UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR MASTER DE MANAGEMENT AL AFACERILOR ÎN TURISM
DEZVOLTAREA TURISMULUI BALNEAR
ÎN STAŢIUNEA CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA
Profesor coordonator: Prof. univ. dr.
Nicolae Neacşu
Masteranzi: Geornoiu Adriana
Şerban Loredana Elena
- Bucureşti 2013 1
CUPRINS:
Capitolul 1 – Introducere Introducere
Prezentarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata 1.1. Scurt istoric al staţiunii Capitolul 2 - Prezentarea ofertei turistice a staţiunii Calimăneşti 2.1. Resursele naturale, cultural-istorice-religioase 2.2. Resursele tehnico- economice şi umane Capitolul 3 - Baza tehnico- materială turistică
3.1. Structură şi dinamică Capitolul 4 - Aspecte privind cererea turistică din staţiunea Călimăneşti
– Concluzii şi propuneri Capitolul 5 – Concluzii
2
Capitolul 1
INTRODUCERE
Turismul reprezintă, prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic al civilizaţiei actuale, intercorelat cu celelalte componente ale vieţii economice şi sociale, tinzând să ocupe o pondere tot mai mare în ansamblul economiei. Se poate sublinia faptul că dezvoltarea turismului, cu o remarcabilă rapiditate şi continuitate, constituie unul din principalele evenimente socio-economice ale secolului XX.
Volumul în continuă creştere şi importanţă tot mai mare acordată pe plan mondial activităţile de prestări servicii (în general) şi de prestări servicii turistice (în particular), justifică încadrarea acestora într -un sector distinct al economiei naţionale, cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea generală de „sector terţiar”. Esenţa sectorului terţiar rezidă în principal în prest area unei game diverse de servicii, îndeplinind astfel o funcţie social -economică importantă: funcţia de verigă de legătură între ramurile economiei naţionale. Includerea turismului în sectorul terţiar se justifică şi prin aceea că toatea ctivităţile turistice sunt activităţi de prestaţii, atât în cazul serviciilor specifice, cât şi încazul serviciilor conexe de care beneficiază direct sau indirect, industria turistică. Datorită caracterului eterogen al acestor activităţi şi datorită interferenţelor serviciilor turistice cu alte activităţi ale sectorului terţiar, indicatorii economici folosiţi pentru măsurarea volumului activităţii turistice nu sunt în toate cazurile suficient de reprezentativi pentru a permite determinarea cu precizie a ponderii turismului în totalul efectelor economice ale sectorului terţiar.
Rolul turismului în economia unei ţări a crescut tot mai mult, impactul său asupra altor ramuri şi sectoare ale economiei, contribuţia sa la creearea PNB devenind tot mai evidentă. Turismul este şi un factor de diversificare a structurii sistemului economiei naţionale prin apariţia unor ramuri a căror activitate e legată de cea turistică prin lărgirea şi reorientarea producţiei unor ramuri consacrate. Turismul contribuie de asemenea la utilizarea mai bu nă a forţei de muncă. La 100 de noi locuri de muncă în
turism se creează între 60 -80 locuri de muncă în construcţii şi agricultură. Importanţa turismului decurge şi din faptul că, aceasta contribuie la atenuarea unor dezechilibre teritoriale, permiţând integrarea în circuitul mondial a unor zone mai sărace din punctul de vedere al resurselor pentru industrie, al resurselor umane, etc. În ce priveşte
contribuţia turismului la protejarea mediului, specialiştii sunt unanimi în a aprecia că, istică se încearcă punerea în valoare a resurselor concomitent cu prin amenajarea tur istică protejarea lor. Problemele Problemele se rezolvă prin amenajare turistică. 3
Turismul contribuie la ridicarea calităţii vieţii, permiţând o utilizare eficientă şi raţională a timpului liber, în acelaşi timp un mijloc de recreere, instruire, contribuind la refacerea capacităţii de muncă. Turismul contribuie şi la ridicarea nivelului de instruire şi civilizaţie a omului, asigură un plus de informare prin contracte cu alte civilizaţii, intensifică legăturile dintre populaţii. Nivelul de dezvoltare al turismul reprezintă un indice de calitate al progreselor înregistrate în comerţul mondial al progresului comerţului mondial. Rolul turismului se manifestă pe mai multe planuri şi anume: creşterea schimburilor internaţionale, diversificarea acestora, echilibrarea balanţei de plăţi. Turismul contribuie şi la diversificarea exporturilor. Pentru ţările receptoare deturişti, cheltuielile făcute cu nonrezidenţii echivalează cu un export de marfă: „exportintern de marfă”. Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită in cadrul turismului intern şi internaţional, cura balneară având funcţii complexe putând fi adaptate la toate cerinţele stiinţei medicale datorităa faptului că prin terapia balneo -fizică se tratează aşa numitele “boli ale civilizaţiei”. Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât si in ţara noastra, se înregistrează o creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul urban, conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii mor bidităţii populaţiei. În asemenea condiţii vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo -climaterice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sanataţii, un instrument prin care se pot realiza obiective multiple şi complexe. Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi in prezent, pe de o parte remedii cu o valoare deosebită, in unele staţiuni fiind indispesabil, de neînlocuit in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice şi de recuperare, iar pe de alta parte, o alternativă a terapiei c u mijloace farmacologice, medicamentoase. În unele staţiuni, serviciile de cură şi tratament balneo -medical sunt considerate ca fiind servicii complementare, care se adaugă motivaţiei principale a turistului, dar în altele reprezintă profilul principal ce caracterizează activitatea turistică. În aceasta lucrare s- a încercat o caracterizare şi o analiză a factorilor care stau la
baza formării produsului turistic balnear, şi pe o descriere concretă a staţiunii balneo turistice permanente Călimaneşti-Căciulata.
4
Prezentarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata Judeţul Vâlcea a fost cel mai puţin
afectat
de
descreşterea
activităţilor din turism. Tendinţele descrescătoare înregistrate în turism sunt atenuate de aşa numitul „turism social", care reprezintă fluxul de turişti
care
vizitează
regiunea
mulţumită subvenţiilor sociale de la bugetul statului. De fapt, cazarea în
staţiunile
balneoclimaterice
este
subvenţionată pentru persoane care suferă de anumite boli şi pentru bătrâni. Acest segment segment de turism este este prin
definiţie
caracterizat
prin
cheltuieli reduse (în Vâlcea - 52%
din totalul locurilor de cazare şi 70% din
numărul
vizitatorilor
în
localităţile balneoclimaterice). balneoclimaterice). Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie atr acţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Balneoclimatologie - Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti
-
Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor
balneoclimaterice de interes general general din România.
Totodată, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atestă Călimăneşti - Căciulata ca staţiune turistică balneară, ce dispune de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. corespunzătoare.
5
1.1. Scurt istoric al staţiunii Călimăneşti-Caciulataeste Călimăneşti-Caciulataeste este o staţiune balneobalneo -climaterică situată într -un -un cadru natural deosebit de pitoresc, la poalele Masivului Cozia şi Căpăţânii din Carpaţii Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieşirea acestuia din defileu. Oraşul este localizat de-a lungul drumului european E81, la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km
sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Din punct de vedere administrativ, localitatea se compune din staţiunile Călimăneşti, Căciulata, Cozia şi cartierele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca, având în total aproximativ 8174 de locuitori.
Efectul terapeutic al apelor termale din zona Călimăneşti-Caciulata era cunoscut încă de pe vremea dacilor şi romanilor, aşa după cum atestă numeroasele descoperiri arheologice din zona. Prima menţionare documentară a aşezării se regăseşte într -un înscris din 20 mai 1388, din vremea domnitorului Mircea cel Batrâ n, ctitor al mănăstirii Cozia. În ultimii ani ai domniei sale acesta venea frecvent pentru tratament la
mănăstire, locul unde de altfel a fost şi îngropat. La jumatatea secolului al secolului XIX, doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleon al III-lea, care suferea de o boală a ficatului, apaactualului izvor nr. 1 de la Căciulata. Apa era îmbuteliată şi dusă cu poştalionul la Paris. De asemenea Franz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la
Căciulata. În 1893, probele de ape minerale trimise de la Călimăneşti au fost medaliate cu aur la Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles. Primele pavilioane pentru cura de apă minerală datează din anul 1910. În prezent, staţiunea Călimăneşti-Caciulata dispune de instalaţii pentru băi calde în cadă sau bazin cu apă minerală, electrohidroterapie şi kinetoterapie, aerosoli şi inhalaţii, bazine descoperite cu apă termală sulfuroasă (în staţiunea Căciulata), izvoare de apa minerală pentru cura internă, săli de gimnastica medicală, saună, bazine de înot situate pe malul râului Olt etc.
Un alt avantaj al staţiunii Călimăneşti -Caciulata îl constitue vecinătatea cu parcul Naţional Cozia, cu o faună şi o floră deosebite şi o climă specifică munţilor de înălţime mijlocie. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante, fiind identificate aproximativ 800 de specii de flori, unele 6
extreme de rare cum ar fi: garofiţa de munte, iedera albă, laleaua pestriţă, mixandrele mix andrele de stâncă, floarea de colţ, crinul de munte. Fauna este si ea bine reprezentată, cele mai importante specii fiind: capra neagră, cerbul carpatin, ursul brun şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn. În ciuda acestor bogăţii naturale, evoluţia economică a localităţii în ultimii 20 de ani a fost într-un declin continuu. Se înregistrează un nivel ridicat al sărăciei şi al
somajului, o tendinţă accentuată de migrare a forţei de muncă tinere, un spor natural negativ. Situaţia s -a redresat un pic în ultimii ani datorită unor iniţiative ale administraţiei locale care a reuşit deschiderea unor investiţii importante în locatitate. Dezvoltarea turismului constituie o alternativă viabilă pentru dezvoltare a economică a oraşului, care va crea locuri de muncă şi va absorbi o bună parte din forţa de muncă disponibilă. Primaria oraş ului face eforturi pentru accesarea unor finanţări care s ă permită dezvoltarea dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice din zonă. Pe aceeaşi linie a valorificării şi conservării fondului natural, asigurarea energiei necesare comunităţii din surse regenerabile constitue o altă alegere importantă a administraţiei. În acest moment există 3 sisteme de exploatare geotermală, care captează apa la 90 -950C şi o distribuie în hoteluri, clădiri administrative şi în aproximativ 700 apartamente prin sistemul centralizat de încalzire. Cadrul fizico-geografic
Valea Oltului, care adăposteşte staţiunea, se află la o altitudine moderată fiind înconjurată, pe de o parte şi de alta de înălţimile împădurite ale culmilor Coziei
(1670m) şi ale plaiului Frăsinet, care fac loc mai spre sud unor înălţimi cu pante domoale. Peisajul subalpinoferă vizitatorului venit la cură numeroase posibilităţi d e drumeţii şi excursii.
7
Capitolul 2 - Prezentarea ofertei turistice a staţiunii Calimăneşti 2.1. Resursele naturale, antropice, cultural-istorice-religioase Ca urmare a aşezării sale, staţiunea beneficiază de minunate condiţii pentru cura balneoclimaterică, balneoclimaterică, fapt ce i-a adus un binemeritat prestigiu turistic naţional şi internaţional. Nordul oraşului Călimăneşti Căciulata este dominat de zona muntoasă, unitară la primavedere, cu creasta dantelată şi vârfuri dispuse în evantai. Se impun e prin masivitatea, sălbăticiaşi frumuseţea peisajului, atribute ce îi conferă o notă in plus de atractivitate.
Pe versantul sudic al Coziei şi versantul vestic al Muntelui Narăţu se ridică o serie depiscuri prăpăstioase, cu pereţi aproape verticali şi trene de grohotişuri. Munţii au suferit influenţaagenţilor climatici, la care s-au adăugat şi alţi factori, care, în final, au dus la apariţia unor formede microrelief structural erozional, forme prezente în ambele masive. Asemenea forme de relief structural sunt: chipuri de piatră-forme bizare ale unor
fiinţe ca“Baba Coziei”, “Sfinxul Coziei”, Ciobanul, Înţeleptul, Baiatul şi fata; , coloane, turnuri,grote, cascade şi chei. Între 1907-1911 s-a construit Pavilionul Central, o structură în stil baroc, o secţie a
safiind destinată tratamentului balnear.În acestă perioadă este angajat personal de specialitate.În 1924 se construieşte hotelul 1 şi 2 Jantea, Bazarul şi Teatrul cu terasă spre Olt în1934, construcţiile cunosc noi îmbunătăţiri şi se pavează şoseaua Rm. Vâlcea-Sibiu.Din 1927, Călimăneşti -Căciulata devine oraş, primul director medical al
staţiunii a fostC.Frumuşianu, a cărui statuie tronează în faţa H.Central. În prezent, societăţile
care
desfăşoară
sunt:S.C.Călimăneşti-Căciulata
activităţi
de
S.A.,S.C.Sind
turism
în
România,
oraşul Filiala
Călimăneşti Căciulata,
S.C.Scorilo,S.C. Europa 15 A. Cadrul fizico-geografic - Valea Oltului, care adăposteşte staţiunea, se află la o
altitudine moderată fiind înconjurată, pe de o parte şi de alta de înălţimile împădur ite ite ale culmilor Coziei (1670m) şi aleplaiului Frăsinet, care fac loc mai spre sud unor înălţimi cu pante domoale. Peisajul subalpinoferă vizitatorului venit la cură numeroase posibilităţi de drumeţii şi excursii. excursii.
8
Relieful
Ca urmare a asezării sale, staţiunea beneficiază de minunate condiţii pentru cura balneoclimaterică, balneoclimaterică, fapt ce i-a adus un binemeritat prestigiu turistic naţional şi internaţional.Nordul oraşului Călimăneşti Căciulata este dominat de zona muntoasă, unitară la primavedere, cu creasta dantelată şi vârfuri dispuse în evantai. Se impune prin masivitatea, sălbăticiaşi frumuseţea peisajului, atribute ce îi conferă o notă in plus de atractivitate. Pe versantul sudic al Coziei şi versantul vestic al Muntelui Narăţu se ridică o serie depiscuri prăpăstioase, cu pereţi aproape verticali şi trene de grohotişuri. Munţii
au suferit influenţaagenţilor climatici, la care s -au adăugat şi alţi factori, care, în final, au dus la apariţia unor formede microrelief structural erozional, forme prezente în ambele masive.Asemenea forme de relief structural sunt :chipuri de piatră-forme bizare
ale unor fiinţe ca“Baba Coziei”, “Sfinxul Coziei”, Ciobanul, Înţeleptul, Baiatul şi fata; , coloane, turnuri,grote, cascade şi chei. Clima
Staţiunea se bucură de o climă continentală temperată, fără schimbări bruşte detemperatură, caracteristic depresiunilor subcarpatice. Clima moderată determină o temperatură medie anuală de +10 grade C, cu veri calde,toamne calde,toamne lungi, cu un colorit încântător şi ierni blânde. Asimetria caracteristică a depresiunii Oltului, cu versantul Nordic prelung şi domol,
permiteca prin expunerea ei spre sud să aibă mereu soarele în faţă. Totodată, muntele îi asigură unadăpost mai ales de influenţele curenţilor reci. Ca urmare a condiţiilor de topoclimat, funcţieibalneare i se asociază şi cea climatică.
Clima localităţii, ca şi aerul mereu proaspăt, oferă condiţii prielnice tratamentului balnear întot timpul anului. Bioclimatul Bioclimatul sedativ se caracterizează caracterizează prin solicitarea slabă a sistemului nervoscentral şi vegetativ, ceea ce face ca adaptarea persoanelor venite la cură să se facă treptat,indiferent de clima ţării de origine, sezon sau afecţiune. Vegetaţia Microclimatul staţiunii oferă condiţiile dezvoltării unei bogate flore şi faune. Astfel, aproape jumătate din suprafaţa totală a staţiunii este împădurită, pădurile întinzându -se
de la albia Oltuluipână la vârful Coziei (1668 m) : 13% răşinoase şi 87% foioase.Dintre f oioase.Dintre răşinoase bradul ocupă70%, în timp ce molidul restul de 30%. Între foioase predomină fagul cu peste 80%.
Cercetările efectuate în Munţii Cozia- Năruţu Năruţu arată că aici întâlnim o floră de tip special- elementele specifice Europei centrale, îmbogăţindu -se şi cu plante provenite din 9
mai multecolţuri ale lumii cum sunt: Caucazul, Alpii, Balcanii, ţinuturil e mediteraneene. Sunt citate douaspecii de plante relicve, şi anume: garofiţa de stâncă şi albina – orhideea mediteraneană care seaflă în Cozia la cea mai mare altitudine
europeană. Pe lângă specii de plante rare şi de diverse origini se găsesc şi câteva s pecii de planteocrotite de lege, fiind declarate monumente ale naturii: iedera albă, ghinţura galbenă, floarea decolţ şi laleaua pestriţă. La înălţimi alpine şi pe pajişti cresc dediţei, nu-mă-uita, primulele şicampanulele.
În parcurile din raza oraşului şi a staţiunii se remarcă flora dendrologică, care dă aspectplăcut aspectplăcut zonei. Pentru varietatea şi bogăţia floristică şi faunistică, Munţii Cozia - Năruţu Năruţu şi MunţiiLotrişorului se preconizează ca în viitor să formeze un parc naţional. Hidrografia Principalul cur s de apă îl constituie râul Olt, căruia i se adaugă izvoarele care fac
faimastaţiunii. Izvoarele din zonă sunt clorice, sulfuroase, iodice, co o concentraţie de sare între 0,5-29g/l,izvorând din conglomerate eocene totdeauna la contact cu strate de marnă.
Afluienţii locali ai Oltului sunt : pâraiele Puturoasa, Căciulata şi Căldările pe partea dreaptă,cu orientare generală E -V. Fauna
Fauna din această zonă cuprinde căprioara, jderul, bursucul şi numeroase păsăricântătoare: păsăricântătoare: privighetori, pitulicea galbenă, piţigoi, turtureaua, mierla şi multe altele.
În frunzuşi se găsesc mii de specii de animale mici : salamandra, vipere şi alte specii deşerpi. Întâlnim şi specii specifice climatului mediteranean: mediteranean: scorpionul, vipera cu corn, lăcusta migratoare, Scutigera cale opatrata. Factori naturali de cură Staţiunea Călimăneşti Căciulata este printre puţinele localităţi din ţară ce întruneşte încură: factorul climatic şi topoclimatic local şi factorul hidromineral reprezentat de apele minerale.Bioclimatul temperat-continent al cu influenţe mediteraneene este unul sedativ-indiferent şi estetolerat în mare măsură atât de oameni de o vârstă înaintată cât
şi de ceilalţi de alte varste şi stărişi stări de sănătate. Călimăneşti Căciulata, ca staţiune balneoclimaterică ocupă un loc deosebit între celelaltestaţiuni similare din ţară datorită structurii geologice complexe, izvoare 10
minerale pentru curăinternă, cât şi ape termale ce provin de la mari adâncimi pentru cura externă. Deşi numeroase izvoare au o compoziţie variată, totuşi caracteristica generală a tipului deapă minerală a zonei este de apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonată sodică, hipotonă, cu oconcentraţie de săruri între 0,5 şi 29g/1. Sursele termale de apă sunt puse în valoare cu ajutorul unor sonde de mare adâncimeceea ce a creat posibilitatea creării unor surse cu concentraţie mare, folosite în
cura externă,pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos.
Apele izvoarelor minerale sunt clasificate în funcţie de temperatură, miner alizare alizare şicompoziţia chimică. În funcţie de temperatură, - ape reci (sub 20*C) sunt cele mai numeroase şi se folosesc în cura internă; - ape termale, care sunt de trei categorii:-Hipotermale(20-34*C):Cozia 3 şi 4; - termale (42-43*C): forajele Căciulata 1001, Cozia 1 şi 5.Acestea se folosesc încura
externă, sub formă de băi; -Geotermale(87-90*C): forajele Căciulata 1006,Căciulata 1007 şi Cozia 1008.
Sefolosesc în cura externă, sub formă de băi, după ce au fost în prealabil răcite până la 37 38*C. Aceste surse mai au şi o altă întrebuinţare, cea de încălzire a hotelurilor. După mineralizare sunt: - ape oligominerale (sub 1g%): Căciulata 7 şi 14; - ape hipotone (1-8g%): majoritatea surselor; -ape izotone (8-9g%): Căciulata;După compoziţia chimică sunt; - ape sulfuroase; - cloro-sodice; - calcice; - bromurate; - magneziene; - slab iodurate.
Izvoarele din zonă au o compoziţie chimică şi o concentraţie a sărurilor variate. Alte resurse turistice
Oferta turistică a staţiunii Călimăneşti -Căciulata nu se bazează numai pe potenţialul de factorinaturali de cură.
11
În staţiune se poate practica cu succes pe lângă turismul de cură şi turismul de odihnă şi recreere şi de asemenea turiştii pot veni aici pentru vizitarea zonei, a multitudinii monumentelor arheologice şi obiectivelor istorice, pentru un turism
cultural şi de agrement. Frumuseţea peisajului de pe Valea Oltului, cu elementele sale componente, se reflectă înviaţa locuitorilor acestor meleaguri, în obiceiurile şi costumele lor, în folclor şi literatură. Cel mai întâlnit costum este cel de tip vâlcean, cu influenţe din Ardeal şi Muscel.
Arhitectura este şi ea tipic ti pic valceană, case cu pivniţă, cu sală,cu doua camere.Veranda aregrinzi din lemn cu decoraţii sculptate. La realizarea ofertei turistice primare particip ă o serie importantă de resurse de
naturăantropică, naturăantropică, respectiv vestigii istorice şi de artă. Pentru iubitorii de folclor, târgul de ceramică”Cocoşul de Horezu”, festivalul de cântece şidansuri populare”Cântecele Oltului”, constituie alte elemente de atracţi e turistică. De aici, sepoate porni în vizitarea casei memoriale Anton Pann, Podgoria Drăgăşani, Lacul de acumulareVidra, Rădăcineşti (castrul roman şi terme romane).De asemanea se pot face excursii precumturul staţiunilor din judeţul j udeţul Vâlcea. Frumoasa staţiune dispune de izvoare reci şi fierbinţi care ţâşnesc de la o adâncime de 1.200 m si sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adancime. „Bioclimat sedativ de crutare”. Obiective turistice antropice din staţiune - Mănăstirea Cozia aflată la 5 km distanţă de oraş (ctitorită în 1387 de către Mircea
cel Batrân, Domnitorul Ţării Româneşti care este îngropat aici), cel mai vechi şi mai important monument de arhitectura şi artă medievală din Ţară Românească.Muzeul mănăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane; - Mănăstirea Ostrov, este o mănăstire de călugăriţe, cu hramul “Naşterea Maicii
Domnului” şi se află amplasată pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei Călimăneşti de pe raul Olt, fiind legat de staţiunea balneo -climaterică aceasta fiind Călimăneşti-Căciulata printr -un pod, la o distanţă de 5 km de la halta C.F.R. Călimăneşti-Jiblea. - Ruinele Castrului român Arutela, aici se pot vedea picturi murale datând din 1391 Imprejurimi, atractii turistice
„Mănăstirea Cornetu (pictură originala în frescă) mănăstirea este situată la poalele muntelui Cornetu pe Valea Oltului, pe malul drept al râului al râului Olt, pe șoseaua Râmnicu Vâlcea-Sibiu Vâlcea-Sibiu la aproximativ 50 de km de Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere 12
Călinești, localitate componentă a teritorial-administrativ, mănăstirea, aparține satului Călinești, localitate orașului Brezoi din județul Vâlcea.; „Ruinele Castrului roman Pons Vetus de la Câineni este situat la 1 km vest de satul Hoghiz, județul Brașov, pe malul stâng al Oltului, Oltului, în punctul "La cetate". Castrul și
așezarea datează din epoca romană, din sec. II -II. La aproximativ 500 m de castru se află ruinele podului care permitea trecerea Oltului. trecerea Oltului. Ruinele din jurul castrului de la Hoghiz la Hoghiz se întind și la Fântâna. Se presupune că aici
ar fi fost necropola castrului, despărțită printr -un șanț sau o groapă de restul terenului. Pe la castrul de la Hoghiz trecea un drum roman important, cu direcția E-V, care o lua apoi pe râul pe râul Olt, în Olt, în bazinul bazinul Treiscaunelor Treiscaunelor , de unde ieșea peste trecătoarea Oituzului spre Moldova. spre Moldova. În castrul de la Hoghiz, la Hoghiz, aflat aflat pe limes pe limes Alutanus, era staționată unitatea de cavalerie Ala I Asturum, formată
din trupe de hispani. Una hispani. Una dintre tacticile folosite de ei era aceea
de a călări câte doi pe același cal, iar în bătălie unul descalecă și luptă ca pedestru. În castrul În castrul roman de la Hoghiz a fost descoperit un
umbo de
scut, pe care era înscris
un text în două rânduri, cu litere punctate, care indică faptul că scutul era “a lui Titus Avitius Germanus” militar din trupa de garnizoană a castrului. „Defileul Oltului Turnu Roşu - Cozia (cel mai lung defileu din ţară - 47 km - săpat în Munţii Căpătânii, Lotrului şi Făgăraşului; Făgăraşului; „Monumentul Gen. David Praporgescu, Praporgescu, erou al Primului Război Mondial; „Mănăstirea Arnota din Costeşti, ctitorită în 1663 de Domnitorul Matei Basarab; „Râmnicul Vâlcea: Muzeul de Artă; Schitu Cetăţuia (pictat de Gh. Tătărescu în 1853);
„Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni (cula, biserica, construcţii gospodăreşti, port popular vâlcean); vâlcean);
„Biserica de lemn construită în Albac (biserica lui Horea) adusă la Olăneşti în 1954; „Mănăstirea Bistriţa din satul cu acelaşi nume construită în 1491 de boierii Craioveşti; „Complexul muzeal de la Măldăreşti (monumente de arhitectură civilă cu aspect de fortareata);
„Excursii pe Valea Cheii şi Muntele Cheia Strâmbă; Drumeţii în Munţii Coziei (rezervaţie naturală, 17000 ha.).
13
Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata
Denumirea de Stânişoara se datorează faptului că în incinta vechii biserici părăsite se afla stâna mănăstirii Cozia. Mănăstirea Turnu aparţine oraşului Călimaneşti şi se află la 600 m de staţia C.F.R. Turnu. Este aşezată sub muntele cel mare al Coziei, de unde şi denumirea de
Mănăstirea Turnu. Biserica cea Mică, cu hramul "Intrarea in biserică", a fost ridicată în anul 1676 în locul uneia din lemn, de către episcopul Râmnicului simitropolit al Ţării Românesti, Varlaam, stins din viaţă în anul 1702.
Biserica Mare, cu hramul "Schimbarea la faţă", a fost zidită între 1897 - 1901,de către episcopul Gherasim Timus. Anton Lapinschi, arhitectul şi pictorul care a realizato, a făcut ceva cu totul străin de stilul bisericii vechi: a aşezat biserica la primul etaj al corpului de chilii, deasupra trapezei. Pictura a fost executată tot de el, întâi pe pânze detaşate, care apoi au fost aplicate pe perete. Biserica are formă patrată, cu o turlă mare la mijloc şi câte una mica, din lemn, în cele patru colţuri. Este uşor de remarcat faptul ca mănăstirea nu respectă rânduielile îndatinate.
14
Mănăstirea Mănăstirea Turnu Ne îndreptăm spre Călimăneşti, pentru a putea vizita în insula Ostrov (odinioară ea însăşi un punct de atracţie turistică), schitul Ostrov, refăcut de către Radu cel Mare în anul 1500 şi reclădit între 1520 -1522 de către Despina Doamna, soţia lui Neagoe Basarab.
Pictura interioară şi exterioară, care se păstrează şi astăzi, a fost executată în perioada 1756-1760, după tehnica specifică şcolii postbrâncoveneşti. Schitul a fost
salvat de la distrugere. Temelia schitului a fost consolidată, după care s -a procedat la ridicarea monumentului cu 5,90 m faţă de vechiul amplasament. Singurul element de decoraţie exterioară îl constituie cornişa din zimţi de cărămidă. Biserica a avut şi o bogată colecţie de obiecte, donate de Despina Doamna, care s-a călugărit aici sub numele de Platonida Monahia, colecţie ce se află la Muzeul de Artă din Bucureşti. Pe insulă se află şi un bust al lui Mihai Eminescu.
15
Schitul Ostrov Actualmente, în jurul schitului există un parc în mijlocul căruia există î ntr-o nouă stralucire Schitul Ostrov, u na dintre bijuteriile artei româneş ti, loc de închinăciune şi
pomenire a înaintaşilor neamului românesc. Mănăstirile din jurul Călimăneştiului îndeplinesc mai puţin cerinţele turistice, deoarece la aceste mănăstiri nu întâlnim pensiuni sau minihoteluri (ca la Mănăstirea Putna sau Horezu). Însă, unele din ele impresionează prin vechimea lor, fiind şi monumente istorice, altele prin activitatea culturală şi spirituală pe care audesfăşurat -o, ştiut fiindcă bisericile au fost adevărate focare de cultură. Pictura bisericească a fost considerată ,, Biblia celor neştiutori de carte ''. Călătorul îşi poate satisface dorinţele spirituale, vizitând aceste mănăstiri din nordul Olteniei.
În localitate există variate locuri de agrement şi de distracţie : ParculCentral, Parcul Ostrov, Casa de Cultură, biblioteca ,, A.E.Baconski '', ştrandurile termale de la
Căciulata şi Cozia, discoteca din complexul hotelier din microstaţiunea Cozia. În cadrul manifestărilor folclorice, de un bun renume se bucură festivalul acestei staţiuni în circuitul internaţional. Pentru aceasta însă, sunt necesare o seriede măsuri în următoarele condiţii: - într-o primă etapă este necesar să se continue activitatea de modernizare a
construcţiilor vechi şi creşterea nivelului lor de confort, întrucât aceste clădiri sunt în general solide şi cu amplasamentele cele mai favorabile. Apoi se vor realize construcţii 16
noi cu un grad sporit de confort, 5 vile (cu total de 150 locuri) având 3 stele cu
arhitectură modernă, pe malul stâng al Oltului; - sub aspect numeric restaurantele şi pensiunile sunt insuficiente, realizarea încă a
530 locuri în alimentaţie publică trebuie să suplinească aceste lipsuri cantitative, noile unităţi vor avea categoria lux şi a I -a şi vor asigura un nivel crescut de diversificare a unităţilor; - intensificarea acţiunilor de protecţie a zăcămintelor hidrominerale; - valorificarea apelor din zona Păuşa, eventual în cadrul unui sanatoriu destinat
copiilor. Se menţionează atractivitatea ridicată a zonei dată de cadrul natural pitoresc şi nepoluat; - profilul balnear al staţiunii poate fi completat de un profil de recreere, acestea având scopul de a atrage un segment de turişti mai puţin întâlnit în staţiunile balneoclimaterice: balneoclimaterice: tinerii.
Condiţii naturale bune pentru organizarea unui centru derecreere – divertisment îl constituie insula Ostrov. Propunerile privind dezvoltarea echipamentelor turistice vor
viza localităţile şi arterele cu trafic mare. Astfel, unele dotări turistice vor avea scopul de a reţine turişti în apropierea unor staţiuni care devin foarte aglomerate la sfârşit de săptămână, exemplu pe Valea Olăneştiului, amenajarea unu i camping, terenuri de picnic la liziera pădurii în ambii versanţi ai văii, un ştrand, terenuri de sport. Pe Valea Oltului pentru turiştii români sau străini care se îndreaptă spre litoral vor fi amenajate terenuri de camping.
O serie de dotări vor fi construite în apropierea lacurilor Dăieşti pe Valea Oltului, Malaia pe Valea Lotrului, Malul Alb în apropiere de Rm. Vâlcea, care oferă
posibilitatea amenajării amenajării lor pentru practicarea practicarea sporturilor nautice şi a pescuitului. Strategii de marketing pentru realizarea obiectivelor S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CĂCIULATA CĂ CIULATA Din datele furnizate de Agenţia de Turism a Sindicatelor reiese clar lipsa de informaţie de pe piaţă asupra serviciilor oferite de agenţiile de turism. Este imperios necesar ca agenţia să se mobilizeze pentru a- şi face cunoscute serviciile, de aceasta depinzând în cea mai mare măsură evoluţia părţii de piaţă a agenţiei, datorită faptului că pentru a reduce costurile şi riscurile, consumatorul va prefera oferta care va prezenta cele mai multe informaţii, în marea lor majoritate consumatorii se documentează
înaintea luării unor decizii de cumpărare. Astfel cu cât materialele promoţionale ale 17
agenţiei vor ajunge într -o formă cât mai completă în atenţia cumpărătorului potenţial, cu atât şansele ca serviciile acestea să fie alese sunt mai mari. Agenţia de Turism va trebui să -şi construiască în mintea consumatorului o imagine de firmă serioasă, credibilă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite pentru a elimina sau reduce neîncrederea şi sentimentul de insecuritate al clienţilor potenţiali. Menţionăm că acest sentiment dispare (în cazul în care el a existat) după cumpărarea vacanţei. Aceste situaţii se datorează faptului că marea majoritate îşi aleg vacanţa în urma unei selectări, unei elaborări a deciziei de cumpărare mai îndelungate care la rândul ei generează într -o proporţie destul de redusă aceste sentimente de nelinişte şi insecuritate, care pot fi depăşite prin intermediul calităţii serviciilor şi pring aranţii oferite. S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CĂCIULATA va trebui să stimuleze
cumpărarea firmei şi de către consumatorii de servicii turistice care din diferite motive nu apelează la serviciile agenţiilor concurente. Trebuie să acorde o foarte mare importanţă relaţiilor cu pu blicul deoarece relaţiile influenţează într -o măsură determinată volumul viitor al vacanţelor vândute de către agenţie. Oferta agenţiei va trebui să ajungă la acelaşi consumator pe mai multe căi deoarece consumatorii în marea lor majoritate nu se mulţumesc cu informaţiile găsite în ziare, într -o singură broşură sau nu acordă o încredere prea mare acestora, cei mai mulţi consumatori caută confirmarea informaţiilor pe care le deţin dintr -o -o altă sursă. Cele mai des întâlnite criterii de selecţie a unei vacanţe sunt zona, preţul,traseul, calitatea ofertei şi confortul oferit. S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CĂCIULATA va trebui să scoată pe
piaţă o ofertă cât mai maleabilă maleabilă care să fie capabilă capabilă să scoată/includă scoată/includă undele servicii din pachet, să modifice unele servicii şi calitatea acestora în vederea oferirii potenţialilor turişti cât mai multe motive pentru alegerea ofertei şi cât mai puţine motive de nemulţumire. Este necesar ca oferta să cuprindă şi unele garanţii pentru ca aceste avantaje să nu aibă un efect contrar, să nu dezvolte un sentiment de neîncredere în mintea consumatorului. În funcţie de aceste considerente S.C. SIND ROMÂNIA
S.R.L.SUCURSALA S.R.L.SUCURSALA CĂCIULATA va putea aplica următoarele strategii de marketing: Strategia diferenţierii produsului turistic, care nu ia în considerare faptul că piaţa nu
poate fi abordată în întregimea ei, că se compune din aşa numitele sub pieţe sau segmente de piaţă, diferenţiate în funcţie de particularităţile naţionale (în capul pieţei internaţionale) şi de particularităţile sociale, teritoriale, de vârstă.
18
2.2. Resursele tehnico- economice şi umane Infrastructura - Obiectivul proiectului este de a reabilita si de a dezvolta infrastructura de turism in statiunea Calimanesti, in principal prin reabilitarea unora dintre parcurile locale. Se estimeaza ca realizarea acestui proiect va conduce la cresterea numarului de turisti, a noptilor de cazare, a activitatilor acti vitatilor economice, inclusive la crearea de locuri de munca. Aceste lucrari includ: -Spatii de parcare si drumuri -Alei -Spatii verzi -Terenuri de sport -Punct de control -Lucrari de regularizare apa in zonele de parc -Iluminare publica -Sistemul de aprovizionare cu apa, reteaua de scurgere a apei si reteaua de canalizare -Lucrari de regularizare pe raul Caciulata
Profilul industrial al judeţului este în principal bazat: -industria chimică -industria alimentară -exploatarea cărbunelui, petrolului şi sării -prelucrarea lemnului -industria uşoară -industria textilă
Populaţia - Conform recensământului efectuat în 2011, populația 2011, populația orașului Călimănești se ridică la 7.622 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, 2002, când se înregistraseră 8.605 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,61%), cu o minoritate de romi (5,64%). Pentru 4,54% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,44%). Pentru 4,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
19
Agricultura Total teren arabil: Deţinute de sectorul privat: Total producţie agricolă: 1. 2. 3. 4. 5.
Cereale: Legume (total): Plante uleioase: Cartofi: Furaje:
80,348 ha 79,398 ha 207,075 tone 114,080 tone 1,077 tone 53,143 tone 491.949 tone
Capitolul 3 - Baza tehnico- materială turistică Analiza bazei material
Bogăţiei de resurse din staţiunea Călimăneşti -Căciulata i se alătură baza tehnico materială, infrastructura generală şi turistică de aici. Structurile turistice cuprind totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turistulpentru realizarea funcţiilor sale economice şi funcţionale. În acest context se au în vedere atâtmijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele comune aparţinând altor ramuri. Baza de cazare Cazarea turi stică repr ezin e zin tă principa la comp onentă a baze i tehnicomateriale, fiind indispensabilă sejururilor.Aceasta se află într -o permanentă adaptare
la evoluţia cererii turistice pri p ri n ri di car ca r ea gr ad ul ui de c onf on f or t. Po at e f i, da t or i tă
20
investiţiilor majore necesare, destul deinelastică la schimbăril e cererii, pe timp scurt.
În staţiunea Călimăneşti -Căciulata, în ultimii ani, a avut loc o scădere a numărului acestor tor structuri, deoarece unele au fost scoase din circuitul turistic,
nemairăspunzând cerinţelor, iar altele au trecut în locaţie de gestiune sau au fost vândute.
După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică, precum vilele (în anul 2010 funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8, la nivelul anului 2010).
Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2010, comparativ cu anul 1989, seprezenta astfel:
Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53, dintre car e 42 case de odihnă, în 2010, acesta este de 38. În anul 1989, o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de odihnă,acestea fiind în număr de 42, având 624 camere şi 1.421 locuri. La nivelul anului 1989, existau 53 unităţi, cu 2.157 camere şi 4.582 locuri.
Comparativ cu anul 1989, în 2010, structura unităţilor de cazare s -a diversificat; cele 38 deunităţi de cazare au 1.653 de camere şi 3.425 locuri.
21
La nivelul anului 2010, strucutura capacităţii de cazare din Călimăneşti este următoarea: -
din totalul de 38 unităţi, 6 unităţi sunt de 3*, 16 unităţi sunt de 2* şi, respective, 16unităţi sunt de 1*;
-
din cele 3.425 de locuri, 139 sunt de 3* (respectiv 4,1 %); 2.058 de 2* (respectiv 60
%) şi 1.390 de 1* (respectiv 35,9 %); -
din cele 139 locuri d e cazare de 3*, 67,7 % sunt în vile şi 32,3 % în pensiuni
-
urbane
-
cele 2.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi decazare: 89,4 % în hoteluri; 0,7 % în moteluri; 7,2 % în vile; 2,7 % în pensiuni urbane;
-
cele 1.390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi decazare: 20,7 % în hoteluri; 5,8 % în moteluri; 35,9 % în vile; 1,7 % în cabane
turistice;2,3 % în pensiuni urbane; 2,3 % în popasuri şi respectiv 31,3 % în căsuţe turistice; -
la nivelul hotelurilor 86,5 % din locurile de cazare sunt de 2*, restul de 13,5 % fiind de1*.
Hotelul Căciulata a fost modernizat la inceputul anilor 2000, fiind clasat la 3*. Alte douăhoteluri, respectiv Cozia şi Oltul, au fost renovate şi modernizate şi supuse procedurii dereclasificare. De altfel, încă din 1993, Hotelul „Oltul" a primit distincţia „Steaua de Aur"atribuită de Direcţia pentru Iniţiative în Afaceri cu sediul în San Antonio, Texas. În staţiunemai există hotelul Vâlcea, cu circuit închis, cu o capac itate de 200 de camere şi 400 delocuri. Baza de alimentaţie Staţiunea Călimănesti -Căciulata dispune de unităţi de alimentaţie publică, în principalintegrate unităţilor de cazare, îndeosebi marilor hoteluri, dar se evidenţiază şi unităţiindependente. Datorită profilului staţiunii şi necesităţii unor sejururi prelungite, alimentaţia este foarte importantă şi necesar a se realiza în incinta structurilor de cazare, serviciilor de
alimentaţie fiind chiar incluse în pachetul de servicii achiziţionat de turistul venit în cură.
22
La nivelul anului 2010, în localitate funcţionau 10 restaurante, cu un total de 2.512 locuri la mese şi 432 locuri la mese pe terasă. Majoritatea acestora se regăsesc încomponenţa unor unităţi de cazare, în principal hoteluri (Căciulata, Co zia, Oltul, Central,Traian). Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de1,12, raport ce arată o distribuţie distri buţie destul de echilibrată. Baza de tratament
După naţionalizarea de la 11 iunie 1948, staţiunea a trecut în proprietatea statului şi a luatfiinţă Întreprinderea Balneară de Stat pe principii economice, cu director coordonator medial şidirector adjunct administrativ, până în 1960. Prin HCM 9/60 se hotărăşte o nouă organizare astaţiunilor. În 1970 se unifică Serviciul Medical Balnear cu Întreprinderea de Gospodărie Orăşeneascăşi se formează Complexul Balnear Călimăneşti în cadrul căruia funcţionează şi policlinicaBalneară. După 1990 începe procesul de privatizare, dar Policlinica Balneară rămâne încontinuare. î ncontinuare. Concomitent cu spaţiile de cazare s -a dezvoltat şi o bază de tratament modernă,
integrată în baza de cazare, care se compune din trei segmente distincte: - baza de tratament tratament Cozia cu o capacitate de 2258 proceduri pe zi;
tratament Căciulata, cu cu o capacitate de de 1942 proceduri pe zi; - baza de tratament tratament Călimăneşti-Căciulata, cu o capacitate de 2160 proceduri pe zi. - baza de tratament Aceasta atestă existenţa unei baze materiale de tratament, una din cele mai dezvoltatedin ţară, diversificată, aptă să satisfacă toate cerinţele de tratament pentru afecţiunile încadrate în profilul staţiunii. Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepatitei.Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză. În
staţiunea
Călimăneşti
se
află
o
clinică
aparţinând
Institutului
de
Balneofizioterapieşi Recuperare Medicală din Bucureşti, o secţie a Catedrei de specialitate din cadrulUniversităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti, precum şi o staţie de îmbuteliere a apeiminerale.
Secţiile de fizioterapie sunt dotate cu toată gama de aparatură la nivel mondial: magnetodiaflux, ultrascurte, fotariu, curenţi cu impulsuri, curenţi dinamici, ultrasunet, solux, băide lumină, aerosol aerosol terapie.
23
Stau la dispoziţia pacienţilor laboratoare de analize clinice, laboratoare de explorărifuncţionale şi camere de gaedă cu program permanent. În cadrul bazelor de tratament există un personal medical de o înaltă calificare profesională şi cu o bogată experienţă în domeniul balneologiei, cu care conducerea staţiuniicolaborează staţiuniicolaborează foarte bine. Baza de agreement
Aşezarea pitorească a staţiunii Călimăneşti -Căciulata creează condiţii favorabile pentrudesfăşurarea pentrudesfăşurarea unei activităţi balneare într -o ambianţă plăcută, reconfortantă. Posibilităţile deagrement la nivelul staţiunii sunt diverse, de la drumeţii montane, la vizitarea obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi. Baza de agrement a staţiunii cuprinde numeroase mijloace şi dotări destinate să asigureposibilităţi largi şi diversificate pentru petrecerea plăcută a timplui liber de către turişti. Dotărilede agrement din staţiune sunt: piscine acoperite, cu apă geotermală (Hotel Central - 2 bazine, 30locuri concomitent; Hotel Cozia - 2 bazine, 40 locuri concomitent); descoperite: Hotel Oltul - 1bazin, 60 locu ri concomitent; Popas turistic Căciulata - 1 bazin, 60
locuri concomitent; ŞtrandCălimăneşti - 2 bazine, 80 locuri concomitent; terenuri de sport - 4 terenuri de tenis la complexulhotelier Oltul - Cozia - Căciulata; săli de gimnastică (hotelurile
Căciulata, Cozia, Oltul),cinematograf; biblioteci (hotelurile Căciulata, Olt, Central); săli de jocuri; discotecă. discotecă.
Capitolul 4 - Aspecte privind cererea turistică din staţiunea Călimăneşti Zona Călimăneşti -Căciulata înregistrează tot mai multe sosiri turistice, fapt datoratdiversităţii şi valorii potenţialului turistic antropic şi natural existent aici. Circulaţia turistică, acest flux de turişti, este reprezentată cu ajutorul volumului şi structuriicererii turistice.
În analiza circulaţiei turistice se au în vedere următorii indicatori: -
numărul de turişti
-
numărul de înnoptări: ce ajută la măsurarea şi caracterizarea fluxurilor turistice estenumărul de înnoptări sau numărul total de zile-turist calculat ca produs între
24
numărul totalde turişti şi durata activităţii turistice efectuată acestora exprimată în zile. -
sejurul mediu: Durata medie a sejurului se exprimă prin raportul dintre numărul total dezile turist(NZT) şi numărul total de turişti (NT), respectiv: DS= ΣNYT / ΣNT
-
densitatea circulaţiei turistice.
Analiza circulaţiei turistice pentru perioada 1988 - 1989, comparativ cu perioada 2009- 2010, reflectă următoarele aspect: -
cu ritmuri medii anuale ridicate (6,7%)
-
în 1989, circulaţia turistică la nivelul întregii ţări şi la nivelul staţiunii Călimăneşti Căciul ata atinge un punct de maxim, moment care coincide cu apropierea de un pragde saturare saturare a cererii;
-
la nivelul anului 1988 se înregistrau 151.332 turişti, dintre care 148.714 turişti români,respectiv 98,3 % şi 2.618 turişti străini, respectiv 1,7%
-
la nivelul anului 1988, gradul mediu de ocupare al locurilor a fost de 71,8%
-
numărul de turişti la nivelul anului 2010 a fost de 91.476 în creştere cu 5,9 % faţă deanul precedent, când se înregistrau 86.344 turişti
-
numărul turiştilor români a crescut de la 84.467, în 2009, la 89.765, în 2010, respectivcu 6,3 %, iar cel al turiştilor străini a scăzut de la 1.877, în 2009 la 1.711, în 2010,respectiv 2010,respectiv cu 8,8 %;
-
gradul de ocupare al locurilor, în anul 2010 a fost de 67,0 %, în creştere cu 1,5 % faţăde cea înregistrată în anul precedent, când era de 66,0 % 25
În ceea ce priveşte evoluţia turiştilor pe categorii de vârstă în perioada 2000 2010,aceasta 2010,aceasta a fost următoarea:
-
la nivelul anului 2010, structura turiştilor pe grupe de vârstă este următoarea: 10%sub 25 de ani, 22% între 26 - 35 ani; 26 % între 36 - 45 ani; 26 % între 46 - 60 ani,16% peste 60 de ani
-
se remarcă o creştere a ponderii turiştilor tineri cu vârste până în 45 ani, ce au optatpentru staţiunea Călimăneşti - Căciulata. Densitatea circulaţiei turistice este indicatorul care pune in relaţie direct
circulaţiaturistică cu populaţia autohtonă a staţiunii. Se exprimă ca raport între numărul de turişti ce vizitează staţiunea sau numărul total de zileturist şi populaţia autohtonă zonei receptoare. Populaţia oraşului Călimăneşti este, potrivit ultimelor statistici de 8966 locuitiri. OraşulCălimăneşti OraşulCălimăneşti primeşte în fiecare an turişti al căror număr depăşeşte de 4 -5 ori populaţia locală. locală.
26
Analiza SWOT
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE Geografie şi mediu
• Relieful muntos, peisajnealterat;
• Poluarea industrială;
• Clima temperat continentală;
• Poluarea râurilor;
• Izvoarele minerale, geotermale
şi • O slabă implementare alegislaţiei de
nămolurile terapeutice;
mediu;
• Existenţa a două parcurinaţionale: • Densitatea excesivă a unităţilor turistice unităţilor turistice în Parcul Naţional Cozia şi Parcul Naţional anumite zone; Buila-Vânturariţa Buila-Vânturariţa în apropiere; apropiere;
• Utilizarea abuzivă a bazeiforestiere;
• Existenţa Oltului şi a VăiiOltului; VăiiO ltului;
• Puncte de colectare şi reciclarea deşeurilor deşeurilor
• Diversitatea florei şi faunei;
slab răspândite sauinsuficiente.
• Existenţa peşterilor. Cultura şi patrimoniu cultural • Diversitatea obiectivelor depatrimoniu
• Lipsa investiţiilor în dezvoltareaşi dezvoltareaşi
din împrejurimile staţiunii –mănăstiri,
promovarea promovarea obiectivelor culturale -muzee,
aşezări fortificate etc., inclusivun obiectiv
monumente etc.;
în patrimoniul mondial alUNESCO; alUNESCO;
• Lipsa unei baze de date şi aunor calendare
• Aşezări rurale în care se
ale festivalurilor şi aleevenimentelor aleevenimentelor
poateexperimenta poateexperimenta stilul de viaţă
culturale care să permită opromovare
tradiţional;
eficientă pentru turişti;
• Muzee - pe diverse tematici;
• Neimplementarea legislaţieiprivind legislaţieiprivin d
• Păstrarea meşteşugurilor tradiţionale;
conservarea conservarea clădirilor şi păstrarea
• O gamă largă de festivaluri detradiţii şi
caracteristicilor caracteristicilor arhitecturale
folclor. Infrastructură, Infrastructură, transport şi comunicaţii • Numărul structurilor de cazare;
• Dotări uzate în numeroasestaţiuni numeroasestaţiuni
• Reţea de drumuri amplă culegături
balneare;
bune în toate direcţiile;
• Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare
• O reţea feroviară destul
în numeroase numeroase obiective turistice; turistice; 27
decuprinzătoare;
• Accesul limitat li mitat pentrupersoanele cu
• Autocare de calitate pentrutransportul
dizabilităţi la numeroasehoteluri numeroasehoteluri şi puncte
interurban şi alte mijloace detransport
de atracţie turistică;
prin tur-operatori;
• Neelectrificarea reţelei de căiferate;
• Reţele de telecomunicaţii bine
• Calitatea slabă a trenurilor;
dezvoltate – dezvoltate – telefon, telefon, radio, GSM, satelit.
• Dotarea slabă a gărilor; • Necorelarea rutelor şi aorarelor de transport în special a celor intermodale; int ermodale; • Lipsa reţelei de centre deinformare turistică; •Calitatea slabă a drumurilor; •Lipsa şoselelor de centură în jurul în jurul oraşelor cu mare potenţial turistic; • Lipsa indicatoarelor turistice laobiectivele şi atracţiile turistice; • Lipsa unui aeroport; •Folosirea foarte slabă asurselor de energie alternativă
Resurse umane • Populaţie cu abilităţi lingvistice,ce oferă
• Salarii mici şi condiţii de muncăgrele, care
un potenţial pentru resurseleumane resurseleumane din
stimulează migraţia forţei demuncă din
turism
industria hotelieră;
• Grupul Şcolar Economic Administrativ Economic Administrativ
• Pregătirea profesională dinsectorul
şi de Servicii Călimăneşti,care contribuie
hotelier nu corespunde întocmainevoilor
la pregătirea profesionalădin industria
angajatorilor;
hotelieră;
• Lipsa cursurilor de pregătireprofesională pregătireprofesională
• Oameni primitori şi cuospitalitate
în teritoriu;
tradiţională;
• Conştientizarea slabă aoportunităţilor şi a
• Numeroşi operatori turisticicalificaţi şi
potenţialului dedezvoltare a carierei în
experimentaţi.
industriaturismului; • Conştientizarea slabă aimportanţei turismului pentru economie; • Educaţia insuficientă în şcoli îndomeniul 28
turismului şi protecţiei mediului. Cadrul legal şi organizarea • Cadru legal şi strategic solidpentru
• Lipsa parteneriatelor public-private în
gestionarea ariilor protejate şipentru
turism;
protecţia mediului
• Organizarea slabă aoperatorilor de turism în asociaţii de profil; • Lipsa structurilor instituţionalede dezvoltare regională a turismului; • Lipsa planurilor de dezvoltareturistică dezvoltareturistică integrată a oraşelor/staţiunilor; • Lipsa stimulentelor şi amecanismelor amecanismelor de sprijin pentru investitori; • Nesoluţionarea problemelor problemelor juridice privind proprietatea asupraterenurilor asupraterenurilor şi a proprietăţilor imobiliare care limitează dezvoltarea; • Implementarea legislaţieicurente este adesea inadecvată - estenecesară stabilirea de priorităţi. Marketing şi Promovare
•Sector dinamic al operatorilor din
• Lipsa unui plan de marketing oficial la
turism;
nivel judeţean, regional şi naţional;
• Un număr însemnat depropuneri de
• Lipsa unui brand judeţean şi a
proiecte care vizeazăturismul, rezultat al
brandurilor locale;
preocupăriipermanente preocupăriipermanente a autorităţilor
• Lipsa unui „pieţe” virtuale unice a
locale în acest sens.
turismului vâlcean Cercetareain suficientă a pieţei; • Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice
şi
a
internetului pentru internetului
informare, marketing şi rezervare; rezervare; •
Colaborare
redusă
a
sectoru lui
public/privat pe 29roblem de marketing.
29
OPRTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
• Asocierea unui număr cât mai mare de • Mentalitatea nefavorabilă constituirii şi operatori de turism în vederea realizării lucrului în parteneriat între autorităţile intereselor comune;
publice locale şi mediul deafaceri;
• Finanţarea proiectelor de de instruire a • Fondurile reduse pentru investiţii şi personalului din Programul Operaţional neprioritizarea acestora Sectorial DezvoltareaResurselor Umane;
datorită lipsei
strategiilor;
• Finanţarea dezvoltării dezvoltării turismului cu •
Costurile
mari
ale
reabilitării
ajutorul finanţărilor nerambursabile finanţărilor nerambursabile din infrastructurii rutiere; cadrul instrumentelor de postaderare şi • al programelor definanţare naţionale.
Migraţia personalului din din sectorul
turismului; • Lipsa angajamentului clar al membrilor parteneriatului pentrurealizarea acţiunilor asumate.
30
Concluzii şi propuneri În cazul staţiunii Călimăneşti -Căciulata putem aprecia că există o mare diversitate de structuri de cazare, de la hotel la camping. De asemenea, capacităţile de tratament din
staţiune sunt superioare comparativ cu cele ale altor staţiuni de profil din ţară. Dacă baza materială din staţiune este bine dezvoltată structural, totuşi se găseşte într -un grad de uzură fizică şi morală destul de ridicată. Se cere şi existenţa unor structuri de cazare cu un grad mai mare de confort decât cel existent.
O altă cerinţă ce se impune în cadrul acestei staţiuni, este cea de diversitate superioară a serviciilor, prin includerea unor s ervicii de agrement, ştiut fiind faptul că oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi servicii, în care acestea din urmă joacă un rol important. Se asistă, totuşi în staţiunea Călimăneşti -Căciulata, la o specializare a ofertei de servicii pentru noi segmente ale cererii: turismul de afaceri şi congrese, oferta balneară pentru sportivi. Aflată pe o arteră de intensă circulaţie naţională şi internaţională, staţiunea
Călimăneşti-Căciulata atrage şi un număr mare de vizitatori aflaţi î n tranzit. Din acest motiv, este de dorit o dezvoltare a structurilor de cazare ce răspund prioritar acestui tip de turism ştiut fiind faptul că în regiune există doar o singură structură de cazare deacest gen.Un punct forte al staţiunii îl constituie faptul că este o staţiune permanentă, unde turismuleste posibil tot timpul anului. Analizan d evoluţia principalilor indicatori din cadrul circulaţiei turistice balneare, observăm că în ansamblu aceştia au înregistrat descreş teri uneori semnificative de la un an la altul.
Astfel numărul de turişti, atât cei romani cât şi cei străini, a scăzut î n ultimii ani. Situaţia se datorează faptului că nivelul de trai în România a scăzut în ultima perioadă de timp, dar şi a diminuării interesului turiş tilor pentru practicarea acestei forme de turism, această tendinţă descrescătoare fiind manifestată şi datorită stării proaste în care se află majoritatea echipamentelor de cazare ş i tratament din staţiunile balneare. Î n ultimii ani nu au
mai fost făcute nici un fel de investiţii de modernizare a instalaţiilor de tratament, a spaţiilor de spaţiilor de cazare şi alimentaţ ie. Cei mai sensibili la această stare de fapt sunt turiştii stră ini care sunt obişnuiti cu anumite standarde referitoare la condiţiile de cazare ş i tratament. Astfelmulti turisti straini, mai ales occidentali, au abandonat practicarea turismului balnear in Romania in favoarea altor tari est-europene cum ar fi: Ungaria, Republica Ceha,
Slovacia,care ofera conditii mult mai bune de cazare si tratament.Viitorul staţiunii se va nevoieurgentă de modernizarea şi sprijini pe investiţii directe sau complementare. Este nevoieurgentă 31
îmbunătăţirea cazării şi dotărilor, ca şi a infrastructurii (drumuri,reţele de apă şi canalizare, încălzire) şi dezvoltări ale spaţiilor publice deschise şi a străzilor. Staţiunea va trebui să -şi ridice standardul şi să ofere şi alte activităţi şi atracţiicomplementare mai interesante. i nteresante. Produsul balnear trebuie reorientat în mod gradat cătrepăstrarea formei fizice, sănătate şi medicină preventivă şi dezvoltarea unor atracţii turisticeconexe, ameliorarea întreţinerii, introducerea de zone cu flori şi arbuşti şi repararea aleilor şibăncilor din cadrul staţiunii.In concluzie, trebuiesc luate de urgenta masuri pentru relansarea turismului balnear, pentru dezvoltarea si modernizarea produsului turistic oferit, astfel ca acesta sa ajunga inviitor la standardele cerute de piata internationala, iar circulatia turistica sa inceapa saurmeze un curs ascendent.
32
Bibliografie
-
www.Tourismguid.ro
-
www.Primariacalimanesti.ro
-
www.turistinfo.ro
-
www.valcea.insee.ro
-
www.cjvalcea.ro
-
www.inseee.ro
33
