DEZINFECTIE ŞI
STERILIZARE EPIDEMIOLOGIE LUCRARI PRACTICE
Dezinfectie Este Es te un un comp comple lexx de met metod odee si mi mijl jloa oace ce prin n car caree se rea realiz lizeaz eazåå îndepårtarea sau distrugerea • pri condit dition ionat at pat patoge ogeni ni • agentilor patogeni sau con pe tegum tegumente, ente, obiec obiecte, te, supraf suprafete, ete, • de pe factor fac torii de mediu, mediu, alime alimente nte.. Dezinf nfeetia este o mås måsurå urå anti antiepi epidem demicå icå ce se adr adrese eseaz azåå cel celui ui de de-a -all doil doilea ea fac facto torr dete determ rmin inan antt al proc procesul esului ui epi epidem demiol iologi ogicc repre reprezen zentat tat de calea cal ea de tra transm nsmite itere re.. In fu funct nctie ie de co cond ndit itii iile le în ca care re se ap apli licå cå,, dezi de zinf nfec ecti tiaa poa oate te fi • profilacticå sau • în focar .
Dezinfectie Este Es te un un comp comple lexx de met metod odee si mi mijl jloa oace ce prin n car caree se rea realiz lizeaz eazåå îndepårtarea sau distrugerea • pri condit dition ionat at pat patoge ogeni ni • agentilor patogeni sau con pe tegum tegumente, ente, obiec obiecte, te, supraf suprafete, ete, • de pe factor fac torii de mediu, mediu, alime alimente nte.. Dezinf nfeetia este o mås måsurå urå anti antiepi epidem demicå icå ce se adr adrese eseaz azåå cel celui ui de de-a -all doil doilea ea fac facto torr dete determ rmin inan antt al proc procesul esului ui epi epidem demiol iologi ogicc repre reprezen zentat tat de calea cal ea de tra transm nsmite itere re.. In fu funct nctie ie de co cond ndit itii iile le în ca care re se ap apli licå cå,, dezi de zinf nfec ecti tiaa poa oate te fi • profilacticå sau • în focar .
Dezinf Dez infeti etiaa pro profil filact acticå icå Se practicå de rutinå , pe su subs bstr trat atee cu ri risc sc cr cres escu cutt de cont contam amin inar aree cu germeni pato toge geni ni sa sau u • pa condit dition ionat at pat patoge ogeni ni • con prov oven enit itii de la di dife feri rite te su surs rsee si re reze zerv rvoa oare re.. • pr E.g.: se pra E.g.: practi cticå cå dez dezinf infect ectie ie pro profil filact acticå icå apei ei,, la lapt ptel elui ui si al alto torr al alim imen ente te,, • a ap suprafetelor (pavim (pavimente, ente, pereti, pereti, chiuvete, chiuvete, toalete) toalete) • a suprafetelor din unit unitåt åtii sa sani nittar aree sa sau u co collet etiv ivit itåt åtii de co copi piii si ad adol oles esccen enti ti unorr mi mijl jloa oace ce de tr tran ansp spor ortt în în co comu mun. n. • a uno
Dezinf nfeectia în focar Vizeazå îndepårtarea sau distrugerea agen enti tilo lorr pa pato toge geni ni cu cunos noscut cutii • ag eliminati pe diferite cåi în focarul de boalå transmisibilå cåtre bo boln lnav av sa sau u pur urttåt åtor orii de ge germ rmen enii de cåt caree contami contaminea neazå zå med mediul iul amb ambiant iant:: aer, aer, obiecte obiecte,, car suprafete, alimente, apå, sol etc. In caz cazul ul de dezi zinf nfec ecttie ieii în fo foca carr me mettod odel elee ut util iliiza zate te vor fi diferentiate în func ncttie tipu pull ag agen entu tulu luii pa pato toge gen, n, • de ti grad adul ul de re rezi zist sten entå tå al ac aces estu tuia ia la ac acti tiun unea ea • de gr fact ctor oril ilor or de me medi diu u sa sau u fa agenti ntilor lor dez dezinf infect ectant antii uti utiliz lizati ati.. a age Dezinf nfeectia în focar poate fi continuå (curentå) . • terminalå •
Dezinfectia continuå •
•
se efectueazå în prezenta sursei sau rezervorului (bolnav sau purtåtor de germeni) permanent pe toatå perioada de timp cât acesta eliminå agentii patogeni în mediul extern. Se dezinfecteaza • produse patologice • obiecte • suprafete
Dezinfectia terminalå Este unicå si are loc într-un interval de 24 ore dupå îndepårtarea din focar a sursei sau rezervorului de infectie. Dezinfectia terminalå se desfåsoarå la domiciliu dupå ce • bolnavul a fost izolat în spital • a decedat • s-a încheiat perioada de contagiozitate. Dezinfectia terminalå • nu este obligatorie în focarul de boalå determinatå de germeni putini rezistenti în mediul extern: rujeola, rubeola, tusea convulsivå, varicela. • riguroaså pentru infectii ca: tuberculoza, febra tifoidå, scarlatina, hepatita viralå etc. Medicul generalist controleazå modul de efectuare a dezinfectiei profilactice si de focar în teritoriu, urmårind aplicarea corectå a celor mai eficace mijloace si metode în variatele conditii concrete din teren.
Metode si mijloace de dezinfectie Dezinfectia se poate realiza prin metode • fizice • chimice .
Metode fizice Se bazeazå pe utilizarea mijloacelor mecanice (decontaminare)
•
cåldurii
•
radiatiilor ultraviolete
•
ultrasunetelor
•
Mijloacele mecanice îndepårteazå
germenii patogeni inclusi în suporturi • minerale sau • organice de pe suprafete, tesaturi, din factori de mediu (aer, apå). Metodele mecanice frecvent folosite sunt: - spålarea sub jet de apå - periajul - stergerea si måturatul umede - aspirarea
Aceste activitåti numite: • curåtenie • predezinfectie • decontaminare neselectiva
- aerisirea - ventilatia - filtrarea
nu distrug germenii patogeni, • dar efectuate corect • duc la scåderea considerabilå a numårului lor
Mijloacele mecanice pot fi asociate sau completate cu cele chimice
Cåldura flambare • incinerare • cålcare • perle de sticlå •
fierbere • vapori fluenti în etuvå • vapori de formol • pasteurizare •
Cåldura inactiveazå microorganismele prin •
•
oxidarea substantei vii, eventual pânå la carbonizare (cåldurå uscatå) degradarea enzimelor si coagularea proteinelor (cåldura umedå).
Vapori de formol • •
in etuva in camera
600C / 40’ – 160’ / 75 - 160g / m3 8 ore / 5 g / m3
Pasteurizarea este o metodå care utilizeazå cåldura umedå înaltå (85oC timp de 8" pânå la 2')
• •
medie (71oC-74oC timp de 40" pânå la 15')
joaså (62oC-65oC timp de 30')
•
Pasteurizarea se finalizeazå printr-o refrigerare brusca la 4oC. Prin aceastå procedurå • sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor patogene si saprofite, fungii si levurile, • nu sunt distrusi sporii bacterieni si virusurile mici fårå învelis lipidic (e.g.: enterovirusuri). Psteurizarea intervine ca o etapå în procesul de prelucrare al laptelui, sucurilor de fructe, vinului si berii.
Radiatii ultraviolete lungime de undå 2400-2800 Å • efectul la 1,5 m • pe suprafete netede • nu sunt penetrante •
Ultrasunete dezagregarea structurilor microbiene. • frecventa utilizatå este aproximativ 5000 cicli/s. •
Dezinfectia prin metode chimice Eficacitatea depinde de: •
•
•
proprietåtile dezinfectantului caracteristicile microorganismului tipul si nivelul de contaminare microbianå natura mediului în care se efectueazå decontaminarea curåtarea prealabilå a obiectului încårcåtura de material organic de pe obiect configuratia fizicå a obiectului (scobituri, articulatii, lumene) temperatura pH-ul
•
durarta contactului
•
concentratia realå a principiului activ
•
modul de actiune
•
modalitatea de aplicare a decontaminantului
Proprietåtile substantei ideale - så aibe un spectru antimicromian cât mai larg - så actioneze rapid - så nu fie neutralizatå de substantele organice - så actioneze pe orice mediu, la orice temperaturå, orice pH - så nu deterioreze materialul supus decontaminårii - så aibe un efect remanent pe suprafetele tratate - så fie usor de manipulat, transportat si påstrat - så poatå fi utilizat cu mijloace simple - så fie usor solubil în apa si så formeze solutii stabile - så fie lipsit de toxicitate si miros neplåcut - så nu fie alergenic - så nu fie poluant - så fie ieftin
Modul de actiune oxidare (e.g., substantele pe bazå de clor, apa oxigenatå, hipermanganatul de potasiu, iod) - hidrolizå (e.g., acizii si bazele) - precipitare (e.g., sårurile de metale grele, formol, fenol) - modificarea tensiunii sperficiale, tensioactive (e.g., detergentii) - reactia cu grupele aminice ale protoplasmei (e.g., formolul) - coagularea proteinelor (e.g., alcoolii) - inhibitori de enzime: (e.g., ac. boric, fenol) -
Modalitåtile de aplicare - stergere - spålare - scufundare
- stropire - aerosolizare - vaporizare
Niveluri de dezinfectie ÎNALT • distrugerea tuturor microorganismelor, • nu sporii bacterieni INTERMEDIAR • inactiveazå Mycobacterium tuberculosis • formele vegetative bacteriene • majoritatea virusurilor • majoritatea fungilor • nu sporii bacterieni REDUS • poate omorî majoritatea bacteriilor • unele virusuri • unii fungi • nu bacilul tuberculos • nu sporii bacterieni
s. clorigene glutaraldehida formol ac. peracetic s. clorigene fenol iodofori alc. etilic alc. izopropilic alc. etilic 70% alc. izopropilic 70-90% hipoclorit Na iodofori comp. quat. amoniu
Instrumentele în functie de riscul transmiterii infectiilor
•
•
clasificate în trei categorii
critice
semicritice
necritice
Critice •
•
•
instrumentele chirurgicale si pt alte proceduri invazive penetreazå învelisurile organismului, tesuturile moi, oasele, ajung în mediul intern trebuie sterilizate dupå fiecare utilizare sau aruncate
sterilizarea
abur sub presiune / caldura uscata • oxid de etilen • solutii sterilizante sporicide prin contact prelungit glutaraldehidå 2% peroxid de hidrogen 6% acid peracetic ≤ 1% •
obiecte termosensibile
catetere, implante, bisturie, forcepsuri, depårtåtoare, tije, dålti pentru oase, clesti pentru extractia dintilor, elevatoare, instrumente pentru detartraj, freze, ace endodontice, ace pentru injetii, ace chirurgicale, materiale de suturå, månusi chirurgicale, câmpuri operatorii, solutiile injectabile sau perfuzabile
Semicritice nu penetreazå tesuturile moi sau osul • vin în contact cu mucoasele sau cu solutii de continuitate ale pielii , decontaminare inalta , aruncate • conditia: sterilizare •
sterilizarea
abur sub presiune / caldura uscata • oxid de etilen •
decontaminante de nivel înalt glutaraldehida 2% • peroxidul de hidrogen 6% • acidul peracetic • substantele clorigene •
piese ale aparaturii pentru respiratie asistatå si aspiratie endotrahealå, sonde, endoscoape, termometre, apåsåtoare de limbå, inele cervicale utilizate în ginecologie, piesele de mânå, oglinda si pensa stomatologicå, condensatoarele de amalgam, lingurile pentru amprentå, pompa de aer/apå, unele instrumente de plastic
Necritice vin în contact numai cu tegumentele pacientilor • nu si cu mucoasele acestora • decontaminate la un nivel intermediar sau redus, ori spålate cu apå si detergent, în functie de natura suprafetei si de gradul si natura contaminårii. •
decontaminare
alcool etilic 70%, alcool izopropilic 70-90%, hipoclorit de sodiu, fenoli, iodofori, derivati quaternari de amoniu • timpul de contact > 10 minute •
stetoscopul, electrozii, manseta tensiometrului, dispozitivele pentru måsuråtori fizice, amalgamatoarele, cârjele, barele si tåbliile patului, instalatiile tehnico-sanitare, plostile, lenjeria, vesela, mobilierul salonului sau cabinetului, måsuta unitului, tetiera, bratele, butoanele scaunului, mânerele låmpii unitului, conurile si butoanele aparatelor pentru radiografii dentare
Sterilizarea
Eliminare sau distrugere completå a tuturor formelor de viatå microbianå.
Este realizatå prin procese fizice • chimice. • Principalii agenti folositi sunt: • • • •
abur sub presiune cåldurå uscatå oxid de etilen substante chimice lichide (glutaraldehida).
Atributele unui agent sterilizant ideal
- eficacitatea sterilizantul ideal trebuie så fie capabil så distrugå bacteriile inclusiv M. tuberculosis, virusuri, fungi, spori; penetrabilitatea puternicå agentul trebuie så fie capabil så penetreze prin materialele folosite pentru împachetare si så ajungå în lumenele si creståturile instrumentelor complexe, unde venind în contact cu microorganismele så le distrugå;
-
compatibilitatea cu materialele asupra cårora actioneazå, în asa fel în cât så nu le distrugå, deterioreze sau så le schimbe compozitia;
-
- activitatea rapidå , în conditiile caracteristicilor de mai sus; - lipsa de toxicitate
Atributele unui agent sterilizant ideal
-
-
-
-
rezistenta la materiile organice sterilizantul ideal trebuie så actioneze eficace în prezenta materialelor organice deoarece este stiut cå nu toate instrumentele pot fi perfect curåtate; adaptabilitatea sistemul în care îsi desfåsoarå activitatea agentul sterilizant trebuie så fie capabil så functioneze în statii centrale, în camere de sterilizare si cabinete; posibilitatea monitorizårii cu ajutorul dispozitivelor mecanice si a indicatorilor chimici si biologici; eficientå având în vedere costurile de achizitie cât si de utilizare.
Etape de prelucrare a instrumentelor înmuiere • curåtare • clåtire • uscare • împachetare • folosiea indicatorilor chimici biologici • sterilizarea • distribuirea • stocarea •
Pentru reducerea sansei de expunere la microorganisme în timpul îndeplinirii unora din procedurile mentionate se impune • purtarea echipamentului personal de protectie månusi groase de gospodårie mascå ochelari de protectie haine de protectie - halat, sorţ • respectarea recomandårilor si • utilizarea mijloacelor corespunzåtoare.
Pentru a preveni amestecul instrumentelor sterile
arii separate
nesterile
Inmuiere Previne uscarea sangelui salivei fluidelor biologice resturilor organice • Dizolva partial substantele organice • Actiune antimicrobiana • Cateva ore schimbata 1 data / zi sau cand este murdara •
Solutii de curatare ultrasonica • Substante decontaminante H2O2 Fenoli Compusi cuaternari de amoniu Glutaraldehida 2% • Detergenti cu enzime 2% • Amoniac 1-2% • Apa •
Curatare Indeparteaza • sange • saliva • resturi organice • materiale stomatologice • o parte din microorganisme
Protejeaza microorganismele
Periajul manual • in tavita cu apa + sapun, detergent • echipament de protectie Curatare ultrasonica • solutie schimbata 1 data / zi • timp 2’ – 20’
Curatarea urmata de • clatire la jet de apa • eventual uscare
Masina automata de spalat instrumentar • Preferate cele care realizeaza decontaminare termica ciclu de uscare
Impachetare Sterilizatoare cu abur • pungi hartie / plastic Sterilizare cu caldura uscata • ambalaje tubulare nylon • cutii metalice 0 • hartie, panza • pungi plastic / hartie rezist la T • casete infasurate in hartie • cutii metalice cu orificii obturabile / casolete cu capace intredeschise Sterilizare vapori chimici • pungi hartie / plastic • hartie pentru infasurat instrumentar Impachetarea • sa nu impiedice patrunderea agentului sterilizant cutii inchise mai mult de 2 straturi de hartie • sa nu perforeze pachetul
Sterilizare
Caldura Umeda
Omoara microorganismele: • coagularea si denaturarea • enzimelor si proteinelor structurale
Autoclave • gravitational • prevacum
1210C 1340C
1 atm 2 atm
15 – 30’ 3 – 10’
Avantaje 0 • T • t’ • usurinta de utilizare • costuri operationale • penetrare buna • sterilizeaza o gama larga de materiale fara a le distruge (inclusiv instrumentar endodontic)
Dezavantaje • Corodare otel-carbon, neprotejate Aer eliminat 60% gravitational 95-98% prevacum Protectie cu emulsie de nitrit de sodiu 1%, vaporizat in camera autoclavului • Tocire / uzare taisuri • Pachete ude la sfarsitul ciclului • Depuneri minerale de la ape dure • Distrugerea materialelor termosensibile
Eficacitatea depinde de 0 • Buna functionare a aparatelor T , P • Curatarea instrumentelor • Impachetare • Incarcarea incintei • Gradul de eliminare a aerului • Saturarea vaporilor • Excesul de apa din vapori • P si t’ de expunere diferentiate natura materialului rezistenta microorganismului
Sterilizare
Caldura uscata
Distruge prin oxidare componentele esentiale ale celulelor Etuve / cuptoare 0 120’ • 160 C 0 60’ • 170 C 0 30’ • 180 C 0 6-12’ • 190 C
Flux de aer controlat in interiorul incintei
Avantaje • Efectivitate • Siguranta instrumentelor de metal, oglinzi • Redusa degradare a partilor taioase • Minima ruginire • Instrumente uscate la sfarsitul ciclului
Dezavantaje • Uscare inainte de impachetare • Ciclu operational lung • Penetrabilitate scazuta a agentului sterilizant • Degradare materiale termosensibile • Decolorare / carbonizare materiale textile • Nu sterilizeza lichide sau piese de mana
Eficacitatea depinde de • Marimea pachetelor / cutiilor • Tipul si grosimea invelisurilor • Surse de eroare Supraâncarcarea camerei Deschiderea sterilizatorului Nerespectarea 0 o T recomandate nu este termometru nu se inchide ermetic orificii permanent deschise o Duratei ciclului Nu se deschid orificiile de ventilatie timp de 10 ‘ pt eliminarea vaporilor de apa
Controlul sterilizarii
Controlul curatirii instrumentarului •
•
Stergere: compresa / tampon alcool benzina eter Testul Adler pt urme de sange reactiv Adler: sol de benzidina 3% in acid acetic glacial (50% in apa distilata) perhidrol
Culoare albastra apare in 2-30” persista 3-4’
Controlul sterilizarii Monitorizare
Monitorizare fizica • Termometre • Manometre • Termocupluri • Termografe
•
fizica
•
chimica
•
biologica
Se recomanda pastrarea inregistrarilor scrise ale parametrilor operationali
Monitorizare chimica •
Indic rapizi (de T0 la pct de fuziune) Diferite substante sub forma de benzi de hartie benzi adezive etichete fiole tuburi flacoane Se plaseaza la suprafata Vechi glucoza, citrat, HCl – 1230C - galben brun ac. benzoic, verde brillant - 1210C – verde •
Controlul sterilizarii
Indicatori integrati pt Q umeda - T0 t’ vapori saturati pt Q uscata - T0 t’ pt gaze – conc gaz T0 t’ umiditate relativa (oxid de etilen) in pachete
Controlul sterilizarii Monitorizare biologica • Sterilizarii • Sterilitatii
Monitorizare biologica a sterilizarii – spori •
B. Stearothermophilus – Q umeda
B. Subtilis (Niger) – Q uscata, oxid de etilen, radiatii • Stripuri de hartie impregnate cu 1 tip de spori ambele tipuri de spori plasate in plicuri lucioase / tuburi • In pachete •
Controlul sterilizarii Monitorizare biologica a sterilizarii – spori •
Dupa procesare
Sunt pusi in contact cu mediul de cultura introdusi in eprubete cu mediu spargerea capsulei cu mediu din tuburi
Incubati
B. Stearothermophilus 560C / 24-48 ore violet galben (daca bacilul traieste si creste)
B. Subtilis 370C / 7 zile tulbura mediul (bulion de soia tripticaz)