y
Actiune
Actiunea reprezinta orice miscare ce ar e loc in fata camerei de filmat, inclusiv schimbarea actorilor pe parcursul dezvoltarii actiunii si a cadrelor in care se gasesc personajele pe care le interpreteaza. y
Actiuni paralele
Aspecte din contextul unei povesti povesti ce se petrec simultan cu situatia initiala in care este angrenat personajul principal. Tehnica este folosita in procesul de editare, cele doua scene paralele alternand pana cand se intalnesc intr-un intr-un cadru ce le uneste atat la nivel vizual, vizual, cat si semantic. y
Animascop
Procedeul
a fost elaborat in Statele Unite cu scopul de a facilita impresia de animatie. Actorii sunt fotografiati intr-o maniera c e le intensifica contururile s iluetei, diminuandu-le diminuandu-le in acelasi a celasi timp caracteristicile specifice. ÄSubiectii´ sunt asezati in fata unui fundal negru, ulterior imaginile fiind combinate cu un plan secundar in culori mate.
y
Antagonist
Personajul
aflat in totala opozitie fata de protagonist. De regula antagonistul este un personaj malefic care intra in c onflict cu eroul, aceasta relatie generand actiunea actiunea filmulu fil muluii si alcatuind mare parte din firul narativ al productiei. Nu numai rautatea poate genera comportamentului antagonistului, antagonistului, ci si psihoza, nevroza sau obsesia. y
Anticipare
O pusul
flashback-ului. flashback-ului. In acest caz scena este fil mata in afara secventelor cronologice care alcatuiesc momentul prezent si s e refera la evenimente viitoare ce sunt imagi nate ca s-ar s-ar putea intampla. Genul science fiction foloseste foarte des acest efect, in special cand utilizeaza utilizeaza conceptele de timp si vis.
y
Anticiparea
eprezinta R eprezinta
un truc vizual folosit pentru a evidentia un lucru ce urmeaza sa se inta mple. De cele mai multe ori el este obtinut prin intermediul unei pauze in actiune sau a personajelor.
y
Antierou
Protagonistul
unui unui film, cu care car e publicul simpatizeaza, simpatizeaza, dar care nu are caracteristicile unui erou, fiind de regula vulnerabil. Antieroul este de multe ori Ävagabondul´, insa este adus in prim-plan printr-o serie de conjuncturi mai mult sau mai putin obisnuite. El se confrunta cu provocarile conjuncturale si slabiciunile umane intr-o maniera noneroica si este intotdeauna portretizat ca o persoana ostracizata sau separata de normele sociale obisnuite, obisnuite, insa al carei car ei
caracter moral demonstreaza forta interioara. R olul olul interpretat de James Dean in filmul Without a Cause este un exemplu tipic de antierou.
ebel R ebel
Arhetip Termenul arhetip, specific psihologiei analitice a lui Jung si analizei religioase a lui William James, reprezinta atat in film, cat si in literatura, o caracteristica sau tipar constant ce a pare in istorie si este dezvoltat in literatura si in alte forme de exprimare artistica. Arhetipul nu este dependent de o anumita perioada categoriala din istorie. Exemple de astfel de figuri sunt iubitii demonici demonici si eroinele virginale, accentele caza nd de regula pe caracteristicile emotionale precum pasiunea, nevoia si dorinta. dorinta. Evenimentele art hetipale accentueaza aceleasi emotii umane, insa momentele se centreaza pe teme cum ar fi nasterea, renasterea si puterea dragostei y
Autofocalizare
inovatie tehnologica pentru camerele verticale, ce implica o miscare de du-te-vino in sus si in jos a camerei. Autofocalizarea este un dispozitiv ce mentine claritatea imaginii. Desi mecanismul a fost perfectionat in special pentru inregistrarea imaginilor animate, el a gasit ulterior o serie d e O
intrebuintari in toate practicile cinematografice. Biograph
Corporatie fondata pentru a folosi si proteja aparatul de proiectie cu acelasi nume, ce folos ea un film mai lat decat cel conventional si neperforat pe margini, fapt ce necesita o atentie sporita din partea celui care manuia dispozitivul. Corporatia, infiintata in acelasi an in car e a fost brevetat si mecanismul, 1896, s-a aflat intr-o stricta competitie cu cea a lui Thomas Alva Edison. In cele din urma insa, cele doua companii rivale s-au unit si au format Motion Pictures Patent. y
Bioscop
Prezentat
de Max si de Emil Skladanowsky la i noiembrie 1895, bioscopul reprezenta o camera si un sistem de proiectie ce avea sa ofere prima expunere publica a anui film in Germania. y
Biroul Hays
Numele dat Motion Picture Producers and Distributors of America ( Producatorii si Distribuitorii Distribuitorii de Film din America), datorita presedintelui sau, Will H. Hays. Aceasta asociatie a fost fondata in 1922 cu scopul de a elimina scandalurile sexuale, ca urmare ur mare a indignarii opiniei publice. publice. Hays fusese anterior a nterior directorul ca mpaniei pentru William Harding, fiind cunoscut pentru vastele sale aptitudini politice si r eputatia de om moral. Lui i se datoreaza in speta Codul de Productie a Filmelor din 1930, al carui scop era acela de a reduce continutul sexual al filmelor. y
Blockbuster
Termen general ce denota un film care este un enorm succes financiar. El desemneaza de asemenea si productiile in care au fost investite sume extraordinar de mari si de la care se astepata un profit pe masura. y
Bobina
O biect
y
cilindric din metal sau plastic, pe care este infasurat fil mul.
Box Office
Sintagma are trei referinte: ea denumeste casa de bilete in sine, potentialul de profit al unui film si castigurile efective ale unei productii.
Buget Capitalul de care investitorul dispune si pe care intentioneaza sa-l cheltuiasca intr-o a facere. Bugetul unui film se presupune a fi cantitatea de bani necesara pentru intreaga productie, insa de regula acestea necesita fonduri suplimentare y
Bumerang
Sursele de lumina necesita de cele mai multe ori filtre, iar aparatul care le sustine pe acestea este cunoscut sub denumirea de bumerang. y
Cadru
Cadrul reprezinta spatiul ambiental iluzoriu in care se desfasoara actiunea unui film. Cadrele sunt construite cu scopul de a sugera timpul si locul specifice evenimentelor ce a lcatuiesc firul narativ si variaza de la picturi de fundal pana la constructii detaliate ale castelelor medievale sau orase western.
cadru In procesul de filmare a unei scene, cadrul se refera la imaginea instantanee inregistrata de camera de luat vederi, filmata de cele mai multe ori cu o singura camera. Cadrul se refera de asemenea la un instantaneu decupat dintr-un film care poate fi folosit ca poster. y
Cadru intreg
Cadrul intreg sau lung se refera la inregistrarea imaginii pe pelicula care include intregul corp al atristului (din cap pana in picioare).
y
Cadru mobil
Un cadru in care camera este in miscare (cu ajutorul unui sasiu rulant etc.), i mpreuna, sau la aceeasi viteza cu subiectul/ obiectul filmat. y
Camera fixa
De cele mai multe ori sunt folosite camerele mobile in realizarea unei pelicule. Camera fixa este stationara si se situeaza de regula intr-o pozitie care sa permita inregistrar ea unei intregi scene. Aceste imagini le furnizeaza editorilor un material in plus in procesul de compilatie. y
Camera subiectiva
Un stil de filmare ce ofera publicului o viziune speciala sau perspectiva asupra unui personaj dintr-un film sau punctul de vedere explicit al regizorului. y
Camere de rezerva
Camerele de rezerva sunt pe un plan secund fata de camerele primare, fiind utilizat e cu scopul de a acoperi posibile omisiuni ale camerelor primare sau in cazul unor disfunctionalitati operative ale acestora. y
Carucior pentru camera
Folosite cu scopul de a permite filmarea s cenelor de actiune rapida. Ele sunt proiectate in asa maniera incat sa sustina una sau mai multe camere, impreuna cu tehnicianul care le manuieste, astfel incat sa se obtina cat mai multe unghiuri din care sa poata fi inregistrata imaginea. y
Character Actor
Actori care se specializeaza in portretizarea rolurilor fictionale bine definite si de multe ori amuzante, un atu reprezentandu-l si anumite particularitati fizice ale ac estora. Dezavanatajul pe care il intampina actorii ce pri mesc astfel de roluri stereotipizate este acela de a le fi ignorate alte talente si abilitati ce decurg din statutul lor de actori. Un exemplu in acest sens il constituie indivizii cu o inalti me foarte mica si afro-americanii care multa vreme au fost distribuiti numai in roluri de servitori.
y
Cinemicrografia
Termenul denota fotografierea obiectelor mici. Procesul este util in speta la realizarea efectelor speciale in filmele science fiction si medicale. Microcinematografia se subordoneaza cercetarilor stiintifice si include domeniul fotomicografiei ± folosirea unei aparaturi ce
permite atasarea directa a ca merei de filmat la un microscop pentru a obtine imagini fotografice. y
Cinerama
Procedeu
de filmare pe trei pelicule i de proiectare sincronizat a imaginilor astfel obinute cu ajutorul a trei aparate de proiecie pe un ecran semicircular; procedeu cinematografic de proiectare pe ecran lat, în care proiectarea se face prin juxtapunerea imaginilor de la trei aparate de proiecie diferite, funcionând absolut sincron. y
Comentariu
Avand o perspectiva omniscienta, comentatorul nu apare in fil m. El are rolul de a oferi o opinie sau descriere obiectiva asupra personajelor sau evenimentelor ce apar in film, sau de a furniza informatii necesare unei mai bune intelegeri a subiectului fara a irosi timp pretios din pelicula. Vocea comentatorului vine din spatele camerei de filmat si este editata peste coloana sonora prin procesul de suprapunere y
Comitetul National de Examinare
In 1909 era format Comitetul National de Cenzura de catre un grup de voluntari, ce avea ca scop vizionarea filmelor inainte ca a cestea sa fie prezentate publicului. Initial se pare ca gruparea ar fi fost extrem de deschisa, luptand impotriva miscarii de inchidere a cinematografelor si interferentei guvernamentale. Ulterior ea si-a schimbat numele in Comitetul National de Examinare, iar in 1930 acesta emitea o lista anuala cu cele mai bune 10 filme, fiind prima organizatie care a promovat premierea productiilor cinematografice. y
Compozitie
Aranjarea completa si detaliata a unei scene. Procesul include unghiuri ale camerei, lumini, proprietati, personaje si miscarea acestora. Exista o multime de forme de compozitie, in functie de viziunea fiecarui regizor. Aceste elemente nu numai ca ofera spectatorilor perspectiva, continutul si contextul pe care urmeaza sa il traiasca virtual, ci ofera si o marca regizorala. y
Conflict
Firul narativ al unui film; lupta dintre doua forte opozante (un personaj si el insusi, o persoana si un grup, sau doua grupuri).
Contact vizual Desi are mai multe nuante, sintagma se refera la actul efectiv al unui actor de a privi in camera y
Continuitate
Continuitatea filmului se refera la dezvoltarea secventiala a filmului si la consistenta subiectului si a imaginii. y
Convocarea pentru filmare
Indicatii cu privire la personalul necesitat pentru filmarile de a doua zi. Lista este de cele mai multe ori afisata in studio sau in locatia in care se filmeaza.
y
Diafragma
Dispozitiv la obiectivele aparatelor fotografice, format din mai multe plcute opace mobile, care limiteaz o deschidere circular reglabila, lasand s treaca prin ea o anumita cant itate de lumina. y
Diorama
Tablou de mari dimensiuni alctuit din mai multe planuri, reprezentând, de obicei, o sc en istoric sau un peisaj, care, datorit unei iluminri speciale, d spectacolului impresia realitii
y
Director de distributie
Persoana
responsabila pentru selectionarea a ctorilor ce joaca intr-un film. El este r esponsabil cu angajarea personalului in fazele incipiente ale productiei si este imputernicit de catre companie sa negocieze in beneficiul filmului pentru obtinerea anumitor actori sa u actrite. y
Discurs Äcurat´
In procesul filmarii, scenele ce contin dialog sunt de regula ratate de actori, care pronunta gresit sau incurca unele replici. Daca acest lucru nu se intampla si dialogul este fara greseala, acesta poarta numele de discurs Äcurat´. y
Distanta
Distanta se refera la spatiul relational dintre audienta si personajul de pe ecran. Desi pesonajele sunt bidimensionale si publicul este separat de ecran printr-un spatiu gol, perspectiva camerei tinde sa asigure cantitatea de spatiu gandita de regiz or pentru ca spectatorii sa obtina o viziune optima a produsului sau. Conexiunea este obtinuta cu ajutor ul dinamicii si al gradelor variabile intre cadre lungi, scurte si prim-planuri. y
Distribuitor
Cand un film este produs si lansat pe piata, el este trimis la diferite cinematografe. Compania Ädistribuitoare´ face acest lucru in virtutea unui contract ce ii asigura o suma fixa, sau un procentaj din vanzarea biletelor pentru filmul respectiv. In unele cazuri companiile de distributie cumpara drepturile de autor de la producatori, astfel incat nu mai sunt simpli mediatori, ci imprumuta ele filmele cinematigrafelor. y
Dubla
Variant a fiecrui cadru dintr-un film care, pentru a se obine efectul artistic urmrit de regizor, se turneaz de mai multe ori. Problemele care pot aparea pentru a necesita realizarea dublelor tin de camera de filmat, de lumina, de joc actoricesc sau, pur si simplu, pentru ca regizorul are o alta viziune despre scena fil mata. y
Dubla de siguranta
In timpul productiilor cinematografice se filmeaza mult mai mult decat este nevoie, scena cu scena, astfel incat sa existe cat mai mult material ca resursa pentru compilarea si finisarea filmului. Aceste duble de siguranta sunt facute in eventualitatea in care exista ceva c e trebuie adaugat productiei la editare. y
Echilibru
Aceasta distinctie cantitativa s e refera la compozitie, sunet si lumina. In procesul de finalizare a unui film, echilibrul include calitatea estetica a tuturor aspectelor imaginii vizuale. y
Echilibrul luminii
Este obtinut din relationarea dintre portiunile luminate si cele intunecate dintr-un anumit cadru.
y
Editarea
Editarea presupune o serie de manopere complexe ce duc la obtinerea produsului final. Procesul de editare al unui film incepe inca din prima zi a filmarilor si se poate extinde mult dupa ce acestea au fost concluzionate. Filmarile zilnice sunt vizionate si sincronizate cu coloana sonora, dupa ce in prealabil cadrele sunt lipite cu banda adeziva. Procesul continua cu analizarea in detaliu si includerea diferitelor unghiuri, a efectelor speciale sau a instantaneelor. Pentru a obtine o continuitate fireasca a firului narativ al filmului, editorii trebuie sa asambleze pelicula din bucati, cu scenariul in mana. y
Editorii de Film din America
Organizatie
care publica anual The American Cinemeditor. Asociatii acestui grup sunt editori din intreaga industrie cinematografica si de televiziune.
y
Elevator
Instalatie care serveste la transportarea materialelor (grele) pe directie verticala sau aproape verticala si pe distante relativ mici. In industria cinematografica el desemneaza un dispozitiv ca o macara mai mica, ce are drept utilitate urcarea sau coborarea camerei si a cameramanului, oferindu-i acestuia posibilitatea de a filma din mai multe unghiuri. y
Expresionismul german
Aceasta forma de teorie filmica si expresie s-a dezvoltat in Ger mania in deceniul ¶20. Miscarea a avut un impact profund asupra filmelor abstracte si de avandarda, acestea accentuand sentimentul de disproportie, lumina si simbolimul in ceea ce priveste for ma, frustrarea si angoasa ca trairi umane. y
Expunere
Durata de timp si intensitatea de lumina la care filmul este expus prin camera. Exista o serie de lentile, de blocaje si de viteze ce controleaza cant itatea de lumina ce impresioneaza filmul. In cazul supraexpunerii, filmul este impresionat de o cantitate excesiva de lumina, ceea ce creeaza impresia de visare. y
Expunere automata
Un dispozitiv primar folosit de amatori ce ofera camerei un f eedback in ceea ce priveste cantitatea de lumina necesara pentru inregistrarea unui cadru. y
Expunere dubla
foarte artistica tehnica fotografica prin care un film este expus pe un subiect, iar mai apoi este expus din nou asupra altui subiect inainte de a fi procesat. Se realizeaza un adevarat montaj fotografic, dispus pe mai multe straturi, iar t ehnica functioneaza cu preponderenta daca se foloseste un fundal intr-o singura culoare pe care se expun cei doi subiecti. Se pot realiza efecte atat in sfera fot ografiei cat si in cea a cinematografiei. De cele mai multe ori insa, termenul se refera la un accident care a facut ca doua imagini sa se suprapuna fara vointa autorului, astfel pelicula fiind stricata. O
y
Expunere introductiva
De cele mai multe ori inceputul oricarei naratiuni, aspectul filmului ce introduce povestea si informatiile despre personaje de care publicul are nevoie pentru urmarirea firului epic. O introducere in maniera documentaristica dezvaluie de la inceput premisele, faptele, ideile si argumentele productiei. y
Fidelitate
Termenul se refera la redarea cat mai adecvata si mai reala a culorii, a sunetului si a imaginii. Inalta fidelitate desemneaza calitat ea unor aparate electroacustice de a r eda cât mai fidel semnale sonore (înregistrate). y
Film de siguranta
Un instrument fotografic ce contine un element de baza neinfla mabil. La inceput, calitatea filmelor era indoielnica si acestea puteau fi extrem de periculoase, insa tehnologia avansata produce din ce in ce mai mult filme cu un ridicat grad de siguranta. y
Filmare circulara
Un procedeu cinematografic simplu in care subiectul filmat este inconjurat de camera. y
Filtru
Filtrul este o substanta gelatinoasa folosita in pr ocesul iluminarii. O btinut atat din sticla, cat si din plastic, filtrul este plasat in fata unei surse de lumina sau a ca merei de filmat pentru a schimba caracterul luminii prin diminuarea sau intensificarea razei de lumina. In reproducerea sonora filtrul are rolul de a inlatura zgomotul nedorit pentru a spori calitatea inregistrarii audio. y
Filtru de conversie a culorii
Unele tipuri de film nu sunt potrivite pentru un anumit fel de lumina folosit intr-un cadru oarecare. Spre exemplu, un film de interior se strica daca este folosit in exterior. Pentru astfel de situatii a fost inventat filtrul de conversie a culorii, care blocheaza frecventa r osiatica a luminii ce exista afara, astfel incat filmele pentru interior pot fi folosite si in exterior. y
Finisare
Forma finala a t extului unui scenariu, ultima etapa in ana liza ultima a unui scenariu. y
Flashback
Cronologia unui scenariu poate fi intrerupta de unele tertipuri narative. In c eea ce priveste productiile cinematografice scenele pot fi prezenta te in asa maniera incat sa se intoarca la evenimente anterioare din experienta personajului prin utilizarea unor scene ce reprezinta astfel de ocazii. Evenimentele intamplate inaintea actiunii principale au rolul de a furniza spectatorilor informatii in plus despre fundalul povestii. Tehnica flashback-ului poate fi atat de lunga sau scurta cat se potriveste subiectului. y
Fluorescenta
Proprietatea
pe care o au unele substante de a emite lumina cat timp sunt iradiate cu radiatii luminoase sau ultraviolete.
y
Focalizare
Focalizarea se refera la claritatea i maginii, asa cum apare ea pe ecran, dupa ce a fost inregistrata de camera de luat vederi. y
Fotometru
Instrument care serveste la masurarea intensitatii surselor de lumina. y
Gag
Efect comic în teatru i în cinematograf, rezultat din evenimente, atitudini, situaii contrastante, care creeaz surpriz, precum si ansamblu de dispozitive, mecanisme si momente folosite pentru a produce efecte iluzorii. Masini de scos fum, picturi mate, cladiri in flacari, masini zdrobite si cutremure de pamant sunt toate forme de gaguri. y
Garantie de finalizare
Intelegere contractuala ce specifica suma de bani si timpul necesare pentru finalizarea unui proiect cinematografic. Contractul este semnat de finantator si de compania ce urmeaza sa produca filmul. y
Gel
Filtru colorat plasat in fata unei surse de lumina cu scopul de a modifica textura unei scene. y
Grotesc
Categorie, ipostaza estetica reflectand realitatea in forme fantastice, bizare, disproportionate, caricaturale. In cinematografie, accentul nu este pus atat de mult pe urat sau malformatii, ci reprezinta mai degraba o acc entuare a unui aspect foarte important pentru producator sau regizor, urmarind-se obtinerea unui impact puternic asupra publicului. y
Halogen
Grup de elemente chimice (fluor, clor, brom, iod etc.) care se combina direct cu metalele, formand saruri; in combinatie cu particule de argint, aceste nonmetale formeaza o emulsie. y
Hertz
Unitate de msur pentru frecven, egal cu frecvena unei micri periodice a crei perioad este de o secund. y
Holografie
Procedeu
de inregistrare a imaginii spatiale a unui obiect, care foloseste lumina laserului atat pentru inregistrarea, cat si pentru privirea hologramei. y
Imaginea anamorfica
Cuvantul anamorfic´ are o etimologie greceasca, cele doua componente ale sale semnificand Äforma´ si Änou´, desemnand asadar o lentila c e Äconstruieste´ o imagine speciala. Atat camera, cat si proiectorul trebuie sa foloseasca acest tip de lent ila intrucat in momentul in care imaginea este fotografiata, axa ei orizontala este condensata pentru ca scena sa tr eaca prin lentila si sa-si marcheze imaginea pe latimea infinit mai ingusta a filmului. y
Incandescenta
Sursa de lumina provenita din stralucirea r ezultata in urma trecerii curentului electric printrun filament sau printr-un compus eteric, de regula nitrogen; stare a unui corp care, datorita temperaturii ridicate, emite lumina (si radiatii infrarosii). Majoritatea becurilor folosite pe platourile de filmare contin filamente de w olfram si substante halogene. y
Intretaiere
Manipulare realizata in procesul de editare prin care editorul poate controla timpul si miscarea alternand intre doua aspecte diferite dintr-o scena.
ris-inchis ± Iris-deschis Efect realizat cu ajutorul camerei de filmat, cu scopul de a face trecerea de la o scena la alta. In ziua de azi este foarte rar f olosit ca si efect, insa termenul se refera la amplitudinea deschiderii lentilelor unei camere de filmat sau fotografiat. Efectul poate fi observat la filmele vechi, cand de la ecranul complet animat de imagini se fac e trecerea treptata la un alt ecran sau la un ecran complet negru, printr-o reducere circulara a imaginii. Se produce astfel efect ul de Iris-inchis. Cel de Iris-deschis este invers acestuia. y
Joystick
Orice
dispozitiv care permite manevrarea de la dista nta a camerei de luat vederi. O perarea de la distanta a acesteia presupune control manual si o programare c omputerizata in prealabil. y
Jumi-juma
imagine filmata in care doua personaje vorbesc si nici unul dintre ele nu este favorizat intrun prim-plan, impartind ecranul in mod egal. O
y
Lampa
Aparat ori dispozitiv care produce lumina prin arderea unui combustibil sau cu ajutorul curentului electric.
y
Lampa cu descarcare HMI
Cea mai recenta descoperire in sistemul de iluminare pentru filme. Ac est tip de lampa este compacta, transparenta si consistenta, cu un inalt grad de luminozitate care necesita astfel mai putina putere electrica. y
Lampa cu wolfram si halogen
Una dintre cele mai scumpe lampi folosite pe platourile de filmare. Comparativ cu cea incandescenta, aceasta lampa adaposteste un filament intr-un recipient de sticla, ce se umple cu halogen, care arde la o temperatura mai inalta decat alte substante incandescente. y
Laser
Dispozitiv pentru amplificarea sau generarea undelor electromagnetice din domeniul optic pe baza efectului de emisiune fortata a sistemelor atomice, care permite o concentrare de energie corespunzatoare unei temperaturi de zeci de mii de grade. Laserul a mplifica si concentreaza simultan fascicule de lumina, obtinandu-se astfel raze de lumina. In inovatiile din industria cinematografica, laserele sunt folosite in specia l la construirea hologramelor. y
Legiunea Decentei
Fondata in 1934 de catre o grupare formata din episcopi americani catolici, cu scopul de a evalua filmele si de a stabili daca trebuie interzise sau nu, criteriul folosit fiind acela al moralitatii. y
Lentila
Piesa
optica transparenta, de obicei marginita de dou suprafete curbate (sau de una sferic si de una plana), care da imaginea reala sau virtuala a unui obiect. y
Limbo
Fundalul cadrului este intunecat, iar personajul sau actiunea sunt puse in evidenta cu ajutorul unei aparaturi minimale de iluminat. y
Lista neagra a Hollywood-ului
lista de producatori, scenaristi si regiz ori care au fost judecati de sistemul juridic al Curtii Federale in 1947 din cauza faptului ca au refuzat sa-si dezvaluie Äcoloratura politica´. Acestia erau: Herbert Biberman, Edward Dmytryk, Adrian Scott, Alvah Bessie, Albert Maltz, Lester Cole, R ing Lardner, Jr., John Howard Lawson, Samuel Ornitz si Dalton Trumbo. Investigatiile asupra acestora a facut parte din Äpurificarea comunista´ initiata de senatorul Joseph McCarthy, care a a fectat ulterior alte trei sute de celebritati din industria cinematografica. Toti cei care aveau vreo legat ura sau erau suspectati ca ar intretine orice fel de relatie cu Partidul Comunist erau imediat trecuti per lista neagra, care era alcatuita de O
House Committee on Un-American Activities (Comitetul Central al Activitatilor Nonamericane). y
Lumina atmosferica
Folosita pentru crearea unui aer de mister, sau pentru a induce sau sugera o stare sau o atmosfera. Scenele romantice sunt insotite de regula de nuante pale de rosu si albastru. y
Lumina de umplere
Pozitionata
langa camera de luat vederi, lumina de umplere este de regula blanda, difuza si ilumineaza acele portiuni care sunt omise de celelalte surse de lumina. Ea r educe sau elimina umbrele, fara a produce propriile umbre. y
Lumina in arc (arc electric)
Descarcare electrica foarte luminoasa care are loc intre doi electrozi prin care circula un curent de mare intensitate. y
Lumina incrucisata
Iluminarea unei scene sau a unui ca dru in care reflectoarele sunt pozitionate de ambele parti ale actiunii si ale actorilor. y
Lumina reflectata
Orice
fascicul de lumina care este deviat prin diferite tipuri de suprafete, avand ca rezultat diverse efecte de iluminare incluza nd absorbtia si dispersia. y
Lumina Rembrandt
Similara clar-obscurului rembrandtian, acest tip de lumina accentueaza contrastul dintre umbra si lumina. y
Lumini de efect
R eflectoare
y
pozitionate in asa f el incat sa aduca in prim-plan anumite portiuni ale cadrului.
Luminozitate
Caracteristica a instrumentelor optice, exprimata prin raportul dintre iluminarea i maginii unui obiect si stralucirea obiectului. y
Megafon
Ansamblu format dintr-un amplificator si un difuzor, de forma unei palnii, folosit pentru transmiterea la distanta a comenzilor; portavoce prin care r egizorul transmite indicatiile actorilor si tuturor echipei de pe platourile de filmare. y
Microfon omnidirectional
Folosit atat in industria muzicala, cat si in cinematografie, acest tip de microfon are proprietatea de a inregistra suntete din toate directiile. y
Miscarea
Miscarea este o notiune redundanta in domeniul filmelor, ea fiind importanta la diferite niveluri: maniera in care filmul se misca efectiv in interiorul camerei si al pr oiectorului este esential pentru crearea iluziei ce capt iveaza spectatorii. Pozitionarea, incadrarea si actiunea propriu-zisa a actorilor reprezinta o miscare importanta pentru produsul final. De asemenea, in procesul de filmare, diferitele camere si unghiuri ale acesteia adauga substanta si personalitate filmului. La toate aceste procese de miscare, ce creeaza iluzia miscarii, se adauga editarea, ce influenteaza raspunsul psihologic al publicului. y
Mixaj
Suprapunere pe aceeasi pista sonora a tuturor elementelor auditive ale unui film; inregistrare simultana pe banda sonora a unui film a diverselor sunete (vorbirea actorilor, muzica etc.). y
Modulatie
Modulatiile apar in momentul in care se opereaza cu modificari de orice natura, de regula legate de amplitudine, intensitate sau volum, in ceea ce priveste unda de sunet. Schimbarea semnalului sonor prin intermediul unor tehnici de mixaj, sau a oscilatiilor, este de asemenea modulatie. y
Muzica liant
In industria filmului acest tip de muzica este compus cu inte ntia de a realiza o tranzitie lenta de la o scena la alta. y
Muzica si versuri
Primul
sistem de inregistrare a sunetului direct pe film, inventat de Theodore W. Case si Earl I. Sponable si realizat de General Electric pentru compania de film Fox. y
Naturalism
Curent sau tendinta in arta si literatura, care se caracterizeaza prin observarea riguroasa a faptelor din realitatea obiectiva, prin redar ea lor fidela, prin preferinta pentru aspectele urate,
vulgare ale naturii omenesti. In cinematografie naturalismul este expresia unui realism extrem, din care spiritualitatea, speranta sau optimismul sunt alungate. y
Neorealism
Curent in literatura, artele plastice si cinematografia contemporana, care se manifesta printr-o tendinta de apropiere de faptul real, de viata cotidiana a oa menilor, prezentand, alaturi de personaje si fenomene tipice, fapte br ute, marunte, nesemnificative. y
Nivel de iluminare
Masurarea intensitatii luminii in unitati de masura precum candela, impartind cantitatea de lumina aflata la cea mai mare intensitate la distanta la care intensitatea luminii este jumatate din capacitatea ei maxima y
Noapte pentru noapte
Sintagma folosita pentru a desemna situatia de filmare intr-o locatie anume in timpul noptii, pentru a oferi aparenta realitatii in cazul sc enelor petrecute noaptea. y
Noapte pentru zi
Filmarea unei scene in timpul noptii, dar cu echipament de iluminare care sa permita crearea iluziei de lumina naturala din timpul zilei. y
Nordisk
Cea mai veche corporatie de film din lume, Nordisk (sau Great Northern Film Company), fondata in Danemarca in 1906. Filmele erau de regula de divertisment, iar studioul central, situal in Copenhaga, era cea mai bine echipata companie de productie la inceputurile istoriei cinematografice. Studioul este functional si in ziua de astazi. y
Noul film american
Miscare cinematografica aparuta in anii ¶60 ca reactie impotriva comercialismului din industria filmului si a Ä mediocritatii´ conventiilor aplicate in mod sistematic in productiile cinematografice. Desi s-a vizat si diminuarea diferentei dintre obiectiv s i subiectiv, atentia principala a fost acordata formei estetice si continutului filmelor. O serie de aspecte experimentale ce dateaza din perioada respectiva s-au concentrat asupra lirismului si poeziei existentei umane exprimate prin intermediul productiilor filmice, in detrimentul continutului. y
Noul film australian
Fenomenul australian nu rezida in aparitia vreunei scoli sau miscari, ci in cresterea brusca si masiva a productiei de film, sustinuta de guvern in anii ¶70. Daca in a nii ¶60 doar 19 productii
vedeau lumina... reflectoarelor, in decada urmatoare peste 150 de filme au fost produse in Australia (The Last Wave, Mad Ma x, Gallipoli). y
Noul film chinezesc
Dupa revolutia culturala care a incetat in 1976, un nou val de filme chinezesti au inceput sa fie produse, care nu se mai incadrau in stereotipurile melodramatice sau s ocialiste. Desi acestea primeau amprenta puternica a producatorilor si nu isi permiteau sa critice vehement societatea in care erau produse, ele au atras atentia cineastilor de peste hotare, impresionati de inovatiile aduse de noua tendinta a cinematografiei chineze, t otal diferita de cea detinuta de productiile anterioare, controlate si cenzurat e de guvern.
y
Noul val
Miscare inceputa in Franta in 1950 si care a atins apogeul in jurul anului 1962. Sentimentul ce a strabatut cineastii si criticii de film din aceasta perioada a accentuat stilul individual al regizorilor si producatorilor, ce au imprimat o noua tendinta, nontraditionalista, productiei de filme. Arsenalul acestei miscari continea intoleranta fata de norme, structuri narative nonsecventiale, camere portabile, experimente, proceduri de editare simple, accentuarea absurdului. y
Opacitate
Marime egala cu raportul dintre intensitatea ra diatiei incidente pe un corp si intensitatea radiatiei transmise prin acesta; echivalent pentru densitate. Cateva dintre obiectele legate de opacitate sunt filmul, filtrele, atmosfera si mai a les lentilele. y
Oxidare
Orice
reactie chimica ce combina oxigenul sau ii mareste cantitatea cu ajutorul altor compusi. In industria de film oxidarea se refera la un efect de deteriorare, care distruge de regula produsul. Filmele sunt pastrate din aceasta ca uza in incaperi speciale pentru a preveni expunerea la oxigen. y
Perspectiva aeriana
Scene inregistrate de sus si de la o distanta foarte mare, ce par a fi filmate dintr-un avion. Perspectiva aeriana are rolul de a prezenta un obiect distant, insa distinct, care devine din ce in ce mai mic, pana se uniformizeaza cu peisajul. y
Postproductie
R eferent
temporal folosit pentru a desemna anumite etape ale filmului, dupa ce inregistrarea este terminata. Procesul de postproductie cuprinde editarea, mixajul si distributia.
y
Premixaj
Compilarea mai multor piese care contin muzica, sunet, dialog, efecte auditive etc, ca o actiune preliminara la mixajul final, cand toate piesele sunt combinate intr-una singura. Muzica si efectele pot fi unite in acest prim proces inainte de a fi adaugat dialogul.
y
Prim-plan
Cadru cinematografic în care interpreii sunt filmai de aproape sau prin intermediul unei lentile ce mareste imaginea, astfel incat detaliile trasaturilor sunt vizibile sau accentuate. Imaginea obtinuta poate fi socanta si este folosita de regula pentru a evidentia expresii ale fetei, mimica, stare de spirit, atmosfera etc. Prim-planurile mainilor pot fi for me foarte subtile de sugestie: o mana curbata s ugereaza mangaierea, in timp ce pumnul strans indica furia. Prim-planurile se concentreaza de regula pe un anumit detaliu pentru a elucida o idee, un concept sau o emotie, fiind de asemenea folosite si pentru obtinerea unor efecte dra matice. y
Punct de vedere
Sintagma folosita in teoria cinematografica pentru a desemna perspectiva prin car e spectatorii vad actiunea care se desfasoara pe ecran. De cele mai multe ori acest lucru este obtinut prin intermediul lentilei camerei de fil mat, desi spectatorii pot fi informati cu privire la perspectiva unui personaj dintr-un film. In cazul reprezentatiilor teatrale, a ceste informatii constituie o parte separata a spectacolului. Exista insa filme in care personajele se adreseaza direct publicului (atat pe parcursul filmului, ca in ecranizarile dupa piesele lui Shakespeare, cat si la final, ca in Ferris Bueller's Day Off). Pe parcursul unui film pot aparea schimbari de perspectiva, de la un personaj la altul, fapt ce ofera spectatorilor mai multe puncte de vedere. Punctul de vedere se mai poate de asemena referi si la prerogativele regizorale in realizarea unei povesti anume. y
Realism social
Doctrina Äformala´ a Uniunii Sovietice in timpul perioadei staliniste. Filmele trebuiau sa redea cu exactitate adevarul istoric legat de evenimente si de oameni. De asemenea, temel e abordate de filme trebuiau sa aiba drept scop promovarea ideologiei comuniste, iar principiile socialiste nu lasau loc subiectivitatii sau formei artistice individuale. y
Realizator de filme
Sintagma sinonima de regula cu termenul Äregizor´, ea desemneaza persoana cel mai mult implicata din punct de vedere creativ in producrerea unui film. y
Regizare
R egizarea
reprezinta arta de a asa mbla toate elementele filmului, asigurand o unitate intre actiune si cuvintele ce trebuie sa fie ra lationate continutului si contextului scenariului. Cu cateva exceptii, toate persoanele i mplicate in productia unui film sunt subordonate regizorului. Indrumarea acestuia cuprinde toate aspectele realizarii unui film: sunet, lumina si actiune, toate imbinate intr-o ar monie perfecta. y
Regizor de replici
In timpul tranzitiei de la filmele mute la cele sonore, regizorii de replici erau indispensabili pentru actorii ce trebuiau sa rosteasca replici in fata ca merei (in acest sens, multe staruri ale filmelor mute nu au putut face tranzitia la c ele sonore din cauza faptului ca aveau voci prea subtiri sau prea groase, iritabile, sau din pricina unei dictii proaste). R esponsabilitatea regizorului de replici este de a-i invata pe actori arta discursului (in toate aspectele ei: articulatie, pronuntie, intonatie). y
Republica
Companie de productie in domeniul cinematografiei, fondata in 1935 prin fuzionarea a patru studiouri mai mici. Date fiind costurile mici de productie, R epublica realiza filme de calitate, cu staruri precum John Wayne, Gene Autrey si R oy R ogers. In anii ¶50 compania a iesit treptat din peisajul industriei de film, insa a supravietuit pana in ziua de a stazi in domeniul televiziunii. y
Ritm
Tempoul unui film. R itmul este dat de o serie de elemente ce includ actiunea, lungimea scenelor, unghiurile camerei, nivelurile de culoare, editarea, lumina, compozitia si sunetul. Aspectele ce pot afecta ritmul unui film, independente de productia in sine, apartin diversitatii culturale si viziunii regizorale. y
Ritm extern
R itmul
in care evolueaza un film. R itmurile sunt de multe ori semnat ura unui regizor si includ procedurile acestuia de filmare si de montare ce imprima un tempo produsului vizionat de public. y
Rola
Piesa
mecanica de forma cilindrica, cu ax interior, care se roteste usor pentru a putea fi antrenata de film, avand rolul de a imprima acestuia un anumit traseu in aparatul de fotografiat sau de filmat. y
Rola scindata
Dispozitiv asemanator bobinei, folosit in procesul de editare, car e permite o mai buna manuire a filmului. R ola este impartita in doua, astfel incat filmul din partea centrala a aparatului poate fi inlocuit sau introdus ori de cate ori este nevoie. y
Scena obligatorie
In functie de genurile carora le apartin, scenele obligatorii sunt cele tipice, pe care spectatorii se asteapta sa le vada in diferitele tipuri de filme: scene romantice in filmele de dragoste, impuscaturi in westernuri, dezvaluirea misterului in fil mele detectivistice si salvarea protagonistei (mai rar a protagonistului) in filmele de actiune. y
Scenariul de filmare
Scenariul final pentru productia unui film, care est e urmarit de regizor in realizarea peliculei. Acesta contine dialog, indicatii cu privire la actiunea efectiva, inlantuirea scenelor, recuzita de filmare si ordinea cronologica per ansa mblu. Orarele zilnice de filmare sunt determinate intotdeauna de scenariul de filmare. y
Scene de ghidare
Aceasta referinta terminologica a fost introdusa de Eisenstein, care a construit multe din scenele filmelor lui in jurul unei imagini centrale sau al unei serii de imagini. Secventele astfel inlantuite ghideaza proc esul de montare a materialului filmat, cadrele fiind aranjate in functie de aceste scene-cheie. y
Scrub
comanda regizorala ce are rolul de a informa echipa de filmare sa dea jos sau sa mute decorurile sau un cadru. Termenul poate fi folosit si pentru a desemna stoparea oricarui tip de activitate care dintr-un motiv sau altul, nu mai este necesara sau dorita. O
y
Secventa de reactie
Un tip de prim-plan in care actorul, actrita sau un grup de oameni sunt surprinsi in momentul in care reactioneaza la un eveniment, secventa inregistrand impactul momentului. y
Sincronizarea
R itmul
filmului este dependent de regula de regie, respectiv de abilitatile artistice ale regizorului. Sincronizarea se mai refera si la procedura prin car e se obtine o coloratura (ca textura si nuante) adecvata. y
Spatiu
Filmul este o combinatie de coordonate spatiale si t emporale. Arhitectura este expresia materiala a spatiului, asa cum muzica marcheaza s uccesiunea temporala a momentelor. Filmul
utilizeaza temporalitatea muzicii si doua dintre dimensiunile arhitecturii. In functie de genul filmului si de aspectele teoretice pe care acesta le implica, sunt alese culorile, formele, materialele si modalitatea de relationare a acestora, astfel incat spatiul sa creeze pe de o parte o imagine placuta, iar pe de alta parte sa adauge noi dimensiuni personalitatii personajului aflat in centrul acestuia. De cele mai multe ori acest deziderat se obtine cu ajutorul efectelor speciale, al unghiurilor din care se f ilmeaza, al luminii si al sunetului, astfel incat spectatorul sa poata vedea imaginile din numeroase perspective si diferite unghiuri ale realitatii. y
Streotipizarea
Streotipizarea se refera la situatia in care un actor pr imeste roluri similare, ajungand ca intreaga lui cariera (si el ca persoana) sa fie catalogata in functie de acel personaj.
y
Subreta
Personaj
feminin care se comporta intr-o maniera cocheta. Initial termenul a desemnat roluri stereotipe de servitoare (in general de origi ne franceza) ce incercau sa-si depaseasca umila conditie prin flirt. y
Tag
Scena finala a unui film. ÄTag´ a pare dupa ce deznodamantul evenimentelor principale a fost dezvaluit si este folosit pentru a uni toate finalurile secundare ale povestii (in cazul in care aceasta este intentia regizorului). y
Taiere
Este un termen cu mai multe semnificatii. Cel mai des folosit este in cadrul filmarilor, cand regizorul pronunta cuvantul ³Taie(Cut)!). Este un indemn catre cei din echipa de a opri filmarea la o anumita scena. Ter menul se mai foloseste si pentru a desemna un mic fragment dintr-un film ce a fost ³taiat´ si eliminat din productia finala. y
Taiere Precisa
versiune mult imbunatatita a procedeului de taiere bruta folosita initial de catre editor. Aceasta versiune a filmului se apropie foarte mult de produsul final atat ca durata cat si ca secventialitate. O
y
Tehnica celor trei camere
Filmarea scenelor cu ajutorul a trei camere pozitionate in trei unghiuri sau la distante diferite. Acest procedeu le ofera editorului sau regizorului numeroase posibilitati in procesul de compilare si presupune de regula mai putin timp si mai putine duble decat in cazul filmarii cu o singura camera. Din pacate insa folosirea acestei tehnici este foarte scumpa, necesitand o
mai mare cantitate de role de film, mai multi membri in echipa de filmare si mai multe camere. y
Teoria auctoriala
Cine este autorul unui film? Teoria auctoriala considera ca regizorul, intrucat semnatura lui dicteaza personalitatea filmului. Pe de alta parte, exista atatia oameni implicati intr-o productie cinematografica, incat multi considera ca este absurd ca o singura persoana sa-si atribuie titlul de autor. y
Teoria filmului
Contine explicatii legate de natura si aspectele filmului. Intentia teoriei filmului este aceea de a intelege filmul intr-un context sociologic, psihologic si filosofic. y
Teoria informatiei
Ideile exprimate cu privire la tra nsmiterea informatiei. In contextul filmului, teoria informatiei se refera la transmiterea si receptarea adecvata a informatiei. y
Triunghi
Dispozitiv folosit pentru a impiedica alunecarea picioarelor unui trepied. y
Vedere de pasare
R eprezinta
o filmare realizata cu scopul de a prezenta spectatorilor imagini ale imprejurimilor in care se desfasoara actiunea, nemaifiind ingraditi de ceea ce se vede prin ochii personajelor sau de scene filmate din apropierea a cestora. Este de obicei realizata din elicopter sau dintr-un puct aflat la inaltime si cuprinde o vasta intindere. y
Vedere laterala
Filmare ce este realizata perpendicular pe subiectul expus intr-o anumita scena y
Vignette
scena construita intr-o maniera artistica a tat de performanta, incat poate fi decupata din film, constituind o parte de sine statatoare (un exemplu concludent il ofera scena din Gone With the Wind in care Scarlette O'hara declama: ÄNu voi mai suferi niciodata de foame!´). Termenul se refera si la fotografiile ale caror margini sunt deteriorate, nemaiavand un perimetru distinct. O
y
Vitagraph
Companie fondata la inceputurile istoriei cinematografiei de catre J.S. Blackton, cel mai mare rival al companiei lui Thomas Alva Edison, Biograph. y
Vitaphone
Fondata in 1926 ca parte a studiourilor Warner Brothers, aceasta sectiune a companiei a facut istorie in 1927, cand a produs, in colaborare cu Western Electric, primul film sonor, The Jazz Singer. Pentru obtinerea acestuia s-a folosit un sistem de Äsunet-pe-disc´, car e sincroniza aspectele vizuale ale fil mului cu melodii inregistrate si un foarte scurt dialog.
y
Unghi al camerei
Sintagma se refera la punctul de focalizare al camerei cand este pregatita sa inregistreze imaginile. Unghiul se refera si la perspectiva pe care camera de filmat o ofera privitorului in ceea ce priveste distanta la care se afla obiectul imortalizat, inaltimea sau latimea lui, precum si la pozitia din care este filmat obiectul ± din fata, din spate, din lateral, de sus etc. Expresii care denumesc aceste unghiuri sunt: unghi la nivelul privirii, unghi inalt, lateral etc. y
Unghi de filmare
Sintagma se refera in primul rand la axa orizontala a unei imagini oarecare. Ca nd aceasta este fotografiata, lentila de deschidere a aparatului de fotografiat este cir culara si pregatita pentru a imortaliza instantaneul. Apertura este structurata in asa fel incat sa asigure o rama rectangulara ce structureaza imaginea pentru vizualizare si proiectia ulterioara. Axa orizontala este dependenta de unghiul lentilei. Unghiurile ample ofera o perspectiva de aproximativ 43 de grade, in timp ce o lentila Änormala´ are un unghi de aproximativ 25 de grade. y
Unghi nou
indicatie ce apare in scenariu sau este data de regizor ca meramanului de a schimba pozitia camerei in timpul filmarii unui subiect (personaj, obiect, peisaj). Diversitatea unghiurilor din care sunt filmate cadrele reprezinta un deziderat, insa cel care dictea za acest lucru este regizorul, nu cameramanul. O
y
Unghi olandez
Un unghi special al camerei de filmat, in care se renunta la traditionala filmare pe axele x sau y si se fac filmari pe diagonala sau inclinand sau rasturnand cu t otul aparatul de filmare. Acest efect este folosit pentru a oferi o stare de anxietate spectatorilor sau de a le expune prin ochii personajului starea acestuia (ebrietate, frica etc). y
Unghi-opus-unghiului
In inregistrarea unui dialog pe pelicula, camera manul schimba alternativ perspetivele: aceasta va fi centrata pe unul dintre interlocutori si apoi pe celalalt, schimbandu-se continuu de pe unul pe celalalt. Cadre individuale ale c elor doua persoane sunt inregistrate si imaginea care apare pe ecran se schimba intre cei doi protagonisti, care sunt vazuti din perspective opuse, de unde si denumirea tehnicii. y
Unghi-plus-unghi
Acest procedeu de filmare necesita doua unghiuri diferite. Pentru primul unghi, camera este adusa intr-o parte a obiectului, in timp ce pentru al doilea camera este ridicata sau coborata, astfel incat obiectul sa poata fi vazut atat dintr-o parte, cat si de sus sau de jos. In locul unui punct de vedere diferit, ceea ce se incearca prin aceasta t ehnica este obtinerea efectului de tridimensional. y
Unghiuri complementare
Unghiurile complementare se r efera la pozitionarea camerelor intr-un cadru, care sa permita filmarea unor obiecte sau a unor personaje ce apar in aceeasi scena din ac elasi unghi sau din unghiuri complementare. Imaginile astfel obtinute se combina foarte usor in timpul procesului de editare. y
Zgomot de fundal
R elationat
cu sunetul propriu-zis, zgomotul de fundal adauga at mosfera si realism unei anumite scene. Acesta poate fi inregistrat in acelasi ti mp in care este filmata productia, sau poate fi adaugat la montaj. y
Zgomot de suprafata
Partea
auditiva a unui film contine de regula bazaituri, zumzaituri sau sasaituri dupa ce scena a fost inregistrata. Cand nu exista dialog si aceste sunete se aud, ele constituie zgomotul de suprafata, care se incearca in ziua de astazi sa fie cat mai mult diminuat cu ajutorul filtrelor, fara insa a se reusi intotdeauna. y
Zoom
Procesul
de miscare rapida a camerei spre sau dinspre un obiect care este fotografiat sau filmat. Procedeul este in prezent obtinut cu ajutorul unor lentile specializate, prcum si prin intermediul miscarii efectuate de camera.
