Dictionar Fotografic
Mic Dictionar de Termeni Termeni si abrevieri a brevieri folosite in fotografie fotograf ie * Pentru a efectua efectua o cautare cautare mai usoara a unui anumit termen termen in dictionar dictionar,, folositi folositi combinatia combinatia de taste
si CTRL+F si
introduceti termenul dorit.
• AE lock Memorarea Memorarea expunerii automate AE Expunere automata. • AE Expunere • AE-L Vezi AE-L Vezi AE lock AEL Memorarea expunerii automate (Minolta). • AEL Memorarea • AF - Autofocus Sistem Autofocus Sistem care pune claritatea obiectivului pe subiectul dorit; exista sisteme pasive si active. • AF-L Memorarea AF-L Memorarea autoocaliz!rii ("ikon). • AF-lock #rocedura #rocedura de blocare voluntara a ocalizarii pe un anumit subiect; in acest mod este posibila p!strarea p!strarea planului de ocalizare ocalizare c$iar si in cazul re%ncadr!rii. re%ncadr!rii. AF-ON Activarea unc&iei de autoocalizare ("ikon). • AF-ON Activarea AF/M 'omutator al ocaliz!rii manualeautomate • AF/M 'omutator manualeautomate (unele obiective 'anon mai vec$i). • AF/MF 'omutator AF/MF 'omutator al ocaliz!rii manualeautomate ('anon Minolta #entax). FO!" ocalizare automata • AI FO!" ocalizare a utomata +inteli,enta+ ('anon). • AI "ervo AF Sistem AF Sistem de ocalizare +inteli,enta+ destinat in special oto,raierii subiectelor in mi-care. n modul A Servo A aparatul ocalizeaz! continuu urm!rind cele mai mici deplas!ri din cadru util in cazul obiectivelor lun,i unde c/mpul de prounzime este redus. A-DE# Mod de expunere cu prioritate de diara,ma ce urm!re-te ob&inerea unei anumite • A-DE# Mod prounzimi prounzimi de c/mp ('anon). • A-TTL Evaluarea A-TTL Evaluarea intensit!&ii necesare pentru blitz in mod automat prin obiectiv ('anon). • A$"$A$ "ormativ sensibilitatea ilmului abandonat in prezent (American Standards A$"$A$ "ormativ reeritor la sensibilitatea Association)(asemanator Association)(asemanator cu S0). AF-" (Silent 1ave Motor) Motor intern olosit la obiectivele "ikon pentru a obtine ocalizarea • AF-" (Silent
intr2un intr2un mod rapid si silentios. #oate compensa lipsa motorului de ocalizare din corpul camerei (unde este cazul). • Abera%ie ncapacitate obiectivului oto,raic de a reproduce o ima,ine perecta. Abera&iile Abera%ie ncapacitate a obiectivului obiectivelor sunt de 3 tipuri4 asti,matism asti,matism abera&ie cromatica axiala abera&ie cromatica laterala coma curbura de c/mp c /mp abera&ia de sericitate si distorsia. Amploarea Amploarea abera&iilor este direct propor&ionala propor&ionala cu desc$iderea diara,mei diara,mei si invers propor&ion propor&ionala ala cu distanta ocala. cromatica Abera&iee a obiectivului in care zone ale ima,inii de obicei radiale suer! • Abera%ie cromatica Abera&i o descompunere cromatica asem!n!toare cu cea realizata de o prisma optica. • Abera%ie cromatica a&iala Abera&ie de conver,enta a unui obiectiv ce consta din ocalizarea in planuri dierite dierite a radia&ie albastre verzi si ro-ii sosite sosite de la o sursa alata pe axa optica. optica. • Abera%ie cromatica laterala 5enumita si abera&ie cromatica transversala este determinata de varia&ii ale actorului de m!rire a obiectivului in p/rtile sale perierice; lumina alba care vine din lateral va ocaliza in locuri dierite in planul ilmului in unc&ie de lun,imea de unda (mai aproape de centrul ne,ativului pentru lumina albastra mai lateral pentru lumina ro-ie). • Abera%ie de sfericitate Abera&ie Abera&ie a unui obiectiv produsa produsa de ocalizarea in plane dierite a razelor luminoase ce intra prin centrul obiectivului ata de cele ce intra pe la perierie. • Abera%ie geometrica Abera&i geometrica Abera&iee a sistemelor optice in care unei axe drepte a subiectului ii corespunde o curba in ima,inea realizata de obiectiv. Aceste abera&ii pot i pozitive sau ne,ative adic! asem!n!toare cu o perna sau cu un butoi. • A Mua sau priza de conectare la curent alternativ (priza re&ea). A Mua number "um!r asociat unui obiectiv sau lentile invers propor&ional cu dispersia • Abbe number "um!r cromatica 2 cu cat num!rul Abbe Abbe este mai mare cu at/t dispersia este mai mica. 'obiectiv( 0biectiv care con&ine un dublet acromat4 dublet ce asociaz! o lentila • Acromat 'obiectiv( 0biectiv conver,enta conver,enta cro6n cu una diver,enta lint in scopul corect!rii par&iale a abera&iei cromatice. n acest el sunt ocalizate in acela-i plan radia&iile albastru si verde. culorii "um!r de bi&i olosi&i pentru a caracteriza iecare pixel dintr2o • Adancimea culorii "um!r dintr2o ima,ine; cu cat se olosesc mai mul&i bi&i cu at/t in ima,ine apar mai multe nuan&e de culori; cel mai recvent se olosesc4 7 8 79 : (cate 8 bi&i pentru culorile de baza4 ro-u verde albastru) sau 8 bi&i (cate 79 bi&i bi&i pentru iecare culoare). culoare). • AE) - Auto E&*osure )racket
Ma>oritatea aparatelor pro2sumer clusiv cele di,itale eectueaz! bracketin,2ul in mod automat. • Anastigmat 'obiectiv( 0biectiv corectat pentru abera&iile de asti,matism cu un menisc anasti,mat. • A*ertura Vezi4 diara,ma • A*lanat 'obiectiv( 0biectiv corectat pentru abera&iile cromatica si de sericitate (dublet acromat ? menisc anasti,mat). • A#O - A*ocromatic 0biectiv oto,raic corectat pentru abera&iile cromatice astel %nc/t radia&iile ro-ii verzi si albastre sunt ocalizate in acela-i plan. • A*ocromat 'obiectiv( 0biectiv complex ormat din sticle cro6n lint si din luorina. n acest mod se ob&ine ocalizarea corecta a culorilor undamentale. • A#" - Advanced #+oto ",stem @n ormat de ilm oto care permite pe l/n,! ima,ine %nre,istrarea unor parametrii de oto,raiere. • Artefact 'en$ Artifact( 5istorsiune speciica cre!rii ima,inii de c/tre celule otosensibile sau modiicare locala a ima,inii cauzata de comprim!ri si decomprim!ri tip >p,. • Asferica 'lentila( entila -leuita dup! o supraa&a care nu este serica astel %nc/t razele de lumina axiale ocalizeaz! mai aproape in timp ce razele de lumina perierice ocalizeaz! mai departe; in acest el se combate eectul curburii de c/mp. • Astigmatism Abera&ie a unui obiectiv ce consta din ocalizarea in planuri dierite a razelor de lumina ce se ala in planuri perpendiculare. • A!TO 5e re,ula semniica expunere automata (AE) dar poate %nsemn! si mod de operare complet automat (AE ? A). • Auto-e&*osure 'alculare automata a expunerii acilitate disponibila in ma>oritatea aparatelor oto,raice moderne. • Auto-e&*osure om*ensation .E0 'orec&ie a expunerii calculate automat de aparatul oto. 7EV %nseamn! plus un stop :EV 2 plus doua stopuri etc... • Autofocus Sistem care permite ocalizarea !r! interven&ie manuala. n ,eneral pe l/n,! aparatul oto obiectivul trebuie si el sa suporte aceasta unc&ie. • Av Mod de expunere cu prioritate de diara,ma (en,l. Aperture value 2 'anon #entax 'ontax). • A1) '2Auto 1+ite )alance2( a camere di,itale4 a>ustare automata a red!rii culorilor prin care se evita dominantele de culoare ce pot apare in diverse condi&ii de iluminare (soare cer acoperit lumina tun,sten etc).
• A& o*tic Ax ima,inar care une-te centrul ima,inii centrul optic al obiectivului si centrul subiectului. • )/1 Alb2ne,ru (en,l.
ustare a unui lan& de prelucrare di,itala a oto,raiilor (camera oto,raica di,italascanner monitorul calculatorului si imprimanta) astel %nc/t sa se ob&in! rezultate corecte.
• am* de *rofun4ime @n obiectiv in aara de obiectul exact pe care este pusa claritatea mai reda clar un spa&iu din ata si spatele ac estuia. Acest spa&iu este mai mare sau mai mic unc&ie de diara,ma si distanta ocala si mai ales cercul de diuzie ales. '/mpul in care par&i din ima,ine sunt redate clar se nume-te c/mp de prounzime. • ard reader 5ispozitiv care se lea,! la un calculator de obicei pe un port de @S< si care permite desc!rcarea inorma&iei de pe carduri de memorie in calculator. Exista card readere pentru 7 : sau mai multe tipuri de memorii. • D - +arged ou*led Device 5ispozitiv electronic care ace conversia ima,inii optice in inorma&ie electronica. • entru o*tic #unct situat pe axa optica a unui obiectiv si care se caracterizeaz! prin aceea ca o raza de lumina ce trece prin centrul optic nu este deviata de la directia sa indierent de un,$iul de incidenta. #entru a minimiza dirac&ia si vi,netarea diara,ma se a-eaz! in centrul optic. • erc de difu4ie Vezi4 pata de diuzie. • F &/$ Fn & unc&ie personalizata ('anon 'ontax). • L Simbol care semniica supraexpunerea (en,l. 'ose apertureH) olosit la modele mai vec$i de 'anon. • MO" 5ispozitiv electronic de captura a ima,inii si conversie din semnal luminos in semnal electronic. • oma Abera&ie ce consta din incapacitatea obiectivului de a reproduce corect un punct str!lucitor din lumea reala si care apare sub orma unei comete. • om*act Flas+ @nul dintre cele mai r!sp/ndite medii de stocare a inorma&iei pentru aparatele de oto,raiat di,itale si alte dispozitive electronice (#5A2uri plaFere mp= etc). Are controlerul incorporat direct in el si este direct compatibil cu sloturile #'M'A de la calculatoare. • om*ensare @n revelator oto compensat este un revelator care reda tonurile din umbre si lumini mai pu&in contrastante. • ontralumina "umita si contre>our se reera la modul de iluminare al subiectului in care lumina vine spre obiectivul aparatului intr2un un,$i oarte apropiat de axa optica. • rominanta norma&ie reeritoare la ponderea culorilor undamentale (ro-u verde albastru). • ro5n 'sticla( Sticla cu ormula speciala de preparare care are un indice de reractie mica. • s Mod continuu de oto,raiere mai pu&in z,omotos ("ikon). • "M Meniu de personalizare a unc&iilor aparatului ("ikon4 'ustom Settin, Menu).
• urbura de cam* #roprietate a unei lentile de a ocaliza pe supraa&a concava de raza e,ala cu ocala si cu centrul serei in centrul optic al lentilei; deoarece ilmul este a-ezat pe o supraa&a plana si nu concava la perierie ima,inea pierde din claritate. • &#rocess #rocedeu olosit de Minolta in modele sale de aparate di,itale pentru a oeri ima,ini +'lear B eIcellent results+ prin a>ustarea acutantei a red!rii culorilor si a diminu!rii z,omotului. • ,bac+rome Metoda de ob&inere in mod direct (!r! ne,ativ intermediar) a oto,raiilor color dup! un diapozitiv color. Aceasta metoda se remarca prin claritatea si str!lucirea culorilor claritate datorata absentei ne,ativului intermediar (+inter2ne,ative+ in limba en,leza) olosit in mod obi-nuit pentru a ob&ine copii pe $/rtie dup! un diapozitiv color. Se %nt/lne-te si orma +'ibac$rome+. 5enumirea probabil provine de la irma +'iba+ devenita +'iba2ei,F+ si apoi +"ovartis+) important produc!tor de substan&e c$imice medicamente s.a. • Declansator fle&ibil 5eclan-atorul lexibil este un accesoriu util pentru a prevenii mi-carea aparatului de oto,raiat la utilizarea unor timpi de expunere lun,i. 5in punct de vedere constructiv este de mai multe eluri4 mecanic pneumatic electric si electronic. 5eclan-atoarele mecanice si pneumatice transmit mi-carea de ap!sare a declan-atorului printr2un cablu coaxial sau printr2un sistem pneumatic. 5eseori declan-atorul aparatelor mecanice are un ileta> conic in care se %nileteaza declan-atorul lexibil. • Diafragma Sistem de obicei variabil alat in centrul optic al obiectivului cu care se poate varia cantitatea de lumina care strabate obiectivul dar si prounzimea si uneori c$iar claritatea. • Dia*orama Monta> oto,raic sonorizat in cadrul c!ruia sunt proiectate cu acompaniament muzical sau comentarii adecvate o suita de diapozitive. • Diasco* 5ispozitiv optomecanic cu sau !r! sursa proprie de lumina pentru vizionarea diapozitivelor. • Diason Vezi diaporama. • Digital (din en,l. 5i,it J cira) proprietatea unei variabile de a lua doar anumite valori discrete; spre deosebire de variabila analo,ica cea di,itala ia un num!r limitat de valori. • DI"#
• Distorsia 'curbiliniara( Abera&ie a obiectivelor ce consta din reproducerea unor linii drepte sub orma curbilinie mai ales la perierie (vezi pincus$ion si barrel). • Distorsiune )arrel 5istorsiune curbiliniara a obiectivelor cu ocala mare (teleobiective) ce consta din deormarea liniilor drepte in linii curbe cu concavitatea spre centru; in acest el un dreptun,$i este redat ca un butoi. • Distorsiune #incus+ion 5istorsiune curbiliniara a obiectivelor cu ocala mica (superan,ulare) ce consta din deormarea liniilor drepte in linii curbe cu convexitatea spre centru; in acest el un dreptun,$i este redat ca o perna • DOF '2De*t+ Of Field2( @n obiectiv in aara de obiectul exact pe care este pusa claritatea mai reda clar un spa&iu din ata si spatele acestuia. Acest spa&iu este mai mare sau mai mic unc&ie de diara,ma si distanta ocala si mai ales cercul de diuzie ales. '/mpul in care par&i din ima,ine sunt redate clar se nume-te c/mp de prounzime. Vezi 2 '/mp de prounzime • D#I (5ots per inc$) num!rul de puncte pe care o imprimanta le poate aseza in mod distinct pe $/rtie pe unitatea de lun,ime (inc$); in mod abuziv extins si la alte dispozitive care capteaz! sau prelucreaz! i-iere de ima,ine. • D3I0E 'omutarea in modul de oto,raiere cu derulare automata continua a ne,ativului (oto,raiere in salva). • D6 Sistem electronic olosit la ilmele 7=K si 7:L care ia in calcul si transmite aparatului inorma&ii despre sensibilitatea ilmului lun,imea acestuia si contrastul sau; se transmite de pe caseta metalica sau rola de $irtie cu a>utorul unor palpatoare electrice sau optice. • E / E33 Eroare de unc&ionare a aparatului sau obiectivului. • ED - E&tra lo5 Dis*ersion 0biectiv complex ormat din sticle cro6n lint si din luorina. n acest mod se ob&ine ocalizarea corecta a culorilor undamentale. Vezi apocromat • EL Memorarea expunerii (en,l.4 Exposure ock uneori AE2look sau AE2 la "ikon). • E0 'E&*osure 0alue( "um!r care se reera la cantitatea de lumina dintr2o anumita expunere. @neori exprima si o combina&ie de senzitivitate (S0) diara,ma si timp de expunere. • E&*onometru @n aparat independent optic sau electronic sau un sistem electronic inte,rat in aparatul de oto,raiat care stabile-te expunerea corecta in momentul oto,raierii. • E&*unere Germen ,eneric care denume-te ac&iunea de impresionare la lumina a materialului otosensibil • E&*unere matriciala Sistem de m!surare a expunerii care ia in calcul m!surarea dieritelor zone ale subiectului prin %mp!r&irea ima,inii in mai multe matrice si compararea rezultatului cu o biblioteca de cazuri in cele mai evoluate sisteme sau care anuleaz! expunerea unor zone ale
ima,inii care corespund unor zone neinteresante. #rimul sistem olosit a ost in anii 9L sistemul Minolta '' si primul sistem evoluat a ost incorporat intr2un aparat "ikon in anii 3L. • E&*unere *re*onderent centrala Sistem de m!surare a expunerii in care sun luate in calcul mai ales zonele alate in partea centrala a subiectului. • E&*unere s*ot Sistem de m!surare a expunerii care ia in calcul numai o por&iune oarte mica (intre K si 7) din subiect. • F-sto* 2stop este un raport intre distanta ocala a obiectivului si diametrul diara,mei; se mai nume-te si 2number si se scrie +:+ ceea ce %nseamn! diara,ma are un diametru e,al cu >um!tate din distanta ocala; iecare valoare permite intrarea in aparat a >um!tate din cantitatea permisa de diara,ma imediat mai mare si de doua ori mai multa dec/t diara,ma imediat mai mica; valorile standard cele mai recvent %nt/lnite sunt4 7 : :8 K9 8 77 79; de notat ca numitorii se ala in pro,resie aritmetica cu ra&ia SNDG(:); termenul dateaz! de pe vremea c/nd a>ustarea diara,mei se !cea prin rotirea unui disc cu ,!uri de dierite diametre si a r!mas in vi,oare si pentru obiectivele actuale cu diara,ma tip iris. • F$$$ ederal 'ommunications 'ommission impune anumite norme maximale privind intererentele radio; model de camera oto care respecta aceste norme. • FE) (las$ Exposure
• Filtru sk,lig+t iltrul skFli,$t reduce nuan&a alb!struie ce apare in oto,raiile eectuate in plin soare la mare sau la altitudine c/nd radia&ia @V este oarte pre,nanta. "u necesita compensarea expunerii. • Filtru !0 iltru care retine radia&iile @V. olosit adeseori si pentru protectia obiectivului. • Fis+-e,e 0biectiv cu un,$i de cuprindere apropiat de 78L ,rade; deoarece nu este corectat pentru aberatia curbiliniara oto,raia obtinuta apare ca un disc. Vezi4 oc$i2de2peste. • Fi&ator ustarea clarit!&ii ima,inii pe planul sau obiectul dorit. Se poate realiza manual (prin rotirea unui inel dedicat alat pe obiectiv) sau automat (la aparate dotate cu autoocus). • Free focus Aparat de oto,raiat la care obiectivul este proiectat pentru un c/mp de prounzime maxim de la aproximativ 7K m la ininit care nu necesita ocalizare. • 7EM '7rain E8uali4ation Management( 'omponenta a sistemului expert lansat de Applied Science iction ce consta din detectarea paternului (modelului repetitiv) indus de ,ranula&ia ilmelor de sensibilitate ridicata care este substras din ima,inea inala; alterarea detaliilor ine este minora in compara&ie cu reducerea spectaculoasa a ,ranula&iei. • 7ranulatie 'onsecin&a modalit!&ii de reac&ie la lumina a ,ranulelor de $alo,enura de ar,int si anume %nne,rire totala sau de loc ceea ce determina limitarea capacita&ii de reproducere a detaliilor oarte ine ale subiectului (putere de separa&ie). • 9ig+ "*eed L"I Ci,$ Speed S (Ci,$ Speed ar,e2Scale2nte,rated) circuite inte,rate complexe ce prelucreaz! inorma&iile urnizate cu mare viteza olosite pentru prelucrarea semnalelor in aparatele oto,raice di,itale. • 9ig+ "*eed "+utter S$utter 2 obturator. @n obturator de mare viteza poate expune ilmul (sau captorul di,ital) pentru perioade de timp oarte scurte de exemplu 7LLLs sau 78LLLs. • 9ig+-ke, te$nica oto,raica in care ma>oritatea suprae&elor au tonuri albe sau ,ri desc$is cu suprae&e oarte reduse de ne,ru. #e $isto,rama exista pixeli de la ne,ru absolut pana la alb pur dar marea ma>oritate se ,rupeaz! in partea st/n,a. • 9i*erfocala 'distanta -( 5istanta pe care trebuie a>ustat inelul de ocalizare pentru ca la o anumita diara,ma sa se ob&in! o ima,ine suicient de clara (vezi prounzime de c/mp) a obiectelor alate intre (7: $iperocala) si ininit.
• 9istograma raic ce ilustreaz! ponderea (pe verticala) a :K9 nivele de la ne,ru absolut (L) la alb pur (:KK); cu a>utorul $isto,ramei se poate a>usta in punctul de ne,ru de alb panta contrastului si se pot OluminaO umbrele sau O%ntunecaO luminile. • 9"M Sistem de motorizare olosit de Si,ma pentru a a>usta punerea la punct; sistemul determina rota&ia unui inel prin deplasarea unei unde de supraa&a intr2o piesa din ceramica piezoelectrica. Sistemul este rapid silen&ios si mai ales permite a>ustarea manuala a ocaliz!rii dup! ce aparatul a determinat2o automat (Manual 0verride). • IE (ima,e correction and en$ancement) 'E 2 componenta a sistemului expert lansat de Aplied Science iction; scannerul este dotat cu un E5 D (inrarosu); radiatia D traverseaza nesti,$erita ilmul color iind relectata doar de particulele de pra; urmeaz! o substractie a inorma&iei oerita de canalul D din inorma&ia ,enerala D<; metoda nu poate i aplicata si la ilmele A" deoarece ar,intul relecta puternic radiatia D. • IE: (ima,e correction and en$ancement) 'E= 2 sistem expert lansat de Aplied Science iction ce %n,lobeaz! trei metodolo,ii4 antipra ('E) restaurarea culorilor (D0') si diminuarea ,ranula&iei ilmului (EM) • IEEE ;:<= Standard de bus extern de mare viteza (de pana la LL Mbps). 5ezvoltat ini&ial de Apple sub numele de ire1ire a ost apoi olosit si de al&i produc!tori sub diverse nume (i.link). Este utilizat pentru transerul rapid de date in timp real si este obli,atoriu pentru camerele video di,itale. • Iluminare AF au&iliara/a>utatoare Metoda olosita de unele camere in care prin emiterea unui spot de lumina (de re,ula D) se calculeaz! autoocalizarea in condi&ii reduse de lumina ambientala • INT aponeza de certiicare a calit!&ii camerelor oto. P# P#E ormat de i-ier ,raic care permite compresie variabila a inorma&iei. 'ompresia este cu
pierdere de calitate. • @elvin @nitate de m!sura a temperaturii. #rin extensie unitate de m!sura a temperaturii de culoare (temperatura la care trebuie %nc!lzit un corp ne,ru absolut pentru a emite lumina de culoarea respectiva) • L 7. memorarea valorilor prestabilite ale diara,mei sau timpului de expunere ("ikon J ock); :. i-ier de ima,ine di,itala cu ,rad mic de compresie ('anon J ar,e ile). • Lactat de argint Sare toxica de ar,int cu ormula c$imica 'C='C(0C)'0:A, olosita in diverse combina&ii cu alte substan&e cum ar i nitratul de ar,int (A,"0=) in prepararea emulsiilor otosensibile. • Landsca*e #ozi&ionarea aparatului de oto,raiat in a-a el %nc/t latura mare a cadrului sa ie pe orizontala (en,l.4 +peisa>+). • Latitudine de e&*unere #roprietate care este le,ata de capacitatea peliculei sau a captorului in cazul aparatelor di,itale de a reda detalii in umbre si lumini. 0 latitudine de expunere mai mare reda detalii pe o pla>a mai mare de iluminare. • LD Ecran de aisa> cu cristale lic$ide • LD - Lo5 Dis*ersion 0biectiv complex ormat din sticle cro6n lint si din luorina. n acest mod se ob&ine ocalizarea corecta a culorilor undamentale. vezi apocromat • Lentila 5ispozitiv optic realizat din sticla speciala (optica) ale c!rei (cel pu&in una dintre) suprae&ele active sunt prelucrate 2 seric sau aseric in a-a el %nc/t un ascicul de raze paralele va sueri rerac&ii conver,ente sau diver,ente. • Lentila asferica Vezi4 aserica (lentila) • Lentila convergenta entila (vezi) care determina ca un ascicul de raze incidente paralele sa ie reractate in asa el incat sa se intalneasca toate intr2un punct denumit ocar. • Lentila divergenta entila (vezi) care determina ca un ascicul de raze incidente paralele sa ie reractate in asa el incat prelun,irea directiei de reractie sa se intalneasca intr2un punct localizat anterior de lentila denumit ocar. • Lomografie omo,raia in sine este un +#roiect de comunica&ie prin ima,ini+ realizat de trei studen&i austrieci in anul 7QQ: c/nd au %niin&at asocia&ia +omo,rap$isc$e esellsc$at+ av/nd ca idee Asocia&ia e si dias$o62uri cu lucr!ri lomo,raice. norma&ii detaliate privind istoria si cele 7L re,uli de baza a mi-c!rii lomo,raice pot i citite la adresa4 666.lomo,rap$F.com
• Lo5-ke, Ge$nica oto,raica in care ma>oritatea suprae&elor au tonuri ne,re sau ,ri %nc$is cu suprae&e oarte reduse de alb. #e $isto,rama exista pixeli de la ne,ru absolut pana la alb pur dar marea ma>oritate se ,rupeaz! in partea dreapta. • Lumina de contur umina olosita de obicei pentru a da un contur pe obiectul sau subiectul de oto,raiat. Este de obicei mai tare decit lumina principala si este data cu o sursa de lumina concentrata sau care poate da raze paralele. • Lumina de um*lere umina mai slaba dec/t lumina principala care modeleaz! zonele de subexpunere ale subiectului. Ea poate veni din spatele a paratului si de obicei e diuza. • Lumina *rinci*ala umina de descriere ,enerala a subiectului ata de care se stabilesc toate celelalte tipuri de lumini olosite; este lumina de reerin&a in cadru. 5e obicei scolastic lumina principala vine din st/n,a axei aparatsubiect si de sus de la K de ,rade. • Luminan%a norma&ie reeritoare la str!lucirea obiectelor redata pe o scara de ,riuri si care i,nora crominanta (vezi). • Lumino4itate 'obiectivului( 'apacitatea unui obiectiv de a putea transmite un debit luminos cat mai mare. Este considerat luminos un obiectiv cu diara,me peste :8; diara,mele maxime olosite uzual sunt 7 si 7: dar exista si obiective de luminozitate 7 (adic! raportul intre m!rimea diara,mei si distanta ocala e 77) si c$iar sunt rare obiective subunitare (L3 si L K) • Luneta uneta alilei sistem optic inventat de alilei ce consta dintr2o lentila obiectiv (conver,enta) si una ocular (diver,enta); sistemul alilei inversat este olosit recvent pentru vizoarele optice. • M 7. expunere manuala ('anon 'ontax Minolta "ikon #entax); :. ocalizare manuala la obiective ('anon modele mai vec$i). • M 'manual( FO!" ocalizare in mod manual (Minolta modele mai vec$i 'anon E0S) • Macro Germen ,eneric olosit pentru oto,raia apropiata sau oarte apropiata. • Manual Override 'apacitatea de a modiica determin!rile automate ale unei camere oto,raice in privin&a ocaliz!rii si a expunerii. • Memor, stick 'ard de memorie inventat si produs de irma SonF. • Menisc entila -leuita convex pe o ata si concav pe alta ata (de ex. lentilele pentru oc$elari). • MF ocalizare in mod manual • Microdrive 5ispozitiv electronic cu o construc&ie similara a unui $arddisk insa de dimensiuni oarte reduse olosit pentru stocarea
• Mino& #roduc!tor ,erman de aparatura oto,raica miniaturala cunoscut in special prin aparatele sale oto,raice in ormat 8x77mm. • M>*g RMotion Ppe,R 2 al,oritm de compresie a secventelor video ilmate cu o camera oto. • mm (milimetrii) unitate de m!sura a distantei ocale. Apare ca un sin,ur num!r pentru obiectivele cu ocala ixa si ca doua numere (de ex. 78 2 KK) pentru obiectivele zoom. • MM - MultiMedia ard Memorie di,itala olosita in aparatele oto si alte aparate electronice. • MM" '2Multimedia Messaging "ervice2( Serviciu disponibil in unele re&ele SM similar cu SMS2ul care in plus oer! posibilitatea de a trimite mesa>e personale ce pot con&ine sunete ima,ini sau ilme. • Montura Aparatele moderne au obiectivele intersc$imbabile pe baioneta. Acest sistem poarta numele ,eneric de montura a obiectivului. Exista montura 'anon 'ontax eica etc. 5e obicei ele sunt incompatibile cu ale altor aparate. • Motor Drive Sistem de avans(derulare) automat al peliculei(ilmului) in aparatele oto. • Multi coating Modalitate de a elimina sau mic-ora relexele interne ale unui obiectiv prin acoperirea lentilelor componente cu mai multe straturi antirelex iecare pentru o culoare a spectrului. • NT" Standard GV utilizat in S@A si Paponia. • Neutral Densit, 'sau 2ND2 sau 2Filtru ND2( Gip de iltru optic care reduce intensitatea luminoasa !r! a2i aecta distribu&ia spectrala. 5e obicei iltrele "5 sunt olosite in oto,raia de peisa> sub orma de iltre ,raduale. (pentru a reduce contrastele excesive) • Obiectiv Sistem optic compus din una sau mai multe lentile serice sau nu din sticla sau alte materiale transparente care realizeaz! o ima,ine reala a subiectului alat in ata aparatului de oto,raiat. • Obturator Subansamblu mecano2electronic si care permite trecerea luminii spre materialul otosensibil in mod a>ustabil si pentru un timp bine determinat denumit timp de expunere. • Oc+i-de-*este (is$eFe).0biectiv cu un,$i de cuprindere apropiat de 78L ,rade; deoarece nu este corectat pentru abera&ia curbiliniara oto,raia ob&inuta apare ca un disc. • ON / OFF 7. oprirea si respectiv pornirea (activarea) camerei. :. activarea respectiv inactivarea unei anumite unc&ii de pe camera. • O# Simbol ce apare in vizorul modelelor 'anon mai vec$i si care %nseamn! +0#en up t$e
aperture+ ca semn al subexpunerii. • Orientation sensor Senzor de orientare la camerele di,itale ce utilizeaz! ,ravita&ia pentru a detecta pozi&ia peisa>T sau portretT a camerei oto,raice in momentul declan-!rii; inorma&ia este apoi %nscrisa in $eader2ul EI • #arala&a Gip de neconcordanta intre doua enomene izice. Exista paralaxa optica sau temporala. • #ata de difu4ie 5imensiunea maxima a unei pete care este perceputa de oc$iul uman ca un punct de la o distanta de privire normala; depinde de4 scala de m!rire a ne,ativului perormantele ne,ativului si calit!&ile obiectivului aparatului oto,raic. • #enta*risma Sistem ormat dintr2o prisma cu K a&ete care ace posibila vizionarea unei ima,ini ormate de un sistem compus din obiectiv si o o,linda alata la K de ,rade pe un ,eam mat inclinat la QL de ,rade ata de subiect. ma,inea se vede astel dreapta si cu simetria corectata. • #+oto D ormat de stocare a ima,inilor pe '5 inventat de Uodak • #in+ole Vezi +stenopa+. • #i&el (#ictureElement) cel mai mic element al unei ima,ini di,itale si care con&ine inorma&ii de crominan&! (vezi) si luminan&! (vezi). • #olari4are Vezi iltru de polarizare • #revue #revizualizare 2 ereastra de 4 ereastra in care se ai-eaz! oarte rapid ima,inea de prelucrat la o rezolu&ie mult redusa in scopul observ!rii imediate a modiic!rilor de contrast culori re%ncadr!ri etc si care vor i ulterior aplicate ima,inii inale • #rioritate de diafragma Mod de lucru al aparatelor de oto,raiat automate prin care se permite selectarea diara,mei de lucru iar acesta ale,e timpul de expunere. Se utilizeaz! pentru controlul prounzimii de c/mp. • #rioritate de tim* Mod de lucru al aparatelor de oto,raiat automate prin care se permite selectarea timpului de expunere iar acesta ale,e diara,ma de lucru. • #roces *o4itiv Ansamblu de opera&iuni otoc$imice si mecanice prin care un ilm ne,ativ este transpus in copie pozitiva. • #roiector 7. Aparat de proiecte diapozitive :. Delector • 3angefinder 'amera oto,raica la care vizarea se ace separat independent de obiectiv (vezi si SD).
• 3ed e,e reduction Sistem de reducere a relexului ro-u cauzat de pupila mare care las! sa se vad! undul corneei bo,at vascularizat. 5e obicei se olose-te o lampa auxiliara sau un num!r de mici desc!rc!ri ale bli&ului care se presupune ca %nc$id pupila si ac sa ie mai pu&in vizibil undul oc$iului. 'el mai bun sistem este %ndep!rtarea bli&ului de axa optica. • 3etrofocal Sc$ema optica utilizata in construc&ia superan,ularelor prin care centrul optic principal este situat in spatele lentilei posterioare a obiectivului pentru a permite ridicarea o,linzii aparatelor SD in timpul expunerii. • 3evelator Solu&ie apoasa complexa reduc!toare care determina transormarea ,ranulelor de $alo,enura de ar,int in ar,int metalic ne,ru. • 3e4olutie 'aracteristica a captatoarelor di,itale si care se exprima ie ca num!rul de otosituri utilizate eectiv in compunerea ima,inii (de ex. :K M#ixeli) sau ca numarul de coloane si de linii ale matricei (de ex. 78LL x 7:LL pixeli). • 3O (reconstruction o colours) componenta a sistemului expert lansat de Aplied Science iction prin care se %ncearc! restaurarea plauzibila a culorilor ori,inale intr2o oto,raie aectata de trecerea timpului; D0' este o componenta de pro,ram care a>usteaz! balan&a culorilor la valori plauzibile; se poate aplica si pentru oto,raiile recente dar cu dominante de culoare. • "-0IDEO Super Video 2 standard de transmitere a semnalului video. Semnalul este transmis pe dou! ire separate unul pentru crominan&a si unul pentru luminan&a. • "D/MM '2"ecure Digital/MultiMedia ard2( Gip de suport de memorie olosit pentru stocarea inorma&iei di,itale in diverse aparate oto si palmtop2uri. Se caracterizeaz! prin dimensiuni mici aproximativ cat un timbru obi-nuit precum si posibilitatea de a bloca accesul la date prin parola. • "en4or Foveon 6: Gip de captor di,ital dezvoltat de irma oveon care olose-te = otocelule pentru iecare pixel din ima,inea inala ob&in/ndu2se o mai buna redare a culorilor. olosit (e,.) in aparatul oto di,ital Si,ma S5Q. • "+utter lag Gimpul scurs de la ap!sarea pe butonul unei camere automate pana la declan-area obturatorului. 'u cat camera este dotata cu mai multe automatiz!ri cu atat S.. este mai mare. 'amerele di,itale setate pe ull2auto au de eectuat in acest timp4 determinarea ocaliz!rii determinarea expunerii +aducerea la zero+ a iec!rui otosit al ''52ului. ndierent de principiul utilizat ocalizarea consuma cel mai mult timp. • "+utter s*eed A,licism; vezi4 timpul de expunere. • "L3 - "ingle Lens 3efle& Aparat oto relex cu vizare prin obiectiv. • "mart Media Sistem de memorii olosit la aparatele di,itale; spre deosebire de 'ompact las$ nu are incorporat un controler si este de>a istorie; aparatele recente nu mai olosesc acest standard care a ost p!r!sit c$iar de creatorii s!i in avoarea sistemului S5.
• "oft bo& Sistem de diuzie asemanator unei cutii luminoase in care se pune un bec sau un blitz care da o lumina blinda uniorma si asem!n!toare luminii picturale !r! contraste mari. • "*ot-metering Vezi +Expunere spot+. • "tamina '2"on, "tamina2( Sistem proprietar SonF ce include o te$nica de mana,ement a consumului si acumulatoare noit$ium ce permite o oarte buna estimare a duratei de unc&ionare a dispozitivului electronic pe baza cantit!&ii de ener,ie din acumulator la un moment dat. • "teno*a Gip de aparat oto,raic !r! obiectiv. Stenopa con&ine doar o diara,ma oarte %n,usta prin care lumina este proiectata pe supraa&a otosensibila ilm $/rtie oto,raica sau c$iar un captor di,ital. 5atorita aptului ca nu exista punct de ocalizare ima,inile produse cu stenope au un aspect +moale+ si o prounzime de c/mp aproape ininita. • "u*erangular - 5ide angle 0biectiv cu distanta ocala mai mica dec/t dia,onala ima,inii. Exista si ,randan,ular cu corec&ie a perspectivei serica numite si oc$i de peste. • "u*rae&*unere @tilizarea unor parametrii de expunere mai mari dec/t cei oeri&i de exponometru4 diara,ma mai desc$isa sisau timp de expunere mai mare. • ",nc s*eed Germen in limba en,leza care se reera la timpul (minim) de sincronizare al unui obturator cu blitzul. • Teleconverter Sistem optic pus in ata sau spatele unui obiectiv oto care m!re-te sau mic-oreaz! distanta ocala. 5e obicei scade calitatea ima,inii ori,inale. • Teleobiectiv 0biectiv cu distanta ocala mai mare dec/t dia,onala ima,inii. 5e re,ula obiectivele de 7KI2:x se numesc obiective de portret. • Tem*eratura de culoare Se numeste temperatura de culoare temperatura la care ar i %nc!lzit un corp ne,ru absolut pentru a ,enera o anumita orma a spectrului unei raze de lumina daca ea este descompusa de o prisma. umina de interior spre exemplu are mult ro-u si e standardizata la =:LL ,rade kelvin si lumina standard solara are K9LL ,rade kelvin si are culorile spectrului armonios realizate; lumina cerului albastru con&ine mult albastru si a re peste 3LLL de ,rade kelvin. Aparatele di,itale moderne pot avea o corec&ie automata a temperaturii de culoare; ilmul modern este si el destul de elastic in ce prive-te temperatura de culoare. • TF" '2Total Film "canning2( Sistem de procesare di,itala a ima,inilor dezvoltat de A,a si inclus in diverse minilab2uri care consta intr2un scanner de %nalta rezolu&ie si un sistem computerizat care analizeaz! culorile din ima,ine corecteaz! pe cat posibil erorile de expunere si reduce ,ranula&ia ilmului precum si num!rul de scame si z,/rieturi vizibile in ima,inea inala. • Time-la*se *+otogra*+, 'apacitatea de a eectua automat si in mod repetat oto,raii la un anumit interval de timp (a>ustabil) oto,raii care ulterior sunt ai-ate c u o anumita recventa. n
acest el mi-c!rile oarte lente devin perceptibile cum ar i de ex. cre-terea unui &ur&ure de ,$eata iarna sau %nlorirea bobocului unei lori. 'amera trebuie dotata cu intervalometru. • Tim* de e&*unere Deprezint! durata pentru care ilmul sau captorul de ima,ine in ca zul aparatelor di,itale este expus la lumina. Se m!soar! in rac&iuni de secunda de ex. 7=L 77:K 7KLL 7:LLL. • Transfocator Vezi +zoom+. • Tre*ied Accesoriu de obicei extensibil de obicei cu trei elemente pe care se pune aparatul de oto,raiat pentru a realiza oto,raii cu timpi lun,i in condi&ii optime de stabilitate. • TTL M!surare a expunerii sau a cantit!&ii de lumina realizata prin obiectivul aparatului de oto,raiat. #rimele aparate GG au ost Exacta 'ontax si #ractica. • !D - !ltra lo5 Dis*ersion Vezi +Apocromat+. • !"M - !ltra"onic Motor 'motor ultrasonic( Sistem de propulsie inventat de "ikon si perec&ionat de 'anon pentru a a>usta punerea la punct; sistemul determina rota&ia unui inel prin deplasarea unei unde de supraa&a intr2o piesa din ceramica piezoelectrica. Sistemul este rapid silen&ios si mai ales permite a>ustarea manuala a ocaliz!rii dup! ce aparatul a determinat2o automat (Manual 0verride). • 0ideocamera Aparat electronic de captura a ima,inii in mi-care si stocarea ei in ormat electronic analo, sau di,ital. • 0ie5finder Vizor electronic ie cu '5 ie cu tub cinescop. • 0ignetare 5eect al sistemului optic ce consta din obturarea razelor laterale ce intra in obiectiv si care se traduce prin %ntunecarea colturilor pe copia pozitiva; apare mai ales prin amplasarea de iltre cu diametru insuicient. • 0ite4a de obturator Viteza de obturator (S$utter speed timp de expunere) timpul in care obturatorul este desc$is si lumina impresioneaz! ilmul sau captatorul di,ital. • 0i4or Subansamblu optic sau electronic prin care oto,raul observa o ima,ine similara cu cea care va i ob&inuta pe materialul otosensibil. Vizarea se poate ace ie pe o axa paralela cu axa optica a obiectivului (vizare laterala) sau printr2un sistem de prisme si o,linzi prin obiectivul aparatului oto,raic (Sin,le ens Delex 2 SD). • 0oalare n ,eneral termen care se aplica la un ilm oto,raic care a ost supus 2 de obicei din ,re-eala 2 la lumina sau radia&ii I iind iremediabil aectat in acest proces. • 03 - 0ibration 3eduction Metoda de compensare optica olosita de "ikon a miscarilor (tremuraturilor) oto,raului care olose-te obiective cu ocala lun,a si timpi mari de expunere; se realizeaz! prin deplasarea intr2un plan perpendicular pe axa optica si pe direc&ia dominanta de
mi-care a unui ,rup de lentile din aceasta cauza denumit +stabilizator+. #ermite ob&inerea de ima,ini clare cu obiective de =LL 2 LL mm c$iar si la timpi de 7=L sec. Spre deosebire de S VD determina automat mi-c!rile predominante. • 1+ite balance a camere di,itale4 a>ustare a red!rii culorilor prin care se evita dominantele de culoare ce pot apare in diverse condi&ii de iluminare (soare cer acoperit lumina tun,sten etc). Se poate ace automat (A1<) presetat sau manual. • &D-ard '&D-#icture ard( Este o cartela de memorie produsa in special de 0lFmpus si u>i destinata sa %nlocuiasc! cartelele SmartMedia; ca si SM acestea nu dispun de controler intern. Estimate a avea capacitate de pana la 8 <. #rezint! unele dezavanta>e4 actorul ormat (mai late dec/t %nalte) le ace diicil de introdus in slot2ul camerei oto,raice di,itale iar viteza de scriere este mai mica (99) dec/t la SM. • gomotul de imagine W,omotul de ima,ine sau z,omotul electronic este proprietatea captoarelor de ima,ine de a reda un punct de ima,ine cu o toleranta de culoare. Astel doua puncte al!turate de aceea-i culoare vor avea nuan&e dierite. • oom 0biectiv cu distanta ocala variabila. • oom digital #rocedeu electronic olosit la camerele oto di,itale prin care por&iunea centrala a ima,inii este interpolata pentru a acoperi %ntre,ul ormat; nerecomandat in practica deoarece otoeditoarele ob&in interpolarea necesara cu rezultate superioare. • oom o*tic #leonasm ap!rut in urma necesita&ii de a dieren&ia un obiectiv cu distanta ocala variabila de decuparea si interpolarea electronica in aparatele oto di,itale (+zoom di,ital+). • B itera din alabetul ,recesc (p$i) care arata diametrul necesar pentru iletul iltrului compatibil cu un anumit obiectiv. #oate semniica si planul senzoruluiilmului (marcat pe camerele oto). • ; ev compensare de expunere de un stop in plus ata de ce m!soar! exponometrul. • ;-bit A/D onversion metoda de cuantiicare olosita de camere di,itale avansate ce olose-te 7: bi&iculoare adic! LQ9 nuan&e de ro-u verde si respectiv albastru rezult/nd peste 98 milioane de nuan&e de culori. • C&< Gip de ormat oto,raic mediu ce olose-te rolilme standard tip 7:L sau ::L in care un cadru are dimensiunile 9cm x Qcm. Alte varia&ii includ +9K+ (9cm x .K cm) +9x9+ (9cm x 9cm) +9x3+ +9x8+ etc.
Tamron SP 17-50mm f/2.8 XR Di II VC LD Asphri!a"
I# $ Canon Si%ma 17-70mm f/2.8-& DC 'a!ro (S )S' - Canon *(S - Con+mporar,
