Dictionar de Ghicitori

Dicţionar de ghicitori OMUL (ASPECTUL FIZIC)

OMUL

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

OMUL


OMUL


OMUL


TRUPUL OMULUI


TRUPUL OMULUI


TRUPUL OMULUI

Ce vieţuitoare Umblă dimineaţa în patru picioare, La prânz în două, Şi seara în trei? Am un pom Cu ramurile-n jos, Şi cu rădăcina-n sus. Spuneţi-mi acum anume: Ce pom e acel în lume Care ramurile sale Toate le are la vale Şi vinele, rădăcina Îi stau în sus, cu tulpina? Tare ca criţa şi slab ca oul; Ghici, cine este? unt ou sc une e; Pe scăunele — Un polobocel; Pe polobocel — Un bostănel; Pe bostănel — Pădure, Prin pădure Umblă lupii. Am o crăcană; Pe crăcană — un poloboc; Pe poloboc — o cobiliţă; Pe cobiliţă — o tărtăcuţă; Pe tărtăcuţă — o pădure, Şi în pădure râmă porcii. Am ouă crăcănuţe; Pe crăcănuţe — Un ştiubeiaş; Pe ştiubeiaş — O căpăţână; Şi pe căpăţână — Un huci.


CAPUL


CAPUL


CAPUL


CAPUL


FIRUL DE PĂR, PĂRUL


URECHILE


URECHILE


OCHIUL, OCHII


OCHIUL, OCHII


OCHIUL, OCHII


OCHIUL, OCHII

La o margine de crâng — Două blăni de blid; Lângă două blăni de blid — Doi luceferei; Lângă doi luceferei — O moară ferecată. Un dovleac Cu şapte găurele. Sus pădure, Jos pădure; Sub pădure — două lacuri; Între lacuri — o muchiuliţă; Sub muchiuliţă — un bordei; În bordei sunt două ţarcuri. m o p ur ce; Lângă pădurice — Două poienice; Lângă poienice — Două luminice; Lângă luminice — Ţarcă spurcăcioasă; Lângă ţarcă spurcăcioasă — Moară pietroasă; Lângă moară pietroasă — Ţap-ţaparig. n pădure mă dusei, O nuia îmi tăiei; Când locul căutai, Eu nu-l mai aflai. La o căpăţână de vultur — Două jumătăţi de blid. Pe-o margine de zăvoi Stau două bliduri moi. Două bobileie de argint: Cât le arunci, atât se duc. Ce e? Am două pietre nestemate: Încotro le-arunc, acolo se duc. Doi luceferei, Privesc lumea cu ei. Am două lumini De ajung până la cer.


CAPUL


CAPUL


CAPUL


CAPUL


FIRUL DE PĂR, PĂRUL


URECHILE


URECHILE


OCHIUL, OCHII


OCHIUL, OCHII


OCHIUL, OCHII


OCHIUL, OCHII

La o margine de crâng — Două blăni de blid; Lângă două blăni de blid — Doi luceferei; Lângă doi luceferei — O moară ferecată. Un dovleac Cu şapte găurele. Sus pădure, Jos pădure; Sub pădure — două lacuri; Între lacuri — o muchiuliţă; Sub muchiuliţă — un bordei; În bordei sunt două ţarcuri. m o p ur ce; Lângă pădurice — Două poienice; Lângă poienice — Două luminice; Lângă luminice — Ţarcă spurcăcioasă; Lângă ţarcă spurcăcioasă — Moară pietroasă; Lângă moară pietroasă — Ţap-ţaparig. n pădure mă dusei, O nuia îmi tăiei; Când locul căutai, Eu nu-l mai aflai. La o căpăţână de vultur — Două jumătăţi de blid. Pe-o margine de zăvoi Stau două bliduri moi. Două bobileie de argint: Cât le arunci, atât se duc. Ce e? Am două pietre nestemate: Încotro le-arunc, acolo se duc. Doi luceferei, Privesc lumea cu ei. Am două lumini De ajung până la cer.


OCHIUL, OCHII


OCHIUL, OCHII


OCHIUL, OCHII


OCHIUL, OCHII


OCHIUL, OCHII


OCHII ŞI NASUL


OCHII ŞI NASUL


GENELE


SPRÂNCENELE


SPRÂNCENELE


OCHII ŞI SPRÂNCENELE






OBRAJII


GURA

Două ape-aprinse Sub două păduri întinse. Am doi berbecei: Acum sunt în curte, Acum sunt în munte. Am două turturele Mici şi frumuşele. Cât le-arunc, Atât se duc. Am doi porumbei, Toată lumea se-oglindeşte-n ei. Am doi pui de greieraş, Joacă sub un păltinaş. Am două ferestre: Dimineaţa se deschid, Şi seara se închid. Sunt doi fraţi gemeni: Vor să se vadă, Dar un munte îi desparte. Pădure deasupra, Pădure dedesupt. Am două surori gemene, Ce dorm de-a-n picioarele. Pe coasta castelului — Frunza pătrunjelului. Iepuraş Sub rozoraş. Pe ouă ouă e uşe uşe e Stau două săgeţele; Sub două săgeţele Sunt doi luceferei; Te vezi mereu în ei. De vrei ca să-i ghiceşti, Citeşte-n ochii mei, Şi-i vei vedea pe-ai tăi. Sub două păduri întinse — Două ape-aprinse. Am doi fraţi, Care nu se pot vedea. O căsuţă Plină cu osuţă.


GURA


GURA ŞI DINŢII


GURA ŞI DINŢII


GURA ŞI DINŢII


GURA ŞI DINŢII


GURA ŞI DINŢII


GURA ŞI DINŢII


GURA ŞI DINŢII


GURA ŞI DINŢII


GURA ŞI LIMBA


GURA, OCHII ŞI URECHILE


DINŢII


DINŢII ŞI BUZELE


DINŢII ŞI BUZELE

Am o râşnicioară: Toată ziua râşneşte, Şi noaptea se opreşte. Am o coşăriţă Plină de oiţă. Am un coşerel Plin cu mieluşei. Sus masă, Jos masă, La mijloc Fasole-aleasă. Am un oboraş Plin cu iepuraşi. Am o poieţică Plină de cârlani albi. Într-o poiană Pasc două herghelii de cai albi. În jurul lacului mic, Pietre albe stau chitic. Am o fântână largă Plină de pietricele albe. Am o sobă Cu cociorbă. Unul numai cuvântează, Doi se uită şi veghează, Iar alţi doi, care-au rămas, Stau şi-ascultă fără glas. Două rânduri de soldaţi În straie albe îmbracaţi Săcuşori albi Sub streşini roşii. Între două maluri roşii Stau moşnegi bătrâni la sfat. Albişorii treieră,


LIMBA


LIMBA


LIMBA


LIMBA


LIMBA

OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL (ASPECTUL FIZIC)

LIMBA CERUL GURII


NASUL


NASUL


NASUL


NARA


MUCII


MUSTAŢA


MUSTAŢA

Ghici ghicitoarea mea: Ce şade-n apă făr’ să putrezească? Ce şade-n apă Şi tot se adapă, Omu-mbătrâneşte, Ea nu putrezeşte? Am un butucaş de tei; Umblă prin bordei Şi strigă: Maftei, Maftei. Am o căţeluşă roşie, Care bate totuna Printr-un gard alb de os. Ce-i mai dulce Şi totodată mai amar pe lume? Oase n-are, nici aramă, Dar şi pietrele le sfarmă. Care cer n-are stele? Am un ciocănaş de piele Cu două găurele. Ciocănel cu două borte: Fără el, rar ai păreche. Am un fluieraş Cu două borticele. Toată lumea Nare are, Dar şi popa Are nare. Ieşi, Ilie, Din chilie, Că te-aşteaptă cinci la uşă. Sub muche de deal — Două cozi de cal. Sub călcâiul unui deal — Două cozi de cal moscal.


ŢÂŢELE


ŢÂŢELE


PIEPTUL ŞI ŢÂŢELE


INIMA

OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL (ASPECTUL FIZIC)

INIMA BURICUL


BURICUL


BURICUL


BURICUL


BURICUL


MÂNA, MÂINILE


MÂNA, MÂINILE


VÂNA


PIELEA

Am doi saci de năgară: Dacă n-ar fi sacii de năgară, N-ar mai fi lumea în ţară. Pere nu-s, şi-s dulci; Cu ele te culci. Am un munte; Pe munte sunt două dealuri, Şi pe dealuri sunt doi nasturi. Bate fără încetare, Începând de la născare; Iar când ceasul a sosit, Atunci şi ea a tăcut! Am o iconiţă roşie Şade lipită-n perete. Nimeni n-o ştie Numa’ eu şi Dumnezeu. Alună pe tobă. Cuibul ciocârlanului În mijlocul Bărăganului. În mijlocul Prutului Stă cuibarul cucului. Cuibul berzei În mijlocul bălţii. În mijlocul lacului Este cuibul dracului. Furculiţă cu cinci dinţi, Căpătată din părinţi. Am o grebluţă cu cinci dinţişori, Pe zi îmi trebuie de-o mie de ori. Balaur vărgat, În pământ băgat. Ce se coase singură, După ce se rupe? Am zece copilaşi


PALMA


PICIOARELE


PICIOARELE


CĂLCÂIELE

O latnică Platnică Ghiscovatnică Cu cinci Lătnicele Plătnicele Chiscovătnicele. Şi făr-acea Latnică Platnică Ghiscovatnică Nimic nu se poate Lătnici Plătnici Ghiscovătnici. Şi făr-acele cinci Lătnicele Plătnicele Ghiscovătnicele Nimic nu se poate Lătnici Plătnici Ghiscovătnici. Am doi căluşei Cutreier lumea cu ei. Am doi căluşei Tineri sprintenei, Numai să m-arunc pe ei. Am două vaci roşii: Când le duc la apă, Se uită acasă; Când le duc acasă, Se uită la apă.

MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI

MINTEA MINTEA

MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI

GÂNDUL (CUGETAREA)


GÂNDUL (CUGETAREA)


GÂNDUL (CUGETAREA)


GÂNDUL (CUGETAREA)


GÂNDUL (CUGETAREA) GÂNDUL (CUGETAREA)


GÂNDUL (CUGETAREA)


GÂNDUL (CUGETAREA)


VORBA


VORBA


SOMNUL

Ce-i mai scump în lume, Şi ce preţuieşte Mai mult ca toate? Ce nu poţi cântări? Nuia Vâjia, Ocolii ţara cu ea; Mai rămase un crâmpei, De-l făcui obor de miei. Nuieluşă argirea, Coprinsei lumea cu ea Şi-o pusei tot acolea. Nuieluşă vânjăţa, Înconjor lumea cu ea. Am un cal sprintenel Şi-nconjor lumea cu el. Păsărică minunată, Ocoleşte lumea toată. Ce fuge mai repede decât toate? Ce trece prin perete, Şi nu-l sparge? Cine zboară fără umbră Şi se-ntoarce fără zgomot? Ce-i nevăzut, De alţii neştiut, Când îi dai drumul, Înconjoară pământul? Ce se leagă cu gura, Şi nu se dezleagă cu mâna? Dacă-i dulce, mult aduce, Dacă-i rea, fug toţi de ea. Ce-i mai dulce decât dulce, Şi pe talger nu se duce? Ce e dulce şi mai dulce,


VISUL


RÂSUL


PLÂNSUL LACRIMA


LACRIMA


FOAMEA NECAZUL


SURDUL


SURDUL MICROBUL


JUNGHIUL

NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA

VIAŢA


ANII VIEŢII

Mă vedeţi şi nu mă vedeţi, Nu mă puteţi vedea decât nevăzând; Eu vorbesc fără ca să vorbesc, Fără să mişc, mă mişc, alerg; Sunt mincinos şi totuşi uneori spun adevăr; Ce sunt dară? Râsă-mi-se, Îngâmfă-mi-se, Măr se face, N-ai ce-i face. Un butucel de jele Cu două găurele. Ce apă este-n lume fără nisip? Apa cea mai lină Şi mai făr-de tină. La masă făr’ de mine nu stai, Totuşi nu vrei să mă ai; Când mă ai, chiar te grăbeşti De mine să te lipseşti. Ce e mai amar şi mai amar? Care om Nu ascultă cântece? Cine are urechi Şi nu aude? Ce e cel mai mic în lume? Restei rece, Prin inimă trece. Cinel-cinel: De ce-o lungeşti, De ce mai scurtă-o faci. Douăzeci de frumoşi, Patruzeci de voinici, Şaizeci de înţelepţi, Optzeci de nebuni.


TIMPUL (VREMEA)

NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA

TIMPUL (VREMEA) TIMPUL (VREMEA)


TIMPUL (VREMEA)


TIMPUL PIERDUT


CUNUNIA


CUNUNIA


BĂTRÂNEŢEA


BASTONUL BĂTRÂNILOR


SUFLETUL


MOARTEA


MOARTEA

Trece nevăzut, Repede de necrezut, Nu fuge, nu sare, Rost mare în lume are. Fuge fără de picioare De n-o prinzi Nici de-a călare. Ce fuge fără picioare? Ce trece pe dinaintea ochilor Şi nu-l poţi vedea? Ce nu poţi cumpăra Cu toate bogăţiile din lume? Nodurel legat cu gura, Te-nnoadă pe totdeauna. Ce nod cu gura se-nnoadă, Şi cu mâini nu se deznoadă? Cărăruie-ruie, Peste umeri suie, Peste umeri pleacă, Umerii s-apleacă... În pădure fusei, Al treilea picior ajunsei. Am o lădiţă Cu o porimbiţă: Dacă zboară porumbiţa, N-ai ce face cu lădiţa. Cine nu mai întreabă Dacă vrea să meargă Sau dacă-i pregătit Pentru călătorit? Am un iepuraş Cu urechile de caş: Eu vreau să i le mănânc, El mă apucă de gât.

NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA

NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA MEDIUL FAMILIAL MEDIUL FAMILIAL MEDIUL FAMILIAL MEDIUL FAMILIAL

MEDIUL FAMILIAL

Sus cântă, CLOPOTUL LA ÎNMORMÂNTARE Jos plânge. Ţăndurica bradului — TOACA LA ÎNMORMÂNTARE Jalnica pământului. Care-i satul Unde câinii nu latră, Cocoşii nu cântă CIMITIRUL (ŢINTIRIMUL) Şi oamenii nu lucrează? Sufleţel nevinovat, COPILUL ÎN FAŞĂ Mai rău ca un hoţ legat. Suflet ţine, LEAGĂNUL Suflet n-are. Am o floare-aleasă, Şade singură în casă, FEMEIA M-adastă să vin la masă. Merge dada pe cărare: Patru mâini, patru picioare, FEMEIA ÎNSĂRCINATĂ Patruzeci de unghioare. — va vas, Ivaivas, Unde-ai mas? — La un cap de oraş. — Ce-ai văzut, Ce-ai auzit? — Ce să văd, Ce să aud? Am văzut un cocoş Ş-o găină, C-un pui OMUL CU FEMEIA, FIUL ŞI FIICA Ş-o puică. — Bună ziua, omul cu omoaia! — Mulţumim dumitale, Dar nu sunt omul cu omoaia; Muma lui e soacra mumei mele.

UNELTE GOSPODĂREŞTI


UNELTE GOSPODĂREŞTI UNELTE GOSPODĂREŞTI

UNELTE GOSPODĂREŞTI UNELTE GOSPODĂREŞTI UNELTE GOSPODĂREŞTI UNELTE GOSPODĂREŞTI


Am o fată mare, Cu capul de fier, Cu coada de lemn: Intră în vâlcele, TOPORUL (SECUREA) Scoate la nuiele. Am un pui de grec, Face-ndec, Îndec, SECUREA CÂND LOVEŞTE LEMN Îndec. Când merge de-acasă, Acasă cată; Când vine din pădure, TOPORUL PE UMĂR În pădure cată. Cam aşa, cam aşa, BARDA Cam paraţatachiştea. Pe pârăul din Cioatcă-Boatcă, Este-o vulpe hârcă moartă; Dă din coadă hâr-pocăr, FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Vulpe albastră în păr. Ardelean taie-n deal, FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Aşchiile cad în vale. Gânj gânjuit, FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şarpe potcovit. Are dinţi mulţi şi mititei FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi nu suferă niciodată de ei. Bou ean Oţălean, Împungaci Şi scurmaci, A mâncat, S-a bălegat, FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Şi pe dată-a măturat. Am un bou: Intră-n coşar


UNELTE GOSPODĂREŞTI UNELTE GOSPODĂREŞTI

UNELTE GOSPODĂREŞTI UNELTE GOSPODĂREŞTI UNELTE GOSPODĂREŞTI UNELTE GOSPODĂREŞTI



Cinel-cinel: Picior de purcel, FERESTRĂUL (JOAGĂRUL) Învelit în cojocel. Am un purcel Cu trupul de lemn, Cu limba de oţel: Înainte curăţeşte, RINDEAUA (GEALĂUL) Şi în urmă netezeşte. Cui cu cui CLEŞTELE Se scoate-afară. Am un copil: De-i dau pace, Stă şi tace; De-l iau în braţe, LANŢUL Plânge. Când îl iau, ţipă şi suspină; LANŢUL Când îl las, s-alină. Am o scroafă cu purcei: Unu-n mână dacă iei, LANŢUL Toţi guiţă. Ce e mică şi umflată, MENGHINA Şi la fălci stă mereu dreaptă? Pe pământ – lemn, Pe lemn – apă, Pe apă – piatră, Pe piatră – fier, TOCILA Pe fier – carne. Trei dau, Trei stau, Trei se uită, PIVELE BĂIEŞILOR (ŞTEAMPURI Trei ascultă. Sub pădure grămădită Şade lumea învelită; Ziua de soare fugită,

CASA, LOCUINŢA

CASA

CASA, LOCUINŢA

CASELE

CASA, LOCUINŢA

CORTUL

CASA, LOCUINŢA

BORDEIUL

CASA, LOCUINŢA

CASA CU COŞ

CASA, LOCUINŢA

CASA CU COŞ

CASA, LOCUINŢA

CASA ŞI UŞA

CASA, LOCUINŢA

CASA ŞI UŞA

CASA, LOCUINŢA

PEREŢII CASEI

CASA, LOCUINŢA

COLŢURILE CAMEREI

CASA, LOCUINŢA

GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII)

CASA, LOCUINŢA


CASA, LOCUINŢA


CASA, LOCUINŢA


Puii – vii, Cloşca – moartă. Moşinoi lângă moşinoi, Numai bune pentru noi. Ce casă-i pe care Într-o clipă o făcea, Într-o clipă o strângea, Şi pe cal o punea? Casă cu două rânduri: Sus câinii, Jos stăpânii. Am o vacă mare Cu ţâţa-n spinare. Am o bivoliţă, În frunte c-o ţâţă. Ursul şade, Urechea îi bate. Am un bou ce şade, Şi urechea-i bate. Patru fraţi stau faţă-n faţă, Şi nu vorbesc. Patru fraţi se văd în faţă, Dar nu pot ca să se prindă. Vacă brează: Cu coarnele iernează, Cu trupul vărează. Am o vacă: Cu trupul în casă, Cu coada şi coarnele-afară. Am doisprezece boi: Toţi se culcă p-un căpătâi, Şi nicidecum nu se-mpung. Am nouă fraţi, Toţi pe-un căpătâi culcaţi.

CASA, LOCUINŢA CASA, LOCUINŢA CASA, LOCUINŢA CASA, LOCUINŢA CASA, LOCUINŢA

CASA, LOCUINŢA

CASA, LOCUINŢA

CASA, LOCUINŢA

CASA, LOCUINŢA CASA, LOCUINŢA

Trupu-mi vărează, Şi capu-mi iernează. Jumătate e în casă, CUIUL, CUIELE DE ATÂRNAT Jumătate e afară. Am un moş într-un picior. CUIUL, CUIELE DE ATÂRNAT Ghici, ce e? Pui cucuieţi, CUIUL, CUIELE DE ATÂRNAT La cumătra în pereţi. Am o manta largă, mare Şade pe patru picioare ACOPERĂMÂNTUL CASEI Şi rabdă şi la ploaie, şi la soare. Două surate Se-ntrec care de care Să fie mai curate: Una — cât se spală Şi se-mbală, Şi-i tot cioară; Alta — o dată-n an spălată, ACOPERIŞUL ŞI PERETELE CASE Ca ghiocu-i de curată. O mie încheiate, O mie descheiate, O mie să fiţi, ŞINDRILA O mie nu ghiciţi! La Ilie — Pălărie Şi pe vară STREAŞINA CASEI Şi pe iarnă. n pădure născui, În pădure crescui; Acasă dacă m-aduse, PRAGUL CASEI Vătaf de curte mă puse. Nici în casă, nici afară; PRAGUL CASEI Talpa mea e drum de ţară. Orice musafir vine CUIUL

CASA, LOCUINŢA

UŞA

CASA, LOCUINŢA

UŞA

CASA, LOCUINŢA

UŞA

CASA, LOCUINŢA

UŞA

CASA, LOCUINŢA

UŞA

CASA, LOCUINŢA

UŞA

CASA, LOCUINŢA

UŞA ŞI VÂNTUL

CASA, LOCUINŢA

UŞA ŞI MASA

CASA, LOCUINŢA

UŞA ŞI PATUL

CASA, LOCUINŢA

UŞA ŞI CUIERUL

CASA, LOCUINŢA

CLANŢA (CLEAMPA) UŞII

n pădure născui, În pădure crescui; Acasă dacă m-au adus, Primitorul casei m-au pus. Toată ziua: huhuri la deal, Huhuri la vale, Iară sara: huhuriă-hohoară. Tilic afară, Tilic în casă, Titilic cine mă lasă. Şi afară, şi în casă. Ghici, ce e?1 Am o fată: Cine vine îi dă brânci. Ursul stă, Urechea-i bate, Rămân scorburi destupate. Leica ţufudeica, Nea Stan fluierătorul. Am două fete: Una umblă şi nu mănâncă, Alta stă şi mereu mănâncă. Unul zice: “De-ar veni Noaptea, să mă hodinesc!” Altul zice: “De-ar veni Ziua, să mă uşurez!” Avem o babă şi-un moşneag: Baba umblă toată ziua, Şi nu-i îmbrăcată, Iar moşneagul stă pe loc, Şi-i îmbrăcat. Căţeluşe Jucăuşe, Toată ziua latră-n uşă.

CASA, LOCUINŢA

BROASCA UŞII

CASA, LOCUINŢA

ZARUL (ZĂVORUL)

CASA, LOCUINŢA

ZARUL (ZĂVORUL)

CASA, LOCUINŢA

VERIGA PENTRU LACĂT

CASA, LOCUINŢA

LACĂTUL

CASA, LOCUINŢA

LACĂTUL

CASA, LOCUINŢA

LACĂTUL

CASA, LOCUINŢA

LACĂTUL

CASA, LOCUINŢA

LACĂTUL

CASA, LOCUINŢA

LACĂTUL

CASA, LOCUINŢA CASA, LOCUINŢA

LACĂTUL LACĂTUL

Ce şade la uşă Şi plânge din guşă? Am un frate cu buricu-n spate: Cum îl prind de buric, Face uic-uic! Când îl bagi iese, Când îl scoţi intră. Ziua sunt uitată, Stau şi moţăiesc. Noaptea mă pun strajă, Casa să păzesc. Am un dulău bătrân, Şade cu uşa lângă sân. Tortel-bortel, Îi scurmi maţele c-un surcel. Am o cătănuţă tare, Ţine uşa în spinare. Cocoş berg, Legat de gard. Cerceluş cu toartă, Nime’ nu mă poartă, Da’ mă tot acaţă La uşa din faţă. Am o găină buhuiată, În cămară încuiată; Când o descui, Haţ cu mâna de cucui! Nu latră, nu muşcă Şi nici nu împuşcă. În casă Pe nimeni nu lasă! Mutul de la uşă? Am o purcicuţă vijneaţă: Când o prinzi de urechi

CASA, LOCUINŢA

FEREASTRA, FERESTRELE

CASA, LOCUINŢA


CASA, LOCUINŢA


CASA, LOCUINŢA


CASA, LOCUINŢA

GEAMUL

CASA, LOCUINŢA

GEAMUL

CASA, LOCUINŢA

SCARA

CASA, LOCUINŢA

SCARA

CASA, LOCUINŢA

CĂRĂMIDA

CASA, LOCUINŢA

PARATRĂSNETUL

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA

MASA

Jumătate e în casă, Jumătate e afară! La mătuşa în perete Sunt trei găini boghete. Sunt atât de apropiate, Le-ai crede alăturate; Una cu-alta nu-i certată, Dar nu se văd niciodată. Ghici ghicitoarea mea: Care sunt ochii casei? M-a trimis doamna de sus La doamna cea de jos, Să ţes pânză fără de rost. Lumina prin ce trece Şi nu se opreşte? Două lemne Odolene, La mijloc Un braţ de vrescurele.2 Am două reţe Hodrobeţe, Celelalte — mărunţele. Din pământ mă nasc, În apă mor, La aer mă veştezesc, Şi la foc mă întăresc. Bici de foc cumplit Peste cer zvârlit, Dar tot focul lui Îl prind întru-un cui. n pădure născui, În pădure crescui; Acas’ dacă m-aduseră, Horă-mprejur mi se puseră!

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA

Patru picioare are, Dar să şi le mişte MASA Nu e’n stare! MASA CU TREI PICIOARE Am o gâscă-n trei picioare. PICIOARELE MESEI Patru fraţi cu-o pălărie. n pădure născui, În pădure crescui; Acasă dacă m-aduseră, SCAUNUL Vătaf pentru stat mă puseră. Sub un singur coperiş SCAUNUL Patru fraţi se ţin proptiş. Am picioare, dar nu merg, SCAUNUL Oboseala o-nţeleg. Am un purcel de tei SCAUNUL Fâţa-fâţa prin bordei. n pădure născui, În pădure crescui; Acas’ dacă m-aduseră, CULMEA (GRINDA PENTRU HAI Frumos sovon îmi puseră. Peste zi şed deşartă, Seara mă încarcă, CULMEA (GRINDA PENTRU HAI Dimineaţa mă descarcă. Am două surioare: Una aşteaptă seara, să se odihnească, CULMEA ŞI UŞA Alta — dimineaţa, să se primenească. Am tre ete într-o casă: Una zice că de-ar veni duminica, Să se gătească, Alta zice că de-ar veni noaptea, Să se odihnească, Şi alta zice: „Ori vie, ori nu vie, CULMEA, UŞA ŞI FEREASTRA Că mie totuna-mi face“. Ce-i gata, PATUL Şi tot trebuie gătit?


PATUL, UŞA ŞI CULMEA


PERINA


PERINA


FAŢA DE PERINĂ ŞI PERINA


LAIŢA2, UŞA ŞI FEREASTRA


LADA CU HAINE


LADA CU HAINE


MĂTURA


MĂTURA


MĂTURA


MĂTURA

Am trei surori; una zice: „De-ar veni ziua, să mă uşurez!“ Alta: „De-ar sosi noaptea, să mă odihnesc!“ A treia: „Vie zi şi vie noapte, totuna mi-este“. Şichilinga-binga, Tatanica puf. Cine are pene, Şi nu zboară? Pielea vacii-i la pârău, Vaca stă unde dorm eu. Tre suror n ceea casă stau a s at; Una care-i mai leneşucă zice: „Bine hodinesc eu ziua!“ Alta, hărnicuţă foc: „Ba hodina mea-i la noapte!“ Iar mezina: „Titiri-pitiri, mie totuna mi-i!“ Iau iepei şaua din spate, I se văd maţele toate. Am o vacă sură, Cu maţe de pânzătură. Ocolica-ocolea, Ocolii casa cu ea Şi-o pusei mai acolea. Cuturuşă După uşă. Tăfălog-tăfălog, De la uşă pân’ la foc. Nu-s frumoasă, Fac frumos, Stau posomorâtă-n jos. nvârtită Şi legată Şi ţepoasă,


OGLINDA


OGLINDA


OGLINDA


OGLINDA


OGLINDA


OGLINDA


OGLINDA


ULCICA ÎN CUI

CĂLDURA ŞI LUMINA

STÂLPII VETREI

CĂLDURA ŞI LUMINA

STÂLPII VETREI

CĂLDURA ŞI LUMINA

SOBA

Ţândră mândră, Stă în grindă Şi arată la oricare Chipul, faţa, cum o are. Eu n-am, din făptură, Nici limbă, nici gură, Dar spui la oricare Cusurul ce are, Şi-oricât se mânie, Tot va să mă ţie. Eu sunt anasură Fără ochi şi gură. Eu orice-oi vedea, Ţie ţi-oi spunea. Am o surioară-n lume, Şi drept ca ea nimeni nu spune. N-are limbă şi nici gură, Şi-arată orice făptură. Lipie pe lipie, Foaie ververichie. Te-am văzut într-un loc Unde n-ai fost Şi nici nu puteai să fii vreodată. Moşul cela din perete, Cu mătuşa de-o ureche. Am doi uncheşi la un loc, Stau cu spatele la foc. Timofei şi Doroftei Stau în vatră mititei. Albă şi sulemenită, Când urâtă, când iubită; Vara nu vor să mă vază, Iarna toţi mă-mbrăţişează. Iarna toţi grămadă

CĂLDURA ŞI LUMINA

CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA

CĂLDURA ŞI LUMINA

CĂLDURA ŞI LUMINA

CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA

Mănâncă toată ziua, Şi tot flămândă rămâne. Am o casă, Şi-n ea o fată. Când lipseşte fata, CASA ŞI SOBA Îngheaţă casa. Am un grajd împărătesc, SOBA ŞI LEMNELE Unde caii se topesc. Mama lata, Tata lungu, Ion fluierătorul, Şi soru-mea: SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SC Uite-o, nu e. Mama lata, Tata lung, Nenea fluiericiul, SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SC Şi lelea zupăiată. Am un sac Plin de mac; Şade-n jos cu gura, COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEA Nu-şi varsă strânsura. Am un sac cu mac, COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEA La amândouă capetele dezlegat. Am un sac rotund, COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEA Fără nici un fund. COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEA Ursu’ pe bordei. Cine zi şi noapte tutun fumează, COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEA Şi nu se mai satură? Sus pe casă aşezat COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEA Şi fumează ne-ncetat. Ciutur-mutur cel bătrân COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEA Şade sus şi bea tutun. Tata lung, Mama lată, SOBA

CĂLDURA ŞI LUMINA

CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA


CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA

— Unde mergi tu, răsucitule? — La ce mă-ntrebi, găuritule? Că la coadă-a aurit, COŞUL ŞI FUMUL Nu ca tine, tot cănit. Tata înalt, Ginerele turbat, Maica milostivă, COŞUL, FOCUL, CUPTORUL ŞI P Surioară albă. Şade moşul pe corlată, FIARELE COŞULUI Şi-i atârnă nasu-n vatră. Am patru fraţi, P-o mânecă de cojoc băgaţi, CORLATA ŞI COŞUL Şi toţi beau tutun cu lulelele. Năstrapă din apă, CREMENEA ŞI AMNARUL Ginere din lume. Mireasa-n pădure, Ginerele-n Ţarigrad, IASCA, AMNARUL ŞI CREMENE Şi nuna în gârlă. Rage Rujana din pădure Şi cerbana din genune, Şi taur IASCA, AMNARUL ŞI CREMENE De la faur. Mama-i din pădure, Tata e din târg, IASCA, AMNARUL ŞI CREMENE Şi eu după prund. Viţelu-n târg, Vaca la munte, Şiştaru-n prund, AMNARUL, IASCA, CREMENEA Ş Laptele se duce-n vânt. Cimilică Mititică, SCÂNTEIA Nici de Vodă nu-i e frică. E mai mică decât un purice SCÂNTEIA Şi mai grea decât o majă.

CĂLDURA ŞI LUMINA

SCÂNTEIA

CĂLDURA ŞI LUMINA

SCÂNTEIA ŞI FUMUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

CHIBRITUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

FOCUL

Cum naşte, muşcă, Cum muşcă, moare. Ţinţiriga-n fugă, Toroipanu — după ea. Beţişor de tei, Fără dânsul piei. Am un bour roşu: Unde paşte Multă vreme Se cunoaşte. Unde se culcă Boian, Se cunoaşte şi-ntr-un an. Unde doarme boul roşu, Nu mai creşte iarbă verde. Am un giunc roşu: Unde zace într-o sară, Se cunoaşte într-o vară. Cât a păscut Bujor într-o sară, Nu creşte iarbă într-o vară. Am un bou roşu: Când îl uzi, moare. Am un bou bujor, Şi nu-l pot scoate Cu funia din ocol. Am un armăsar nebun: Unde se tăvăleşte, Iarba nu mai creşte. Păsărică mică, Nu bea, nu mănâncă, Pe unde-atinge, frige. Am un copil: Tot mănâncă şi nu se mai satură. Vântu-l stânge, Vântu-l încinge.

CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA

CĂLDURA ŞI LUMINA


CĂLDURA ŞI LUMINA


Ce pui în apă JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRIN Şi moare pe loc? Îl bag roş în apă JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRIN Şi iese negru. Părinţii acum se nasc, FOCUL ŞI FUMUL Şi copiii-s în vârful casei! Ta-său nu-i făcut, FOCUL ŞI FUMUL Şi fi-său joacă pe casă. Tatăl încă nu s-a născut, FOCUL ŞI FUMUL Şi copilul i-aleargă prin sat. Popa-n casă, FOCUL ŞI FUMUL Pletele-i pe casă. Sora mea-nflăcărată, Mama groasă, Tata lung FOCUL, SOBA, COŞUL ŞI FUMUL Şi nenea fluierător. n foc s-a născut, De foc a fugit, De foc despărţit, FUMUL Iute a murit. Ciută mohorâtă, FUMUL Umblă şovăită. Toderel Din firicel, Sus se suie FUMUL Din căţuie. Copil negru-vânăt, Cioară fără aripi, Tata este roşu-luminos FUMUL Şi zbor în rotocoale până la nori. Moş Stan lungul FUMUL Măsoară crângul. Se suie moşul în pod Fără scară,

CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA

CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA CĂLDURA ŞI LUMINA

CĂLDURA ŞI LUMINA

CĂLDURA ŞI LUMINA

CĂLDURA ŞI LUMINA

Ori îi iarnă, ori îi vară, Suie-n pod fără de scară. Ce se suie fără aripi? Tata lung, Mama lată, FUMUL, VATRA ŞI CORLATA Cumnata şovâlcăiată. Am un cal negru: Când îl bag între cei roşii, Pe toţi îi goneşte VĂTRAIUL (COCIORVA) Şi-i risipeşte. Am un ocol de boi: Când bag un taur negru-n el, VĂTRAIUL (COCIORVA) Toţi boii-i împrăştie. Am un moş bătrân VĂTRAIUL (COCIORVA) Şi stă cu nasu-n scrum. Undrulas VĂTRAIUL (COCIORVA) Cu nasul ars. Ispas VĂTRAIUL (COCIORVA) Cu capul ars. Am un grajd Cu doi boi roşii, Numai unu-i negru JARUL ŞI UJOGUL (VŞTRAIUL) Şi pe toţi îi dă afară. Tata lung şi-ncârligat, Mama lată Şi-afumată, Iar băieţii — mărunţei, VĂTRAIUL, SOBA ŞI JĂRATICUL Iese tata-afar’ cu ei. Cresc departe, Cresc la munte, Iar când acasă mă aduce, LEMNUL DE FOC, LEMNELE Bucăţele mă face. Primăvara înverzeşte, Toamna-ngălbeneşte, FUMUL FUMUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

LUMÂNAREA

CĂLDURA ŞI LUMINA

LUMÂNAREA

CĂLDURA ŞI LUMINA

LUMÂNAREA

CĂLDURA ŞI LUMINA

LUMÂNAREA

CĂLDURA ŞI LUMINA

LUMÂNAREA

CĂLDURA ŞI LUMINA

LUMÂNAREA

CĂLDURA ŞI LUMINA

LUMÂNAREA

CĂLDURA ŞI LUMINA

OPAIŢUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

OPAIŢUL

CĂLDURA ŞI LUMINA

LAMPA

CĂLDURA ŞI LUMINA

LAMPA

CĂLDURA ŞI LUMINA

LAMPA

CĂLDURA ŞI LUMINA

LAMPA

Eu în toată viaţa Mereu strălucesc, Dar cu strălucirea Mă şi prăpădesc. Mititeaua Umple-argeaua. Mică-mititică, Bagă ziua în argea. Dobra grasa Umple casa. Lui Ioan lungul Îi pică mucul. Trup de său Şi inimă de bumbac rău. Am o fată Cu inima de feştile. Omuşor de lut, Cu părul de foc. Ce-i mic cât pumnul, Şi vede-n toată casa? Sus casă, Jos casă, La mijloc fereastră. Ţândră mândră, Stă în grindă Şi luceşte, Te orbeşte. Am o babă burduhoasă, Face casa luminoasă. Şade doamna pe corlată, Luminează casa toată. O lalnică-palnică, Până nu se va lălnici Nu se va pălnici.

CĂLDURA ŞI LUMINA

GAZUL ÎN LAMPĂ

CĂLDURA ŞI LUMINA

CURENTUL ELECTRIC

CĂLDURA ŞI LUMINA

CURENTUL ELECTRIC

CĂLDURA ŞI LUMINA

BECUL ELECTRIC

CĂLDURA ŞI LUMINA

BECUL ELECTRIC

CĂLDURA ŞI LUMINA

ELECTRIFICAREA

CĂLDURA ŞI LUMINA

ELECTRIFICAREA

CĂLDURA ŞI LUMINA

HIDROCENTRALA

CĂLDURA ŞI LUMINA

HIDROCENTRALA

n stâncă fusesem; După ce mă scoaseră, Frumos mă curăţiseră Şi să luminez mă puseră. Pe sârmă se-ntinde, Şi-n casă s-aprinde. Urzitoare-nalte, Fire răşchirate. Stele aurii Ard şi-n plină zi. L-au legat pe nea Ilie C-un curmei de bagdadie Şi-l hrănesc printr-o frânghie, De ia foc la scăfârlie. O prăsadă atârnată, Dar nu poate fi mâncată. Pe-o colină sau pe sat — Jăratic împrăştiat. Şi la badea în unghere Ard acuma stele. Un balaur, Solzi de aur, Stă în munte priponit, Apă bând necontenit; Şi pe nări cum suflă para, Luminează toată ţara. Cloşca-n vad s-a pitulat, Risipindu-şi puii-n sat, Însă noaptea, grijulie, Îi hrăneşte pe-o frânghie. a pa e a , Peste lată — îmbojorată; Peste îmbojorată — Crăcănată;

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

Şade lelea lată; Peste lelea lată — Lelea vâlvoroată; Peste lelea vâlvoroată — Lelea durdulia; Peste lelea durdulia VATRA CU FOCUL, PIROSTRIILE, Şade badea burduhoiul. Lată; Peste lată — Bosumflată; Peste bosumflată — VATRA, BURCA2 ŞI SPUZA Chioara cu ochi. Uţuţui la Călmăţui, Iapa este VATRA ŞI FUMUL Murgul nu-i. Am un moş bătrân: CUPTORUL Tot mănâncă, şi nu se satură. Am o cămaşă: Numai din petice făcută, CUPTORUL Şi nu-i împunsă niciodată cu acul. Din afară-ntunecos, CUPTORUL ÎNCINS Dinăuntru luminos. Pe sub râpile râpite — CUPTORUL ÎNCINS Ciute negre, mohorâte. Şade naşul sub uluc Şi fumează din ciubuc; Apoi, după ce-a fumat, CUPTORUL ÎNCINS Îl hrănesc cu aluat. Urşii — În sat. CUPTORUL ÎNCINS Câinii nu bat. Veni titirigile; Luă pipirigile, CUPTORUL CU PÂINE Rămase doctorul gol.


PIULIŢA


SITA, SITA ŞI CERNUTUL



ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

SITA, SITA ŞI CERNUTUL SITA, SITA ŞI CERNUTUL











Am o raţă fărfăreaţă, Numai cu coada se negoaţă: Nici pe mere, Nici pe pere, Numai pe nuci, Bucate dulci. n pădure cioca-boca, În câmpie mi-ho-ho, Iar acasă lipa-lipa. Aşchiuţă din pădure, Mi-ho-ho din câmp Şi liop-liop în casă. Roată uscată, Cu păr ferecată, În cui acăţată. Ce nu ţine apă? Cinel-cinel: Sus bat dobele, Jos curg negurile. Jup în deal, Jup în celălalt deal, În vâlcea Tot ningea. Icea banc, Icea ţanc, Devale ninge. În pădure naşte, În pădure creşte, Vine-n sat şi joacă neveste. n pădure naşte, Pre râturi paşte; Mama dacă o suceşte, Ninge de hâieşte. Ciontei-bontei,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)


Am o vacă neagră: Când o mulg CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) O întorc cu fundul în sus. Am o vacă neagră: Cum fată viţelul, CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) Îl mănâncă lupii. Am o vacă neagră: În toate zilele fată, CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) Şi băieţii stau împrejur grămadă. Vacă bălţată, CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) În toate zilele fată. Hurbuz-burduz, Din Ţarigrad adus, Sub laiţă pus, CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL) Cu mămăligă uns. Am o haită neagră: Toţi munţii aleargă, CEAUNUL (CĂLDAREA) CIOBAN Şi numai urdă fată. Punte strâmbă, CĂLDAREA ŞI TOARTA Vale-adâncă. Am un bou negru şi altul roşu, CĂLDAREA LA FOC Cel roşu linge pe cel negru. — Scurtă, groasă, un’ te duci? — Mă întreabă ciorbul, CĂLDAREA ŞI PIROSTRIILE Negru ca corbul! — Scurtă, grasă, un’ te duci? CĂLDAREA ŞI PIROSTRIILE — Răşchirat, la ce mă-ntrebi? — Dobro groaso, un’ te duci? CĂLDAREA ŞI DONIŢA — Arso-n burtă, la ce mă-ntrebi? — Scurto, groaso, un’ te duci? — Arso în fund, de ce mă-ntrebi? Unde eu mă duc, CĂLDAREA ŞI DONIŢA Tot ţie ţi-aduc. A plecat hurdu-burdu la fântână





ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

n pădure născui, În pădure crescui, Acasă dacă m-aduseră, FĂCĂLEŢUL (MESTECĂUL, MEL Mămăligă să fac mă puseră. Din pământ născui, În lume trăii, Şi când murii, OALA În gunoi mă pomenii. Am ost a săpat; La palme m-au luat, În foc am intrat, La târg am plecat. Mulţi ani am slujit, Pe toţi am hrănit, Şi când am căzut, OALA Ţăndări m-am făcut. Am o mătuşă Cu guşă: Toată ziua horcoteşte, OALA Iar noaptea se odihneşte. A trăit Ne-a hrănit, A căzut, OALA S-a prăpădit. La mama sub perete — OALELE Tot găini boghete.2 Cinci în brânci, Neagra-nainte, OALA CÂND SE IA DE PE FOC Tuţuruş pe urmă. Am un frate CAPACUL OALEI (FEDEUL2) Cu buricu-n spate. Clopul tetei CAPACUL OALEI (FEDEUL2) Pe gura fetei. Cimurcei ce-i?


GRĂTARUL


BLIDELE (STRĂCHINILE)


LINGURA


LINGURA


LINGURA


LINGURA


LINGURA


LINGURA


LINGURILE ÎN STRACHINĂ





Cât am trăit, Pe foc m-a pârlit; Iar dac-am murit, În drum m-a azvârlit. Pe la noi pe sub perete — Tot găini boghete. Fată mare-n comândare — Nici colac, nici lumânare. Buturuguţă uscată: O ridici încărcată Şi o laşi jos uşurată. Buturugă cam pre ungă, Cine-o are vrea s-o ungă; O ridică încărcată Şi o lasă descărcată; Când e plină, Toţi se-nchină; Când e seacă, Toţi s-apleacă. Găinuşă-ncărcăţâcă, Ţuşti la moşu-n poieţâcă. Vrăbiuţă-ncărcăţică, Huştiuluc în poieţică. Am un cal: Când îl sui la deal îi sătul, Când îl scobor la vale-i flămând. Într-o vale-adâncă Multe ciori s-aruncă. Am o sută de găini. Şi stau toate cu coadele peste gard. De la locul lui Istrate Ies coţofanele-ncărcate. Am nişte boi: Dau să-i bag în obor,


PUTINEIUL


PUTINEIUL


PUTINEIUL


PUTINEIUL


PUTINEIUL


PUTINEIUL ŞI BĂTĂTORUL


BOTA


DONIŢA (COFA)


DONIŢA (COFA)


DONIŢA (COFA)


DONIŢA (COFA)


COBILIŢA (COROMÂSLA)

Buturugă bulbură, Şade jos şi tulbură. Trupinică scorbură, Şade jos şi bolbură. Am un lemn scorboros, Pe care-l bat fiind jos, El nu tace, Ci tot face: “Diitai geeantai!” Am o babă şi-un moşneag, Buf! în oala cu chişleag. Ulduc — bulduc, De barbă-l duc, De barbă-l aduc.3 Hurdu-burdu prin cămară, Ia-l de păr şi dă-l afară. Hurduc-burduc, De mustăţi te duc. Cinel-cinel: Am o gâscă, cioantă-boantă, C-un chicior turlui-burlui, Cu pliscul pahar smânceşte, Ia poftim şi mi-o gâceşte! Cimurcei, ce-i? Am o iapă, Tot de coadă-o duc la apă. Am o vacă albă Şi-o duc de coadă la apă. Am o iapă sureapă: Când o duc la apă De coadă o duc, De coadă-o aduc. Slabă şi subţire, Grei cercei mai ţine!


COBILIŢA (COROMÂSLA)


COBILIŢA CU COFELE


ULCIORUL


ULCIORUL


ULCIORUL


ULCIORUL


ULCIORUL


GARAFA


GARAFA


CAUCUL DE BĂUT APĂ


CAUCUL DE BĂUT APĂ


CANA


CANA

Mă duc cântând Şi vin plângând. Mă duc cu cerceii seci, Şi vin cu ei plini. Am o vacă Cu ţâţa-n spinare. Am o gâscă şoaită-boaită Şi cu gâtul şui-burlui. Gâlgăuţ-gâlgăuţ, Ciuşti cu tine-n pârăuţ! Cât am trăit, Ţi-am fost de toate foloasele; După ce am murit, Mi-ai aruncat oasele. Burduf-burduf: De barbă-l duc, De barbă-l aduc. Am o raţă toaipă-boaită, C-un picior turlui-burlui, Şi unul păhărniceşte. Am o raţă goibăraţă, Cu grumazu şoibăroi. Am o fată urâtă şi scobită, Cine vine o sărută. Am un băiat, Cine vine îl pupă. Gâlgăuţ În pârăuţ. Am o fetiţă, Sărutată de toţi în guriţă. Retevei umflat, La fund retezat, La cap piperat, Şi umblă prin sat,




Cine ştie: Care gât n-are Nici carne, GÂTUL STICLEI Nici vine? Moşneguţ în pielea goală, DOPUL Ţine vinul de năvală. Hurdur-burdur, Din pădure-adus, FEDELEŞUL Sub laiţă pus. Am un moş–bătrân: De barbă-l duc, FEDELEŞUL De barbă-l aduc. n pădure născui, În pădure crescui; Acasă de m-a adus, FEDELEŞUL Plin cu apă m-a pus. Într-un câmp înrotat BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA Şade vlădica umflat. Hurduz-burduz, Din Ţarigrad adus BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA Şi-n pivniţă pus. Am o vacă mare Cu ţâţa-n spinare BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA Şi-o mulg pe la coadă. Am o găină cucuiată. O ţin în pimniţă-ncuiată; Şi cum întru s-o descui, BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA Îi pui mâna pe cucui. L na Magdalina, Cu smicele pe spinare, La buric, Calabalic, La inimă, veselie;


PLOSCA


PLOSCA


PLOSCA


PLOSCA


PLOSCA


PLOSCA


PLOSCA


PLOSCA


PLOSCA


PLOSCA

Am o pasăre roşioară, Pe la guşe gălbioară; Şi mai are puţin glas, Şi nu mă-ndur să i-l las. Am o puică cucuietă, Şede-n căsoaie-ncuietă; Doar să mor să n-o descui, Să-i pun mâna pe cucui. Am o raţă Şoantă-boantă, Din picior ţurlui-burlui, Ghiciţi-o, că eu v-o spui. Am o gâscă şoancă-boancă: La grumaz e slăbănoagă, Din clonţ îmi păhărniceşte, Trudeşte-te de-o ghiceşte! Cocoş potcovit, De nuntă gătit.1 Găinuşă potcovită, De nuntă însovonită. Am o vacă de lemn, Şi viţelul e om. Ce e?3 Broască-ţăstoasă, În cui atârnată. Am o fată mare Şi-o atârn de plete în cui. n pădure m-am născut, În pădure am crescut, Apoi de om sunt făcută, Toată lumea mă sărută Şi necazurile-şi uită. Am o toitană Dolofană,

ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA

HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA

HRANA ŞI BĂUTURA

Fierul ţine gorunul, Şi gorunul — apa. Alunul ţine gorunul, Gorunul ţine tăul, PUTINA CU VARZĂ (CADA CU C Tăul ţine broaştele. Soarele-l soreşte, Vântu-l răcoreşte, Găina-l înghiţeşte MEIUL Şi se prăpădeşte. Cotcobâna MĂLAIUL (ŞI MEIUL) Umple mâna. Ce intră prin grădină FĂINA (PRIN SITĂ) Şi nu face urmă? Când îi slab, N-are os; Cându-i gras, SACUL Totu-i os. Tata gros, SACUL CU FĂINĂ Fără os. Burtea gros, SACUL CU FĂINĂ Fără os. Am două gâşte DESAGII Într-un gâtlej. Am doi lupi DESAGII Într-un gât. Doi câini gâtuiţi DESAGII Peste poartă azvârliţi. Pe valea lui Berbeluş, OMUL CU DESAGII Un curcan cu două guşi. Am o vacă: Când o duc la câmp O duc sătulă; Când o-aduc acasă, TRAISTA O-aduc flămândă. PUTINA

HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA

HRANA ŞI BĂUTURA

HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA

HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA

Am o vacă, Când o bag în grajd, E fără piele. Când o scot, MĂLAIUL ÎN ŢEST E cu piele. Din pământ în soare PÂINEA Din sac în dogoare. Chinuită Şi muncită, Peste tot locul bortită; Cine-o are îi bogat, PÂINEA Cine nu, îi om sărac. Cu c omege m-au ov t, Între pietre m-au strivit, Chiar în jar am fost băgată, Cu cuţitul spintecată, Dar deşi mă chinuieşte, Lumea-ntreagă mă iubeşte, PÂINEA Toată lumea mă doreşte. Roată rotită, De om muncită PÂINEA Şi de lume-nghiţită. Rotică, roticea PÂINEA Şi mâncă lumea din ea. Am o găină PÂINEA Cu creasta de făină. Uf şi uf! de scoţi sudori, Şi-apoi fleaţ pe-o rotunjică; Pe sub boltă faci şurhu, FRĂMÂNTATUL ŞI COPTUL PÂIN Stai, că o mănânci acu... Dobra grasă, MĂMĂLIGA Făr’ de oasă. Cimel-cimel: MĂMĂLIGA Clăoi pe apă.

HRANA ŞI BĂUTURA

SAREA

HRANA ŞI BĂUTURA

LAPTELE

HRANA ŞI BĂUTURA

LAPTELE DE MAMĂ

HRANA ŞI BĂUTURA

CAŞUL ÎN ZĂR

HRANA ŞI BĂUTURA

BRÂNZA

HRANA ŞI BĂUTURA

OCHII DIN CAŞCAVAL

HRANA ŞI BĂUTURA

OUL

HRANA ŞI BĂUTURA

OUL

HRANA ŞI BĂUTURA

OUL

HRANA ŞI BĂUTURA

OUL

HRANA ŞI BĂUTURA

OUL

HRANA ŞI BĂUTURA

OUL

Apa mă naşte, Soarele mă creşte, Toată lumea mă iubeşte. Iar când mama mă-ntâl-neşte, Mă omoară, mă topeşte. Ce îngheaţă vara Mai iute decât iarna? Ce se mănâncă Şi nu se pune pe masă? Am un inel, Care doarme în fundul bulboanei. M-a trimis doamna de sus La cea de jos, Să-mi dea carne burghioasă, Albă, fără oase. Cu cât am mai multe, Cu atât cântăresc mai puţin. Albaie În paie. M-a trimis doamna de sus La cea de jos, Să-i dea vin şi cu rachiu, Tot într-un buriu. Şi vin, şi holercă, Tot într-o balercă. Am un butoi necercuit Şi ţine şi vin, şi rachiu osebit. Am un poloboc: Dacă se strică Nu-l poate nici un butnar tocmi. Am un buglenaş Cu vin şi cu vinars, Şi nu se amestecă. Ghici, ce e?

HRANA ŞI BĂUTURA

HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA HRANA ŞI BĂUTURA

Am o casă văruită, Peste tot este boltită. Am o căsuţă Micuţă, Văruită, Şi până ce n-o spargi OUL Nu poţi să intri-ntr-însa. Am o cămăruşă Plină de mâncăruşă, OUL Pe nicăiri n-are uşă. Var văruit, Zid zidit, OUL Fără uşi, fără ferestre. Sus albuş tare, Jos albuş moale, OUL La mijloc galbenă floare. Cine n-are cap deloc, Coadă deloc, OUL Şi se face dobitoc? Ce se naşte din însufleţit, OUL Şi-i neînsufleţit? Ce nu poţi să pui OUL Să şază în cui? Arunci sus, îi alb. OUL Pică jos, îi galben. Am spart gheaţa GĂLBENUŞUL OULUI Şi-am aflat aurul. Am o cămaşă fără nici un refec, COAJA OULUI Fără nici o deschizătură. Am un balaur mare CALTABOŞUL (GÂLBAŞUL, CÂL Şi-l pun în frigare. Inelul doamnei GĂLUŞCA În fundul oalei. Ţigan afumat OUL

HRANA ŞI BĂUTURA

ARDEIUL IUTE

HRANA ŞI BĂUTURA

PIPERUL, BOABELE DE PIPER

HRANA ŞI BĂUTURA


HRANA ŞI BĂUTURA


HRANA ŞI BĂUTURA


HRANA ŞI BĂUTURA

PĂTLĂGICA MURATĂ

HRANA ŞI BĂUTURA

SMOCHINA

HRANA ŞI BĂUTURA

SMOCHINA

HRANA ŞI BĂUTURA

PLĂCINTA

HRANA ŞI BĂUTURA

PLĂCINTA

HRANA ŞI BĂUTURA

BOMBOANA

HRANA ŞI BĂUTURA

RACHIUL

HRANA ŞI BĂUTURA

VINUL

Roşu ca focul, Uite ca dracul. Cinga, linga-linga, Lega-ţi-s-ar limba; C-un fir de mătase neagră, Limba-n gură ţi se leagă. Ghemuleţe creţe Umblă prin judeţe. Am un măr creţ De la un precupeţ. Ce-i din lumea mare-adus Şi la mare masă pus? Vârâi mâna-ntr-o găleată Şi scosei pe lelea beată. Sus piele, Jos piele, În mijloc mălai cu miere. Sus piei, Jos piei, La mijloc boabe de mei. Turtă peste turtă, Şi la mijloc urdă. Petec peste petec, Sus pe desuietec. Ghici, ghicitoare mică Cât oul de rândunică: Rândunica nu-l cloceşte, Iară-n gură se topeşte. Tu mă faci om! Eu te fac neom. Sângele Domnului În capul omului. Lie, Lie,

HRANA ŞI BĂUTURA

VINUL

HRANA ŞI BĂUTURA

VINUL

HRANA ŞI BĂUTURA

VINUL

HRANA ŞI BĂUTURA

VINUL ÎN BUTOI

HRANA ŞI BĂUTURA

VINUL ÎN BUTOI

HRANA ŞI BĂUTURA

VINUL ÎN BUTOI

HRANA ŞI BĂUTURA

VINUL ÎN BUTOI

HRANA ŞI BĂUTURA

VINUL ÎN BUTOI

HRANA ŞI BĂUTURA

BRAGA

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. PIEPTENII DE LÂNĂ

ng e, Dingălie, Vino de la-mpărăţie, C-am să-ţi spun o mare bucurie: Că s-a măritat Novidita, Înflorita, Feţuiala snopului, Floarea busuiocului, Iar la nuntă Cine-i joacă? Joacă: Sfânta poamă busuioacă. La mesele cele alese Nu lipsesc, Şi fac poznele adese Celor ce mă prisosesc. Cine aduce sănătate, bucurie, Dar şi nebunie? Merge moşul prin sat În cojoc de brad, Cânii după el nu bat. Nebunul satului, În cămaşă de lemn. Nebunul satului, Îmbrăcat în coaja păcatului. Gorunul ţine nebunul, Nebunul nebuneşte oamenii. Bolundul satului, Cu cojoc de lemn. Dobra, subţirica, Umple putinica. Am doi moşnegi: Toată ziua se trag cu dinţii de barbă.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.

Lătăruşcă, ruşcă De bagi degetul RAGILA DE LÂNĂ Te muşcă. Iarna, La toată casa FUIORUL ÎN FURCĂ Pom înflorit. Cumetriţa supărată Şade tot nepieptănată. FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC Când o piepteni, îi pică părul. Am o vacă: Câtă-i ziua o mulg, FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC Până rămân numai cu coarnele pe ea. Cinel-cinel: Cinci sub streaşină, şi-i plouă, DEGETELE LA TORS Cinci muncesc, şi n-au nici rouă. Am cinci voinici, Şed sub streaşină şi plâng, DEGETELE LA TORS Şi cinci aleargă-n vale şuierând. Cinci mulg DEGETELE LA TORS Şi cinci aleargă. Hur în sus, Hur în jos, FUSUL Pică noaptea burduhos. Foltea-n sus, Foltea-n jos, FUSUL Foltea vine burdios. Am un purcel, Şi-l ţin de coadă FUSUL Până se-ngraşă. Sub un păltinaş FURCA ŞI FUSUL Joacă-un iepuraş. Am un moşneag burduhos Şi o babă strenţăroasă; Pe moşneag îl sucesc,

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.

Hui în sus, Hui în jos, Hui un pui RĂŞCHITORUL De mătăhui. Am un moşneguţ VÂRTELNIŢA Într-un picioruţ. Oaie, oaie, oacănă, VÂRTELNIŢA Şade jos şi deapănă.2 Într-un vârf de plop VÂRTELNIŢA Joacă un iepure şchiop. Am o căţeluşă; Când îi dau cu palma, SUCALA Face: tudiriu-tudiriu! Toată ziua răcneşte, Şi n-o doare gura; Toată ziua se-nvârteşte, SUCALA Şi nu ameţeşte. Am o iapă cu doisprezece mânji: Când trag de căpăstru, URZITOAREA ŞI ŢEVILE Nechează toţi mânjii. Hotara —potara, Sairea — boirea, RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVEL Hop — hop! Hâţa-bâţa, Boca-boca; RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVEL Hodorog! Am o uncuţă, În frunte cu steluţă, În spate Cu păcate, În şale Cu greşale, În pântece RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVEL Cu descântece.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.

O mătuşă îmbrăcată, Suveicată, Tot pe lat şedea culcată, Două fete-i joacă-n spate: PÂNZA ÎN RĂZBOI Una sare, şi-alta piere. Am două fete: Când una se goleşte, SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE Alta se primeneşte. Sunt două fete: Una se tot încinge, SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE Alta se tot descinge. Am doi porci: Unul e slab, şi altul gras. Cel slab se îngraşă, SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE Cel gras slăbeşte. Aţe creţe IŢELE Puse-n beţe. Baie creţe Pe coteţe; Eu le-ndes, IŢELE Şi ele ies. Două plăşi lipite, IŢELE Peştele nu-l prinde. Două lemne Codolemne SPATA Şi mai multe mărunţele. Două lemne, Două pene SPATA Şi o mie de surcele. Am o babă oarbă, SPATA Care-ncheagă apele. Am o fată: Pe unde ea calcă, SPATA Locul îngheaţă.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. SUVEICA (SUVELNIŢA) LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. SUVEICA (SUVELNIŢA) LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. SUVEICA (SUVELNIŢA)

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. SUVEICA (SUVELNIŢA) LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. ANDREAUA LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. ACUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. ACUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. ACUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. ACUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. ACUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. ACUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. ACUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. ACUL

Păsărica ici-colea, Măţiguşul după ea. Am o păsărică: Vâşti în crâng, Vâşti afară. Ţuşti, şopârlă, printre gard, C-un fir de iarbă Legat de barbă. Peste gheaţă Pe su-gheaţă Printre ele Cânt-o raţă. Am o iapă: Până n-o înhămi de coadă, Nu trage. Ce e mic, mititel, Îngrădeşte frumuşel? Mititel-mititel, Mai lungă-i coada decât el. Ce fuge mereu la vale Şi-şi lasă maţele-n cale? Ilie trece pe vale Şi-şi lasă maţele-n cale. Todirel, Mititel, Face gardul frumuşel. Alecuţă mititel, Cu buricul după el. Gânganie fără suflare, Urmă împletită are. Am un cocoş: Cu ciocul urzeşte, Cu coada-mpleteşte. Am o purceluşă:

Luciu-lucior, Îi pun coadă de fuior. Luciu luceşte, Luciu străluceşte, ACUL La gard mereu împleteşte. Urechi are, dar n-aude, ACUL E micuţ şi tot împunge. Lunecuş, învârtecuş, În haină-şi face culcuş, Şi se leagă, şi se-nnoadă ACUL Chiar cu propria sa coadă. Intră, iese, intră iar, ACUL Şi codiţa-şi lasă-n dar! Aşchie lucioasă, Coadă mătăsoasă: Mereu găureşte, ACUL Nu rupe, urzeşte. Am o căsuţă Micuţă, Şi are mai multe fereşti DEGETARUL Decât casele împăratului. Am un băţ de carne DEGETARUL Şi-i pui tichie de fier. Am cinci cai: CÂRLIGELE PENTRU ÎMPLETIT C Muşcă unul din botul altuia. Cu cinci pari şi c-o nuia ANDRELELE, FIRUL ŞI ÎMPLETIT Lungeşti gardul cât colea. HORBOTA (DANTELA) Ce-i făcut fără nivideală? Două răţişoare Călugăricioare: Pe unde mergea, FOARFECELE Malul se surpa. Două surioare Foarte tăietoare:

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. ACUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.


LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.


LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. FOARFECELE LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. FOARFECELE LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. FOARFECELE LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. FOARFECELE DE TUNS OI

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. MAIUL DE RUFE LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. BĂŞICA DE SĂPUN

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. MELIŢA ŞI MELIŢATUL

LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. MELIŢA ŞI MELIŢATUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. MELIŢA ŞI MELIŢATUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. MELIŢA ŞI MELIŢATUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. MELIŢA ŞI MELIŢATUL LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc. MELIŢA ŞI MELIŢATUL

Am o vacă, Până nu-i bagi deştele în ochi, Nu paşte. Două aşchii Ş-un buric. Două babe-ntr-un buric Fac mereu Târlic, târlic. Cine face sâca-bâca pe sub strai? n pădure naşte, În pădure creşte, Vine la sate, Şi sub mal răcneşte. Gârgolic peste colnic, Şi-năuntru nu-i nimic. n pădure naşte, În pădure creşte, Vine la ţară Şi hăpăluieşte. Merge în pădure, Face cioc-boc, Vine acasă, Face treapa-leapa. Am o căţeluşă cluşă, Alatră p-o vâlceluşă. Pe-o moviliţă năltuţă latră o coteicuţă. Latră căţeaua nevestei în bătătură Şi-i sar dinţii din gură. Latră alba la răscruce, Şi din gură aţe-i cade. Cinel-cinel: Căţălusă Din pădure-adusă,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, CĂCIULA VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, CĂCIULA VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PĂLĂRIA VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PĂLĂRIA VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PĂLĂRIA VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, CĂMAŞA VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, CĂMAŞA

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, CĂMAŞA VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PANTALONII VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PANTALONII VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, CUREAUA VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, OPINCA, OPINCILE VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, OPINCA, OPINCILE

Bucium rotund, Strânge păru-n fund. Putinei rotund, Bagă păru-n fund. În vârf cumaş, În poală gurelaş. Scut pe soare, scut pe vânt, Trebuie omului numaidecât. Şi-nvârtită, şi rotită, Şi se pune cu soarele-n pricină. Am trup, dar n-am corp; Am gât, dar n-am cap; Am mâneci, dar n-am mâini. Cine are un gât fără cap, Două braţe, Şi fără picioare? Am o cămară cu patru uşi: Pe una intri, Pe trei ieşi. Şi când te crezi afară, Eşti tot înăuntru. Intru pe-o uşă şi ieş pe două; Când am ieşit pe cele două, Sunt înăuntru. Cine nu poate alerga, Deşi are două picioare? Noaptea — şopârlă, Şi ziua — cerc. Am două covăţele uşurele. Ziua-s pline, Noaptea-s goale. Am două albioare: Ziua-s pline, Noaptea-s goale.

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ,

M-am dus în pădure Şi-am tăiat o nuia lungă, Şi-am îngrădit o poiată Şi-o zăhată, AŢA DE LA OPINCI Şi mi-a mai rămas o bucată. Am o nuia vergelea, Vărguii ţara cu ea; Mai rămase un crâmpei, AŢA DE LA OPINCI Făcui ocol la viţei. Corb negru, CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE Înghite ciolanul tot. Am două ştiubeieşe: Ziua-s pline, CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE Noaptea-s goale. Am o groapă CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE Până la genunchi. Am două surori: Toată ziua-aleargă, CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE Seara după uşă se bagă. Hoţ, coţ, Când o scoţ, Hâr, bâr, CIZMA (CIOBOTA), CIZMELE Când o vâr. Am doi fraţi, BOCANCII Cu sfori legaţi. Piele peste piele, PICIORUL ÎN CIZMĂ La mijloc os. C-un pai de şovar Învelii o casă ş-un coşar; Întâi îl învelii, PICIORUL ÎN CIZMĂ Şi-apoi îl mărtăcii. Oala — piele de juncan, Varza — lână de cârlan, CIZMA ÎNCĂLŢATĂ CU CIORAP Şi cărniţa de mocan.

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ,

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ,

Lână peste lână, La mijloc e vână; Vâna se zgârceşte, MĂNUŞA Lâna se clăteşte. Ce are forma mânei MĂNUŞA Şi tot nu-i mână? Goluşică MĂNUŞA ‘Nflocoşică Într-un vârf de deal CONCIUL Este-o potcoavă de cal.1 Ţandără turcească, PIEPTENELE Cine-o gici-o să trăiască. Bârnuţă de os, PIEPTENELE Duce porcii în jos. Haidos-paidos, PIEPTENELE Mână porcii-n jos. Cine are dinţi mulţi, PIEPTENELE Şi nu poate muşca? Sus pădure, Jos pădure, La mijloc PIEPTENELE CU DINŢI LA AMÂN E loc de joc. Am doi uncheşi, PIEPTENELE ŞI BARBA Ce se trag de barbă. Gogoneaţa de purcea, PERIA Fugi de-aicea, vino-ncoa. Motofâlcă de purcea: Ţin cu mâna, PERIA Dau cu ea. Totolina PERIA Umple mâna. Cosor de fier, BRICIUL Dă pădurea jos. Cu un plug de fier

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, CERCELUL, CERCEII VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, INELUL, DEGETUL ŞI INELUL VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, INELUL, DEGETUL ŞI INELUL VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, INELUL, DEGETUL ŞI INELUL

VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, OCHELARII VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, EVANTAIUL

CURTEA CASEI

GARDUL

CURTEA CASEI

GARDUL

CURTEA CASEI

GARDUL

CURTEA CASEI

STÂLPII PORŢII

CURTEA CASEI

ŞOPRONUL

CURTEA CASEI

PĂTULUL, COŞARUL

Drot încârligat, În carne băgat. Şade Făt-Frumos Pe un cal de os. Urdel-burdel, Băgat în coadă de viţel. Frigarea de carne, Şi puiul de aur. Sunt o şa, Pe care nu călăreşte nimeni; Sunt fereastră, Dar nu la casă. Am o găină: Când bate vântul, Întinde coada. n pădure născui, În pădure crescui, Acasă de m-aduse, Păzitorul curţii mă puse. n pădure născui, În pădure crescui, Acas’ dacă m-aduse, În horă mă puse. O sută fraţi, Unul lângă altu-nşiraţi, Şi unul de altul legaţi. Doi boi tăvăluci, Nu-i dai nici pe mere, Nici pe nuci. Am patru fraţi, Într-o căciulă băgaţi.1 Căciula unchiaşului În mijlocul bătăturii. Am o vacă:

CURTEA CASEI

VALEUL2

CURTEA CASEI

PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂN

CURTEA CASEI


CURTEA CASEI


CURTEA CASEI


CURTEA CASEI


CURTEA CASEI


CURTEA CASEI


CURTEA CASEI


CURTEA CASEI


CURTEA CASEI


Lungă, cotrovită, În ea — nutreţ la vită. Ciocârlan moţat Strigă noaptea-n sat. Sara, lângă smârc, Hojma ţâpă-un cocostârc. Am o gâscă potcovită, Cu grumajii şoibârloibi: Cu gura pahar clăteşte, Multe boale curăţeşte. Am o raţă cioaică Boiacă, Cu grumazul cioi Bârloi, Şi bea apă tulbureşte, Rar voinic care-o gâceşte. Am o vacă: Toată lumea o mulge, Şi laptele ei nu se isprăveşte. Ce e-naltă, Crăcănată, Îndărăt cu jucărele, Şi-nainte cu ghizdele. Hoha-n sus şi hoha-n jos, Coada hohei cât hoha. Noaptea odihneşte, Ziua cântăreşte. Ion lungu Îi spânzură bumbu. Ivan lungu Îi pică mucu; Ivăneasa Scorburoasa. Căciula mutului

CURTEA CASEI CURTEA CASEI CURTEA CASEI CURTEA CASEI CURTEA CASEI ANIMALE DOMESTICE

ANIMALE DOMESTICE

ANIMALE DOMESTICE

ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE

Am o fată de pandură, CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂN Toată lumea-o pupă-n gură. Urcă moşul şi coboară CUMPĂNA ŞI CIUTURA Cu mătuşa subsuoară. Două ouă de sitar GĂLEŢILE PUŢULUI CU ROATĂ Intră popii-n posunar. Una zice: „Ai să dăm“, Alta zice: „Ai să stăm“, FÂNTÂNA, CIUTURA ŞI CUMPĂN Alta: „Aidi în scârcium să ne dăm“. Oglinda cerului APA ÎN FÂNTÂNĂ În adăpostul pământului. La cap – furcă, La mijloc – cotargă cu fân, VITA La şezut – sită. Cât a ost m c, În patru trâmbiţi trâmbiţa; După ce-a crescut mai mare, Dealurile răsturna; Iar când a îmbătrânit, BOUL În crâşmă cu el juca. Cât fusei mic, Cântai cu patru fluiere; Când mă făcui mai mare, Mă purtai între două lemne; Iar când îmbătrânii BOUL Îmi veni chef să joc la horă. Până-i mic, Ţări cuprinde; Dacă creşte, Pământul risipeşte; Dacă moare, BOUL În joc sare. Abia după ce-am murit, BOUL La horă m-am veselit.

ANIMALE DOMESTICE

ANIMALE DOMESTICE


ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE

Un mort între doi vii Trecea printr-un viu între doi morţi. Şi zice viul dintre cei doi morţi Cătră mortul dintre cei doi vii: „Nu te vârî aşa avan, Că dacă s-ar da viul la vii, BOII ÎNJUGAŢI TRECÂND RÂUL Rămân numai morţii!“ Doi înainte vii, Unul la mijloc mort, Şi stăpânul la urmă; Cel de la mijoc scormo-neşte, BOII ŞI PLUGUL Face pământul de rodeşte. Patru neteplii Duc patru sute de mii, Şi le duc la împăratul Şi le taie-ndată capul, Şi le schimbă numele BOII, SACII CU GRÂU ŞI MĂCINA Şi rămâne albele. Patru împlântate, Patru spânzurate, VACA Şi-o pleftură. Patru-mpinge pământul, Doi se uită-n cer, Doi se uită înainte, VACA Patru dă datoria. Patru merg, Patru stau VACA Şi vamă dau. Înainte furcă, VACA Înapoi mătură. Sunt patru şipuşoare; Stau cu gura-n jos, ŢÂŢELE VACII Şi nu se varsă. Am patru fraţi

ANIMALE DOMESTICE


ANIMALE DOMESTICE

ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE


Sus crăpată, Jos crăpată, MULSUL VACII La mijloc cinci trag de patru. Când eram mic Cântam din patru cavale. Acum, când sunt mare, VIŢELUL Nu mai cânt din nici unul. Opt picioare trec prin apă VIŢELUL DIN PÂNTECELE VACII Patru numai mi se-adapă. n pădure Cioca-boca, În târg Mi-ho-ho Şi acasă CALUL Teapa-leapa. Mândru, înalt şi frumos, La ochi este luminos; Urechi are, coarne n-are CALUL Şi te poartă în spinare. Teleleaua pe cărare, CALUL ŞI ŞAUA Cuciu-muciu pe spinare. Gâsculiţă cheptoşea, ŞAUA (TARNIŢA) Bine te mai ţii pe ea! i şa, Şi-i aşa, Şi ţi-oi arăta-o, ŞAUA (TARNIŢA) Şi tot nu-i afla-o! Hop pe şa şi lat-aşa, ŞAUA (TARNIŢA) Şi ţi-o spun şi n-o ghiceşti. Pe sânge stă, Sânge poartă, ŞAUA (TARNIŢA) Şi-n ea nu-i sânge deloc! Treapa-leapa Pe cărare,

ANIMALE DOMESTICE

CALUL ŞI CĂLĂREŢUL

ANIMALE DOMESTICE

CALUL ŞI CĂLĂREŢUL

ANIMALE DOMESTICE

CALUL, CĂLĂREŢUL ŞI ŞAUA

ANIMALE DOMESTICE

CALUL ŞI CĂRUŢA

ANIMALE DOMESTICE

CALUL ŞI CĂRUŢA

ANIMALE DOMESTICE

IAPA ŞI MÂNZUL

ANIMALE DOMESTICE

CAII ŞI OIŞTEA

ANIMALE DOMESTICE

CUIUL DIN POTCOAVĂ

ANIMALE DOMESTICE

MĂGARUL

ANIMALE DOMESTICE

MĂGARUL

ANIMALE DOMESTICE

MĂGARUL CU DESAGI

ANIMALE DOMESTICE

OAIA

Şase am, În patru umblu. Patru fug Şi două-atârnă. Deasupra suflet, Dedesubt suflet, Şi-n mijloc lemne uscate. Dupa-dupa pe podele, Tata ursu După dânsu’. Tropa-tropa pe cărare, Enghel-menghel pe spinare, Tetea ursu După dânsu’. Stropa-stropa pe cărare, Slatauzul după dânsul. Un mort Între doi vii. Ce se propteşte în cap, Ca să-ţi intre-n tălpi? E un dobitoc Foarte nătântoc: Urechi lungi Minte nu are, Are cruce pe spinare. E sur, dar nu-i lup, Are urechi, dar nu-i cal, Are copite, dar nu-i bou. Pe valea lui Ivănuş, O curcă cu două guşi. Patru resteie Duc un car de fân Şi nu se fărâm. De pe deal pe deal —

ANIMALE DOMESTICE

OILE ŞI CAŞUL

ANIMALE DOMESTICE

BERBECUL

ANIMALE DOMESTICE

COARNELE BERBECULUI

ANIMALE DOMESTICE

BERBECII CÂND SE BAT

ANIMALE DOMESTICE


ANIMALE DOMESTICE


ANIMALE DOMESTICE


ANIMALE DOMESTICE

CIOBANUL ŞI OILE

ANIMALE DOMESTICE

CIOBANUL ŞI OILE

ANIMALE DOMESTICE

CIOBANUL ŞI OILE

ANIMALE DOMESTICE

CIOBANUL ŞI OILE

Am o mie de lebede Şi fac toate un ou. Trece badea mânios Cu cojocu-ntors pe dos. Încârligate, Îmbârligate, Pe vârf de munte-aşezate. Opt opintele Şi patru izbele. Patru bat, Opt opintesc, Mii şi sute se clătesc. Două-n două se lovesc, Patru-n patru s-opintesc, Mii şi sute se clătesc. Butură Pe butură, Mii de mii Se scutură. Ciogu-mogu-n cap cu stogu, Când a stat şi-a chiuit, Căciuli mii s-au îmbulzit. Ciugurele mărunţele, Tot pe drum înşirăţele. Ciugur-mugur cel bătrân Şade jos şi bea tutun. Ciugur-mugur-mugurele, Merg pe drum înşirăţele. Ciugur-mugur ăl bătrân, Merge-n urma lor cântând. Alunele ciugurele, Cântă moşul după ele. ugure e m n nţe e Merg pe drum înşirăţele, Ciugur-mugur


ANIMALE DOMESTICE


ANIMALE DOMESTICE


Ce merge la apă CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Şi nu se adapă? Merge la apă cântând. Vine-ndărăpt iar cântând, CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Şi apă nu bea. CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Ce se închină la apă şi nu bea? Strigă ragură din măgură Şi gorgan din gaură, S-aducă căldările. CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Să mulgă mânzările. Barbă are, Popă nu-i, Coarne are, CAPRA Vacă nu-i. Am un pui de drac Cu doi dinţi IEDUL De greblă-n cap. Ce are barbă. ŢAPUL Şi totuşi nu e bărbat? C ne uş-c ne , Cinel piciorel: Cel cu patru picioare Dă să-l mănânce pe cel cu un picior; Cel cu doauă picioare Îl apucă pe cel cu trei picioare Şi-l aruncă după cel cu patru picioare, CAPRA, VARZA, OMUL ŞI CHIRO Ca să-l scape pe cel cu un picior. Unu ară, Doi se miară, Patru-mping, PORCUL Şi-un coţofling. Patru opintoi PORCUL Ş-un târnăcop. Unul ară,

ANIMALE DOMESTICE

PORCUL

ANIMALE DOMESTICE

PORCUL

ANIMALE DOMESTICE

PORCUL

ANIMALE DOMESTICE

PORCUL

ANIMALE DOMESTICE

PORCUL

ANIMALE DOMESTICE

PORCUL

ANIMALE DOMESTICE

UNTURA ÎN PORC

ANIMALE DOMESTICE

UNTURA ÎN PORC

Şindil, mindil; La bot ca pitacul, La păr ca acul; Vara — în glod, Iarna — în pod. Unul ară, Doi se miară, Doi fulăi, Patru umblăi Şi-un fiţai-fiţai. Turtă-n nas, Cârlig în coadă, Butoi la mijloc: Uită-te şi te miră, Gândeşte-te şi ghiceşte. Boier cu sapa-n bot Cată peste tot. A gemut, Nu l-a durut; Caută ce n-a pierdut. Cine geme nebolind Şi caută nepierzând? Iepuraş Golaş, Cum de nu eşti crunt Şi cât eşti de-afund? — Cimilaş-laş, De unde eşti isdaş? — De pe cei munţi Crunţi. — Tu de ce nu eşti crunt? — De ce? Că eu sunt afund. M-am suit în scai, Ca să văd de cai;

ANIMALE DOMESTICE

SCROAFA ŞI PURCEII

ANIMALE DOMESTICE

PORCUL ŞI LUPUL

ANIMALE DOMESTICE

PORCUL ŞI MUŞTELE

ANIMALE DOMESTICE

CÂINELE

ANIMALE DOMESTICE

CÂINELE CIOBĂNESC

ANIMALE DOMESTICE

CÂINELE ŞI MÂŢA

ANIMALE DOMESTICE

CĂŢEAUA

Am o butie mare, Care tot se sparge, Şi când este la soare, Se adună o grămadă de buticele. Hâra a a Cutreieră dumbrava, Vicleanul tălhăros Se pune jos Şi răpune Capul babei jos, Şi-şi face cină din el, Ca dintr-un miel. T t r şcă s âr ă Geme în mocirlă; Titirişcuţele pişcuţele Se dau de-a uţele Peste titirişcă sfârlă; Dar titirişcă sfârlă Nu se poate da de-a uţele Peste titirişcuţele pişcuţele. Am un dorobanţ Ferecat în lanţ. Prin văi, către stânci, Şade moşu-n brânci. Prietenii de casă Umblă pe sub masă; Când se întâlnesc, Rău se mai sfădesc. Are tata o oaie laie Şi-a fătat doi miei în paie; Eu zic bârr! Ea face hârr! Eu zic bârr! oaie la stână, Şi ea face hap! de mână.

ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE ANIMALE DOMESTICE

ANIMALE DOMESTICE


ANIMALE DOMESTICE

Care-i dobitocul Ce păzeşte focul PISICA Şi-şi spală cojocul? Opincă nerasă PISICA Zoapănă prin casă. Labe moi, trec pe oriunde; PISICA În lăbuţe gheare-ascunde! Toarce, toarce, PISICA Ghem nu face. Nici tu furcă, nici tu fus, PISICA Şi cică la tors s-a pus! Giupâneasă torcătoare, PISICA Nici fus şi nici caier n-are. Şade baba lângă sobă Îmbrăcată într-un cop, PISICA Şi tot toarce: horc-horc-horc. Cine toarce, PISICA Şi ciorapi nu face? Şoldică-boldică Bate pe stârcea-cotârcea, Dar stârcea-cotârcea PISICA ŞI ŞOARECELE Nu poate să bată pe şoldi-că-boldică. şoldi-că-boldică. Hodoliţă Pe poliţă Şi mâţă PISICA ŞI ŞOARECELE Pe cameniţă. Iese timturugul Din huliup cacancea PISICA ŞI ŞOARECELE Şi-ntreabă de clopoţel. Vine buhosul Şi-ntreabă pe grosul: Unde-i sprintenelul? MOTANUL, CUPTORUL ŞI ŞOAR Facere-i-aş felul! A venit ochiosu’

PĂSĂRI DOMESTICE

COCOŞUL

PĂSĂRI DOMESTICE

COCOŞUL

PĂSĂRI DOMESTICE

COCOŞUL

PĂSĂRI DOMESTICE

COCOŞUL

PĂSĂRI DOMESTICE

GĂINA

PĂSĂRI DOMESTICE

GĂINILE ŞI COCOŞUL

PĂSĂRI DOMESTICE

GĂINA ŞI OUL

PĂSĂRI DOMESTICE

GĂINA ŞI OUL

PĂSĂRI DOMESTICE

PIPOTA GĂINII

PĂSĂRI DOMESTICE

PUIUL

PĂSĂRI DOMESTICE

PUIUL ÎN OU

PĂSĂRI DOMESTICE

CLOŞCA ŞI MOTANUL

PĂSĂRI DOMESTICE

CLOŞCA ŞI MOTANUL

La cap — pieptene, La grumaz — coş cu grăunţe, Şi la coadă — secere. Cântă badea-n zori de zi, De răsună toţi câmpii. Ţup-ţup-ţup pe sub perete, Fâţa-fâţa printre fete. Rege nu-i — coroană poartă, N-are ceas, dar ora ştie. Vine fâşna pe cărare, Culegând la pietrişoare. De la noi Şi pân’ la voi Merge nunta Cu cimpoi. Ce se naşte neînsufleţit din însufleţit, Şi însufleţit din neînsufleţit? Viul naşte pe mort, Mortul naşte pe viu. Înăuntru piele. Şi carnea afară. Ce iese din lucru Şi se face fiinţă? Am spart gheaţa Şi am aflat aurul. Tandalica are mere, Tandalic vine şi cere; Tandalica nu se-ndură, Tandalic vine şi fură. Gungulica fierbe pere, Motoloi vine şi cere; Gungulica nu se-ndură, Motoloi vine şi fură. Am o pu că a n că, ă a n că,

PĂSĂRI DOMESTICE

CURCANUL

GRĂDINA CU FLORI

FLOAREA

GRĂDINA CU FLORI

TRANDAFIRUL

GRĂDINA CU FLORI

MACUL

GRĂDINA CU FLORI

MACUL

GRĂDINA CU FLORI

MACUL

GRĂDINA CU FLORI

MACUL

GRĂDINA CU FLORI

MACUL

GRĂDINA CU FLORI

MACUL

GRĂDINA CU FLORI

MACUL

GRĂDINA CU FLORI

BUJORUL

GRĂDINA CU FLORI

ZORELELE

GRĂDINA CU LEGUME

CEAPA

Am o pasăre rotată, Stă cu coada-nvolburată. Ce trăieşte după moarte, Şi-altul vrea ca s-o tot poarte? Am o mâţă verde Cu ghearele roşii. Oastea unui crai Într-un vârf de pai. S-a suit în vârf de plai Mândra oaste-a lui Mihai. Oastea lui sultan-tătar — Într-un vârf de par. Ciutcă Butcă, La vârf măciucă. Într-un vârf de beţişor Am un frumos târguşor. Târguţ Într-un vârf de măcăuţ. Sub o măciulie Locuiesc o mie. Stejar verde, Vârfu-i arde. Cocoţate sus, pe sfori, Noaptea ne ascundem ascundem faţa, Şi când ne trezim în zori, Spunem: “Bună dimineaţa!” Caşu-i, Albu-i; Pături sunt, Plăcintă nu-i. Roş e, Măr nu e; Pături sunt,

GRĂDINA CU LEGUME

CEAPA

GRĂDINA CU LEGUME

CEAPA

GRĂDINA CU LEGUME

CEAPA

GRĂDINA CU LEGUME

CEAPA

GRĂDINA CU LEGUME

CEAPA

GRĂDINA CU LEGUME

CEAPA

GRĂDINA CU LEGUME

CEAPA

GRĂDINA CU LEGUME

USTUROIUL (AIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

USTUROIUL (AIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

USTUROIUL (AIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

USTUROIUL (AIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

FUNIA DE USTUROI

GRĂDINA CU LEGUME

FUNIA DE USTUROI

Sus pădure, Jos prescure, La mijloc miezure. Am o găină verde, Cu ou-n pământ. La coadă verde, Şi la cap bălaie. Fetişoară Cu rochiţa roşioară, Când prind a te dezbrăca N-am de ce mă bucura, Că încep a lăcrăma! Am o doamnă în cămară, Cu cosiţele afară. Sus plete, Jos musteţe, La mijloc cămaşe creţe. Cu picioarele în vânt Şi cu barba în pământ. Ciumel-ciumel: Albu-mfomoiat, Gâş, ce-i acel? Chele pe chele, Alb ca zaharul, Şi ustură ca ţipirigul. În pământ clocesc, În pământ scot pui. Capu-i alb, Şi coada-i verde. Capuri spânzurate, La vânt înşirate. Plete împletite, Capete spânzurate, În pod aruncate.

GRĂDINA CU LEGUME

ARDEIUL, CHIPERUŞUL

GRĂDINA CU LEGUME


GRĂDINA CU LEGUME


GRĂDINA CU LEGUME


GRĂDINA CU LEGUME

CASTRAVETELE

GRĂDINA CU LEGUME GRĂDINA CU LEGUME

CASTRAVETELE CASTRAVETELE

GRĂDINA CU LEGUME

PĂTLĂGELELE, ROŞIILE

GRĂDINA CU LEGUME

PĂTLĂGELELE, ROŞIILE

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

Curtea — verde, Domnul — roşu. Într-un pomuşor Arde-un focuşor. Stejar verde, Vârfu-i arde. Roşu ca focu’, Iute ca dracu’. Vâr mâna prin frunze Şi-apuc pe moşu’ de buze. La o rădăcină de lipan, Şapte bâte de mocan. Ce se naşte cu ştreangul de gât? Bucle creţe Pe coteţe. Poame creţe Stau pe beţe. Am o fată trenţăroasă, Şade cu Vodă la masă. Angheluş C-un picioruş, Haine verzi Până-n pământ. Am un miel alb, Creşte-ntr-un picior. De aici până-n hotar Tot găini într-un picior. Hotrocol Prin ocol, Gâscă albă-ntr-un picior. Trupul, capul mi-e totuna, P-un picior stau totdeauna; Cămăşi am nenumărate Şi le port toate-mbrăcate.

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA (CURECHIUL)

GRĂDINA CU LEGUME

VARZA, OMUL ŞI CAPRA

GRĂDINA CU LEGUME

RIDICHEA

GRĂDINA CU LEGUME

SFECLA

GRĂDINA CU LEGUME

SFECLA

GRĂDINA CU LEGUME

CARTOFII (BARABULELE)

Ulcioruş, Bulcioruş, Şade într-un picioruş. Culmeciu-culmeciu: Ţurţurel într-un picior. Şaptezeci de haine are Fără vreo încheietoare. Cârpitură-n cârpitură Şi nu-i nici o-mpunsătură! nfoiată Şi umflată, Dar o taie Şi-o despoaie Şi-o aşază în copaie, La un loc cu seu de oaie. Strigă cel c-un picior Pe cel cu două, să vină, Că-l mănâncă cel cu patru. Albă-i albuie, dar caş nu e, Coadă are, şoarece nu e. Frunzăare, pom nu e, Limbă n-are, sare linge. Ce-i roşu, — măr nu-i; Creşte-n pământ, — ceapă nu-i? Şad Iuda în cămară, Cu flendurile afară. Mă dusei în pădurice; Aflai ouă de bobice; Luainouă, Lăsai două, Ca bobicea să mai ouă. Puse una, Găsii două; Pusei două,

GRĂDINA CU LEGUME

CARTOFII (BARABULELE)

GRĂDINA CU LEGUME

FASOLEA

GRĂDINA CU LEGUME

FASOLEA

GRĂDINA CU LEGUME

FASOLEA

GRĂDINA CU LEGUME

FASOLEA

GRĂDINA CU LEGUME

FASOLEA

GRĂDINA CU LEGUME

FASOLEA

GRĂDINA CU LEGUME

FASOLEA

GRĂDINA CU LEGUME

FASOLEA

GRĂDINA CU LEGUME

PĂSTĂILE DE LINTE

GRĂDINA CU LEGUME

LIVADA

Sus — pădure, Jos — prescure. Păsăruie-ruie, Pă copaci se suie. Albă păsăruică, Pe arac se urcă; N-are aripioare, N-are nici picioare. Rasca Prasca S-ar sui la cer, Dar n-are scară. Tăndăliţa Măndăliţa Cârcei Toboliţa. Şade baba pe arac Şi-şi ţine boabele-n sac, Şi-i atâta de bătrână, Că-i cad dinţii în ţărână. Până să se coacă miezul, De ce-i mănânci coaja? În buzunarul Stoichii Stau cerceii Voichii. Cerceluşul doamnei, Stă în fundul oalei. Pungi Nu prea lungi Cu bănuţi Tot mărunţi. Mireasă frumoasă Şade lângă casă; Întâi cu flori se găteşte Şi pe urmă rodeşte.

GRĂDINA CU LEGUME

POMUL

GRĂDINA CU LEGUME

ALTOIUL

GRĂDINA CU LEGUME

PRUNA (PERJA)

GRĂDINA CU LEGUME

PRUNA (PERJA)

GRĂDINA CU LEGUME

PRUNA (PERJA)

GRĂDINA CU LEGUME

PRUNA (PERJA)

GRĂDINA CU LEGUME

MĂRUL

GRĂDINA CU LEGUME

PARA (PRĂSADA)

Jos subţire, Sus tufos Face demâncat gustos. Un om cu capul tăiat Ţinea p-un mort în braţe. Cel mort striga: „Vai de mine, am să mor!!...“ Iar cel cu capul tăiat îi zice: „Să nu te temi, cât eu trăiesc“. Murgana o fată pe Rujana; Rujana — pe Bălana. Ghici ghicitoarea mea: Am o vacă cu viţel, Şi-n viţel — alt viţel. Am o vacă a făta; Dar cum să nu fie a făta, Când şi viţelul în ea, Încă e a făta? Am un cal, Care când îl bag în grajd Îi smulg coada.1 Jos subţire, Sus tufos, Şi mai multe mărunţele, Frumuşele, Roşiele, Şi mai multe gălbinele. Am o iapă grasă: Până când nu-i rup coada, Nu intră în grajd. Roşior Şi micşor, Rotunjor, Lucitor,

GRĂDINA CU LEGUME

NUCUL

GRĂDINA CU LEGUME

NUCUL

GRĂDINA CU LEGUME

NUCA, MIEZUL NUCII

GRĂDINA CU LEGUME

NUCA, MIEZUL NUCII

GRĂDINA CU LEGUME

NUCA, MIEZUL NUCII

GRĂDINA CU LEGUME

NUCA, MIEZUL NUCII

GRĂDINA CU LEGUME

NUCA, MIEZUL NUCII

GRĂDINA CU LEGUME

NUCILE-N SAC

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCU CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCU CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCU CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCU

nalt cât casa, Verde ca mătasa, În toată creanga ou, În tot oul pui. Am un păun, Cu penele-n drum. Patru fraţi, gemeni născuţi, Tot îmbrăţişaţi crescuţi; Înveliţi într-un cojoc. Patru fraţi Îngemănaţi, Prinşi la joc Într-un cojoc. Patru fraţi într-o cămaşă, Dinlăuntru îndulcită, Iar afară amărâtă. Am un bordei Cu patru viţei; Până nu spargi bordeiu, Nu vezi viţeii. Am un tăbuieţ, Cu patru băieţi. Hurduc, hurduc, Într-un burduh. Cum îi rupi ţoalele, El râde. Cum îi rupi hainele, Îţi arată dinţii. Cine se naşte-nfăşat? Este un om cam ciudat: Vara-n cojoace-mbrăcat, Şi iarna gol, despuiat. i înalt — dar nu-i copac, Îi verde — dar nu-i brad,

Şinel-şinel: Merg pe drum, însă nu e drum, Prind un pui, însă nu-i pui, Îi smulg penile, însă nu-s peni, CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCU Îi mănânc carnea, nu-i carne.1 Tre sute e raţ Galben-roşcaţi, Pe-un băţ adunaţi. Din ei peste noapte Ţi-o da vaca lapte, Şi ouă găina, CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCU Iar porcul — slănina. Deasupra hârtie, În mijloc praf, CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEŞTIULETELE DE PORUMB Şi dedesubt pârhaiţă. Botă mazarată, CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEŞTIULETELE DE PORUMB În pod aruncată. Băţ aurit, CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEŞTIULETELE DE PORUMB În pod azvârlit. Am o furcă cu fusele pline: Fusele de n-ar fi CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEŞTIULETELE DE PORUMB Oamenii ar pieri. nalt cât casa, Verde ca mătasa, Şi-n vârful spicului CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEGRÂUL Firul mărgărintului. De pe câmp eu vin în şură, Şi din şură în hambar; CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEGRÂUL Afară dacă ies, viaţa mi se duce. Într-un vârf pe pai CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILESPICUL DE GRÂU Şade oastea unui crai. Am douăzeci şi patru de purcei: Suge unul de la altul, CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILESPICUL DE GRÂU Şi cel de pe urmă e cel mai gras.

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL)

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL)

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL)

Trece moşul peste gard Şi rămâne spânzurat. Pe un vârf de deal Stau moşnegii de mână. Hurduz-burduz, Din Ţarigrad adus, Sub laiţă pus. Cine se târăşte ca şarpele Şi-şi face cuib ca iepurele? Am o casă: Fără uşi, fără fereşti, Înlăuntru plină de băieţi. Am un butoiaş Plin cu copilaşi. Am un bordei. Plin de viţei; Până nu sparg bordeiul, Nu se văd viţeii. Am un coticior Plin cu mânzişori Şi n-are uşă nicăieri. Bag mâna prin frunze Şi-apuc pe moşul de buze. Baba-n vale, Ca o floare, Moşu-n deal, Ca un buştean. Am un bou galben-roşcat, Toată vara îl ţin legat, Şi toamna se sparge de gras. Din surcea — nuia, Din nuia — butuc, De nu pot să-l duc. Ce este:

CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL) CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEDOVLEACUL (BOSTANUL)

CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPEPENELE (HARBUZUL, LUBENI CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPEPENELE (HARBUZUL, LUBENI

CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPEPENELE (HARBUZUL, LUBENI

CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPEPENELE (HARBUZUL, LUBENI CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPEPENELE (HARBUZUL, LUBENI CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPEPENELE (HARBUZUL, LUBENI CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPEPENELE (HARBUZUL, LUBENI

Blăni îngrop, Tei întind, Gheme-adun. Pui pană Şi iese ghem. Sub o foaie de lipan Stă ascuns un mocârţan. Hop-hop, Surcele-ngrop, Ghemuri strânse, Aţe-ntinse, Malul roşu, Ghizduri verzi. Străchinuţă verde, Untul nu se vede. Am o fântână: Apa e roşie, Pereţii — verzi, Şi pietrele — negre. Este o baltă Cu malurile verzi, Cu apa roşie, Şi cu peştii negri. Sus — verde, Jos — verde, La mijoc — flacără de foc. Hurdubelă Priponită. Pielea verde, Carnea roşie, Şi oasele negre. Ciumel-ciumel: Mă dusei la târg, Şi de un crucer

Am o mănăstire verde, Fără uşi, fără ferestre, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPEPENELE (HARBUZUL, LUBENI Şi-năuntru — o mulţime de călugări. Cimu ce-i, ce-i? Am un bou: În funie naşte, În funie creşte: De nu l-îi clăti, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEPEPENELE (HARBUZUL, LUBENI Acolo-a putrezi. Care floare CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEFLOAREA-SOARELUI Parcă-i soare? Într-un vârf de gârniţă — CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEFLOAREA-SOARELUI Un ocol de râşniţă. Pălărie-mbumburată CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEFLOAREA-SOARELUI Numai către soare cată. cată. Pe valea lui Terteleat CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEVIŢA TEXTILE VIŢA DE VIE Legai verde pe uscat. Butucel frumos, Curge din el şi sănătate, Şi veselie, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEVIŢA TEXTILE VIŢA DE VIE Şi nebunie. A vorbit un împărat C-un alt împărat S-adune la pădure CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEVIŢA TEXTILE VIŢA DE VIE Copaci uscaţi cu frunza verde. Am o ciotuţă De tei Şi-amiroasă CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEVIŢA TEXTILE VIŢA DE VIE A bumburei. Am şapte fete, Şi fiecare fată are şapte fuste, Şi fiecare fustă are şapte buzunare, Şi fiecare buzunar CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEVIŢA TEXTILE VIŢA DE VIE Are câte şapte bani şi jumătate.

Dimirlie Cu dimirlie, Mare veselie; Siminoc Cu siminoc, Crenguţă de busuioc. CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILESTRUGURELE, POAMA Ce-i? Chipul meu e tot bubos, Şi nu-s la nimeni scârbos; Chiar de-mpăraţi sunt cinstit, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILESTRUGURELE, POAMA Şi la masă sunt primit. Am o fată buboasă-buboasă, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILESTRUGURELE, POAMA Şade cu Vodă la masă. Am o gâscă buboasă CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILESTRUGURELE, POAMA Şede cu Vodă la masă. Vacii mele-i a făta, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILESTRUGURELE, POAMA Şi viţelei — tot aşa. Ciumel-ciumel: Găină borzoasă, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILESTRUGURELE, POAMA La domni pe masă. Găinuşă porumbacă, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILESTRUGURELE, POAMA De coadă spânzurată. Soarele o coace, Mâna o rupe; Piciorul o calcă, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILESTRUGURELE, POAMA Gura o bea. Mama verde, Tata uscat, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEHARAGUL, TEXTILE HARAGUL, FRUNZA VIŢEI ŞI ST Pruncii creţi la cap. Mama-i verde, Tata-i uscat, CÂMPUL (CEREALELE, (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEHARAGUL, TEXTILE HARAGUL, FRUNZA VIŢEI ŞI ST Şi copiii — dulci. Tata lung, mama lată, Soră-mea îmbârligată,

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILECÂNEPA

CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILEHÂLDANUL2 DE CÂNEPĂ MUNCI AGRICOLE

SAPA

MUNCI AGRICOLE

SAPA

MUNCI AGRICOLE

OTICUL1

MUNCI AGRICOLE

PLUGUL

MUNCI AGRICOLE

PLUGUL

MUNCI AGRICOLE

PLUGUL

MUNCI AGRICOLE

PLUGUL

Strigă Petrişor Din cotişor, Să-l apere de găini, Că de câine Nu se teme. Şade moşul făcăleţ Cu cămăşile pe băţ. De cămaşă să-l dezbrac, Îl murez pe moş în lac. La o margine de luncă Nedelcuţa se aruncă. Lelea Safta cea buzată E-o dădacă minunată: Creşte-n ţarină şi-n lunci Zeci şi zeci de mii de prunci. Cum e el aşa de mic, Face treabă de voinic, Şi din lanurile toate Buruienile le scoate. Opt opintele, Două scârţâiele, Ş-un ţuţui după ele. Opt împingători, Doi fluierători, Ghelbuia gogoaşă Înaintea lui Mustaţă. Ce hiară încornorată Umblă cu gura căscată Şi numai cu limba râmă, Tot răstoarnă şi dărâmă? Ce fiară cu limba râmă, Şi cu spatele dărâmă? Am un bou: Trupu-afară

MUNCI AGRICOLE

PLUGUL

MUNCI AGRICOLE

PLUGUL

MUNCI AGRICOLE

PLUGUL

MUNCI AGRICOLE

ARATUL

MUNCI AGRICOLE

ARATUL

MUNCI AGRICOLE

BOLDUL STRĂMURĂRII2

MUNCI AGRICOLE

BICIUŞCA

MUNCI AGRICOLE

BRAZDELE

MUNCI AGRICOLE

BRAZDELE

MUNCI AGRICOLE

TRACTORUL

MUNCI AGRICOLE

TRACTORUL

Porumb vânat, Cu clonţu-n pământ. Iepure-mpănat, Şarpe potcovit, Poruncă de domn, Meşteşug de om. Un vânător, Un strigător Şi doi trăgători. Mă suii în deal, Să văd al meu cal. Nu văzui calul, Ci văzui vântul, Răsturnând pământul. Mă suii în deal în cucă, Mă uitai în vale-n luncă, Văzui vântul Răsturnând pământul. Într-un vârf d-anin — Puţinel senin. Am o gâscă cioantă-boantă Cu grumajii ciobârlan. Pe valea lui Marmarac Se dau porcii peste cap.3 Pe valea lui Maimarac Se dau turcii peste cap.4 Am un cal rotund, bordoc Şi mănâncă numai foc, Iar când îl pornesc la drum Sforăie şi-aruncă fum. Bivol negru a scăpat Dimineaţa de la sat, Pană seara-n lung şi-n lat Dealul mare l-a zgârmat.

MUNCI AGRICOLE

TRACTORUL

MUNCI AGRICOLE

TRACTORUL

MUNCI AGRICOLE

TRACTORUL

MUNCI AGRICOLE

TRACTORISTUL PE TRACTOR

MUNCI AGRICOLE

SEMĂNĂTOAREA

MUNCI AGRICOLE

SEMĂNĂTOAREA

MUNCI AGRICOLE

GRAPA (BOROANA)

MUNCI AGRICOLE

PLUGUL ŞI GRAPA

MUNCI AGRICOLE

PLUGUL ŞI GRAPA

MUNCI AGRICOLE

TĂVĂLUGUL (VĂLĂTUCUL, VA

MUNCI AGRICOLE


MUNCI AGRICOLE


Iarbă nu paşte, Bici nu cunoaşte, Da’ când ară Şapte pluguri cară. Fân la iesle n-a mâncat, Şi cât zece a lucrat. Duduie ca aeroplanul, Dar în nori nu se ridică, Şi răstoarnă bărăganul. Ia ghiciţi, cine-i vultanul? Fără şa, pe-un cal călare, Diha-diha pe ogoare. Dimineaţa când se scoală Ia un sac de boabe-n poală Şi porneşte pe ogoare Să dea brazdelor mâncare. Leliţa c-un sac în braţă A plecat de dimineaţă, Să hrănească pe vâlcea Cu grăunţe o tarla. Un arici săltăreţ, Umblă după pluguleţ. Răstoarnă strâmbul, Piaptănă dinţatul. Lup tăpălăgos Coboară pe munte-n jos. Pe valea lui Gânsac Se dă ariciul peste cap. Moşu Gheorghe-ncetişor Se dă tumba pe ogor. În valea lui pitpalac Se dau urşii peste cap. Am un şarpe cu ciulini, Doarme furişat în spini,

MUNCI AGRICOLE

SECERA

MUNCI AGRICOLE

SECERA

MUNCI AGRICOLE

SECERA

MUNCI AGRICOLE

SECERA

MUNCI AGRICOLE

SECERA

MUNCI AGRICOLE

SECERA

MUNCI AGRICOLE

SECERA

MUNCI AGRICOLE

SNOPUL

MUNCI AGRICOLE

SNOPUL

MUNCI AGRICOLE

MIRIŞTEA

MUNCI AGRICOLE

ARIA

MUNCI AGRICOLE

PARUL ARIEI (ŞTEAJĂRUL)

MUNCI AGRICOLE

ARIA ŞI PARUL

MUNCI AGRICOLE

ARIA ŞI PARUL

MUNCI AGRICOLE

ARIA ŞI PARUL

Retevei de tei Pe mirişte de mei. Mătuşică chercheriţă, Cu dinţii de veveriţă, Cu mijlocu-ncârligat, Cu coada de lemn uscat. Gârniţă-povârniţă, Cu dinţi ca de ceperiţă. Am o căţea cu gura de fier Şi cu trupul de lemn. Ogărcuţă neagră, Peste câmp aleargă. Am o scroafă mangoliţă Cu dinţii de veveriţă, Cu coada de lemn uscat. Cinci în brânci, Rânjita-nainte. Nouăzeci şi nouă de fraţi, C-un singur brâu legaţi. Am un om mic, gros şi scurt Şi strâns pe lângă pământ. Mii de mii de ochiurele Se uită noaptea la stele. Într-o tavă spoită Şade-o nucă curăţită. Slavă Sfântului Ţine şi el umbră pământului. Strachină spălată, În fund un cui poartă. Într-un taier spălat — Un par împlântat. Nalt şi subţirel, Lată lângă el. Două lemne-hodolemne,

MUNCI AGRICOLE

ÎMBLĂTITORII

MUNCI AGRICOLE

ÎMBLĂTITORII

MUNCI AGRICOLE

BATOZA

MUNCI AGRICOLE

COMBINA (COMBAINA)

MUNCI AGRICOLE

COMBINA (COMBAINA)

MUNCI AGRICOLE

GRÂUL ŞI PLEAVA, VÂNTURAT

MUNCI AGRICOLE


MUNCI AGRICOLE


MUNCI AGRICOLE


MUNCI AGRICOLE

DIMERLIA (BANIŢA)

MUNCI AGRICOLE

STÂLPII LA OBOROC1

Doi stau, Doi dau, Doi se miră, Doi se-nchină. Doi izbesc, Doi lovesc, Iar o mie pătimesc. Am o viţă năzdrăvană, Stă culcată în poiană; Nu-i nici vacă şi nici taur, Iar pe nări îi curge aur. Coseşte, dar nu e coasă, Taie-taie, aur varsă. Cine-i oare, cine este Flămânzilă din poveste? De i-ai da un câmp de grâne, Tot flămând mereu rămâne. Cimurce-i, ce-i? Am două raţe: Una zboară peste casă, Una nu poate de grasă! Bălana sare peste gard, Dar bălan nu vrea. Bălan sare peste gard, Dar galben rămâne. Am nişte cai graşi Şi nişte iepe slabe: Iepele slabe sar gardul, Caii graşi cad jos. Aşchiuţa bradului, Mândruliţa satului. Sunt patru fraţi, Şi toţi stau sub un clop. Căţeluşa livera

MUNCI AGRICOLE

COASA, COSITUL

MUNCI AGRICOLE

COASA, COSITUL

MUNCI AGRICOLE

COASA, COSITUL

MUNCI AGRICOLE

COASA, COSITUL

MUNCI AGRICOLE

COASA, COSITUL

MUNCI AGRICOLE

COASA, COSITUL

MUNCI AGRICOLE

COASA, COSITUL

MUNCI AGRICOLE

COASA, COSITUL

MUNCI AGRICOLE

COASA, COSITUL

MUNCI AGRICOLE

URMA COASEI PE COSIRIŞTE

MUNCI AGRICOLE

COASA ŞI GREBLA

Cinel-cinel: Tot câmpul aleargă; Când ajunge-n drum, stă. Am o viţeluşă pagă, Care tot câmpul aleargă, Numa-n tufiş nu se bagă. Năpârcă neagră, Vara pe câmp aleargă. Miş-miş Prin păiş, Haci-haci Prin copaci. Fâş-fâş Prin păiş, Paci-paci Prin copaci. Cureluşă bravă Peste câmpul de otavă. Ştiuca din baltă s-aruncă, Dumbrava o culcă. O porniră ştiucile Ca să pască luncile. Luceşte, sclipeşte, Pe câmpii goneşte, Retează tot ce-nfloreşte. De la noi Şi pân’ la voi — Tot cuţite Răscuţite. Tata rage Prin pârloage, Mama-ngână Prin grădină. Ghici ghicitoarea mea:

MUNCI AGRICOLE MUNCI AGRICOLE MUNCI AGRICOLE

MUNCI AGRICOLE MUNCI AGRICOLE MUNCI AGRICOLE MUNCI AGRICOLE MUNCI AGRICOLE MUNCI AGRICOLE MUNCI AGRICOLE MUNCI AGRICOLE

MUNCI AGRICOLE MUNCI AGRICOLE

Cumetriţă Nepieptănată Şade mereu supărată. Eu o pieptăn FURCA LA FÂN Şi păru-i cade. La o casă cu trei răchiţi GREBLA Este-o fată cu trei ghimţi. Dinţi frumoşi şi zdraveni are, GREBLA Şi nicicând gura n-o doare! N-are cap, Dar are coarne de ţap; Vulpe nu-i, ŢĂPOIUL Dar are coadă. La un deal rotilat, STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHI Şade-un moşneag borţoşat. Pe dealul rotat STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHI Şade moş Mohor umflat. Am un moş: De tare ce s-a umflat, STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHI Cât casa s-a ridicat. Nenea cel gros, STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHI Numai cu un os. În capătul satului — STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHI Şlicul fârtatului. În mijocul câmpului — STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHI Căciula voinicului. Pe cel câmp rotat STOGUL CU BRÂU Şade moşul bosumflat. Am un bou, dar tare, Iarna tot cu nasul în paie şade, Şi de gras e ca un par, CÂRLIGUL DE SMULS PAIE Şi burtă n-are nici un dram. Am un bou c-un dinte, CÂRLIGUL DE SMULS PAIE Smulge şâra toată.

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA

Meşteşug de om. Poruncă de domn, Casă încheiată, Pe mare aruncată. Sus chisc, Jos chisc, Printre chisc, Moţochisc, Pui de raţă motocea; Voi ziceţi că nu-i aşa? Fâţa-fâţa Cotofâţa, Pe la nări Cu lumânări, Pe la pântece Cu descântece. Am o gâscă şoaică Boaică, Cu grumazii şobârloi, În clon Cu nouă coreţe de orz. Mere de cându-i, Şi tot pe locu-i! Cu apă, cu vânt şi cu foc trăiesc, Mâncarea pe limbă eu nu o primesc, Pentru orişicine pregătesc. Merge şi nu merge, De ascultat te ascultă, Face vorbă multă, Ce-i dai îţi dă, Cu talpa-n apă stă. Am o vacă priiană, La tot satul dă hrană. Am o vacă.

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA

MORĂRIT

MOARA DE VÂNT

MORĂRIT

MOARA DE VÂNT

MORĂRIT

ROŢILE MORII

MORĂRIT

ARIPILE MORII DE VÂNT

MORĂRIT

CUREAUA DE LA MOARĂ

Am o vacă plăviţă: Pe la coade cu iscoade, Pe la pântece Cu descântece. Găină seină, Moţul de făină, Raţă potcovită, Gâscă-nsovonită. Pe valea lui Baibarac Se dă ciuta peste cap. Baba Rada stă-n pârâu Scufundată pân’ la brâu Şi mănâncă saci cu grâu. Am o ursoaică cenuşie, Ce se-nvârteşte-ntr-un picior; În gură-i curg boborate Şi le scoate pe urechi pisate. Dă din aripi, Dar nu zboară. Ghici ghicitoarea mea: Am două fete; Una toată ziua se spală, Şi totdeauna e murdară; Alta nu se spală niciodată, Şi tot e mândră şi frumoasă. Şase surori se învârtesc, Şi de ajuns nu se ajung. Gânj îngânjuluit, Şarpe potcovit, Sudoare de om, Poruncă de domn. Sute nesutite, Mii nesocotite, Merg la judele,

MORĂRIT

MĂCINATUL

MORĂRIT

MĂCINATUL

MORĂRIT

SACII LA COŞUL MORII

MORĂRIT

PÂRPELIŢA1

MORĂRIT

MOARA CU MOTOR

MORĂRIT

MOARA ŞI MORARUL

MORĂRIT

MORARUL

STUPĂRIT

ALBINA

STUPĂRIT

ALBINA

STUPĂRIT

ALBINA

STUPĂRIT

ALBINA

Sus bat dobele, Jos cad negurile; Care cum ajunge, Capul şi-l rupe, Numele-şi schimbă. Pe o va e-ncornurată Stă un podişor de piatră, Şi trec mii nenumărate, Ce-s din silă aruncate: Care cum trece, Capul şi-l rumpe, Numele-şi schimbă. În râpa lui Moş Harap Se dau popii peste cap. Am o căţeluşă vânătă Şi face numai urdă. Bubuie, nu-mpuşcă, Hârâie, nu muşcă. Cine-i slabă Ca o scoabă, Şi înghite pân’ sughiţă, Dar se-ngraşă nenea Ghiţă? Când am apă beau vin, Când n-am apă beau apă. Am o văcuţă stearpă, De la care mulg dulceaţă. Uite măciuchiţa glava Cum înconjură dumbrava. Măriuţa graba Stă cu zăbava Şi vine cu graba. Cimileaga grava Încunjură dumbrava Şi face ciuşti în nas la Sava.

STUPĂRIT

ALBINA

STUPĂRIT

STUPUL (ŞTIUBEIUL)

STUPĂRIT

STUPUL (ŞTIUBEIUL)

STUPĂRIT

STUPUL (ŞTIUBEIUL)

STUPĂRIT

STUPUL (ŞTIUBEIUL)

STUPĂRIT

STUPUL (ŞTIUBEIUL)

STUPĂRIT

STUPUL (ŞTIUBEIUL)

STUPĂRIT STUPĂRIT

ROIUL FAGURELE CU MIERE

STUPĂRIT

CEARA

Eligă-meligă, Merge la biserică; Închină-se, Miră-se, Vine-acasă vaietă-se, De cap trage-se. Jos un dop, Sus un dop, Şi la mijloc iarmaroc. Cinel-cinel: Butucul de tei, Limbă de cotei. Ţăndăluş Măndăluş Şade într-un picioruş Şi-aruncă săgeţile Mai în toate părţile. Am o casă Într-o grădină, Mulţi voinici În ea s-adună. Sub perete Ciuciulete, Cu mustăţi În toate părţi. Ciuciulit pe sub perete, Papă miere de la zeci de fete. Mii şi mii de călugărei Pe-o creangă de tei. Ce creşte de sus în jos?1 Am o rochiţă: O spăl în foc Şi-o usuc în apă. M-a trimis doamna de sus

VÂNAT, PESCUIT

VÂNAT, PESCUIT VÂNAT, PESCUIT VÂNAT, PESCUIT VÂNAT, PESCUIT VÂNAT, PESCUIT

VÂNAT, PESCUIT VÂNAT, PESCUIT

VÂNAT, PESCUIT DIVERSE ÎNDELETNICIRI DIVERSE ÎNDELETNICIRI DIVERSE ÎNDELETNICIRI

Am o găină cu gheb în spate: Când pui mâna să-l iei, FIERUL DE PRINS PĂSĂRI Dă cu ciocul. Tunsul, Unsul, Câinii VÂNĂTORUL După dânsul. Şoşoi IEPURELE ÎNTRE VÂNĂTOR ŞI C Între doi. Stanca lunga, gârbova, UNDIŢA Prinde caii ne-nvăţaţi. Am o babă oarbă, UNDIŢA Prinde caii speriaţi. Ineluş rupt UNDIŢA Scoate hărmăsarii din fund. O mie înnodate, O mie deznodate, O mie să vorbeşti, PLASA (NĂVODUL) O mie nu ghiceşti. Întru-n casă să scap, PEŞTELE ÎN PLASĂ Şi casa-mi iese pe fereastră. Găină-găină Cu ciocul de făină, Talpa de nac, MREAJA Şerpe-nşirat. Înaintea cui FRIZERUL Trebuie să-şi scoată fiecare pălăria? BIRJARUL Cine stă cu spatele la rege? CROITORUL Cine face toate cu măsură? ou p c oare şe ea pe tre p c oare Şi se juca cu un picior de raţă; Patru picioare o venit şi o luat piciorul de raţă; Atunci, două picioare o luat pe trei picioare Şi o azvârlit după patru picioare.

DIVERSE ÎNDELETNICIRI DIVERSE ÎNDELETNICIRI DIVERSE ÎNDELETNICIRI

INDUSTRIE, MAŞINI

INDUSTRIE, MAŞINI

INDUSTRIE, MAŞINI

INDUSTRIE, MAŞINI

INDUSTRIE, MAŞINI

OBIECTE DE APĂRARE, ARME


Am un cocoş, Toată ziua suflă-n coş. Iţele-momiţele, FOIUL1 (FOALELE) Zdranca, fedeleşele. Un moş dă, CIOCANUL ŞI NICOVALA (SAU T Şi altul stă. La margine de oraş Am un stup care-i fruntaş, Iar albinele din el UZINA Fac miere din oţel. Am aici, sub deal, un zmeu, Care fumegă mereu. Şi cu limba opărită UZINA SIDERURGICĂ Mestecă fontă topită. Roade toată ziua-n fier, Şi nu se-ngraşă defel; Când de ros a terminat, STRUNGUL Iese lucrul drag, curat. Moşu Ghiţă, furios, Când se dă cu capu’-n jos Şi pe sine se prăvale, CIOCANUL AUTOMAT Sar scântei din nicovale. Am aicea în uzină O sprinţară balerină, Ce dansează-ntr-un picior BORMAŞINA Când îi cântă vreun motor. n pădure născui, În pădure crescui, Acasă dacă m-aduse, CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, B Judecătorul satului mă puse. Nu mi-e frică, Nu mi-e teamă, Că am capul de aramă CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, B Şi piciorul plumbuit. FOIUL1 (FOALELE)


VARGA


CUŢITUL


CUŢITUL


CUŢITUL


CUŢITUL ÎN TEACĂ


CUŢITUL ÎN TEACĂ


CUŢITUL ÎN TEACĂ


SĂGEATA


ARCUL ŞI SĂGEATA

Căţeluşă Pestriluşă, Pârai-pârai Printre uşă, S-a pârât para-napoi. Am o frunză Care te omoară. Putinei De tei, Limbă de balaur.1 ar are, Popă nu-i; Gură are, Capră nu-i; Oase are, Om nu e; Scris este, Hârtie nu e. Ieşi, Angheluş, Din lăcătuş, Că te cheamă Cinci afară. Ieşi, Iovănică, din căscioară, Că te cheamă cinci afară. Coadă de peşte, Fără cinci deşte, Nu se dezlipeşte. Suflet n-are, suflet duce, Şi de pământ nu s-atinge.2 Coardă strânsă, Aţă-ntinsă, Băţ în picioare, Îndreptat în zare. Într-o scorbură uscată


PUŞCA


PUŞCA


PUŞCA


PUŞCA


PUŞCA


PUŞCA


PUŞCA


PUŞCA


PUŞCA

Am o juncuţă Zbârnăcuţă, La mijloc Pară de foc. ne -c ne : M-am suit în pod să caut iţă-cotroiţă; N-am găsit iţă-cotroiţă, Ci-am găsit o berbeliţă, Pe la pântece Cu descântece, Pe la nări Cu lumânări, Pe la şele Cu dârjele. Ţăndurică, lemn uscat, Face larmă-n Ţarigrad. Am un porumb Cu pene de plumb, Cu oase de oţel, Ai grijă de el! Coţofană brează, În munte nechează, În Dunăre răsună. Am o noatină neagră, Pe dealuri rânchează. Rage murga în cetate Şi răsună mai departe. Am o puică cucuiată, Stă-n cămară încuiată; Doar să mor, să n-o descui, Să-i pui mâna la cucui. Ce n-are suflet Şi suflet fură?


PUŞCA


PUŞCA ŞI GEANTA


PUŞCA ŞI GLONŢUL


PISTOLUL


PISTOLUL


PISTOLUL


GLONŢUL


GLONŢUL


GLONŢUL


TUNUL

numa, Dunuma, Zaia, Paia, Chicura, Cucura, Hurduc, Burduc, Sacalie, Pic, Poc. Găinuşă cu cucui, Ce-mi mai dai să nu te spui C-am văzut izmene-n cui? Vaca muge, Viţelul fuge. Cocoş potcovit, De oaste gătit. Scurt şi gros, Şi frumos, Şi te dă jos. Am un rac Zbiară ca un drac. Ce fuge Şi muge, Şi-napoi nu se mai uită? Ce fuge şi muge, Şi moarte aduce? Sus zboară şi nu-i pasăre, Fier duce şi nu-i faur. Nu vorbesc şi nu sunt viaţă Dar fac zgomot de te-ngheaţă; Stau de pază la hotară, Vărs prin gură foc şi pară.

UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ

ZIUA


ZIUA


ZIUA


ZIUA


ZIUA


ZIUA


NOAPTEA


NOAPTEA, VÂNTUL ŞI ZIUA


ŞASE ZILE ŞI DUMINICA

Sunt două surori în lume, Neasemenea la nume: Una-i albă, luminată, Ş-alta neagră-ntunecată; Se gonesc prin lumea lungă, Şi nu pot să se ajungă.1 Am o cloşcă, C-o aripă neagră şi una albă: Cu cea neagră îşi adună puii, Iar cu cea albă îi împrăştie. Eu nasc pe mama, Şi mama mă naşte pe mine; Şi totuşi, una şi alta Suntem când mari, când mici... Vaca albă lumea scoală, Vaca neagră lumea culcă. Vaca neagră intră-n sat, Toată lumea s-a culcat; Vaca albă când soseşte, Toată lumea se trezeşte. Una albă, Alta neagră; Neagra adună, Alba împrăştie. Aruncai cheile Şi se-nchise ţările.1 Surioară oarbă, Ginere turbat, Maică luminoasă. Şase potcoave-ncheiate, De meşter mare lucrate, Ş-o mână de bucurie. Ghiciţi, copii, ce să fie? Sunt şapte surori,


ANOTIMPURILE


IARNA


ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI







Floare şi soare, Ploaie şi ninsoare Se laie pe rând, Zile, nopţi furând. Cine vine cu steluţe Albe-n frunte Dinspre munte? Am un copaci Cu douăsprezece ramuri, Jumate verzi, jumate uscate; În fiecare ramură — câte patru cuiburi, În fiece cuib — câte şapte ouă, Jumătate albe, jumătate negre. Am un copaci Cu douăsprezece crăngi: În toată cranga — patru cuibare, În tot cuibul — şapte ouă, În tot oul — doi pui, Unul alb şi unul negru. Am un pom Cu douăsprezece crăngi: În toată cranga — patru lămuri, În toată lamura — şapte frunze. Am un pom. Deşi e mare, Numai patru ramuri are: Una florile-nfloreşte, Alta fructele rodeşte, Alta frunza-ngălbeneşte, Alta prinde strai de-argint să ţeasă.

UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ


UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ

, Cu flori dalbe-acoperit: Când e vreme cam frumoasă, Crengile lumină varsă; Când e timp posomorât, Crengile-arată urât; Cu doisprezece crăcuşori, Cu doisprezece bujori; În tot cracul cu treizeci Rămurele Mititele Şi mai mândre, Şi mai hâde; În tot cracul — câte şapte Cuiburele Frumuşele; În tot cuibul — Câte douăzeci şi patru de pui golăşei. ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI Cici, fârtate, asta ce-i? Nichiduţă mititel, CEASORNICUL Se ia lumea după el. Gânganie fără suflare, Umblă făr-astâmpărare; N-are duh, nici nu viează, CEASORNICUL Toată lumea îndreptează. Minte are, Suflet n-are, Umblă fără stâmpărare, Ce nu ştii te-nvaţă. De-i gâci CEASORNICUL Ţi-oi frige-o raţă. Cine bate CEASORNICUL Şi nu e bătut? Am o casă m că,


CEASORNICUL


CEASORNICUL


CEASORNICUL


CÂNTARUL (BALANŢA)













Am aici o jucărie, Care cât e vremea ştie, Dar nu face nici un pas Dacă n-o învârt de nas. Gură n-are, Nici picioare, Câteodată amuţeşte, Dar când merge şi vorbeşte Îl asculţi ca la poruncă: Sai din pat şi mergi la muncă. Olog, umblă ne-ncetat; Mut, răspunde răspicat. Am o păsărică bie-bie, Din coadă adie. Ţa-n sus, Ţa-n jos, Tandi-mandi Hop! Am o puicuţă Cu codiţă, Cu capul băsărăgel, Cu picioare hârja-vârja. Am un piţigoi şchiop, Ţine-un bou în cioc. Am un cocoş: Cu picioarele cârjă-mârjă, Şi cu capul şoc-mondoc. Găinuşă-ciuşă Cu minciunele-n guşă Şi cu dreptatea-n spinare. Unghie de gaie, Cap de udubaie. Unghie de gaie, Coadă de tigaie,














GREUTATEA DE LA CÂNTAR


METRUL

Tandalică-n sus, Tandalică-n jos; Dacă nu mă crezi, Uite pe cristez. Logoliţă-loga Spânzură-n Moldova. Pisicuţă Mătăcuţă, Cu picioare Motăcele, Cu capul Găurele. Am o capră găgăuţă Cu ghearele ca de mâţă, Face mărunt din codiţă: “Na, tăicuţă, na, tăicuţă!” Mă su în po Să caut iţe-cotroiţe; Nu găsii iţe-cotroiţe, Ci găsii o măgăriţă: La coadă Cu iscoadă, La pântece Cu descântece. Sus botă, Jos botă, Şi la mijloc haţa aşa: Ziceţi toţi că nu-i aşa! De-abia-i cât un ou, Şi trage cât un bou. Ce se frânge Şi se strânge Şi se bagă-n buzunar? Toată casa —

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE


De aici până la munte Tot prăjini mărunte. De la casă La casă — CĂRĂRILE, POTECILE Viţe de bostan trase. Am un bou mâncat de lup: Pe la toate casele CĂRĂRILE DIN JURUL PUŢULUI Înainte i-s maţele. Brâuleţul iernii PÂRTIA DE ZĂPADĂ În marginea poienii. S-a făcut de când e lumea DRUMUL (ŞOSEAUA) Şi va fi cât va fi lumea. Dobra lungă, DRUMUL (ŞOSEAUA) Fără umbră. Pânză-ntinsă peste deal, DRUMUL (ŞOSEAUA) Ce sare din mal în mal. De s-ar ridica-n picioare, DRUMUL (ŞOSEAUA) Ar ajunge pân’ la soare. Am un popă lung DRUMUL (ŞOSEAUA) Şi n-am pânză să-l ajung. Am un giune, DRUMUL (ŞOSEAUA) Cât lumea de lung. Ce se află pe pământ, Care dacă s-ar scula Ar ajunge până la cer, Iar dacă ar avea ochi, DRUMUL (ŞOSEAUA) Multe ar putea vedea? Ştefan lungul Ţine drumul, Ştefăneasa DRUMUL ŞI CĂRAREA (POTECA) Intră-n casă. Toader lungul Ocoleşte pământul; Todereasa CĂRĂRILE, POTECILE


DRUMUL PRUNDUIT


DRUMUL PRUNDUIT


PIETRELE DE PE ŞOSEA


ŞANŢURILE


STÂLPII DE TELEGRAF


STÂLPII DE TELEGRAF


PUNTEA


PUNTEA


PUNTEA, NUIAUA ŞI ŞARPELE


PODUL

Pietricele Mărunţele, Cianga Langa După ele. De la noi şi pân’ la voi Sunt tot căţei de usturoi. Sângurele-sângurele, Se-mbulzesc pe drum şi ele. Cine ştie să-mi spuie: Doi drugi, Cât drumul de lungi. Stan Lungu Cu luleaua-n gură. De la mare pân’ la munte — Numai ţăndări înfipte. n pădure născui În pădure crescui, Acasă de m-au adus, Călcătoarea satului m-au pus. Fie scurtă ori îngustă, Fie lată ori bălţată, Poţi s-o-ntorci Dacă poţi: Nimic ei nu-i pasă, Căci te trece-acasă. Mă dusei pe haiá; Văzui o ghebreá; Luai o regeá, Dădui în ghebreá, Ghebreaua fuge în haiá. Cine trece peste gârlă, Dar tot pe loc stă? E cu clonţ, şi nu-i pasăre;


SANIA


SANIA


ŢĂRANUL ŞI SANIA


CARUL


HAMURILE ŞI CĂRUŢA


VÂRTEJUL CĂRUŢEI


CARUL CU NUIELE


CARUL CU FÂN


CARUL ŞI SANIA


CARUL ŞI SANIA


CARUL ŞI SANIA

Iarna fuge, Vara zace. Am o vietate, Duce-n spate O greutate, Încărcată cu bucate, Şi dânsa nu poate gusta. Cinel-cinel: Cel cu două opinci Încalţă cu două opincioaie Patru picioroaie. Cocoş potcovit, De oaste gătit; Găina cârcâia, Să meargă şi ea. Teleagă, beleagă, Şapte coţi de aţă neagră. Chivăr cu Tichie Duce în spinare-o mie. Am pe un munte Oi mii şi sute; Toate sunt ţintate-n frunte. Lup tăpălăgos, Merge pe cale frumos. Sunt două surioare: Una aşteaptă iarna să se odihnească, Şi cealaltă — vara. Am două surioare: Una roade vara, Şi alta iarna. Am două surori: Una-i oloagă vara, Alta-i oloagă iarna. Am trei lucruri laolaltă:


BRIŞCA


PROŢAPUL, OIŞTEA


PROŢAPUL, OIŞTEA


PROŢAPUL ŞI LEUCA


LEUCA1


LEUCA1


ROATA


ROATA


ROŢILE CĂRUŢEI


ROŢILE CĂRUŢEI

Am o vacă Năzdrăvancă, Şi prin şolduri Îi tot bolduri. Un mort Între doi vii. Şotoroagă Botoroagă, Nouă coţi de lemn întreagă. Postrungă Lungă, Poznă cucuiată. Cosoroabă strâmbă, Surlă cocoşată. Năsărâmbă strâmbă, Poznă cucuiată, La capete legată. Cinci cârligate, Zece băgate, Şi una îndreptată. Cinci cotite, Zece-nfipte, Şi una d-a curmeziş. Am patru surioare, Două mari, două micşoare: Una pe-alta se alungă, Şi nu pot să se ajungă. Patru surori gemene Scapără din cremene; Toată ziua se alungă, Şi nu-i chip să se ajungă. Cimu ce-i, ce-i? Am patru fraţi Într-o cămeşe,

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE


CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE



Am un drum: Lat cât păşeşte găina, URMA ROŢII DE CAR (FĂGAŞUL, Iar de lung, cât vezi cu ochii. Ploscuţă cu apă neagră PĂCORNIŢA1 (DIHONIŢA) Unge muta şi aleargă. Are coarne, dar nu-i ţap; Când merge, merge la trap; O aleargă mic şi mare, BICICLETA Dar nu cere de mâncare. Două surioare, Iuţi şi sprinteioare, Toată ziua fug, ROŢILE BICICLETEI Şi nu se ajung. Ce fuge iute, AUTOMOBILUL Trosneşte şi pute?1 De aici pân’ la Braşău — CALEA FERATĂ (DRUMUL DE FI Tot un maţ de-a’ tău. De la noi Până la voi — CALEA FERATĂ (DRUMUL DE FI Două funii de tei. Pe drum drept şi înălţat Trece-un şarpe înfocat; La şes fuge nebuneşte, TRENUL Iar la deal cam gâfâieşte. D n ea gonesc, În vale călătoresc, Ca moara grăiesc, Pe la cârciumi mă opresc, Pe unii îi primesc, Pe alţii îi gonesc TRENUL Şi pe cale lungă călătoresc. N-am avut nici eu, Nici neam de neamul meu... Iar dacă l-am pierdut,

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE

CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE




Tulbure, tulbure. Drum fără pulbere; Când se ridic-apele, DUNĂREA (CÂND APELE SE UM Umplu porcii jepşile. Am un uliu care zboară, PLUTA Şi nu s-atinge de pământ. Am o raţă: Cu ciocul bălăceşte, LUNTREA, BARCA Cu coada primiteşte. Am o raţă Fără viaţă, Trece apa cât de mare, LUNTREA, BARCA Ba te duce şi-n spinare. ’Noată raţa-n heleşteu LUNTREA, BARCA Şi mă cheamă s-o port eu. Gâsca-n baltă, LUNTREA, BARCA Şi penele-n pădure. Am o vacă, O trag de urechi la apă. LUNTREA, BARCA Ce e? Am o cutiuţă, Şi-n cutiuţă — o răţuşcă; Răţuşca cu aripele felezuia, Cu coada vânt trăgea LUNTREA, BARCA În nasul cui nu gâcea. Pană-mpănată, Pe apă lăsată, Cu mână de om, CORABIA, VAPORUL Cu voie de domn. Pană-mpănată, Pe apă lăsată, De vânturi mânată. Suflet n-are, suflet duce, CORABIA, VAPORUL De pământ nu se atinge.


CORABIA, VAPORUL


CORABIA CU ZBATURI


FARUL


TELEFONUL


TELEFONUL


TELEFONUL


AVIONUL


AVIONUL


AVIONUL


AVIONUL


AVIONUL

Cân eram în v aţă, Umbream cu multă dulceaţă Pe tot omul ostenit; Acum însă, după moarte, D-altă soarte am eu parte: Ca să ţin necontenit Vii pe mine, Vii sub mine. Să vedem: ghici-vei bine? Găinuşă gălbenuşă Trece marea-n picioruşă. Ce veghează peste mare Şi nu-i stă nimic în cale? Alo, aici Se-aude, ce zici. Ce e mic şi ţăcăneşte La ureche ne şopteşte? Când eu strig Se aude la marginea mării. Pe deasupra satului Merg caii-mpăratului Şi căruţa Radului. Vântul ca gândul, Nici cerul, nici pământul. Păsărică vâjâioasă, Zboară pe sus, curajoasă. Suflet ţine, suflet n-are, Umblă fără de picioare — Nici pe drum, nici pe cărare, Nici pe apă curgătoare. Ce pasăre nu stă-n pom, Duce pe spinare om, Zboară şi se pierde-n zări, Trece peste mări şi ţări?


RACHETA ÎN LUNĂ


SATELITUL

INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI

BIRUL


BIRUL


BIRUL


SĂRĂCIA


PRIMARUL


PRIMARUL


JANDARMUL


STAROSTELE


PRIMĂRIA, PUŞCĂRIA







Globuleţul de argint Ce aproape-i de Pământ, Dar nici scara cea mai lungă N-a putut la el s-ajungă. Numai meştera luntre A făcut o punte. Cine, într-o clipită, Pământul înconjoară? Ce e greu peste bordei, Când n-ai bani de un’ să iei? Ce greu pe bordei Mai mult ca pământul, dacă vrei? Ce e greu pe casă, Şi cu mâna nu se ia? mpăratul mai rar, Iar badea Stan şi Bran Întotdeauna. Şleapţul satului, Necazul săracului. Ţiovul împăratului În mijlocul satului. Pana cocostârcului În mijlocul târgului. Ochiul împăratului La mijlocul satului. Cerga dracului În mijlocul satului. Inima dracului, Beleaua satului. Fierea dracului În mijlocul satului. Casa dracului, Inima vrăjbilor.1 Aşchia bradului,


BANII


BANII


ÎMPRUMUTUL


BANUL FALS


PUNGA


PUNGA


COMOARA


POPA


POPA

La minte cald, La mână rece, Îmi schimb stăpânii — Ca vai de ei, Şi n-am odihnă Nici în mormânt. Ce vă trec prin mâini, Făr’ de-a le fi stăpâni; Se păstrează-n sân şi-n ladă, Fără ei nu faceţi treabă? Iţele, Momiţele, Ţi le dau Şi ţi le iau. Acel ce mă face Nu spune, şi tace; Când mă iai, nu mă cunoşti. Când mă cunoşti, nu mă primeşti. Găinuşă gălbenuşă, Cu boabele-n guşă. Am o raţă Şugubaţă, Singură coada negoaţă, Şi cu ciocul cigăleşte; Pas, bădiţă, de ghiceşte! Căciula mutului În fundul pământului. Coţofană faură, Întunecă-n gaură Se mânecă Înspre duminică. La un copac găunos Urlă lupul bătăios. Rage ursul din cetate,


BISERICA, MÂNĂSTIREA
















CLOPOTUL

m o vac Porumbacă, Pe la coarne Cu icoane, Pe la nări Cu lumânări, Pe la buze Buburuze, La bărbii Cu făclii, Pe la şolduri Cu bolduri, Pe la pântece Cu descântece. Cireş înflorit, Şarpe-ncolăcit, Poruncă de domn, Lucrare de om. Am un cocoş roşu, potcovit De mână de om, Din faptă de domn, Din bardă şi din topor. Am o ulcea pestricea, Cântă-un cocoşel în ea. Căciula-mpăratului În mijlocul satului. Ţuguiul curatului În mijlocul satului. Dragostea-mpăratului Şade-n dricul satului. La stâna bătrână Ciutele s-adună. Când scutur frâu-n curte, Nechează murgu-n munte.


CLOPOTUL


CLOPOTUL


CLOPOTUL


CLOPOTUL


CLOPOTUL


CLOPOTUL


CLOPOTUL


CLOPOTELE


CLOPOTELE


LIMBA DE CLOPOT


CLOPOTNIŢA


TOACA


CLOPOTUL ŞI TOACA

Bululumb-bululumb, Din Ţarigrad adus, Şi agăţat sus. Hurduz-burduz, Din Ţarigrad adus, Aice mare vodă, domn l-a pus. Şade domnul Buzdugan, Şade sus, într-un divan, Şi când porunceşte, Peste tot vesteşte. La Orhei se taie lemne, La noi cad surcele. Limba cocostârcului Bate fruntea târgului. Putinei de aur, Limbă de balaur. Sună din cetate Şi s-aude peste sate. Pe cei vii îi cheamă, Pe cei morţi îi plânge. Cerbii-zbiară, Ciutele s-adună. Am două ulcele, Cântă doi cocoşi în ele. Sub o foaie de lipan Şade-un pui de mocârţan. Spânzurătoare mare, Căutare are. La noi taie lemne, La voi cad surcele. Badea rage Prin pârloage, Lelea-ngână Din grădină.


PLUTONUL DE SOLDAŢI


GOARNA


STEAGUL


STEAGUL


SIRENA


PACEA

ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII

BEŢIA


BĂUTURA


BĂUTURA


HANUL

Zece-n lung Şi trei în lat Bat picioru’ ne-ncetat: Când la stânga, Când la dreapta, Azi bunicul, Mâine tata. Pe deal nechează, Pe vale urează. Coarnele sunt din târg, Capul — din ogradă, Coada e din pădure. Pana cocostârcului Bate fruntea târgului. Nu vede, Nu aude, Şi urlă. N-are chip şi nici făptură, Unde-i ea nu este ură; E scumpă şi-atât de dragă, C-o iubeşte lumea-ntreagă. Fumul dracului În capul omului. De o cumperi, ea te vinde, Îi tot udă şi s-aprinde, Şi te arde ca un foc, Şi de dânsa n-ai noroc. Tu mă faci om, Eu te fac neom. La o margine de drum Şade moşu’, bea tutun; Bea tutun şi rachiu tare, De cade de pe picioare. Ochiul dracului,


LULEAUA


LULEAUA


LULEAUA


LULEAUA


LULEAUA


LULEAUA


LULEAUA


LULEAUA


LULEAUA


ŢIGARA


ŢIGARA

Găinuşă-ciuşă, Strânge-n nas cenuşă. Găinuşă cu guşă Poartă în plisc cenuşă. Am o găină Care răsuflă pe coadă. Am o găinuşă: Cu trupul de pământ, Cu inima de frunză, Cu coada de lemn uscat. Ce e cu trupul de pământ, Cu maţul de frunză, Cu gura de aramă, Şi cu coada de lemn? Apă de frunză, Funie de lemn, Şi puţul de pământ. Am un lemn: Lemnul ţine lutul, Lutul ţine frunza, Şi frunza ţine focul. Am o vacă de pământ, Cu ţâţa de lemn, Iar viţelul — om. Scobită, Găurită, Cu iarba dracului otrăvită. Ghiciţi, ce e? Sus fum, Jos scrum. Ciucite, Boţite, La un capăt fum, La celălalt un nebun.


CĂRŢILE DE JOC


CRAIUL LA CĂRŢILE DE JOC


GHIOCUL


PRIETENIA


MINCIUNA


MINCIUNA


MINCIUNA


MINCIUNA


MINCIUNA

Ce se pune pe masă, Se taie, Se-mparte la fiecare, Dar nu se mănâncă? Ce crai Nu are ţară? mi schimb locul, Sar focul Şi ghicesc norocul. N-o poţi cumpăra sau vinde, Nici în mână n-o poţi prinde. Dar o poţi lua cu tine, Să te ai cu lumea bine. ntr-o râmătură de oaie A crescut un corn de porc; Un orb l-a găsit, Un gol în sân l-a vârât. n râmătură de oaie, subt mal, Găsirăm coarne de cal; Orbul le-a văzut, Ciungul le-a luat, Cel cu pielea goală în sân le-a băgat. Un orb vede un iepure, Un şchiop aleargă după el, Şi un mut strigă la un surd să-l prindă. Astă-vară la Crăciun, Mâncam mere dintr-un prun Şi cireşe din alun. Pe un vârf de deal A ouat o prepeliţă, A clocit o bivoliţă Şi-a scos pui de mangaliţă. Bat ei câinii, Bat cum bat,


ÎNGÂMFATUL


FRICOSUL

ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ

SCRISUL (SCRIEREA)


SCRISUL (SCRIEREA)


SCRISUL (SCRIEREA)


SCRISUL (SCRIEREA)


SCRISUL CU PANĂ DE GÂSCĂ


CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)





La stat Nu-i înalt, Dar la nas N-o să-i ajungi Nici cu scări Din cele lungi. Iepurilă încălţat Stă în margine de sat. Câmpul alb, Oile negre, Cin’ le vede Nu le crede Cin’ le paşte Le cunoaşte. Cine mă-nţelege Cuvinte culege. Arătură albă, Sămânţă neagră: Cine poate, Acela seamănă. Ce rămâne pe veci Şi vorbeşte de trecut? Gâsca ară, Omul mână. Dă-mi de băut, Să stăm la vorbit! Trei mă ţin, trei mă poartă, Cinci mă duc de mă adapă, Din nasul meu curge miere şi otravă. Am un bou: De iute ce-i, trei îl ţin; Glas n-are, dar grăieşte, S-aude la marginea lumii. Eu îs vrajba şi dragostea;




PANA DE GÂSCĂ PENTRU COND






DEGETELE, CONDEIUL ŞI OCHII


CERNEALA


HÂRTIA

e u e ce sun , Trei abia mă ţin. Din gura mea curge Miere şi venin. Glas nu am, Dar să strig de voi fi pus, M-aude în răsărit şi în apus. Eu lumea o împac Şi o învrăjbesc, Pe toţi îi bucur Sau îi întristez, După cum lucrez. Din carne e crescut, În carne a crescut, Capul l-a tăiat, Corpul a-nvelit. La plimbare când a ieşit, Pe stăpânul lui a servit. Taie-mi capul, Scoate-mi limba, Dă-mi să beau Şi să-ţi vorbesc. Omul mână, Gâsca trage, Şi eu fac brazde negre pe pământ alb. Trei orbi duc un olog, Întovărăşiţi de doi chiori; Ologul seamănă pe un câmp neted sămânţa, Şi răsar în acelaşi timp şi flori, şi sămânţă. Zamă de boz, Cărturarilor folos. Ce este: Începătură Fără neam de strămătură?


HÂRTIA


SUGATIVA


NUMELE


NUMELE


NUMELE


NUMELE


CARTEA


CARTEA


CARTEA


CARTEA


CARTEA


CARTEA


CĂRŢILE ÎN BIBLIOTECĂ

Fere-mă de apă, Că prea rău m-adapă! Nu-i fierbinte, Dar usucă. Ce lucru este în toate, Şi fără el nu se poate? Ce întră în toate Şi rămâne după moarte? Ce se pune anume La tot lucrul în lume? Cinel-cinel: Stă pe tine, Şi nu-l vede nime. Rădăcină-mpleticină, Ales voinic o dezbină. Rădăcină pătrăcină, Rar voinic care-o dijghină. Găină pestriţă La popa pe poliţă. Cine mă-nţelege Înţelepciune culege. Are foi şi scoarţă, Dar nu e copac. Cine o-nţelege Minte are-n cap. Are foi şi nu e pom, Îmi vorbeşte ca un om. Şi cu cât o îndrăgeşti, Tot mai mult te foloseşti. Colea-n stâna de la noi Sunt vreo două mii de oi, Însă-acela le cunoaşte Care vine şi le paşte. Ghici în care şcoală-nveţi


CLOPOŢELUL DE LA ŞCOALĂ


SCRISOAREA (EPISTOLA)








PECETEA (ŞTAMPILA)


TIMBRUL DE SCRISOARE


TIMBRUL DE SCRISOARE


ZIARUL


RADIO


RADIO


RADIO

Sus sună, jos răsună, Toţi copiii se adună. Veste duce, Veste aduce. Am o găină cânipie, Dă de veste la domnie. Am o găinuşă pestriţă Duce vestea la bădiţă. Limbă dulce sau amară: Grăiesc la răsărit, Şi se-aude la apus. Sunt rotundă ca un ban Şi stau mândră pe divan. Ce săruţi pe spate Şi merge departe? Ce uzi în spate Şi face ocolul pământului? Am un prieten priceput, De toată lumea ştiut; Îmi dă sfaturi şi îmi spune Tot ce se petrece-n lume. El în casă locuieşte, Şi atuncea când vorbeşte Numai cu un ochi priveşte. Când îl priveşti se pare o cutie Sau mai bine zis o jucărie. Însă când vorbeşte, Maică, te uimeşte! N-are viaţă, n-are duh, Însă prinde din văzduh Vorbele care se plimbă, Şi vorbeşte orice limbă. Sus pe stâlpul ăsta mare Prins-am o privighetoare.


ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ

ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI

Nu-i ureche, dar aude, Vocea ce-n văzduh s-as-cunde; Şi-o culege după ton, ANTENA Ca s-o bage-n megafon. Pânză albă pe pereţi, O pânză şi doi băieţi, Şi în fiecare seară CINEMATOGRAFUL Strânge lumea ca la moară. Hai la noi ca să vedeţi TELEVIZORUL Numai umbre pe pereţi. Lumea o face, GHICITOAREA (CIMILITURA) Lumea o desface. Străina cu ochii verzi Ar vrea brâul să-i dezlegi, GHICITOAREA (CIMILITURA) Numai că tu... nu-nţelegi. Poposind din floare-n floare, Şapte sate-am colindat, Şi din sacul plin din spate CULEGĂTORUL DE FOLCLOR Şi pe voi v-am înfruptat. Am o gâscă şoaită-boaită, CIMPOIUL Cu grumazul şoi-bârloi. Am o raţă Gudureaţă, Grumăjui Cu gudurlui; Cine-a gici CIMPOIUL Şapte sate c-a zgârci. Colea-n vale, Colea-n deal, Ţipă porcul CIMPOIUL Lui Drăgan. Strâns şi umflat, CIMPOIUL Zbiară prin sat. Ce se naşte fără suflet,


CIMPOIUL


CAVALUL


FLUIERUL


FLUIERUL


TRÂMBIŢA


TOBA


COBZA


COBZA


COBZA

m ou mere, Două pere, Două fuse de aur. Vai de puiul cel de graur Care se suie în nuc Şi strigă la cuc, Din ciubuc trăgând, Din aripi dând, Din gură şovârleagă-leagă, Nimica să nu s-aleagă. Am un lemn de două palme: Când răsuflă, sună valea. În pădure naşte, În pădure creşte, Vine-acasă şi horeşte. Subţirel şi mititel, Joacă lumea după el. Tura-vura neamului În mijlocul satului. Bălaie, hurdubaie, Bună de bătaie. Doi purcei negoţei, Bate gâsca la tiulei. Am o vacă Bandraboacă, Pe la pânteci Cu descânteci, Pe la ii Cu băcălii. Vine gâsca De la Bâsca, Cu-aripile mototol, Cu ciocul făcut pistol. e o va e-ntunecoas


INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI

Am o haită: Şoaită-boaită, Cu grumajii şovârnogi, Pas, voinici, şi mi-o ghiciţi! De-ţi greşi Şi nu-ţi gâci, VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Şapte maţe v-oi zgârci. Am o scândură uscată, De-un mare meşter lucrată, În cui atârnată. Când sună şi răsună, VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Toţi oamenii s-adună. Cântă un gândac VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Pe o draniţă roşă. Ţăndărica bradului, VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Veselia satului. Găinuşa mea, Când sâsâie ea, VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Se strânge lumea la ea. Scoică uscată, VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) În cui aninată. Am o fată: Când o iau în braţe, ţipă; VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Când o las, tace. Când se ceartă calul cu oaia VIOARA (SCRIPCA, DIBLA) Şi oaia cu lemnul? Sub o sabie uscată VIOARA ŞI ARCUŞUL Ţipă purceaua roşcată. Tata — gârbovul, Ivăneasa — scorboroasa, ARCUŞUL, VIOARA ŞI COARDEL Şi copiii — drepţi. Calul pe oaie, Oaia pe lemn, Lemnul zbiară,

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI

LĂUTARII ŞI JUCĂTORII HORA HORA


„BUHAIUL“ DE ANUL NOU


SCRÂNCIOBUL („DULAPUL“)


SCRÂNCIOBUL („DULAPUL“)


ZMEUL


MINGEA


MINGEA

ANIMALE SĂLBATICE

IEPURELE

ANIMALE SĂLBATICE

IEPURELE

ANIMALE SĂLBATICE

IEPURELE

Unul face tri-li-li, Altul face di-di-ri, Iar o sută — Târţa-pârţa. Ce nu-mbătrâneşte niciodată? Ce nu piere niciodată? Am un taur În ogradă Rage, Dacă-l tragi De coadă. Hetica, Petica, Sus cu bizuietica. Pe valea lui Baibarac Se dă dracul peste cap. Voinic vârtolomete, Cu pipota-ntre spete, Se suie-n slava cerului Cât ai potcovi puricele la un picior. Sare şi cade hai-hui; Niciodată n-are cucui! Cade şi îndată sare, Parcă ar avea picioare. Se loveşte şi nu plânge. Ce să fie oare? Cinel-cinel: Ciugule Cânipel. Cimiliga prin tufiş, Ţuşti din iarbă-n aluniş. Ulceluşă unsă, Prin buruieni ascunsă. Am un făt faur,

ANIMALE SĂLBATICE

IEPURELE

ANIMALE SĂLBATICE

IEPURELE

ANIMALE SĂLBATICE

CÂINELE ŞI IEPURELE

ANIMALE SĂLBATICE

IEPUROAICA CU PUII

ANIMALE SĂLBATICE

IEPUROAICA CU PUII

ANIMALE SĂLBATICE

CERBUL

ANIMALE SĂLBATICE

VULPEA

ANIMALE SĂLBATICE

VULPEA

Ce stă ghebos În rogoz, Strigi o dată Şi se-ndreaptă? Trece dracul ghemotoc Pe valea lui Oţoţoc. Fuga, bălţatule, Goana, urecheatule! De-l ajunge bălţatul, S-a sfârşit cu urecheatul! Am o scroa ă sură, Pură, Cu purceii suri, Puri, Sug, Fug, Ciuşti în huci! m o purc c Surică, Care moare de frică. Are pui Numiţi vătui, Sug şi fug: Uite-i, nu-i; Cine-i purcica Surica? Tătănita snop, Pană busuioc. Ană codană, Cât vrei prin poiană, Da’ prin cotecior Mai încetişor. Iese puica din coteţ, De n-o prinde nici un judeţ.

ANIMALE SĂLBATICE ANIMALE SĂLBATICE

LUPUL LUPUL

ANIMALE SĂLBATICE

LUPOAICA ŞI PUII

ANIMALE SĂLBATICE

LUPUL ŞI OILE

ANIMALE SĂLBATICE

LUPUL ŞI OILE

ANIMALE SĂLBATICE

LUPUL ŞI OILE

ANIMALE SĂLBATICE

LUPUL ŞI OILE

Noaptea ochii îi stecleşte, Şi când urlă te-ngrozeşte. Mangu stă şi-ascultă. Am o căţea plătănăgea Cu doisprezece purcei plătănăgei: Vine, suge, fuge-n tufe. Ciugurele-mugurele, Merg pe drum înşirăţele, Iar Ciuguru-muguru, Pe brânci tupilat, S-a pus pe vânat. Ţinghi-linghi-o ia pe vale, Şoldu-boldu-i iese-n cale. Jnapu-n mărunţele Face drumurele. Otrocol Prin ocol; Unul râde, O sută plâng. , Şade-n deal şi deapănă, Şi se-nchină rugului, Şi se roagă cucului: — Cucule, măria-ta, Am venit la dumneata, Să-mi dai calul dumitale Să mă duc la socrul-mare, C-am auzit c-a fătat Sub un munte rotunzat, Şi-a făcut trei feciori, Trei frăţiori; Unul a murit, Altul a pierit, Unu-n munte s-a suit,

ANIMALE SĂLBATICE

URSUL

ANIMALE SĂLBATICE

ARICIUL

ANIMALE SĂLBATICE

ARICIUL

ANIMALE SĂLBATICE

ARICIUL

ANIMALE SĂLBATICE

ARICIUL

ANIMALE SĂLBATICE

ARICIUL

ANIMALE SĂLBATICE

ARICIUL

ANIMALE SĂLBATICE

ARICIUL

ANIMALE SĂLBATICE

ARICIUL

ANIMALE SĂLBATICE

ARICIUL

ANIMALE SĂLBATICE ANIMALE SĂLBATICE

LILIACUL LILIACUL

ANIMALE SĂLBATICE

LILIACUL

Vara umblu după miere, Iarna dorm să prind putere. Hanţur, Banţur, Trece pe uliţi Cu o mie de suliţi. Merge moşu’ pe cărare Cu-o mie de ace-n spinare. Gâfâie moş Sâvu pe cărare, C-o mie de araci în spinare. Merge paşa pe uliţă Cu trei mii de suliţe. Ce viteaz intră-n cetate Cu multe suliţi în spate? Am un motan mare, Cu părul ca acul, Cu trupul ca dracul. Pe valea lui Ociocioc Vine dracu’ şomoldoc. Mă fac ghem Şi de nimeni nu mă tem. Cui îi place să se-mbrace În cojoc cu mii de ace? Zburătoare Cu patru picioare. Ce pasăre naşte puii vii? Am o pasăre Care zboară-n cer Şi sug Puii la ea. Nucă nucoasă, Piersecă flocoasă, Dă în el! Dă după el!

ANIMALE SĂLBATICE

ŞOARECELE

ANIMALE SĂLBATICE

ŞOARECELE

ANIMALE SĂLBATICE

ŞOARECELE

ANIMALE SĂLBATICE

ŞOARECELE

ANIMALE SĂLBATICE

ŞOARECELE ŞI JIRUL 1

ANIMALE SĂLBATICE

NEVĂSTUICA

ANIMALE SĂLBATICE

CÂRTIŢA

PĂSĂRI SĂLBATICE

PASĂREA

PĂSĂRI SĂLBATICE

PASĂREA

PĂSĂRI SĂLBATICE

COADA PĂSĂRII

PĂSĂRI SĂLBATICE

COADA PĂSĂRII

PĂSĂRI SĂLBATICE

PANA PĂSĂRII

PĂSĂRI SĂLBATICE

FULGUL

Ulcicuţă laură Ţuşti în gaură. Puri-nainte, puri-napoi, Pupuri-purea-napoi. Ţuţuruţă-pupuruţă, Fuge iute prin grăunţă. ncui, Descui, Şi hoţul rămâne în casă. Picuruşu’ picură, Găvăruşu-n gaură. Strigă Mariţa din deal S-o aperi de găini, Că de câini Nu-i e frică. Ce este: De trăit trăieşte, Dar fără ochi se hrăneşte? Cine trece pe lângă pom Şi n-o bagă nime-n samă? N-are mâini, lucru ciudat, Dar clădeşte minunat! Am o carte: Vântul o-nchide, Vântul o deschide. Două gheme de mătasă Le-am trimis la Voduleasă, Ca să-mi facă cusătură Fără leac de tivitură. Are viaţă, n-are viaţă, Şi tot vine de la viaţă. La trup sunt uşor, Fără aripi zbor, Dar nu-s nici fum, nici nor.

PĂSĂRI SĂLBATICE

RÂNDUNICA

PĂSĂRI SĂLBATICE

RÂNDUNICA

PĂSĂRI SĂLBATICE

RÂNDUNICA ŞI CUIBUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

PUII ŞI RÂNDUNICA

PĂSĂRI SĂLBATICE

VRABIA, VRĂBIILE

PĂSĂRI SĂLBATICE

VRABIA, VRĂBIILE

PĂSĂRI SĂLBATICE

PĂUNUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

PĂUNUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

CUCUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

CUCUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

COŢOFANA

O săgeată neagră, Merge pe deasupra lacului. Ţintă mândră Bate-n grindă, Băsădeşte păsăreşte, Nime’ nu se nădăieşte. Spilcă spilcuită, De grindă lipită; Vorbeşte nemţeşte, Se-nţelege franţuzeşte. Purceluşă sură-pură, Suie pură pe topură C-un maldăr de pur în gură. Ciuturele mugurele Stau pe gard înşirăţele. Saltă, saltă şi iar saltă, Nu face un pas o dată. Am o raţă Târgovaţă, Singură coada-şi negoaţă. Stejar verde, Vârfu’-i arde; La trupină Are-albină. Cine-şi cântă numele Prin toate pădurile? Cine umblă mut prin lume Şi tot se strigă pe nume? Ce e lungă Cât o drugă, Şi de groasă Cât o ceapă, Şi nechează Ca o iapă?

PĂSĂRI SĂLBATICE

PĂSĂRI SĂLBATICE

PĂSĂRI SĂLBATICE

PĂSĂRI SĂLBATICE

PĂSĂRI SĂLBATICE

PĂSĂRI SĂLBATICE

PĂSĂRI SĂLBATICE PĂSĂRI SĂLBATICE PĂSĂRI SĂLBATICE

Fata de pandur Cu vârghea-n spate. Titirişca-frişca Sare pe ţânţoi-bânţoi, Dar ţânţoi-bânţoi Nu poate sări COŢOFANA ŞI PORCUL Pe titirişca-frişca. Mic-pestric Se suie pe moc-mondoc, Dar moc-mondoc COŢOFANA ŞI PORCUL Nu se suie pe mic-pestric. Angheluşca-mengheluşca Şade călare pe angheloi-mengheloi, Dar angheloi-mengheloi Nu poate şedea călare COŢOFANA ŞI PORCUL Pe angheluşca-men-gheluşca. Şotânga-motânga Duce pe şotângoi-mo-tângoi, Dar şotângoi-motângoi COŢOFANA ŞI PORCUL Nu duce pe şotânga-mo-tânga. Tuleaşca-fleaşca Se suie pe tuleşcoi-fleşcoi, Dar tuleşcoi-fleşcoi COŢOFANA ŞI PORCUL Nu se suie pe tuleaşca-fleaşca. Ţanţa-manţa Şade pe ţănţoi-bănţoi, Dar ţănţoi-bănţoi COŢOFANA ŞI BIVOLUL Nu şade pe ţanţa-manţa. Suliţă pestriţă, CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA) Caragea de os. Cocoş roşiu, zgaibă-n cap, CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA) Toacă noaptea pe uscat. Joacă popa crăcănat Cu zăbunul cărărat, COŢOFANA

PĂSĂRI SĂLBATICE

CIOARA

PĂSĂRI SĂLBATICE

CIOARA ŞI PORCUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

CIOARA ŞI PORCUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

CIOARA ŞI PORCUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

CIOARA ŞI PORCUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

CIOARA ŞI PORCUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

ŢARCA

PĂSĂRI SĂLBATICE

CUCUVAIA

PĂSĂRI SĂLBATICE

BUHA (BUFNIŢA)

Am o ţarcă bulearcă, Tot câmpul aleargă. Ţoţoi-moţoi Duce pe ţoaţa-moaţa, Dar ţoaţa-moaţa Nu duce pe ţoţoi-moţoi. Dudulana şade pe dudulan, Dar dudulan nu şade pe dudulana. Danţa-manţa Şade pe dănţoi-mănţoi, Dar dănţoi-mănţoi Nu şade pe danţa-manţa. Titirişcu-prişcu Poate să ducă Pe titirişca-prişca în ciuş; Dar titirişca-prişca Nu poate să ducă Pe titirişcu-prişcu în ciuş. Sunt două dobitoace: Unul Tutălă, Şi altul Mângălă; Tutălă duce-n spate pe Mângălă, Dar Mângălă pe Tutălă, nu! 74 Ce-i lungă Şi nu-i dungă, Şi-i albă, Şi nu-i doamnă, Şi-i neagră, Şi nu-i ţigancă? Strigă noaptea Că vine moartea. Noaptea răcneşte, Ziua se-odihneşte. Gâscă titiană,

PĂSĂRI SĂLBATICE

ULIUL ŞI GĂINA

PĂSĂRI SĂLBATICE

ULIUL ŞI GĂINA

PĂSĂRI SĂLBATICE

ULIUL ŞI GĂINA

PĂSĂRI SĂLBATICE

VULTURUL

PĂSĂRI SĂLBATICE

RAŢA SĂLBATICĂ

PĂSĂRI SĂLBATICE

GÂSCA SĂLBATICĂ

PĂSĂRI SĂLBATICE

GÂSCA SĂLBATICĂ

PĂSĂRI SĂLBATICE

BARZA (COCOSTÂRCUL)

PĂSĂRI SĂLBATICE


PĂSĂRI SĂLBATICE


PĂSĂRI SĂLBATICE

CUCOARELE

PĂSĂRI SĂLBATICE

PASĂREA CĂLĂTOARE

A venit mimur Şi-a luat pe pipura, Şi-o duse-n deal la vie, Şi-a-nvăţat-o cojocărie. Vine, vine viura, Şi apucă piura; Şi-o duce pe veneţie, Şi-o-nvaţă cojocărie. Tuchiluş pe sub perete, Ciuşti între cele fete! Ce vânător Vânează din zbor? Pe cea baltă lată Este-o ciuciură bălţată; Cine-o ştie, las’ s-o ştie, Că-i la bot cu scăfârlie. Tigva albă, titiană, Strigă noaptea în poiană. Guşiu, guşiu, guguiană Strigă noaptea prin poiană. Moşul Niculae Doarme pe casă-n paie. Badea nostru Nicolae Doarme-n horn pe paie. Ce să fie oare Cu-aşa lungi picioare, Roşii peste tot, Roşu şi pe bot? Singurele, Mititele, Se tot duc înşirăţele, Şi se duc cu mare jele. Iarna fuge, Vara vine.

PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE

PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE

PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE

Merg pe-un drum, dar nu-i drum; Prind un pui, dar nu-i pui; Îi smulg penele, dar nu-s pene, PEŞTELE Şi-i mănânc carnea, dar nu-i carne. PEŞTELE Cine seceră apa? Mut s-a născut, Mut a trăit, PEŞTELE Mut s-a prăpădit. Pe sub podu’ lui Peneş-împărat PEŞTII DE SUB GHEAŢĂ Umblă caii lui Calafat. Ciuşti prin apă, PĂSTRĂVUL Zup sub piatră. M-a trimis doamna de sus La cea de jos Să-i dai cerceii RACUL De pe fundul mării. Cerceluşul mării RACUL Pe fundul căldării. Cerceluş cu coarne, RACUL Fierbe-n fundul oalei. Cu cozoroc la căciulă, Cu foarfeci la mână, Cu mustăţile ca hăţurile, RACUL Şi din coadă: lip-lip-lip. Îl bagi negru-n apă RACUL Şi iese roşu. Pe valea lui Saravac RACUL Vine un turc înarmat. Ghici: Ce e cu opt picioare RACUL Şi cu două perechi de coarne? RACUL Cine nu-şi ascute foarfecele niciodată? Răsbuc pe cărare, MELCUL (CULBECUL, CULBECI Cu doba-n spinare.

PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE

PEŞTI, TÂRÂTOARE

PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTI, TÂRÂTOARE

De tare ce e — duce o casă-n spate, MELCUL (CULBECUL, CULBECI De slab ce e — o găină-l bate. Vine moşul pe cărare MELCUL (CULBECUL, CULBECI Şi-şi duce casa-n spinare. Am un ou, şi nu-i ou, MELCUL (CULBECUL, CULBECI Şi cu coarne, dar nu-i bou. Am un bou MELCUL (CULBECUL, CULBECI Cu ochii în coarne. Găină seină, Cu moţul de făină; Veveriţă nu e, MELCUL (CULBECUL, CULBECI Pe copac se suie. Tot eauna sunt acasă Şi de poaie nu îmi pasă... Merg încet, dar chibzuit: Pe-unde merg las drum albit. Am şi coarne, Şi le fac Lungi sau scurte — MELCUL (CULBECUL, CULBECI După plac. Sus copaie, jos copaie. SCOICA La mijoc carne de oaie. Sus cer, Jos cer, SCOICA La mijloc carne de miel. Căţăluş de lângă baltă, BROASCA Saltă, latră, şi iar saltă. Lângă balta seacă BROASCA Mereu bate toaca. Ce-i goală-goală Ca o oală, BROASCA Şi nechează ca o iapă? Nu-i pasăre, dar pe copaci şade; Nu-i vacă, dar paşte iarbă verde;

PEŞTI, TÂRÂTOARE

BROASCA-ŢESTOASĂ

PEŞTI, TÂRÂTOARE

BROASCA-ŢESTOASĂ

PEŞTI, TÂRÂTOARE

BROASCA-ŢESTOASĂ

PEŞTI, TÂRÂTOARE

BROASCA-ŢESTOASĂ

PEŞTI, TÂRÂTOARE

ŞOPÂRLA

PEŞTI, TÂRÂTOARE

ŞARPELE

PEŞTI, TÂRÂTOARE

ŞARPELE

PEŞTI, TÂRÂTOARE

ŞARPELE

PEŞTI, TÂRÂTOARE

ŞARPELE ŞI OUĂLE DE ŞARPE

Sus găvan, Jos găvan, La mijloc carne de cal. Pe o vale nisipoasă Merge o babă grebănoasă. Sus casă, Jos masă, La mijloc carne grasă. oc mare, Hocă mică, De sub hocă Pui de ciocă, Hoca cu monicu-n cap, Cu cioricu’ după cap, C-un talger de brânză-n buze, Paşte iarbă pe costişă, Na-ţi-l ţie de-l sumuţă. Cureluşă verde, Prin iarbă se pierde. Cimurcei ce-i: Curăluşă unsă În iarbă ascunsă? Pesteu rece, Dunărea o trece. Am o bâtă tărcată, Pe câmp aruncată. Mă use în pă ure Să caut două resteie; Nu găsii două resteie, Găsii două ouă de hechea-bechea, Hechi să le iau, Hechi să nu le iau; Hechi mă temui De hechea-bechea.

PEŞTI, TÂRÂTOARE

LIPITOAREA

PEŞTI, TÂRÂTOARE

RÂMA, RÂMELE

PEŞTI, TÂRÂTOARE

RÂMA, RÂMELE

PEŞTI, TÂRÂTOARE

RÂMA, RÂMELE

PEŞTI, TÂRÂTOARE

RÂMA, RÂMELE

PEŞTI, TÂRÂTOARE

RÂMA, RÂMELE

INSECTE

PURICELE

INSECTE

PURICELE

INSECTE

PURICELE

INSECTE

PURICELE

Cine te muşcă Spre a-ţi face bine? Strigă Dobra din Cosoba Că e mică-mititică Şi de găini i-este frică. Strigă lelea Anghelina, Ca s-o apăr de găină, Şi tot strigă şi mă cheamă, Că de câine n-are teamă. Cureluşă unsă Pe sub pământ dusă. Am nişte fete: Când îţi vin în curte, Să nu le aperi de câini, Să le aperi de găini. Ce trăieşte în pământ Şi n-are oase? Cinel-cinel: Mititel Ciup-pipel. Ce e mic mititel Se tulbură Vodă de el? Am un că uşe Mic şi sprintenel, Negru ca corbul, Iute ca focul: Unde sare, Urmă n-are, Unde paşte, Se cunoaşte. Ce-i mic ca şi-un fir de mac, Şi sare-n sus ca şi-un ţap? Peste-o măciuchiţă Sare-o neghinuţă.

INSECTE

PLOŞNIŢA

INSECTE

PĂIANJENUL

INSECTE

PĂIANJENUL

INSECTE

PĂIANJENUL

INSECTE

PĂIANJENUL

INSECTE

PĂIANJENUL

INSECTE

PĂIANJENUL

INSECTE

MUSCA

INSECTE

MUSCA

INSECTE

ŢÂNŢARUL

INSECTE

ŢÂNŢARUL

INSECTE

BONDARUL

INSECTE

RĂDAŞCA (RUDEŞIŢA)

INSECTE

RĂDAŞCA (RUDEŞIŢA)

Burdujel umflat, Umblă noaptea pe sub pat. Mititel, Vineţel, Ţese frumuşel. Ce e mic şi mititel Şi umblă cu funia după el? Dumitrică ghiburel Şi-mpleteşte casa el, Ş-o-mpleteşte frumuşel. Am un frate: Ţese-o pânză minunată, Fără iţe, fără spată. Într-un vârf de pai Mânăstire de crai. Pusei chila-n poliţă Fuştele sub poliţă. Şade-n grindă, ţităieşte, Nu şti’ nime ce vorbeşte. Spuneţi-mi cum mă numiţi, Şi vara pentru mine De ce vă pălmuiţi? Îs mititel şi slăbuşor, Şi mă hrănesc cu sânge de om. Hidedişi P’ îngă criş. Zboară, dar nu face ou, Şi mugeşte, dar nu-i bou. Am o vacă neagră, Şi tot prin aer aleargă. Cerbul nergu Zboară-n cer. La cap dâc, La dos dâc,

INSECTE

FURNICA, FURNICILE

INSECTE

FURNICA, FURNICILE

INSECTE

FURNICA, FURNICILE

INSECTE

FURNICARUL, MUŞUROAIELE C

INSECTE


INSECTE


INSECTE


INSECTE


INSECTE


INSECTE


INSECTE

GREIERELE

INSECTE

GREIERELE

INSECTE

VIESPEA

INSECTE

LĂCUSTA

La cap gâlcă, La dos modâlcă, La mijloc un fir de aţă. Ciumile-i, ce-i, ce-i: Gârgânţe, pârânţe, ce-i? De la noi Până la voi — Tot mărgele Mărunţele, De fuge mâţa de ele. De-aici pân’ la munte — Tot zale mărunte. Pe drumul lui Scarlat — Tot mei vărsat.1 De la Nistru pân’ la mare — Funduri negre de căldare. De-aici până-n Seleuş — Tot căldări cu fundu-n sus. De aci până la Beci — Tot capete de berbeci. De la noi şi pân’ la munte Sunt tot căciule rotunde. Într-un vârf de munte Clocoteşte-o oală de linte. Am un nepot: Ziua tace, Şi noaptea cântă. Cine cântă toată vara Prin fâneţe, cu ghitara? Ce e mică-mititea, De fuge Vodă de ea? Săritură de ciută, Urmă de nimic. Am o vacă:

INSECTE

FLUTURELE

INSECTE

LICURICIUL

FLORA SĂLBATICĂ

GHIOCELUL

FLORA SĂLBATICĂ

MURA

FLORA SĂLBATICĂ

MURA

FLORA SĂLBATICĂ

RUGUL CU MURE

FLORA SĂLBATICĂ

RUGUL CU MURE

FLORA SĂLBATICĂ

RUGUL

FLORA SĂLBATICĂ

RUGUL

Aripi are, Cioară nu-i; Trup subţire, Vierme nu-i. Scânteioară Albăstrioară, Zboară pe-ntuneric, zboară; Luminează ici-colea. Ce-i: felinăraş sau stea? Licăreşte... licăreşte... Numele cine-i ghiceşte? Clopoţel Mititel, Scoate capul din zăpadă, Primăvara să o vadă. Pe-o potecă şovăită, Merge mierla-nsovonită: Suflet n-are, sânge are. Am un lucru cu gustare: Suflet n-are, sânge are. Lung e, funie nu e; Gheare are, pisică nu e; Mărgele are, salbă nu e. Ce e? Lung este, şarpe nu e; Verde este, guşter nu e; Gheare are, pisică nu e; Roade face, pom nu e... Atunci, ce e? Şarpe cu unghioare Se caţără la soare. Verde-i, verde, nu-i şopârlă, Are dinţi şi n-are gură. Hârbuliţ

FLORA SĂLBATICĂ

CIUPERCA, BURETELE

FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ

CIUPERCA, BURETELE CIUPERCA, BURETELE

FLORA SĂLBATICĂ

CIUPERCA, BURETELE

FLORA SĂLBATICĂ

CIUPERCA, BURETELE

FLORA SĂLBATICĂ

CIUPERCA, BURETELE

FLORA SĂLBATICĂ

CIUPERCA, BURETELE

FLORA SĂLBATICĂ

CIUPERCA, BURETELE

FLORA SĂLBATICĂ

CIUPERCA, BURETELE

FLORA SĂLBATICĂ

IEDERA

FLORA SĂLBATICĂ

HAMEIUL

FLORA SĂLBATICĂ

BOZIA

FLORA SĂLBATICĂ

URZICA

Tatarita-ntr-un ocol, Curte albă-ntr-un picior. Cetate albă, Stă într-un picior. Gâscă albă-ntr-un picior. Omuşor într-un picior, Ghici, rufoaso, ce-i? Hotrocol Într-un ocol, Babă albă-ntr-un picior. Pălăria voinicului Pe marginea drumului. Am o casă văruită, Într-un picior sprijinită. Am o casă: Pe dinafară văruită, Pe dinăuntru şindrilită. Răsări lângă proţap, Pricolici cu cuşma-n cap. Colăcel, Bolăcel, Într-un vârf de muncel. Am un ţurţar: De-ar avea un par, S-ar sui pe el Până la cer. Ce-i: Mică — verdicică, La mare — floricică, La bătrâneţe — călugăriţă? Ce n-are limbă Şi ciupeşte De prăpădeşte? Ce buruiană

FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ

FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ

FLORA SĂLBATICĂ FLORA SĂLBATICĂ

Ce om şade cu capu-n jos Şi cu picioarele-n sus COPACUL Şi n-ameţeşte? Vara îmbrăcat, COPACUL Şi iarna dezbrăcat. Ulceluşă unsă, RĂDĂCINA COPACULUI Pe sub tufă-ascunsă. Ce-i înalt cât pădurea MĂDUVA (INIMA) COPACULUI Şi nu vee defel lumea? SCOARŢA COPACULUI Ce are şi copacul şi cartea? Ce cade-n apă, FRUNZA Şi nu face stropi? Vara sus, FRUNZA Iarna jos. Vara sus Frumos, Iarna-n glod FRUNZA Pe jos. Ce trece prin copac PUTREGAIUL Şi nu se aude? Singur se face, PĂDUREA, CODRUL, CRÂNGUL Singur se desfae. Cine se dezbracă PĂDUREA, CODRUL, CRÂNGUL Tocmai când e frig? Se vaită ciocoiul Radu PĂDUREA, CRÂNGUL FĂRĂ FRU Că ia fugit satu’. Se vaită coconatu’ PĂDUREA, CRÂNGUL FĂRĂ FRU Că i-a perit satu’. S-a speriat cocoratul Că i-a fugit satul; Are bucurie PĂDUREA, CRÂNGUL FĂRĂ FRU C-aşteaptă să vie. Ciuta mare şade-n cale MĂRĂCINELE Şi aşteaptă carne moale.

FLORA SĂLBATICĂ

MĂCEŞUL

FLORA SĂLBATICĂ

MĂCEŞUL

FLORA SĂLBATICĂ

MĂCEAŞA

FLORA SĂLBATICĂ

PORUMBELELE

FLORA SĂLBATICĂ

ALUNA

FLORA SĂLBATICĂ

ALUNA

FLORA SĂLBATICĂ

ALUNA

FLORA SĂLBATICĂ

ALUNA

FLORA SĂLBATICĂ

ALUNUL ŞI ALUNA

FLORA SĂLBATICĂ

ALUNUL ŞI ALUNA

FLORA SĂLBATICĂ

TUFA CU NUIELE

FLORA SĂLBATICĂ

SALCIA, RĂCHITA

Cişcoi roşiu Cu zgaibă-n cap. Ce are ţâţă, Şi nu-i mâţă, Şi-i verde, Şi nu-i şopârlă? Tărtăcuţă roşie, Plină de gârbojie. Mă dusei într-o pădure Să iau o poală de mure; Nu găsii mure, Ci găsii grăunţe sure. Memurică-memură, Şade-n vârf şi tremură. Cucuiată, vai de ea, Şade-ntr-un vârf de nuia. Domnişoara, vai de ea, Şade-ntr-un vârf de nuia. Aulea-aulea, Într-un vârf de nuia; Vină, bade, şi mă ia, Că rău mă tem c-oi cădea. El — lung, ea — scurtă, Frunza-i bate, şi ea-i mută. Vâjăitul sărmănel, Puiu-n vârf de curcudel. Mă dusei la pădure Şi găsii un cuib ochi-bechi; Luai una, lăsai două, Ca ochi-bechi să se mai ouă, Dar ochi-bechi nu se mai ouă. Ce se prinde degrabă Şi nu face roadă? La care copac

FLORA SĂLBATICĂ

GHINDA

FLORA SĂLBATICĂ

GHINDA

FLORA SĂLBATICĂ

GHINDA, PORCUL ŞI LUPUL

FLORA SĂLBATICĂ

GHINDA, PORCUL ŞI LUPUL

FLORA SĂLBATICĂ

BRADUL

FLORA SĂLBATICĂ

BRADUL

FLORA SĂLBATICĂ

BRADUL

Am un lemn — Nici de-o şchioapă, Nici de-o palmă, Şi face: Două mese mesuite Şi două albii scobite Şi-un potcap călugăresc. Am un lemn bun — Nici d-o palmă, Nici d-o şchioapă, Şi acela-n două crapă Şi se face două durbace, Două feţe de masă, Un copac de lulea. Picuruşul picură, Trepăduşul treapădă, Gâdea-ăl mare Şade-n cale Şi ar mânca carne moale. Picuruşul picură, Trepăduşul treapădă, Mongea şade-n dosul tufei. n pădure născui, În pădure crescui; Acasă de m-aduse, Să joc în horă mă puse. Iarna-n frig, vara la soare, Neschimbat e la culoare! Creştetu-i în nori se pierde Şi totdeauna este verde. Ce e nalt cât casa, Verde ca mătasea Şi nu se usucă Nici vara, nici iarna,

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE

PĂMÂNTUL


PĂMÂNTUL


PĂMÂNTUL


PĂMÂNTUL


PĂMÂNTUL


PIATRA


PIATRA


BOLOVANUL ÎN APĂ


RÂPELE

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE

DEALUL MUNTELE CARAIMANUL


MUNTELE GĂINA


GROAPA

Cine mănâncă, Şi nu se mai satură? Ia gândeşte-te şi spune: Cine-i mai bogat pe lume? Am o bătătură întinsă Cât ţine ochii. Eu la toţi le dau mâncare, Şi ei mă calcă în picioare. Cât e iarnă Bei şi-ngheţi. Cât e vară Crăpi şi usci. Ce stă în apă, Şi nu putrezeşte? Eu sunt mititică Şi în pământ cresc, Afar’ de mă scoate, De toţi mă lovesc. Am un cal sur, Se văd dinţii ca prin ciur. De la munte Pân’ la munte — Numai blăni înfipte. Am un moş înalt, Vede toată lumea din sat. Cine este vecin cu Omul? Care găină De mai multe sute de ani Trăieşte şi acum? N-are cioc, n-are pene; De uliu, de vulpi, nicicând se teme? Când iei, creşte Când pui, scade. Eu îi iau, şi ea tot creşte,


APA


APA


APA

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE

APA APA APA


APA ŞI GHEAŢA


APA ŞI GHEAŢA


APA ŞI VÂNTUL


GHEAŢA


GHEAŢA


GHEAŢA


GHEAŢA

Maică lungă, Fără umbră. Lungă-lungă, lată-lată, Şi nu mai stă niciodată. Dacă n-ar fi, Lumea ar pieri, Iar dacă multă este, Lumea prăpădeşte. Dacă nu-i deloc — mori, Dacă-i multă — tot mori. Ce nu stă în ciur? Ce nu arde-n foc? Mama naşte fata, Şi fata pe mamă. Mama o face pe fiică-sa, Şi fiică-sa o face pe mamă-sa. Rag gioielele-n genuni, Rădurenele-n păduri. Am un ghem de mătasă, Şi-l trimit la-mpărăteasă, Să-mi ţeasă o ţesătură Făr’ oleac’ de bătătură. M-a trimis doamna de sus La cea de jos, Să-i dea un procov: Neurzit, neţăsut, necroit. Tot în jos, La vadu’ gros, Coase lelea cusutură Fără leac de tivitură. M-a trimis doamna de sus La cea de jos, Să-i fac pod peste mare, Dar fără picioare.



ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE


Creşte-n gios ŢURŢURELE DE GHEAŢĂ (SLOIE Ţurţuros. Am un purcel Mic-mititel, Şi când pui mâna pe el IZVORUL Face: „Guic... guic...“ Mic şi bun de gură, Să-l opreşti nu poţi; Nu-l adapă nimeni, IZVORUL I-adapă pe toţi. Ce luceşte, Şerpuieşte, PÂRÂIAŞUL Şi la vale o porneşte? Rudă lungă, RÂUL, VALEA, GÂRLA Fără umbră, Fără umbră, RÂUL, VALEA, GÂRLA Lungă, lungă. Ghici ghicitoarea mea: Zi-noapte călătoreşte, RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi nu se mai oboseşte. Cine-şi roade mereu patul RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi aleargă cu sfărâmiturile-n gură? Ziua-noaptea fuge, RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi tot în albie rămâne. Am un bou medelean: Pe unde paşte Se cunoaşte, Pe unde sare Urmă n-are RÂUL, VALEA, GÂRLA Şi fuge-n mare. Am două surori: Se tot uită una la alta MALURILE ŞI APA Şi nu se pot întâlni. Unu’ viu


MOCIRLELE


NORUL, NORII


NORUL, NORII


NORUL, NORII


NORUL, NORII


PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE










GRINDINA


FULGERUL

De la noi şi pân’ la voi, Numai plăcinte moi. Ce trece peste apă, Şi nu se scufundă? Ce trece peste apă, Şi nu face valuri? Grămezi de câlţi, Peste munţi. Sute de sacale Trec pe sus agale, Ca s-adape pe aice Turmele de spice! Sus bat tobele, Jos curg lacurile. G căţ ca Mărunţica Înverzeşte Şi-nnegreşte, Şi priieşte, Şi beleşte. Multe fire de argint Leagă cerul de pământ. De dorit, toţi mă doresc, Şi când vin, toţi fug de mine. Din pământ şi ape am ieşit, Pe pământ şi ape am căzut, În pământ şi ape am intrat. Strugur nu-s, nici piatră nu-s, Însă cad din nori de sus; Flori multe prăpădesc, Şi la căldură mă topesc. Scânteioară-ioară, Pe om îl omoară. Ţăndărică lemn uscat,


TUNETUL


TUNETUL


TUNETUL


TUNETUL


TUNETUL


TUNETUL ŞI FULGERUL


CURCUBEUL


CURCUBEUL


CURCUBEUL


CURCUBEUL


CURCUBEUL


CURCUBEUL


CURCUBEUL


CURCUBEUL

Strigă bica-ntre hotară Şi se-aude-ntr-altă ţară. Am un bou mare-mare, Şi când zbiară, S-aude peste nouă hotare! Huhurezul huhurează, Peste munţi înalţi nechează, Şi nimene nu cutează. Sus în munte Se răspunde, Jos la ţară Se resciară. Bate toba la Moldova, Şi s-aude la Craiova. Moşu’ taie lemne-n deal, Aşchiile sar în vale. Cimu, ce-i, ce-i? Lanţ înfocat, Peste casă-aruncat. Şerpe vărgat, C-un cap peste sat. Bolbuc în genune, Trosc peste pădure. Şerveţel îndoieţel, Peste mare-aruncăţel. Ştergar vărgat, Peste Dunăre-aruncat. Năframă vărgată, Peste mare aruncată. Un peşchir învărgat, Peste mare aruncat. Am un brâu vărgat, În cer spânzurat. Şapte fete, şapte bete:


CEAŢA, NEGURA, PÂCLA
















ROUA


ROUA


ROUA

Am o vacă Brâncovancă: Când întinde brâncile, Acoperă luncile. Am o vacă surie, Vine din pustie, Cuprinde luncile Cu brâncile. Am o vacă brâncălaie: Când sloboade ţâţele, Umple toate luncile. Ce trece prin vamă, Şi nimeni n-o bagă-n seamă?3 Mă suii în deal Ca să-mi văd de cai, Şi nu văzui caii, Prăpădii cheile, Se-ncurcară văile. Aruncai cheile Şi se-nchise ţările. Singură se face, Nimeni n-o desface. Ce merge prin pădure Şi nu sună? Cerceluşul doamnei Din fundul mării. Când ieşii afară, Lacrimi jos picară; Luna le văzu, Soarele le luă. Ziua-i aer, Noaptea-i apă. Vine moşul pe portiţă Şi îşi scapă o cheiţă;


BRUMA (ŞI ROUA)


ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)





















Ce se naşte cu luna Şi piere cu soarele? Ileana Cosânzeana Când o întins brâncele O umplut luncele. De la munte pân’ la munte Picură stele mărunte. Laptele gerului, Sub streaşina cerului. Câte stele logustele, Pică pe hainele mele. De la vale Pân’ la munte, Numai stele mărunte. Vin oiţele din munte Cu steluţe albe-n frunte. S-a dus Chică-Vodă La Vodean, Să-nceapă un izvor lat, Cu mare cusutură, Fără leac de tivitură. Mă nasc îmbătrânind Şi mor întinerind. Naşterea mi-i sclipicioasă, sclipicioasă, Îngropăciunea mi-i tinoasă. Nu-i făină, dar se cerne; Nu-i covor, dar se aşterne. Zoroclie-clie, Întinsă-n câmpie, Nu sunt borangic, Dar sunt pe colnic, Şi pe deal în sus Primăvara nu-s.


ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE

Ce vine ca un domn, Ca un leu, Şi când se duce Se duce ca un câine ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA) Cu coada între vine? Zboară-un stol de porumbei: Uliul fuga după ei, Şi-i apucă fără gheară; NINSOAREA (FULGII DE ZĂPAD Nu se vede unu-n ţară! Mii de păsărele zbor: Vine-un om fără picioare, NINSOAREA (FULGII DE ZĂPAD Şi le mănâncă fără gură. Urlu şi mă învârtesc, VISCOLUL Pe drumeţi îi îngrozesc! Sus stele, Jos stele, Vai de picioarele mele; Iar steloiul cel mai mare GERUL ŞI BRUMA Rău mă frige la picioare. Sus stele, Jos stele, GERUL ŞI BRUMA Vai de zilele mele! De n-aş fi eu, AERUL Nime n-ar trăi pe lume. N-are culoare, nici miros, AERUL Dar la toţi îi de folos. Cinel-cinel: Trece peste apă, CHIOTUL, SUNETUL Şi nici nu se-adapă. Ce trece de-aici la celălalt mal, CHIOTUL, SUNETUL Şi nu face nici umbră, nici val? Cinel-cinel: Cine aude fără urechi, Vorbeşte fără gură,

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE

Cine te-ngână Şi nu te superi? Ghici mici: Cât e zare APA MORŢILOR (FATA MORGAN E numai mare. Şi eu am. Şi tu ai, UMBRA Şi cel mai mic fir de iarbă are. Mă vezi, Te vezi, UMBRA Să mă prinzi nu poţi. Ghici ghicitoarea mea: Ce şade pe apă UMBRA Şi nu s-adapă? Pe apă merge, Nu stropeşte; Prin trestie trece, UMBRA Şi nu lărmuieşte. Cine trece gârla UMBRA Şi nu face talazuri? Ce trece prin tină, UMBRA Şi nu se întină? Lată-lată, UMBRA N-are urmă niciodată. Fug de tine, UMBRA Şi tu musai după mine. Ce este mare cât o biserică UMBRA Şi nu cântăreşte nici cât o cireaşă? Ce nu e nimic, UMBRA Şi tot se vede? Cu ochii o poţi vedea, UMBRA Dar în mână n-o poţi lua. Ce n-are corp UMBRA Şi tot se vede? ECOUL


VÂNTUL


VÂNTUL


VÂNTUL


VÂNTUL


VÂNTUL


VÂNTUL


VÂNTUL


VÂNTUL


VÂNTUL


CERUL


CERUL


CERUL


CERUL

Nea Stan Fluieră p-afar’. Tuchiluş prin păiuş, Moş Ilie te-o ajuns. Amânar de mischiu, De la Dunăre viu. Merge tată-tău pe drum, Şi boieru-i suflă-n spate. Ce-i în mână Şi-i minciună? Îl simţi şi nu-l vezi, Te bate şi nu fugi. Ce zboară pe sus Şi nu-l vezi? Iliuţă cu tichie Ridică mai mult (mai sus) de-o mie. Turchează neagră, Tot câmpul aleargă. Am un ceaun umflat, Peste lume răsturnat. Am un pom mare-mare: Noaptea înfloreşte, Şi ziua păleşte. Ce- ma ung ecât rumur e Şi mai lat decât mările, Mai frumos decât florile Şi mai urâcios decât babele, Mai drag decât icoanele Şi mai rău decât tunurile, Mai luminos decât lumânările Şi mai întunecos decât pivniţele? Un ţol bortelit Toată lumea a acoperit. Ziua tavă,

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE

Am o piele de taur Ţintuită cu ţinte de aur. Este-n lume o gheaţă lată, CERUL ŞI STELELE Cu mazăre-mpestriţată. Pe câmpul lui Basarab — CERUL ŞI STELELE Numai mei vărsat. Foaie mare, albăstrie, CERUL ŞI STELELE Scris de aur pe hârtie. Am un copac: La rădăcină uscat, La mijloc îi verde, PĂMÂNTUL, AERUL ŞI CERUL Şi la vârf îi cu flori. La vârf înflorit, La mijloc uscat, PĂMÂNTUL, AERUL ŞI CERUL La rădăcină verde. Tata — nalt, Mama — groasă, CERUL, PĂMÂNTUL ŞI VÂNTUL Frate-meu — de la unul la altul. Nalt e tata, Groasă-i mama, CERUL, PĂMÂNTUL ŞI VÂNTUL Nebun e frate-meu. Bulgăre de aur, SOARELE Joacă pe-o piele de taur. Bulbuc de aur SOARELE În piele de taur. Am un ou de aur, SOARELE Se joacă pe piele de taur. Am un măr aurit, SOARELE Umblă pe sus rătăcit. Cimurce-i, ce-i: Talger înfocat SOARELE Peste casă aruncat? Iese Barna de după munte SOARELE C-un frâu de aur în frunte. Mic mititel, SOARELE Joacă fulgerii pe el. Am un bruş de unt, SOARELE Cu el toată lumea ung. Ce se scaldă în apă, SOARELE Şi nu se udă? Un măr de argint SOARELE Leagă cerul de pământ. CERUL ŞI STELELE



ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE


Pana cocostârcului Bate-n faţa târgului. Cine fuge şi n-ajunge; Cine stă SOARELE ŞI PĂMÂNTUL Şi treaba-i merge? nchisei uşile, Lăsai perdelele, Şi hoţul — tot în casă: LUMINA Şade şi nu vrea să iasă. Am o vacă roşie, SOARELE ÎN AMURG De se uită seara prin leasă. Dă în piatră, Nu se strică; Dă în apă, RAZA SOARELUI Se despică. Trece prin fereastră, RAZA SOARELUI Şi n-o sparge. Ghici ghicitoarea mea: PULBEREA ÎN RAZA SOARELUI Am o funie de nisip. Ce se ascunde sub pat ÎNTUNERICUL Când intru cu lampa-n odaie? Frate şi soră — SOARELE ŞI LUNA Nu se-ntâlnesc niciodată la horă. Două talere-nfocate, SOARELE ŞI LUNA Peste casă aruncate. Am două talgere pe măsură: Unul arde, SOARELE ŞI LUNA Cellalt nu. Am doi bulgări de aur, SOARELE ŞI LUNA Se joacă pe-o piele de taur. Am două gheme de mătasă, Le azvârli peste casă SOARELE ŞI LUNA La crai şi la crăiasă. Dintr-un ciurel de alune, SOARELE ŞI LUNA Numai două găsii bune. Am o strachină cu doi peşti: SOARELE ŞI LUNA Unul cald şi altul rece. Zi şi noapte călătoresc, SOARELE ŞI LUNA Şi nu se mai obosesc. Două surioare, Iuţi şi sprintenioare, Toată viaţa fug, SOARELE ŞI LUNA Şi nu se ajung. SOARELE CÂND RĂSARE

ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE

Ce trece prin pădure Şi nu sună? Din deal în deal Şi din vie în vie — LUNA Floricică nărângie. Am o vacă bălaie-bălaie, LUNA Joacă noaptea prin gunoaie. Mânză bălană, LUNA Paşte noaptea în poiană. Am o oaie bălăoaie, LUNA Umblă noaptea prin pâraie. Ce stă-n apă LUNA Fără umbră? Găinuşă gălbinuşă, LUNA Trece Dunărea în picioruşă. Gâscă tutuiană, LUNA Umblă noaptea pe poiană. La marginea satului — LUNA Căciula fârtatului. Cine umblă noaptea prin sat, LUNA Şi nu-l latră câinii? Uite-i Spânzurate-n nour LUNA NOUĂ (CRAI-NOU) Coarnele de bour. Bulgăraş de aur, LUNA NOUĂ (CRAI-NOU) Cu coarne de taur. O secere fără dinţi LUNA NOUĂ (CRAI-NOU) Păşeşte peste munţi. În vârful dealului — LUNA NOUĂ (CRAI-NOU) Potcoava calului. Inelul vădanei LUNA NOUĂ OGLINDITĂ ÎN APĂ În fundul bulboanei. Am o cloşcă cu pui: Seara s-adună, LUNA ŞI STELELE Şi dimineaţa se risipeşte. Am o strachină de alune, LUNA ŞI STELELE Şi-n vârf — o nucă. Pe valea lui Sgaidarac — O chilă de mei vărsat, LUNA ŞI STELELE Numai unul bobonat. Cercelul doamnei STEAUA OGLINDITĂ ÎN APĂ În fundul apei. SOARELE ŞI LUNA

Dictionar de Ghicitori

Recommend Documents