Dictionar geografic

www.cartiaz.ro – Carti electronice online gratuite de la A la Z

Dictionar geografic

A B C D E

F G H I J K L M N O P R S T UZ

A Agroclimatologie Ramura a climatologiei, care studiaza clima ca factor al productiei agricole. Alba Iulia (oras) Oras situat in Podisul Transivaniei, culoarul Alba Iulia - Turda. Mentionat inca din perioada daco-roman sub numele de Apullum. Albie minora Canalul de scurgere al unui rau la debite medii. Sinonim matca raului. Almajului (munti) Culme muntoasa in Muntii Banatului -1224 m. Alogena Care se deosebeste (prin natura si origine) de mediul in care se afla. Altin-Tepe (mina) Mina situata in Podisul Dobrogei unde se extrage minereu de cupru. Altiplanatie Procesul de nivelare in mici trepte, a reliefului pe versantii montani, sub actiunea alterarii si dezagregarii ciclice a inghetului si dezghetului. Se realizeaza trepte, terase si umeri. Alumina Oxid natural de aluminiu, a carui forma cristalizata este corindonul. Aluminiu Metal usor, ductibil si maleabil, de culoare argintie, folosit pe scara intinsa in industrie si in tehnica. Aluvionare 1.Depunere de aluviuni. 2. Concentrare a minereurilor si a carbunilor efectuata in jgheaburi cu ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se in ordinea greutatii lor specifice. Aluviune Material detritic (mil, nisip, pietris) transportat si depus prin actiunea apelor curgatoare. Ament


Inflorescenta din flori foarte mici, insrate pe o axa si atarnand ca un ciucure Amorf Care nu cristalizeaza, nu are forma precisa. Ampoi (rau) Afluent al Muresului (Muntii Apuseni). Aninei (munti) Culme muntoasa situata in Muntii Banatului - 1160 m. Aninoasa ANINOASA ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) Depresiunea sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera Antibiotic Substanta care are un efect bacteriostatic supra dezvoltarii anumitor microbi. Anticlinal Parte ridicata in forma de bolta a unei cute de teren. Se compune din flancurile anticlinalului si creasta (axa sau sarniera) anticlinalului (axa mediana a boltii). Antropica 1.Forma de relief creata de om. 2. Eroziune declansata de om in urma distrugerii covorului vegetal sau a altor actiuni de exploatare nerationala a mediului. Omul este factorul esential al dezechilibrului actual al medului geografic. Antropogen (In sintagma) Fenomen antropogen = fenomenn datorat actiunii omului, cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei; Fenomen antropic Apa curgatoare Ape care au un curs continuu; curg tot timpul. Apa de adancime Ape ale caror cursuri sau bazine,in cazul lacurilor sobterane,se afla in totalitate sau partial la odistanta mai mare sau mai mica de suprafata pamantului; Apa freatica Pinza de apa subterana provenita din apa de infiltratie, din care se alimenteaza izvoarele si fintinile. Apa subterana


Ape de adancime Ape teritoriale Portiune a marii sau a oceanului situata dealungul coastelor unui stat si formand o parte integranta a teritoriului acestui stat. Apicultura Apicultura este stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor; prisacarit, albinarit, stuparit. Apuseni (grupa muntoasa) Arad Oras situat in Campia de Vest, Campia Aradului , pe Mures. Mentionat documentar din perioada feudala, 1132. Arges (rau) Argesul are izvoare in Muntii Fagaras si pina la varsarea in Dunare, aduna afluenti din zona mai inalta (Vilsan, Riu Doamnei, cu Riu Tirgului si Argesel) si din cimpie (Sabar si Neajlov cu Cilnistea). Principalul sau afluent, Dimbovita (tot cu izvoare in Fagaras) are un curs complex, similar Argesului si un afluent in cimpie (Colentina); Argila Roca sedimentara alcatuita din silicati de aluminiu, foarte raspindita in natura si folosita in olarie. Argiloiluviere Proces pedogenetic caracterizat prin translocarea mecanicå a particulelor argiloase dintr-un orizont superior (eluvial) intr-un orizont inferior (iluvial). Argint Metal pretios, maleabil si ductibil, de culoare alba cenusie. Artar Arbore cu lemnul alb, rezistent, inrudit, cu paltinul. Atmosfera Invelisul de aer mentinut in jurul Pamantului de forta gravitatiei. Limita superioara a atmosferei este considerata a fi la o inaltime de circa 3000 km, unde forta de gravitatie a Pamantului se egalizeaza cu forta centrifuga, sau la 20.000 km, unde se mai resimte magnetismul terestru. Forma atmosferei este elipsoidala pentru stratele inferioare (ca efect al fortei centrifuge si miscarilor convective care o fac sa fie mai bombata la poli si mai aplatizata la ecuator) si de "para" sau de "cometa" pentru stratele superioare (din cauza "vantului solar" care o turteste in partea expusa spre Soare, determinand totodatå alungirea ei sub forma unei trene, in parte opusa). Atol Insula de forma unui inel, cu unele intreruperi, construita prin depunerea scheletelor de corali, avand la mijloc unlac de tip laguna (lagoon), care comunica sau nu cu marea prin mici canale. Aur Metal pretios, de culoare galben stalucitoare, din care se fac obiecte de valoare; Aurora boreala


Autarhie Autobuz Autocamion Autoturism Avicultura

B Babele (munte) In Muntii Bucegi unde predomina conglomeratele cretacice dispuse sub forma unui sinclinal suspendat (platoul Bucegilor), apar forme structurale - brane, Sfinxul, Babele - si abrupturi majore (indeosebi spre Valea Prahovei). Baile Govora ASEZAREA GEOGRAFICA Defileul Oltului VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Turistic: statiune balneoclimaterica Baile Olanesti Statiune balneoclimaterica situata in Subcarpatii Getici. Baile Tusnad ASEZAREA GEOGRAFICA Defileul Oltului VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Turistic: statiune balneoclimaterica Baiului (munti) Culme muntoasa situata in grupa Sudica a Carpatilor Orientali - 1895 m. Balea (lac glaciar) Lac glaciar situat in grupa Fagaras a Carpatilor Meridionali. Balta Brailei Portiunea cuprinsa intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua (Cremenea) ("Insula Mare a Brailei"). Balta Ialomitei Zona cuprinsa intre Dunare si Bratul Borcea. Banatului (munti)


Grupa Carpatilor Occidentali din care fac parte: - Muntii Semenic; - Muntii Almaj; - Muntii Aninei; - Muntii Locvei; - Muntii Dognecei. Baraolt (munti) Culme muntoasa situata in Carpatii Orientali, grupa centrala. Barcau (rau ) Apa curgatoare ce-si are izvoarele in Muntii Apuseni, afluent al Crisului Repede. Bargaului (muntii) Munti situati in Carpatii Orientali (Grupa Nordica), la sud de Valea Somesului Mare. Sunt formati din roci sedimentare, dar care, din loc in loc, sunt strapunse de roci eruptive. Baritina Sulfat natural de bariu. Barza Pasare migratoare, lipsita de glas, cu ciocul, gatul si picioarele foarte lungi. Basarabi (podgorie) Localitate in Dobrogea unde se gasesc mari suprafete cultivate cu vita de vie (podgoria Murfatlar) Basca Mare (rau) Impreuna cu Basca Mica, afluenti ai Buzaului. Basca Mica (rau) Impreuna cu Basca Mare, afluenti ai Buzaului. Batiala , regiune Portiune de mare sau ocean care corespunde cu taluzul continental (aproximativ intre 200 si 2500 m) Batolit Corp intrusiv (granite, granodiorite, etc.) de mari dimensiuni (peste 1.000 kmp) format prin patrunderea si racirea magmei in scoarta terestra; acoperisul are de obicei forma de cupola si poate fi scos la zi prin eroziune. Cand batolitele au sub 100 kmp. se numesc stokuri. Cand are forma de lentila patrunsa intre strate si mentine legatura cu vatra magmatica, stocul se numeste lacolit. Bauxita Roca formata in procesul de alterare a rocilor sedimentare magmatice, bogate in silicati de aluminiu, care se gaseste in natura sub forma de mase compacte. Bazalt Roca eruptiva, dura , compusa din minerale bogate in magneziu si fier, care se intrebuinteaza in constructii si pavaje. Becata Pasare migratoare care traieste in regiunile mlastinoase.


Benzina Produs petrolier sau de sinteza format dintr-un amestec de hidrocarburi lichide, utilizat ca principal combustibil pentru motoare. Berca-Arbanasi Zona in Subcarpatii de Curbaura unde se gasesc vulcani noroiosi. Berzunt (munte) La rasarit de Valea Bistritei pe malul stang si paralel cu Muntii Bistritei, se aliniaza o culme muntoasa prelunga, mai scunda numita Stanisoara, iar mai departe, la sud de cotul pe care il face raul Bistrita, se desfazoara culmile Gosmanu si Berzunt. Bicaz (oras ) Oras aflat in grupa centrala a Carpatilor Orientali, pe Valea Bicazului. Bicaz (rau) Afluent al Siretului. Bihor (varf) Varf in Muntii Bihor din Muntii Apuseni - 1849 m. Bihorului (munti) Culme muntoasa in Muntii Apuseni - 1849 m in Vf. Bihor. Biogen (Despre roci) Care rezulta din tesuturi vii. Biogeneza Teorie dupa care orice fiinta ia nastere din alta fiinta. Biogeografie Stiinta care studiaza repartitia organismelor animale si vegetale pe suprafata pamantului. Biosfera Totalitatea vietuitoarelor de pe Pamant care impreuna cu toate elementele necesare vietii formeaza un invelis specific, alaturi de hidrosfera, litosfera si atmosfera. Masa totala a litosferei este de zece la puterea a cinsprezece tone. Limitele sale sunt cuprinse intre cele mai mari adancimi ale Oceanului Planetar si marginea superioara a atmosferei. Biosfera este un suprasistem alcatuit din numeroase sisteme, intre care ecosistemele sunt unitatile functionale elementare. Biosfera este unicul suprasistem al Pamantului in care se produc substante organice prin procese specifice de transformare a energiei solare, ape, si materiei anorganice. Biospeologie Ramura a biologiei care studiaza fauna pesterilor. Bistra (rau) Afluent al Timisului. Face parte din grupa de sud a retelei hidrigrafice. Bistrita (rau) Riu ce izvoraste din Muntii Rodnei curgand apoi spre Moldova


Bistritei (muntii) Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Centrala-1859. Bivol Animal domestic rumegator (asemanator cu boul), cu parul negru, mai rar alb. Bizam Specie de animal rozator, cu blana pretioasa. Bodoc (munti) Culme muntoasa din Carpatii Orientali- Grupa Centrala. Bolboci (lac) Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci, din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni. Borceag Cultura furajera formata dintr-un amestec de leguminoase si cereale. Borsa (oras) Oras situat in Depresiunea Maramuresului, pe Valea Viseului, cu o populatie de 25000-50000 locuitori. Borviz Apa minerala Bour Taur salbatic care traia odinioara si in tara noastra. Bovine Subfamilie de rumegatoare din care fac parte vitele cornute mari; (la sing. - animal din aceasta subfamilie.) Brad Arbore din familia pinaceelor, inalt pana la 50 m., cu tulpina dreapta si frunze aciculare. Brasov (oras) Oras situat in Depresiunea Brasov. Este mentionat documentar inca din oerioada feudala (1271). Populatia este de 325.000 locuitori. Bratul Borcea De la Calarasi, Dunarea incepe sa coteasca, incetul cu incetul, spre nord, desfacandu-se pana la Braila de doua ori in cate doua brate, intre care se cuprind Balta Ialomitei (intre Dunare si bratul Borcea) si "Insula MAre a Brailei" (Balta Brailei) intre Dunarea Veche si bratul Dunarea Noua (Cremenea). Bratul Chilia La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta, cel mai nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare. Dunarea isi poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina. Bratul Sfantul Gheorghe


La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta, cel mai nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare. Dunarea isi poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina. Bratul Sulina La Patlageanca si apoi la Tulcea cursul Dunarii se imparte in cele tei brate care strabat Delta, cel mai nou pamant al tarii, de o rara frumusete, pe care il cladeste inainte de ase varsa in mare. Dunarea isi poarta doua treimi din ape pe bratul Chilia, iar restul pe bratele Sf.Gheorghe si Sulina. Bretcu (munti) Culme muntoasa din Carpatii Orientali-Grupa Sudica situata in estul Depresiunii Brasovului. Briza Vant regulat care sufla la tarmul marii, ziua spre uscat, iar noaptea spre mare. Bucegi ( munti) Grupa de munti in Carpatii Meridionali. Grupa Bucegi se prezinta ca un bloc de piatra, abrupt pe trei laturi: spre Valea Prahovei - la est, spre Valea Dambovitei - la vest si spre Depresiunea Brasovului - la nord. Muntii Bucegi propriu-zisi, cu inaltimi de peste 2000 m, se desfasoara intre Valea Prahovei si Valea Ialomitei. Claditi, ca si Ceahlaul, din conglomerate calcaroase, ei se infatiseaza, ca si acesta, cu marginile ca niste ziduri drepte, dar cu culmile netede ca un adevarat podis, numit de aceea Podisul Bucegilor. Din loc in loc, pe acest pod intalnim stanci formate in urma actiunii indelungate a inghetului si dezghetului, roase de vant si de ploaie, in forma de ciuperci (Babele) sau de cap de om (Sfinxul). Cel mai inalt varf din Muntii Bucegi este Omu (2505 m), pe care exista statie meteorologica si o cabana turistica. Din apropiera acestui varf izvoraste Ialomita. Bucuresti Bucuresti este capitala Romaniei. Este cel mai mare oras al tarii. Are o populatie de peste 2,5 milioane de locuitori. Este asezat in partea centrala a Campiei Romane si cuprinde 6 sectoare urbane si sectorul agricol Ilfov din jurul orasului. In hrisovul dat la 20 septembrie 1459 de catre Vlad Tepes. domnul Tarii Romanesti, orasul Bucuresti este pomenit pentru prima data cu numele de "Cetatea Bucuresti", desi orasul este mult mai vechi decat data mentionata. Din anul 1862 dupa unirea celor doua principate, orasul devine capitala Romaniei. Orasul s-a dezvoltat continuu. In prezent este cel mai important centru politico administrativ si cel mai puternic centru industrial al tarii. De asemenea, in Bucuresti se afla cele mai inalte institutii de cultura, numeroase licee si scoli generale, precum si numeroase monumente de mare valoare istorica si artisitca. Bulgaria Tara vecina, situata la sudul tarii noastre in Peninsula Balcanica. Busteni ASEZAREA GEOGRAFICA Valea Prahovei VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria chimica (hartie) Turistic: statiune climaterica


Buzau (rau) Apa curgatoare ce face parte din grupa de est a retelei hidrografice. Este afluent al Siretului. Are ca afluenti: Basca Mare, Basca Mica, Slanic, Calnau, Basca Chiajdului. Buzaului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica.

C Cabalin Denumire generica data cailor. Caciulata Statiune balneo-climaterica situata pe malul Oltului, in vecinatatea Muntilor Capatanii (langa Calimanesti). Calcan Peste de mare cu corpul turtit lateral si cu ochii pe partea stanga a capului. Calcar Roca sedimentara, formata din carbonat de calciu; piatra de var. Calimanesti Statiune balneo-climaterica situata pe malul raului Olt, in vecinatatea muntilor Capatanii (langa Caciulata). Calimani (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 2100 m in Vf.Pietrosu. Calmatui Afluent direct din Campia Romana ai Dunarii alaturi de Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Mostistea. Calutul de mare Mic peste marin cu capul asemanator cu cel al calului. Cambisoluri Cuprind solurile brune si brune acide, caracterizand Subcarpatii, munti josi si mijlocii. Clasa de soluri care include solurile cu orizont B cambic. Campia Aradului Parte a Campiei de Vest. Campia Baraganului Campie situata in sud, avand ca componente Baraganul Ialomitei si Baraganul Calmatuiului (campii tabulare). Campia Boianului Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara).


Campia Burnazului Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara). Campia Crisurilor Componenta a Campiei de Vest (campie joasa). Campia Gavanu-Burdea Campie situata in sectorul Olt-Arges a Campiei Romane (campie tabulara). Campia Moldovei (Jijiei) Campia Moldovei ocupa partea de nord-est. Este o regiune de dealuri mai joase (200 m inaltime) situata in est, parcursa de raul Jijia (afluent al Prutului). Campia Olteniei Campie situata intre Dunare, Olt si Podisul Getic. Este strabatuta pe mijloc de Jiu. Ea alcatuieste partea cea mai ingusta a Campiei Romane. Are ca si componente campiile tabulare: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor, Campia Roamanatilor. Campia Pitestilor Componeneta a sectorului Olt-Arges din Campia Romana (campie piemontana). Campia Romana Campia Romana este situata in partea de sud a tarii, de-a lungul Dunarii, numita de aceea Campia Dunarii. Intrucat ea este cuprinsa in intregime pe teritoriul tarii noastre, fiind cea mai intinsa dintre campii, este numita si Campia Romana. De la vest la est, are o lungime de peste 300 km. Latimea maxima o are intre Buzau si Fetesti (125 km). Catre vest, sud si est, ea este marginita de lunca Dunarii, iar catre nord este delimitata de marginea Podisului getic (pana la Valea Dambovitei), de dealurile subcarpatice (intre vaile Dambovita si Trotus0 si de Podisul Moldovei. In parte de nord, catre dealuri, Campia Romana are inaltimea de pana la 300 m, dar scade treptat spre est, unde ajunge la 10m. La varsarea Siretului in Dunare, inaltimea este doar de 5 m. Prin urmare Campia Romana este inclinata spre sud si est. Campia Siretului Componenta a Campiei Estice (campie de subsidenta). Campia Somesului Componenta a Campiei Vestice (campie joasa) strabatuta de raul Somes. Campia Timisului Componenta a Campiei Vestice (campie joasa), strabatuta de raul Timis. Campia Vlasiei Campie tabulara, componenta a Campiei romane, marginita de Campia Gherghitei, Campia Mostistei, Campia Titu, Campia Calnaului. Campia de Vest Este delimitata spre apus de hotarul tarii noastre cu Ungariasi Iugoslavia. Catre est ea se intinde pana la marginea dealurilor, in cuprisul carora patrunde ca niste golfuri, de-a lungul raurilor. In nord, Campia de


Vest incepe de la raul Tur, iar in sud, se terminala granita cu Iugoslavia, fiind cea cand mai ingusta Campia Somesului, Campia Crisurilor, Campia Aradului), cand mai lata (Campia Timisului). Campie Intindere vasta de pamant fara accidente insemnate de teren. Campie tabulara Campii formate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) acoperite cu loess. Campia Bailestilor Campia Romanatilor Campia Blahnitei Campia Vlasiei Campia Boianului Campia Gavanu-Burdea Campulung Moldovenesc Oras situat in Depresiunea Campulung avand o populatie de sub 25000 locuitori. Candrel (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parang - 2244 m. Canepa Planta erbacee cultivata pentru fibrele textile care se scot din tulpina si pentru uleiul extras din seminte si folosit la prepararea lacurilor. Capatanii (munti) Culme muntoasa din Carpatii Meridionali-Grupa Parang - 2124 m in Vf.Ursu. Capra (Vf.) Varf in Muntii Parang -1926 m. Capra neagra (capra de munte) Capra salbatica cu parul brun negru, din regiunile alpine. Caprine Denumire generica data caprelor. Capul Midia Localitate pe malul marii. Caracuda Peste de balta cu corpul turtit lateral, lung de 25-30 cm. Caramida refractara Caramizi care rezista la temperaturi inalte fara sa-si schimbe structura si caracteristicile. Carasul Peste de balta lung de 15-20 cm., din famila crapului. Carbune


Roca sedimentara de culoare galbuie sau bruna pana la neagra, formata prin carbonizarea resturilor vegetale si folosita drept combustibil. Carbune brun Carbune inferior , cu un orocent scazut de carbon si vechime mica. Carpatic (tip) Tip de relief montan caracterizat prin combinarea formelor rezultate din structuri cutate complexe, din inaltari si scufundari ale unor blocuri hercinice, din vulcanisn si suprafete de nivelare. Carpatii Muntii Carpati sunt Munti tineri si de inaltime mijlocie. Ei alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic, care incepe la Dunare, din bazinul Vienei si se desfasoara neintrerupt, sub forma unui arc, pe teritoriu Cehiei, Slovaciei, Poloniei, al Ucrainei, al Romaniei si al Iugoslaviei, terminandu-se dincolo de Dunare, in Valea Timokului. Lungimea totala a intregului lant este de 1600 km. L arandul lor Carpatii fac parte dintrun sir mai lung, lantul alpino-carpato-himalaian, care strabate Europa si Asia, de la Oceanul Atlantic si pana la Oceanul Pacific. Carpatii se gasesc, prin urmare , in continuarea Alpilor si se prelungesc, la randul lor, cu Muntii Stara Planina (Balcani). Pe teritoriul tarii noastre se afla mai mult de jumatate din lungimea totala a Carpatilor. Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali constituie sirul cel mai impunator, mai masiv si mai inalt din Carpatii romanesti. Ei sunt cuprinsi intre Valea Prahovei, care-i desparte de Carpatii Orientali, si culoarul Timis-CernaBistraaa, care-i separa de Carpatii Occidentali. Carpatii Meridonali sunt alcatuiti din urmatoarele grupa: - grupa Bucegi, - grupa Fagaras, - grupa Parang, - grupa Retezat-Godeanu. Carpatii Occidentali Carpatii Occidentali sunt cei mai scunzi dintre ramurile Carpatilor romanesti, sunt totodata cei mai fragmentati. Culmile nu mai pastreaza aceeasi continuitate pe care am intalnit-o in celelalte regiuni muntoase, aceasta din cauza prabusirilor care au dat nastere, in cuprinsul lor, unor depresiuni si culoare largi. Foarte felurita este si alcatuirea geologica, un adevarat "mozaic" de roci. Carpatii Occidentali se intind de la Valea Dunarii, in sud, pana la Valea Barcaului, afluent al Crisului Repede, in nord. Carpatii Occidentali frmeaza ramura muntoasa care inchide spre apus arcul carpatic din tara noastra. Ei sunt alcatuiti din roci cristaline, din calcare, grasii si roci eruptive. Cu toate caaaa in cea mai mare parte sunt claditi din roci tari, ei sunt mai putin inalti decat celelalte ramuri ale Carpatilor, cele mai mari inaltimi trec cu putin de 1800 m. Aceasta se datoreste nu numai activitatii de eroziune a agentilor externi, ci si inaltarilor mai reduse la care au fost supusi in timpul formarii lor. Carpatii Occidentali sunt alcatuiti din urmatoarele grupe: - grupa Muntilor Banatului, - Masivul Poiana Rusca, - grupa Muntilor Apuseni. Carpatii Orientali Carpatii Orientali se intind pe directia NV-SE, de la hotarul de nord al tarii pana la Valea Prahovei. Muntii pot fi trecuti cu usurinta dintr-o parte in alta pe vaile apelor care , in unele locuri, ii taie de-a curmezisul: Moldova, Bistrita, Trotusul, Buzaul, Trotusul, Buzaul, Prahova si o serie de afluenti ai acestora sau prin


trecatori inalte de culme. Carpatii Orientali se infatiseaza sub frma a trei siruri paralel. Dintre acestea, sirurile situate in mijloc si spre est s-au format prin incretirea scoartei, iar cel dinspre vest a fost cladit prin eruptii vulcanice, formand lantul muntilor vulcanici. Carpen Arbore cu frunze ovale dintate si cu flori in amenti, cu lemnul dur si rezistent. Carst Totalitatea formelor de relief create in rocile usor dizolvabile (calcar, sare, gips), atat la suprafata (exocarst) cat si in interior (endocarst), prin procese de dizolvare, de precipitare, cat si prin eroziune. Termenul s-a generalizat de la Podisul Karst, din Iugoslavia. Tipuri de carst: - merocarst-incipient, limitat mai ales la unele forme de adancime, din cauza stratelor subtiri si calcarelor cu facies marnos sau cretos - holocarst-integral, foarte dezvoltate pe verticala, in calcarele groase si pure din climatele umede sau temperate; se mai numeste si calcar dinaric; - fosil - ingropat sub sedimente mai noi; Kegel-carst - campuri carstice in climatul intertropical cu martori desi sub forma de turnuri (kegel); - clastocarst sau pseudocarst - format in loess, tufuri, aglomerate vulcanice; - vulcano-carst - in roci vulcanice; Castanul dulce Arbore cu frunze simple, dintate, cu flori mici galbui si cu fructe comestbile, dulci. Castor Mamifer rozator cu blana pretioasa, care traieste in colonii. Catena Lant de incretituri ale scoartei pamantesti, formata cam in acelasi timp. Cauciuc Material elastic si rezistent obtinut din latexul unor plante sau fabricat prin procedee chimice. Cazane Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej) - Cazane, a fost pus in valoare prin crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa. Ceahlau (munte) Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1907 m. Cerb Mamifer rumegator, de padure, cu corpul mare si cu coarnele ramificate. Cereal Grupa de plante agricole (alimentare si furajere) din familia gramineelor. Cerna (rau)


Rau din grupa de sud a retelei hidrografice. Baile Herculane (statiune balneo-climaterica) si Orsova sunt situate pe Cerna. Cernei (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu. Cernoziom Pamint negru , deosebit de fertil, care se gaseste mai ales in regiunile de stepa Cernoziom levigat Tip de sol din clasa molisolurilor. Cerul Arbore mare, asemanator cu stejarul, cu fructul ghinda. Cetatile Ponorului "Cetatile Ponorului" sunt situate in partea centrala a Muntilor Bihorului si sunt formate dintr-un sir de pesteri, ca niste galerii stramte sau sali uriase, cu stalactite si stalagmite, spate de apele subterane. Chefal Nume dat la doua specii de pesti marini, cu partea superioara a capului mare si turtita. Cheile Dambovicioarei Chei sapate in rocile calcaroase de raul ce acelasi nume, in adancul lor fiind sapata Pestera Dambovicioarei. Cheile Tatarului Chei sapate in rocile calcaroase ale muntilor de raul Ialomita, in adancul lor fiin sapata Pestera Ialomitei. Cherestea Material lemnos (scanduri, grinzi) intrebuintat in constructii. Cibin (rau) Afluent al Oltului, impreuna cu Sadu si Hartibaciu. Ciment Material pulverulent obtinut prin macinare clicherului, care in contact cu apa, se intareste, fiind folosit in constructii. Ciomatu (munte) Culme muntoasa din Carpatii Orientali - Grupa Centrala -1301 m. Circ glaciar Depresiune circulara in regiunile inalte ale muntilor , formata prin eroziune sau prin actiunea unui ghetar. Ciucas (varf) Varf in Muntii Ciucasului, Carpatii Meridionali -1954 m. Ciucasului (munti) Munti in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1954 in Vf.Ciucas.


Ciucului (munti) Munti in Carpatii Orientali - Grupa Centrala. Clean Peste de apa dulce cu corpul gros acoperit cu solzi mari. Clima Totalitatea proceselor si fenimenelor meteorologice caracteristice unei regiuni gografice. Clima temperat-continentala de tranzitie Luat in ansamblu, climatul Romaniei este temperat-continental moderat, facand tranzitia intre cel al Europei de Vest, dominat de influente oceanice, al Europei de Est, continental accentuat (adesea excesiv), si al Europei Sudice, mediteranean, influente ajunse la noi peste culmi muntoase inalte. Acestea constituie conditii cu totul favorabile pentru vegetatia naturala si pentru o agricultura diversificata. Clor Gaz galben-verzui, foarte toxic, folosit ca dezinfectant si decolorant. Cluj-Napoca Cluj-Napoca este al saelea oras din tara dupa numarul populatiei. Aicei se afla Universitatea, Teatrul National si Opera Romana, institute si scoli, precum sio o frumoasa gradina botanica. La Cluj-Napoca se gaseste si un institut pentru cercetarea pesterilor, primul din lume, infiintat de marele naturalist roman Emil Racovita. Orasul este un centru industrial puternic prin industria constructoare de masini, chim,ica, de pielarie, textila, alimentara, etc. Cocosul de munte Pasare salbateca mare, cu pene negre si verzi-albastrii. Cocs Produs rezultat de la distilarea carbunilor la temperaturi inalte. Colilie Numele mai multor specii de plante erbacee cu tulpini subtiri, inalte, cu peri albi in varful semintelor. Colmatare Proces de umplere cu aluviuni, aduse de apele curgatoare, a unei depresiuni, zone lacustre, lac antropic, balta, lunca, sau chiar albia unui rau. Coloane de bazalt (m.Metaliferi) Varietatea structurii geologice, ca si frumusetea vailor fac din Muntii Apuseni un tinut foarte pitoresc, unde se intalnesc pesteri, chei si alt curiozitati ale naturii. Amintim, intre aceastea, coloanele de bazalt din Muntii Metaliferi, care au infatisarea unor turnuri de ceatae ruinata, apoi izbucurile, izvoare care rabufnesc din cotloanele tainice ale muntilor calcarosi. Colorant Substanta (naturala sau sintetica) cu care se coloreaza. Comanesti ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Comanesti


VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbunelui, lemnului (cherestea de rasinoase, prelucrarea complexa a lemnului) Combina Masina de lucru complexa care indeplineste, intr-un proces tehnologic, mai mute operatii; Combina miniera Masina ce efectueaza taierea rocilor si colectarea minereului din frontul de lucru. Compresor 1. Masina care serveste la comprimarea unui gaz; 2. Masina prevazuta cu un cilindru metalic masiv, servind la nivelarea si indesarea terasamentelor. Comuna Unitate administrativa de baza compusa din unul sau mai multe sate. Conditii de mediu Totalitatea factorilor de mediu biotici si abiotici in care traieste o fiinta. Conducte magistrale Teava sau ansablu de tevi pentru transportul fluidelor pe un anumit traseu. Constanta Orasul Constanta este cel mai mare port al tarii la Marea Neagra. Constanta dispune de un mare santier naval, de multe intreprinderi industriale, institute de invatamant superior, de cultura si arta, fiind totodata principalul centru al turismului de pe litoral. Constanta Oras situat in zona litorala, cu o populatie 350000-400000 locuitori. Cunoscut inca din perioada antica, sec VIIVI i.Hr., ca Tomis. Convectie Miscare verticala (ascendenta si descendenta) a aerului determinata de incalzirea inegala a straturilor inferioare ale atmosferei (convectie termica) sau de obstacolele aflate in calea aerului in miscare (convectie) dinamica. Aceasta din urma poate fi orografica, in cazul cand obstacolul este un lant montan, si frontala, cand este o masa de aer mai rece. Coraziune Actiune a vantului de slefuire a rocilor in mod diferentiat, prin intermediul particulelor de nisip, praf sau ace de ghiata. Realizeaza urmatoarele forme de relief: ciuperci, babe, saltele, tigai, sfere, dreikantere etc. Corindon 1 Piatra pretioasa formata dintr-un oxid natural de aluminiu, cristalizat, aproape tot atat de dur ca diamantul; corund.


Cormoran Pasare palmipeda acvatica, cu ciocul lung, incovoiat, care se hraneste cu pesti. Corund Corindon Corvide Familie de pasari din care fac parte corbul, cioara, gaita, etc. Costinesti Statiune pe malul Marii Negre. Cotnari Podgorii - situate in Pod. Moldovei. Covasna ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Brasov VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria lemnului (cherestea), textila (lana) Turistic: statiune balneoclimaterica Cozia (munti) Culme muntoasa - 1668 m - din Grupa Fagaras a Carpatilor Meridionali. Cracau (rau) Afluent al Siretului. Crap Peste de apa dulce, cu solzi mari, cu doua perechi de mustati in jurul gurii. Cresterea animalelor Ramura a agriculturii. Cretacic Ultima perioada a erei mezozoice. Crevete Crustaceu marin comestibil Crisul Alb Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb; Crisul Negru Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb; Crisul Repede


Bazinul hidrografic al Crisurilor cuprinde Barcaul si cele trei Crisuri: Crisu Repede (cu Iada si Dragan), Crisu Negru cu debitul cel mai mare si Crisu Alb; Crivat Vant puternic, rece, care sufla iarna in tara noastra dinspre nord-est. Crom Metal dur, asemanator cu fierul, folsit in fabricare otelurilor speciale, in tabacarie, etc. Crov Depresiune mica, circulara sau elipsoidala, formata pe roci de tipul loessului, prin tasare, in regiune de stepa. Lungimea si latimea unui crov poate atinge zeci si chiar sute de metri, dar adancimea numai 2-5 m. Crovurile mentin uneori apa, formand lacuri. Sunt tipice in Baragan, Burnas, Gavanu-Burdea. Prin ingemanare si extindere crovurile dau depresiuni mai mari numite gavane si padine. Denumiri locale: gavan, padina, coscova, rovina, strachina. Cuart Mineral foarte raspindit in natura, care se gaseste in stare amorfain nisip sau cristalizat in cristale de diferite culori Cuaternar A patra era geologica; dureaza 1,5 milioane de ani (cand se include si villafranchianul) dupa cronologia lunga, sau 500.000 ani dupa cronologia scurta. Se deosebeste de tertiar prin aparitia glaciatiunilor si a omului; din punct de vedere tectonic este o continuare a Pliocenului. Se subdivide in moduri diferite dupa urmatoarele criterii: glaciatiuni, sedimente marine, fauna terestra, industriile umane si hominizi. Mai frecvent se folosesc urmatoarele subdiviziuni: pleistocen (glaciar) si holocen (postglaciar) , cuaternar inferior (din villafrankian pana la prima glaciatiune), Cuaternar mediu (glaciatiunile Donau, Gunz, Mindel) si cuaternarul superior (interglaciarul Mindel-Riss, glaciatiunile Riss si Wurm, tardiglaciarul si postglaciarul). Cuc Pasare migratoare cu penele cenusii, cunoscuta prin strigatul ei caracteristic. Culmea Niculitelului Culmea Niculitel atinge 363 m si este situata in Podisul Dobrogei de Nord. Culoarul Bistrei Culoar situat pe valea raului Bistra, separa Muntii Poiana Rusca de Grupa Retezat-Godeanu de Muntii Poiana Rusca. Culoarul Rucar-Bran Se afla intre muntii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului. Culoarul Timis-Cerna Culoar situat pe vaile raurilor Timis si Cerna si care separa Muntii Banatului de Grupa Retezat-Godeanu de Muntii Poiana Rusca. Cultura plantelor Ramura a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor in vederea obtinerii de alimenta, furaje sau materii prime.


Cumanii (popor migrator) Popor de neam turcic care, migrand dinspre est, a ajuns in sec. XI si pe teritoriu tarii noastre. Cuprifer Care contine cupru. Cupru Metal de culoare rosiatica, maleabil si ductil, bun conducator de electricitate, cu numeroase intrebuintari in industrie. Curba izotermica Curba care uneste, pe o diagrama, punctele cu aceeasi temperatura ale unui proces fizico chimic. Curburii (muntii) Grupa Sudica a Carpatilor Orientali (a Curburii).

D Dambovita (rau) Afluent al Argesului. Are ca afluenti: Dambovicioara si Colentina. Darmanesti ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Comanesti VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: extractia si prelucrarea petrolului Dealu Mare (munte scund) Deal 587 m - apartinand Podisului Moldovei. Dealurile Banatului Componente ale Dealuriloe de Vest, Dealurile Banatului se situeaza intre Nera si Mures, sunt joase ca inaltime, ajungand la 200-300 m. Cele mai insemnate sunt Dealurile Lipovei si Dealurile din Sud. Dealurile Crasnei Componente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crasnei si Dealurile Silvaniei (Salajului), care se intind intre vaile Barcau si Somes. Dealurile Crisene Componente ale Dealurile de Vest, Dealurile Crisene ocupa o intindere mai mica decat Dealurile Banatului, dar au inaltimi mai mari. Ele sunt acoperite cu podgorii, livezi cu pomi fructiferi si chiar paduri, acolo unde culmile sunt


mai inalte. Dealurile Lipovei Vezi Dealurile Banatului. Dealurile Silvaniei (Salajului) Vezi Dealurile Crasnei. Dealurile Tulcei Componente ale Masivului Dobrogei de Nord. Dealurile de Vest Incep de la Valea Nerei in sud si se intind pana la Valea Somesului, in nord pe marginea Carpatilor Occidentali, facand trecera spre Campia de Vest. Aceste dealuri nu se prezinta ca un sir continuu, deoarece, pe alocuri, muntii ajung chiar pana la campie (de ex. Muntii Zarandului). Decapod Ordin de crustacee cu zece picioare. Defileu Vale strimta si adinca intre doi munti, sapata de o apa curgatoare; trecatoare. Defileul Dunarii Sectorul Bazias-Portile de Fier se numeste si Defileul Dunarii; schimbarea profunda a caracteristucilor cursului Dunarii are loc in dreptul barajului de la Portile de Fier. In parte de nord sunt Muntii Locvei, Muntii Almajului (intre Bazias si Orsova) si pe o mica portiune (in aval de Orsova) Podisul Mehedinti; unitati care au corespondente la sud de Dunare, unde Carpatii se continua. Defileul Jiului Jiu, cu izvoare in Carpatii Meridionali (Jiu de Vest in Godeanu si Jiu de Est in Paring), strabate mai multe unitati (Depresiunea Petrosani, Defileul Lainici, Depresiunea Tirgu Jiu Cimpu Mare, Podisul Getic, Cimpia Romana) si primeste ca afluenti principali pe Tismana, Motru, Gilort si Amaradia; Defileul Jiului separa Muntii Vulcan de Muntii Parang. Defileul Muresului (Toplita-Deda) Muresul, cu izvoare in Hasmasu Mare, strabate regiuni diferite (Depresiunea Giurgeu defileul Toplita Deda, Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest), formeaza pe o mica portiune granita cu Ungaria si se varsa in Tisa. Defileul Toplita-Deda desparte Muntii Caliman si Muntii Gurghiului. Delfin Cetaceu rapitor cu corpul in forma de fus, de 2-3 m lungime, cu botul alungit si prevazut cu numerosi dinti. Delta Dunarii


Este regiunea cea mai joasa si mai noua a pamantului romanesc, pe care fluviul o cladeste inainte de a se varsa inmare, reprezentand un tinut cu totul deosebit. Dendrologie Parte a botanicii care se ocupa cu studiul plantelor lemnoase. Depresiune 1. Intindere de teren inconjurata de inaltimi; 2. Presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintr-un loc oarecare. Depresiunea Almajului (Bozovici) Depresiune situata in Muntii Banatului. Depresiunea Brasov Depresiune situata in grupa sudica a Carpatilor Orientali. Depresiunea Campulung Depresiune situata in Subcarpatii Getici. Depresiunea Campulung Moldovenesc Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica. Depresiunea Caras-Ezeris Depresiune situata in Muntii Banatului. Depresiunea Casin Depresiunem situata in Carpatii orientali-Grupa Centrala. Depresiunea Chiojd Depresiune situata in Subcarpatii Curburii. Depresiunea Ciucului Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala. Depresiunea Comanesti (Darmanesti) Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala. Depresiunea Cracau-Bistrita Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei. Depresiunea Dornelor Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica. Depresiunea Dumitresti Depresiune situata in Subcarpatii Curburii. Depresiunea Fagaras Depresiune situata in Carpatii Meridionali, la Poalel Muntilor Fagaras.


Depresiunea Giurgeului Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Centrala. Depresiunea Hateg Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang. Depresiunea Lovistei Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Fagaras. Depresiunea Maramuresului Depresiune situata in Carpatii Orientali - Grupa Nordica. Depresiunea Nalbant Depresiune situata in Masivul Dobrogei de sud. Depresiunea Neamtului Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei. Depresiunea Petrosani Depresiune situata in Carpatii Meridionali - Grupa Parang. Depresiunea Sibiu Depresiune situata in Podisul Transilvaniei, zona submontana. Depresiunea Tazlau – Casin Depresiune situata in Subcarpatii Moldovei. Depresiunea Tg. Jiu-Campu Mare Depresiune situata in Subcarpatii Getici. Depresiunea Vad-Borod Depresiune situata in Carptii Apuseni. Depresiunea Vrancei Depresiune situata in Subcarpatii Curburii. Depresiunea Zarandului Depresiune situata in Muntii Apuseni. Detritic (despre roci) Provenit din alte roci prin farimitarea cauzata de agentii externi. Detritic, orizont Care este compus din detritus. Geologie: roca sedimentara compusa din detritus mobil sau cimentat. Detritus Material rezultat din sfaramarea si distrugerea rocilor sub actiunea agentilor modificatori externi. Poate fi: - mineral - din dezagrgarea rocilor;


- organic - din dezagregarea cochiliilor, a scheletelor de animale si plante. Geologii impart detritusul dupa marimea particulelor in: - psefite - pietrisuri; - psamite - nisipuri; - pelite - praf sau mal. Acestea prin cimentare dau rocile detritice: conglomerate (cand pietrisul e rotund), brecii (cand e colturos), gresii (nisip), loessuri, argile, marne. Devonian (In sintagma) Perioada (sau era) devoniana (si substantivat) = a treia (sau a patra) perioada a erei paleozoice, caracterizata prin existenta plantelor cu organizare simpla, a tuturor claselor de nevertebrate etc. Diaspora Romanii din afara hotarelor tarii - in cazul nostru. Diatomee Clasa de alge monocelulare microscopice, cu cochilii de silice. Diatomita Sediment silicios, consolidat, format din depunerea cochiliilor de diatomee; tripoli, kiselgur. Dihor Mamifer carnivor de marimea unei pisici, cu corpul lung si subtire, cu picioarele scurte. Dobresti (lac de acumulare) Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci, din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni. Dognecei (munti) Culme muntoasa in Muntii Banatului - 617m. Dolomit Roca sedimentara, dublu carbonat de calciu si magneziu. Se intrebuinteaza ca fondant in siderurgie, ca piatra de constructie, in industria chimica (la fabricarea acidului carbonic), in industria sticlariei, ca ingrasamant chimic etc. Dom Structura geologica in forma de bolta larga circulara sau eliptica. Dragasani (podgorii- pod.Getic) Localitate in Pod.Getic renumita pentru podgorii. Drobeta (Drobeta-Turnu-Severin) Drobeta-Turnu-Severin. Dropia Pasare de stepa, de talie mare (ocrotita prin lege).


Duna Movila (mica) de nisip formata de vint in regiunile nisipoase. Dunarea Pentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre componentele esentiale ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare (in afara catorva mici rauri dobrogene). Afluentii ei principali formeaza un fel de aureola in jurul cununei Carpatilor, iar afluentii de ordinul al doilea au directii radiale, ferastruind prin vai transversale muntii, fapt deosebit de favorabil cailor de comunicatie interioare. Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa, pe care o strabate de la vest la est, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. La intrarea in tara noastra are un debit mediu de 5560 m3/s datorita in buna parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de convergenta hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava, Morava) care-i dubleaza debitul. Pe teritoriul tarii noastre, Dunarea parcurge 1075 km si aduna o mare cantitate de ape, astfel ca la Patlageanca inainte ca fluviul sa se desparta in bratele ce alcatuiesc delta si sa-si rasfire apele pe numeroase garle, debitul mediu ajunge la 6470 m3/s, egal cu cel al Volgai. Pe teritoriul romanesc, Dunarea cuprinde patru sectoare cu caractere diferite. Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej), a fost pus in valoare prin crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa. Sectorul Portile de Fier-Calarasi, unde fluviul curge intr-o singura albie (doar cateva mari ostroave), dispune de adancimi ce asigura un pescaj minim de 2 m (la apele mici). Sectorul Calarasi-Braila se caracterizeaza prin despartirea fluviului in doua brate ce inchid in interior doua incinte, pe vremuri cu mlastini, lacuri si paduri, in prezent indiguite, drenate si cultivate agricol. in aval de Braila este Dunarea maritima, cu adancimi mai mari, ceea ce asigura circulatia navelor maritime (peste 7m pescaj). Navigatia in sectorul Deltei se face pe bratul Sulina, canalizat si permanent dragat de aluvunile ce se depun cu deosebire la varsarea in mare formand bara de la Sulina. Dunarea Noua Vezi Bratul Borcea. Dunarea Veche Vezi Bratul Borcea.

E Ecosistem Sistem ecologic unitar, mai mult sau mai putin stabil, rezultat din interactiunile dintre organismele vii si mediul inconjurator. El reprezinta unitatea structurala si functionala de baza in ecologie si constituie un nivel superior de organizare a materiei vii (ex: lacul, padurea, pajiste, etc.).


Ecuator Cercul conventional care imparte Pamantul in doua emisfere egale, planul sau fiind perpendicular pe axa polilor. Ecuatorul impreuna cu meridianul zero alcatuiesc sistemul de referinta al coordonatelor geografice. Lungimea ecuatorului este de 40.075,704 km (dupa elipsoidul Krasovski). Prin extensie se spune si: - ecuator ceresc (cercul rezultat din intersectia planului ecuatorului terestru cu sfera cereasca); - ecuator magnetic (linia care uneste punctele de pe suprafata Terrei unde inclinatia magnetica este zero); - ecuator termic (linia ce uneste punctele cu cea mai ridicata temperatura medie anuala, situata obisnuit la Nord de ecuatorul geografic, la circa 10 gr. lat.nordica, trecand prin Sahara,Thar, California). Eforie Sud Localitate si statiune pe malul Marii Negre. Eforie Nord Localitate si statiune pe malul Marii Negre. Elicopter Vehicul aerian prevazut cu una sau mai multe elice portante, care poate decola si ateriza pe verticala. Energia apelor termale Energia calorica degajata de apele termale. Energia eoliana Energia produsa de vant (miscari de mase de aer). Energia nucleara Energia obtinuta prin dezintegrarea atomului in urma unor reactii nucleare; energia atomica. Energia solara Energia emisa de soare si folosita in diverse moduri si scopuri. Energia valurilor marii Energia produsa de valurile marilor. Eolian Care este actionat sau produs de vant. Epirogeneza 1. Instalarea si incatusarea unui curs de apa si a vaii sale in roci dure, dupa traseul avut anterior in rocile moi situate deasupra. O vale epigenetica se poate forma pe doua cai: - prin supraimpunere (cand valea a trecut dintr-o patura moale discordanta, care masca pe cea dura, si s-a incatusat in cea masiva de dedesubt; sau valea curgea anterior pe o suprafata de nivelare ce reteza deopotriva indiferent ce roca);


- prin antecedenta, cand au intervenit miscari tectonice ulterioare instalarii raului, care au ridicat o structura sub forma de anticlinal sau horst, sau ramura muntoasa, fara ca valea sa se deplaseze, ci s-a incatusat in loc (ex. Buzau). Totusi, cel mai adesea, supraimpunerea si epirogeneza se cosidera a fi acelasi lucru. 2. prin extindere, se foloseste si relief epigenetic pentru unele forme pozitive dezvelite prin eroziune diferentiata de sub o patura mai moale de sedimente (ex. o parte din Subcarpatii scosi de sub pietrisurile villafranchiene sau unele masive cum ar fi culmea cristalina a muntilor Codrului sau chiar a Mezesului, scoase de sub patura sedimentara). Epoca geologica Subdiviziunea de ordinul trei in scara geologica ( ex: Eogen, Miocen), dupa era si perioada. Epoca geomorfologica Cea mai mare subdiviziune in scara evolutiei paleogeomorfologice (ex. epoca carpatica, dupa care urmeaza etapa, faz, subfaza. Epoca glaciara Parte a erei cuaternare, ce corespunde, in mare, cu Paleoliticul, cand climatul s-a racit in mai multe randuri si a fost relativ umed, astfel ca s-au putut instala, pe o parte din zonele temperate, mari calote glaciare. Epoca glaciara a durat peste 500.000 ani si s-a terminat acum 10.000 ani. Dupa studiile facut e in Alpi au fost determinate patru faze glaciare: Gunz, Mindel, Riss, Wurm. Era geologica Diviziune de ordinul I a timpului geologic, care se caracterizeaza prin mari evenimente geologice. Ele se deosebesc fie dupa criterii stratigrafice (Arhaic, Algonkian, Primar, Secundar, Tertiar, Cuaternar), fie dupa criterii paleotologice (Azoic, Proterozoic, Paleozoic, Mezozoic, Neozoic), fie combinat. Etajul fagului Etajul fagului incepe de la 500 m si urca pana la 1200 m. Este in continuarea etajului stejarului. In unele parti, insa, fagul coboara chiar sub 100 m ca, de exemplu, in Defileul Dunarii sau chiar in Campia Romana (padurile de SNagov, Pustnicu, Baneasa etc.), dar poate ajunge si la altitudinea de 1500 m. Este etajul cel mai intins, ocupand 1/3 din suprafeta paduroasa a tarii. Arborele principal care compune acest etaj este fagul. La partile joase, fagul se amesteca cu stejarul, iar la cele superioare, cu rasinoasele. Etajul rasinoaselor Etajul rasinoaselor este situat la limita superioara a zonei padurilor, fiind mai mult raspandit in Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Limita in altitudine a acestui etaj poate cobora chiar pana la 650 m, dar poate si urcca pana la 1600-1800 m. Pe langa molid si brad aici mai cresc si alte specii de rasinoase, ca, de exemplu,larice, pinul s.a. Cel mai raspandit dintre rasinoase este insa molidul.


Etajul stejarului Etajul stejarului incepe de la inaltimea de 150 m si urca pana spre 500 m. El ocupa partea cea mai de jos a zonei padurilor. Este numit asa dupa feluritele specii de stejar care intra in alcatuirea lui (gorunul, cerul, garnita, stejarul, pufos). Pe langa stejar, aici se mai intalnesc carpenul, teiul, frasinul, artarul, jugastru, paltinul, ulmul etc. Etapa morfotectonica A doua treapta dupa epoca) in scara morfotectonica, care reuneste mai multe faze tectonice ce contribuie la conturarea unor ansambluri de unitati morfotectonice, caracterizate prin dominarea unui anumit stil de tectogeneza (ex. Etapa Neocarpatica, caracterizata prin ridicari in ansamblu). Etnic Referitor la apartenenta unui popor. Eustatism Miscarile pozitive sau negative de lunga durata ale nivelului oceanic. Ele pot fi cauzate de variatia volumului chiuvetelor oceanice (eustatism diatrofic), sau a volumului apei prin retinerea unei parti in calotele glaciare, sau prin topirea acestora (glacioeustatism). Sinonim eustazie. Eustazie Vezi Eustatism. Exondare Iesirea de sub apele marii a unor parti din scoarta terestra , fie prin miscari epirogenetice pozitive, fie prin eustatism negativ, ambele ducand la o regresiune marina. Exondarea se mai poate realiza prin colmatarea totala a unui lac sau mare de mica adancime. Sininim cu emersiune.

F

Facies Totalitatea caracterelor petrografice si paleontologice ale unui depozit sau roci, determinate de conditiile genetice ale mediului in care s-au format. Se subimpart in: litofaciesuri (gresos, calcaros, argilos, etc.) si biofaciesuri ( numulitic, coraligen, etc) Fag Arbore inalt de 15-30 m., cu scoarta neteda, al caruo lemn este folosit in industria de mobile si de celuloza sau drept combustibil. Fagaras (grupa) Grupa Fagaras, parte a Carpatilor Meridionali, se intind intre Dambovita si


Olt si este aproape in intregime formata din sisturi cristaline. Ea cuprinde doua culmi cu infatisari deosebite: Muntii Fagarasului spre nord si Muntii Papusa, Iezer, Ghitu, Fruntii si Cozia spre rasarit. Culmea dinspre miazanoapte este cea mai semeata. Ea poarta numele de Muntii Fagarasului. Pe toata lungimea acestora se insira ca dintii fierastrau, varfuri de 2000 m si chiar de peste 2500 m, intre care Moldoveanu (2544 m) si Nehoiu (2535 m), cele mai inalte varfuri din Carpatii romanesti. Fagaras (munti) Vezi Fagaras (grupa). Faina glaciara Fractiuni fine morenaice prin a caror frecare laminara se realizeaza polizarea rocilor sub ghetar. Faneata Teren in care creste iarba pentru fan. Fauna Totalitatea speciilor de animale, dintr-o regiune, dintr-o anumita epoca geologica. Feldspat Mineral cu structura lamelara , care face parte din compozitia mai multor roci , mai ales a celor eruptive. Fenomen antropogen Fenomen datorat actiunii omului cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei ; fenomen antropic. Fier Metal greu, de culoare cenusie, maleabil, ductibil, bun conducator de caldura si electricitate si care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se foloseste pe scara larga in industrie. Fiord Golf maritim stramt, sinuos si intrat adanc in uscat, cu maluri abrupte si inalte. Firn Zapada care se pastreaza de la un an la altul, dar a carei structura si volum se modifica prin topire, recristalizare si tasare, devcenind granulara (zapada de firn sau ghiata de firn). Prin topirea stratelor de suprafata, apa rezultata se infiltreaza si contribuie la marirea granulelor de ghiata, densitatea crescand cu adancimea, dar pastrand o porozotate ridicata. Firnul alimenteaza masa ghetarilor. Tot firn se numeste si un volum important dar izolat de zapada persistenta (Firnflecken),unde stratele de zapada isi pastreaza dispunerea originala si care este capabila de oarecare actiune morfologica. Fitogeografie


Ramura a biogeografiei care studiaza raspandirea plantelor si comunitatilor vegetale in raport cu mediul (inconjurator) geografic. Principalele ei subramuri sunt : fitogeografia ecologica (studiaza cauzele ecologice ale raspandirii plantelor), fitogeografias floristica (studiaza arealele actuale ale plantelor), fitogeografia istorica sau genetica (studiaza raspandirea plantelor in perioadele geologice si istoria elementelor floristice si a vegetatiei pana in perioada actuala). Primele doua subramuri se ,cuprind si sub numele de geobotanica. Sinonim geografia plantelor. Flis Formatie detritica alcatuita din straturi de conglomerate, gresii, argila si marna, formate la fundul unei mari si devenit apoi, prin ridicarea acestuia, un lant muntos Floristic Referitor la flora. Fluvisol Unitate principala in legenda FAO, care grupeaza soluri slab dezvoltate de pe depozite recente aluviale, lacustre si marine. Sinonim cu soluri aluviale. Focul Viu (Andreiasu de Jod - jud.Vrancea) Fenomen datorat apriderii gazelor emanate permanent din sol. Foen Vint cald si uscat, frecvent pe pantele adapostite ale lanturilor montane dezvoltate perpendicular fata de directtia vanturilor dominate. Se datoreaza faptului ca pe versantii expusi vantului aerul in miscare ascendenta, se raceste atat dupa gradientul adiapatic uscat, care este egal cu 1 gr.C/100m (pana la nivelul condensarii) , cat si dupa gradientul adiabatic umed, care are o valoare subunitara variabila (mai sus de nivelul condensarii), in timp ce pe versantii adapostiti, unde miscarea aerului este descendenta, miscarea aerului este descendenta, incalzirea are loc numai dupa gradientul adiabatic uscat. in consecinta, la aceleasi inaltimi, pe pantele de "sub vant", temperaturile sunt mai ridicate, umezeala relativa, nebulozitatea si cantitatile de precipitatii mai reduse decat pe cele "din vant". Foliatie Structura de detaliu a rocilor cristalofiliene si a altora, sub forma unor placi sau foite paralele. Suprafetele de foliatie pot fi plane (sisturi), osor ondulate (gresiile curbicorticale din flisul carpatic) sau puternic contorsionate. Rocile ajunse la zi se pot desface sub influenta agentilor externi. Fonta Aliaj din fier si carbon produs in furnale si folosit la eleborarea otelului sai la turnarea directa a unor piese. Foraminifere Ordin de protozoare marin, avand corpul acoperit cu o cochilie calcaroasa prevazuta cu orificii pentru pseudopode.


Formatie eoliana Formatie geologica a carei origine se datoreste actiunii de transport, de sedimentare sau de eroziune a vantului. Formatiune (formatie) Complex de strate din scoarta Pamantului depuse intr-o anumita perioada geologica. Forta de deviatie Vezi Forta Coriolis. Fosfat Nume generic dat sarurilor acidului fosforic, rezultate prin reactia acestuia cu o baza. Fosila Organism sau rest dintr-un organism vegetal sau animal conservat in depozitele sedimentare din trecutul geologic al Pamantului. Frasinul Arbore cu coroana rara, cu fructe (samare) alungite, al carui lemn, rezistent si flexibil, se foloseste in industria mobilelor, a articolelor de sport etc. Freza Unealta cu unul sau mai multe taisuri dispuse simetric in jurul unui ax, folosita in prelucrarea prin aschiere. Furnal Instalatie speciala pentru topirea minereurilor si extragerea metalelor; cuptor inalt. Furnire Foaie subtire de lemn de calitate superioara, care servestre la fabricarea placjelor, a panelelor sau se aplica pe lemnul din care se fac mobile.

G Gaina (munte) Muntele Gaina se afla in prelungirea sudica a Muntilor Bihor din Muntii Apuseni. Gainusa de balta Pasare migratoare cu penaj negru, frecventa in baltile Dunarii.. Garnita Arbore inrudit cu stejarul, cu lemnul rezistent folosit in constructii. Gasca salbatica Specie de gasca, mai mica decat cea domestica, si care vine la noi vara, fiind


vanata pentru carnea ei. Gavan 1. Vezi Crov. Este socotit intermediar intre crov si padina. 2. Valcea in semicerc, cu fund mlastinos. Gaz metan Gaz din grupa hidrocarburilor, fara culoare si fara miros, care arde in aer cu o flacara albastrie si care se formeaza din materia organica la descompunere. Genetic Referitor la geneza, la nastere, la formare. Genetica Disciplina care studiaza fenomenele ereditatii si variabilitatii in organismele vii. Geneza Proces de aparitie a unei fiinte sau a unui lucru; nastere, orgine. Geogenie Ramura a geologiei care studiaza originea si formarea Pamantului. Geografia agriculturii Studiul categoriilor de folosinta a terenurilor, a culturilor agricole si a cresterii animalelor sub aspectul repartitieigeografice (spatiale) si a structurilor regionale; ramura a geografiei economice. Geografia economica Stiinta a intregului teritorial analizat din latura productiei si a traficului. Geografia industriei Studiul raspandirii si concentrarii industriei in teritoriu, al rolului activitatilor industriale in modificarea peisajului geografic, in structura populatiei, in fizionomia si profilul economic al asezarilor umane, a regiunilor si tarilor analizate evoutiv si cauzal. Geografia istorica Ramura a geografiei ce urmareste reconstituirea unor peisaje geografice trecute (de demult), atat prin prezentarea lor in serii temporale succesive cat si prin urmarirea modificarilor intervenite in timp, intr-un anumit loc, teritoriu. Geografia medicala 1. Studiul distributiei bolilor pe Terra in stransa corelare cu mediul geografic. 2. Studiul mediului inconjurator sub aspectul influentei acestora asupra sanatatii omului. Geografia sistemica


Abordare sistematica a Terrei prin prezentarea succesiva a elementelor ce o compun (fizice, biotice, economice, istorice s.a.), fiecare organizate si prezentate de o maniera sistematica. Geografia sociala Studiul populatiei, al asezarilor urbane si rurale si al activitatilor sociale (fara cele politice si economice). Adesea, notiunea de geografie sociala este folosita in echivalenta cu geografie umana (in Europa), sau cu geografie culturala (in S.U.A). Geografia solurilor Disciplina geografica care se ocupa cu studiul genezei, evolutiei si repartitiei solului pe suprafata uscatului. Ea face legatura geografiei cu pedologia, cu care in comun obiectul de cercetare solul, dar de care se deosebeste prin aceea ca priveste solul sub aspectul sau de corp natural, produs si component al peisajului geografic, si il studiaza in conformitate cu metodele, principiile si legile geografiei. Geografia transporturilor Studiul geografic -la nivel mondial sau regional - al sistemelor de cai de comunicatie , al curentilor de transport ce au loc in lungul acestor cai de comunicatie, al nodurilor de transport (puncte de concentrare a curentilor de transport), al diferitelor tipuri de transport. Geografia turismului Studiul premizelor complexe ale fenomenului turistic (potentialul turistic), al repartitiei geografice a regiunilor emitente, al fluxurilor turistice si al regiunilor de primire, al evolutiei formelor de turism practicate, dependente de potentialul geografic turistic, al clasificarii formelor de turism. Geografia umana Parte a geografiei ce se ocupa de om si activitatile umane in raport cu mediul geografic. Geografia umana include studiul omului (al gruparilor umane), sub aspect demografic, etnografic, al distributiei, densitatii, dinamicii, apoi al asezarilor umane (originea, distributia, formele si reteaua de asezari). Geografie Definitiile geografiei converg catre o stiinta care studiaza exteriorul Pamantului, dar cu variante si controverse care imbraca trei principale unghiuri de vedere: naturalistic (mergand pana la determinism geografic), social (mergand pana la voluntarism) si complex (mediul de la suprafata Pamantului ca un sistem, in care si societatea este o componenta sau un subsistem). Indiferent de aceste pozitii si variantele lor, tot ca parti de convergenta, geografia abordeaza fenomenele de la suprfata Pamantului in interdependenta lor teritoriala si temporala, la nivel planetar (geografie generala), sau la nivel continental, zonal, regional si local (geografie regionala) totdeauna in sens cauzal. Citam doua definitii: - stiinta Pamantului considerat in relatie reciproca a maselor celor patru invelisuri atat din punct de vedere static - al distributiei in spatiu- cat si din


punct de vedere dinamic - al transformarii in timp - S. Mehedinti. - Geografia studiaza organizarea launtrica, naturala si cea impusa de om, a mediuluide la exteriorul solid al Terrei, sau spatiul terestru, ca un sistem dinamic si unitar (geografia generala), dar diversificata local si regional (geografia regionala) - Gr. Posea si altii. Cu alte cuvinte, este vorba de studiul geosferei externe (compusa din mai multe paturi) al carui specific rezida in schimbul de materie si cu Cosmosul sau studiul unitatii structurale a naturii de la suparfata Terrei, prin analiza si interactiunile elementelor ce o compun (geografia generala) si regionalitatea imbinarii acestora (geografia regionala) In Romania, creatorul geografiei moderne a fost Simion Mehedinti. Geografia contemporana a condus la specializari pe discipline; geomorfologie, hidrologia uscatului, oceanografie, climatologie, biogeografie, pedogeografie, geografia economica si geografia populatiei si a asezarilor (geografia umana). Geologie Stiinta care studiaza modul de formare, alcatuirea si istoria dezvoltarii globului terestru. Geomorfocronologie Cronologia geomorfologica intocmita pe baza ierarhizarii in timp a caracteristicilor reliefului actual. Este vorba de realizarea marilor ansabluri muntoase si de platforma (epoci geomorfologice); in cadrul acestora de separarea principalelor perioade de timp cand evolutia a fost impusa, sau de perioade tectonice de peneplenizari deosebit de indelungate care se pastreaza evident in relieful actual (etape), de ierarhizari in faze (si subfaze) a principalelor categorii (familii sau forme) de relief care se observa in peisajul actual (sub forma unor nivele, trepte, suprafete) si care au fost realizate de diferiti agenti externi (rauri, ghetari, etc.), de un anumit climat, de o anumita stare a nivelului de baza, sau de o faza de miscari tectonice. Scara morfocronologica se realizeaza din imbinarea scarii morfotectonice cu scara morfosculpturala, relieful fiind rezultanta in timp a celor doi factori. Geomorfologie Stiinta care se ocupa cu studiul stiinific al formelor pe care le imbraca suprafata terestra, sau studiul reliefului, (descriere, geneza, evolutie, clasificare, cronologie, dinamica, actuala, mod de folosinta). Este o stiinta fizico-geografica, formele de relief reprezentand suportul mediului geografic si suprafata pe care se interfereaza toate fenomenele de la exteriorul Terrei, inclusiv viata umana; este solicitata uneori si de geologie (geologia dinamica externa) , aceasta folosind-o insa mai ales ca metoda de studiu. Geosinclinal Regiuni depresionare foarte alungite si subsidente ale scoartei terestre, situate de obicei la margine de ocean, in care se prepara nasterea unui lant muntos. In ele au loc sedimentari foarte groase de tipul flisului, insotite de metamorfism si magmatism.. Termenul a fost introdus de geologul american J.Dana (1870), care considera ce geosinclinalul este un bazin intracontinental (subsident si umplut cu sedimente de mica adancime), in contrast cu europenii, care-l socotesc o fosa adanca extinsa la marginea


continentului. Geosinclinalul se compune din fasii adanci de tipul jgheburilor si parti mai ridicate , riduri. Partea interna, dinspre continent, ce contine un rid si un jgheab se numeste eugeosinclinal, iar domeniul extern se cheama miogeosinclinal. Evolutia unui geosinclinal este indelungata si cuprinde diferite etape si faze (care variaza in amanunt de la un autor la altul): 1. etapa de scufundare (sau geosinclinala), care se individualizeaza geosinclinalul, si totul se scufunda, aparand eruptii de tip ofiolitic, dupa care incepe umplerea cu sedimente de tip flis; miscarile tectonice sunt instabile ca sens dar domina scufundarea; 2. etapa de ridicare (sau orogeneza) cind domina inaltarile cu tendinta de a se forma un lant muntos. Se compune din mai multe faze: a) faza de inversiune (orogeneza propriu-zisa), cand lasarile generale sint inlocuite cu inaltari, ce incep prin cutari puternice ale zonei interne si revarsari de panze catre exterior; b) faza de inchidere a geosinclinalului (sau tardigeosinclinala), cand se individualizeaza fose molasice (depuneri de roci moi de mica adancime), in care se remarca avantfosa (in exterior), arierfosa si intrafosele (sau depresiunile interne); apare totodata si un magmatism trahitoandezitic, cu intruziuni granodiorice; c) faza de postgeosinclinal (sau a ridicarilor in bloc, sau postorogena, sau de echilibru izostatic), cand ridicarile si exondarea afecteaza si avantfosele si chiar regiuni vecine, formand un nou sectoare muntoase care s-au format independent. Gheorghieni SEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Giurgeu VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria lemnului (cherestea de rasinoase), textila (prelucrarea inului si canepii) Ghitu (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras - 1622 m. Giumalau (munte) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala. Giurgeului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala. Glaciar Termen general folosit pentru toate fenomenele care se raporteaza la ghetari. De asemenea, termenul este folosit ca substantiv: epoca glaciara, perioada glaciara, actiune glaciara. Glacis Fasie de teren cu panta lina si neteda creata la poalele unui abrupt sau a


unui versant mai inclinat. Gnais Roca metamorfica cu structura sistoasa , formata din feldspat, cuart si mica. Godeanu (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Retezat-Godeanu - 2291 in Vf.Gugu. Goru (Vf.) Varf in muntii Vrancei - 1785 m. Gorunul Arbore inrudit cu stejarul al carui lemn este folosit in constructii , in tamplarie etc. Gosmanu (munte) Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala. Gradient adiabatic Variatia temperaturii in volumele de aer cu miscare convectiva adiabatica (fara schimb de caldura cu mediul inconjurator) . Dupa gradul de saturatie a aerului cu vapuri de apa se disting: - gradientul adiabatic uscat, propriu miscarilor verticale ale aerului uscat sau umed nesaturat si avand o valoare constanta ( = 1 gr. C / 100 m) diferenta de nivel; - gradientul adiabetic umed, propriu miscarilor verticale ale aerului umed saturat si avand valori subunitare, care variaza in functie de cantitatea vaporilor condensati pe unitatea de distanta ( < 1 gr. C / 100 m diferenta de nivel). Grangur Pasare cantatoare migratoare, cu penele galbene si negre la mascul,verzi si albe la femela, care traieste prin livezi si prin paduri. Granit Roca magmatica, acida, cu structura grauntoasa, cristalizata in intregime, avand ca minerale de baza cuartul, feldspatul si mica. De culoare alb-cenusie, galbuie, rosietica si mai rar verzuie. Prezinta multe variatii: aplit (cu graunte fine), pegmatit (cu cristale ce ating mai multi decimetri in lungime), etc. Uneori granitul imbiba rocile metamorfice sau sedimentare si dau nastere la migmatite. Granitul are o densitate relativ mica, ceea ce face sa aiba tendita de a se ridica spre suprafata, transformand rocile pe care le traverseza, fenomen numit granitizare. insoteste de obocei miscarile tectonice; cand se pune in loc in timpul tectogenezei se vorbeste de granitizare sintectonica si formeaza masive concordante, cu zone de tranzitie foarte extinse. Cand se pun sn loc post-tectonic, se formeaza masive bine circumscrise, discordante - batolitele, care au zone de tranzitie foarte inguste - aureolele de cintact. Granitul se separa natural in blocuri paralelipipedice, prin dezagregare (mai ales prin inghet) si da grohotis,, iar prin descompunerea granulara creaza


arena. In general corpurile granitice au un relief greoi si masiv. Este folosit ca piatra de constructii, ca piatra ornamentala (coloane, obeliscuri) etc. In Romania se gaseste in: Dobrigea (Pricopani, Greci, Turcoaia), Muntii Apuseni ( Muntele Mare, Highis), Muntii Banatului, Carpatii Meridionali. Grau Plante erbacee din familia gramineelor, cu spicul lung, din ale carei boabe se face faine; boabele acestei plante. Greci Varf 467m in Muntii Macin. Grind Mica ridicatura de teren de forma alungita, care rezulta din depunerile aluvionare ale unei ape curgatoare sau ale marii. Grindul Caraorman Grind situat in Delta Dunarii. Grindul Letea Grind situat in Delta Dunarii. Grindul Saraturile Grind situat in Delta Dunarii. Grupa estica (ape) Raurile interioare. Dupa bazinele colectoare si locul de varsare, raurile interioare se impart in urmatoarele grupe: Grupa de vest Grupa de sud Grupa estica Grupa raurilor dobrogene Grupa estica. Cuprinde doua rauri principale: Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre raurile tarii (222 m3/s) si Prutul, care, desi mai lung, are ape mai putine. Siretul aduna toate apele de pe versantul estic al Carpatilor Orientali (Suceava, Moldova, Bistrita, cel mai mare dintre afluenti, Trotusul, Buzaul). Prutul are afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil, de unde necesitatea construirii lacul de acumulare de la Stanca, langa Stefanesti, pentru alimentari cu apa si regularizarea cursului. Grupa sudica- ape Cuprinde afluentii directi ai Dunarii. Raurile mai mari sunt: Timisul, principalul rau al Banatului, Barzava, Carasul, Nera, Cerna, care se varsa in Dunare in dreptul localitatii Orsova, Jiul, care strabate cele doua principale bazine carbonifere ale tarii (cel de huila de la Petrosani si cel de lignit de la Rovinari-Motru) si zona industriala a Craiovei. El are doi afluenti mari -


Motrul si Gilortul. Oltul, cu un traseu complex, ferastruieste mai multe defilee in munti (Tusnad, Racos, Turnu-Rosu, Cozia). in lungul sau se afla o salba de lacuri de acumulare si hidrocentrale de circa 1000 MW forta instalata, iar cursul sau inferior urmeaza sa devina navigabil. Din muntii Fagarasului, Argesul isi aduna principalii sai afluenti, reuniti in manunchi aproape de Pitesti, in amonte de care se insira un mare sistem de lacuri si hidrocentrale. A doua mare confluenta este la sud de Bucuresti, unde primeste Neajlovul si Dambovita. Lucrarile ce se executa in aval de Bucuresti vor face navigabil cursul inferior al Dambovitei. Ialomita, cu izvoarele in muntii Bucegi, traverseaza Campia Romana de la vest la est, inclusiv partea mai secetoasa - Baraganul, unde apele ei sunt folosite la irigatii, scazand astfel ca debit spre varsare. Principalul sau afluent este Prahova. Grupa vestica – ape Are colector Tisa, cuprinde Viseul si Iza, principalele rauri ale Maramuresului, Somesul, cea mai mare apa a Transilvaniei de nord, care se alimenteaza atat din Carpatii Orientali prin Somesul Mare de nord, cat si din Muntii Apuseni prin Somesul Mic, unite la Dej; cand ajunge in campie, pe la Satu Mare, are un debit bogat care-i fixeaza locul al 4-lea intre raurile tarii. Din muntii Apuseni spre granita de vest curg Barcaul si cele trei Crisuri: Repede ce trece prin Oradea, Negru care dreneaza Depresiunea Beiusului si Alb ce strabate zona miniera de la Brad si apoi Depresiunea Zarandului. Ca volum de ape purtate sunt cam egale. Cel mai mare rau al Transilvaniei este insa Muresul, care izvoraste din Carpatii Orientali, de unde primeste si doi afluenti principali (Tarnavele), dar se alimenteaza si din Muntii Apuseni prin Aries si Strei. Ultimul afluent al Tisei este Bega, care trece prin Timisoara ete canalizat si navigabil. Grupa centrala (Carpatii Orientali) Grupa centrala cuprinde de asemenea doua parti, de vest si de est. La vest, muntii vulcanici Calimani, Gurghiu si Harghita (ultimul trece si la est de Olt, langa Baile Tusnad, in muntele Ciomatu, unde se afla lacul Sf.Ana, un lac de crater vulcanic) sunt mai inalti decat cei vulcanici din nord si au cratere vizibile. Pe vaile superioare ale Muresului si Oltului se desfasoara doua mari depresiuni - Giurgeu si Ciuc -, inalte (600 - 700 m), cu climat racoros. in partea de est a acestei grupe sunt Muntii Moldovei, alcatuiti din trei siruri de culmi, din care cel din mijloc (muntii Bistritei, Ceahlau, Tarcau) cuprinde inaltimile cele mai mari. in sirul vestic se afla muntii Giurgeului, Hasmasu Mare (alcatuiti din calcare, avand in vecinatate Cheile Bicazului) Ciucului si Nemira. in sirul estic sunt munti mai scunzi (Stanisoarei, Gosmanu, Berzunt), care inchid pe Trotus depresiunea Comanesti, cu exploatari de carbune brun. Spre sud, grupa centrala se termina prin muntii mici Persani, Baraolt si Bodoc, ce patrund digitat in nordul Depresiunii Brasovului, intre cotiturile Oltului. Grupa nordica (Carpatii Orientali) Grupa nordica cuprinde doua parti, de vest si de est. Partea de vest include una din cele mai mari depresiuni ale tarii si culmi muntoase inalte. Depresiunea Maramuresului, ce depaseste spre nord granita tarii, este marginita la vest de muntii vulcanici Oas (cu mica depresiunea Tara


Oasului), Gutai si Tibles, bogati in minereuri neferoase (Gutaiul indeosebi), la sud de Muntii Rodnei, ce depasesc 2 300 m inaltime si se prelungesc spre sud cu muntii Suhardului si Bargaului, iar la est, de Muntii Maramuresului, ce trec pe alocuri de 1 900 m( vf.Toroiaga), cu minereuri neferoase. Depresiunea Maramuresului cuprinde inaltimi de 800 m, cu fanete si pomi fructiferi, numai pe vai (viseu, Iza), in locuri mai joase extindandu-se culturilor agricole. Partea de est se evidentiaza printr-o succesiune de culmi paralele, Obcinele Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Obcina Mare), ce scad treptat in altitudine spre est. Doua depresiuni insemnate marginesc la sud aceasta grupa: Depresiunea Dornelor pe Bistrita si Depresiunea Campulungului, dincolo de pasul Mestecanis, pe Valea Moldovei. Ele sunt strajuite la sud de doua masive de mare atractie turistica, Giumalaul si Raraul. Grupa raurilor dobrogene Cuprinde rauri putine si scurte, cu debite scazute in cea mai mare parte a anului. Mai importante sunt Telita, Taita si Casimcea, care se varsa in lacurile din lungul tarmului Marii Negre. In vestul Dobrogei sunt unele rauri mici care se varsa in Dunare. Intrucit apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, consecinta a continentalismului climatic. La mari ploi torentiale, unele rauri au produs inundatii ca cele ale Somesului inregistrate in 1970 si 1975 sau cele ale Siretului din 1991. Indiguirile facute inlatura in mare parte acest pericol, protejand terenurile din vecinatate. Grupa sudica (Carpatii Orientali) Grupa sudica sau a curburii are vai si culmi cu directie nord-est, sud-vest. Mai cunoscuti sunt: Muntii Vrancei la est, cu varfuri peste 1 700 m, Muntii Buzaului (care includ Penteleul si Siriul), mai la vest Ciucasul, cu varful sau pitoresc la 1 954 m, dincolo de care se intind muntii Baiu. O prispa mai scunda (Muntii Intorsurii) se intinde spre Depresiunea Brasovului. Aceasta depresiune este intinsa, neteda, cultivata agricol, cu multe orase, intre care Brasovul, important nod de cai de comunicatii, dezvoltat ca mare centru industrial si turistic. In sud-vestul acestei depresiuni sunt Muntii Barsei (Piatra Mare si Postavarul), cu vestita statiune montana Poiana Brasovului la 1 000 m altitudine. Gugu (Vf.) Varf in Muntii Godeanu 2291 m. Gurghiu (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1776 m. Gutii (munti) Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza alaturi de Muntii Oas si Muntii Tibles partea nordica a lantului muntilor vulcanici. Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici ( mai


ales cei ai Gutiiului) contin minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint. Guvid Denumirea unor specii de pesti, de 15-20 cm lungime, cu capul mare, latit si corpul subtiat spre coada.

H

Halmeu Localitate la granita cu Ucraina. Hamsia Peste marin, de culoare argintie, lung de 10-15 cm. Harciogul Mamifer rozator de circa 30 cm lungime, cu blana pufoasa, roscata, care se hraneste cu cereale pe care le transporta in galerii subterane. Harghita (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala -1800 m. Hasmasul Mare (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala. Hemicristalin (Despre roci vulcanice) Care are structura partial cristalizata. Hercinic (In sintagma) Orogeneza Hercinica = totalitatea miscarilor de cutare a scoartei pamantului manifestata din devonian pana in permian, in urma carora s-au format o serie de munti. Hidroamelioratii Totalitatea lucrarilor de imbunatatiri funciare care au scopul sa mentina in sol un raport favorabil intre apa si ceilalti factori ai fertilitatii solului pe terenurile cu exces sau cu deficit de apa. Hidrocentrala Centrala hidroelectrica. Centrala de producere a energiei electrice prin transformarea energiei hidraulice in energie electrica. Histria Cetatea Histria - cetate greaca (ruine) din sec. VII i.Hr.. situata pe malul Lacului Sinoe. Horst Regiune a scoartei terestre marginita de falii, care a ramas ridicata dupa scufundarea regiunilor vecine.


Horticultura Stiinta agronomica care se ocupa cu studiul cultivarii pomilor, florilor Huila Carbune natural compact, negru-stralucitor, cu mare putere calorica, utilizat la fabricarea cocsului, a gazului de iluminat etc. Humus Amestec de substante organice amorfe, rezultat din descompunerea unor microorganisme, a unor ciuperci, etc.

I Ialomita Ialomita aduna ape din zona montana si subcarpatica (Cricovu Dulce, Prahova cu Doftana, Teleajen si Cricovu Sarat, Sarata), dar traversind Baraganul isi diminueaza debitul pina la Dunare. Iasi Orasul Iasi este cel mai mare oras din Moldova. Are cea mai veche universitate din tara si multe institute de invatamant si cultura. In Iasi s-a pus in functiune prima fabrica de antibiotice din tara si se afla numeroase unitati industriale (metalurgice, constructoare de masini si aparate electronice, producatoare de textile, de produse alimentare s.a.) Iasomia Arbust ornamental, cu flori albe, cu flori albe parfumate, cultivat prin parcuri si gradini. Iaz 1. lac artificial format prin stavilirea sau abaterea unui curs de apa relativ mic si cu panta redusa. 2. Lac mic natural format in albia unui rau in spatele unui mic baraj de aluvionare, sau datorita surparii malurilor. Iepurele Mamifer rozator cu blana cenusie-bruna, cu urechi lungi si cu picioarele dinapoi mai lungi decat cele dinainte, vanat pentru carne si blana. Ierunca Pasare putin mai mare decat o cioara, cu pene ruginii patate cu alb si negru si cu un mot pe cap. Iezer (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras -2462 m. Iluviere Depunerea particulelor translocate, in suspensie sau in solutie, dintr-un orizont (de regula superior) al solului in altul (de regula inferior).


In Planta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina subtire, ramificata in partea superioara, fibroasa, cu frunze mici, inguste si cu flori albaste sau albe, care au numeroase utilizari. Induastria de medicamente Ramura a industriei chimice care se ocupa de fabricarea de medicamente. Industria aeronautica 1. Aeronautica - Stiinta si tehnica construirii de aeronave. 2. Tehnica navigatiei aeriene. 3. Ramura a industriei care se ocupa cu construirea aeronavelor si cu problemele navigatiei aeriene. Industria celulozei si hartiei Ramura a industriei chimice care se ocupa cu producerea celulozei si hartiei. Industria cherestelei Ramura a industriei chimice care se ocupa cu producerea cherestelei. Industria chimica Ramura a industriei care cuprinde: - industria produselor clorosodice si a acidului sulfuric; - industria petrochimiei; - industria celulozei si a hartiei; - industria de produse farmaceutice si cosmetice; - alte ramuri: coloranti, vopsele, lacuri, tananti vegetali, cleiuri animale si gelatina. Industria colorantilor si a vopselelor Ramura a industriei chimice care se ocupa de producerea colorantilor si a vopselelor. Industria constructoare de masini Ramura a industriei metalurgice care se ocupa cu constructia masinilor pentru diverse necesitati: industriale, umane. Industria de prelucrare a lemnului Ramura a industriei care cuprinde: - industria cherestelei; - industria de furnire, placaje, placi aglomerate si fibrolemnoase; - industria mobilei. Industria de tractoare si masini agricole Ramura a industriei constructoare de masini avand ca obiect fabricarea de tractoare si masini agricole. Industria energetica Ramura a industriei care se ocupa de producerea energiei electrice. Combustibilii minerali (petrol, carbuni si gaze naturale), forta apelor


curgatoare si alte surse oferite de natura (energia solara, a vantului, a apelor geotermale si nucleara ) alcatuiesc sursele primare de energie, cu ajutorul carora se produce energia electrica, considerata ca o ramura de baza a economiei nationale. Are ca ramuri: Combustibilii minerali Industria energiei electrice si termice Noi surse de energie Industria extractiva a minereurilor feroase si metalurgia Materiile prime de baza ale acestei ramuri sunt minereurile de fier. Cele mai mari .antitati se extrag din minele Ghelari si Teliuc, din estul muntilor Poiana Rusca, iar in cantitati mai mici, la Ocna de Fier in Muntii Dognecei, la Lueta in muntii Harghita si la Baisoara in judetul Cluj. In urma unor cercetari geologice au fost descoperite noi zacaminte de minereuri de fier. Cu toate acestea, rezervele nationale sunt insuficiente fiind nevoiti sa importam cantitati insemnate. La fabricarea fontelor si a otelurilor speciale, de calitate superioara, in siderurgie se mai foloseste manganul, vanadiul, cromul etc. Dintre acestea, tara noastra dispune de rezerve mai insemnate de mangan. Cele mai mari exploatari se gasesc in apropiere de Vatra Dornei (Iacobeni, Saru Dornei), in judetul Suceava. In afara de minereuri, siderurgia mai utilizeaza combustibili, necesari la topirea minereurilor. Cel mai frecvent folosit este cocsul metalurgic ce se obtine din huila. Productia noastra de cocs metalurgic, realizata din huila provenita din bazinul Petrosani, este insuficienta pentru acoperirea necesitatilor nationale si de aceea se importa in mare parte. Principalele centre siderurgice cu furnale sunt: Galati, Hunedoara, Calan, Resita si Vlahita. La Galati se afla cel mai mare combinat din tara, dispunand de furnale de mare capacitate, otelarii, o uzina cocsochimica, un laminor pentru tabla groasa, necesara constructiei de nave, precum si alte instalatii moderne. Combinatul foloseste minereu de fier si cocs din import, aduse pe mare si pe Dunare. La combinatul siderurgic de la Hunedoara sunt in functiune furnale, otelarii si laminoare, o fabrica de aglomarare a minereurilor, o statie de granulare a zgurii de furnal, o uzina cocsochimica si o termocentrala. Combinatul se aprovizioneaza cu minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) si partial din import. Calan, langa Hunedoara, produce fonta de turnatorie de buna calitate. Are si uzina de semicocs, care utilizeaza huila din estul depresiunii Petrosani, slab cocsificabila. Combinatul siderurgic Resita produce fonta, oteluri de calitate superioara si laminate. Aici se afla si o uzina de cocs, care functioneaza pe baza carbunelui de la Anina. Intre cele doua razboaie mondiale, Resita devenise cel mai insemnat centru metalurgic al tarii. Minereurile de fier provin din minele de la Ocna de Fier din apropiere, dar mai ales din import. Intreprinderea Vlahita (judetul Harghita) are furnale mici care prelucreaza


minereul de la Lueta , producand fonta de turnatorie. Pe versantul de sud-vest al muntilor Poiana Rusca la Otelu Rosu se realizeaza otel si laminate, pe baza fontelor provenite de la Hunedoara. In afara acestora, mai amintim intreprinderea de la Campia Turzii, care fabrica oteluri superioare si sarma, cea metalurgica de la Tulcea, care produce feroaliaje. Pentru tevi, mai importante sunt intreprinderile de la Bucuresti si Roman, cea din urma fiind una dintre cele mai mari din tara. Alte intreprinderi metalurgice sunt la Iasi, care produce tevi de otel, la Buzau producatoare de sarma, la Targoviste, specializata in productia de oteluri aliate si inalt aliate si la Calarasi, unde se afla un mare combinat. Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa Aceasta ramura produce metale cu intrebuintari industriale diferite; unele, ca aluminiul (usor si rezistent), pot inlocui otelul, altele, cum este cuprul, au insusiri deosebite de conductibilitate electrica. In ceea ce priveste volumul rezervelor, cele de aluminiu acopera numai o parte din necesar. Pentru altele, cum sunt cuprul, plumbul si zincul, rezervele sunt mai putin limitate. Luand in considerare tipul metalelor, proprietatile lor fizice si modul de utilizare, acestea se impart in: - metale colorate (cuprul, plumbul, zincul si aluminiul): - metale auro-argintifere; - metale rare, din care fac parte molibdenul, wolframul, antimoniul (stibiul), nichelul, cobaltul, uraniul, mercurul etc. Metalele colorate. Cuprul, plumbul si zincul se gasesc sub forma minereurilor complexe la poalele muntilor Gutai, in imprejurimile orasului Baia Mare si se extrag in minele de la Baia Sprie, Cavnic, Baiut, Nistru si la Baia Borsa, in depresiunea Maramures. Zacaminte cuprifere se exploateaza la Toroiaga, in judetul Maramures, la Lesu Ursului, Crucea si Fundu Moldovei, in judetul Suceava, la Balan, in judetul Harghita, Baita si Deva, in judesul Hunedoara, si la mina Altan-Tepe, in judetul Tulcea. Intre exploatarile mai noi sunt cele de la Moldova Noua si Sasca Montana, in judetul Caras-Severin, si cele de la Rosia-Poieni, in judetul Alba. Extractia industriala si prelucrarea metalului se fac printr-un proces tehnologic complex, la Baia Mare, Zlatna si Rosia-Poieni. Plumbul se extrage din aceleasi minereuri complexe de la poalele muntilor Gutai, iar metalul se obtine prin topire la Baia Mare. Alte centre de extractie sunt Ruschita (muntii Poiana Rusca) si Muncelu Mic. Plumbul este folosit la fabricarea camerelor de plumb (rezistand la atacul acidului sulfuric), a tevilor pentru apa potabila, in tpogirafie, la aliaje cu staniu, antimoniu, etc. Industria plumbului, foarte nociva, necesita masuri deosebite de protectie a muncii. Zincul, folosit la fabricarea tablei, a electrozilor pentru elementele galvanice, etc., se extrage din minereurile de la Nistru si Ilba, langa Baia Mare, la Muncelu Mic, iar prelucrarea lui se face la Copsa Mica. Aluminiu are mare raspandire in scoarta Pamantului. Este folosit in industria aeronautica, in aliaje usoare, la fabricarea conductorilor electrici, etc.


Se obtine din bauxita (oxid de aluminiu hidratat) roca formata prin alterarea calcarelor in conditiile unui climat tropical. Bauxita se gaseste in muntii Padurea Craiului. Exploatari mai cunoscute sunt la Rosia si la Varciorog, cu centrul de prelucrare la Dobresti. Bauxita se prelucreaza la intreprinderile de alumina de la Oradea si Tulcea (a doua lucreaza pe baza bauxitei din import). Pentru obtinerea metalului, alumina se prelucreaza prin electroliza la intreprinderea de aluminiu de la Slatina. Metalele auro-argentifere. Aurul este cunoscut din cele mai vechi timpuri. Dacii il exploatau inainte de ocupatia romana. Podoabele lucrate de ei erau vestite. In perioada daco-romana, exploatarile au luat o si mai mare dezvoltare, cu deosebire in Muntii Apuseni, cu centrul la Zlatna. Cea mai importanta regiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere se afla in prezent in Muntii Metaliferi, intre Valea Ariesului si cea a Muresului. Principalele mine sunt cele de la Criscior-Brad, Rosia Montana, Baia de Aries, Bucium, Sacaramb, Baita s.a. A doua regiune aurifera este cea de la Baia Mare, la poalele muntilor Gutai, unde aurul este asociat cu alte minereuri neferoase. In aceleasi regiuni se exploateaza si argintul. Obtinerea si rafinarea metalului se fac la Baia Mare si Zlatna. Metalele rare se gasesc in rezerve cu totul reduse, raspandite cu deosebire in Muntii Apuseni. Amintim intre acestea mercurul, exploatat in minele de la Izvorul Ampoiului (jud.Alba), apoi molibdenul si wolframul (acesta din urma numit si tungsten), la Baita (jud.Bihor), ca si in alte parti. Avand in vedere, asa cum s-a aratat, ca zacamintele de minereuri neferoase nu sunt bogate, se urmareste cu toata grija ca din continutul minereurilor, in afara metalului de baza, sa se extraga si elementele insotitoare, iar recuperarea metalului sa se faca si din produsele secundare. Industria materialelor de constructie Ramura a industriei care cuprinde: - industria liantilor (ciment, var ); - industria ceramicii; - industria sticlei; - industria prefabricatelor din beton. Industria metalurgica Ramura a industriei care cuprinde: - industria siderurgica; - industria metalelor neferoase; - industria constructiior de masini si a prelucrarii metalelor. Industrie 1. Ramura a productiei materiale si a economiei nationale, in cadrul careia au loc,pe scara larga, activitatile de exploatare a bunurilor naturale si de transformare a acestora, precum si a altora, in mijloace de productie si de bunuri de consum; 2. (Cu determinari) Subdiviziune a industriei cuprinzand un domeniu limitat


de activitate. Industrie textila, Industrie extractiva etc. Industrie petrochimica Ramura a industriei chimice care se ocupa cu transformarea titeiului si a gazului de sonda in alte poroduse. Ineu (varf) Virf in muntii Rodnei (grupa nordica a Carpatilor Orientali) - 2279 m. Influenta submediteraneene Ierni blinde si ploiase , veri secetoase. Ingrasamant Produs organic sau mineral , folosit pentru a mari fertilitatea solului. Ingrasaminte azotoase Ingrasaminte pe baza de azot. Ingrasaminte fosfatice Ingrasaminte pe baza de fosfati. (vezi fosfat)). Insula Mare a Brailei Vezi Balata Brailei. Interfluviu Partea inalta a teritoriului dintre doua vai. In mod obisnuit interfluviu este numai fisia marginita intre doi versanti ce compun valea (aferenti la doua vai vecine); uneori se considera interfluviu si spatiul dintre doua lunci vecine. In regiunile montane interfluviile sunt sub forma de creste, culmi rotunjite sau suprafete usor ondulate (suprafete de eroziune sau podisuri inalte); in regiunile de podis si dealuri ele apar ca fisii alungite de poduri, sub forma de coline si culmi deluroase sau mai rar, chiar creste; in regiunile piemontane, interfluviile se prezinta ca plaiuri si poduri usor inclinate, coline sau muscele paralele si cu inclinare uniforma; interfluviile in campii ocupa spatii extrem de mari si se numesc campuri. Sinonim cu "intre rauri" , "intre vai". Intorsurii (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali- Grupa Sudica. Intruziune 1. Procesul de patrundere a magmei prin crapaturile rocilor sau de-a lungul suprafetelor de slaba rezistenta. 2. Corp magmatic consolidat rezultat din aceasta patrundere, care imbraca forme si marimi variabile: batolite, lacolite, filoane, silluri, dyke-uri, etc. Inul Planta erbacee textila si oleaginoasa, cu tulpina subtire, fibroasa cu flori albastre sau albe. Invelis geografic Stratul complex exterior al Pamantului , unde se interpatrund si se


interconditioneaza lotosfera, atmosfera si biosfera. Procesele care se desfasoara in invelisul geografic sunt determinate de energia solara, forta Coriolis si forta de atractie universala, toate in interactiune cu precesele impuse de gravitatie si agentii interni. Aceasta interactiune determina o circulatie permanenta si un schimb de materie si energie intre diferitele sale parti componente. In aceste conditii create in cadrul invelisului geografic, apar feneomene noi, de interactiune, cum sunt: rocile sedimentare, relieful, solurile, viata organica; aici a aparut si societatea omeneasca, ce isi desfasoara pe planuri tot mai superioare, dar in acest cadru si in stransa interactiune cu el. Varietatea factorilor care compun invelisul si mai ales modul lor de imbinare de la un loc la altul, ca si evolutia interactiunii lor in timp, conduc la diferetieri zonale, regionale si locale, formand unitati teritoriale si spatiale distincte, cunoscute sub denumirea generala de regiuni naturale sau regiuni geografice. Iza (rau) Rau din Gupa de Vest a retelei hidrografice, afluent al Tisei. Izbucuri Izvoare care izvorasc din cotloanele tainice ale muntilor calcarosi. Prezente in Muntii Apuseni. Izvorul Muntelui (lac) Lac de acumulare pe Bistrita.

J Jderul Mic animal carnivor, asemanator cu dihorul, cu blana pretioasa de culoare brun inchis. Jidvei Localitate in Podisul Tarnavelor renumita prin posgoriile sale. Jijia (rau) Afluent al Prutului. Are ca afluenti Sitna si Bahlui. Jneapan Arbust din familia pinului, cu tulpini ramificate, raspandit in zona alpina. Judet Unitate administrativ teritoriala in componenta careia intra mai multe comune si orase. Jugastrul Arbore inalt pana la 15 m, cu lemnul alb, tare, utilizat in tamplarie sau pentru foc. Jugul intracarpatic


Este format din: - Muntii Mesez; - Dealurile Prisnel; - Preluca; - Dealul Mare Jurasic A doua perioada a Mezozoicului (dupa numele muntilor Jura).

K Karen Vezi Lapiez Kiselgur Roca sedimentara silicioasa, formata prin depunerea unor alge microscopice monocelulare; diatomit; tripoli.

L Lac Intindere de apa statoare situata intr-o depresiune. Acestea ocupa doua o suprafata de 1,1% din teritoriul tarii, dar au o importanta multipla , nu numai turistica (balneara), ci si piscicola. Cele mai mari lacuri sunt la tarmul marii , fie lagune ca Razim (415 km 2), Golovita, Zmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutghiol, cu apa dulce, fie limanuri maritime, ca Techirghiol, cu apa sarata si namoluri curative, ori Mangalia. Sunt si limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostistea, Oltina s.a., la Dunare, sau la Snagov si Caldarusani, la nord de Bucuresti, amenajate pentru agrement si sporturi nautice. Din categoria lacurilor construite de om, traditionale sunt iazurile (ex.lacul Herastrau din nordul Bucurestiului), mai numeroase in Campia Moldovei (mai mare este iazul Dracsani din judetul Botosani) si in Campia Transilvaniei (lacul Geaca). S-au construit numeroase lacuri de acumulare de interes energetic, dar si pentru alimentari cu apa, regularizarea debitelor, etc. Mai mari sunt Izvorul Muntelui pe Bistrita (33 km ), Vidra pe Lotru, Vidraru pe Arges, apoi altele pe Olt, pe Sebes, pe Siret, etc. Pe muntii inalti (Fagaras, Parang, Retezat, Rodna) sunt numeroase lacuri glaciare, formate in excavatiile sapate de fostii ghetari cuartenari. In genere, acestea au dimensiuni mici, dar constituie elemente de atractie turistica. Unele au insa adancimi pana la 15-20 m(Podragul Mare si Balea in Fagaras, Galcescu in Parang, Bucura si Zanoaga in Retezat). Ca unicate, mentionam lacul Sf.Ana, situat intr-un crater vulcanic langa Baile Tusnad, sau Lacul Rosu, format prin surparea, in 1873, a unui pintem de munte, care a barat Valea Bicazului, mai sus de chei. In Baragan, datorita verilor calde si secetoase, se formeaza lacuri sarate, unele folosite balnear (lacul Amara, Lacul Sarat).


Lac vulcanic Lac constituit in craterul unui vulcan. Lac (chimic) Solutie a unor rasini, uleiuri, etc care aplicata pe suprafata unui obiect, formeaza o pelicula ce protejeaza obiectul si totodata ii da un aspect placut. Lac de acumulare Lac artificial realizat pe albia unui rau, in scopul formarii unei rezerve de apa (mai ales pentru hidrocentrale). Lac de apa sarata Lacuri contituite in masive de sare: Slanic, Telega, Ocnele Mari, Ocna Dej, Turda, Ocna Mures, Ocna Sibiului, Sovata. Lac de campie Lacuri situate in zona de campie: limane fluviatile, limanuri maritime, lagune, iazuri si helestee, la curi de delta, lacuri de acumulare. Lac de deal Raurile care izvorasc din dealuri sau podisuri si strabat tinuturi cu climat mai uscat nu au apa prea multa, mai ales in timpul verii. Unele din ele au fost stavilite de catre oameni, in multe locuri. Asa au luat nastere iazutile si helesteele, create pentru adaparea vitelor, cresterea pestelui sau chiar pentru oprirea revarsarii raurilor. Lac de munte Sunt lacuri constituite inmunti, au intinderi mici si sunt foarte numeroase. Ele s-au nascut prin strangerea apelor provenite din ploi, din topirea zapezilor, in caldarile ghetarilor de alta data, in craterele unor vulcani stinsi sau pot fi lacuri de baraj natural (Lacul Rosu), lacuri de baraj artificial sau fromate in masive de sare. Lac de pe tarmul marii Lacurile de pe tarmul marii sunt limanuri si lagune. Primele sunt asezate la capatul unor vai inchise la gura de un orag de nisip depus de mare. Unele din ele (Tasaul) au apa dulce, fiind alimentate de izvoare si de paraie, altele insa, lipsite de izvoare, au devenit, din cauza eveporatiei, mai sarate decat chiar apele marii, ca de exemplu, Techirgiolul. Lagunele s-au format din vechi golfuri, despartite de mare printr-o limba de nisip. Cea mai mare dintre ele este lacul Razim, care are legatura cu marea printr-o deschizatura numita Portita. Vara, chefalii patrnd pe aici din mare, pentru a-si depune icrele in apele mai calde si mai linistite ale lacului. Lac din lunca si din Delta Dunarii In lunca si in Delta Dunarii se gasesc numeroase lacuri. O parte din intinderea lor a fost secata, terenurile asfel obtinute fiind bune pentru cultura cerealelor si a legumelor. Lacurile ramase sunt folosite pentru cresterea pestilor. Delta Dunarii cuprinde, de asemenea, o multime de lacuri (Matita, Gorgova,


Rosu s.a.). Pentru a-si spori productia de peste, acestor lacuri li s-au adus imbunatatiri, mai ales la garlele de legatura cu Dunarea, prin care isi improspateaza mereu apele. Lac glaciar Lac format in caldarile ghetarilor de altadata. Lacurile glaciare s au format prin acumularea apei (provenita din ploi sau zapezi) in circurile ghetarilor cuaternari. Exista peste 170 lacuri glaciare, dintre care majoritatea sint in Carpatii Meridionali si citeva in Muntii Rodnei; ele au in general adincimi mici si suprafata redusa. Cele mai importante lacuri glaciare sint: in Muntii Fagaras - lacurile Podragu Mare, Bilea; in grupa Paring - lacul Cilcescu si Iezeru Sureanu (monument al naturii); in Muntii Godeanu lacurile Bucura (cel mai intins) si Zanoaga (cel mai adinc). Lac hidroenergetic Lacurile hidroenergetice au fost construite pentru acumularea apei unor riuri cu potential energetic si utilizarea lor in hidrocentrale. Principalele lacuri de acest fel: - pe Dunare, lacurile Portile de Fier, construit, in zona cu acelasi nume, si Ostrovu Mare ("Portile de Fier II"); - pe Bistrita, lacul Izvorul Muntelui (33 km2) si alte 12 lacuri in aval, pina la Bacau; - pe Arges, lacul Vidraru, trei lacuri mai mici pe afluenti (in zona montana) si alte 13 lacuri (cu hidrocentrale), in aval, pina la Pitesti; - pe Lotru, lacul Vidra; - pe Sadu, lacul Negovanu; - pe Prut, lacul Stinca Costesti; - alte lacuri au fost construite pe Birzava, pe Somesul Mic, Sebes, Riul Mare, Siret, Ialomita (lacul Scropoasa), precum si lacuri mai mici pe Tismana, Motru, Cerna, Buzau (lacul Siriu), pe Doftana (lacul Paltinu), s.a.; - pe Olt se afla in constructie 31 de lacuri de acumulare (dintre care 21 sint deja amenajate). Lacul Sarat (statiune) Statiune in Judetul Braila unde exista lacul cu acelasi nume cu apa sarata si amara. Lacul Amara Lac sarat in Campia Romana (statiune). Lacul Balea Lac glaciar in Muntii Fagaras. Lacul Bucura Lac glaciar in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu. Lacul Capra Lac glaciar in Muntii Fagaras. Lacul Fantanele


Lac de baraj artificial realizat pe Somes. Lacul Galcescu Lac glaciar in Muntii Parang. Lacul Gorgova Lac in Delta Dunarii. Lacul Izvorul Muntelui Lac de baraj artificial pe Bistrita33 kmp. (si alte 12 lacuri in aval, pina la Bacau). Lacul Lala Lac glaciar in Muntii Rodnei. Lacul Matita Lac in Delta Dunarii. Lacul Ocna Sibiului Lac format in masiv de sare in Podisul Transilvaniei. Lacul Razim Laguna Razim-Sinoe este cel mai intins complex lacustru din tara noastra (aproximativ 700 km2). Este format din lacurile: Razim (700 km2), Sinoe (190 km2), Zimeica si Golovita. Este un fost golf marin barat cu aluviunile aduse de curentul circular al Marii Negre; aceste aluviuni au format grindurile Perisor si Chituc; grindurile sint selectionate la Gura Portitei si Periboina, realizindu se in acest fel o legatura cu marea. Laguna Razim este legata cu bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un aport fluvial provenit din Dunare. Laguna Razim Sinoe are adincimi foarte mici (care ajung la maximum 2,8 m). Pe un promontoriu de sisturi verzi se afla fostul oras Histria care in antichitate (sec. VII i.e.n.) era port la mare. Lacul Rosu Lcul Rosu este un lac de baraj natural fiind format prin bararea in 1837 a Vaii Bicazului in apropierea cheilor; Lacul Sarat (Campia Romana) Lac de campie cu apa sarata si amara, statiune (langa Braila). Lacul Sf. Ana Lacul in crater Sfinta Ana este un unicat, fiind adapostit in craterul vulcanic bine pastrat al Muntelui Ciomatu. Lacul Slanic Lac format in masive de sare , situat in Subcarpatii de Curbura. Lacul Snagov Lac in Campia Romana (liman fluviatil), langa Bucuresti.


Lacul Tasaul Liman fluvio maritim in care se varsa riul Casimcea). Lacul Techirghiol Liman maritim (fluvio maritim) cu namoluri terapeutice, situat in zona litoralului. Lacul Ursu Lac cu apa sarata in statiunea Sovata Lacul Vidraru Lac de baraj artificial pe Arges. Laguna Lac de litoral provenit din inchiderea totala sau partiala a unui golf de mare printr-u n cordon lateral. Laguna Razim-Sinoe Laguna Razim-Sinoe este cel mai intins complex lacustru din tara noastra (aproximativ 700 km2). Este format din lacurile: Razim (700 km2), Sinoe (190 km2), Zimeica si Golovita. Este un fost golf marin barat cu aluviunile aduse de curentul circular al Marii Negre; aceste aluviuni au format grindurile Perisor si Chituc; grindurile sint selectionate la Gura Portitei si Periboina, realizindu se in acest fel o legatura cu marea. Laguna Razim este legata cu bratul Sfintu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un aport fluvial provenit din Dunare. Laguna Razim Sinoe are adincimi foarte mici (care ajung la maximum 2,8 m). Pe un promontoriu de sisturi verzi se afla fostul oras Histria care in antichitate (sec. VII i.e.n.) era port la mare. Laguna Siutghiol Laguna Siutghiol este tot un fost golf, barat de perisipul de la Mamaia. Are in prezent ape dulci datorita unor izvoare subterane. Lamelibranhiat 1. (Despre moluste) Cu branhiile in forma de lamele; 2. (La pl.) Clasa de moluste cu branhii lamelare, cu corpul intr-o cohilie cu doua valve. Laminor 1. Masina compusa din doi cilidri care se rotesc in sens contrar , cu ajutorul careia metalele si alijele sun transformate in lame, fire, etc. 2. Masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile. 3. Masina cu care se farimiteaza anumite materiale pentru pregatirea pastelor de argila, a nisipului de concasor. Lana Parul care acopera corpul unor animale, mai ales al oilor, din care se obtin fire textile. Landrace (rasa) Rasa de porci.


Lapiez, lapiaz Santulet format prin dizolvarea in suprafata a calcarului, sarii sau gipsului si care se prezinta in grupuri dense, lasand adesea intre ele creste crenelate ascutite sau rotunjite dand campuri de lapiezuri, numite rascles in Jura, arrea in Pirinei si karren in Elvetia. Sinonim Karen. Latitudine Distanta in grade a unui punct de pe glob fata de ecuator, masurata pe meridianul locului. Lebada Gen de pasari acvatice, mai mari decat gasca, cu pene albe, cu gatul lung si arcuit. Legume Nume generic dat unor specii de plante (fasole, cartofi, ceapa etc.) cultivate pentru a servi ca hrana omului. Liant 1. Material fluid folosit pentru a lega prin intarire bulgarii, granulele, etc unui material organic sau mineral. 2. Lichid viscos continind colorantul cu care fomeaza cerneala de tipar. 3. Substanta folosita la fixcare pigmentilor coloranti , fara afinitate pentru fibre. Lignit Carbune natural de calitate inferioara, care pastreaza partial structura lemnoasa initiala. Liman fluvial Lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un grind fluviatil. Limanele fluviatile sint lacuri formate prin bararea unor riuri mici cu aluviuni la confluenta acestora cu riurile mai mari. Pe Dunare sint limanele fluviale Oltina, Bugeac, Vederoasa si Mostistea; in lungul Ialomitei limanele Snagov si Caldarusani, iar pe Buzau lacul Balta Alba. Liman maritim Lac format prin bararea gurii de varsare a unei ape curgatoare cu un cordon marin. Limanele maritime (fluvio maritime) s-au format prin bararea gurilor de varsare ale unor riuri scurte cu acumulari de nisip. Limane fluvio maritime sint Tasaul (in care se varsa riul Casimcea), Babadag (unde se varsa Taita si Telita), Techirghiol (cu namoluri terapeutice) si Mangalia (cu ape sulfuroase). Linie izoterma (si substantivat) Linie care uneste pe o harta geografica punctele terestre cu aceeasi temperatura mediea aerului, a apei sau a solului intr-o anumita


perioada. (vezi si Curba izotermica) Lipitan (cai) Rasa de cai. Lisita Pasare calatoare de balta, cu pene negre si cu o pata alba intre ochi. Litologie Disciplina geologica ce se ocupa cu studiul rocilor. Litosfera Invelisul exterior, pietros, al globului terestru. Lac de acumulare Vidraru Lac de acumulare pe raul Arges, in Muntii Fagaras. Locvei (munti) Culme muntoasa in Muntii Banatului. Longitudine Distanta in grade, masurata pe ecuator, dintre primul meridian (care trece prin Greenwich) si cel care trece prin punctul dat. Lotru (rau) Afluent al Oltului. Lotrului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parng - 2242 m in Vf. Steflesti. Lucerna Planta erbacee furajera cu frunze compuse din cate trei foliole si cu flori violete. Lunca 1. Ses de-a lungul unei ape curgatoare, in care se acumuleaza aluviunile; regiune inundabila a unei ape. 2. Padure de salcii, arini, plopi etc.,pe malurile unei ape curgatoare. Lunca Dunarii Lunca Dunarii se intinde de la Drobeta-Turnu Severin pana la Delta. Latimea sa ajunge pana la 20-25 km, in "Insula Mare a Brailei". Baltile si lacurile luncii sunt locuri prielnice pentru inmultirea pestelui. Ele pastreaza legatura cu fluviul prin garle. Prin acestea, in timpul revarsarilor, baltile primesc ape proaspete, bogate in substante hranitoare. Pe terenurile agricole, care sunt deosebit de roditoare, se obtin recolte mari de cereale si plante industriale. Pasunile sunt de buna calitate, mentinandu-se verzi si in timpul arsitei de peste vara. Padurile, alcatuite din salcii, plopi, anini, sunt cunoscute sub numele de zavoaie. Lemnul acestora se foloseste, fie ca materie prima in industria


celulozei, fie ca lemn de foc. Pentru punerea in valoare a ternurilo din lunca Duanrii (ca si din luncile celorlalte rauri) s-au construit diguri care impiedica revarsarile si canaluri pentru scurgerea apelor. Cele mai mari suprafete indiguite s-au executat in Balta Ialomitei si "Insula Mare a Brailei". Lup Mamifer carnivor canid, cu capul mare, gatul gros si coada stufoasa. Lupeni ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 25.000-50.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera, celulozei (fibre artificiale)

M Macesul Gen de arbusti cu spini, cu flori rosii; cacadir, ruja. Macin (munti) Culme muntoasa in Podisul Dobrogei de nord - 467 m in Vf. Greci. Magmatism Ansamblul fenomenelor legate de magma, mai ales urcarea acesteia spre/sau pana la suprafata si patrunderea ei sub forma de intruziuni in interiorul scoartei. Magnetism terestru Proprieatea Pamantului de a se comporta ca un pamant cu doi poli. Acesti poli magnetici nu coincid cu cei geografic (de rotatie), cele doua axe facand un unghi de cca 11 grade. Unghiul facut de meridianul locului cu linia acului magnetic se cheama declinatie magnetica, iar liniile de egala declinatie se cheama izogone. Prezenta unor particularitati geologice cum ar fi minereuri de fier importante, determina schimbari locale in directia liniilor magnetice terestre, creind anomalii magnetice. Campul magnetic terestru formeaza o umbrela magmetica (centurile lui Van Allen) ce protejeaza viata pe Pamant impotriva unor radiatii solare. Magnitudine Numar ce reprezinta enrgia dispersata de un cutremur, sau logaritmul amplitudinii maximale a miscarii masurata la 100 km de epicentru si exprimata in microni. Se determina cu ajutorul formulei: M = log A/A0 + C + D


in care: A= amplitudinea adevarata a miscarii solului; A0= componenta orizontala a amplitudinii maxime pentru undele superficiale cu perioada de aproximativ 20 s pentru cutremurul de magnitudine nula; C= constanta statiei de inregistrare; D= constanta cutremurului (mecanismul cutremurului, adancimea focarului, etc.) Magura Odobestilor (deal 996m) Deal - 996m - in Subcarpatii Curburii. Mamaia Statiune pe litoralul Marii negre. Mamelon Forma de relief cu aspect elipsoidal bombat, care se ridica deasupra unei culmi deluroase sau muntoase, sau deasupra unei forme plate. Manastirea Agapia Manastirea Agapia Noua (Agapia din Deal), de calugarite, 502 vietuitoare, cu hramul “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” (8 noiembrie); com Agapia, jud. Neamt, 12 km SV de Tg.Neamt, 48 km de N de Piatra Neamt, ctitorita de Gavriil Coci hatmanul si sotia sa Liliana Doamna (1642-1647); biserica sfintita in 1647; cu fatade imbracate in decoruri de inspiratie noeclasica in 1823, pictata in interior inclusiv catapeteasma de Nicolae Grigorescu (1858-1860), cu tablouri in stil realist si colorat de valoare artistica deosebita; paraclis cu hramul “Nasterea Domnului” (25 decembrie) si “Duminica Tuturor Sfintilor” (26 iunie), ctitorit la 1846 de stareta Elisaveta, sora Mitropolitului Veniamin Costachi si schimonahia Amfilohia Mortun, cu catapeteasma adusa de la Bisericani de domnitorul Mihail Sturza; biserica bolnita de lemn din 1828; biserica de lemn din cimitir de la 1821; muzeu cu icoane vechi din sec. XVI-XVII si de le Nicolae Grigorescu, broderii, ferecaraturi; au cunoscut-o si au creat ai Bogdan Petriceicu Hasdeu si fiica sa Iulia, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuta, George Cosbuc, Calistrat Hogas, Duiliu Zamfirescu, critici si oameni de arte etc; arhondaric (N.Stoicescu,1970; V.Dragut, 1976). Manastirea Agapia Veche (Agapia din Deal), de calugarite, cu hramul “Schimbarea la fata” (6 august); 12 km SV de Tg.Neamt, 48 km N de Piatra Neamt, ctitorita din piatra de Elena Doamna, sotia lui Petru Rares, in 1527, pe locul unei biserici dee lemn din sec. XIV ridicata de sihastru zis Agafie; dupa “risipiri” si incendii s-a reconstruit de Petru Schiopul la 1585 si din lemn de Duca Voda si sotia sa, Doamna Anastasia (cca 1680) si de altii; biserica actuala ridicata din piatra si lemn pe locul celei vechi inainte de ultimul razboi mondial; aici s-a nevoit Cuviosul Rafail de la Agapia (+ intre 1640 si 1645), ale carui moaste au ramas tainuite de teama navalitorilor. Manastirea Neamt Manastire de calugari, 64 vietuitori; com.Vanatori, jud. Neamt, 17 km NV de Tg.Neamt; ctitorita initial ca schit de lemn, daruit cu mosii si sate pe vremea


lui Petru Musat (1376-1392); inlocuit si transformat de acesta in manastire cu biserica de piatra, cu chilii, turnuri si ziduri de aparare(Monumente, Iasi,1974); rectitorita si intregita de Alexandru cel Bun cu case si turnu-clopotnita, singura piesa de epoca pastrata pana astazi de la inceputul sec. XV; biserica cea mare, cu hramul “Inaltarea Domnului” (la 40 de zile dupa Pasti), recladita (dupa unii zidita) de Voievodul Stefan cel Mare si Sfant in 1497, langa sau pe vatra unei biserici de lemn de la sfarsitul sec XIV; arhitectura in stil moldovenesc, ‘maiestrit proportionata’, pe plan trilobat, turla octogonala; usor modificat prin adugiri si restaurari in timp, ultima (1954-1956), readucand-o la forma originara; fatade bogat impodobite cu motive ornamentale in campul zidariei si pe turla, decoratii cu elemente gotice; pictura in fresca originara din 1497, pastrata in absida principala, altar, naos si in incaperea mormintelor, de pe vremea lui Petru Rares in pronaos si pridvor; exterior cu picturi pastrate in ocnita (monumente, Iasi, 1974); biserica cu hramul “Sfantul Gheorghe” (23 aprilie), databila de la sfarsitul sec. XVIII, cca 1796, recladita in stil neoclasic imbinat cu elemente traditionale (V.Dragut, 1976), de Dometian Staretul, pe locul primei biserici de piatra ridicata de Petru Musat (sfarsitul sec. XIV); paraclis cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august), ctitorit de Mitropolitul Veniamin Costachi, 1809; paraclis cu hramul “Buna Vestire” (25 martie), zidit in 1821 de staretul Ilarie; biserica bolnita si biserica “Sfantul Ioan cel Nou” construite in 1846, prima si sanatoriu, in care a stat o vreme si Mihai Eminescu; paraclisul “Sfantul Pantelimon”, 1820; clisarnita din 1548; aghiazmatar din 1836; ‘album de istorie a neamului’, impunatoare prin ‘frumusetea si maiestria ei’, manastirea Neamt a fost u reputat centru de caligrafi si miniaturisiti, vestit fiind Gavril Uric (sec.XV); de cronicari cunoscuti ca Macarie si Eftimie (sec. XV); de cronicari cunoscuti ca Macrie si Eftimie (sec. XVII), de renumiti carturari si parinti imbunatatiti ca staretul Paisie Velicikovski (+1794), ucenicul Cuviosului Staret Vasile de la Poiana Marului, ambii innoitori ai monahismului romanesc, de tiparituri, cu tipografie infiintata in 1808 de Mitropolitul Veniamin Costachi; adaposteste moaste descoperite in 1986 in incinta sa; doua icoane “Hodighitria” din sec. XV, cunoscuta si venerata este icoana facatoare de minuni “Lidianca”,donata lui Alexandru cel Bun de Ioan al VIII-lea Paleologu, in 1407 (M.Vlasie, 1992); una dintre cele mai vechi biblioteci din tara; muzeu cu valoroase obiecte de arta medievala, cu manuscrise marcand istoria din sec. XIV-XIX; obiecte de arta medievala, cu manuscrise marcand istoria din sec. XIV-XIX; obiecte de cultetc.; a fost vatra de nevointe a Sfantului Cuvios Ioan Iacob de la Neamt-Hozevitul, decedat in pestera Hozeva la Locurile Sfinte (+1960) ; moastele lui vor fi aduse in tara in 1994; arhondaric. Manastirea Secu Manastire de calugari, 50 de vietuitori; com. Pipirig, jud. Neamt, 18 km V de Tg.Neamt; ctitorita in 1602-1605 de Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana; biserica mare cu hramul “Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul” (29 august); cladita din piatra, marita si cu o arhitectura exprimand influenta munteneasca “in plastica monumentala a fatadelor”; pictura refacuta la 1850; biserica cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) , sec. XVIII, recladita de Dometian staretul la 1824; catapeteasma zugravita in 1833; biserica cu hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” (7 ianuarie) ctitorita in 1832 de Veniamin Costachi Mitropolitul, in cimitir, pe vatra


fostului schit Zosin, ridicat de Zosin, vistiernicul si Alexandru Lapusneanu (1582-1584); asezamant de cultura disparut dupa 1602 (I.Gonta, 1964); paraclisul din sec. XVII, incinta fortificata cu turnuri de aparare; muzeu cu obiecte de arta medievala; epitaf din 1608, vesminte in fir de aur, manuscrise slavone din 1664; tiparituri vechi; mormintele ctitorilor: Nestor Ureche si Mitrofana, sotia sa; arhondaric. Manastirea Varatec Manastire de calugarite, 504 vietuitoare, sat Varatec, com. Agapia, jud. Neamt; fondata din lemn in 1785 de schimonahia Olimpiada si duhovnicul Iosif sub indrumarea staretului de la Neamt, Paisie Velicikovschi (Monumente, Iasi, 1974); fondata de Maica Nazaria (N.Stoicescu, 1974); biserica mare cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (15 august), rezidita pe locul celei de lemn intre 18089 si 1812, sub stareta Nazaria si obstea de calugarite, reunite de la mai multe schituri de Mitropolitul Veniamin Costachi la 1787 si 1808; terminata, pictata si sfintita in 1841 de Mitropolitul Veniamin Costachi; arhitectura “imbina forme traditionale moldovenesti cu “elemente neoclasice”; biserica de lemn din 1817, in cimitir, cu hramul “Sfantul Ioan Botezatorul” (7 ianuarie), refacuta din piatra in 1817; biserica de zid cu hramul “Schimbarea la Fata” (6 august), ctitorita de stareta Eufrosina Lazu (1845-1847), sfintita in 1847; paraclisul in turnul-clopotnita cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) de la inceputul sec.XIX (1808); colectie de arta cu obiecte de de mare valoare artistica si istorica; mormantul Veronicai Micle (+1889); icoane argintate din sec. XVI-XVII, icoana arhanghelului Mihail si icoana Iisus Pantocrator, icoana “Hodighitria” sec. XVI; broderii (epitaf din 1798), dvera sec. XIX; ateliere pentru covoare si tesaturi vesminte; arhondaric. Mangalia (Callatis) Oras situat in Podisul Dobrogei, zona litorala. Este mentionat inca din secolele VII-VI i.Hr. Are o populatie de 25000-50000 locuitori. Mangalita Rasa de porci. Mangan Metal alb-cenusiu, asemanator fierului. Se gaseste in diferite minerale ale scoartei, in apele marilor de unde bacteriile manganogene fac sa precipite oxizi de mangan (care mai contin si fier, nichel, cobalt) de pe fundul oceanelor. Este folosit in siderurgie ca dezoxidant si desulfurant al fontei si otelului la fabricarea unor aliaje rezistentwla coroziune,m in industria chimica, a vopselelor, a sticlei, a ceramicii, a ingrasamintelor, ca protector contra coroziunii. Maramuresului (muntii) Munti in Carpatii Orientali (Grupa Nordica) . Ei ajung la aproape 2000 minaltime. Ei sunt bine impaduriti, iar in subsol contin unele minereuri metalifere. Mare de tip continental Mare inclusa intre hotarele unui continent.


Marea Azov Marea Neagra este la origine o parte din fosta mare ce ocupa o intinsa suprafata, in sud-estul Europei. De-a lungul timpului acesta s-a retras treptat, ramanand din ea un lac numit Lacul Pontic, care reprezinta Marea Neagra de astazi. Procesul genezei s-a desavarsit o data cu formarea stramtorilor Bosfor si D Dardanele, prin care s-a stabilit legatura cu Marea Mediterana. Adancimea maxima Marii Negre este de 2211 m si se afla in partea centrel-sudica, in timp ce in regiune de nord, adancimea scade treptat sub 50 m. Tarmurile Marii Negre sunt usor crestate. In nord patrunde adanc peninsula Crimeea, marginita de Marea Azov. Aceasta comunica cu Marea Neagra prin stramtoarea Kerci. Marea Neagra Mare mica in nordul Marii Negre. Ea comunica cu Marea Neagra prin stramtoarea Kerci. Marele alb Rasa de porci. Marghile Movile mici (30-60 cm.) inerbate, similare musuroaielor de furnici, formate in regim periglaciar pe suprafete usor inclinate. In zona de tundra sunt mai dese intalnite si au domensiuni mai mari decat in etajul montan periglaciar. Sunt alcatuite din material argilo-nisipos, in amestec cu pietricele colturoase, uneori avand la baza si un mic bolovan, sau o lespede. Sunt acoperite cu muschi, ierburi higrofile. Se formeaza prin inghetul diferentiat al lentilelor de apa din sol, la care se asociaza si procese biochimice. Au o durata de doi-patru ani, cand cresc, se sparg si dispar, reaparand alte pe locuri vecine. Degradeaza pajistile. Termenul este popular , intrebuintat in regiunile montane; se pare ca, in unele regiuni mai joase, acelasi termen ar specifica o portiune mlastinoasa sau mocirloasa, similar cu rovina, motiv pentru care unii autori romani nu-l folosesc. Similar musuroaie inerbate. Marmura Roca metamorfica cristalizata,alcatuita din calcit sau dolomit, alba sau colorata, intrebuintata in sculptura si ca material de constructie. Masivul Dobrogei de Nord Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud. Matca raului Sinonim Albie minora. Material rulant Totalitatea vehicolelor care circula pe liniile ferate.


Maxima termica Temperatura maxima inregistrata pentru o anumita zona. Medias Oras situat in Podisul Tarnavelor, pe Tarnava Mare, cu o populatie de peste 73.000 locuitori. Meduza Animal celenterat marin cu corpul gelatinos, transparent, in forma de ciuperca. Mehedinti (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Retezat-Godeanu. Meridian Jumatatea unui cerc care intretaie suprafata terestra dupa un plan ce trece prin axa polilor. Toate meridianele sunt perpendiculare pe ecuator. Meridianul de origine a fost ales cel care trece pe la Greenwich, langa Londra (Conferinta de geodezie de la Washington), 1884); in prealbil si alte popoare sau tari propusesera propriu lor meridian, incepand cu Eratostene care a ales pe cel care trecea prin Rhodos, etc. Opus meridianului zero este cel de 180 gr., sau antemeridianul. De la meridianul de origine se masoara gradele de longitudine spre est (logitudine estica) si spre vest (longitudine vestica). Meridianul 0 Meridian de origine sau primul meridian, meridianul zero = meridianul care trece prin localitatea Greenwich (Anglia) si in raport cu care se calculeaza, in baza unei conventii international, longitudinea punctelor de pe glob. Merinos Rasa de oi. Mesesului (munti) Culme muntoasa in Muntii Apuseni. Metaliferi (munti) Culme muntoasa in Muntii Apuseni -1080 m. Metalurgia neferoasa Ramura a metalurgiei care se ocupa prelucrarea neferoaselor. Metalurgie 1. Disciplina care studiaza propritatile fizice si chimice ale metalelor si ale aliajelor lor, procesele fizice care au loc la extragerea metalelor din minereuri si la prepararea aliajelor.. 2. Tehnica elaborarii unui metal sau a unui aliaj Metamorfism Totalitate a modificarilor suferite de roci ajunse la mari adâncimi, sub actiunea agentilor endogeni: caldura si presiune mari, deplasarea materiei,


gaze ti substante minerale din adânc. O forma particulara impusa de miscarile tectonice este dinamo-metamorfismul ce are loc mai ales in lungul fracturilor. Metoda geografica Procedeu, principiu sau regula (ansamblu de procedee, principii si reguli) care se aplica in cercetarea unei realitati obiective. In mod curent harta este sosotita metoda de baza in studiul fenomenelor geografice, in sensul de cartare exacta in teritoriu a fenomenelor ce se iau in studiu, pentru a le putea analiza sub aspect genetic, cauzal, evolutiv, etc., dar si in sensul alcatuirii unei harti de sinteza din care sa se poata deduce diferitele relatii spatiale dintre aceste fenomene, precum ti raporturile lor cu teritoriul, respectiv cu mediul geografic. Mezozoic Vezi Secundara. Mica Grup de minerale de siliciu si aluminiu cristalizate , care se desfac in foite de obicei elastice. Midie Animal marin, comestibil, din increngatura molustelor, cu cohilia triunghiulara. Miere Substanta semilichida bogata, bogata in zaharuri, vitamine si enzime, rezultata din nectarul cules si prelucrat de albine. Mierla Pasare cantatoare sedentara de padure, cu coic galben si pene negra. Mierla Pasare cantatoare sedentara de padure, cu coic galben si pene negra. Miercurea Ciuc ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Ciuc VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 25.000-50.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria constructiilor de masini (tractoare pe senile, utilaj feroviar), lemnului, tricotajelor si confectiilor Minima termica Temperatura minima inregistrata intr-o anumita zona si perioada. Mistret Porc mistret - animal salbati, cu corpul masiv, cu caninii lungi si taiosi, stramosul porcului domestic.


Moara Masuna pentru macinarea ceralelor; instalatia care cuprinde asemenea masini. Modova Regiune a tarii situata la nord de raul Milcov, la est de Carpatii Orientali, fiind delimitata la est de raul Prut (granita cu Republica Moldova) si la nord de granita cu Ucraina. Modova (rau) Raul in Moldova. Se varsa in Siret. (vezi harta din Sectiunea Instruire Carpatii Orientali). Mofeta Produs gazos, constituit in cea mai mare parte din bioxid de carbon, care strabate prin crapaturile scoartei terestre in fazele finale ale activitatii vulcanice. Mojdreanul Arbore din regiunile sudice ale tarii, inalt pana la 10 m, cu frunze compuse si flori albe, mirositoare. Moldova (apa) Afluent al Siretului face parte din grupa de est a retelei hidrografice. Moldoveanu (varf) Varf in Muntii Fagaras -2544 m. Moldovei (muntii) Muntii Moldovei cuprind Muntii Bistritei, Ceahlau, Giurgeu, Hasmasu Mare, Ciucului, Tarcaului, Muntii Stanisoarei, Gosmanu, Nemira si Depresiunea Comanesti si muntii scunzi din sud Persani, Baraolt, Bodoc. Fac parte din Carpatii Orientali - Grupa Centrala. Moldovita (rau) Afluent al Moldovei impreuna cu Neamtul. Molid Arbore rasinos inalt pana la 50 , cu tulpina dreapta, cu coroana piramidala si cu frunzele in forma de ace. Molisol 1. Strat de sol sau de roci care se dezghiata vara la partea superioara , devenind plastic si favorizind producerea solifluxiunilor. Se imbiba cu apa si produce solifluxiuni. (v. Gelisol). 2. Clasa de soluri din sistemul de clasificare, la care exista un continut apreciabil de humus (minimum 1% si maximum 20-35%, in functie de textura), cu structura gromerulara, grauntoasa sau poliedrica mica, grad de saturatie inbaze peste 55 % , grosime de cel putin 20 cm. Molisolurile sunt reprezentative iindeosebi pentru stepele si silvostepele câmpiilor periferice ale tarii noastre.


Morena Totalitea aluviunilor glaciare pe cale de a fi transportate sau care sunt deja depuse. Se compun din blocuri mari sau mici de roci dure, uneori usor scrijelite sau tocite, amestecate haotic intr-o argila nisipoasa si in faina glaciara. Moroeni (lac de acumulare) Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci, din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni. Mortalitate Proportia de decese din sinul populatiei dintr-un teritoriu si o perioada anumita. Morun Peste de mare cu capul masiv, lung de 2-4 m, fara solzi, apreciat pentru carnea si icrele lui negre. Motorina Combustibil lichid, vascos, obtinut prin distilarea titeiului sau a unor produse sintetice, folosit la motoarele cu autoaprindere. Motru Oras situat pe raul Motru. Motru (rau) Afluent al Jiului. Movila Miresei Lac sarat in Campia Romana. Mreana Peste de rau, lung de 25-50 cm, cu corpul acoperit de solzi marunti si cu doua perechi de mustati in jurul gurii. Mucava Carton gros folosit la legatul cartilor, la confectionatul cutiilor si ambalajelor. Municipiu Oras cu un numar mare de locuitori si cu o viata economica, politica si social-culturala dezvoltata. Muntele Mare Culme muntoasa in Muntii Apuseni-1826 m. Muntele Mic Culme Muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 1802 m. Munti vulcanici


Munti de origine vulcanica. Muresul (rau) Muresul, cu izvoare in Hasmasu Mare, strabate regiuni diferite (Depresiunea Giurgeu defileul Toplita Deda Depresiunea Transilvaniei sudul Muntilor Apuseni Dealurile de Vest si Cimpia de Vest), formeaza pe o mica portiune granita cu Ungaria si se varsa in Tisa. Afluentii principali sint: Aries, Ampoi, Gurghiu, Niraj, Tirnava (formata din Tirnava Mare si Tirnava Mica unite la Blaj), Sebes (cu Secas), Strei (cu afluentul sau Riu Mare), Cerna (de Hunedoara) si alte riuri mai mici; Murfatlar Zona viticola Dobrogea renumita pentru vinurile sale. Muscele (dealuri) Culme deluroasa cu povarnisuri domoale, caracteristica zonelor subcarpatice.

N Natalitate Raportul dintre numarul de nasteri si numarul total al populatiei dintr-un teritoriu intr-o perioada data. Neamt (rau) Afluent al Moldovei, impreuna cu Moldovita. Negoiu (varf) Varf in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras-2535 m. Nemira (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Centrala. Neogen A doua perioada a erei Neozoice. Neozoic (tertiar) A treia era geologica, socotita uneori si ultima (cand include si cuaternarul sau antropogenul), subdivizata in trei perioade: paleogen, neogen, antropogen. Neptun Statiune pe litoralul Marii Negre. Nera (rau) Afluent al Dunarii, la intrarea in tara, renumita pentru cheile ei extrem de pitoresti.


Niculitel Culmea niculitelului -363 m - Masivul Dobrogei de Nord. Nisetrul Peste rapitor inrudit cu morunul, lung de 1-2 m, cu placi osoase pe spate si pe laturi, apreciat pentru carnea si icrele lui (negre). Nivatie Totalitatea fenomenelor morfogenetice datorate actiunii directe a zapezii si a firnului (F.E. Matthes, 1900). Sensul a fost largit ulterior pentru totalitatea fenomenelor din regiunile unde zapada joaca un mare rol (E. de Martonne, 1947), exceptand insa actiunea ghetii; mai recent, se intelege prin forma nivala acele fenomene ce se datoresc frigului si inghetului apei (criergie), denumite si periglaciare. In acest mediu apar urmatoarele forme de relief: circuri nivale sau semipalnii nivale (bazinete cu aspect torential modelate puternic de zapada, care de multe ori devine in parte firn, uneori apropiindu-se de stadiul de gheata, situandu-se sub limita zapezilor persistente), cornise nivale (treapta, unmeri mici sau scobitura alungita, sub muchia unei creste, imediat sub bataia vantului, creata de actiunea zapezii acumulate aici si adusa din partea opusa; ex.: pe partea de Est a Muntelui Mic), nise de nivatie, grohotisuri nivale (care cad la partea inferioara a unui abrupt masat cu zapada sau firn, acumulandu-se peste aceasta si lasnad un gol intre el si abrupt dupa topirea zapezii) morene nivale (transportate de avalanse), conuri de avalanse (partea inferioara a unui culoar de avalanse sub forma de palnie sau semicorn, acoperita uneori cu un con de grohotis); forme subnivale, realizate de torentii subnivali. Nonius Rasa de cai. Nurca Mic mamifer carnivor, asemanator cu dihoril, cu blana pretioasa de culoare cafeniu-roscata.

O Oas (munti) Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza alaturi de Muntii Gutii si Muntii Tibles partea nordica a lantului muntilor vulcanici. Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici contin minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint. Obcina Feredeului Vezi Obcinele Bucovinei.


Obcina Mare Vezi Obcinele Bucovinei. Obcina Mestecanisului Vezi Obcinele Bucovinei. Obcinele Bucovinei Culmi muntoase paralel despartite de vaile longitudinale ale Bistritei, Moldovei si Moldovitei. Acestea sunt: - Obcinele Mestecanisului; - Obcina Feredeului; - Obcina Mare. Ocolasul Mare (varf) Varf in Muntii Ceahlau -1907 m- punctul cel mai inalt din Muntii Moldovei. Odobesti Localitate renumita prin podgoriile sale, situata in Subcarpatii Moldovei, la contactul cu Campia Romana din est. Oituz (rau) Afluent al Trotusului, grupa de est a retelei hidrografice. Olimp Statiune pe litoralul Marii Negre. Olt (rau) Oltul izvoraste din Hasmasu Mare si dupa un traseu sinuos si complex (Depresiunea Ciucului Depresiunea Brasov Depresiunea Fagaras Defileul Turnu Rosu Cozia Subcarpatii si Podisul Getic Cimpia Romana), se varsa in Dunare aproape de Turnu Magurele. Afluentii principali sint Riu Negru, Birsa, Homorod, Cibin (cu Sadu si Hirtibaciu), Lotru, Topolog si Oltet (cu Cerna). Este in amenajare prin construirea, in final, a 31 lacuri de acumulare. Orezul Planta alimentara din familia gramineelor, cu tulpina inalta cultivata pentru fructele ei cu seminte bogate in amidon; semintele acestei plante. Orogeneza 1. Sensul cel mai larg este acela de geneza reliefului. 2. Sensul cel mai des folosit este de nasterea muntilor. In acest ultim inteles, procesul de orogeneza are doua perioade: - tectogeneza sau structogeneza (cind are loc cutarea sedimentelor dintr-un geosinclinal) , si; - morfogeneza (inaltarea sedimentelor si a fundului geosinclinalului peste nivelul marii). Un ciclu de orogeneza (de faze orogene) formeaza un lant muntos, respectiv o era tectonica. Au fost descifrate mai multe orogeneze (in sens de ere) dintre care trei precambriene (laurentiana, algomiana, si assyntica), dar dupa unii


autori consolidarea uscatului precambrian s-ar fi facut printr-o serie de aproape 20 de ere tectonoce; aceste zone s-au rigidizat ulterior, devenind scuturi. Urmatoarele orogeneze sunt: caledonica, hercinica, alpina. Orzoaica Specie de orzoaica cu spicul format din doua randuri de boabe, bogate in amidon, folosite la fabricarea berii. Orzul Planta din familia gramineelor cu tulpina inalta si spic lung, format din 4-6 randuri de boabe; boabele aceste plante folosite la hrana pentru animale, in industrie si alimentatia omului. Ostrov 1. Insula (in mare); 2. Insula mica, adesea plutitoare, intr-o apa curgatoare. Otel Aliaj de fier si carbom, caracterizat prin rezistenta, duritate si elasticitate, si avand o larga intrebuintare in tehnica. Otel aliat Otel care pe langa carbon mai are si alte elemente. Ovine Nume generic dat oilor. Ozana (rau) Rau in Moldova (grupa estica).

p Pal Placi aglomerate din lemn. Padina Vezi Crov. Padurea Cernica Padure si lac situate in apropierea capitalei. Padurea Craiului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Bucegi - 2238 la Vf. Om. Padurea Pustnicul Padure si lac situate in apropierea capitalei. Pemalul lacululi se afala si Manastirea Pasarea.


Padurea Snagov Padure si lac situate in apropierea capitalei. Paduri de lunca Paduri de suprafata mica situate in lunci, compuse din "iubitori de umezeala" : salcie si plop. Semai numesc si zavoaie. Paie Ceea ce ramane dupa recoltarea sementelor din spicele ceraleleor. Sunt folosite in industrie, pentru hrana animalelor. Pajura Acvila. Palamida 1. Nume dat unor specii de plante erbacee care cresc ca buruieni prin semanaturi. 2. Peste marin rapitor, lung de 50-60 cm, de culoare albastruie-verzuie, cu solzi mici si cu numerosi dinti in fata. Paleolitic Epoca de cultura umana - epoca veche a pietrei- cand se face trecerea de la prehominizi la Homo sapiens, cand apar, primele unelte facute de om (Homo faber) din cremene (silex sau alte roci dure. S-a derulat inainte si in timpul glaciatiunilor (Gunz-Wurm) aproximativ intre 1.850 /2 milioane si 10.000/8.00 i.e.n.. Paleontologie Ramura a geologiei care se ocupa cu studiul organismul animale si vegetale si vegetale care au trait in trecutul geologic si care s-au pastrat ca fosile in sedimentele scoartei. Paleosol Sol al carui profil s-a format total sau partial in alte conditii de pedogeneza decat cele actuale. Paleozoic Prima era geologica ce incepe cu aparitia primelor fosile identificabile. A durat aproape 400 milioane de ani, a avut doua cicluri orogenetice (caledonic si hercinic) si se imparte in urmatoarele perioade: - cambrian; - ordovician; - silurian; - devonian; - carbonifer; - permian. Paltinul Arbore inalt pana la 25 m, cu fructele prevazute cu doua aripi, cu lemnul alb si rezistent.


Panciu Oras in Subcarpati, la contactul cu Campia Romana din est. Zona renumita pentru podgorii. Pannonia (campie) Campia ungara. Papusa ( munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali-Grupa Fagaras. Paralela Fiecare din cercurile imaginare determinate de intersectia globului pamantesc cu planuri perpendiculare pe axa polilor. Parang (grupa) Grupa a Carpatilor Meridionali. Parang (munti) Culme muntoasa in Carapatii Meridionali-Grupa Parang. Parangu Mare (varf) Varf in Muntii Parang (Carpatii Merdionali - grupa Parang) - 2519 m. Pas Drum ingust intre munti ; trecere (defileu). Pastravul Peste din apele de munte, de 20-40 cm lungime, cu solzii mici, cu pete negre si rosii pe spate. Pastruga Peste de mare inrudit cu cega, cu botul lung si turtit. Pasune Loc acoperit cu vegetatie ierboasa, unde pasc vitele; iarba de pe acest loc. Pediment Definit obisnuit ca o suprafata de eroziune locala, usor inclinata (1-7%) si dezvoltata pe roci masive, rezistente, mai ales pe roci cristaline de tipul granitului, este echivalat adesea cu glacisul de eroziune in roci dure, sau glacisul pietros. Pedologie Stiinta care se ocupa cu studiul solului sub toate aspectele sale (geneza, morfologie, proprietatii, clasificare, raspandire,utilizare, ameliorare) Pegmatit Vezi Granit. Peleaga Varf in Muntii Retezat - 2509 m.


Pelican Pasare acvatica migratoare, cu penele albe si ciocul lung, cu un fel de punga sub maxilarul inferior, in care aduna pestii ce-i servesc ca hrana. Peneplena Campie usor valurita ce s-a format printr-un indelungat proces de eroziune si care pastreaza din loc in loc reliefuri reziduale care nu au fost nivelate, numite martori de eoziune. Penteleu (munti) Culme muntoasa in Carpatii orientali - Grupa Sudica - 1772 m. Periglaciar 1. In sens propriu, semnifica fenomenele ce se extind in vecinatatea unui ghetar. 2. Sensul general actual este mult mai larg, referindu-se la sistemul morfogenetic, formele de relief si structurile din sol, in care rolul pricipal il joaca inghetul apei in sol si subsol.Este specific acelor regiuni unde iarna este lunga si cu inghet prelungit, iar vara se face putin simtita, cum ar fi zona tundrei, sau etajul alpin din, din muntii inalti, situat imediat deasupra padurilor. Ca procese si factori genetici secundari (dupa cele de inghet-dezghet) se mai intalnesc: zapada (nivatiunea), vantul incarcat sau nu cu cristale de ghiata (eolizatie, etc.), gheturile plutitoare de pe rauri sau cele marine, nivo-torentialitatea, precum si nisipul si malurile. Tipurile de forme periglaciar sunt determinate de tipul de climat rece, de roca si panta topografica. Asa de exemplu, pe versanti se formeaza: grohotisuri, blocuri glisante, umeri de altiplanatie, rauri de pietre, terasete, alunecari, avalanse, morene nivale, nise nivale etc., iar pe suprafete plane: cercuri de pietre, soluri poligonale, mari de pietre, pavaje nivale, marghile, hidrolacoliti, pingo-uri etc. Vezi Gelisol, Desene paraglaciare. Permian Ultima perioada a erei paleozoice. Vezi Paleozoic. Pescaj Adancimea de cufundare in apa a unei nave, masurata la linia de plutire. Pescarusul Nume dat mai multor specii de pasari acvatice, cu picioare palmate, care se hranesc cu pesti. Pestera Dambovicioarei Pestera situata in Muntii Bucegi formata in rocile sale calcaroasa de apele raului Dambovita. Pestera Ialomicioara Pestera situata in Muntii Bucegi formata in rocile sale calcaroasa de apele raului Ialomita. Pestera Meziad


Pestera situata in Carpatii Occidentali- Muntii Padurea Craiului. Pestera Topolnita Pestera situata in Podisul Mehedinti. Petrila SEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Est VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 25.000-50.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera Petrol Amestec lichid de hidrocarburi si de alti compusi organici, care se gaseste in zacaminte reprezentand o materie prima de baza penrtu industria chimica si o importanta sura de energie. Petrol lampant Gaz. Petrosani ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 50.000-100.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera, constructiilor de masini (utilaj minier) Piatra Craiului (munti) Culme muntoasa in Meridionali - Grupa Bucegi -2238 m in Vf. La Om.. Culme muntoasa in Carpatii Occidentali - Muntii Apuseni , de altitudine sub 1800 m. Piatra Mare (masiv muntos) Culme muntoasa in carpatii Orientali - grupa Sudica. Piemont - Piemontana (campie) Piemonturile si campiile piemontane sunt acumulari de sedimente (in general pietrisuri si nisipuri), depuse la marginea unei unitati in inaltare de oretea hifrografica cu caracter torential. In relieful actual se pastreaza mai bine Piemontul Getic, un piemont format in perioada Pliocen-Cuaternar prin sedimentarea unor mase mai mari de pietrisuri (denumite "Pietrisuri de Cindesti") la baza unei regiuni de inaltare (Carpatii Meridionali); inaltarea Subcarpatiilor Curburii a favorizat formarea unor campii piemontane, relativ inalte, la contactul acestora cu Campia Romana (Campia Targovistei, Campia Ploiestilor, Campia Ramnicului); aceste "campii piemontane" exista si partea de vest a tarii, in continuarea Dealurilor de Vest: Campia de Vest sunt, in cea mai mare parte, "piemonturi de eroziune", adica suprafete usor inclinate cu aspect piemontan, dar provenite din eroziunea substratului (sedimente pliocene). Exista acumulari de tip piemontan si in depresiuni


(depresiunile Fagaras, Brasov, Sibiu) Pietrele Doamnei Stanci calcaroase pe culmea Muntilor Rarau (Carpatii Orientali - Gruap Centrala) care de departe par ruinele unei cetati. Pietrica Culme deluroasa in Subcarpatii Moldovei. Pietrosu (varf) Virf in muntii Rodnei (grupa nordica a Carpatilor Orientali) - 2303 m. Pirita Sulfura naturala de fier. Pisica salbatica Animal de prada inrudit cu pisica, lung de circa 70 cm, cu blana cenusiu-galbuie. Placaj Placa de lemn formata prin incleierea unui numar de foi de furnir. Placi aglomerate din lemn Placi obtinute prin aglomerarea unor deseuri de lemn. Plai 1. Culme sau suprafata montana, sau de deal, prelunga si domoala, obitnuit cu pasune si cu drum; fata unui munte sau deal inalt, cu pante usor de urcat; culmi muntoase nivelate de eroziune si inclinate usor intr-o singura directie, specifice mai males supraftelor medii carpatice. 2. Drum pe coasta unui munte. 3. Campie. 4. Tinut sau meleaguri (natale). 5. Fosta diviziune administrativa a unui judet de munte, echivalenta cu plasa. Planor Aeronava fara motor care se deplaseaza cu ajutorul unor curenti de aer. Plante de nutret Pante care servesc ca hrana animalelor domestice erbivore(fan, trifoi, lucerna etc.). Plante industriale Plante care se prelucreaza industrial in vederea obtinerii de alte produse: in, canepa etc. Plante radacinoase Grup de plante cultivate pentru producerea radacinilor, care sunt utilizate in alimentatia omului, in industrie sau ca furaje. Plante textile


Din care se obtin fibre textile. Plante uleioase Care contin ulei; din care se poate extrage ulei. Platforma continentala (a Marii Negre) Incepand de la tarm spre largul marii pana la o adancime de 200 m se defasoara platforma continentala. In ultimii ani, in subsolul ei s-a descoperit zacaminte de petrol si gaze care se exploateaza. Platica Peste de apa dulce, cu capul mic si scurt, cu corpul turtit lateral. Pleistocen Vezi Cuaternar. Plesului (culme deluroasa) Culme deluroasa in Subcarpatii Moldovei. Pliocen Vezi Tertiar. Plop Nume dat mai multor specii de arbori inalti, cu flori grupate in amenti,al caror lemn se foloseste in industria chibriturilor, a furnirurilor, a celulozei. Plumb Metal moale, alb-cenusiu intrebuintata la fabricarea tevilor de canalizare, a literelor de tipar, a placilor de acumulatori. Podis Forma de relief de mare intindere, aproape plana, situata la o anumita altitudine. Podisul Dobrogei de sud Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud. Podisul Arges Component al Podisului Getic. Podisul Babadagului Component al Podisului Dobrogei-Masivul Dobrogei de Nord. Podisul Barladului Component al Podisului Moldovei. Podisul Candesti Componenet al Podisului Getic.


Podisul Casimcei Component al Podisului Dobrogei-Masivul Dobrogei de Nord. Podisul Cotmeana Component al Podisului Getic. Podisul Dobrogei Este cuprins intre Dunare si Marea Neagra. El este inconjurat din trei parti d regiuni joase, si anume: in vest si nord, lunca si Delta Dunarii, la est, Marea Neagra. Catre sud ei se continua pana la granita cu Bulgaria. Podisul Dobrogei cuprinde doua parti, care din punct de vedre geografic se deosebesc intre ele, si anume: in nord, un tinut mai inalt - Masivul Dobrogei de Nord- , iar in sud, un tinut mau jos - Podisul Dobrogei de Sud. Podisul Getic Podisul care se intinde intre Dambovita si Dunare, spre sud marginindu-se cu Campia Romana, iar spre nord cu Podisul Mehedinti si Subcarpatii getici. Podisul Husnitei Component al Podisului Getic. Podisul Medgidiei Component al Podisului Dobrogei de Sud. Podisul Mehedinti Acest podis continua braul de dealuri de la vest de Motru. Inaltimea sa este de 500-600 m. Este alcatuit din sisturi cristaline si calcare. Podisul Moldovei Este delimitat de Obcinele Bucovinene, Subcarpatii Moldovei, Valea Prutului si Campia Romana. Podisul Moldovei este alcatuit din urmatoarele unitati principale: Podisul Sucevei, Campia Moldovei (Jijiei), Podisul Barladului. Podisul Negru Voda Component al Podisului Dobrogei de Sud. Podisul Oltetului Component al Podisului Getic. Podisul Oltinei Component al Podisului Dobrogei de Sud. Podisul Someselor Este situat in partea de nord-vest a Transilvaniei, intre Carpatii Orientali si Muntii Apuseni. In vestul acestei regiuni exista o punte de legatura intre Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali, sub forma unui sir de munti scunzi (Prisnel, Dealu Mare, Preluca), ce apar ca niste insule razlete, ingropate in depozite noi, sedimentare. Podisul Sucevei Component a Podisului Moldovei. Este situat in partea de nord-vest a


acestuia. Este alcatuit din roci mai tari, din care cauza prezinta si cele mai mari inaltimi din intreg podisul moldovei, de 500-600 m. Podisul Tarnavelor Component al Podisului Transilvaniei. Podisul Transivaniei Cu o altitudine de 500 - 600 m, este alcatuit din strate sedimentare aproape orizontale, boltite pe alocuri in forma de domuri, in cuprinsul carora se acumuleaza gazul metan, una din principalele bogatii ale tarii. Vaile largi ale Muresului (intre Targu-Mures si confluenta Ariesului) si ale celor doua Somese (intre Cluj-Napoca, Dej si Nasaud) despart acest teritoriu deluros in trei diviziuni: Podisul Tarnavelor, la sud de Mures, cu culmi de 500-600 m, orientate est-vest (mai inalt si mai impadurit spre sud, parte numita Podisul Hartbaciului, si mai jos in SV, unde se numeste Podisul Secaselor); Campia Transilvaniei, la nord de Mures, cu dealuri in jur de 500 m, avand substrat argilo-marnos si rauri mici, cu iazuri, o importanta zona agricola; Podisul Someselor, dincolo de culoarul celor doua Somese, cu relief asemanator de dealuri, in mare parte cu culturi agricole. Podragu (lac) Lac glaciar in Muntii Fagaras. Podragu Mare Lac glaciar situat in Carpatii Meridional-Muntii Fagaras. Podul Bucegilor Muntii Bucegi se infatiseaza cu marginile ca niste ziduri drepte , dar cu culmile netede ca un adevarat podiis - numit de aceea "Podul Bucegilor". Podul Calului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica. Podzol (spodosol) Sol nisipos so lutos, sarac in elemente nutritive. Poiana Rusca (masiv muntos) Grupa a Carpatilor Occidentali si culme muntoasa cu acelasi nume- 1374 m in Vf.Padesu. Polimetale (Geologic: despre minerale, minereuri, zacaminte) Care contine mai multe metale,din care se pot extrage mai multe metale. Pomi fructiferi Pomi ale caror fructe sunt comestibile. Pomicultura Stiinta care se ocupa de cresterea pomilor fructiferi. Popandaul


Mic mamifer rozator de stepa, cu blana glaben-cenusie, care isi sapa galerii lungi in pamant. Populatia rurala Populatia care traieste in mediul rural. Populatia urbana Populatia care traieste in mediul urban. Populatie Toatalitatea oamenilor care locuiesc pe un anumit teritoriu, intr-o tara, localitate etc. Porcine De porc, privitor la porci. Denumire data subfamiliei din care fac parte porcii. Porcul de carne romanesc Rasa de porci obtinuta in fermele specializata din Romania. Portile de Fier II Hidrocentrala amenajata pe Dunare in sectorul Portile de Fier-Calaras, la Ostrovul Mare. Portita Deschizatura prin care lacul Razim comunica cu marea. Porumb Planta din familia gramineelor, cu tulpina inalta si groasa, cu frunzele lungi, la subsuara carora cresc stiuletii. Porumbarul Arbust din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe si fructe negre-vinete, astringente. Postavaru (masiv muntos) Culme muntoasa in Carpatii Orientali Grupa Sudica - 1799 m. Potaissa Vechiul nume al orasului Turda. Potarnichea Pasare de campie de marimea unui porumbel, care traieste in stoluri mici, prin holde si tufisuri. Povarnis continental Panta inclinata cu care se termina platforma continentala. Se intinde la adincimi de la minus 3000 - 4000 m, unde se remarca piemontul suboceanic. Inclinarea sa este cuprinsa intre 3 si 6 gr., rar atinge 20 gr., este strabatut de vai de tipul canioanelor, unele dintre ele continuand vai de pe uscat ex.: Ind, Gange), Povarnisul continental cuprinde cca. 55 milioane kmp. (15% din


suprafata Ocenului planetar). Sinonimtaluz continental, panta continentala. Pozitie geografica Locul pe care-l ocupa o tara, o regiune pe glob; latitudine, longitudine, continent, emisfera etc. Prahova Rau din grupa sudica care constituie granita intre Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali. Precambrian Cea mai veche era geologica ale carei terenuri nu au urme de vietuitoare, sau prezinta organisme greu de clasat (alge sau celule). In partea superioara este limitata de cambrianul inferior, cand au aparut primele fosile identificabile. Sininim cu algonkian. Predeal ASEZAREA GEOGRAFICA Valea Prahovei VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Turistic: statiune climaterica Preluca Munte scund in Podisul Somesului. Prepelita Pasare migratoare din grupa galinaceelor , de culoare bruna, cu dungi pe spate, care se vaneaza pentru carnea ei gustoasa. Presiune Forta exercitata asupra unei suprafete (apasare) Prisnel Munte scund in Podisul Somesului. Privighetoarea Gen de pasari calatoare, insectivore, de culoare brun-roscata, cunoscute prin cantecul lor. Proluviu Depozit continental cladit la baza versantilor, transportat de torenti si siroaie. Se compune din pietris putin rulat, nisip si argila si imbraca forma unor conuri de dejectie. Impreuna cu materialele coluviale se ingemaneaza si formeaza trene sau glacisuri proluvio-coluviale sau coluvio-proluviale, dupa predominarea unuia sau celuilalt. Proterozoic vezi Precambrian


Prut (rau) Prutul are ca afluenti pe Baseu si Jijia (cu Sitna si Bahlui); la Stinca Costesti exista o amenajare hidrotehnica hidroenergetica. Pupaza Pasare calatoare cu ciocul lung si curbat si cu un mot de pene portocalii pe cap. R Raboteza Masina industriala. Randunica Pasare calatoare insectivora, de culoare albastra-inchis pe spate, alba-galbuie pe pantece, cu ciocul scurt si lat si coada adanc despicata. Rapita Planta din familia cruciferelor, cu tulpina inalta, cu flori galben-aurii si semnte mici, bogate in ulei. Rarau (munte) Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala. Rasul Mamifer carnivor din familia felidelor, lung de circa 1 m, cu blana galben-roscata, cu pete negre, si cate un smoc de par in varful urechilor. Rata salbatica Stramosul celor mai multe rase de rate domestice. Rau Mare ( in Retezat) Rau ce strabate Muntii Retezar, prin Depresiunea Hateg, pe care s-au construit hidrocentrale. Rechinul Nume generic dat unor pesti marini rapitori, ci corpul acoperit de sozi marunti si cuschelet cartilaginos. Regresiune marina Proces de retragere a apelor marii de pe portiuni intinse ale scoartei terestre, provocata de ridicarea uscatului. Relict Specie de plante sau de animale care constituie o ramasita a unei faune sau a unei flore diparute. Sol relict = sol format in trecut , a catui dinamica initiala a incetat. Relief antropic Relieful antropic cuprinde toate transformarile mari datorate omului: Canalul Dunare Marea Neagra, Suprafetele lacustre artificiale, cariere,


baraje, diguri (indeosebi in Lunca si Baltile Dunarii), relieful datorat exploatarilor miniere, caile de comunicatie etc. Relief de modelare ciclica Relieful de modelare ciclica (denumit mai simplu al suprafetelor de eroziune) reprezinta rezultatul modelarii subaeriene indelungate, exercitata de ansamblul factorilor morfogenetici asupra substratului anterior (format din roci si forme de relief). Se poate ajunge la erodarea totala a reliefului anterior, formindu se o peneplena. ortiunile vechi ale Dobrogei (Dobrogea hercinica si Dobrogea caledoniana) au fost erodate de a lungul timpului pina la aspectul de peneplena. De asemenea, suprafetele de eroziune care se gasesc la altitudini mari si sint sculptate pe sisturile cristaline din Carpati sint interpretate ca o peneplena. In Carpatii Meridionali aceasta peneplena este mai tipica, se afla situata la 2.000 - 2.200 m si a fost denumita platforma Borascu; in Carpatii Occidentali are altitudini mai coborite. In Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali au fost identificate alte doua platforme de eroziune; in Carpatii Meridionali se afla la 1.200-1.600m (platforma Riu Ses) si 1.000m (platforma Gornovita), iar in Carpatii Occidentali au inaltimi mai mici (cu aproximativ 500m). Identificarea si denumirea acestor platforme a fost facuta prima oara de geograful francez Emm de Martonne. Acest tip genetic de relief (suprafete de eroziune) caracterizeaza si alte unitati montane (Muntii Rodnei, Carpatii Curburii) sau chiar unitati de dealuri si podis, dar aici nu sint tipice. Pedimentele sint forme de eroziune si acumulare dezvoltate in conditiile unui climat arid; ele se dezvolta in jurul unor "munti" insulari (inselberguri). Aceste pedimente se recunosc in relieful Dobrogei de Nord. Relief fluviatil Relieful fluviatil cuprinde sistemul de vai, terase, lunci. Vaile creeaza prin eroziune in adincime culoare de vai (culoarul Muresului, de la Alba Iulia la Lipova), defilee (Turnu Rosu Cozia, Lainici, Racos), vai in chei (Cheile Turzii, Cheile Bicazului, Cheile Nerei, etc.). Vaile riurilor sint insotite de terase (cu acumulari de pietris), care arata momentele de acumulare si eroziune exercitate de riu. In regiunile de cimpie si dealuri joase sint bine exprimate in relief; pe alocuri formeaza chiar suprafata cimpiei (in lungul Dunarii). In Subcarpati sint mult deformate tectonic si inaltate. Luncile reprezinta albiile majore ale riurilor, inundabile la debite foarte mari. Ele reprezinta spatiul de acumulare a sedimentelor fine (nisip, argila, mil), din lungul riurilor. In cimpiile de susidenta luncile se identifica aproape cu intreaga suprafata a cimpiei (Cimpia Titu Gerghita, Cimpia Siretului Inferior, Cimpia Crisurilor etc.). Lunca si Baltile Dunarii nu mai au aspectul unor suprafete inundabile, datorita indiguirii si desecarii acestora. Relief glaciar Relieful glaciar s a format pe muntii inalti in timpul racirii climatice din Cuaternar; in relieful actual se recunosc cicluri glaciare continuate peste praguri cu vai glaciare care au in partea terminala acumulari de morene. Forme de relief glaciar exista in Muntii Rodnei, Iezer, Bucegi, Fagaras, Paring, Surean, Cindrel, Retezat si Tarcu. Cele mai spectaculoase forme sint in Retezat si Fagaras.


Relief litoral Relieful litoral se intilneste in tara noastra sub forma deltei (Delta Dunarii), lagunelor (sistemul Razim Sinoe) si a tarmului inalt (cu faleza) ce caracterizeaza zona litorala de la sud de Capul Midia. In prelungirea submarina a reliefului litoral, exista o cimpie litorala submersa care formeaza platforma continentala a Marii Negre. Relief negativ Clasificat dupa un plan mediu de referinta, relieful poate fi: - pozitiv: munti, interfluvii, continent, etc; - negativ: depresiuni, vai, bazine oceanice, etc, Relief pozitiv Clasificat dupa un plan mediu de referinta, relieful poate fi: - pozitiv: munti, interfluvii, continent, etc; - negativ: depresiuni, vai, bazine oceanice, etc, Relief structural si petrografic Relieful structural cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior determinat in principal de modul de aranjare a stratelor, deci de "structura" lor geologica. Relieful structural cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior determinat in principal de modul de aranjare a stratelor, deci de "structura" lor geologica. Muntii au, in ansamblul lor, o structura de "munti bloc", despartiti de regiunile mai joase din jur prin denivelari (unele datorate faliilor); acest aspect este usor de observat la contactul dintre Carpatii Meridionali, Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului, care sint despartiti prin grabenul Timis Cerna; aspectul de "munti bloc" apare evident si in cazul Muntilor Rodnei, cu o denivelare mare fata de depresiunea Maramuresului, Valea Salauta si Valea Somesului. Un tip foarte reprezentativ este relieful dezvoltat pe conglomerate cretatice, dispuse sub forma unor sinclinale suspendate, ca in cazul Muntilor Bucegi; aici intilnim o adaptare majora la structura (platoul Bucegilor, care este un sinclinal), precum si forme mai mici ("brine", Sfinxul, Babele). In mod similar exista forme structurale pe conglomeratele din Ceahlau si Ciucas. Formele structurale dezvoltate pe calcare sint deosebit de reprezentative in Muntii Piatra Craiului, Trascau, Muntii Almajului, Hasmasu Mare. Regiunile cu relief sculptat pe roci mai moi (gresii, argile, marne, nisipuri) din Subcarpatii si zonele de deal si podis au forme adaptate la structura astfel: suprafete monoclinale (de exemplu interfluviile platformelor Podisul Getic, portiuni din Podisul Sucevei etc.), cueste (mai frecvente in Podisul Central Moldovenesc si in Subcarpati), inversiuni de relief (in Subcarpatii Curburii), forme care urmaresc direct structura (Podisul Dobrogei de Sud). Relieful petrografic cuprinde ansamblul formelor care au un aspect exterior influentat predominant de alcatuirea geologica (petrografica) a rocilor subiacente. Pe sisturi cristaline se dezvolta un relief mai masiv, imprimat de duritatea rocilor; versantii sint abrupti, vaile adincite (defileele Dunarii, Jiului,


Oltului), interfluviile sint insa netede, plate, conservind suprafetele de eroziune. Relieful dezvoltat pe calcare, denumit relief carstic, cuprinde sisteme subterane (cursuri, pesteri), avene, doline, polii, chei; relieful carstic cel mai expresiv este dezvoltat pe calcare jurasice. Zona Padis Scarisoara Cetatile Ponorului din partea centrala a Muntilor Bihor (cu avenul ghetar de la Scarisoara, vaile seci din zona Padis, sistemul subteran Cetatile Ponorului etc.) este cea mai importanta zona carstica din tara. In Muntii Padurea Craiului exista, de asemenea, forme deosebite, inclusiv Pestera Vintului Relief vulcanic Relieful vulcanic este un relief atit structural si petrografic, cit si un relief de "constructie", formele majore (conurile vulcanice) fiind datorate urcarii magmei la suprafata. In Muntii Metaliferi formele predominante sint conurile vulcanice, vizibile bine in peisaj, dar distruse puternic de eroziune. In sectorul nordic al Carpatilor Orientali - sistemul Oas Gutii Tibles Birgau, formele predominante sint de tipul conurilor, platourilor, cu asociatii de neck uri (cum este Creasta Cocosului din Gutii). In sectorul central Calimani Gurghiu Harghita Ciomatu, eruptiile au generat cratere mari, bine pastrate pina astazi (cum este craterul ce cantoneaza lacul Sfinta Ana), terminate spre exterior cu platouri datorate curgerilor de lava; alternanta de materiale vulcanice fluide (lava) si materiale detritice (provenite de la explozii) au creat un sistem de relief vulcanic stratificat (stratovulcani). Eroziunea a distrus partial aparatele vulcanice initiale; aspectul lor in peisaj este insa usor de distins si nu poate fi confundat. Reteaua hidrografica Totalitatea vailor prin care se scurg apele de suprafata ditr-un anumit teritoriu. Retezat (munti) Grupa de munti ai Carpatilor Meridionali si culme muntoasa cu acelasi nume - 2509 m in Vf. Peleaga. Retezat-Godeanu (grupa munti) Grupa a Carpatilor Meridionali. Rezervatia Agigea Rezervatie floristica si faunisticadin Podisul Dobrogei Rezervatia Hanu Conachi Rezervatie de fauna mdin judetul Galati. Rezervatia Izvoru Rezervatie de fauna din judetul Dambovita. Rezervatia Lacul Sarat . Rezervatia de flora si fauna in judetul Braila. Rezervatia Muntele Cozia Rezervatie de flora si fauna in judetul Valcea.


Rezervatia Padurea Slatioara Rezervatie forestiera in judetul Suceava. Rezervatia Piatra Craiului Rezervatie de flora si fauna in judetul Brasov Rezervatia Slanic Moldova Rezervatie de flora si fauna in judetul Bacau. Rezervatia Bosanci Rezervate floristica in Podisul Moldovei. Rezervatia Ceahlau Rezervatie forestiera in Muntii Ceahlau. Rezervatia Frumoasa Rezervatie floriatica in Podisul Moldovei. Rezervatia Matita Rezervatie de fauna in Delta Dunarii. Rezervatia Padurea Bejan Rezervatie forestiera in Muntii Metaliferi. Rezervatia Tulghes Rezervatie floristica in Grupa Centrala a Carpatilor Orientali. Rezervatia Valea Lunga Rezervatie floristica in Podisul Moldovei. Rezervatie Teritoriu cu plante , animale si formatii geologice rare, pe care este oprita prin lege orice transformare. Rezervatie a biosferei Rezervatie care contine elemente de biosfera. Vezi biosfera. Rezevatia Sinaia Rezervatie floristica in statiunea Sinaia. Ricinul Planta oleaginoasa inalta de 1-2 m, cu frunze mari, palmat-lobate, cu flori rosietice. Roci eruptive Roci din eruptie, de origine vulcanica. Rodnei (munti) Munti in Carpatii Orientali situati la sud-est de muntii Tibles si constituiti din sisturi cristaline. Muntii Rodnei sun muntii cei mai inalti, nu numai din


grupa nordica a Carpatilor Orientali dar si din intregul lant al Carpatilor Orientali. Varfurile cele mai semete sunt Petrosu (2303 m) si, alaturi de el, mai spre est, Ineul (2279 m). Ele poarta urmele vechilor ghetari in caldarile carora se gasesc cateva mici lacuri. Din Muntii Rodnei izvorasc mai multe rauri (Bistrita, Somesul Mare, Viseul). Rucar-Bran (culoar) Culoar situat intre Muntii Bucegi, Leaota si Piatra Craiului. Rulment Organ masina constituit din doua inele concentrice, separate prin bile sau role, care serveste la ghidarea fusurilor de arbori sau de osii. S Sadu (rau) Afluent al Cibinului impreuna cu Hartibaciu; component al grupei de sud a retelei hidrografice. Salaul Peste rapitori, lung pana la 70 cm, cu corpul acoperit de solzi mici si cu gura mare, prevazuta cu dinti ascutiti. Salcie Numele mai multor specii de arbori si de arbusti cu flori grupate in amenti cilindrici, cu lemnul usor si moale. Salinitate Continut in saruri a unei ape sau a unui sol. Santier naval Santier unde se construiesc si/sau se repara nave. Saratura Teren bogat in saruri minerale solubile cu fertilitate redus; prin extensie: pasune care se intinde pe un astfel de loc. Sare 1. Denumire uzuala data clorurii de sodiu. 2. Compus chimic rezultat din reactia dintre un acid si o baza. Sarma Fir subtire de metal avand numeroase intrebuintari. Sarmatian Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei, caracterizat prin fauna de gasteropode, lamelibranhiate, foraminifere. Sate adunate Sate in care casele sunt apropiate unele de altele. Sate cu functii mixte Sate in care pe langa agricultura se practica si alte activitai: miniere,


forestiere s.a. Sate foarte mari Sate care au peste 4000 locuitori. Sate forestiere Sate in care activiatea de baza este exploatarea padurilor. Sate mari Sate ale caror populatie este in jur de 1500 - 2000 locuitori. Sate mici Sate cu o populatie de sub 500 locuitori. Sate mijlocii Sate cu o populatie de 500-1000 locuitori. Sate miniere Sate in care ocupatia de baza a locuitorilor este mineritul. Sate risipite Sate in care locuintele sunt imprastiate. Scolopendra Miriapod insectivor, lung de 10-12 cm, care traieste in locuri umede si intunecoase. Scorpionul Specie de arahnida care are la partea posterioara gkande veninoase ce se deschid in varful unui ac. Scropoasa (lac de acumulare) Apele Ialomitei au fost stavilite formandu-se lacurile Scropoasa si Bolboci, din care se asigura apa necesara hidrocentralelor de la Dobresti si Moroeni. Scrumbia albastra Peste de culoare albastra-verzuie, lung de 20-30 cm, raspandit in Oceanul Atlantic. Scrumbia de Dunare Peste de mare, lung de 30-40 cm, cu solzi albi-argintii, care primavara intra in Dunare, unde isi depune icrele. Sectorul maritim al Dunarii Intre Braila si Sulina se desfasoara sectorul maritim al Dunarii. Secundara A doua mare era geologica cu viata. A durat cam 160 milioane de ani si cuprinde urmatoarele perioade: triasic, juasic, cretacic. Sinonim Mezozoic. Sediment


Depozit petrografic care poate avea origine detritica, chimica sau organica si provine pe urmatoarele cai: dezagrgarea sau alterarea rocilor preexistente, acumulari organice, precipitarea elementelor dizolvate in apa. Prin comprimare si intarire, sedimentele dau rocile sedimentare, care se clasifica divers, dupa origine (detritice, chimice, organice), dupa mediul de sedimentare (marine, lacustre, continentale), dupa compozitia chimica (silicioase, argiloase, carbonatice, saline, etc.) Sedimentele continentale sunt cele mai importante pentru procesele geomorfologice actuale; ele provin din distrugerea scoartei de catre diferiti agenti de eroziune: rauri (aluviune), vant (loess), ghetari (morene), depozite sau sedimente de versant (scoarta de alterare). Sedimentele marine se clasifica mai ales dupa facies, respectiv mediul de depunere: litorale (nisipuri, miluri, pietrisuri), neritice (miluri, nisipuri), batiale (miluri organice). Sedimentogeneza Depunere de diferite fractiuni de roci rezultate din eroziunea litosferei. Semanatoare Masini agricole care se folosesc la semanare. Semenic (munti) Culme muntoasa in Carpatii Occidentali - Muntii Banatului - 14461 in Vf. Semenic. Sericicultura Ramura a zootehniei care se ocupa cu crestera viermilor de matase. Ses (munte) (Plopis) Culme muntoasa in Carpatii Occidentali - Muntii Apuseni -- 776 m. Sfantu Gheorghe ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Brasov VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 50.000-100.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria constructiilor de masini (echipament electric), textila (bumbac) Sfecla de zahar Planta cu radacina cilindrica sau conicaalungita, care contine zahar, fiind utilizata in industria zaharului si a alcoolului. Sfinxul (munte) Stanca in forma de cap urias de om pe Podul Bucegilor. Sicativ (despre uleiuri) Care se usuca repede; substanta foflosita in vositorie , care se adauga uleiurilor pentru a mari viteza de uscare.


Siderurgie Ramura a metalurgiei care studiaza proprietatile fizice si chimice ale fierului si aliajelor lui , precum si operatiile de extragere, elaborare si prelucrare a acestora. Sighetu Marmatiei Oras situat in Depresiunea Maramures. Sighisoara Oras situat pe Tarnava Mare. Silice Nume generic dat diferitelor varietati de bioxid de siliciu. Silvostepa Regiune de trecere intre o zona de padure si o zona de stepa cu vegetatie formata din arbusti. Sinaia ASEZAREA GEOGRAFICA Valea Prahovei VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria constructiilor de masini (mecanica fina) Turistic: statiune climaterica Siret (rau) Siretul cu cel mai mare debit (222 m3/sec. la varsarea in Dunare) aduna apele din Carpatii Orientali si Podisul Birladului, strabatind sccesiv, dupa intrarea in tara, Podisul Sucevei. Culoarul Siretului si Cimpia Siretului inferior. Afluentii principali sint: Suceava (cu Putna si Sucevita), Moldova (cu Moldovita si Neamt), Bistrita (denumita in cursul superior, pina la Vatra Dornei, Bistrita Aurie) si in aval cu afluentii sai (Dorna, Neagra, Bistricioara, Bicaz, Tarcau, Cracau si marea amenajare de la Izvoru Muntelui), Trotus (cu Uz, Slanic, Oituz, Casin, Tazlau), Susita, Putna (cu Zabala, Milcov, Rimna), Rimnicu Sarat, Buzau (cu Bisca, Slanic si Cilnau), Birlad (cu Vaslui, Racova, Tutova, Zeletin, Crasna) si Covurlui. Siriului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali-Grupa Sudica-1657 m. Sist Roca ce are proprietatea de a se desface in foi subtiri dupa planuri paralele. Se pot distinge: - sisturi argiloase ( care provin din compresiunea stratelor de argila); - sisturi bituminoase (sisturi argiloase impregnate cu hidrocarburi); - sisturi cristaline ( sisturi argiloase metamorfozate si deci cristalizate). Sist cristalin Vezi Sist.


Sistem Hidroenergetic Portile de fier I Complex Hidroenergetic contruit pe Dunare, la intrarea in tara. Sistem energetic Ansamblul de instalatii organizat unitar in scopul producerii, transmisiunii si distributiei energiei electrice. Slanic Moldova Statiune balneo-climaterica situata in Carpatii Orientali- Gruap Centrala, pe Valea Slanicului. Smochinul Arbore mediteranean cu flori inchise intr-un receptacul care la maturitate devine un fruct comestibil, carnos, dulce. Soarecele de camp Numele mai multor specii de rozatoare daunotaoare, de talie mica, cu botul ascutit, cu coada lunga si subtire. Soda calcinata Soda=Carbonat neutru de sodiu (cristalizat), folosit mai ales la spalarea rufelor, vaselor etc; Soda calcinata=carbonat de sodiu in stare anhidrica; Soda cristalizata=carbonat de sodiu cristalizat. Soda caustica Hidroxid de sodiu Sol Stratul afinat de la suprafata Pamintului in care se dezvolta viata vegetala. Sol aluvial Tip de sol format pe depozite recente fluviale, fluviolacustre sau lacustre. Sol intrazonal Sol format sub influenta dominanta a unuia din lactorii locali (relief, roca, exces de umiditate, exces de saruri), independent (sau slab dependent) de zonalitatea bio-pedoclimatica (ex.: solurile litomorfe, hidromorfe, halomorfe, neevoluate). Solifluxiune Alunecare lenta a solului; curgere de teren. Soluri alpine Se intalnesc in zona pajistilor alpine si subalpine din muntii inalti. Ele se numesc spodosoluri (soluri alpine brune acide si podzolice). Soluri aluvionare de lunca Soluri fomate din aluviunile depuse in lunci. Sunt indicate pentru culturi de cereale si in special pentru cele de legume si zarzavaturi.


Soluri argiloiluviale Clasa de soluri caracterizate prin acumularea argilei prin iluvuiere. Soluri brun-roscate de padure Argiluvisoluri. Vezi Soluri de padure. Soluri de padure Sunt raspandite in zona muntilor, dealurilor si chair in o parte din campii. Dintre varietatile de soluri ale acestei zone, deosebim solurile brun-roscate de padure- argiluvisoluri, care se gasesc in etajul stejarului. In regiunile de dealuri mai inalte, acoperite de paduri de fag apar camisolurile (solurile brune si brune-acide) - prielnice culturiolor de pomi fructiferi. Soluri de silvostepa Sunt cernoziomuri spalate (levigate). Soluri de stepa Sunt cele mai fertile soluri soluri de la noi- cernoziomuri, cu diverse varietati: cernoziomul negru-propriu-zis, castaniu si ciocolatiu. Soluri halomorfe Clasa de soluri care grupeaza solurile cu contunut ridicat de saruri solubile. Solul halomorf poate fi salin (v.Solonceac) sau alcalic (v.Solonet). Soluri hidromorfe Clasa de soluri care grupeaza solurile formate in conditiile unui exces temporar, prelungit sau permanent de umiditate. Excesul de umiditate poate proveni din apa freatica la mica adancime (ducand la formarea orizontului gleic, diagnmostic pentru lacoviste, sol gleic) sau din apa stagnata in partea superioara a profilului (ducand la formarea orizontului pseudogleic, diagnostic pentru solul pseudogleic). Soluri saraturoase Soluri azonale - se gasesc in Campia Romana, Campia De Vest, Campia Transilvaniei, Campia moldovei, pe tarmul Marii Negre et; sunt soluri sarace, cu ungrad scazut de fertilitate. Somesul Somes, format din unirea la Dej a Somesului Mare (cu izvoare in Rodna Suhard si afluentii sai Salauta, Sieu Bistrita), cu Somesul Mic (cu izvoare in Muntii Apuseni, format din Somesul Cald si Somesul Rece), la care se adauga afluenti mai mici (Almas, Agrij, Lapus si Crasna); Somnul Peste rapitor din raurile mari, cu corpul masiv, ajungand pana la 300 - 400 kg, fara solzi, cu carnea alba, foarte apreciata. Soseaua "Transfagarasan" Sosea amenajata peste Muntii Fagaras.


Sparceta Planta furajera din familia leguminoaselor, cu flori rosii, trandafirii. Speologie Stiinta ce se ocupa cu studiul complex al pesterilor. Speologia fizica cerceteaza: geologia, geomorfologia, hidrologia, microclimatul, iar biospeologia se ocupa cu biologia pesterilor. Spinul Vantului Specie ierboasa ce se gaseste in zona de stepa. Spodosoluri Soluri alpine brune acide si podzolice. Clasa de soluri din sistemul de roman de clasificare corespunzatoare podzolurilor din legenda FAO. Spor natural Diferenta dintre numarul nascutilor vii si cel al decedatilor in timpul unui an. Stanisoara (munte) Culme muntoasa in Carpatii Orientali- Grupa Centrala. Stavrid Peste marin, rapitor, lung de 13-15 cm, cu gura mare, prevazuta cu numerosi dinti. Stejaru pufos Specie de stejar. Sticletele Mica pasare cantatoare, cu penaj viu colorat. Stiuca Peste rapitor de apa dulce, lung pana la 150 cm, cu gura mare in forma de cioc de rata, inarmata cu dinti puternici. Stramtoarea Azov Stramtoarea ca separa MArea Azov de Marea Neagra. Structura nationala a populatiei Reaprtitia populatiei pe natiunile conlocuitoare pe o anumita zona. Structura populatiei pe varste Reaprtitia populatiei pe varsta pe o anumita zona. Structura profesionala a populatiei Repartitia populatiei pe profesii pe o anumita zona. Strung Masina unealta pentru prelucrarea, prin aschiere, cu ajutorul unei unelte, a


suprafetelor unei piese in miscare de rotatie. Stuf Planta erbacee din familia gramineelor, inalta pana la 4 m, care creste prin mlastini, pe malurile raurilor si a lacurilor, fiind folosita la acoperisul caselor, la fabricarea celulozei etc. Sturioni Ordin de pesti rapitori din marile si apele dulci ale emisferei nordice, avind corpul acoperit cu placi osoase. Subcarpatii Subcarpatii alcatuiesc un tinut deluros, care sub forma unui brau, cand mai lat, cand mai ingust, insoteste margine Carpatilor Orientali si Meridionali, incepand cu Valea Moldovei pana in Valea Motrului. Subcarpatii sunt formati din dealuri inalte, cuprinse intre 400-800 m si chiar peste aceasta inaltime. Aceste dealuri au luat nastere intocmai ca si muntii prin incretirea scoartei. Subcarpatii sunt impartiti in trei subdiviziuni si anume; Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii de Curbura si SUbcarpatii Getici. Subcarpatii Getici Se desfasoara din Valea DAmbovitei si pana in Valea Motrului. Subcarpatii Moldovei Se intind intre Valea Moldovei si Valea Trotusului. Subcarpatii de Curbura Sunt cuprinsi intre Valea Trotusului si Valea Dambovitei. Subsidenta Scufundarea lenta si progresiva a fundului unui bazin sau depresiuni, paralel cu sedimentarea acestora. Suprafata fotografica a zonelor de subsidenta poate ramane perioade intregi la acelasi nivel, fiind compensata continuu de acumulari venite din exterior,. Privita pe perioade foarte indelungate subsidenta se face totusi ritmic si sacadat, un ciclu incepand cu sedimente grosiere si terminandu-se cu altele fine, ajungandu-se, in fibnal, la sute si mii metri grosime, pana se realizeaza un echilibru izostatic mai stabil. Initial, se definea ca o arie de coborare lenta fara dislocari marginale, inecata sub aluviuni abundente, a caror depunere grabita impiedica marea sa patrunda inlauntru depresiunii respective. In prezent se admite ca ariile subsidente pot fi sub nivelul marii. Exemple de subsidenta: Campiile Titu-Sarata, Campia Siretului, Depresiunea Brasovului. Suceava Oras situat pe Valea Sucevei, cu populatie de peste 114 000 locuitori. Suhardului (muntii) Munti situati in Carpatii Orientali (Grupa Nordica), in continuarea Muntilor Bargaului.


Sureanu (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Parang 2130 m in Vf. lui Patru. T Taluz continental Vezi Povarnis continental Tara Barsei In nordul Carpatilor Curburii, se afla Depresiunea Brasovului. Partea ei vestica este cunoscuta sub numele istoric de "Tara Barsei". Tara Motilor Tinutul strabatut de Aries si afluentii sai. Tarcau (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Centrala - 1664 m. Tarcului (munti) Culme muntoasa in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 2190m. Targoviste Oras situat in Campia Targovistei, cu o populatie de peste 100 000 locuitori. Targu Secuiesc SEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Brasov VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria lemnului (cherestea), confectiilor Tarnava Mare Afluent al Muresului. Tarnava Mica Afluent al Muresului. Tarpan Cal salbatic care a trait in Podisul Moldovei, Dealurile Falciului, pana in sec.XVII. Taxonomic Stiinta legilor de clasificare a organismelor vii. Tectogeneza Procesele interne care duc la crearea structurilor geologice. Uneori termenul e folosit si pentru nasterea reliefului tectonic, in special in sens de orogeneza.


Teiul Denumire data unor specii de arbori cu frunze mari, cu flori albe sau alb-galbui cu miros puternic, intrebuintate in medicina. Telecomunicatiile Transmitere la distanta, prin instalatii cu sau fara fir, a unor semnale corespunzand unor sunete, semne sau imagini. Temperatura medie a iernii Media temperaturii inregistrata in timpul iernii intr-o anumita zona. Temperatura medie a verii Media temperaturii inregistrata in timpul verii intr-o anumita zona. Temperatura medie anuala Media temperaturii inregistrata in timpul unui an intr-o anumita zona. Termal Care izvoraste cald din pamant. Termalism Utilizarea proprietatilor apelor minerale si amenajarea statiunilor termale. Termoentrala Centrala termoelectrica. Tertiar A treia era, cu viata, in evolutia scoartei terestre, ce a durat cca. 70 milioane de ani. Incepe prin disparitia marilor reptile; acum se formeaza lanturile muntoase alpine. Include sau nu si cuaternarul, limita intre ele nefiind clara (in general se ia ca limita aparitia Omului). Se subdivide in doua perioade: 1. Paleogen (cu doua epoci eocen si oligocen); 2. Neogen, care are doua epoci: miocen (cu urmatoarele varste: aquitanian, burdigalian helvetian, badenian, sarmatian) si pliocen (cu urmatoarele varste: meotian, ponsian, dacian, romanian). Tibles (munti) Munti vulcanici situati in grupa nordica a Carpatilor Orientali; formeaza alaturi de Muntii Gutii si Muntii Oas partea nordica a lantului muntilor vulcanici. Spinarile rotunjite ale culmilor nu sunt altceva decat ramasitele fostelor conuri vulcanice, roase de agentii externi. In subsol, muntii vulcanici contin minereuri de cupru, zinc, plumb, aur si argint. Timis (rau) Rau component al retelei hidrografice-grupa de sud. Are ca afluenti Raul rece si Bistra.. Timisoara Timisoara, oras asezat in mijlocul Campiei Timisului, strabatut de canalul Bega, are o industrie diversificata (industrie electronica, chim,ica, textila,


alimentara, a mobilei, a materialelor de constructii, etc.) Timisoara este si un mare centru cultural si universitar. Tisa (rau) Tisa, tangenta in nord (62 km) cu afluentii sai din depresiunea Maramuresului, Viseu, Iza si Tur (interceptat in exteriorul tarii); Tismana (rau ) Afluent al Jiului. Topitorie de in sau canepa Bazine special amenajate unde se pune canepa sau inul la topit. Toplita ASEZAREA GEOGRAFICA Defileul Muresului VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria lemnului (cherestea de rasinoase), materialelor de constructii (extractia de bazalt) Topoclima Clima determinata de conditiile geografice locale (de relief). Transgresiune Inaintarea apelor marine peste uscat si respectiv, retragerea liniei de tarm, datorita unei epirogeneze negative sau aunui eustatism pozitiv. In acest timp are loc extinderea platformei de abraziune (continentale). O transgresiune regionala se numeste ingrsiune, iar una locala(cauzata de miscari locale oscilatorii) se cheama transgrsiune marginala. O serie de depozite transgresive incepe cu materiale grosiere (pietrisuri, conglomerate) dupa care urmeaza roci mai fine (argile, marine). Transhumanta Deplasare periodica a pastorilor cu turmele de oi, vara de la ses la munte si iarna de la munte la ses. Trascaului (munti) Culme muntoasa in Muntii Apuseni. Trecatoare Pas. Trecatoarea Bran Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica. Trecatoarea Bratocea Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica. Trecatoarea Buzau


Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Sudica. Trecatoarea Ciucea Trecatoare in Muntii Apuseni. Trecatoarea Cozia Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Fagars - 309 m. Trecatoarea Ghimes – Faget Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala. Trecatoarea Izvorul Muresului Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala. Trecatoarea Lainici (Surduc) Trecatoare in Carpatii Meridionali - Gruap Parang 450 m. Trecatoarea Merisor Trecatoare in Carpatii Merdionali-Grupa Retezat-Godeanu, desparte Depresiunea Petrosani de Depresiunea Hategului. Trecatoarea Mestecanis Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1099 m. Trecatoarea Oituz Trecatoare in Carpatii Orientali Grupa Sudica- 866 m. Trecatoarea Poarta Orientala (Domasnea) Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 540 m. Trecatoarea Poarta de Fier a Transilvaniei Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Retezat-Godeanu - 700 m. Trecatoarea Predeal Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Bucegi - 1000 m. Trecatoarea Prislop Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1416 m. Trecatoarea Setref Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 818 m. Trecatoarea Tihuta Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Nordica - 1201 m. Trecatoarea Tulghes Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala . Trecatoarea Turnu-Rosu Trecatoare in Carpatii Meridionali - Grupa Fagaras - 400 m.


Trecatoarea Tusnad Trecatoare in Carpatii Orientali - Grupa Centrala. Triasic Prima perioada a Mezozoicului. Tripoli Diatomit Trotusul Afluent al Siretului. Are ca alfuenti: Uz, Slanic, Oituz, Casin, Tazlau. Turcana Rasa de oi. U Ucraina Tara vecina situata la estul tarii noastre. Ulmul Denumire data unor arbori cu coroana stufoasa, cu frunze aripate, inalti pana la 35 m. Uricani ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) sub 25.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera Ursul Specie de mamifer omnivor din Europa si din Asia, Cu corpul masiv, acoperit cu o blana negricioasa sau roscata. V Valcanului (munti) Culme muntoasa in Grupa Retezat-Godeanu a Carpatilor Meridionali. Valea Calugareasca Localitate situata in sudul tarii renumita pentru podgoriile sale (si vinurile). Valea Tarnavelor (podgorie) Valea celor doua Tarnave (Tarnava Mare si Tarnava Mica) renumita pentru podgoriile sale. Vanadiu Metal dur, casant, de culoare cenusie, folosit ca adaos la fabricarea otelurilor speciale. Vatra Dornei Statiune balneo-climaterica situata in Depresiunea Dornelor din Carpatii Orientali. Vedea (rau) Vedea (cu Teleorman) aduna apele dintre Olt si Arges; Vegetatie Totalitatea plantelor dintr-o regiune, dintr-o tara etc. Vidra Mamifer carnivor care traieste pe malul apelor, cu corpul acoperit de o blana deasa, cafeniue-roscata.


Vierme de matase Larva unor specii de fluturi care produc gogosile de matase. Viseu de Sus Oras situat pe Valea Viseului in Depresiunea Maramures,. Viseul (rau) Riu ce izvoraste din Muntii Rodnei curgand apoi spre nord. Vrancei (munti) Culme muntoasa in Carpatii Orientali - Grupa Sudica. Vulcan ASEZAREA GEOGRAFICA Depresiunea Petrosani, pe Jiul de Vest VECHIMEA SI NUMARUL DE LOCUITORI (1992) intre 25.000-50.000 PROFILUL ECONOMIC Industrial: industria carbonifera Z Zarandului (munti) Culme muntoasa in Muntii Apuseni -836 m in Vf. Drocea. Zavoi Padurice pe malul apei. Zimbrul Animal salbatic masiv din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu o blana deasa,pasloasa, cu capul mare si lat, cu coarnele scurte intoarse inafara, in fata si-n sus, cu greabanul inalt, cu gatul si cu barbia acoperite cu par lung, care astazi, din cauza ca se afla pe cale de disparitie, este ocrotit in rezervatii naturale. Zincul Metal alb-albastrui intrebuintat in aliaje, la acoperirea unor piese etc. Zona Litoral Parte a Pod. Dobrogei situata la malul Marii Negre. Zona de vegetatie a padurilor Aceasta incepe de la inaltimea de 150-200 m si urca pana la 1600-1800 m. Deci, in partea de jos, ea intra in contact cu zona stepei si silvostepei, iar in partea de sus, cu zona alpina. Zona padurilor acopera dealurile joase, dealurile inalte si cea mai mare parte din munti. In aceasta zona, clima este mai umeda, cu variatii mici de temperatura si cu vanturi mai slabe decat in stepa. De aceea, arborii pot creste aici in conditii mai bune. Aceasta zona cuprinde trei etaje: a) etajul stejarului; b) etajul fagului; c) etajul rasinoaselor. Zona de vegetatie a stepei Zona stepei ocupa tinuturile de campie si partile joase ale podisurilor. Caracteristic pentru zona stepei este lipsa padurilor. Acestea nu au conditii favorabile de crestere, din cauza caldurii mari in timpul verii, precum si datorita uscaciunii climei. Pe alocuri insa, la intalnirea dintre zona stepei si


zona padurilor, incep sa apara si paduri. De aceea, in zona stepei se deosebesc: a) stepa propriu-zisa; b) stepa cu paduri sau silvostepa. Zona de vegetatie alpina Zona de vegetatie alpina se intinde mai sus de limita superioara a rasinoaselor, ocupand cele mai inalte culmi muntoase. Padurea de rasinoase se rareste incet, incet, pana dispare, facand loc zonei alpine. Trecerea de la zona padurilor la cea alpina se face prin zona subalpina, formata din turfisuri de ienuperi si jnepeni. Clima este rece, iar vanturile sunt puternice, ceea ce impiedica cresterea arborilor. Pe suprafete intinse cresc felurite ierburi, care formeaza pasunile alpine, unde in timpul verii pasc numeroase turme de oi. Zona subalpina (a vegetatiei) Trecerea de la zona padurilor la cea alpina se face prin zona subalpina, formata din turfisuri de ienuperi si jnepeni.

Dictionar geografic

Recommend Documents