaniolă, unde $ănuiesc că se "i află în acest moment - *ul(amM, domnule =usese odată un 1mpărat care se căsătorise cu !rin(esa de Castilia 7ceasta s-a petrecut cu mult, mult timp în urmă 9i trecuseră foarte mul(i ani de când la )rutăria Spaniolă nu se mai scosese din cuptor nici un farduelos sau vreo altă specialitate hispanică de patiserie acă nu ar fi $ănuit ce cuvinte tre$uiau să alcătuiască literele rămase pe firmament, 'szterhaz nu le-ar fi putut deslu"i sensul =erestrele murdare aveau perdelele trase "i praful se depusese în strat atât de gros în col(urile u"ii de la intrare, încât era îndoielnic că cineva mai folosise u"a aceea, în ultimele decenii ar e/istă întotdeauna o „intrare prin spate” !orni într-acolo "i ciocăni la u"a încadrată într-un zid de cărămidă de un ro"u stins 5"a se deschise destul de repede - Stimate *aestre *umau, zise 'szterhaz politicos, nu tre$uie să mai fa$rica(i aur, "ti(i Chiar nu tre$uie ;egea vă interzice - r să mă trimită la galere2 "opti acesta - +ă promit că nu, răspunse 'szterhaz 0iciodată nu promisese ceva fără să fie sigur că se poate (ine de cuvânt - 7veam de gând să mă opresc, oricum Se purta ca un "colar care fusese prins pe când cocea mere pe lampa )unsen !entru o clipă rămase acolo, în picioare, nehotărât 7poi continuă: 0-a(i vrea să intra(i2 7(i vrea2 într-adevăr2 +ă rog 1năuntru se găsea orice o$iect pe care se a"teaptă cineva să-l găsească acolo: cuptorul, cazanul, alam$icul, pelicanul Totul se afla acolo
Avram Davidson
1nsă mai era "i ceva ce 'szterhaz nu recunoscu din primul moment ându-"i seama, se întoarse, silindu-se să uite cum arată - 7cea piesă din echipament, spuse el, gesticulând Unealta aceea Distrugeţi,o mul scoase un sunet amenin(ător, scuipă printre din(i "i oftă - )ine, $ine Am s'us că n-o să mai continui, nu2 'i $ine, a"a va fi eci nu mai am nevoie de ea - 9i nici nu o să mai face(i rost de alta la fel Se întoarse "i privi încă o dată în &ur a, $rutăria a fost un loc foarte $ine ales ar umnezeu "tie ce ar fi făcut cei de la *onetărie "i cei de la Trezorerie, dacă ar fi "tiut ce s-a copt aici până de curând - 9ti(i, eram profesor de chimie la +echea 9coală Secundară, zise *umau 9i încă unul foarte $un !ână când m-am îm$olnăvit !ărintele Bector a fost foarte ama$il cu mine, „*aestre 4en.”, mi-a zis, „am convenit să vă dăm o pensie $ună, a"a că lua(i-o mai u"or "i nu mai citi(i căr(ile acelea groase, auzi(i2” %ar eu am răspuns: „0u voi mai citi, !ărinte Bector,” ar, $ineîn(eles că am mai citit 9i, desigur, a tre$uit să mărturisesc „!ărinte, am citit din nou căr(ile acelea groase, pe care mi le-a(i interzis”, iam spus preotului 0u era !ărintele Bector, doar preotul din parohie, iar el mi-a răspuns, a"a cum face mereu: „ S'une de trei ori atăl 7ostru şi Ave *aria şi nu te mai 8uca cu viaţa ta” 'szterhaz î"i scosese pălăria "i î"i făcea vânt cu ea - ar de ce ai vândut inele "i cercei2 între$ă el e ce2 *aestrul *umau îl privi - 7veam nevoie de $ani pentru adevăratul meu proiect, răspunse 0u mă interesează aurul, oh, ce pacoste 7veam doar nevoie de mai mul(i $ani, căci pensia nu era chiar a"a de mare, iar mie îmi tre$uiau GL de duca(i, a"a că am fost nevoit să fa$ric suficient aur pentru a vinde 3LL de inele 'i $ine, acum am cei GL de duca(i Chipul i se lumină e/primând o $ucurie cum 'szterhaz aproape că nu mai văzuse niciodată în via(a lui - "i pot lucra la adevăratul meu proiect 'szterhaz apro$ă, dând din cap - Elixirul vieţii , spuse el, o$osit - )ineîn(eles, eli/irul vie(ii intr-o dată, octor 'szterhaz nu mai găsi nimic de spus Căută îndelung în minte "i, în cele din urmă, murmură: - %nforma(i-mă, din când în când upă câtva timp îi spunea lui ;o$ats: - !ute(i considera cazul închis - 7"a crede(i2 7(i reu"it )ine =oarte $ine ar cel pu(in, spune(i-
Piatra filozofală
mi: de unde avea aurul 2 'szterhaz răspunse într-o manieră perfect credi$ilă: - 'ra aurul dragonului 0u a fost niciodată convins, după aceea, că ;o$ats îl va ierta vreodată
