ACADEMIA INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"
STUDII
MATERIALE DE
ISTORIE MEDIE VOLUMUL
Evul
romanesc.
abordare
EDITURA ACADEME! ROMANE www.digibuc.ro
MATERIALE DE ISTORIE MEDIE YOLUMUL XI
Evul
www.digibuc.ro
ACADEMIA ROMÂNÁ INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE
STUDII
MATERIALE DE
ISTORIE MEDIE VOLUMUL XI
Evul mediu românesc.
abordare
COMITETUL DE REDACTIE: FLORIN CONSTANTINIU, LUDOVIC SERBAN PAPACOSTEA, STEFÄNESCU, EUGEN DENIZE (secreW)
EDITURA ACADEMIEI Bucure4ti, 1992
www.digibuc.ro
STUDIES AND MATERIALS OF MEDIEVAL HISTORY VOL. XI Ages. A new approach The CPEAHEBEROB011 HCTOPHH TOM XI HOBLI
973-27-0248-6 (vol. XI) ISBN 973-27-0247-8
de
(Inst. de istorie N. Iorg"-Studii
ACADEMIEI
R 79 717,
lea
www.digibuc.ro
125
medie
SUMAR
-
Cuvint
7
ARTICOLE Privire Paul Cernovodeanu,
9
agricultura
secolUl fanarior
1
românesc: invazille de
ecologic al
Un
XIV -XVI
din Principatele Ronuinc
D. Mioc,
63
Gavrilä,
istoria.
strategic
tratarea esantioanelor de problemd a
date istorice: animalelor Tara XVI ) de transport in epocile premoderne. Citera date din
Bogdan
Constantin privire la politica
74
Vistieriei Denize,
Florin Constantiniu, Ileana
ultima parte a domnici incepe epoca
a lui
?
legitimarra
Simbol
Mare
1504) socio-politice
.
.
.
95 109 117
NOTE Andrei Busuioceanu, Tighiliu, Mircea Suciu,
? Pe introspccjia
Ce este
Nicola'
lui Alain Gnerreau)
si
133 139 4
RE de
Costin Fenesan,
Un
vania
RECENZII
necunoscutd (1672-1674) . . 1763 dcspre românii din Transil-
1
3
BIBLIOGRAFICE
Pseudo-Enache Kogälniceanu, Joan Canta, Cronici moldovenesti, ed. criticä de Aurora studiu introductiv de Aurora Bucuresti, Edit. Minerva, 1987, 266 p. (Florin Constantiniu ) editie cronici si ingrijitä de D. Mioc, Bucuresti, Edit. 1988, 365 p. * feudale tea Wile Dictionar, Bucuresti, Edit. 1988, 582 p. (Mircea Suciu); Radu Popa, La evului mediu românesc. Tara Bucuresti, Edit. 1988, p. *
donator: Eugen Stänescu, Bucure5ti, Edit. (Florin Constantiniu); Papacostea, Geneza statului
de studzi, coor1989, 182 p.
evul mediu
nest, Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1988, 258 p. (Florin Constantiniu); Ion Todevol. Bucuresti, Edit. enci5
www.digibuc.ro
clopedick 1988, 244 p. (Bogdan Murgescu); * Constantin Edit. Academiei, Bucuresti, 1989, 286 p., coordonatori: Paul Cernovodeanu Florin Constantiniu, secretar de redactie: Andrei Busuioceanu (Lucian Cruceanu); d'études généalogiques et roumaines, volum ingrijit de Dan Berindci, Académie des Sciences Sociales et Politiques, Bu-
carest, 1988, 102 p. Cdzan); Claudiu Giurcáneanu, Populatia rile din Carpatii Bucuresti, Edit. enciclopedick 1988, 296 p. (Sever ircea Catalan);D. Nastase, F. Marinescu, Les actes romnains de Simonopetra (Mont 12 Catalogue sommaire, Athenes, 1987, 159 p. et le monde orthodoxe, Paris, Armand CoAlain Ducellier,
lin, 1986 (Camil Jacques Le Goff, La bourse et la vie. nomie et religion au Moyen Age, Hachette, Paris, 1986, 125 p. Occident, Les Belles * * * La notion. de liberté au Age. Islam, Lettres, Paris, 1985, 287 p. (Nagy Pienaru); Fernand Braudel, L'identité de la
France, Arthaud, Flammarion, Paris, 1986, t. I (168 p.), t. II (222 p.), t. (433 p.) (Lucia Taftd); * * The Cambridge History of Iran, vol. VI, The
Cambridge, Timurid and Period, University 1 087 p. (Nagy Melbourne, Sydney, 1986, XXIII New York, New Pienaru) ; La revolution hussite-une anomalie historique", de France, Essais et conferences, Presses Universitaires de France, 1985, Sesma El establecimiento de 130 p. (Andrei J. Fuen.W.hisquisición Aragón Documentos * * Jerónimo tóricas aragonesas, 15, Zaragoza, 256 p. Zurita. Su y su escuela, Zaragoza, 1986, Feth-i
Estergon
i
or
Alas Basimevi, Istanbul, 1987, 1 p. b) coli (a tome 4 hárti Pienaru); Henri Weber, travers Histoire des idées, Paris, 1986, 286 p. (Andrei Cdpusan); V. E. Vozgrin, i evropejshie 1987, 296
severnoj (1697-1710), feningrad, Edit. Marian Stroia); Henri-Jean Martin, Pour une histoire du livre
rela et Galerie, Paris, Riley, Insects Review", Vol. 99,
p. 27 Ciliq conferences, Napoli, Portraits et Pierre Chaunu, Retrohistoire. MirCea,Catalan); 028 p. Decline, in "The American Historical European 833-858 (Mihai 4, October 1986,
Kaser, Freier Bauer und Soldat. Die Militarisieru4 der agrarischen in der (1:535-1881), Graz, 1986 de Maria Luiza Marcilio * * * Démographie historique, Hubert Charbonneau, Paris, 1979 (C. * * Blasones militares, coord. D. Rafael Marinez Gonde D. Jesús Sappia záles,, Servicio Histórico Militar, 1987, 414
ISTÖRIE
REVIST A
Srednie Veta, Moscova, volumele: 44 440 p.; (L.
(1984),
; 46 (1983), ; 45 (1982), 16 (1986), 368 p.; 50 (1987), 392 p. de civilisation médiévale", Poitiers, 30, nr.
16 p.; 48 (1985),
janvier-decembre, 1987
16
p.;
33
IDAMASCHIN
239
www.digibuc.ro
CUVINT si vu de
de a-i asigura
ori
care ne-a
o
publicafiile de profil, de al
de
culegerea Studii si materiale de istorie medie cu XI-lea, al medievisticii Organ de paginile cuceririlor materiale de istorie medic scrierea care le de iv de
vu
.
Studii obser-
care
o
istoriei" ei, experienfei Aceasta in variate care trebuie a se ajunge dar la acele fevomenele des
globale, a infelegerea
istoria
la o
trecut care de se de ca viz al preocupdrilor ce azi investigarea socio-economice ale oamenilor, a cu ambiant, a de a de a de a de a al din Geografia in cadrul ei, climatologia, ecoistoria, a socio-economice, a ideologice ale economice si ordivii sociale. Pe viziunii de asimilarea din umane chiar continuare,
se
pe care ne-o sint arhivele culegerea Studii cazul istorice, noi
materiale ,
plusurile de publicafiei
ea
de fapte", care
expresie
-
se
voi
de abordare a
de
de
discutarea a medievistilor, o la care
care
de
ca o 7
www.digibuc.ro
De aici o obligatie, cdreia o parte, o informare a cititorilor cit mai Nor, de
editoriale din
parte, preentarea
fac ei productii ei, a fi,
- pe medievisticii romdnesti,
de specialitate din strdindtate, care
stimulatoare de reflectii creatoare. Studii materiale de istorie medie a convingerea cd de calitate, instrument in investigatiei istoriografice.
www.digibuc.ro
STUDII
TÄRÄNIMEA DIN PRINCIPATELE ROMANE
XIV -XVI.
ARTICOLE
SECOLELE
SINTETICA DE
T.
a constituit, prin
sa existenta, fondul coagulant
al unitátii noastre ca popor; dincolo de diviziunile politice sau de externe, care au dus sub stäpinire ale românilor, s-a aflat aceeasi din o realitate fundamentalà: la Mare in Banat, cu formele ei de din Bucovina cu civilizatia ei, cu ocupatiile indeletnicirile ei, vorbind aceeasi rmtrind aceleasi sentimente, infiorindu-se de aceleasi bucurii, aceleasi sperante, fàurindu-si acelasi destin. in spatiul carpato-danubiano-pontic, si viersul cu freamsátul naturii, a perpetuat ei traco-daci a spiritualà a de la romani mostede pret pe care a nirea cea cultiva, limba de origine latink cu tot in fiinta spiritualà a unei comunitàti. ce limba
Pranii au suit prin istorie, suportind toate furtunile acesteia; nimic si nimeni nu i-a crutat, nici asupritorii din afark cei din interior. evenimente i-au antrenat viforul si mai intotdeauna ei au dat tributul cel mai greu; au dat noian de au indurat jafuri nu o satele pustiite, au suportat corvezi de tot cu Patriotismul a fost stinca de care s-au izbit, peste vremuri, toate care arnenintau fiinta mului nostru. El s-a manifestat cu o fortä de neclintit, ca o reactie a omului cu a fost creatoare a unor puncte nodale ale istoriei, a unor evenimente care au condus la crearea statului national unitar de forta ei, au fost fapt cum s-a acut cu prilejul de grânesti, a lumineazà din timp in timp istoria pe scurt, rezultatul privind din Române in secolele XIV-XVI. sá definim Observäm, mai feudalismului pe teritoriul noastre, 1. Poporul român a in mcdiu state deosebite: Transilvania, Tara a Dobrogea. un etnic comun, era firesc ca principaltle institutii - deci cele legate de fie sau foarte dcosebiri au intervenit doar privinta institutiilor de stat, una din provincii - Dobrogea -a din al XV-lea sub turceaseä in secolul al XIX-lea, Transilvania a depins de coroana secohil XVI-lea a statutul de principat autonom sub suzeranitatea Portii otomane.
-
9
www.digibuc.ro
Cu acest statut de principat autonom avea la sfirsitul sccolului al XVII-lea sub suprematia austriacä. In 1765 Transilvania a fost ridicatä la rangul de mare principat, care a fiintat pinä la realizarea dualismului austroTransilvania a intrat, pentru 51 de ani, sub stäpinirea Ungaungar (1867), Aceste imprejuräri istorice au determinat diferente situatia täränimii. 2. La secolului al XVI-lea spatiul româneast a intrat sub dominatie otomanä, fapt ce s-a repercutat negativ ceca. ce priveste starea täränimii, a producätorilor nemijlociti. Desi pästrat fiinta statalä autonomia, asupra Tärii Românesti, Moldovei Transilvanici s-a instaurat un anumit control politic, li s-au impus obligatii economice un drept de monopol asupra principalelor märfuri. Rezultatul a fost, indeosebi pentru Tara Románeascä si Moldova, o stagnare a dezvoltärii social-economice, orase o piatä internä relativ särace, precum slab dezvoltate, productie de o accentuatä crestere a exploatärii maselor täränesti. 3. Nedesävirsirea procesului de feudalizare, la cauze diverse, care nu de rnicä importantä a fost opozitia s-a concretizat, ce priveste producätorii directi, pästrarea tot evul mediu a unei libere, organizatä obsti. puternice
4. Existenta obstilor täränesti libere a influentat, la
ei,
uncle institutii, mai ales militare si administrative. Ea a fäcut ca exploatarea täränimii din Tara Moldova se efectueze mai ales de cätre stat, prin fisc, mai putin cätre feudali, pe domenii. Baza fiscalä a statului o constituia gospodäria täräneascä liberä dependentä, de unde proveneau principalcle vcnituri.
relatiile de productie, cit
Cit despre oastea româneascä medievalä, ea era mai ales o oaste de
tärani liberi, pedestri sau cäläreti, nu o oaste de cavaleri. Aceastä oaste de tärani a fost principalul factor lupta pentru independentä. In Transilvania, putin deosebitä; aici feudalismul seamänä cu situatia apusean. Aservirea täränimii, cu exceptia unor insule izolate de populatie româneascä de secui, se de secolul al Acestea esentä, träsäturile specifice feudalismului românesc sec. XIV-XVI, din care, mai au generat altele.
Secolele XIII-XVI nu
situcazä din punctul de
vedere al surselor dernografice perioada prestapot face afirmatii certe cu privire la populatiei
române, in majoritate covirsitoare, populatie Totusi, aplicarea unor matematice a condus la tragerea unor concluzii aceastä directic. considerä, astfel, la mijlocul secolului al XVI-lea române aveau 11 000 de sate o populatie jur de 2 000 000 locuitori. tre cele trei mai era Transilvania. Izvoarele o scädere a populatiei din Principatele Române la sfirsitul secohilui al datoritä räzboaielor purtate pe teritoriul trei decenii ale acestui secol, cit crincenei exploatári otomane.
In secolele XIV-XVI, täränim-a cea mai mare parte, träia organizatä sätesti. Satul românesc nu era un
gan alministrativ, ci o organizatie teritoriala, spiritualL El era sinonim obtea. Un bun cunascátor al acestei forme de orga10
www.digibuc.ro
nizare a
românesti, H.H. Stahl, defineste obstea o asociatie de gospoaárii familiale, asezate pe un teritoriu colectivitatea ca atare are drepturi anterioare superioare comun, in drepturilor gospodariilor ce o alcatuiesc, drepturi exercitate printr-un organ de conducere denurnit oameni buni si batrini". La P.P. Panaitescu o denumeste o institutie colectiva, caracterizatä prin proprietatea printr-o conducere colectivä, prin solidaritate in fata a muncii. diferitele atribute organelor de stat prin organizarca ca
onsiderare, definitii se pot da multe.
Originea obstii românesti a fost de istorici pe ai românilor, dacii in comunitati gentilice, care, dacilor cu rornanii, cursur vremii, cu formarea popos-au transformat obsti teritoriale, care comunitatea de rude denie a fost inlocuitä cu o comunitate o colectivitate de productie.
Tcritoriul aflat in proprictatea unci obsti, a sat, era de vechi, despre care documentele moldovenesti altor sate prin folosite din veac (no WT iar cele din Tara Româneasca adesea puse de la descalecarea de sine adicä de la formarca la inceputul secolului
al XIV-lea. Stabilirea hotarelor, in general, se pe baza unor semne topoculmi, izvoare etc.) sau fäcute de (ape, dealuri, inficrati, pietre care au sub ele omului Interesantä este practica stabilirii de hotar cu brazda in cap", cunoscuta si mediul sud-slav, Serbia mai ales. teritoriul satului cuprindea: vatra de sat cu locuintele, In cimpul cultivat, apele. din acestea erau in apele nile, individual (pe gospodarii) vatra de ogorul, curäturile culturile prisaci), la speciale (vii, pomi, munca a a jucat un rol deosebit. Este de subliniat aparte pe care a avut-o rea istoria poporului de refugiu in vrernuri grele, pentru de noi terermri prin defrisarc, de hranä pentru prin iar prin fructe si pentru vite etc. de din proprietate, Cota parte unei gospodarii, purta in Tara numele de de jirebie in Moldova sort, soart, in Transilvania. La inceputurile obstii aceste erau egale; mai secolele in Transilvania in secolul al XVI-lea Tara prin mosteniri tranzactii, ele se diferentiaza ca Materializarea pe teren a delnitei, hotarnicirea ce se cuvenea unui membru al obstii familiei sale, mai rar in secolele XIV-XVI, des secokle de fapt, iesirea din Mai multe asemenea duceau la dezagregarea obstii. In Transilvania, o gospopurta numele de iar partea ce i se cuvenea hotarul sesie.
Obstea avea un drept de superioara asupra intrcgului teritoasupra individuale (curaturi, vii, prisäci), manifestat
chiar
prin drept de protimisis"; nu putea fi bunurile imobile cunostinta aprobarea obstii. Membrii obstii erau cu totii fata justitiei, a fiscului organelor de stat. general,
din
in
11
www.digibuc.ro
Obstea era
de un sfat al oamenilor batrini si buni"
H
concluzii legate de obste se desprind, anume: de a) obstea fundamentala a fost o istoria nirnii române; b) ea a constituit principalul rezervor al fortei militare toatä.
vreme;
c) obstea a
Economia
in lupta impotriva
a
o
aservirii; a statului; d) ea a format baza a supravietuit obstea durata orinduirii feudale, ba chiar pe Principala
aservire, mentinindu-se epoca
a economiei, in care era .an-
taränimea, a fost agricultura,
ei anexe, cresterea vitelor viticultura. limba culegate de agricultura agricola, terenuri de vintele de culturä, unelte, cereale), precum: a ara, a agru, secure, jug, arie, amp, falce, mei, mostcnite de la stramosi, etc slut de origine ce dovedeste
de la formarea poporului a cuvinte de origine zilele noastre. Sint, desigur, referitoare la agricultura; ele privesc tehnica agricol5. existenta agriculturii, de temelia ei. nu sint legate de o agriculturä destul de dezvoltata vremii Ele vorbesc despre conditiile deosebit de propice ale române pentru dezvoltarea economiei rurale: relief variat, favorabilä, sol fertil. descriu cu uimire de vii si vite, precum ridicatul indice de productie la cereale din române. In veacurile XIV si venetienii mari XV, genovezii de cereale din Moldova, din veacul al XVI-lea române devin cheler" de provizii o
otornane.
a
mai mare parte din cereale, fie pentru consum, fie pentru piatä, gospoddria
spre secolului al XVI-lea, fie atrasi de productia cereale pentru piatä, prin punä in rezervele senioriale. Tehnica in secolele XIII-XV era cea a moinei in care se desteleniri aproapc continuu: terenul era pus in un la secatuire, apoi era anurnit numär de ani, (necultivat), alt de ani, timp care se foloseau pentru defrisate sau clestelenite. In Transilvania se practica din secolul al XIV-lea asolamentul bienal, pe in Tara Moldova intilnirn atesera boierii
tat abia in secolul al XVI-lea.
Un stadiu avansat de dezvoltare cunostea agrimensura. Exista un siscu a exacte de determinarc a lunsuprafetei, a cerealelor, a vinului. Cit despre unelte, elemente permanente ale civilizatiei rurale, perpetuate din antichitate epoca modificari, ele erau aceleasi ca la toate popoarele europene care s-au ocupat agricultura. cerealele erau ca peste tot: ovz, secard, song; la fel plantele textile, cele furajere legumele (in, lucern, precis de
fasole,
etc.).
12
www.digibuc.ro
Cu toate unele surse de informare, mai ales externe, atestä o producun indice de 25-30 de ori socotim, pe tivitate foarte ridicatä, baza unor documente diplomatice interne, cä indicele de productie nu era
orz, de 3,5 pentru oväz ceva mai mic 4 pentru mai mare pentru Agricultura cerealierä se practica in tärile române pe tot cuprinsul chiar pe sub munte, unde conditiile climatice cit pe la o
o altä importantä a economiei trecutul poporului legatä de agriculturä, a fost vitelor. täränesti, sträini remarcau multitnea calitatea cailor, a vitelor mari a oilor crescute române.
la daci, cunostea ea aceastä de vie, Cultura invederatä adesea de izvoarele vrernii. Toate dealuo dezvoltare rile subcarpatice din Tara Moldovei, Transildealurile din Banat erau irnpinzite vii, producátoare de vinuri vaniei de bunä calitate. Informatia documentará face sä precizäm cä viticulturä agricultura cerealierä se folosea o tehnicä mult mai avansatä cerind o anumitä calificare, in cadrul ei relatiile productie altele: dorneniale se lucrau din secolul al XV-lea salariatä si nu servilä.
ocupatiile din mai slut de mentionat pomicultura, apicultura, din foarte de asemenea, regiunile de ale Dunärii, dar in interiorul in helesteie, ape curgätoare. In anumite regiuni, mai ales de munte, existau sate specializate practicarea unor mestesuguri (de pildä facerea
pentru
caselor). Mediul geografic românesc,
a contribuit, färä la nivelul celei care se
forme de relief de armonios imbinate, la practicarea unei agriculturi destul de dezvoltate, de alte popoare europene.
Täränimea se mari categorti : liberä aservitä; acestora, a doua jumätate a secolului al XVI-lea, li s-a adäugat o categorie, a täranilor liberi färä de mosie (ocinä). douä categorii In istoria bazá au intervenit sec. X-XVI uncle importante. In sccolele X-XIII, din obstea liberá s-a desprins clasa stäpinitoare, cea a cnezilor, deveniti XIII-XVI La sfirsitul secolului al XVI-lea la inceputul celui obstea din Tara Moldova a avut de suportat un puternic asalt al fenomen in Transilvania cu un veac mai devreme. Boicrimca sau nobilimea, de a-si mári atrasä productia de cereale-marfä, a reusit multe din satele libere; alte sate au cäzut dependenta bisericii. Täränimea continua sä mare parte, in obsti; in acum reprezentantul fruntea satelor dependente se (vornic, Se iau in defavoarea celor aserviti, clasa dominantä introducind restrictii privinta strämutärii täranilor de pe o mosie pe alta (in prima jumätate a secolului al XIV-lea Transilvania secolului al XV-lea Tara RomâneascI spre Se ajunge a dreptului de chiar la suprimarea 1514 TransilCategorii de
Terminologie
www.digibuc.ro
vania
la
secolului al XVI-lea
douä täri române). acte, táranii,
inceputul celui urmätor in celelalte
numiti in aceastä vreme
general, documentele latinesti si oameni
horani
in cele slave.
liberi purtau variate nume; astfel, in Transilvania Tara Rornâneascä liberi, iar Moldova (colliverti). cnezi, Täranii dependenti erau denumiti iobagi (jabagiones) in Transilvania, Tara Româneascä sí vecini si pod ani Moldova. Existau alte categorii servile, de mai alte denumiri, mai ales cea de ; categorie de tärani, cei färä mosie, ei se numeau despre cea de-a Transilvania jeleri (inquilini), iar Tara Româneascä si Moldova, ei nu secolul XVII-lea se vor numi aveau un nume vecini
Caracteristica principalä a vecinikr era dependenta de un Cea ocink desemnati istoriografie ca Prani a täranilor liberi princip alul de productie era libertatea personalä, dar lipsa de
Pe cele 3-4 secole care constituie obiectul cernoastre, epocá care economia era predominant agrará, toate trei tärile române impozabilä o constituie Este de precizat cä principala fácea deosebire feudal românesc täränimea liberá cea nici a cuantumului privinta aservitä, nici Cu care därile suferä unele convertiri de imunitate exceptia schimbäri de destinatie, toate celelalte sate erau supuse acelorasi obligatii fiscale. Chiar de la aparitia primelor acte de cancelarie Tara Obligatiile
stat
secolului al XIV-lea si inceputul secolului al din masa därilor se desprind, ca mai insemnate, birul oastea. Subliniem obligatii fac exceptie din därile de care uncle sate erau aceste faptul obligatorii peste tot. Uneori, aceeasi categorie intrá si scutite, ele la alte sarcini legate de apärarea tárii: sau la In ce se sarcinile de care uncle sate sint documentele de cancelarie, si Moldova, la
pentru stäpinul de mosie, se preciscutite fatá de domnie, in schimbul zeazä cä ele (satele) vor participa totusi la oaste este nevoie vor pláti, document de la Mircea birul. Astfel, din de asernenea, ce se enumerá obligatiile de care un sat este scutit, se spune 1409, la oaste alta nimic vor trebui M rocnoAcTeS
no
Sau in alt act, de la Radu
scutirea a 11 sate de rnajoritatea därilor cätre domobligate sä cä ele birul nie, se vine cu dispozitia AA posada (A H H facá oastea lucrurile in Moldova, unde birul este numit dare La fel In Transilvania principala cale de exploatare a cea cel Frumos, din 1464,
rnenialä, därile atre stat au o insemnätate mai
aproape a de (biruansamblu a contribuabililor, ca a rile), puse pe averea de (dijmele), puse pe anumite produse ale gospodäriei (cereale, vite mici, stupi, vin). Cuantumul celor era cu capacitatea de contributie a fiecärei ; al celorlalte, reprezenta de obicei a zecea parte din ce gospodäria poseda.
www.digibuc.ro
fiscale erau bani, si in de prestare a intervenit Tara Moldova secolului al o schimbare radicalä la odatä cu instaurarea doca urmare a ei. minatiei otomane si mare atunci principalele däri de cotitate (gäleata, ilisul, oieritul, vináriciul, dijmáritul din stupi) cele in (lucrul la mori, la iazuri, la cositul se dädeau .
Dupä forma
formei
finului) se prestau, in a doua jumätate a veacului, majoritatea conbani. vertite in däri In Transilvania, principalele obligatii fiscale ale täränimii erau "area (lucrum camerae) transformat mai cens).
mäsuri pentru o cit mai bunä organizare a fiscalitätii, Statul a mai mari. Färä a intra detalii, vederea asigurärii de venituri se periodic recensäminte fiscale, cu inscrierea gospodäriilor populaexistau dregätori special tiei dajnice, cu repartitia därilor, cu ca uncle organe de constringere. Statul a perceperea sä
interesul säu vechea organizare a täränimii in obsti. Astfel, principalul
din afará, a devenit pentru vistieatribut al acesteia. solidaritatea in fata därile neachitate din felurite motive de rie solidaritate un mernbru toti ceilalti säteni. Reparal obstei erau plätite obligatoriu solidar de de titia därilor sau cisluirea se conducerea obstii, fie ea fie dependentä.
Mäsurile statului de asigurare a veniturilor provenite de la tárani au culminat, la sfirsitul secolului al XVI-lea, cu imobilizarea masei rurale, prin legarea täranilor de un anumit domiciliu fiscal, de ocina pe care fiecare o avea. recensäminte, täranii, liberi sau dependenti, nu Pe toatä durata dintre se puteau muta din satul care au fost inregistrati. mai bine anumite procese sociale, care si auto Pentru a täranilor liberi sau cäderea in servitute, socotim necesare si fiscale, special a birului. la incepuscurte referiri la greutatea tul veacului al XVI-lea birul mediu pe gospodäria era de 86 de aspri (akce), la sfirsitul lui, el era de 946 de aspri, de 11 ori mai mult. din scotea banii necesari mici Cum sau a cerealelor, vom raporta birul amintit mai sus la pretul oilor sau al putea achita birul din lui. 1521 täranul a 5 oi sau a 3 deceniul ultim al secolului el era oboroace (1 oboroc = 22 litri) de pentru achitarea cotei de bir ce-i revenea, 24 de oi sau 8 oboroace sä Cresterea exploatärii este astfel Fatá de ea täranii au reacde sau peste hotare, prin spargerea satelor tionat prin fuga din sate, rIspindirea sätenilor alte locuri. situatie a profitat clasa stäpinitoare, De domeniile mai puteau birurile aservirea satelor libere care domnie. se pe douä : fie a multor mosnenii se aderea cu banii luati achitau vindeau vecini, obstea, fiscale, achitau därile direct domniei ca urmare, conform legii fie pe care le-au plätit de biruri. intrau stäpinirea mare parte din aceste fenomene social-ecosuficiente dovezi dominatiei otomane. aveau cauza secolului al XVI-lea, a In concluzie, intensificarea, spre fiscalitate care atinge procesul de tärii täränimii a avut drept urmare ruinarea acesteia reprodu ctie a gospodäriei 15
www.digibuc.ro
pauperizarea maselo rurale, a producätorilor directi, deci o
a
miei
Täränimea dependentä a avut in toate române o situatie mai grea cea liberä, ea
stpinul de täri: de
unei duble sau chiar triple exploade mosie, in Transilvania de
stat, de
cätre biserica catolicä.
Starea de dependentä personalä poartä Transilvania
(servagium)
de ascultare
actele vremii numele de celelalte
tári române. feudale erau ca si obligatiile fiscale, produse, in In mund in bani. Renta in produse, predominantä toatä epoca, se bucurä actele de
cancelarie de o atentie deosebitä. Existä, privitoare la ea, o terminologie riguroask cu precizäri privinta produselor din care se percepea a
precum a cuantumului. care se dea Täranii dependenti erau obligati domeniului pe care din produsele agricole, parte, din animalele aveau loturile o mici din stupii pe care-i aveau. Darea din cereale purta nurnele de in Tara Transilvania, in Moldova). toate tärile Darea din animale se numeste Renta din vin boieresc sau purta numele de in Tara deseatind in Moldova; cea din stupi, Româneascä Moldova. Printr-un Tara Româneascä deseatind de document din a doua jumätate a secolului al XVI-lea, terminologia diplomaticii slavo-române devine destul de precisä, unei mänästiri obligatiile de la sätenii supusi, se spunea: dreptul de a-si H
altul, din aceeasi vre-
ICT
H
me, de asemenea se spune:
1CT
H
H
K-KC.
produse era de obicei a zecea, de unde numele Cuantumul rentei terminologia fiscalä. Din oi generic de desetind, se dädea Tara Româneasa Moldova una din 20, Transilvania una cu
miel din 50 (vigesima quinquagesima ovium). In Transilvania, pe biserica, iobagii erau obligati sä dea dijme (10%), pe care le iona, a noua parte, stäpinului mosiei. Lucrul (munca) era caracteristica täranului dependent. Termenii prin in muncá erau: care se exprima aceastä vreme notiunea de in documentele de cele Din actele de cancelarie, se poate vedea natura muncii de limbä servile prestate de täranii dependenti: munci agricole (arat, semänat, secerat, cosit), munci domestice (intretinerea curtii stápinului), transporturi sau podvoade (de vin, lemne, cereale, nutret, cu carul sau cu calul) si unele la iazuri etc.). Cuantumul rentei in munci speciale (la varia in general Moldova nevoile Tara Trade silvania era o zi pe an din 1437, zece zile aceea 52 de zile pe an räscoala din 1514. In documentele slave din secolul al XVI-lea se porunceste adesea tärannilor aserviti fie stäpinului: H ;
sau sä-i fie:
H
H
Un act de can-
celarie din Tara Româneascä de la sfirsitul secolului al 16
www.digibuc.ro
I-lea ilus-
treazä situatii pe care le socotim tipice pentru toatä a doua a anume: stäpinilor de mosii de a impune täranilor veacului, la aceasta, interventia domniei in obligatii in täranii nesupusi voarea stápinului feudal, amenintarea domnului tärii represiuni drastice. Domnul poruncea vecinilor din douä cu aplicarea sate ale unei rnänästiri: WT
XOK1T
8
M
4
In documentele de românä de la putul veacului al XVII-lea se precizeazä adesea vecinii sau rumânii trebuie
sä lucreze la tot ce va trebui", la ce va fi treaba
legea rumânilor". este Renta Româneascá
slujba" sau cum este
secolele XIV - XVI numai sporadic mentionatä aici o convertire a uneia sau alteia din fonnele predominante ale rentei, cea in produse cea In Transilvania, exista renta in bani, in cens (census, Moldova, ea
taxa, collecta), pe care iobagii o
feudal.
tot aici se
si daruri din alte produse ale gospodäriei de obicei la mari. Este retinut la sfirsitul secolului al XVI-lea in toate române coexistau cele trei forme ale rentei funciare feudale: predominantä cea crestere cea in muncá neinsemnatä cea in bani. produse, categorie de tärani Cit priveste cea de-a vreme oamenii liberi cu invoialä, se asezau pe un domeniu feudal primeau un lot, erau obligati la darea dijmei din toate bucatele, dar nu la prestarea muncilor pentru
sociale. Tendintei de crestere a exploatärii feudale, fie
pe cale fiscalä, fie domenialä, opmie o rezistentä, pe care izvoarele epocii nu o cu vederea. Este semnalatä opozitia lupta impotriva exploade la formele cele mai simple - refuzul de a munci, sau fuga - pinä a cea mai räscoala. fugeau din sat, adäpost in alte cit mai depärtate, pentru a nu fi gäsiti adusi la care In satele fugeau, ei se asezau, de obicei, ca oameni invoialä; unii se stabileau la orase sau se angajau ca muncitori in mine. Sate se fugeau peste hotare. Intre române s-a produs un permanent schimb de populatie, comunitatea de neam limbä inlesnind de populatie, rol mentinerea consolidarea etnice. E interesant de semnalat unele sate din s-au refugiat peste Dunäre, statornicindu-se Imperiul otoman. Fuga iobagilor vecinilor tarä a la o oarecare nivelare a exploatärii; de asemenea, a contribuit la cresterea demoa oraselor. A luat amploare haiducia. Cete de refugiati päduri,
atacau curtile stäpinilor feudali, pe negustorii bogati
chiar biserica. In
secolul al XV-lea se semnaleazä atacuri ale haiducilor impotriva unor caravane turcesti a unor de pe Dunäre, incärcate märfuri sau provizii. pomenite secolele XIV si XV tulburäri si räzvräIn Transilvania
tiri cauzate de nerespectarea de cätre nobili a dreptului de strämutare. Sint semnalate
actiuni ale täränimii
Moldova in secolul al XVI-lea. Dar cele mai insemnate cresterii exploatärii cele douä mari
2
17
www.digibuc.ro
coale din Transilvania, cea din 1437-1438, de la
condusä de Gheorghe Doja. primävara anului 1437, români sene se masä impotriva exploatárii la.
maghiari
cea
1514,
some-
prin sporirea bani, cerutä de biserica catolicä.
rentei feudale, indeosebi a celei atacate si curti nobiliare si arse privilegii ale nobililor ale bisericii. Pe dealul täranii o tabärä sistemul husit. iunie o mare luptä oastea dintii. incheiatä cu victoria Se incep tratative, la care täranii prezintä cererile dobindirea libertáti, de chiar scuturarea jugului nesuferit al serbiei". Täränimea obtine drept de liberá strárnutare de pe o mosie de alta, desfiintarea nonei, micsorarea altor forme de rentä nobili biserici. Se pretind drepturi politice. Revendicärile dobindite prin intelegerea aminintereselc maselor populare räsculate. fata acestei situatii, nobilii maghiari, fruntasii ai secuilor formeazá, tembrie 1437, o uniune", care are drept scop rdscoalei täranilor si readucerea starea de dinainte de 1437. Aceastä uniune, zisä de la
- dupä unde s-a realizat - , a stat la baza uniunii privilegiatilor din Transilvania, cunoscutä sub numele de unio trium nationum", din care românii Se dä o nouä luptä intre cele tabere adverse, cu un rezultat nedecis urmatä de o care rezultatele obtinute de tärani la prima mult diminuate. Nici una din párti nu este multumitá lupta reincepe. aspect de adevärat täränesc. Iobagii devin mai radicali ei cer desfiintarea a intronarea unei noi libertäti". ocupate de räsculati orase, care si Clujul. In ianuarie 1438, fortele mult superioare ale nobililor pe tärani. o drasticä represiune si revenirca aproape completä la stärile anterioare. Unica
dicare recunoscutä era dreptul de strämutare, dar acesta, nu peste multä vreme, va fi inläturat. Situatia täränimii din Transilvania continuä sä se inräutäteascä in a doua jumätate a secolului al XV-lea la inceputul celui urmätor. Peste tot se manifestä tendinte de covertire a rentei produse a darurilor in rentä in bani, fenomen care provoacä intotdeauna o sporire a rentei. Creste, de asemenea, renta la 1437 ea era de o zi an, la inceputul secolului al pe multe mosii se ajunge la 10 zile pe an. Se infäptuiesc multe abuzuri de nobili, organele de stat. Cresc obligatiile
fiscale. Aceste o atmosferä din Ungaria de Gheorghe Doja ajunsä
räscoala pornitä 1514 pe teritoriul Transilvaniei. veniti din Ungaria li se ime'diat táranii români din Banat, precum români maghiari nordul Transilvanici din regiunea Clujului Turdei. Räscoala se generalizeazä, cuprinzind aproape toatä Transilvania Banatul. In fata acestei grave amenintäri, nobilimea, clerul oräsenesc in jurul voievodului Transilvaniei, Acesta reuseste sä noua ridicare a täranilor - care, prin larga arie de ca prin programul celor räsculati, a luat caracter de täränesc mai oastea lui Doja Timisoara, apoi pe cele conduse de alti capi ai nordul Transilvaniei. Conducátorii täranilor räsculati ucisi groaznice. Pe tot teritoriul Transilvaniei se dezläntuie o teroare atunci Mii de tárani ucisi. Urmärile grave, pentru täränime, pentru statul feudal. Dreptul de strämutare este definitiv iobagii de acum 18
www.digibuc.ro
de glie. Robota e stabilitä la 52 de zile nona, darea bani se
la o zi pe la 100 dinari de familie. Toate au contribuit la o agravare a situatiei maselor din 1514 lui au släbit de rezistentä a voievodatului transilvan fata primejdici otomane, a regatului ducind la dczastrul din 1526, cu toate consecintele lui. se
*
an,
*
Exarninarea materialului documentar cu privire la istoria täränimii din Principatele Române in secolele XIV - XVI conduce la sublinieri : a constituit temelia independentei a) apoi a autonomiei ;
din munca táränirnii s-au strins, cea mare parte, veniturile vreme; pe umerii in s-a rezemat intregul esafodaj al sistemului domenial; pentru libertatea a fost o c) viata viatá mai
a fost principalul factor de progres
d)
e) prin impotrivirea ei, care a continuat
;
veacurile urmatoare, feudale.
nimea a contribuit la desträmarea
BIBLIOGRAFIE SELECTIVÁ Anion, Dinu in N., Reforma la Idem, Despre starea a muncztorilor plugari puri, in Opere, 1974. Berza, M., Haraciul Moldovei in
Bucuresti, 1940. Bucuresti, 1982. in dcosebite
-XIX, in Studii si Materiale de
II (1957).
cnejii
in Studii", XI (1958), nr. 4.
generale
mediu.
Bogdan I.,
alcse, Bucuresti, 1968.
in
Braianu, G. L, Servage de la glbe et régime fiscale...,
Annales d'histoire Economique et sociale", 1933. Cihodaru C., Forme de proprietate feudalin Moldova, in Stuclii cercetdri stiintifice", VI (1955). Constantiniu,
de istorie", 1977, nr. 3.
motrice a
in Revista
evul
Idem, istoriografia in Studii si materiale de istorie medie", X (1983). obstiilor agrare Cosachel, Valeria, -XV, in Studii Cercetári de Medie", I (195 1). Transilvania, in Studii", Demény L., (1960), 5. M., iobagilor de la Bobilna, ed. Bucuresti, C. I., Proprietatea Principatcle la Opere Bucuresti, 1985.
Giurescu, C., Studii de Giurescu, C. C., Despre podgoriei Idem, Idem,
Probleme
Bucuresti, siromah, in Bucuresti, istoriografia
B. P. Originile agriculturii la
,
Revista
XIII.
1969.
Bucuresti,
1977.
in Columna lui Traian", V (1874), nr. 3.
la viata N., a Bucuresti, 1908. Développement de la question rurale en Roumanie, 1917. din Transilvania Metes, Stefan, secolele XIII -XX, Bucuresti, 1971.
Mioc, D., H. davie...,
L'évolutton de la reste féodale en Valachie et en d'histoire", II (1960). D., Cuaniumul birului pe gospoddria secolul al XVI-lea, Studii V (1962). teriale de Istorie
Nouvelles
19
www.digibuc.ro
et en jusq'an Neamtu, Vasile, La technique de la XVIII siecle, Bucuresti, 1975. 1913. Agricultura la Painfile, Moldova, Studii in Tara Panaitescu, P. P., Dreptul de strdmutare si Materiale de Medie", I (1956). Ifoldova, 1964. Idem, Obstea Tara 19 veacurilc trecute, I, Panu, Gheorghe, Cercetdri asupra Transilvania, Cluj, 1947. Pascu, Idem, Bobilna, ed. II, I3ucuresti, 1962. Idem, Rdzboiul din 514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja, Bucuresti, 1959. vol.
-II, Cluj,
1-.1979.
Transilvania in sec. XVI, 1-III, Bucuresti, 1967 - 1968.
Prodan, D.,
in Moldova, Bucuresti, 1907.
Radu,
Stahl, H. H., Contributii la Idem, Studii de sociologie Evolutia
1972.
in Studii", XI (1958), nr.
1958- 1965.
romdnesti,
satelor
pind in secolul al XVII-lea,
feudale in Tara 1.
Idem, L'évolution de l'asservissement des paysans
Valachie jusqu'aux réformes de Constantin
in Revue Roumaine d'Histoire", 1969, nr. 3.
Idem, Demografia, a istoriei, Timiqoara, 1974. Idem, Relafiile sociale Tdrile proprietatea in Stat - Societate -Natiune, Cluj-Napoca, 1982. D.
Mioc,
et en Moldavie..., In
in sec.
L'évolution de la rente *dale en travail en Roumaine d'Histoire", I (1962), nr.
20
www.digibuc.ro
-XVI,
EVENIMENTIALUL METEOROLOGIC, AGRICULTURA SI SOCIETATEA ROMÂNEASCA IN SECOLUL FANARIOT7* DE
IOANA CONSTANTINESCU
Pentru o globalä a trecutului, istoriografia contemporanä extinde aria de cele mai diverse domenii, intcntia chiar de a cadrul clasic al istoriei, al asa-zisei istorii umane angajindu-se printre altele asupra cercetärii mediuluigeografic, implicit sau nu relatie cu istoria societätii asupra evolutiei climei, Raportul climä a fost relevat din antichitate, evul mediu european el interesind mai ca secolul al XIX-lea - definit adesea ca secolul istorici" tendinte de-exagerare a rolului cu precädere al facrorilor geografic asupra dar tendinte contrarii, de a face abstractie de conditiile naturale care evolueaz1 societatea ultimele decenii, istoria in coordonatele sale stiintifice se bucurä de o bibliografie novatoare bogatä, prirnul impunindu-se text prescurtat al accstui material a fost publicat in Revista de istorie", 3, p. 259-272.
1989,
Emmanuel Le Roy Ladurie considerá istoricul este mersurile sale in afara cadrului gruparilor umane, fie pentru unicul motiv el este singurul in másurá descifreze documentele. Cf. Lucian Climatologia istoricd, in Revista istorie", 32, 1979, nr. 6, p. 123, de geografie Curs universitar, Bucuresti, p. 85. Em. Le Roy Ladurie, fondatorul moderne de climatologie istoria, Histoire (Annales, Economies-Sociétés-Civilisation" - in continuare, Anna les" 14, nr. 1, p. 34), cere sl. acorde locul e istoria traditionale, care nu este nici primul, nici col din va se determine in cc pura intimplare legátura anotimpurt au slujit, profunde necesitatea a dezvoltárii isto rice". Cf. Paul p demografia istoricd, in Revista de 37, 1984, nr.
423.
Lucian Boia Climatologia istoricd, p. 120- 121. la noi preocupári, a doua secolului trecut, la ci la economisti meteorologi care descifreze evolutia climei influenta ei mai ales asupra agriculturii: N. Sutu, Notions statistiques sur la Moldavie, Iasi, 1849, trad. rom. de Ion N. Sutu, Opere economice, Bucuresti, 1957;
C. Hepites, Uttlitatea observatiunilor meteorologice in
t. Bucuresti, 1882; Clima Revista februarie 1899; idem, Buletinul Societátii geograin R fice române", XXVII (1906) etc.; Xenofon Hurmuzaki, observaliilor rneteorologice agriculturd, in Economia IX, 1885, p. 68-69 etc.
in Economia
21
www.digibuc.ro
studiile lui Emmanuel Le Roy Ladurie, istoricul a trasat otodatä programul de cercetare acest domeniu Tema a preocupat istoriografia atit sub aspect teoretic, cit climatologic al arealul românesc. Printre initiatori se din 1973, S. Goldenberg, care prezintá, printre altele, variatiile climei din Transilvania XVI - XVII Lucian care expune problematica de ansamblu, metodele rezultatele cercetkrii de la el 6, Paul Cernovodeanu Paul Binder 8 etc. voi In ceea ce ofer un modest instrument de lucru, anume o cronologie pe baza informatiilor vremii din care Meteorologic deruleazä filmul impactul acestuia asupra Moldova, precum reverberatiile acestui agriculturii din impact viata din asa-numitul secol fanariot" (1711-1821), in conditiile agravante in care economia celor era unor servituti fatä de Imperiul otoman suzeran sau fatä de ocupantii militari vremelnici, de sever economie celor räzboaie ruso-austroturce desfäsurate bunk parte pe teritoriul românesc, ori ale epidemiilor ciumä, epizootiilor, invaziilor de altor care au celor climatice. amplificat Cercetätoral poate decela din acest sumar de date concrete un plus de obiective privind problemele de istorie ecoori de mental colectiv investigate de el poate face socialk numeroase conexiuni. Poate observa, spre exemplu, de a care a necesitat reforrnele realizate Constantin Mavrocordat la secolului al XVIII-lea, a fost sau intensificatk nu nurnai in de sociali politici cunoscuti pinä acum, ci de recoltele deficitare provocate ani in sir fie de iernile excesiv de geroase lungi care au afectat lucrkrile agricole de primävark (vezi iernile etc.), fie de invaziile de (din verile anilor 1742, 1746-1748 etc.), ori de epidemiile cpizootiile care au de productie (din anii diminuat potentialul 1739, 1740), tot de consecinte de mai sau de mai lungä duratá. cortegiul p. 3-34; idem, Climat et aux 1960, p. 434 465; idem, Le climat des et séries comparées, in Annales", 20, 1965, p. 899-922; idem, Histoire du climat limbile ulterior Paris, 1967, idem, Pour une histoire de l'an la past du climat, in Annales", 1970, p. 1 - 1 470 etc. Vezi Lucian autori care 1-au precedat pe Em. Le Roy 122 Boia, op. cit., ei Lucien Febvre F. Braudel, precum cei care secondat: britanicul H. H. Lamb, etc.; mai vezi Anne-Marie Piuz, Climat, recoltes et vie des hommes manul Hans von in Annales", 29, 1974, nr. 3, p. 599-618. Revista Anpatru articole 25, 1977, nr. 2, tema Le climat Phistoire, ce lac sarui aici asupra tuturor de plea atunci. Nu din acest domeniu, care in ultimül deceniu au proliferat; cel XVI-lea Congres mondial al in 1985 la Stuttgart, a subliniat importanta temei incluzind-o la ordinea de sale. zi a Em. Le Roy Ladurie, Histoire et in
in Anuarul S. Goldenberg, Clima, climatologia de istorie heologie", Cluj, XVI, 1973, p. 431-444; idem, Le climat et l'histoire. une s., du climat dans Les Pays Roumains aux Revue roumaine d'histoire", 1974, nr. 2. 6
1.
Paul Cernovodeanu, Environment and History,
1980, p. 306-307.
8 Paul Cernovodeanu
Paul Binder,
Nouvelles études d'histoire",
une histoire de la climatologie
Revue roumaine d'histoire", 1980, nr. 2-3, p. 267-276. 22
www.digibuc.ro
Mai'poate
alt exemplu - de Tudor surYladirnirescu a izbucnit inimprejurärile
in care trei ani consecutiv recoltele au fost deosebit de prodigioase. Dar, in surplus, care piata nu putea in timp conditiile de interne si monopolului turcesc, abundenta de
nu aducea automat bundstarea si satisfactia
ci
fi contribuit la nemultumirea cresterea spiritului ale in formare. Semnificativ poate fi acest de in cererile norodului sens faptul Tudor Vladimirescu interne. Evident, cauze care au aprins la pct. 5, abolirea mult de pojarul de la 1821 au clurat, si in primul rind de ordin social si national. clima una din principalele premise directe turale ale agriculturil - pentru perioada abordatä sint sporadice de obicei exceptie: doar la fenomene ploi excedentare se catastrofale, ger cumplit, abundentä, care sau timpurii, prelungite etc. Cronicile, notele sau marginale pe carte veche ale contemporanilor, observatiile strdinilor veneau de pe meleaguri conditii meteorologice deosebite, rapoartele consulare ca acte de cancelarie domneascd) conmulte alte documente ale de interesante numeroase pitorescul referiin discutie, dar ele nu ne dau posibilitatea reconstituim toare la tema de exhaustivd ar fi investigatia. continue ulterioare, vor scoate multe alte date noi sau completári indeosebi cele informatii inserate in aceste la reconstituirea evolutiei climei, in afara Desigur, scrise de care dispune istoricul, poate face apel la alte ca exemplu la dendrologie (pentru interpretarea variatiilor de grosime a inelelor concentrice din sectiunea arborilor, grosime ce depinde de conditiile meteorologice), la fenologie (observarea rnomentelor de fructificare, coacere ce au in functie de factorii meteorologici specifici anotimp) la logie (studiul depozitelor de polen, evident pentru duratele lungi) etc. Dar toate aceste apeluri deocamdatd adresate doar specialitate. unii dintre ei exploratori renume, de savanti simpli care au poposit mai mult sau mai pe meleagurile noastre care au studiat realitdtile romdnesti, au referiri si asupra clirnei, caracterizind-o, celelalte conditii naturale, ca deosebit de benedimpotrivd, este posibil
culegere sumara a inforrnatiilor
in R.P.R.,
N. Topor, artea veche au fost culese de I. Corfus,
ref
de demult, Ed.
la
1975 (in con-
10 Primele meteorologice inregistrate continua dar scurtá durata s'nt cele facute 1829 publicate in Albina RoEle priveau ternperatura la ora la caldomesor"), presiunea Alta atmosferica aspectul date metcorologice se pastreaza tot pentru din anii 1939 si 1840, publicate N. Sutu, in op. se refera la temperatura acrului, presiunca atmosferica, directia nebulo7itatea Un istoric preocuparilor din domeniul meteorologiei, la C organivatorul primul director al Institutului meteorologic din infiintat 1884, Istoricul studiilor meteorologice
1886, Bucuresti, 72 p. au utilizat Istoricii informatii arhiva, din secolul al XVI-lea, data viilor care era stabilrta prin oficiala. A. Angot, sur les vendages France, in Annales du Bureau central météorologique en France", Paris, 1883. Cf. S. Goldenberg, op. cit., Boia, op.
12 Lucian Boia, op. cit., p.
124-
127
23
www.digibuc.ro
pentru o agriculturä sä solicite eforturiumane prea mari. Economia lucrärii nu ne permite ne oprim asupra La inceputul secolului al XVIII-lea (1720-1723), exernplu, inginerul topograf austriac Friederich Schwanz - trimis studieze Oltenia sub ocupatie austriacä nu numai din punct de vedere strategic (pentru pregätirea eventual cu Imperiul otoman), ci economic naturale, drucomerciale etc.), ca structurile social-economice, modul de viatä
(toate acestea, evident, in intentia unei exploatári sisternatice) - nota in ce priveste clima influenta ei asupra agriculturii: iarna de cu putinä, face aproape inutile grajdurile pentru vite; vara timpurie chiar din luna aprilie;
este mare (tine octombrie), vitele nu se mai pot din pricina pentru a nu duse munti la várat" ; toamna este adeseori ca primävara, uneori pomii infloresc rodesc pentru a privighetorile etc. doua Ignatiu St. Raicevich - medic de raguzan, europene prirnul consul al Austriei la Iasi Bucuresti, nesc pentru cele care a träit 11 ani române, bun cunoscätor realitätilor aici din ultimul sfert al veacului XVIII-lea - apreciazä cä Moldova decit Tara Româneascä anotimpurile mai instabile, clima este mai mai frecvente si mai abundentä, iernile mai lungi mai aspre, adesea aprilie", este distrugätor, face sä crape ca vara timpul secetei. In mod obisnuit, pe la 20 februarie, mercurul terrnometrelor de pe la 20 decembrie -10° -15° Réaumur (-12,5 C -18,75°C). ierni mercurul a mai geroase, ca de exemplu din 1779, Tara Rola -20°R (-25CC) au inghetat, din puturile cele mai la o de 6 picioare (cca 2 ca si Dunärea, foarte frurnoase, incep in aprilie ; iunie bate vintul dinspre sud-vest, care aduce ploi dese, neprielnice grinelor; inundatii. Verile foarte cälduroase - mai ales locuitorii dorm sub cerul august liber; considerä cä toamna este anotimpul mai frumos caliGeneralul von Bauer, näscut nord, ajuns la noi prin 1770 tate de ofiter in armata caracterizeazä iernile de aici drept moderate, desi genii face ca totusi sä apele riurilor lacurilor, cu exceptia vara,
la
Dunärii, care
observatiile sale nu
foarte rar 15 In la inceputul sec. al XIX-lea de pot trece ca pe uscat ianuarie 1803, spre exemplu, cca 6 000 de pasvangii au trecut pe la Ostroveni cu de raid de jaf, in Tara 16
Dionisie Fotino, venit din sud, iernile dure, chiar Dunärea cum s-a cele mai grele",
la Hurmuzaki (in contiIX, Bucuresti, 1897, DCCLI, p. 620-C15. I. S. Raicevich, Osservalicni e la Valachia e davia, Neapole, 1788, p. 41; P. S. Aurehan pune indoialá afirmatia lui Raicevich ar fi inghetat apa in rernarcind in 1880, genii a fost 3-4 grade aspru decit cel mentionat de acesta, nu a inghetat apa fintinilor. eccnomice a sec. al XVIII-lca, Analele Academiei Române", s. t. III, Sectia III, 1882, p. 105. Trebuie tinut probabil de imprecizia instrumentelor de
nuare,
vrernii.
15 Friedrich Wilhelm von Bauer, geogsaphiqucs la Valachie, Frankfurt Leipzig, 1778, p. 5. 16 Dionisie Fotino, gsneralci a Daciei, trad. G. Sion, Bucuresti, 1859, vol. III, p. 129.
24
www.digibuc.ro
descriere a
din care
timp, dulce
nätate oarnenilor",
de
se
o grtsim la neobositul dr. Constantin Caracas, sale la lunile mai si cind este cel mai frumos cu ploi care aduc rnare semánaturilor nu fie duratá ; toamna este mai lungä aici uneori de lästuresc infloresc din nou arborii prin
noiembrie si decembrie". Alteori, toatá iarna este timp frumos, ca in anii aveau fructe rodite pentru a doua 1806, 1819, 1821, 1823, cind in mod obisnuit sint 25°-27°R, dar au fost veri, ca in 1820, 1822.,
ani anteriori, cind termometrul a urcat piná la peste 29°R termometrul pinä la minus 8° - 12°R (-10° - 12,5°C), dar In iarna 1812-1813 a coborit la minus 16° - 17° R 1823
(36,25°C).
La secolului al XIX-lea, economistul N. Sutu face o temeinici analizá a climei, pe anotimpuri, din unghiul de vedere al agronomului. Apreiernile sint reci, calde, cu excesive. piná la 40° R (50°C) la soare; iarna toase termometrul si la reci ierni alduroase. -25°R (-31,25 C). Dar pot fi lui 1829 a din luna octombrie a fost asprä, in luna aprilie terrnometrul sub -20°R (-25°C) uneori chiar intrerupere aproape la lui 1831, (-37,5°C). nu s-a ivit decit la sfirsitul lui cald, noiembrie, iar in ianuarie a fost atit s-a auzit tunctul; dar in februarie s-au instalat de lui care au rezistat la Ani ncroditori, din pricina fie a secetei, fie a se in mod obisnuit cite unul la Idealul pentru agriculturá ar fi in lunile aprilie mai, pentru a asigura germinarea socotinta lui o ploaie sau in apoi vreme frumoasä in timpul toanua, secerisului si aräturilor noiembrie pentru a proteja de o temperatura care nu coboare sub -20° -22° ; R Oamenii de au putut constata o räcire a climei pe plan european la secolului al XVHI-lea inceputul celui urmätor, observatie noastre, de informatiile redate pentru teritoriul ce (vezi deosebit de aspre 1798/1799, 1802/1803, 1804/1805, 1807/1808, 1812/1813).
Din acest repertoriu se mai poate constata din 117 cercetati, indeosebi din cauza aberatiilor in putin 50 de ani recoltele au fost deficitare simtitor redus; cca 25 de ani productia pentru restul anilor neavind informatii, presupunem a fost din punct de vedere climatologic al productiei agricole au fost, la proba ce mediocri. iernile, pentru 25 avem ca deosebit de aspre, pentru 15 ca de blinde. Dezastrele naturale sint din resirntite de societatea de rabilá a acestui veac, in conditiile in tehnica metodele primitive de depozitare (cerealele, cu predilectie, in gropi) nu aceau posibile rezerve suficiente pentru hrana populatiei a vitelor pe mai ani; conditiile in care livrárile cätre Poarta otomaná de produse alimentare, salamijloace de transport vreme nu numai nu se diminuau, cresteau, ci cum in consecintä, sarcinile fiscale abuzurile aparatului de stat ; in conditiile nefaste ale räzboaielor ale invaP.
veche
1937, p. -1828), -25. N. Sutu, op. cit., in cit., p. 99.
a
de dr.
Caracas
25
www.digibuc.ro
pustiitoare ori ale turcilor pasä de in a combate epidemiile peioadele
nurnit in prinuil
.rind pe
in agricole
accelerind
ani, ca de
In
.(ap.ogeul
atingindu-se' in 1795), 1805-1806, 1810 moare de foarne, ales la iar de' necesitate, a ghinda era coaja de (stejar caz), papura, toCate, de nedescris, alte care le-a impins disperarea in' pentru alimentare geneeaiä In acesti ani, lipsa si sociale dramatice, greu controlat, de exemplu prin stocaea .yederea (yezi ac.); exodul la la sat ori zone se putin rcalamitate.; cersetoria creste, la care -.ia proportii de neimaginaf, preturile cresc vertiginos artificial etc; acesti ani, foamea este din pe tärani .
.
cu sä care spoliau in sä procure conacelor
organelor ban (si rezervele spoliator), sä a-si face
sä se
Portii de
bob
la
mare
Dar, dupä fiecare acesfe agrarä dat dovada fantatice puteri.de ref acere din propria-i cum uimiti martori sträini in prima naturale.cu.care -
fost geOgrafic de armonios propice resirntitä de de suferintä, Chemarea acestui mai nenumärate el spaima nume fanariot, revinä de fiecare vatra pentru naturii lucra .ogorul a . deopotrivá iei. ale .
[1705 februarie- 1707 Cantemir 1709 octombrie: 1707 gat in.vii,
cit
lui
intr-(a) ceaia vréme sä <1708)
in multe.párti
din dinsele
Ion
de
s-au
pu
mare unde 1.
in c p...149. -Despre
aminteste preotul p. 167, nr.
care din
1982, p.
le
ed.
10, in
in
s-au adus
sburau,
ed.
Rogálniceanu,
finuare: august
,
venit vara s-au.ingropat in
carul
pe
'
mai sui mult"
s-au sé
läcuste,
in
dé
Nicolae Moldovei an in s-au
rod
nerodirea
de in
'mimai nu icra iará
.
din 1.
26
www.digibuc.ro
clin
pe u-ma-
nerodire,
1711:
la 7 oct.
epizootie,
Necplce .despre domnia lui Cantenur in putu7s,au atunce 'omor in vite, cit nu mai biruia oamenii dcspoae. De lipsa nu rodis-iptr-acel an". Cu toate acestea, ordinul Portii domnul a cetatea Tighina cu cereale lemn, deci era prea in in mare suparare" Petru Mare, in campania sa, nu-i in Moldova", dispolitii se de piine Jijiei pin gura tot mincat de era de nu avea ce cad" (ceea ce
o
a detcrrninat ca o parte .din oastea unde era fie Cronica lui Nicolae Muste: si multe aici in oastea
spre
se
gura
de turci)
....era in acea nu a
mare mci
(Tara
12:
12-1715: lacustele
recoltele Moldova. Nicolae Dar lucrurile rea, tara pe o parte era risipita, pe de locustele intr-acel an stricase mai peste. pinele" scaderea
parte
inundatii in tot timpul verii,
rece, ploi (ninge
a viilor
griului, .
...nici la
Nicolae
inverzit,
nici
Gleorghe nu era .
.
cit
s-au
nice.
fostu toatá
s-au
fäcut 1717: feamete,
tatarilor in pe carte De
1718:
.
demult,
foamete de cereale ; (vácPritul), bejenirea
;
dova) ;
putia ca
.
Tara
nu sau minca
viati
.
Tot
a
de vie nu
ordzu s-au
pine s-au
alte poame
1716 .1717:
.
ploi
de nice
au
morti de tatarilor (in incendd
Iasi;
fostu foamete or 'un de den cart ca
18>
rásipit s-au scumpéte mare nefirnd toata vara. de papurá si
Moldovei;
Ion Neculce, cp. cit., Ibidem, p. 1. Ibidem, p. 569. ed,
M.
48.
ed.,
26
1970
M.
Badu Greceanu, 20
M. Kogalniceanu,
cit., p. 206; p. 115, nr. 3.
din Brasov: Cind au imblatu fost Sfeti Gheorgbie
Armenden au fost
tom III,
Pasti in a au
p. 137. 57.
fostu la
1, 191j p.
2. 31
1975,
p. 23.
Ibidem, p. 238, nr. 2.
p.
.
si o pe carte-veche Mari in lunt, n-au fost la
4.
www.digibuc.ro
Dan
tatca de a stringe
i de a achita birul
aminare a plätilor
plocoanele la Poartä; obtine o
atuncea o
Ion Neculce:
in
lei,
din Tara Turceascä aducea oamenii Despre toate dezastrele ce au 1718, in parte in cronica
mare in din
cit agiunsése
austro-turc din 1716o descriere
lui
robit, au prildat... Dupä
au agiuns nu s-au dus Dupá foamete, vaete in toate Pe urma acelora vit-au in dobitoace, cit la unii n-au nici in tara era dobitoace. peste toate acestea in
10 lei; au
foamete mare,
multe omoru, bocete
au ars
insemnAri pe manuscrise vechi confirmá cumplita foamete: lui leat 7226" 17au lost in Iar let 7227" (1718) foamete amintim si de interventia tätarilor in Moldova, la cererea lui Mihai n-a un sat scrie in cro-
nica sa Despre situatia din Tara
...cit
Radu Popescu:
nu la ce Bucuresti, in oameni morti de ioanic". cu toate acestea, iarási salahori carä s-au trimis la Diiu, s-au alte Dionisie Fotino, despre niásurile luate de Mavrocordat:
oameni
de
poporu'
din Brasov, referindu-se la marea foamete din Transilvania fintinile satele se risipesc, alimentele din Tara importul de
O
1 18j1719:
a nutrit
au ados mult grin de pe
atunce era mare foamete in
din an (provocaa de se scumpesc), aminteste de din
ploioasá; foametea continui, se
deosebit de
cereale. Cronica
a
cit de abiia au adzut
trebuit oamenilor multe lemne de multe ploi peste
28 Yázindu dar Mihai fntr-alte tiri departate
Dat-au
iar
verdiata den cimpa
den
luat;
iarna n-au
n-au
au sapat
au oamenii s-au dus nu s-au mai intorsu; multi, pricina foametii nu s-au de au in robia au cidzut s-au si arate putea birul trimite o delegatie de nevoia obtine inlesnirea ca urmitorri si iar fie achitati trei de Croica Moldovei, p. 93. Relatiiri identice, in Cronica 1695 1754, ed.
=
*
den
Ariadna
1965, p. 225.
banitc.
Muste
de
Cronica
I. Neculce, op. cit., p. 678. 38 Medicul
care se mentine pini in 1719:
atunci
arninteste Tara
el de aceasti molima
dupi obiceiul popoardor barbare nu era stiviliti de-nici o misuri vol. in la lnstitutul de M. 41
Cronicele, p. 69. p. 115, nr. 4.
p. 295, nr.
N.
1,
42 C. Erbiceanu, Cronicari greci, Bucuresti, 1888, p. 72. Radu Popescu, Giurescu, ed. C. 1963, p Vezi si Arhivele St. Bucuresti, Condica nr. 5.
" Dionisie Fotino,
a
p. 116, nr. 6.
vol.
p. 150.
si Anton Cservény, Cronica Ardeal, de la 1007-1872 (din resti), de doctorat medicini chirurgie, sustinutä la Universitatea din Cluj, p. 15. foametea de zinc acerbi in primivara anului urmitor, cind n carne de orn. I. Corfus,
28
www.digibuc.ro
au trait
alte
pen
ce
marha de Tara n-au lost foamete fu acolo. iarna destul de Tara TurceascA au lost 1719, La 31 5 chile chila, bani ambele in epidemie de
1719:
au
Moldovei:
Cronica
apreciind un
a durat un an:
mare de in Tara Lesasci" a Mohlovei: De peste vari: pine
ciobanii
crescu iarba nici n-au grea,
in Tara (j.
murind de
murit lar Ion Neculce foameté, scorni-
6 luni,
scipas(e) den foamete au murit de tu-s-au
adlea
ciulini
iarna" insemnare pe carte veche din Brasov: Fin nu fu...
au tinut un an
au
foarte multe... multe, miiare intru cine a stupi au luat la 400 lei, den miiare. atita dentr-un sac de cine tate in salmánat, au luat pini la mai putin pini la 50 de saci, de saci, o mai gios n-au hint, apucat an nime fie mai ce in toamna inaintea foametii, de vari, ce in nu siaciti, aceia in foametii cea Cronica
bisug
au vin multu,
pine cit omul..."
s-au
a agriculturii (cu exceptia Despre situatia a comertului din timpul a treia domnii a lui Mihai Racoviti in Moldova (decembrie 1715-septembrie 1726), care a sine o dernografice, a lui Ion Neculce: Tara se in dzilele lui. oa.menii satele. in si in dzilele lui anii. Stupii in doao veri s-au ficut Vitele era Buni, iar in celelalte in bolnave, de murlia. Fin vin in toti era. multi in prinde
lupii intri in
1V19/1720:
(Tara seceti mare' in Moldova, inundatii victime brie
luna septembrie care au provocat epizootie; cutremnr, la 30 decem-
de
Cronica atribuiti lui N. Intr-acest an in dobitoace, stupii scAdere", iar mai intr-acest an, luna lui septembrie, s-au mari
tul pe oameni
de
au au
dobitoace
deodati Siretul
mare,
Tot
an venit apele ales tinuveste i-au apucat
172411725:
pe carte veche, din 6 ianuarie 1725: iarni apoi: Cu mila milostivului astizi la ghenarie, la 6 Boboteazi, beat 7233 (1725), n-au fostu ci au fostu o
mii unatl", in
de
de vari.
a Moldovei, p. 92; Cronica
p. 225.
p. 116, nr.
1. Corfus, .Arh. St.
CCCLXVI/126.
p. 172,
1.
a
p. 678.
ap. a
un manuscris: Ion op. C.
Comertulni, lnchistriei I.
p. 92. Cronica
p. 92. Vezi
p. 22.5.
Cronica
und bilsugul, let 7227" (1719).
p. 678. Schimbatu-s-au chma?, Domeniilor", an X, 1894, nr. 1, p.
p. 225. 0 insemnare p. 295. Ministerului Agriculturii,
19.
p. 238, nr. 3. III, p. 70. 1. Corfus, Ínsenmdri, p. 116, nr. Consemnarea cipitanului driste bisericeasci ce apartinea Ion BAlcescu. M.
o
29
www.digibuc.ro
mare la Iasi,
1725: in primávard, Cronica
cc fel de scos den tirgu, pe iaz"
q
au fostu de au impinsu
ceas,
epizootie in Oltenia. . raport al administratici austriece, provocate eptel,.in uncle
.
.
august, secerate de .
.
30 ianuarie, apoi. viscol puternic in omenesti si in animate.
1727/1728:
a
o
futund era cit
acel rind de oameni: multi cai au
abundenfl de 'grin
in Moldova; in 'Oltenia,
a fi
...iarna,
dé
nu eiale
nu
in 1728- 1729>,
dobitoace a denceput s-au den omiatii
care
foarte gria: am nime
mai au
au rämas celot'curätoare:
apa de pen
pe ape epidemia de
cei
abunde
anul ce mad.
foarte gria, cu au au murit, iar
la dialuri" foarte pomeni, nu
:..fost-au
dicia la Moldova, in care,lucru va fi fie oameni dintr-o ce pe acia in prostime in oamenii nului au intrat acia doainnee-si-eucónii; den ce era, anume Alexandru beizadea, 'acia voievod '1-att 1729:.conditii meteorologice propice culturilor agricole;' Cronica
la
1730: epizootie in 1730/1731:
Ghica
in timpul verii
de multi ani n-a mai
-
nerodirea cerealelor Ion Neculce la. vleat 7239 doi de nu piinea
Ard toate
lipseascd sau sa fie
in Oltenia;
nordul Moldovei
Ghica:
timpurile proaste,
.7240
in sus,
era
cea Mare, domnesti, särind focul a Moldovei, p. 98. Despre acest incendiu
de pe
iaz". Cronica
si Ion Neculce, op. cit.,
Papacostea, Ardeal, recoltá
(probabil,
in
(de
vara urmätoare
ce
1732:
casäle de
.citi era in casa domunüi mai
intr-acest an au timpca
timpurii Muntenia),
1731
locuri
intreaga
foarte grea
la.
Acelasi
boale
apele, izvoardle, cit
&nth, inundatii au fostu
de orz
...au fostu
Cronica anoninid a anul 7236 1728/1729:
ce in iarna aceasta Iasi (in
31
timpul unci operatiuni militare vintu den sus foarte 1728:
victime
plecind
Grigore
fusese
pierla
pe vezi
.
ausiriacd (1718-1739);
sub
in zona
epildotie
76. A.
p. 16. 61
s-au
a Moldovei, p. 135. la problema relaliilor in 'prima materiale de medie", III, 1959, veacului al XVIII4ea,.in 244. Cronica a M6ldovei, p. 142; i'-Cronica p. 289. Cronica Papacostea,
63 Ibidem 01 Ibidem, p. l-au
de
pâti la' luna
dzile,
supára, cit si donmul Cronica 66
Papacostea Oltenia.
Cronita
289.
al
67 Documente privind
la In.stitutul de istorie N.
V.
doc. 110.
30
www.digibuc.ro
Tara
p. 289.
de in sus la la den sus cite 6 potronici**
la
lei. Dar, Grigorie
da acelor
strins
piih", pretinzind
care'
la 24
din
Witateapercp6Ai
prin
pricilla secetei,
nu
to ni-
bani
gratuit in
na".
nu se
orzul,
si
in
gerurilor 1732:
dat:
aflat
agricole (in Tara sultanului din
an binecuvintat, sint cit 1732/1733: .
acest
din
suficiente atit negustoriloi" grea (sfiri din scumpirea
cumpere pentru
'se
De la 6 dzile a dzile a lui mart, tot
prea
deche
vrie>
(Gh)eorghe tot fin 10 sau 12 lei
nutretele,-agiunsése multe 1733
Constantin trecuti,
octombrie,
sfirsisera oameaii
ner6dire;
1735
tului, in Moldova.
epizootie, .
lui Constantin Mavrocordat: Intraesti = jumatate) ce aufost, la Constantin n-au fost, nici in pine, nici in in Si in vite despre
domnie
moarte lua.
de mufe vitelé;
mazilia lui
(pe C. Mavrocordat), noroc. Tot scumpe era era mari de ce-au domnit" in 2 in zone.din rod bogat in grea, foamete -in uncle -zone, vitele; fiscalitate excesiVa; fuga lo torilo (stiri Moldova). Neculce, referitor la primele cinci Inni din doua domnie a lui Grigore in Moldova: era pre cu o(a)menilor, de multe duce nu de de pine negutitorii simtindu nepace, nu da un ban cu nimarui... era domn
mira
ce s-or
face
mcotro, mimai in codrii de raul zlotasilor"
capetele.
Domnul impusese banii steagului, cinci -salahori si care la (Occakov), impunea havalele" (munci fortate) pe locuitori transporte pentru peste Dunare Cartal), däri pentru aprovizion.irea ostii -viziruhtivenit la (ialovite, chile de etc.); se ce revenea * Moldovei din toriul ,,Celor ceasui". potronic = 10 Neculce, op. cit., 12-7 13. Vezi
.
vintarea de cereale 100 vase pentru va trebui livreze alte 150 000 chile de (1711-1821). Documente
soma pe otomanicare asteptau -la schela explicatia Tara mimic".
resti, 1984, doc. 72, p. 204. Ion
pe
op. 740.
pCirtru
1.
Aurora
Pseudo-Enache 73
negushead-
Bucuresti, 1986,
2.
75.
Ion Neculce, op. cit., p. 759. 'rezi-Bilioteca
moartea vitelor in 377,
cea grea", din Tara
363.
31
www.digibuc.ro
1736:
;
1737,
noiembrie: Ion
de
la
in
durata.
de
si-au inceput
a E;.,(i>. acel omoriu" iarna: scumpirea a din pricina armatelor care stationau (iernau") in ambele excesiva; Ion Neculce: mare era o cit pine si de 4 lei, 2 alte dcspre peste cite un tultu de 1733: din decembrie, cutremur de
putin, vo
1739: ploi abundente (in Moldova); nu se poate recolta Raul 1739/1740: de la 10 octombrie, la lui aprilie- (in intreaga Europa); mor vitele cauza gerului, a varsatului a lipsei degera de vie; scumpete, foametc; de
de
Mikes, secui din Transilvania,
nota la
Tara la mai
atunci
o mare S-a
de o
mirare, cá nu
ca in Laponia, atit de grea.
sa
este o a crescut ficcare zi
nimeni
Pe
Un
an cu leat 7248
au fast
mari. Vide din
este smulg
de multe am stat la aduce nimic de nicaieri.
scump.
s-au surpat
grea,
...iarna a
rusesti, n-au putut plarea ca iarna fie brie vitele oamenilor mare. cum am
la
este de
consemna o carte vache: au mare foarte, toate, au ajuns 12, ocaua de vin bani 15. s-au
in
unii
aici este tun: apa, continua: Leame, umorul, pe aici ca coin abia
se apropie
fost i-au
A
frigul s-a
este
moara,
rar
intoarcere
cei
destul peutru
multe dobitoace. tal(eri> 25 öcaoa de minuni, vita au degerat... au au murit, care unde
a pricinuit de ostile
luna din pricina lipsei fin din octombrie, n-a ingroape de vin, menilor nici $ au degerat, de aceea a fast ce s-a strins in alti la nu s-a a douazeuea parte n-a pricinuit numai pagube, dar prelungmdu-se (cum am spus) in luna aprilie, nu a celor nevoiasi, din cauza a ciunii vitelor de lucreze a in din care au ca altadatá, de aceea 84, dar care nu reusesc dcstul, deoarece acesta se recolteze, pricina brumei in august.
Papacostea, Oltenia..., p. 69. Villeneuve, ambasadorul Frantei la Raportul contelui Osterman 'olouia, Ungaria malurile Nistrulai. V. nopol, din 15 septembrie; ciuma cuprinsese 1710privitoare la 1792,
Ion Neculce, op. cit., p. 804.
in ciuma se Brasov 1743. A. Cservény, op. p. 16. Ion Neculce, op. cit., p. 806. nr. 14. La p. p. numeI. Corfus, p. 807. Vezi despre cutremurul din 31 mai, care a pro rocat avarii roase alte Bucuresti p. 297, nr. 4. in Ion Neculce, op. cit., p. 838. I. Corfus, IX, 25 martie. p. 117-118, nr. I. Cronica
p. 411
499.
32
www.digibuc.ro
cridzut s-au tunplat Ion Neculce: au tinut pin'la de vinerea au de oasté intras(A> mai tele oamenilor, fin nu potope totul. de ce era. cit ploai stogul de fin 15 lei intoarce innapoi.
mar& pinla briu. Gheorghie.
in vite
face oamenii,
pin-a putea Grigore Ghica, revenit la nu
vadra de vin un leu". alta" (hirtii" in decembrie, tot una
percepe
in februa-
rie) 1740:
din pricina lernii timpurii a insámintate brumei august; foamete, scumpete dire (vArsat).
mare de-u stricat
o
nero-
din caula exportului;
let 7248 0740>,
Ion
in oi, oaste
avgust, dat-au nu
s-au nenii. ara de tin, de vite, scumpete mare; de la de(n>
de
la
le
de
pine, vite lucrurige>:
boi; vaca, 15-20 lei. si la unguri la pretu decit aice era bucatele" intunplat ca, in chip ciudat, in luna august Cr fi Bruma aceasta a ca mai mai ales al locuitorilor din Tara micit tot a fost primejdie foamete mare, partea de Sus. Din gcrul distrusese totul, incit oamenii nu s5. au dat drumul vitelor de de un bob nu se risipeascl Domnul niasuri pentru ca din Polonia (la predin pricina foametei: reduce cerealele provenite din darea usurului", turi mari) imparte care cultivau in perimetrul Celor de la (mai ales din fuga locuitorilor peste foamete (Tara
lei-100 lei
la
<1742> :
pricina fiscalitAtii lui
1742/1743:
RacovitA)
Sultanul Mahmud I poruncea, la 17-26 ianuarie 1743, muhafizului de pe toti locuitorii fugiti Vidin predea lui Mihai din pricina secetei a sudul timpurie, ninsoare abundenta la inceputul lui octombrie (in Moldova)", a (in Moldova); fiscalit-ite excesivA; fuga peste Dunare. Mairocordat: Pseudo-Enache Kogálniceanu despre domnia lui era ce era pe cu toate ...era tara foarte de multe vitele cele multi din prostitue in
1747
:
cuitortlor
nu le
91 (dArile).
Pietro Bussitiello
1746, au fugit din Tara trat de pasa de Vidin, 1746:
distruge partial recolta
din pricina cca 20 000 de ogoarele nelucrate
in interialul 1744-
in teritoriul adminissimtitor productia
Tara
iarna cea mare" intr-un Ion Neculce, op. cit., p. 838-839. Vezi Condica lui Constantin Mavrocordat, II, Iasi, 1986, p. 451, ed. C. Istrati. raiagii bovine. Neculce, op. cit., p. 843-8-14. Ardeal, epizootie op. cit., p. 17. A. p. 499. Cronica Despre fuga a birnicilor (cca 60 000 familii) din Tara (indeosebi, din Oltenia), atit peste Dunäre, cit Ardeal, Ariadna Camariano-Cioran, Reprezena Moldovei la Constantinopol (30 august 1711-decenzbrie 176, 234, 238 passim; in Moldova, 1985, p. 119, 124, 144, citeva mii, ibidem, p. 247. creste, atinge 89 Politica a Dictionar cronologic, 1986, p. 91. Foamete Ardeal, deosebire in Maramure Satu Mare. A. Cservény, op. cit., p. 17. Markus Antonios Katsaitis, de la Constantinopol la de la Saeculum, Iasi, 1977, ed. Elena Moisuc Dumitru Limona, p. 66-83. Bucure,sti, Pseudo-Enache Kogálniceanu, p. 23. Florin Constantiniu, agrare in Tara in secolul al XVIII-lea, Bucuresti, 1972, p. 60. Biblioteca Acad., Ms. 616, f. 279-280. document
www.digibuc.ro
Paul Jamjouglou, secretarul extraordinar al acestuia la
Suedici care a trecind prin
pe trimisul la Ismail, este martorul unei de Din noastre am deoun nor mare gros care aproape ne-a ascuns lumina soarelui... era dintr-o de mari cit raci mici sau creveti... oaste inaripatd pustiise tot pe unde trecuse, din recoltä din pomi decit paiele ramurile... ce au mincat totul de pe s-au aruncat asupra din nici o verde pe trestii. Este de neinchipuit ce cantitate de grine, alte au distruse de aceastä intr-un timp foarte scurt, desi gospodaii au pentru a dind chiar foc in undo 1747:
1747/1718:
insemnare pe carte veche: Iar luna lui avgust in 6 zile, 7255 au venit au) mincat toate De pe unele mosii Mitropolici nu se poate stringe nici un grea, prelungitä; lipsa finului; epizootic; reducerea a septelului in Moldova.
Cddzuse
Pseudo-Enache
vreme nu tin minte oamenii nu n-au
gäsä
descoperò
ca aceasta,
atunce, cari de de fin 30 lei
o
agiunsäsi
de da la cai"
dintre putinele
ce nici a treia parte". loan Canta, referindu-se la momentul schimbärii
Cronica de
Constantin Mavrocordat, precizeazd
Ghica
intre Grigore o iarnä mare, si au
din 9 dzile a lui mart, au la multe vite a cu mare greutate au mers Grigorii-voevocla de la un scaun la In evidentele contabile ale casei T. Paladi consemnate in rindul vitelor: din 106 vite cornute de la mosia .55; din 283 cai, mor 91; din 1780 oi, mor 656, din turma de la Iasi, alte 512 din totalul de 2 367 oi secetoasd; läcuste; foamete moarte in vite; haiducia proportii. Episcopul de Nicopole: in Tara Romäneascd, continud... lipsa de alimente, distrug verdeata de pe cimpii" cepind a
1748:
pe carte veche: 5i era banita de
domnie a lui Constantin Moldova (aprilie 1748-august 1749): intr-aceastd domnii a lui Constantin mari fost de cit La cari litanii pe la toate si domnul, au poroncit ca Au urmat ploi abundente cit toate bucatele, oamenii n-or le pui". Dar bucuria a fost de o invazie Pseudo-Enache Kogälniceanu, despre a
Mavrocordat
a istovit" totul: Iar cind au fost la urgie sa asupra acestii istovind tot. Pe
ani,
de era
niciodatd,
puné,
grie de era,
rämin,
au tremes
de au umplut tara pin toate
locul negru, ca cind n-ar fi vii, sau sau cd-i
din domnie
lui
au tinut citiva
in Moldova, care -la face mari IX, Despre aceastá invazie de ravagii urmAtori, jos scrisoarea franciscan Giovani Battista Vannucci, din 1746. I. Cor1748. autohton nota s-ar fi produs la 16 fus, p. 167, nr. 2. p. 629. I. p. 2%, nr. 2. Vezi Cronica Biblioteca Academiei, Ms. 616, f. 65. p. 36; Cronica p. 629. Pseudo-Enache loan Canta, Moldovii de la a la a donmie a lui de Aurora voevod (1741-1769), editie loana Zmeu, Bucuresti, 1987, p. 162.
o
din .Moldova, la
Aspecte ale
C.
al
1972, p. 127-128. loan Popovici din Hidis aminteste Ardeal a (probabil, de I. p. 297, nr. 4. agronomice in Moldova", Iasi,
a
mare Corfus,
IX, in ms. la Inst. de ist. N. lorga". p.
nr. 2.
www.digibuc.ro
atita, nici dar nu peste tot locul ca la marie-sa, cáci intr-o zi s-au pornit pin de multime soarile nu vid. De poroncind domnul la toate mánastirile ca toate clopotile cele mari, ca doar s-or spari s-au ostinit, era urgie lui Dumnevreme s-au o mari scumpete, cit un leu. pe multe locuri neavind oamenit ce de copaci le chisa, facindu-le le mesteca cite cu minca. Pe alte locuri string
demirlie de usca oamenii coji
le fac
Cari nu
anita ce nevoi era de foamete. La cari, mi s-au timplat mii de am ochii citeva sate la tinutul 13otosanilor, eu orinduit cu slujba domacolo iarna, fetile a fi ferte nu puti de slabi, cari
agiungind in
au murit. Am mai la postul mari, descalecind acolo pentru prinzitul, bucate ni-au de de pini ni s-au mlai de am mincat o cu totii. $i au foamete domnie acestui domnu, nu lipsi läcustele din Moldova, afla vara minca despre si de esie insutiti" Antonio Becich, in raportul din 8 august 1748, informa colegiul De Propaganda mai de alimente, lácustele distrug toatá verdeata de pe cimpii, mortalitatea bintuie, ca jafurile Giovani Battista Vannucci, franciscan conventual, care ca misionar a stat opt ani in Moldova, scrisoare din 20 noiembrie 1748, raporta
sat la casa preutului,
superiorului mari, din
ci cele 94 familii de catolici din Moldova (ca
ce erau sub ingrijirea lui, sint in mare acum patru ani au distrus in
a vitelor..."
cele 36
tara
din pricina foametei
acestea toate gri-
blinda (stiri din Tara scumpetea
1748/1749:
dar viscol puternic la sfirsitul lui ianuarie; lipsa hranei mai ales a nutretului146. insemnare pe carte veche: de la bine in au fostu caldu la 29 toate florile bucatele De la 29 crivätul ninsoare 1749 august-1753 ani imbelsugati, fiscalitate excesiva, in Moldova. Pseudo-Enache Kogalniceanu. despre domnia lui Constantin au fost mari bisug in eftinatate, dar si multe pe tari, mari, sferturi indoite altele. Lacustele, cu mila lui Dumnezau, au Dar cu toate ce era, afla toti 1754: seceti, deficitare in sudul Moldovei, foamete; import de cereale din Polonia. timpul Ghiculestilor: . secetei prea mari ce a verii, nu numai in aceste se simtea dar si multe mare trebuinta pentru mei porumb cu care se saraci... uncle locuri, multi se cu ghindi altele, ca potoleasca putin foarnéa, mai ales din de Jos, care cu preturi foarte ridicate procurau hrana trebuincioasa din Tara leseascá din Tara de Sus, deoarece in uncle de la munte se putin porumb" preotului din de cind au fost lipsa de nu s-au grea din Tara 1755: recolte in anibele Moldova,
Pseudo-Enache
IX, in
p.
;
Cronica
p. 629, 633.
Ibidem. Pseudo-Enache
p. 44, despre lipsa scumpetea din timpul de a domuii a lui C. Mavrocordat in Moldova (aprilie 1748-august 1749), ales pentrn hrana caii domnesti in de orzu minca 107 Insemnciri, p. 118, nr. 12. Pseudo-Enache p. 59. Cronica p. 707. us, p. 119, nr. 14. precedent (1753), in Ardeal gerul din luna mai seceta au distrus recolta. Seceta compromite recolta 1755. A. Cservény, 111
p. 17.
Corfus,
p. 9, nr. 22. 35
www.digibuc.ro
Insemnäri pe carte veche: Anul
au fast foarte bogat de grin, orz, ci au murit de forte minca ciinii pe crestini"
porumb, vin, mei
invazia titarilor in sudul zipadi. blindi,
1758: 1758/1759:
omit. In Insemnäri contemporane, din Si au iarna toate zilele arde pojar, di la noianivrie pini la martie cald pulbere siceti prea buni a toate si de aciasti acum,
fostu..."
1759: recolte de cereale
in Tara Romineasci din in sat lemnul Coincidenta pelerinajul adus de la Athos. Constantin Dapontes: Au binecuvintat al ca in nici un alt an" nele secara si s-au porumbul
timpurie; in Tara Romineascii, ruso-turc;
1768/1769:
<1769-1'7'74:
la 11
12 octombrie 138.
ianuarie,
1771:
Johan Martin Minderer, medic in armata in timpul turcii din 1769-1774: incit Dunirea a inghetat, lucru rar in regiunile
1772 mai 18: 1775
acelea. Nici mosnegii nu aminteasci o distruge porumbul (Moldova) 25: ger cumplit. Dunirea, prilej Tara turci si treaci neasci, nu Alexandru Ipsilanti, bun pitrunde tescherea" organi/ator in toate domeniile vietii publice, in cadrul misurilor pentru aprovizionarea capitalei obligase pe brutari faci stoc necesar pentru o in de ca intimplindu-se a ingheta vinzare, ca si nu de acum, a pine a scoate in tirg
<1775-1779
fie lipsi"
general,
:
era la
licuste
zone din Tara caldi.
deosebit
777/1778:
roditori, ieftinitate, in Tara Romineasci. Eclesiarhul, despre domnia lui Alexandru Ipsilanti: EftinLtate la dobitoace", apoi: Fra indestulare pinuntului"
Diaconul Manole zugrav consemneazi pe un manuscris din Tara ...au lost caldi, ca la luna lui maiu, de Boboteazi cu
1778: rod bogat in vii
pruni, in Oltenia126.
(in Tara Romineasci); in Nicolae, logofitul Episcopiei procesiunea moastele sfintului seceti licuste"
1779:
ploi
inundatii. ma.nuscris despre
pe
Decapolitul, aduse de la Craiova, hind
p. 707, nude
p. 119, nr. 16. Pentru Moldova, vezi Cronica
datarea (1755) este 113
precisi.
Corfus, p.
3,
Ibidem, p. 72, nr.
p. 119, nr. in
Cservény, op. cit., p.
vény, op. cit., p. de ist.
p. 172, nr. 6.
nr. 8;
3,
31-33; p. 296,
3.
1.
In
1, in Ardeal, vari secetoasi, recolti
A.
18.
IX, in
p. 12, nr. 33. In 1769, seceti
la Inst. de ist. N.
Nicos Gaidagis, insemndri privitoare la románi de
arh. A. D. Xenopol"*,
121 V. A. Urechia,
II, p. 180.
epizootie in Ardeal. A. Cser-
XI, 1974, p. 31-232.
vechi, in
1891, p. 118. se va relua sistentatic
Anuarul Inst.
romanilor,
de domnii ulteriori. spre I, p. 522. Mihai Sutu, 1785, Dionisie Eclesiarhul, Hronograf. 1764-1815, ed. D. N. Stoicescu, 1987, p. 37. Realititi de documente interne, vezi nota lui N. Stoicescu. 324 S. Columbeanu, domaniales en Valachie au 323
1974, p. 76.
325 328
IX, in ms.
p.
1, nr. 25.
p.
1, nr. 26; vezi
36
www.digibuc.ro
167, nr. 3.
arate
Alexandru Ipsilanti, la 18 august,
de urmath de o S. Raicevich: in aceastä termometrele au coborit la -20°
1779/1780:
cele mai
mhsuri pentru extinderea suprafetelor foarte caldh.
a pinä la 6
Domenico Sestini, despre inghetat in pivnite in buti"; pentru Constantin Guilenlmo Ludo la 1.5 mai 1780: aici este foarte cald, vara invazie läcuste inundatii in
1780:
lu
80
putinä zpadd, (-25 C), Inch a la Bucuresti:
se taie de
in
apa din
vinul a
al lui D. Sestini, nota
pagube. pe carte veche: de cindu au fost puhoiul zili. joi sara au inceput a ploia au ploat
mare la necurmat.
au venit Prutul foarti mari, atita, cit nu i s(e) vedea marginali, neapucind din bâtrini ar venit vreodath mari. au mari strichciuni, multi sate dobitoaci apeli turili erbili" de o
780/178 1: iarnä
vifor
in Moldova.
insemnare pe carte veche: stie de cind au fost iarna umät la Trisfetitile in 11 a lui ghenar au tunat despre rásárit, au 1(7)81" insemnäri: in Alte a inceput un vifor de 5 mai cu (de cinci palmaci") care a finut zile trei nopti, dar pagube agriculturâ nu s-au produs nerodire, (stiri din Tara Alexandru Ipsilanti, la 12 81, intr-o circularä cilor de judet, referitor abuzurile generale ce se comiteau la perceperea dijmei, mentioneazá nerodirea läcustele din acest 131. Interesant de teama custelor ce au rämas ingropate peste dispersat pe mai multe arate, socotind de läcuste la uncle de li se va lace locuri, la altele scapc" Episcopul Rimnic era informat, in luna aprilie, cum in partea locului de aici, mare lipsa bucatelor ce iaste, nu pot preotii nici chip a
1781:
In septenibrie, Al. Ipsilanti, adresindu-se tuturor categoriilor sociale, ce aminteste de lipsa cea neajungere a domnia a cereale duph aiurea" a le declare tot la Tarigrad, le impune surplusul pentru fi rechintionat; se statistici (catastih") foamete; pretului vitelor; sporite import de cereale; interzicerea functionärii fuga locuitorilor.
1782:
Constantinescu, Agricultura
Tara Rom4neascci,
Revista de istorie", 1979, 4, p. 668.
limpid regimului Jana-
Vezi mai sus, nota 14. ms.
A. Otetea, Contribution la question d'Orient, 1930, p. 344. Biblioteca Acad., Ms. 616, 1. 106, 1; 618, f. 85, 92. I. p. 163, nr. p. 168, nr. 4. 1, nr. 27. 114 Ibidem, p. p. 1-122, nr. 28 29 data de 1782). Ibidem, p. 168, nr. .5. Despre recoltele din Transilvania distruse de ierni lungi aspre, ca despre foametea exodul alci peste Carpati, din anii 1781-1784, L. Moldovan, evaluare a agricole acum de an', in
Din istoria
Documente
Tara
1969, p.
-311.
veacul al XVIII-lea (in continuare, citat D.R.A.),
Bucuresti, 1961, doc. 8. doc. 537, din 11 mai 1782. 139 Vezi Constantiniu, op. cit., p. 53, in obligatia clerului de a livra cereale pentru fondul destinat Portii. Ravagiile läcustelor sint semnalate in Ardeal, in anii 1780 p. 19-2 A. Cservény, op. 140 N. documente, VI, p. 500, nr. 235.
37
www.digibuc.ro
din S. L. Lascarev, consul rus in principate, in raportul satele 8 19 iunie 1782, printre altele, transmite informatii despre lipsa de ceva de la munte; poporul moare de foame toate domnul a bilciurile Nicolae Caragea, domnul Tärii Romänesti, interzice la 29 pentru a nu se da posibilitatea turcilor de peste Dunäre de a din zona opreste exportul de vite la 3 scoate provizii alimentare din 142 Moldova, importul cercalelor in Ardeal Kaunitz, la 27 august: seceta continul, mizeria I. Raicevich oamenii fug; un bou care valora 15 piastri se vinde cu 6, vaca de 10 ceruse 100 000 chile de la (a se vinde cu 2-3, oaia cu 3/4 piastru; de 8 pretul de 5 4 parale, in orz 240 ocale) de chila, ca in Bulgaria cererilor repetate ale Portii, in Divanul in decurs de 11 luni sultanului, in aprilie 1783, un arzinahzar*, 1782 - martie 1783), tara a livrat Portii 1182 150 chile de Istanbul (echivalentul a 107000 chile a 240 ocale) in memoriul care sultan, din 13/24 Nicolae Caragea la acestor a trebuit aprilie an, aratá pentru a
decit negustorii turci de peste de la negustori strani, care .nu erau cheltuielile de chila, 13 de cumpaare a fost intre 9 chila, in timp ce Poarta nu a plait 16 transport au urcat pretul la cite mari asemenea cu decit 5 lei chila. Au fost expediate 40 000 de oi, untul, pietei plait de se rezultate din diferenta dintre Dunäre;
mierea etc.
proclamatie care locuitori, din 22 febr. 1783, Nicolae Caragea
a suferit evocá faptul in precedentii ani, Tara cind in vite" Moldova, dintr-un document din 12 ianuarier1782, de la C. C. Moruzi, cereale se in de pentru satisfacerea cerintelo reiese
din Polonia la preturi exorbitante 15 ianuarie, sultanul, pentru a asigura aprovizionarea ConstantiLa
in tara Moldovei" nu se mai lucreze a productiei cereale in Moldova "°. 1783: foamete; se la interzicerea prelucraii 1783/1784: grea, viscole ninsori abundente Moldova. care au fost cea pe carte uletile agiunsu de pute pin pin nopolului cu cereale, se evidenta
in virful zeplazurilor, de de 50, 60 de boda. Cad, la bucate nu s-au aciasta. Dar de fin. la oi de
Hurmuzaki, Serie
vol. I,
putintá ornu barini n-an fost apucat
ca
furtunii"
consulare ruse, Bucuresti, 1962. doc.
V. A. Urechia, op. cit., I, p. 278. p. 28.. vol. XIX/1, doc. XLIV, p. 44; 143 populatia constantinopolitaná in iarna 1782/1783. care a * Arzmahzar - memoriu, petitie, jalbá. 144 V. A. Urechia, op. cit., I, p. 277
p. 165.
teribila foamete
145 Hurmuzahi, S. N., I, doc. 83, anexa I, p. 214. 146 V. A. Urechia, cit., I, p. 266. 147 Gh. Ghibänescu, Surete IX, Iasi, 1914, 308-309. Th. Codrescu, Uricariul, XX, 1892, p. 308-311. Vezi la AI. 1812-1821 n Moldova la
ProPoartd,
Terra nostra, vol. III, Bucuresti,. 1973, p. 236. Al. Gonta, industriei alcoolului, Anuarul Inst. de s", Iasi, 1971, p. 140. anaforaua Alexandru Mavrocordat, A. D. iunie 1783, boicrii desi Al. Moruzi dispozitii ca nu mai griul la velnite, ci numai porumb, secará stricat, locuitorii, oferindu-li-se un mai bun, nu numai meiul i-au vindut la velnite porumbul (toatá hrana de peste an"), dar turnau gropile de se strica putrezea" vindeau apoi imposibilitatea a se la velnite, provocind foamete cantitätile cerute la Corfus,
brie
de la
piná la
p. 120, (25
24. Despre aceeasi
o tine tot omet
31.
38
www.digibuc.ro
la.
Moldova, ninsoarea timpurie surprinde porumbul Tara Româneasca151; la 22 decembrie neculese; incendiu in medelnicer, consemneaza pe un manuscris Enachi Kogalniceanu, biv fi mai fostu din 23 septernbrie: un lucru care nu tinu minte despre
1784:
alta data la bogata, ieftinirea griului in Tara 1786: nerodire, foamete in
1785:
11 Rusiei in principate, I. Severin, a altor alimente domnia lui Alexandru Mavrocordat (Firaris, Manolache pe scaun, toate impotrivirile elementelor ian. 1785 -dec. 1786): Cum s-a
Raportul consulului general aprilie 1785, mentioneaza lipsa s-au resbunat pe
mai
din cele mai
o
lui odatä si a contenit cu dinsa , .." lipsa Nerodirea
s-a
in documeneste tul din 23 august 1786, prin care domnul cere ispravnicilor de tinut sä recalculeze birul unor sate, pentru a spori veniturile vistieriei piinii, a cárnii prelungitä; iarna foarte grea din Tara
1786/1787
si a lemnelor de foc in Bucuresti, Mavrogheni Dimitrie
din Cotesti noteaza pe o carte veche: grea. La mart 15 au dat viscol au tinut 3
biv
acest an au fost iarna zile"
a capitalei, in conditiile in
Pentru a asigura aprovizionarea blocate de de pe Dimbovita
domnul dispune construirea a trei
mori
1787: an roditor, ieftinatate, fiscalitate suportabila 1789 noiembrie 15: ger, 1789- 1790: ani de in Oltenia, se
;
viscol lipsurile, scumpetea 163.
sub ocupatie austriack
in uncle regiuni
Muntenia;
de
Marchizul Lucchesini: Foametea este atit de mare, incit täranii imprejnrimile Craiovei se paie tocate muschi
de pomi" in decembrie, este cu porurnb
nu este atit
cit
de
Tara Româneasca a povernelor in uncle judete (Romanati) pentru porci
noua
infornlativa a cliplomatiei ruse
151 Mentiune
1785. Hurrnuzaki, S. N., I, doc. 149, p. 319. Corfus,
16,
Ibidem, p. 122, nr. 30. Vezi
principate, din 22 iunie
nr. 48.
N. Gaidagis, op.
Vezi circulara domneasca din 27 august. V. A. Urechia, op. cit., I, p. 476-477.
. N., I, doc.
146, p. 317. Cronicele, tom. H, p. 48. rece (sic) din Ardeal In mor de foame 17 000 de oameni. Foametea in din noiembrie 1786 in 1787, in mor alti 867 oameni. A. Cservény, op. cit., p. 20. Arh. St. Bucuresti, orig. Vezi insenlnarea pe carte I. Corfus, p. 16, nr. 9. Printre altele, vezi S. N., I, doc. 204, p. 407 doc. 15, anexa II, M.
p. 427:
p. 243, nr. 27; la 5 martie, fusese cutrentur.
I. Corfus, lorga,
12, p. 202.-206; istorica", XVI (1930), nr. in Biserica lui Sscolae
(noiembrie 1930), in Revista la C. C. Giurescu, ctitornlor
LXXX (1962), nr. 3-4, p.
9-350.
161 Dionisie Eclesiarhul, op. cit., p. 162 Corfus, p. 123, nr. 34. Dionisie Eclesiarhui, op. p. 53.
N. lorga,
despre
Române, Memoriile V. A. rechia, op. cit.,
austrsacd fn anis 1789-1791, in Analele Academiei S. II, t. XXXIII (1910- 11), p. 11.
1892, p. 350-35 1 353. La 5 decembrie 1791, Mihai Sutu permite stolnicului cu porurnb, intrucit nu
:
nehind
de
p. 352.
39
www.digibuc.ro
grea ; mor
1791/ 1792 :
1792: in Tara
productia scamiere; in achiritionarea
pentru
turcilor; 1792/1793: 1793:
1794:
scumpirea produse (unt) dificulraherea" din partea ; sporite pentru suprafetelor care insoti si amplifica
redus
toate celelalte dezastre anii grea; in (blocarea probleme in aprovizionarea morilor din pricina Dimbovitei) lenme de foc Alexandru Moruzi un set de se reface dar se ascnt simptomele pentru preintimpinarea ei in orase: preturile in maximale) la si la alte peste narturi" povernelor (pentru a nu se cheltui narfuri ; repeta interdictia la porunca Portii, campanie zaharele de la lucru ; aprovizionare se extind mult saci a cu interzice din satele invecinate mai din Bucuresti179; dispozitii ca principalele din 14 mori pentru a apelor; dispozitii ispra asigure de Ilfov, Dimbovita piata capitalei cu de foc ales in BucuMásuri severe pentru combaterea ciumei care face ra re5ti, dar incepuse la sate mare nerodirea cerealelor183 exceptia meiului); lipsa ierbii ; urmatoare); stricarea" stupilor ; cresterea prea finului pentru
de a al d din a low Revista Arluvelor", 2 (1958), p. 256. prieind Tara Roniáneascd, Ibid p. 252 257. 11 119 din 3 aprilie 1793 pentru fixarea pretidui untului ocaua. Se fa un pret mai ridicat la miere (4 vadra), p. 332-334. desi p va creste. . A. Urechia, I, doe. 637. decretul lui Mihai din 11 V. Urechia, op. , 3, p. 426. 167 Mustafa A. Mehmet,
scrisd
172
p.
173
.
he 1793. ca
1
vitele s-au
se
tntr-un document din
apri-
p. 332.
oraselor Pitesti, Focsani etc. Disporitide din 10 19 3 mai, pentru se 200 drade 160 dramuri o para; tot o para se vindea in Bucuresti. Ibidem, VI, V, p. 337. 3, p. 668; pentru j. 175 5 ocaua carne Bucuresti. Ibidtm, I, p. 669.
p. 345-354.
176 Ibidem, 177
Totusi, se fac i se mr la 6
din 23
ibiden , VI, p. 639-640; doc. din 13
au bucate stricate" din
p. 687. inertie,
400 - cca 48 770 Sadova in rachiu 160 chile cereale prelucreze 100 chile 500 kg) unui Nicolae Taniotis (probabil negustor)
n-or fi fost singurele 80 chile stricat (- 200 ocale - cca 24 400 kg) si, cazurn Ibidem, I, p. 693-694. suspendate procesele 178 Piintre sezonul muncdor agricole dispozitii 15 15 mai, ca 17 1 se vor
repeta in
cum
p.
12.
sacii de o afar& viind in Bucuresti, ridica pine Alexandru Moruzi cere, la 9 octombrie, ia másuri: duc strejerii mai mult de o controleze pe s2 nu la marginea orasului cu sacii" la pe cei scot este trebuincioasd pe afara". fie slobod a se cheltui piinea Ibidem, V, p. 446.
Ibid 304 305. slujba5i care, abuz de interzice, ca anul pre edent, zapctilor si pentru putere, sub in cu lemne pentru prieteni pretexte al provocind lipsä Ibidem, p. 1-343. Ibid 426 urm.; VI, p. 10 biv vel din Cotesti, nota: 183 in uncle zone au rodit. zilile an, sale Moruzu, domnie a sale in Tara al in la acest noastre fost Foc5ani, . Corfus, p. 124, nr. 39.
40
www.digibuc.ro
turilor la
vitc, rechizitii fortate de cereale (inclusiv mel
porumb) pentru Poarta, pinä la ultiinul bob (salahori), pentru repararea turcesti de la
de
;
mor de
fiscalitate excesiva; declansarea foamete ce se prelungi urmatorii am; import de cereale; situatia este de extinderea demiei dc in anul acesta mai ales la sate, iarna timpurie asprá. cum a evoluat starea in Moldova, o contema unui cititor de cind au fost mari n-au plootu mci primávara in nici vara veleat 1794. di au pornit ploili alci toanina s-au facut zaruf mare din la zma. Andrei, apoi au inceputu a nigi un ca de mare a fost unu viscol Cráciun alt marilui au fostu foarti groaznicu ambele in unna unei campanii agricole organizata de domni (la suprafetele in din luna pronuntindu-se seceta, Al. Moruzi in Tara pentru a preintimpina scumpirea cerealelor dezorgao serie de nizarea pietei, ca si pentru asigurarea oraselor cu (indeosebi a capitalei) Ispravnicii judete cu gnu in narturi". Sint importate 60 000 ocale din Polonia distribuite brutanlor 20 august, este facilitat importul cerealelor, prin scutirea din si de La sate, morarii arendasii de mori sint de la 25 octombrie, tot oemul revenit din macinarea accesibil, rumbului a meiului, 3 parale ocaua, jar satenilor li se dreptul supravegheze pe moran nu matrapazlicuri", negustonlor la preturi Pentru rezerve, pe alte másuri se interdictia de a tuturor mosiilor si dispozitia ca cultive in regie proprie cite lar mitropolitul porteze divanulm (cu in anul de zaherea" dispune fie-
mizerie"
In acest an, din 3 000 salahori tr misi din Tara
nu se
S.N., I, p. 660.
800.
p. 124, nr. 38.
Corfus,
curn ar
186
p.
si
trimis sultanului de
din
V. A. Lrechia, op. cit., V, p. 537. pnn care Al. Moruzi in doc. din 13 de procesiuni religioase care
pentru organizarea
p. 136. Pentru Moldova, vezi arzmahza-
invoce ploaia.
din 17 decembne prin care se
p. 35. Moldovei, la 17 de-
sultanului
mai
tara nu poate ,atisface cererea de
decit in p. 537. devin o permanenla in politica a domniei, care totodata, o (prin ispravnicii judelelor) a cantitatil de in in sat. spre exemplu, poi tunle ' lui Mihai Sulu, i.pra la 29 decembrie 1794. D.E.A., II, Moldova, doc. 608, p. 603. in anaforaua din 19 mai, care dezbate problema, re brutani au obiceiul, este de se sate cereale, fac pe care le felul acesta pe cresterea pretunlor. A Moruzi dispune ca capitalei doua zi, se aprovizioneze cu necesarul de 40 de zile se lege" nu vor urca pretul V. A. Urechia, op. V, p. 763-764. In august, hpsa in Bucuresti devine acuta refuzi lui brutarilor de a o fabrica, probabil din cauza pretului redus impus. Dcmnul ordona oblige pe brutari cit le norma de putin cupteare pe zi pedepsei cena; fiecare, sub amenintarea trimin pe Ibidem, p. La 17 august, obligati fabrice pret mare la pi totusi p. 765. La 28 decembrie, prelul 50 dramuri era de o para. Ibidem, VI, p. oficial al pain 1. Mentiune in pitacul agiel d n 7 octombrie. p. 766. aprovizionarea capitalei cu grin in acest an, mai si doc. de la p. 670, 672, 765, 768, zaherea, din
secetei,
se
de
S.N.,
1.
A. Urechia, op. ca., VI, p. -65: negustori nici neferi vreun nume et, ci n once, a fi in ce, spre a avea fie cal de cu a ndestula si a la accasta .
de
vamesi, n
nu-i
dc
fie na re
re a la n
s
'.
Ibidem, p. 768. 41
www.digibuc.ro
care, ca la vreo intimplare de
se afle zahereaua trebuincioas& spre ajutor celor lipsiti la hrana vietii Scceta din a mari probleme pentru hrana vitelor in iarna urmatoare in Tara Al. Moruzi, actul din 26 noiembrie, permite ca lipsa gray pretutindeni, fie suplinit& prin marea" crengilor din satenilor dindu-li-se acest drept a pláti vreo cu obligatia de a-1 similará este Mihai
O
de a nu face stric&ciune pldurilor 195. in Moldova, ca
indestuleze lipsa ce au de
ce s-au
vitele den
scoati
lipsa cerealelor a prin reactie in al cclorlalte alimente, lipsa nutretului a provocat o scMere a pretului vitelor implicit a Din epitropii 13ucurestilor cer domnului, la 20 desfiinteze nartul" la carne, ca sarácimea septembrie, carnea Totusi, la octombrie se pretul de la 3 parale ocaua (socotindu-se pretul vitelor la 17 105 bani categoria I
categoria a la Poarta nu ci cere chiar meiul porumbul care s-au
prin toate
iar ceca ce
orz nu sint, nu o interesase. la schela
cele trebuincioase" s-au putut afla in dar nu reuscste Sultanul vizirul revin insistent, informati cantitate de negusboierii ar avea cereale tori (turci) recolta precedent& le-ar fi pentru a le specula, refuzind le Capanului (evident, la donmului ca va avea zaharea, atit cit veche, de la mosii de la mosii boieresti, se descopere (sublimea - I. C.) ca se la turunde asteptau Divanul convocat august (la care participa cesti s-o vindut de (tentati de pretul mare la care ajunsesera mai ales pe piata capitalei), iar cite cereale au avut le-au declarat deja toate (s-a fricut un catastih"). Totusi, anume propun ispravnicii cerceteze la fata prin gropi hainbare. Domnul pe mai de boier al vel (el afirmase vistierul Nicolae ar mai fi ceva cereale prin judete), se ocupe de in cele 12 judete stinga Oltului pe biv Al. Moruzi
logofatul
Glogoveanu in celelalte 5, din Oltenia 199.
Rezultatul actiunii este expus in lui Al. Moruzi, semnat de intreg divanul expediat sultanului la 13 septembrie, care este
ca in nici un alt document al vremii, dezolanta stare de lucruri, la ce midoace dure s-a recurs pentru descoperirea ultimului bob de s-ar mai fi putut : mornentul in care au apárut semne ale trimisese oameni harnici priceputi" pentru a baionetele fácute in pentru a inregistra cantitate din noua recolta arie; s-a recurs la blindete la ameinfricosatoare" in acelasi timp. primirea firman, a iarasi se cerceteze, intr-ascuns pe la mosiile boierilor du-se
tuturor ,a hirtii" ale mitropolitului, cuprinzind blesteine si dojene anateme", locuitorii nu nici un singur bob". Dar amploarea foametei este e/identä, se hränesc ierburi ; p. 767. vol. V, p. 118- 119. 195 V. A. Urechia, op. cit., VI, p.
iarna 1794/1795. La 9 iarba", domnul
D.R.A., II, doc. 600. 375. A fost o
temporara,
pentru
1795, iesind din greutatea iernii" in putine zile iesind ispravnicilor sä impunä scoaterea vitelor din paduri;
o padurii. Se la 19 septembrie 1795, printr-o circularä domneasc& sate, se interzice hräneasca vitele prin s-au facut cu indestulare". Ibidem, p. 380- 1. anul acesta 10. .D.R.A., II, doc. 1. V, p. V. A. Urechia, op.
le vor putea multe urma fie
numai
se
Ibidem.
Ibidem, V, p. 455-456
V. Veliman, op. cit., doc. 215, din 13 septembrie 1794.
42
www.digibuc.ro
lipsesc de o cerealele. Nici in judetul in acest an, spre deosebire de celelalte judefe, foametea nu a fost atit de oameni de mare, Nicolae Brincoveanu, care a cercetat el insusi si nu a putut scoate mai molt decit 1 2 chile de pe la de mosii din griul in total doar 57 chile de (13680 ocale cca zervat pentru 17 500 kg). Au fost invitati reprezentantii de la Galati insárcinati negustori turci caute ei problema zaherelei sä prin judete, dar declarind
acestia au
ei cunosc situatia.
Ploaia cázutä ulterior a fost pentru recolta de (insämintat va fi rechizitionat si meiul, ordoná Poarta - se mai tirziu). Dar departe - , se va locuitorilor orice de trai" disperarea final, domnul sultanului tara scutitá in acest va face an de mubaia", angajindu-se ca in anul urmätor trimitá o cantitate totusi i se va porunci rechizitioneye meiul, nu fie iar
zátor de fuga locuitorilor Moldova,
vicisitudini ale
a
la
ei efortul
in primävari tot ce s-a gäsit din din cea noud, chiar mai mult decit s-au din hrana copiilôr" Dintr-o informativá a diplomatiei noiembrie achizitiona porumb pentru mentionindu-se
a expediat la Tarigrad, recolta anului precedent
ci pinä atunci acesta nu se mai pretinsese; se ceruserá cca 12 500 000 kg) informa (9600000 ocale
Mihai Sutu trimisese un negustor turc de cereale
vor gäsi pe la locuitori
cotele de
cc le-au
unul grec
chile de in noiernbrie,
cumpere intreaga cantitate
a repetat boierilor
livreze
intirziere
impuse
arzmahzar trimis lungul la 17 decembrie, divanul Moldovei, de a livra cantitatea de porurnb cerutá, descrie o situatie neputinta : desi cea din Tara s-a asemänntoare mai molt decit in toti anii" (in mnsurilor intreprinse din pricina secetei din cele mai multe oarnenii abia au putut sn-si ce altele n-au deloc au s-au uscat; tara a au semánat", mari eforturi si a satisfacut toate celelalte cerinte ale Portii (inclusiv refacerea Bender), doar nieiul cerut ulterior nu a putut fi strins, in tarn Poarta a a iertat" jumátate din nu se gäsesti nici ca cum", ; se ca de data aceasta Poarta si cantitatea amine cererea de porumb pentru la cunoscut si in cele mai zaherea, roditoare tinuturi este porumbul care s-a vreun .tinut, este putin, nu va putea asigura mai fäcut la urmátoare; se speri hrana locuitorilor ce toamnä la semänäturi care s-au pus se va mai pune la primävarn", cererile se vor putea satisface 1794/1795 : iarnä grea (in la 18 ianuarie, Dunárea era turile nordul Moldovei, atingea in decembrie ináltimea omului, acoperind multe vite, iar din lipsa mortalitatea in porci a foarte mare, informa consulatul rus din Foametea, deopotrivá de seceta din primhvara lui 1794 de rechizitionarea cerealelor din ordinul se mai mult in de iarná. Preturile cresc vertiginos, ocaua de mei (málai") dupi o 200 judetul Ilfov, spre se face fin, se pare chiar cu indestulare. V. A. Urechia, op. cit., V, p. 119- 120. V. Veliman, op. cit., doc. 215. V. A. Urechia presupune ci din cauza. acestui tras lui Al. Moruzi mazilirea i s-ar aceasta vine abia in august 1796), op. V,
p. 456.
202 Din arzmahzarul divanului citat mai jos, nota 203. doc. 332, p. 599. Hurmuzaki, S.N., Ibidem, doc. 344, p. 627. consular rus, referitor inregistrate: 35 000 chile de Mihai Sutu in 1794, 10 000 chile mei, 30 000 chile proviant" pentru cetatea Bender, 80 000 oca (pentru sultanului), toate acestea bani pentru 30 000 chile naturä, plus 22 000 chile (totalizind
746 000 lei). Ibidem, doc. 343, p. 626. V. A. Urechia, op. V, p. 537-539. dispozitii vel sphtarului si La 18 ian. 1795, Al. Moruzi
acum
este
Hurmuzaki, S.N.,
Ibidem, VI, p. 302. doc. 344, p. 627.
paza la hotar
43
www.digibuc.ro
chila de gnu la 50
la 8 parale,
Poporul notA informativA nevoit se
talen, in Tara
in intregul principat de mare foamete - se din Iasi, la 27 ianuarie 7 februarie 1795 - incit este
cu de copac Din oamenii se unbolnAvesc, distrugindu-si in vreme stomacul" ca un reper de Foametea din iarna aceasta va la apropicrea iernii urmAtoare ; temerile cá ea va repeta au ba chiar de realitAti, cum vom constata in paginile urmAtoare. la mijlocul in Tara a fost prielnic agriculturii se in-
1795
tre
o
rodurile
cu atit mai se
cit se
Consulatul
mai
ploilc abundente cantitatea se sperc un an fertil abundant" de cereale fac dar din lunile iunie-iulie o parte din este de 214 (viermi" 215; in Tara ale pasvangiilor". rus informa
superiorii
la
mai,
pe carte veche 12, la beat 17 A sfintul cap al sfintului Visarion al doilea rind in politic (chel)pentru frica ciumii. nu numai ciuma era, ci foainete gria era, multi din au de foame, unii au mincat mai multi de copaci o mesteca de aceia lungiia Chila de
50... (oca?) de
parale 8..., milai oca parale 8",
pictorul icrodiacon Manole
mahalaua
(Bucuresti),
un Petrache
logofit din Rimnicu Vilcea intregeste, prin sa, inform : La leat 1795 boala ciumii Tara s-au spart toate Moldova, griul rodeste, dar recolta de porumb este compromisi, indeosebi in tinuturile din nord, de grindini de bruma
Foametea scumpirea cerealelor continuA, nu recoltei slabe, rind furniturilor in enorme cantitdti trimise, poruncile repetate ale de la hotar la Istanbul, cit la care s-au dedat nu numai negustorii (greci turci), ci mai ales domnii principate - Al. Al. Callimach - ca camarila care au exemplu, o noti comertul cu cereale. La 12 mai, din Bucuresti informa ci domnul boierii au cumpirat cu 12 brutarilor 55"; vizati hatmanul, spätarul aga : domnul Moruz au gisit prilej cum cistige bani, era destul venitul clomnii; stringind molt de zaherea de pe uncle gisia, plätind apoi indea in la pitan, 40 lei chila, oprisi nu sa din parte numai de la magazia domneasci cumpere de a face porumb au Bucuresti; cu porumb vindut cu bani banii minristirilor imprumut - I.C.> nu i-au mai dat nici de cum, i-au el" Din Al. Galati 22 000 chile gnu, pentru care incasase din vistiene suma calculati la 8 chila, dar locuito le ci in
op. cit., IV,
V.
445. Pretul meiului ajunsese
aproape egal cu
al
S.N., I, doc. 352, p. 645. Vezi si nota dill decembrie 1794, zbidem, doc. 344, p. 627. Este mentionati note arhiTa -ntru la 13 sept. nu, doL.. 385; pentru de hi sfirsitul doc. 387; vezi 384 etc. 211 Desprc campanici din toamna lui 1794 lui 1795, vezi V. A. op. cit., VI, p. 767. 212 in doc. din 15 mai, care Al. Moruzi proceselor obicei") 15 iunie si lunii pentru ca de lucrul Ibidem, p. 213 214 216
12.
S.N., I, doc. 362, p. 660. doc. 368, p. 1, din 12 Dionisie Eclesiarhul, op. cit., p. 59. Corfus,
p. 173, or.
10,
1795. 11.
217 Hurmuzakz, S.N., I, doc. 385, p. 703, din 13 septembrie; alti noti, de la sfirsitul luni, ibi em, doc. 388, p. 706. Ibidem, doc. 362, p. 660. 219 Eclesiarhul, op. cit., p. 59.
44
www.digibuc.ro
doar
5 piastri chila, revenindu-i la acest condei 66 piastri, plus orz tot acolo, pentru care 512 de la 12000 o locuitorilor doar 3 Pe piastri pe chila. la Constantinopol chiar 33 de de era de 25-30 Pentru mai sistematica sigurit spoliere, doi domni (desigur la a fost indicatia dovada concomitent in ambele au recurs la unei riguroase a tot ce se a tot ce se produce in fapt ce a nelinistit populatia, asemenea procedee. in acest sens, o alti diplomatici rusi la mai ogoarele felul culturilor, evaluinin Moldova se inregistrau du-se de pe acum productia 222 La 12 iunie se expediau din 30000
ispravnicii din ordinul domnului, tot ce a ei vor socoti de asemenea cantitatea de unt, fost insimintat in miere de ce se va putea produce, pentru domnul si dinainte ce trimite si furnizeze noilor de la Acest ordm necáje5te publicul care nu a mai fost supus la acest gen de practici in si temerea in fertilitate, scumpirea mijloacelor de trai va continua in Cu toate au fost obligate in acest an si furnizcze enorme de cereale alte produse alimentare nu pentru aprovizionarea Constantinopolului a de la aflate intr-o permapregitire de dar pentru armatet reprime räivratirile pasei de Vidin La aceste prin invazii jaf devastare pe teritoriul Olteniei stoarceri de mari zate
Românesti, au economiei la cotidiene pe mai ani in Poarta ceruse lui Alexandru Moruzi magaziilor de la Dunäre cantitatea de 120 000 chile de grin (cca 28 000 tone) se asteptau ordine pentru orz alte provizii pentru Constantinopol Tara nu mai sume de bani domnului mizerie a cea mai
avea de unde da. Consulatul rus era informat din Bucuresti, la 10 august,
pe marele negustor Turnavitu si cumpere din regiunile 60 000 chile de pentru Rusciuc Silistra; in acest scop alocase importanta de 500 000 lei (1 000 pungi), ce a impus-o domnul de peste
titlu de zaherea pentru se scumpire a celor de trai, recolta nefiind totusi cea sperati. Un ordin de la Poarti obliga Tara alte cantitäti de de asemenea pentru magaziile de la in acest timp, domnul Moldovei va umple magaziile de la Bender Ismail In septembrie, Al. Moruzi importe alte de din Germania, propunind un schirnb cu sare La cantititile de orz, unt s-au mai 160 000 oi expediate din Tara la Constantinopol Notele din tasi ale consulatului rus relateaza, la din Moldova : turcii ei ridici toate cerealele pe care le numai 8 piastri chila; se o mare foamete, se septembrie 1795229, 9 octombrie se revine : domnului scormonesc S.N., I, doc.
220 221
Ibidem,
la specula griul
387, p. 705 turci care din
8
p. 737. doc. 399, p. 720, din 28 decembrie. aici 33 la Constantinopol cea mai mare parte
Ibidem, doc. 359, p. 656. Se mai aminteste Vezi si raportul lui I. Severin, consulul general al an. Ibidem, doc. 373, p. 677. 222
224
225
Rumelia. interzis
principate, din
de porumb. acelasi
Ibidem, doc. 368, p. 671. Ibidem, doc. 390, 396 etc. Ibidem, doc. 370, p. 673.
Ibidem, doc. 378, p. 692. Mai vezi doc. p. 701. La 25 august, o alti noti relata despre ordinul lui Al. Moruzi ca ispravnicii de achizitioneze 20 000 chile de orz s-a expediat deja o mare cantitate de din la Constantinopol. 226
Ibidem, doc. 380, p. 695. 227 Ibidem, doc. 384, p. 702. Ibidem. Ibidem, doc. 385, p. 703.
fixate cote obligatorii de cereale
vornici etc.
erau
pentru
dea jumitate din recolti. Fuseseri
rang: 30 chile, marele logof it; 25 chile,
45
www.digibuc.ro
ridia
peste tot
la
se ingrijeasa de
bob,
S-au strins din chiar de o revoltä
nevoile
o mare foamete rechizitionarea meiului, Erman care Nu este deci de mirare se moare de foame.
30 000
de de
Boierii se
s-ar publica firmanul
secret 230
se
mi le mai rämine decit coaja de copac nu
foametea
ohmic
: din timpul primei domnii a lui Alexandru Moruzi Tara toat& abstea a pAtimit foarte, ajungind cei mai multi a trAi de copaci si au murit oarneni de foame, Dumnezeu ; bäligi de vitä,
nu fusese pomenit" 231
lucru ce de
n alt martor ocular -
sas din Sibiu, Andreas Wolf, care cunostea prelungite pe aceste medin Moldova prin repetatele lui zguduitoare despre marea foamete care a torturat o leaguri - ne-a mare atrocitate in anul : tara in vara lui 1795 a continuat totusi putinele bucate care s-au au lost ridicate 1795 a fost un an la Constantinopol, impus arbitrar in anul de tiranic pe un cantitatea necesarA (pentru hrana locuitorilor>, astfel acela aproape nu a in 1796. Bietii oameni trebuiau sA se scumpetea a tinut la cu coajä de ulm adunatA, pe acestea, jir si ghindä, le-au de mei, din care un amestecata cu de nici mAcar Multi oameni care nu puteau mizerabil al dobindit porecla de PAacesteia mureau de foame". Domnul Moldovei jefuise indeosebi de mai cu cAutare pentru porumbului, aratA acelasi autor, a crescut de 12 ori, de la 36 popor". (care urcase de la 5 la celui mai frumos de lei chila, depásind chiar porumb, incit 30 de lei chila), explicA prin obiceiul tAranilor de a se bine
el nu pot inchipuie cA aceste in care táranul piatA, pentru cc i se cu achite birul intreg cortegiul de era
are un surplus de produse pentru derizorii, se
cit de greu
atit mai greu cit cuantumul acestora creste odatä cu cresterea pretentiilor Portii a cupiditätii ce dregAtorilor, care se intrec sA speculeze momentul, pe domnilor mortalitätii din cauza (datoritA fugii numärul contribuabililor se astäzi peste 100 de Fiecare tAran epidemiei de a moare de foame". Numai ajutorinta de pe an fisc,
:
a urcat in acest an de la cca 15 piastri la 36 deja s-a inceput intr-o notA din 19 decembrie, din arhiva celor care nu pot pläti", sulatului rus din Iasi o gospodárie
in acest an de
ar fi
(peste 3800 kg), oficial cca 12,5 chile de pretul de trebuit sA mult de 8 vite mari, ori 100 oi etc. numai pentru pläti därile cAtre sau mosiei, plus muncile gratuite fisc, la care evident se adäugau cele fatA de
230 231
(havalele, angarale) prestate in beneficiul statului (al turcilorl), evaluate de un contemporan la alti 100 de piastri pe an an neroditor impinge la disacestor enorme Neputinta salvarea in fuga peste hotar, perare pe muritorii de foame. Mii de pe executori, se opun preleciomege bat altii se mod vArilor de cereale. intreaga tarA este gata la o informeazA repetat consulatul rus din Iasi in notele sale din lunile septembrie octombrie doc. 389, p. 707. Boierii clerul furnizeaz1 douA treimi din cantitatea de aici despre coruptia ispravnicului de Tecuci. Interesante 1884, p. 24. Românul. 1800 -1821, ed. B. P. Hasdeu, Andreas Wolf, Beiträge zu einer statistich hystorischen Beschreibung des Furstenturms Sibiu, 1805, p. 130
138, trad. la Institutul de
Hurmuzaki, S.N., I, doc. 398, p. 718. de de (de
acest an a
N.
consulat, informatiile fusese de 427 500 lei. total deci
825 000 lei; cea de ca bir in sferturi (din luna mai 0 lei decembrie). In anul precedent, sub Mihai Sutu se incasase 1 070 000 drept 297 500 lei, de
de
472
440 000 lei drept bir in opt sferturi.
suma de numai
cele 12 sferturi. 1780, ce include atit ajutorinta cit 540000 lei perceputä la doc. 343, p. 625-626 doc. 405, p. 737. Ibidem, doc. 395, p. 715, din 20 noiembrie/1 in Ibidem, doc. 388, p. 706. In tinuturile de margine, locuitorii Numai de pe hatmanului trecerea peste paza fusese doc. 381, 382 etc. Vezi Ghica 1 500 de
46
www.digibuc.ro
anexa
ca
in cele din timpul iernii
reac236 Tara pe alocuri chiar mai violent, aici flagelul foamei
in mod
deosebire in prima parte a anului.
mai acut,
devasteaz&
luna apnlie, in Mehedinti,
in
de
fac chiar oinoruri. Pentru a linisti spiritele, domnul trimite o carte locuitori la ce prin - -prin care, fiecare este dator a se cu munca proprie, se decreteaz& roage !) pentru ploi hotii" vor ft spinzurati in vileagul tuturor" in se cete care ies la mare boierii ce se retrAgeau (de teama ciumei) la La 28 aprilie, printr-o celor 17 isprAvnicate de judet, Al. Moruzi másuri generale circular& pentru reprimarea Revolta depopularea satelor semnalate tot timpul extrem de
1795/1796 :
ploioasá (pe plan european); foantea
de la
Un
Hurez
gerat, a tunat (cu urlet mult") si au plooat frumos" Popovici,
la rindul
tocmai ca vara, chet n-au mai
La
speran'tele intr-un an roditor in Tara din vara urmAtoare
din senmare contemporan&
atita de caldk in luna lui
era
luna lui fevruarie tot
ianuarie,
la 12 noiembrie a fulde la
1796, au
de mult asa,
ciuma
abundente de
ceaslov" : Spre vara s-au ieftinit bucatele de au ajuns de
confirmate
file
o
n-au dat
para" in primávar& se o campanie Ms. abundentá, ieftinAtate, iese din foamete Tara Moldova recoltá deficitark foametea ciuma continuA; fiscalitate exacerbatA; stare de tensiune aproape de insurectie". Manolache, logofát din Star -Chiojd (Prahova), nota 27 august pentru ca de cindu s-au bucate multe au Jost lumea, nu mai avea le pune, de multe"
1796
O
abundenta de adreseaz&
a consulatului rus din din Tara se lui ceark avind in vedere
o atribuie orgoliului
: Printul Moruzi, vorbind de
de ce printul Callimachi nu se la era o de alimente seama de recoltei din acest
toate tocmai a ordonat de la sine putere sá se la exportul de grine in Moldova". Pretul (in a fost redus de la 4 la 3 parale ocaua se scadá la 2 parale. in unele griul mai ales orzul sint atacate de viermi care rod tija plantei tot de bucate", povernele din Tara in continuare inchise. reaminteste domnul la 18 ca nu cumva indestularea ce este la rodul bucatelor, poate cugete vreunti din povarnagii a se cerca de a cheltui bucate la de rachiuri" an,
236 Ibidem, doc. 407, V. A.
773 Pentru
14, anexa II la
14 etc.
p. 451-452 exemplele din VI, p. tot in luna mai, Moruzi trimisese se cumpere gnu
cit., V,
fi fost tot ca o S.N., I, doc. 362, p. 660. Hurmuzaki, S.N., I, doc. 362, p. 660 din 12 mai.
porumb din Bosnia. Nu este exclus ca aceasta 238
V. A. Urechia, op. cit., 240 Hurmuzaki, S.N., I, 241
Corfus,
brie, se aminteste
de
de potolire a spirite-
p. 555.
372, 374,
p. 286, nr. 34. ninsoarea de
395
diplomatic& rusk din atunci, din
notem-
S.N., I, doc. 394. 242 Corfus, p. 125, nr. 44. 243 Vezi nota diplomatic& din 24 martie/4
Hurmuzaki, S.N., I, anexa I la doc. 414, p. 748. 244 V. A. Urechia, op. cit., IV, p. 445-446. 245 Vezi doc. din 26 martie. Ibidem, VI, p. 383-384. Corfus, 246 p. 125, nr. 43. Hurmuzaki, S.N., I, doc. 423, p. 761. 248 V. A. Urechia, op. cit., VI, p. 687.
47
www.digibuc.ro
s-a ieftinit, si icsit din in Tara Romneasca Dar in Moldova populatia nu au incetat livrärile de produse toate numai mai are de indurat in acest an mizeria cit abuzurilor escrocheriilor la care s-au dedat recoltei deficitare al perceperii difemicii dregittori cu prilejul rechizitiilor pentru de care domnul nu era ntelor intr-o scrisoare-avertisment Parte din aceste ce hipta pentru o rnitropolitului, in luna ordinare tributul remedierea situatiei disperate la care se ajunsese. Nu ci de imcu sint de nesuportat - se care au (in rind marele al domnului al citorva chiar patru ori mai mult decit trei impus in bani sau in a postei, au perceput o intretinerea grajdului necesarul au ridicat cerealele, de ori mai mare decit cea tate de unt de le pe de la bietii locuitori in contul livrärilor dat pretul doar pe jumatate, cu banii incasati tot de la birnici mr apoi aceste produse rechintionate in plus se etc. Cu la i-au mitropolitului ruinind tara. I se unii se face se acestor el nu intervine in divan pentru a pune detestabile. Poporul a ajuns in interes mai in propriul grad de mizerie si exasperare sint confirmate de rapoartele de notele informadespre de aici afacere cu tori ai consulatului mani la se de marele si orzul finul locuitori, care nu au avut cantitatea insusi mitropolitul 30 piastri chila, este comis, au fast obligati
cite 9 marele comis a cedat mitropolitului 80 chile autorul notei cite 15 eu insumi prilejul finului, räpind aproape mare comis a escrocat alte peste 1 500 iarba bietilor locuitori pe care i-a pus
ceilalti
personal de fin, comercializate apoi in beneficiul disperarea: locuitoni sint gata Moldova domnesc foametea se a nu prade foame, rascoale, unii fug, altii se constituie cete copac. Ghinda criminalitatea creste. Nenorocitii ti"rani se raporta consulatul rus la martie/ dar nu se mai 6 de tensiune (aproape informator completeazg 6 aprilie. nu impiedica din cauza insurectic") ce zilnic
care sint exorbitante", multe din ele nici nu mai
Tara
se dezlántuie in acest an epidemia de spre sfirsitul toamnei, aproape incetase) 250,
caum crudei foamete care taranü in toate hotilor". s-au inmultit actele de violentli, ca haiduci), pe care la de Pentru a salva situatia, boierii suit i-a in cete", Mitropohtul de bani pentru a colecteze o pentru ajutorarea infometatilor; va refuza contribuie sa (in
nu
rechiz'tiile din martie, ca 249 De notat impuse necontenit au apgsat totusi I la doc. 14, p. 748. greu pe locuiton. Hstrmuzaki, S.N., I, doc. 440, p. 788 uncle altele), in septembrie, o puternica pe cimp, iar porumbul care au complet mult".
doc. 439, p.
787.
Ibidem, doc. 430, p. 252 Ibidem, doc. 420, p. 755-456. august. 253 Ibidem, doc. 429, p. din 23 254 Ibidem, anexa la doc. 14, p. 749, din 24 martie/4 aprilie. fuga din judetele Neamt, Suceava si I si, vezi raportul lui I. din 12/23 aprilie. bidem, doc. 16, p. 752. La 29 ian./9 r., intr-o se despre distribuirea de täranilor, de a o din noua ori ao in Ibidem, doc. 407, p. 738. 255 Doc. din 27 apr./8 m nr. 17, p. 753.
doc. din mai-noiembrie, ibid
nr. 419, 426, 428, 433, 446, 447 etc.
48
www.digibuc.ro
ci numai starca spirit a ei materiali, intrucit afecta hicarile agricole. din extrem de caldi, incit seaniAmi pini tirziu; la 10 maybe, vilcr, victime omenesti si mari in Gheorghe Slivneanul insemna la 20 februarie 1797 : stna de au lost cilduroasi, vremi de si ara oamenii pi tu
1796/1797 :
si
Dar la
in Tara
se un cu pricinuieste mari pagube in vite victime omenesti. Manolache din Star-Chiojd (Prahova), care ne-a mai insemniri privind starea timpului, si de data aceasta : SA la 1797 au dat vifor 10 zile, cit au foarte, foarte r multu dobitoace in partea cimpului. au trei trei nopti eu din munte. la cimpu au cel au oi, cai, de la unde i-au apucat peste ciobani herghelegii" in mare si uragan in ionic zona submontand ; ; finului nerodire in unele regiuni din ambele tin; ciuma in Tara dar cu furie in re
1797 :
711e, deosebit de puternic
Manolache nota in continuare : 1797 n-au ploat din zio de Dominica Mare pini
la leat
iunie),...
Apostoli
cindu au lost atunci s-au intiritat despre apusu au inceput a bate piatra la Turnu Rosu la Moldova, tot pe suptu munte. au ucisu tot si prApadit. era piatra tot ca ou de pomii i-au tot. era vijilie potop foarte tare, cit oameni(i) ci or pie La 19/29 iunie, de la ora 9 pini la jumitatea se in Moldova o ploaie puternicA, insotiti de piatra de 30-50 drame 100-160 g) un nordic de o exceptionala, care au produs, relatAnle consulatului rus, cele mai mari pagube recoltelor", ce va face ca economicA a si fie mai proasti in acest an 261 Dar in -august, seceta revine in ambele odati ea, un va
de licuste devasteazA zona de la Bucuresti spre Rimnicu Sirat Focsani, Birlad Apele
Secuieni
recolta de cereale Pentru achitarca de zaherea
totul dehcitarA, preturile cresc in bani e cumpirá din tara ' la pentru Tara Rochila de 10 talen cea de mâneasci) Moldova un nou prilej pentru Alexandru Calhmach a specula situatia, locuitorilor sume echivalente la 30 lei chila de timp este
de Poarti, se fac pret indoit 16
I. C 258 250
13,
17, 260
p. 125, nr.
125-126, nr. 6. 286; vezi A. Urechia, op. cit., VII, p. 269 1, 24, 25, 28, 1 etc. Corfus, p. 125- 126, nr.
S.N.,
I, d c. 9,
Bucuresti, 1974, doc. 15, p. 80. S.N., amintite 262 La 7 august, Ipsilanti informa pe ispravnicii a la sint párinti" mina sfintului sfestanii ca si pentru ploi si indestularea \ II, p. 142, nota 3. La 10 V. A. op. anul urmätor, ingropate care au inceput ca la unele locun se a esi", recurge la acelasi trimitind judetele de pe drumul moastele sfintului Mihail Sinodul care se pistrau la Arnota. Ibidem, p. 465. 263 264
si faci
S.N., IV, doc.
17.
de pe Dimbovita nemaifunctionind,
cere
din
VII, p. 143. la 20-30 en Carul de fin ajunsese in chiar 100 cer si se pretul p. 72, nota. Brutarii din intru it din pricina nevoiti la mori indepartate macine Dimbovitei li se pentru doui him. Ib, de p. si aibe stocun de pe motiv ci erau cu cai. V. A. Urechia, op.
106- 107.
Ibid in III, p. 197. \ ezi
4-
Hurnwraki, S.N.,
doc. 40, din 9 februane 1798.
. 91
49
www.digibuc.ro
ce el o
de
o altd
hotar doar cu 12 lei pentru
a 3 500 cai,
In decembrie intentiona Poarta ceruse doar 350
1797/1798:
au fost iarna din Tara insemnare pe carte sara s-au louat. vara, zábadá (sic) au cázut numai de doao degite nicidecum, berichet de bucate n-au ca vara. era era" läcuste in zona an relativ roditor, preturi indestulátoare" : Tara ambele sarcini scumpete, sárácie Focsanilor ; in Moldova, turcesti trimise reprime rAzvrátirile sporite pentru fiscalitate crescutA; ciuma giilor in amintirea la sfirsitul lui martie de geroasá 1798 1799 : iarná exploatare fiscalá drastice oamenilor drept iarna cea mare"); starea de tensiune foamete, cu deosebire in Moldova; se inniultesc actele de brigandaj. la inceput, in Tara RomäL Raicevich, cum aminteam in termornetrele au coborit, in mai multe zile din ianuarie, la -20 Réaurnur -25°C), dar probabil temperatura a fost mai joasá, precizeazá in continuare cá puturile cele mai adinci inghetaserá, picioare 275 (cca 2
Cu atit mai marcatá este iarna 1798-1799 in
a vácAritului de Concu cit ea este legatá de reintroducerea Dionisie Eclesiarhul ne-a lásat o stantin Hangerli, la 5 decembrie 1798 aceastá iarnA pentru amar de bietii zguduitoare despre ce a 5 palme *mare, incepind a intr-accl an mare, Deci dechem 5, care tin minte abiia s-au luat la de scape nici scriindu-sá vitele la ghenar, n-au putut bietii ci vitele afla ale fiestearuia in un cap de cit de mic, de vitele ale boerilor, cu bátátura casii, naintea dar de la ei nu s-au cenit, iar au cuvint dea boerii la vel vistifárá isprAvind vitelor, au trimis au lui suma vacilor, mii peste mii s-au
bucurat nesatiosul... au rinduit taxindari nici
slujbasi
au trimis porunci strasnice la
mai in grab, sá
de cap de vitá doi dincolo de cite doi lei de
dincoace de
de
oameni
intr-aceste cinci judete,
24, p. 98; vezi doc. 35, 38 etc. S.N., doc. 28, anexa II, p. Vezi aici pe larg clisensiunile dintre domn
care se impotrivesc spolierii maselor. p. 126,
47.
Mentiune in circulara lui C. Hangerli, din 26 septembrie, ispravnicii de judet, oblige pe tirani extinda insámintate. V. A. op. cit., VII, p. 488-489. 271 mai sus, nota 245. 272 Hurmuzaki, S.N., doc. 60, p. 1 120, p. 243. Este apreciatI drept una din cele mai secetoase veri, grave consecinte in iarna in domeniul cresterii vitelor. Poruncile Portii se provizii, care salahori pentru aprovizionarea 000 soldati. doc. 51, anexa IV; .54, 55, 59, 70, 1, anexa II, 74 etc. armate de Un raport consular rusesc din iunie informa Tara RomAneascá contribuise cu 2,5 milioane acest scop. lei 274 V. A. op. cit., VIII, p. 17; Hurmuzaki, S.N., IV, doc. 78, 79, 80, despre evolutia epidemiei in ambele (nota 14), comentariul P. S. Aurelian. Vezi mai Dupá Dionisie Eclesiarhul, op. cit., p. 72, dar carte veche este consemnatá ziva de 18 decernbrie, probabil stil I. Corfus, p. 106, nota 15. *o cca 25 cm. ** 25 martie. in mod obisnuit, 277 De notat in lipsa grajdurilor iernau vitele casei, indirect ne informeazá cronicarul. seceta anilor 1793- 1794, datoritá lipsei de nutret, mai ales in timpul iernilor, au urmat propice refacerii acestuia.
taxildari = perceptori, incasatori de dári (taxe). = 90 bani; leu = 120 ba.ni. 50
www.digibuc.ro
Deci
bucune
mergind prin sate ca niste lupi
mumbasiri *
ca niste cu crestinii,
prin de ctini
cineva nemilostivirea si ce dind zor, zice in zece-cincisprezece sä istoveascá Oamenii nu prea avea bani, hind in ermi, tärgurile iarna nu era oamenii vite, de de nu era sä bani, bucate nu era ci numai o oameni care mai avea putere plätiia. Jar slujbasii inchidea oamenii si mueri si de gunol si afuma inchisi ziva noaptea fláminyi, dea Pe altii lega indärat de bátea bicele; pe altii picioarele goale in chinma geroasä. pe amar de bietii crestini, plingea väeta de prez ** au omorit mumbasiri pe
de a
banii;
boerii, unii gelépii, cumpära vite de pe la oanwni pe fiece, de fácia cirezi, bani cite 10 12 lei, ales, mare; vacile, lei alease, mai jos vite cite 2 3; incá 2 zloti nu munciia
cui
am zis, ci le da de mare
le
venea
De
ce,
in anul precedent, percepuse indoit" pe dijmäritul (pe porci stupi), fiscalitatea in an in general deosebit de Zilot Românul, un alt contemporan al grozäviilor" acestei ierni, in cele de mai sus: 0 mare, grea, 1/ Cu viscole grozave, de pomenit, Cit numai vite multe, ci oameni pierit" 282 in Moldova, lipsa nutretului (datoratä deopotrivä secetei impunerilor abuzive in orz fin in contul därii pentru intretinerea grajdului domnesc mai mare a au provocat reducindu-1 la mai putin jumätate, ce va mai stituind principalul avut) va face ca muncile nu mai poatá fi executate la pararnetrii necesari. La 25 1799, rus din raporta: De ani nu a produs nimic, din cauza secetei continue, arbitrare prin exorbitantul impozit al finului orzului pentru a veniturile rnarelui comis multe astfel de extravagante; in acesta locuitorii pierzind multe vite din care de baza pentru a pune la toate acestea, ultima venind o din cele mai secetoase continuind piná astázi, a piará deja, rapoartele de judet, peste o din vite; toate herghesint abandonate total, pierderea este si toate nu de remediere. S-a cu porumb", dar s-a renuntat, mai vitele". Se asteaytá o mare
mete, pämintul neputind
din de vite" Intr-o altá din 2 aceeasi informa din nou despre mizeria crescindá din Moldova datoratä fiscale din domniei Alexandru Callimach, la care se dezastrele naturale: natura s-a dezlántuit contra acestei pentru a prelungi la lunii trecute... a cauzat pierderea a din vitele cele care au infometate cad si pier sub ochii ai Preturile cresc: un car de fin se cu 25-30 se greu, de foc, Mina etc. plätite foarte scump. Se o oamenii disperati atacá case, drurnurile sint intesate de ei alte note
* mumbasiri executori. ** prez peste. D.
op.
p. 70-71; vezi
Stoicescu. 281 Despre fiscalitatea exacerbatá din
p. In
vezi documente la: V. A. Urechia, op. 180-182, 196-197; I. Corfus, fi contemporane, anul 1798 suma de 11 323 000
din Dionisie
282 Zilot
notele bogat documentate ale acestui domn de spirit a VII, p. 516-517; Hurmuzahi, S. N., IV, p. 106,
15, 16 etc.
uncle
4-5 säptámini cca 4 000 000 lei, dupá lei). Vezi lui N. Stoicescu la ed
p. 147. p. 10.
Hurmuzahi, S.N., IV,
120, p.
284 Ibidem.
51
www.digibuc.ro
a actelor de brigandaj, generale revine aslipra haiducilor amintesc la contemporane carte O serie de la>let 1798, (de cind au de aceastä curnplitá iarnä: gase nici (c)acum", sau: ...cari au fost scumpete di fin nu o alta: se stie de cind vite multe", stie de cindu iarna ce mari au
au murit vitele in tara
iarna ce
in nordul Moldovei ; Tara ambele in primul rind cererilor tuatie economica grea ; haicazuri de in Moldo ale Portii ale rebelului Pasvantoglu (ca si in anii urmátori) ducia si de Tara Româneasca; import de porumb Moldova 1800 180 iarna: foamete turcesti reprime; continue pasvangiilor ale solicitata si acestor osti fis1: lipsa fmului ; mari daune in vii, din pricina unor calitate 1803: grca ninsoare mare; ingheatä Dunarea; lipsa lemnelor de foc in lipsa finului; pasvangiilor, favorizate 1799: recoltá
de
de
foarte grea, de veste trecind pe la ca de mii de oameni, mul-
Dionisie Fotino: La 18 se troveni ostirca lui Pasvantoglu era
time de
1nsemnarea unui preot, din 25 martie: Si am scris ca pentru ca la
au
se
tincre de
care sultan, din 5 iunie 1803, prin care se moti-
arzul
neputinta de a cele 90 000 de unt solicitate, se iarna grea lipsa finului care au provocat moartea seceta din conditiile meteorologice devin favorabile in Tara mâneascii, se inregistreaza recolte bogate; redeschiderea (pentru porumb). Fotino: o serie de nenorociri (pricinuite primul rind de
1803:
tara, däruitti cu o
invaziile
1804: vara
o bucurie o veselie inundatii, pagube in toamna, ploi torentiale in vite; spec lui octombrie, si
victime omenesti abundentá au sur-
248-249. Ibidem, doc. 123, p. 247 si 125, I. p. 126-127, nr. 48, 49. 287 Ibidem, p. 127, nr. 1. doc. 129, 139, 1 si passim. In Tara Hurmazaki, S.N., pe la
nu s-a
. A. Urechia, op. cit., S.N.,
289
174, nr.
preotilor o dare de cite 20 mitropolia are de ajutat multi
se
cere
mitropolitul
sub cuvint
p. 16, din noiembrie. doc. (anexele), 131, 133, 135; I.
p.
13.
A. Urechia, op. cit., XII, p. 531. 291 Ibidem, XI, p. 103. 292 Hurmuzaki, S.N.,
doc.
187.
A. Urechia, op. cit., p. locuitorii din zona vitele din pricina lipsei ierbii secetci in nu-si pot achita darea untului tesc" (livrat Portii). 294 Hurmuzaki, S.N., IV, doc. 204; atrag sine paguba arendasilor
care fac sa se
Ibidem, doc.
la
imposibilul". 19, 224/anexa
000 pungi (1 milion lei!): Poporul gerne sub
vite se
pe spinarea sáracului plugar, care se vede la de pentru a satisfacc rapacitatea nenorocitilor rilor de impozite". Ibidem, doc. 22 II si 231/anexa II. Dionisie Fotino, op. cit., II, p. 14. Corfus, Ínsemndri, p. 127, nr. 53. V. A. Urechia, op. cit., XI, p. 479.
VIII, p. 318.
Dionisie Fotino, op. cit., vol. II, p.
17.
52
www.digibuc.ro
s-a ridicat in Moldova evreii
negustori,i tot adesea
a
neculese; cpizootie; scumpirea hranei 28 august).
; incendiu mare in 13ucuresti
prins
inseinnárile lui lordache: Tot la acest an de
ploi foarte rele, au de au o iarná foarte cumplitä, geroasä, dar ploi multe, Alte
leat, toamna au
insemnäri pe
o alta, din octombrie: au
vite" timpurie
1804/1805:
avgust
toamnä au fost niste pre la 26 octomvrie. de vite au degerat, nu au
Tot
veche, din Tara mare la deal,
mai-multe vii neculese" dcalurile in jumätate boalä. la
octombric), grea, de tommiä de
aratul
in epizootic.
din 16 aprilic, prin care se urmau fie solicitate dupá se aratä: in acesta in grea care de ai nostri n-am pomenit acest din cei de la trecuta a lui octonibrie inccpindu-se, acum la luna lui n-au contenit ninsorile, nu ajuns numai greutatea iernei o epidemie de boale telor bivoli, cai stnpi, au tara, care nici acum nu s-a ostoiat boala dintre vite toti de obste la o mare intristare, cu totii, mai virtos din pricina vitelor" a conditiilor vremii nefavorabile din toate domnul (Alexandru Ipsidin a importat de peste Dunäre a täranu se pot face nilor nici in din cauza a bolii vitelor. Se o mare grindinä, inundatii; rece in recola fin); scumpirea cerealelor; livräri sporite care foamete; fuga masivá a locuipeste veche: Anul 1805, luna lui iunie la mijlocul Insemnári pe grindine foarte mare pe hotarul Boiului, cit toate Dupá au din
1805:
oi
aceaia au fost tot ploae in toate lunile peste
Erburile multe au
necosite. Otava s-au präpádit. Oveasele le-au zioa Preapodoamne Paraschevi (14 octombrie) multe nesecerate, abea bine coapte, multe de necarate. Cucuruzele mai omit de jumätate neculese. Octomvre 10 tot a nins o mare" alta, din Moldova: au tinut iarna aceasta la 1805, dar toatä au lost ploi multe, incit gubire s-au fácut. lar la 1 au picat ornät apoi ploae au tot ploat toatá toamna iarna pär pe la 1806, februarie" una din la acestu leatu s-au intimplat pentra noastre de au ninsu pe struguri (foaia au cules oamenii era 1, au neculesc. 1805, de 2 raport consular rus, din 15 ploilor puternice au continuat acuma, s-au toate riurile Valahici, multe
pentru
lui Constantrn Ipsilanti 301 Mentiune in \ III, p. 437. op. V. A. p. 302. 302 I. Corfus, 11. Ibidem, p. 235, Ibidem, p. 127, nr. 54. si informatiile Consulatului
305
ao ductia de
din 5 ianuarie: domnul a trirnis un
Hurmazaki, S.N., IV, doc. p. 570. V. A. Urechia, op. cit., vol. XI, p. 198-199. Despre moartea vitelor si pericolul Consulatului rus, din 24 martie.
populatiei vezi
unei epidemii in zaki,
preotilor
din Moldova si de la pentru adresata stäpintlor de mosii pentru a sport pro-
la 5 000 chile,
de
compere
sporirca
S.N., IV, doc. 477, p. 576.
pricina grindinei a Transilvania, recoltele slat 307 p. 128, nr. 57. timpurii. I. Corfus, o cincime din populatia A. Urechia, op. cit., VIII, p. 738, informatii (St. Luce) uncle sate (Coplcent) absolut pustil. a fugit din Corfus,
Ibidem, p. 302.
p.
127-128, nr.
55.
p. 128, nr. 56.
www.digibuc.ro
sate
trus
inundate; din cauLa accasta s-au discimpun aflate in locurile joase locuitori au lost finul si in Bucuresti, acest locuintele inundate de nul foarte
populat a mceput deja si se sima lipsa La 13 Constantin lpsilanti dispune ca din Bucuresti construiasci mori cu cai, la 16 ale aceleiasi luni, si se repare urgent morile stricate de iuresul apelor, pentru a preintimpina Bucuresti
1805/1806:
Pentru prevenirea epidemiei, noroaielor rimase retragenecontenite vor determina foametea rea din timpul iernii urmitoare recoltelor timpurie septembrie !), dar ploioasi; in livezi ariturile in aprilie, pricinuind epizootie.
pe din ...la 21 sipt
spre luni, au un omit de o au tinut o zi numai, la altele striciciuni n-au pricinuit decit la stupi, au pent prin prisici multimi, la apucase de inflorise. lar apoi de acolea au purces o primivari cu ploi misurate" O alti insemnare, din Tara Romineasci: aceasta si ci in in luna fevruarie au oamenii siciri de neputind timpurii
peutru ci au lost ploi multe.
bune" 1 806: vreme favorabili agriculturii, dar ogoarele neingropate
cele siminate de iarna s-au ficut
in toamna precedent& nelucrate a ingheturilor timpurii; lipsei rezerve (nercdire in anul precedent, ce rodise a rimas pe sub omit), dar ales exportului (la Poarti sau Transilvania); lungi, rodesc (fructe pentru a doua contemporane: ...De altele tari au lost prea bine, numai de pine au de vin de miere, apucind
ci roii au paroit"
arzul citre Poarti, 25 august, arati Tara se in mare din cauza nerodirii timpilor a Despre amenintarea in informeazi in repetate nu consulul general al Rusiei principate, eventualele pregitiri pentru aprovizionarea armatelor ruse proiectatul se Al. Moruzi, in pofida lipsurilor din (tot a dus la Constantinopol), acordi licente la exportul ponimbului in Transilvania si Bucovina; viceconsulului francez la Iasi, Parant, de exemplu, i-a dat permisiunea exporte 2 000 chile porumb in Transilvania
avind
vremea exceptionalä, vedere lipsurile nerodirea anilor se adreseazi, la 11 sepispravnicilor de direct tuturor locuitorilor (prin cirti deschise")
486, p. 584; vol. XIX/2, p. 271. V. A. Urechia, op. cit., p. 302-303. Ibidem, p. Vezi nota din 6 oct. a Consulatului rus din Hurmuzalii, S.N., IV, nr. 491, p. 593 Arb. St. Documente, CDLXXIX/11. Hurmuzaki, S.N.,
313
316 317 318
p. 302-303.
Corfus,
Ibidem, p. 129, nr. 64. P. Samarian, veche monografie..., p. 23. p. 303.
Corfus,
V. A.
op. cit.,
S.N., IV,
XI, p. 47. .536, 547, nota la doc. 558, p. 635, nota la
www.digibuc.ro
are acest
ogoarele,
culesul viilor,
1807 1808:
pentra prisos",
se
porumbul
sistate prelungita; foametea se accentueaza; epidemie de scorbut in Tara invazii de jaf Oltenia ale turcilor rebeli (dcsi Pasvantoglu moare la 4 februarie, stil aprovizionarea armatelor ruse stationau in cele dona face se actentueze lipsa hranei a nutretului. procesele
grea
lipsa
au fost in anul trecut",
pentru a asigura hrana a ostiri care se interzice la 13 porcilor eu porumb, sub amenintarea pedepcu ocna. la 15 decembrie vornicului Barbu cele 120 chile porumb ce le avea la mosia sa Preajma (jud. Romanati), i se conditioneazá numai pe la locuitorii vor avea de nu pre la sau alti au rimatori, aceia hrana
La 27 martie 1808, adresindu-se ispravnicilor de asigure aprovizionarea armatelor rusesti, le recomanda locuitori cu cuvinte blinde" si eu incetul, cunoscute printre vicisitudini, lipsa ce au i pagubele ce s-au intimplat peristasis a iutelii iernii acestia" De la 9 la 27 martie, viscol puternic fac apele, nefiind nici au de dabitoace de ger de foame si multi oameni au murit degerati drumuri", consemneazi. un anonirn pe fila unui manuscris
Bucuresti, nu se mai
piinea, carnea, lemnele de foc cit fusese octombrie)
mai (de la 16- 19
iar pretul la 23 ta-
lipsurile
prezentei trupelor ce trebuiau. aprovizionate prin solicitarea de podvezi" angarale" (transporturile alte sarcini in agricultura de brate de utilaj vite de tractiune. 1808/1809: lipsa epizootie in septelului. insemnare din 1809: de cindu au fostu
Tara
1809:
nu era de unde se
cumpere. si se
care,
au zicut vacile de limbare oile..." agricoll, in
productiei, pentru intimpinarea lipsurilor a necesarului crescut in ocupatiei rusesti; epizootie; cresterea preturilor Circulara Divan din 15 martie, ispravnicii de judete: printre alte sisteze procesele juridice, in ca podvezile nunieroase ce se cer din partea armatei rusesti nu muncile agricole, raporteze la 15 numärul pogoanelor tate de la fiecare zece zile suprafetele prila 8 aprilie, ce intr-aceasta vreme, din neconpodvezi ce sint asupra pentrur implirnrea celor trebuincioase ale ostiri, nu s-au indemnat a face cele de primävará de de or& dar vor fi unii, prca putine...", divanul desemneazi pe cite un la judet ca, cu unul dintre ispravnici, sate indemne pe locuitori ca la 15 mai
semaniturile de porumb si orz;
nu vor avca
ce
322 V. A. Urechia, op. cit., IX, p. 55-57.
323 satele din judetul Teleorman, se moastele Sfintului Mihail Sinodul, luarea unor medicale. Ibidem, vol. XI, p. 904. 324 Ibidem, IX, p. 158. Ibidem, XI, p. 913-914. 326
p. 193.
se putea trece cu I. Insemnäri, p. 128, nr. 58. Moldova, au pierit 248 oameni si 542 538 de oi, 99 370 de boi, vaci, vitei, 15 906 cai. Analele Academiei XXXII, p. 70. 328 A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia ed. III, vol. IX, p. 289; citeazá raportul consulului francez Lamare, despre lipsa a orzului, despre torturile la care supusi pentru a preda autorititilor stat tot ce li se cere. V. A. Urechia, op. cit., p. 832-833. 330 Corfus, Ínsemndri, p. 129, nr. 60. Si Transilvania se constati epizootie vaci: Scris-am eu, Petru Popovici din Astileu, iarna au fost moarte mare de au 327 Peste
vacile de boali gre, anul 1808". Ibidem, nr. 59. 331 V. A. Urechia, op. cit., XI, p. 906.
www.digibuc.ro
ara, isi
sapa,
face
piná la 15 ale viitoarei luni iulie" raportece di nal cite pogoane s-au insämintat porumb, ora in o
sat divanul pliroforie (informatie, lämunre -
ca
locuitori
citi de
trebuintelor"
dupá
1809/18 10:
meiului
in august, izbucneste o epizootic in vitele mari, adusä in de boii de asemenea, una de dalac februarie. blindä; tunete si grindind insemnare pe un manuscris: 1809 ; lama au lost pre cali pre la dechemvrie in 14 zile. Apoi an ceput a .ningi s-au pus la 17 dechemvrie, nor moscahlor a lume pi drumuri cu privint" proviant, provizii pentru
a preotului Sandu din Cojani: o zi mare cit oaoale" in (din pricina podvezilor impuse de foaniete, clatoratä obligatiei de aprovizionare a
din 5
la apus, s-au Ricut bubuit 1810: restringerea suprafetclor armata
;
pelor rusesti stationate in tari. Divan al Tárii adresindu-se ispravnicilor, la 6 aprilie, a impulsiona muncile agricole, ce remara fuga locuitorilor
11:
mai ales cind sint impovárati neeontenite neapárate podveade angarii cite privesc spre celor trebuincioase ale prehputernicilor le 2-3 mazili care indemne cu mijloace blinde cuviincioase" pe fugiti in sat fiestecare trebuincioasele arituri de iar ispravnicii cunipineascá Ia luarea carelor in pod pentru a ramme satul intreg totul lipsit de care dobitoace" insemnare La 1810 au lost foamite" 338 prelungitä; mare; s cerealclor, ieftinirca Insemnári pe carte veche: stie au cäzut oniät in de au gioi
lui, la
1810"
toatä Tara Româneasci se instaleasä o mare
si foamete. multi din läcuitor, se aflä si chinuindu-sc", si pe arendasii de au stocat cerealele cumparate a crea lipsä piatä a specula;
cei
Divan, constatind zapciii
de pe tirani le dispune in repetate nnduri (5 decembrie, 30 ianuarie, 5 februarie, 25 martie) ca ispravnicil di sa-i oblige pe acei care detin cereale le celor cu fix era hotärit ocaua de mäcinat u5 in 4 parale ; porumb miicinat cu 7, lar parale, nemäcinat cu 6); le denunte care ascund cerealele, celui care nu vrea vindi, li se confiste ca al se dea se statistici de cite
tot
saminta de Foamea cumpära
Ibid
p. p.
armatá, täranilor neläsindu-h-se decit
sileste pe tärani
--06.
dispocitille
vitele la preturi derizorii, pentru
divan pentru
bolnave,
tratare a celor bolnave multor din locuitori
ingroparea celor moarte;
338
trimisi cinovnici" prin judete
disponibile
reale
p. 129, 1. Ibidem, p. 130, nr. 66. Arh. St. Bucuresti, Ms. 0-0, f. 88 V. A. Ur chia, cit., p. 703. p. 130, nr. 67. Corfus, si Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/209.
Ibidem, p. 129, nr. 62 si 63. op. cit., XI, p. 925-927. V. A. Ure
Ibidem, p. 909-910. Ibidem, IX, p. 542.
www.digibuc.ro
man,
Judetele cele mai parte din
de foamete erau, la 12 februarie, Buzau, raporta
gene-
Argos,
Dinicu
pentru a
5
din lipsiti de scumpirea 11: an rodttor, aparitia cometei
se oferea, cetverte
intimplat o foamete parale, 40 parale iar o alta
piece el insusi porumb ca
martie,
la foatnetea
Transilvanta locuttortlor
asociate de contemporani
(28
greceate, pe carte veche:
incit a
cea
anul
18 in s-a un porumbul 24 de parte popor minca de ara anul mai
loan intru acest an 1811 foamete mare in Tara Au ajuns ocaua de 22 de 32 de parale, ocaua de 20 de parale, ocaua de morun 2 lei 20 de ocaua crap de de 40 de untdelemu 5, curcanul 8 3 lei, ou 5 parale, gnu 125 lei, de Foarte greu au acest an. S-au inceput foametea la 1810 la gnu nou au la 1812 la Bucate tot se dar era lume multa din ii a lusese muscalti o a ste multá si mai ajungea Dionisie se r la randul la scumpirea nepovestita, cane n-au mai niciodata in lume", din amintite corespunzind in mare parte de cele de mai de gnu, 24 lei suta ocale, 15 let suta oca, vinu la 50 ocao s-au suit; ocao, 3 lei gaina 50 60, un ou 6 8, curcanu 4-5 lei, la Bucuresti 8 lei, peatele lei ocao, somnu, doi lei al inane, doi cosacu care era o para ocaoa s-au suit jar 4 lei ocao, negre 5 lei 6, untdelemn 5 lei 6 ocao, lemnele earn let si 6, iar la Bucuresti 10 lei caru 12 lei. cal prost 100 jar mai 200 300, inert si cal; mai -50 lei..., de jug 100 lei mai 120-150 de frunte inghet, cu viscolul de la lui martie a mieilor. insemnarea preotului anul au dat iarna n-au inghetat au forte mare, s-au dus Mesteaugarul
au
1811/18 12:
tote au
pada,
din
29 au dat
leat oi
12 mart
n-au
Shut
(jud.
de au meti mo au dat un mare
la
fie
au munt
de
1812: conditii trebuia de care va dura lui Caragea"
f
r
recoltare, semne ale
;
apar noiembrie
17,
loan Dobrescu, ed. I. Cronica rie", VIII, 1966, p. 336-337. Mercurialul din luna
ocaua
ocaua al jimblei la 18 parale. . A. 318 Dionisie, Eclesiarhul, op. ca., p. 110. p. 130, nr. 64. 319 Corfus, Ibidem, p. 131, nr. 69.
in Studii
fixase
epideinti
drept ciuma
I. Cojocara, Documente priviloare economia Ron 1800-1850, resti, 1958, doc. 25. bidem, doc. 31. Damaschin Mioc, Vasile Mioc, fc 'own - ev calamitate naturald medievald Cluj-Napoca, 1985, p. 200. Corfus, p. 130, nr. 68 st 67. Nu este exclus, ca cea de a doua 1812. se refere de fapt la fie ulterioara la
12
pretul piinii
'tic
de istoBucureati
op. cit., XI, p. 92 1-922.
La 3 iunie, nartu' (pretul oficial) al plinii Bucuresti era fixat la numai 6 p. Intuului al jimblei la 7 parale. V. A. Urechia, op. cit., timpul este foarte comitet se fnsemndri, p. 174, nr. 14. 1; vezi Ibidem, X A, p. I. 57
www.digibuc.ro
neobisnuit de grea intreaga mari, viscole puternice tura martie; imense pagube in culturi Fotino: In anul a fost earna nu se era ceva peste multi secoli
1812/1813:
ernatecA,
mii de vite mari
de nenorociri, i-au
in Tara
mici
tempera-
la sfirsitul lui grea
a
de mai mai apoi: o rnultime
oameni
o
care
pe
loan Dobrescu referitor la Rusia: nici noi cum spunea gazeturile n-am pomenit deosebit ucidea muscahi onloria Dam-
in Tara .
greu..."
nezeu
carte veche: Fost-au
grin, orzu de de oameni"
De la Preobrejenie au
grea. Au degerat pomi, au murit multime
din 22 ianuarie, masuri pentru prevenirea inundatiilor: se taie stavilarele morilor de pe Dimbovita ,;ca apa", este gheata se rupe a se a doua zi loan Caragea dispunea ca in termen de cinci zile in funccai pentru a asigura aprovizionarca capitalei piine358. ; o cantitate de 686 958 chile-stamboli (a 22 ocale) reale este de turci ; prelungita; lipsa porunibului la .Fdnomenul insolit de a ninge a doua aprilie mai niulte pe carte veche din Tara Transilvania: 14, au se la 1814 au ninsu in sfintul prorocu Irimia...". de au fost mari s-au pus mari la anul 1814, april, Pasti, si 18 au tinut pin dimineata". in luna Divanul,
cere
1813:
1813/1814:
lui aprilie in 23 au
de doa palme" La sate, in se lipsa porumbului: La 5 aprilie, Caragea ca ispravnicii judetului (posibil ca dispozitie fi Jost acest pe boierii boiernasii care au porumb de vinda locuitorilor acelui judet cu parale un nesuferit"), intrucit precum ne-am pliroforisit in bucate" Preotul din cu mai multe pentru Transilvania, extin/Indu-si observatia asupra evolutiei climei a culturilor in ...la ann 1814, luna 27 de zile, iará in numai n-au lost cit ningea noaptea loa ziva. Apoi luna lui mai, tari au ca cum umblä marti nimic n-au stricat, numai bruma alocurca mearele, aicea la sat au in uncle locuri destule prune, visine, nuci
Toamnele C.
Dionise Fotino,
P. Samarian, II, p. 260.
loan Dobrescu, p. 174, nr. 14.
Corfus,
356
cucuruzu
mai
p. 23.
veche
335.
p.
V. A. Urechia, op. cit., X A, p. 858-859; vezi Ibidem, p. 877-878.
p. 879.
p. 163, nr. 5; inundatii in nordul Molclovei. $tirea este pentru Transilvania de la preotul Sofronie Densus: Ani 1813, I.
au Jost de cit din din abia (=banitA). au lost foamete mare in tot Ardealu". p. 131, nr. 70. prin 817, provocind mari demografice (multi dura Ardeal Banat) cu in economie. Al. de cereale, p. 1. Gh. Bujoreanu, in studiul In 1828,
alte
ca
anal 1813 tAnalele
fi
ale
o
in Tara
de exploatare a 1802chiar fi redate in chile de De exemplu, numai 086 chile 60 860 chile
Al. I. Cum"
p. 174, nr. p. 132, nr. 72-75. Biblioteca Ms. 267,
14, 15, 16.
f.
112.
www.digibuc.ro
III, t.
an 1963, p.
181.
nins mai punos in Clopotiva. s-au dara nu s-au bruma la august 14 zile.
zile a lui putin, cucuruzi s-au slab.
zi au fost cald tot nu s-au Anul 1814, 19 zile ale lui au cam au fost ger mare" continua: de la mai a fost mare la 19 aceeasi 4: an roditor, dar foatnete la noua inundatii in Oltenia ; ciuma in Tara Se redeschid velnitele in ambele argumentul ar incuraja agricultura opri monedei din importul pune condinu se griul orzul care cuviincioase a merge la Capanul spre implinirea ; caz de nerodire, nindu-se problema se vor in donmului au
zua
28
din 24 iulie
a
expediate la
1 chile-stamboli de
pretul piinii in Pentru a asigma stabilitatea
in tinipul brutarii sint unui an din lunile august, octombrie 8 parale ocaua de 10 (pretul varia in jur de 12 parale ocaua de nerodirea porumbului a finului pe un manuscris: in anului 1815, din pricina s-au foarte putini 1816 au chila de cite 30 lei nu O cantitate de cereale aproape de anul precedent este livrata turcilor grea, prelungita foamete;moartea vitelor din pricina de
15:
1815/1816:
de nutret; obligatii fiscale
1h
imediat mai continua: Iar la 11 martie 1816 au inc-put a foarte tinind ploi 9 zile. la 20 au inceput a ninge a viscoli 3 zile, un foarte mare care au la 29 martie, sfirsise fine, au multe vite nici fin nu se Ispra raportau in februarie vistierului despre taranilor de a-si achita ...din Li zi vedem o mare slabiciune a läcuitorilor, o mare intristare de de lipsa bucatelor, un De au inceput a un negutitori vite si care bou, sau cal de vinzare, unde ce au de dea lacuitorii: in in nestii visterii ce lipsa finului, greotatea iernii, sau bucate pentru ce numai in vreo trei s-au oare,care de care o cu totii sint o a bucate" Autorul
p. 131, nr. 70-7 1. Transilvania domneste o mare foamete. importate cu sultanului 000 chile din Tara p. 497. si insemnatile din 11 februarie, la NicoS tuturor oamenilor". o mare au 17 si p.
alte N.
Acte
Gaidagis, op. I. Corfus, 367
V. A. functionau
p. 163, nr. 6 7. op. cit., X B, p.
371
Tara p.
op.
Al. 370
a
in
poveri
1.
I,
Bianu,
Al. Gonta, op. cit., a
in anii
18 14,
op. cit., X A, p. 879-880.
A.
I. Corfus, nota
378.
Ibidem, p. 142-143.
1.
p.
1.
1.
p. 175, nr. 19, din 8 decembrie Transilvania, la 16 ianuarie, un viscol
15.
multe pagube in vite: Atuncia s-au aflat multi or in griul. I. Corfus, p. 133, nr. 79.
apele se puternic se abate
care a tinut trel mare
Banat, un alt
de 28-29 ianuarie, ucigind, aprecierea ontemporanilor, 54 op. cit., p. 1. 200 000 vite mari, 400 000 oi. A. Cser 1700-1821, nr. in privind fiscalitatea in Tara
ms. la Inst. de
N.
www.digibuc.ro
in Teleorman) le livreze in pri-
liti de lipsuri de plata därilor, multi locuitori isi vmd vitele pe preturi mici in timp conditia milvara, mimai
mare din
o
do
da negustorilor; acestia la care contractaserA in
(de 6 1 2-7 Din luna
in
pretind rcstituirea 5 oaia capra), ci la
1816, in Tara
neavind
nu la
curent in
salahori corr,ertirii in bani a obligatiei de a furniza cetAtilor re, gospodaria una din cele mai Se calenpuse lunar la pentru cei 3 400 salahori si 580 care la 16 000 lude, reve250 ; se va pe an. Birul in 1816 era lude, sau 112 9 bani lunar banii baraciului, ai lefilor, ai care se de lude, cca 26 lurilor etc. in Tara in cartea lui loan Caragea din 1817, locuitorilor judese reduce plata tului Gorj, care de nede mai virtos ce ati tras in de ale vreo doi-trei incoace, din urgie s-au ivit pe alocurea neronenorocire pentru voi" timpurilor, care este nu sint expediate 464 525 chile-stambob de cLreale La cereale; rod bogat in vii, in Tara ; export de
<1816:)
1817:
in Transilvania, unde foametea mari ravagii ; cetAtii 383; export masiv de vite din cerealelor ispravnicilor La 2 august, loan Caragea se adresa mitropolitului
cereale din Tara
de mari cantitAti de Moldova in Austria
litanii pentru invocarea ploii, prin toate satele ceata bisericeascA"
participe
care nasii
cultura La
de cereale in Transilva.nia, se extinde agride exportul subcarpatice sint expediate 365 326 chile-stamboli de cereale
doc. 360.
V. A. Urechia, op.
X B, p. 204-205.
doctinunte, VI, p. 514-516, nr. 297. Ibidem. Nu este exclus ca nu inlesnire fast spiritele incepuseri se agite. Al. Gonta, op. cit., p. Studii
N.
Gorj,
la
381 Vezi
N.
si
mosiei a Oltemei
din
lui Nicolae Glogoveann. epoca lui Tudor Vladimirescu,
resti, 1915, p. 86, nr.
seceta din distrug recoltele accenIn Ardeal, inundatiile din A. Cservény, op. cit., 21. 0 insemnare a preotului loanu Surnutu, paroh Hotaru, aminteste in an a fastu banita) de bucate o sutá de minca oameni cioci de nu ave ce. Au muritu de multu de o de din Hotaru atunci. ingropatu patru in groapii". p. 134,
83.
a 000 chile de Constantinopol (a cite in Transilvania; precedent aprobarea pentru 45 000 chile. V. \ eliman, op. cit., p. 729, nr. 249. din foametei, din Transilvania . A. Tara op. cit., XII, p. 250 Suit impuse breslele": mazilii, negustorii (cun 10 male p. 91, scutelnicii, cite 5 ocale poslusnicii slujitorii. N. . Sultanul
24
nr. CXII.
Istoria
in mod exceptional porumb din
Bucuresti, 1964, p. 666: 30 000 martie 1817, ocaua era Cornesti. V. A. L'rechia, op. cit., X B, p. 192; ocaua de
In
vol. RomineascA,
si 6 000 vaci. 4
se achizitiona in in N. lorga, agrard..., p. 91, nr. in Moldo tinutul Tecuci distribuite 198 chile porumb la pretul de 30 lei chila. St. comunicat de C. Aceste procesiuni a se un permanent, dar organizate mai in perioadele de V. A. Urechia, op. X A, p. 760. storia vol. III, p. 668. Al. Gonta, op. cit., p. Cojasca oct.
nov.
6
60
www.digibuc.ro
dar la sfirsitul Innii mai (stil in nonlul Molninsoarea abundent reci mari daune r de pomi; lipsa Moldova; scnmpirea ponimbului. Preotul bisericii din Vladesti nota la 16 au lost goal dar s-au
blinda,
7/18 18:
cat tot di mai n-au pe tot" Vitalie de la ...iarna a acestui an,
mai
necuprinsi
la
de
mai multe
ghenar(ie), co mart au anul 18 au agiuns de 2 lei" deosebit roditor in Tara Rornâneascd; in Moldova pentru extinderea unor
La 8
8:
La 12 februarie 19, Gheorghe Sutu (probabil nepot domnului ispravoic de Mchedinti) cerea, pentru taranii arendasii din judetele Mehedinti, Dolj care asaltaserá cu permisimica cereale Dunäre, in anul precedent 18), indestulate zaherele: orz, mei", dar recoltate pe tinip ploios, se degradeze, le vine a-si anul acesta avind bucate nestiind ce le Mentiune in scrisoarea arhimandritului din 1820, econonml arendas Ghedeon, al Fistici (tinutul aslui): in ultiniii trei ani intelege 18, 19, 1820) au fost cea mai pine peste tot locul, cine ca o In condica vistieriei Moldovei pe intervalul iunie 17-1 mai 18, 4 7 (mei)
lei cheltuiti achizitionarea (probabil, importul) a 87 chile cartofi, distribuite, evident, in lui pe la chile-stamboli 19 pentru combaterea invaziei in
102 chile 18, ca 19:
Alexandru Soto cere, live7ilor
se
deosebit de rodesc pentru a doua a
incit
Pretul cerealelor pe piata rile obligatorii. III, p.
.
egal cu
oferit de
Rimniceanu, la V. A. rechil, op. cit., cit.,
p.
V. A. Urechia, op. cit.,
4 dimirlii
pentru
18.
I. Cojocaru, op. cit., doc. 128. .Arh. St. Documente, DXCIX/23, comunicat V. A. op. X B, p. 17. Al. Gnu ta, op.
decesorul
p. 122, nr. 9. un coret
14,
85, 86. Editorul precizeaza in glosar
p.
Vezi
pornii, mai osebire in alti ani" in toate culturile; lungá, frumoash, ; scad Moldova,
nr.
p.
lui din anii 1782
Vezi
dea dispozitii
februarie 1819, marelui
arderea omizilor (jivini
p.
6.
C. Istrati.
1.
p.
3. Asernenea
s-au mai
de pre-
Caragea.
Relatarea doctorului C. Caracas. P. veche p. 3. o informind la Botosani, dar corespondentii presei a lost declarata in interesul veniturilor carantinei. A. Urechia, op. cit., XII, in de o 32. pe carte veche: in anul 19 au lost sanii, cari s-au la Marie s-au prelungit pir Criciun". I. Corfus, p. 175, nr. 20.
61
www.digibuc.ro
martie, pretul
19 1820:
sivá
1820:
La Constantinopol se aspra (lupii (temperatura
ca si in anul in Bucuresti este se calculeail la 18 parale; in Bucuresti 401. nou la 4 din Moldova 12 097 chile de fiscalitate exce) in Tara
cea de
cedent, la 18 parale ocaua,
recolte prodogioase; scad preturile
la
suprastocurde de produse care, in conditiile primitive de conservare libertate ale vremii (in riscau se degradeze, ambele functionArii velnitelor plata in vigoare) exportului de cereale In de a de a face intre (povernelor), in intentia curaja agricultura mari pagube viscolul puternic din martie grea,
dat
1820/182 1:
de Tudor Vladimirescu. 182 1, de cindu au fostu iarna rea si au si un vifor au au dat Borcea de da (sic) ori
victime omenesti. Panait consernneazA:
13 omene au murit in luna lui murit multe a disin 1: nerodire, foamete (din pricina reducerii suprafetelor de interventie); se ale trugerii recoltei focul luptelor sociale porumb ; uragan puternic cu grindinA, la 23 iunie; interzice hanirea porcilor rodesc pentru doua au o vijelie pA Cojocarul Pencu din Bucuresti frunza. Multi copaci au den pomi 23, piatra, au au rod al doile"
332. . A. Urechia, op. cit., XII, p. 329 Al. Gonta, op. cit., p. 1. Hepites, Schimbatu-s-au clima?, p. 19. ale domnului Despre cruzirnea incredibill cu care se percepeau grelele la Valahia cea Mick Naum Rimniceanu in cronica Al. Sutu, depune grec Mehedintului, uncle era mai virtos la judetele de peste banilor, de cAtre se nepot al voevodului, atita de sub lega spate la spate 12 copii, tineri de cite
privire era ticAloasele trupuri apA peste dinsii se lipea erau se deslipeau insingerate, cind vAzindu-se peile rupte scapi pre copiii scotea hrana din ca boul vinzá tot, siliti frigufumuri groaznice cu din cumplitele tiranii; pre altii intr-acesta chip se roase puturoase, din in voevodul nemilostivii se giuitele cereri, ca
vatul singe al ticAlosului norod...". V. A. Urechia, op. cit., XII, p. 476. anilor imediat anteriori ulteriori, desi timpul Réaumour, ca observatiile doctorului C. Caracas, P. Samarian, era 25°-27°R. mod .
veche monografie..., p. 23. V. A. Crechia, op. cit., XII, p. 330.
p. 528-530.
Corfus, Insemndro, p. 136, nr. 88; vezi raporta, la 15 decembrie 1820, epitropilor casei
p. 42, nr.
137. cA,
Teodor 802 oi
cumplitei ierni care de el pentru iernat, au pierit 235 din diferite cauze, oi mari pieire de aci inainti, poate vor CCCLIII/52, comunicat de C. Istrati. pe la alte locuri". Arh. St. Iasi, 1821, vol. II, p. 375. Pentru Documente privind istoria p. 75, 106, 155, 257. lipsa de alimente L
P. Samarian, op. cit., p. 23.
p.
136, nr.
87. Vezi
62
www.digibuc.ro
Mentiunea doctorului C. Caracas,
FLAGEL ECOLOGIC AL EVULUI MEDIU ROMÂNESC : INVAZIILE LÁCUSTE* DE
CERNO
ultimele decenii, cercetärile pe plan mondial privind influenta exerde mediul inconjurätor asupra evolutiei societätii umane au caracter manierä interdisciun prin abordarea temei plinar5:. Dupä cum se factorilor izvoarele medievale n-au acordat in mäsura ecolbgici care dereglärile constatate ciclul considerat al naturii (in special al celui climatic) au influentat - prin afectarea - soarta oamenilor. Astfel au fost surprinse inregistrate mai cu seamä accidentele sau anomaliile care, in conditii agravante, au provocat calamitäti Fenomenele meteorologice anormale, adicä variatiile excesive pe timp de iarnä de temperaturä, de varä, determinind dezechilibrul regiMului hidrologic cauzind, in ultimä o secetä prelungitä dimpotrivä, precipitatii abundente, nastere la inundatii, duceau la distrugerea, inundatiile ambele variante, a recOtelor. seceta cit corolarul pe plan entomologic printr-un flagel specific : invaziile de läcute ce astfel se ivea foametea, opera destructivá a naturii. ei cortegiu de aspecte funeste pe plan fiziologic, socio-economic demografic, dintre care mai dramatic era al epidemiilor, indeosebi al ciumii in asemenea conditii de malnutritie un teren propagare. In cazurile enumerate mai sus, perturbärile pe plan demografic erau evidente, cauzate printr-un indice mai ridicat de mortalitate, cit prin deplasäri de populatie in cäutare de refugiu. Asadar echilibrul fragil existent consum Evul mediu românesc - ca pretutindeni, de -a fost adeseori periclitat, ca ale dereglärilor climatice, de catastrofe cauzate de invaziile de siderate a fi fost cele mai dáunätoare pentru agriculturä. din vremurile antice, läcustele au constituit un flagel pentru umaniintregului tate. Dupä relatärile analistilor latini, Africa de nord -
Imperiu roman -a fost adeseori pustiitä de aceste insecte. Pentru tara läcusta (Locusta migratoria sau Pachytylus migratorius), cele mai mari dimensiuni speciilor de cimp, a constituit, secole de-a o gravä calamitate pentru alte ca de Fragment
din feudale romanesti de lu history.. considerations on the
graphic situation of the p.
mete",
307.
2 Potrivit dictonului de
«supra dezvoltdrii Efectcle colaborare cu Paul Binder. 1800) (in realizatä acestor fenomene studiul meu, and natural disasteis on the socio-conontic and Countries
to 1800) in NEH,
atit de nimerit iatroistoric 1939, p. 39.
Bucuresti,
in foaSamarian, Din epid mi logia trecutului
63
www.digibuc.ro
europene, unde roiurile pätrundeau din partca de sud a continentului, din faptului din sccolul al Turcia Africa. toriile de unde proveneau aceste insecte au fost secate ulterior cultivate, focarele sau vetrele gregare au fost, distruse, faza migraEuropa. toare nu mai este române au semnalat specificul specici (sint mai Cronicarii din greicrii"), imensitatea roiurilor de mari (cit.un nor" sau a acodirectia consecventa de deplasare a care, de obicei, migrau de la est sud spre vest nord. Puterca de pustiire a roiurilor de prin faptul ele cursul lunilor a fost uneori griul alte august sau chiar septembrie, de toamnä
mai dinainte recoltate, cázind pradä insectelor doar uneori Roiurile preferau firul mai ales Turnu Rosu constituind Oltului, poarta" de pätrundere a läcustelor spre Transilvania. Invaziile de durau adeseori citiva ani consecutivi, deoarece exemplarele gregare depuneau in acele locuri din care primavara urmätoare se dezvoltau, apoi, un mare de hrve solitare. Gonirea" läcustelor prin afumare, zgomote sau clopote, de
de foc
ale
de
metalice, spre
pomeni de procesiunile religioase cu moaste" - potrivit traditimpului - , n-a dat rezultatele scontate, dar inaintasii nostri dat, uneori, dovadá de ingeniozitate, folosind pentru hrana porcilor. Aceste insecte au mai constituit, desigur, o abundentä si a nu
pentru pestii din si fluviile noastre. gráitoare descrieri a ceea cc a In trecutul flagelul invaziilor de läcuste. Prima o de iscusite a cronicarului moldovean Miron Costin, calitate de martor ocular al unui
pe cind se afla la invätätura in Podolia : Cu unii
1647), de ce s-au rädicat Bogdan Hmelnicki) hatmanul aproape de sécere, pre asupra la la Bari, Podoliia, pre cale de la sat spre oras. Numai ce despre amiadzäzi cum deoparte de un nour sau o Ne-am vine o furtunä ploaie, deodatá, timpinat cu nourul cel de läcuste, cum vine o oaste stol. In ni s-au luat soarele de desirnea mustelor. Céle ce zbura mai sus, ca de trei sau patru sulite nu era mai sus, iarä carile era mai de un stat de gios zbura de la Urlet, intunecare, asupra omului rädica oarece mai sus, multe zbura sfialä de sunet, de ceva. sus dc la o mare de ceia asea mergea pe deasupra ca de doi coti trei sulite in sus, tot desime chip. Un stol tinea un ceas bun trecea acéla stol, la un ceas giumätate sosiia altulsi stol dupä stol, de la la mas, ca albinele de gros dzácea, nice stol preste stol, ce trecea stol de stol si nu porniia, nu incäldziia bine soarele spre cälätoriia la de mas. la popasuri, unde minea, negru, Nice frundze, nice pai, ori de iarbä, ori de sämänäturä, nu cunoaste unde poposiia, era locul nu asea negru la popas, ca la masul aceii a lui DumnedzAu. dzile au acéia urgie; den pärtile de gios, hi sus mergea" 3. a doua descriere o un sccol mai tirziu avizatului consul austriac in române, raguzanul Ignaz Stephan Raicevich. Acesta, Miron Costin, Opere, ed.
P. Pannitescu, Bucuresti, 1958, p.
64
www.digibuc.ro
166.
consemna ; Pare o fatalitate fiecare tarä care natura a fost generoasä sau o pacoste care darurile sale fie intotdeauna o dulceata produselor folositoare; lacustele, care mereu asupra acestor provincii bogate roditoare, se pot numi o pacoste. Vai de de livezile pe care se ore nu nici un fir de verdeata, cocenii de porumb nu ochilor decit un cotor gol; nu care mai mult de par negri razele soarelui. Filfiitul atitor milioane de aripioare produce care neplácut, iar pe fac un al unei uriase intrate in cele turme de timp de citiva ani, cutreicrind de colo colo, ce, in trec peste Deseori tree Carpatii in Transilvania, unde cornandamentul regimente intregi pentru a le nimici tunul focul; s-ar un lucru ciudat, dar e neindoios. De obicei depun toamna, sub se pädure. Primavara, retrag ce se topesc soarele incálzeasca, se vede cum se pämintul apar aceste insecte care salte caute Numai cind se pe care numi-o de copilarie, pot fi stirpite. Din ordinul acolo cu le strivesc, le le sant paie deasupra ; uneori, locul, le inconjoara numai paie le dau foc. Cu toate aceste rnäsuri multe altele, tot pe care li-I graurii ciorile, e peste sä fie totul. general, Se crede, läcustele vin din Africa trecind prin Arabia in Oricare ar fi originea se pare din Siria ele Asia de in (Crimeea), de unde e sigur trec Moldova, si apoi in Tara Româneasca. E de observat inaintarea aceste e de obicei Dunäre, pe care o ajutorul unui puternic. aceasta se schimbá sens contrar in momentul Dunärii, ele cad impiedicate acolo in Cuban
masa vreo miscare se se deseori coastele Negre sint acoperite de läcuste numeroasele invazii de läcuste care au pustiit secole de-a patriei, nu ne vom ocupa de acelea ce au constituit intr-adevár un flagel ecologic de proportii si care, cit prin caracterul de proportiile ce au au reprezentat intr-adevär dezastruoase, dintre cele mai funeste pe ansamblul teritoriului românesc. succesive in Astfel, marea invazie a läcustelor ce s-a in decursul anilor 1539-1544 - ani caracterizati prin veri excesiv de cälduroase secetoase - asupra Transilvaniei, Moldovei a avut percursiuni extrem de grave. Eustatiu Gyulafy (1557-1607) 1539 läcustele au in deosebit de mare in Transilvania, acoperind soarele distrugind culturile cerealiere, special de orz iar un cronicar sas in 1541 läcustele au pustiit din non Ungaria, Transilvania si Tara timp ce o muralä afirma uriasa multime de a devastat toatä Transilvania reginnea Mediasului a la 22 un roi imens de de
Stephan
sich, Osservazioni storiche,
e Moldavia, Napoli, 1788, p. Hungariae Histarica. Scriptores, Adolf
cr nistica
Docorornano-Soxonica.
Iluctireti, 1980, p. 391.
5 - c. 91
e
intorno la Valachia Budapesta,
p. R
65
www.digibuc.ro
soarele. Oamenii s-au dus pe cu bliduri in care ciocaneau ca le sperie, dar totul a fost in zadar, deoarece, se spune cu resemnare in izvoare, a fost pedeapsa Domnului" a tinut doi ani de zile; lacustele au devorat totul, mai ales vita de vie, pricinuind o mare in roiuri prin mizerie Anul 1542 a fost deosebit de greu, insectele scaunul Sibiului comitatul Aradului. Ele s-au perindat valuri Tara a Bîrsei, 10 august, deasupra succesive, 24 Sibiului lacustele au fost sernnalate la pricinuind mari pagube In zile in comitatul Aradului unde au mistuit roadele peste 5 august, Cronicarul Sebastian Borsos (cca 1520-1584) consemneaza ele veneau dinspre Moldova, acoperind lumina soarelui (Locuste innumerabiles de
quae radiis solia obfuscabant de Moldaviae veniunt Transylvaniam"), In 1543 flagelul continua, iar in 1544, intre dreptindu-se apoi spre Apus -5 august, alte roiuri se abat asupra Transilvaniei, acoperind soarele 28 regiunea Sibiului luna", pustiind mai cu cerealele Lacustele au venit
din Moldova,
care
de pe urrna
pustiirilor turco-tätare din timpul expedi tiei sultanului Suleyman de o ficul de la 1538 pentru izgonirea lui Petru Rares. Flagelul mete ingrozitoare -a impresionat de mult pe contemporani, domnide turci la Suceava, timpul s-a produs dezastrul, a primit chiar porecla de
cronica lui Macarie se tara Moldovei si
pe vremea acestuia a fost foamete
Muntenia" 12, Grigore aminteste in zilele acestui fost-au foarnete mare tara Moldovei la unguri fapt in Transilvani
multe, de au roada, pentru acéia poreclit vodä" Evenimentul a fost consemnat tardivul letopiset muntean datorat lui Radu Popescu: Intru aceste vremi, la Moldova, domn foamete mare, den lacustele ce venise tara Moldovei, era intristat la moarte" Flagelul s-a extins Tara vremea lui Radu Paisie, foametea proportii Domnul a zadarnic se adreseze oraselor transilvane 16 spre a cumpära cereale, dar provincia de peste munti se atunci mare penurie. Documentele mii consemneaza o serie de achizitionari de ocine de boierii mai cu preturi mici (variind 40 600 de aspri, arareori 2000 de au venit de i-au zis
aspri, in functie de dimensiunile mosiei si calitatea
de la
E. A. Bielz, Beitrag zur Geschichte merkwürdiger Naturbegebenheiten in wissenschaflen, Verhandlungen und des SiebenbUrgischen Vereins Sibiu, XVI (1862), p. 10. Ibidem; D. Hain, zur Witterungskunde ..., Brasov, 1854, p. 8. Miles, Siebenbargischer Engel..., Sibiu, 1670, p. 53.
(Date istorice transilvane), vol.
Cluj, 1855,
37.
Chronicon Fuchsio-Lupino-011ardintun . ., ed. Joseph Trausch, pars 1847, p. 55. Cronicile din XV . . ., ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 102. Grigore Lctopisetul Tdrii a II-a, ed. P. P. Panaitescu, Bucu19.58, p. 160; Demograjia, dimensiune a istorici, Tirnisoara, 1974, p.
Radu Popescu, Istoriile domnilor
Romdnesti, ed. C, Grecescu, Bucureti, 1963,
p. 49. op. mente
p.
Gr. Tocilescu, 534 documente slavo-románe din Tara si Moldo la Ardealul 1346-1603, Bucuresti, 1931, Silviu Dragomir, Docupriiiloare la Sibiul sec. -XVI, MIN, Cluj, IV
(1926-1927), p. 53, 54.
66
www.digibuc.ro
odiditi, pe mare foamete
(20 noiembrie 1540), pe de lipsä foamete foarte rea" iulie 1542 sau 543) oricind au tost foametea cea mare" (7 octombrie 1543) 17 Chiar sub Mircea Ciobanul se mai amintesc de asernenea cumpäráturi silnice pe acele vremuri de foamete" (6 iunie 1545) sau chiar de de zilele r5posatului Radu voievod, pe mare foarnete, de peste munte de la Ungurul din Sibiu pentru 6 de pretul unei (= 1494,24 1) 40 aspri 4 porci un porc 100 aspri" (22 mai 1599-1552) 18 Din pricina foametei, oropsitii copiii robi la turci spre au fost chiar siliti a obtine ceva hranä. Astfel tot vremea lui Mircea Ciobanul se mai pomenea de ocine cumpärate pe vreme de foamete, oamenii vindeau tur(mai 1545) documente, mult mai tardive, din timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (24 mai 1571 4 aprilie 1573), consemneazá foamete" (13 august 1541),
de de pe vremea lui Radu Paisie cind a fost foametea cea mare, de oamenii copiii turcilor", sau de tárani care si-au mosiile unii, la foamete rea, altii copiii la turci, altii au murit de foame pe drumuri, in zilele riposatului Radul voievod" La anilor secetosi din penultima a secolului al XVII-lea in tárile române, cu recolte slabe, foarne latentä ciurnä endemid, s-a adáugat 1690-1691 flagelul care au pustiit teritoriul invazii succesive. Ele de fäcuserä sporadic aparitia in Tara Româneasd prin anii 1683-1684, cum atestä cronicarul Radu Greceanu, care din zilele lui vodä (Cantacuzino) venise acea urgie dumneziiasd pre acest de au pedepsit 7 ani cu de sä multä stridciune Dar valurile cele mai intense ale necrutätoarelor insecte s-au asupra teritoriului românesc perioada In Moldova, declara of iterul francez Gaston de Béthune la 5/15 septembrie 1690, noua carnpanie a trupelor polone din vara acelui an a fost stinjenitä de invazie de care, venind din Asia", au pustiit Ucraina, Moldova Tara Româneasd La fel, clericul minorit conventual catolic Francesco Antonio Renzi se adresa congregatiei De Propa-
ganda Fide", scriindu-i din Iasi la 19 februarie 1691 si aici Moldova este o foarte mare lipsä, dovadä se vinde imperiali un rubbio" 18 289,96 sau 294,49 1> meiul cu 14 imperiali m5.sura, din cauza marelui numár de 15custe präsite Moldova, care au distrus nu numai semänäturile dar finetele, si multimea era de mare, timp de de zile in afará de cele nu s-a v5.zut soarele, clre au Moldova, ele au umplut au potopit Transilvania Polonia Podolia Ucraina Moscovia cu Noi ne pe. care le aduc tátarii din Bugeac pentru a le vinde" 11 B. Tara vol. IV (1536-1550), Bucuresti, 102; p. 143, doc. 113; p. 162, doc. 129; 187, doc. 152.
lesti
Ibidem, p. 224, doc. pe 200 gata vol. V 1-1565),
p. 132,
p. 331, doc. 280. Se mai amintesc si de vin75.ri in Dedu6 vaci (20 1553) sau pe 770 aspri (5 mart. 1556), cf.
1983, p. 8-29, doc. 24; p. 67-68, doc. 65. Mai ve7i pentru alte pe vreme de foamete" la Mogosesti pe Dimbovita (22 mai 1557), (Buau) (9 iun. 1559) (Prahova) (16 1563), cf. ibidem, p. 94-95, 87; p. 159-160, doc. 145 si p. 310-311, doc. 280. IV, p. 12, doc. 173. Ibidem, vol. VII (157 1-1575), 1988, p. 42, doc. 30; p. 1, doc. 129.
Radu
Greceanu.
(1638-1714), ed. Aurora
Hurmuzaki, Caldtori strdini despre
donmiei lui
Bucuresti, 1970, p. 90. XVI,
Brâncoveanu
1912, 258, doc. DLXXI. VIII. Bucuresti, 1983, p. 118-119.
67
www.digibuc.ro
Näpasta läcustelor s-a abätut asupra cum afirmä cronicarii Radu Popescu si Radu Dumnezeu au dat cu
Românesti, in 1691, cel
scrie
au venit de multe, tara au umplut de minca toaté bucatele au clocit au puiat ani, primejduia tara sä de foame". Atunci, afirmá acest izvor, potrivit mentalitätilor superstitioase ale epocii, aducindu-se niste moaste de la Gora Munte, Athos si sfestanie in toatä tara La s-au rnilostivit Durnnezäu si le-au de nu s-au mai Radu Greceanu confirmä au fost la al treilea an den domniia sale, aflindu-se tara la mare si foamete de stricäciunea läcustelor... Costandin la Sfetagora au pohtit pre párintii de acolo... de au adus capul lui Sfeti Mihail Sinadschi". capul sfintului Bucuresti prin tarä pre unde era läcuste, cu arhierei cu preoti", iatä s-au rädicat läcustele au dupe pämintul acesta, de s-au noscut mare aiave" Desigur, plecarea voracelor insecte s-a datorat minunilor" sävirsite de moastele sfintului aghiorit, ci faptului devoraserä pe cimpuri tot ce gtsiserä necesar branei pustiindu-le, pentru apoi se stolud se înspre alte meleaguri. In Transilvania s-au succedat valuri de läcuste 1690-1691. august-septembrie 1690 provincia a fost invadatá de o mare multime de läcuste venind dinspre Moldova. In Ciucului insectele au devorat läcomie toate semänäturile crude, deasupra roiuri dese enorme intunecaserä cerul, si au provocat furaje, livezi ; aceleasi calamitäti au fost inregistrate in Mediasuhti al Sibiului, ca in Tara Birsei In vara anului 1691 invazia s-a repetat, dar venind dinspre'Tara Româneascä. Läcustele au fost precedate la 26 de o nimicitoare, apoi nocivele insecte s-au näpustit asupra de si semänäturilor de toamná, din tinutul Trei pe Ariesului si Tara au poposit toat e bucatele. La Codlea insectele au distrus putinul rod ce mai rämäsese de pe urma grindinei amintite. Din pricina pretul mai mult cu cerealelor a crescut mult in Transilvania, cu in ostasii trupelor imperiale de ocupatie 24
Radii
p.
3.
Radu Greceanu, op. cit., p. 90
1.
327; Történelmi XVII (1900), (DesBenko, Csik, Cyergvó (Arhiva istoria), Budapesta, 1893, p. 14; crierea scaunelor 3. KásLon), Ouj, 1853, p. Gurghiu p. 1; Joseph Qudlera..., VII, Brasov,
26 Erdélyi
wischer
Landeskunde",
(Muzeul ardelean),
cans dean 16 3/1958.
Történelmi
17
Archiv des
1893, p. 152-153; Quellen..., IV, Brasov, 1903, p. 88-89;V,
august 1692 o mare p. 442. Cronicarul Cserei afirma de a si-au de Sebes, traversind au invadat scaunele Sibiu generatie[Hisforiája (Istoria) (166 1- 11), depus din care anul a apárut o Kazinczy, Pesta, 1852, p. 2271. intr-adevár in cursul verii din 1693 intregi ed. distrus vegetatie. Cronicarii afirmä unde s-au asezat au traversat fi alungate insectele abia ajungea aproape de genunchii spusele in trei clopote. zgomote de ce pustiau se au provocat meren pagube in furaje, cereale vii; asemuite unor ostiri" ordonate, organizate in grup acoperind soarele ca niste ed. GC.1 or in cete" Péter Apor, Transylvaniae. Szakdl Budapesta, 1903, 130; 1909,
384;
F. Sz. si G. B.
1660-1715 Ocna Sibiului 1660-
15), éd.
68
www.digibuc.ro
K.
ale lui P. I., Anonimului din S. Pesta,
seceta
lacustele n-au
calamitoasa
o foamete de
Transilvania, in schimb acest flagel de nelipsitul corolar, ciuma -a din non in Moldova si in Tara in ultimul deceniu al secolului al XVII-lea. Astfel, Moldova documentele obisnuitele sau danii de ocine avuti pentru salvarea celor din ghiarele foamei ; la I martie 1691, un Iftimie, feciorul lui Durnitru, sa Paraschiva Ion si Dobre, parti de mosie din pe apa Bahluiului (tin. mare Dediul pentru i-a ajutat la nevoie i-a scos din foamete procedat la 13 mai 1691 Toader Mäghinici cu sotia sa copiiilor Grozav, lui Irimice Botez un Catrina care au de cu din satul Silvestri (tin. Roman) pentru i-a scos din foamete a cheltuit cu casa 8 lei Tot asa, la 24 serdarul Vasile Bainschi,
däruind o parte din Fitionesti, pe apa (tin. Putna), episcopului de Lavrentie, amintcste a obtinut-o la in schimb vremea foametei ; acelasi episcop a mai primit in 1693 ca danie o parte din satul Burdusesti, tot pe apa Postode la copiii ei, de la Nacul, Lrsul Apostol, feciorul lui Fiteon, cind era foametea cea mare, pe un rnascur gras, drept 3 o de taler taler, bani" In sfirsit, un document din 1695 mai aminteste de un Coste Adam care a obtinut 50 stinjeni de mosie din Gugesti pe apa de la o pe care a scos-o din foamete Pentru combaterea care a atunci in Moldova, atit Constantin Duca la 11. august 1693, cit Antioh la 20 bruarie 1696 au privilegiile breslei de ciocli din Iasi; acest din domnitor a procedat la f el pentru breasla cioclilor din Roman 32 Romanesti, izvoarele interne mentioneaza la fel foasi 1691-1692 1696-1697. Chiar cronica logofátului Radu Greteanu aminteste domnul Constantin Brancoveanu a stat domniia Tirgoviste de la 9 zile ale lui octomvrie la 6 zile ale lui de vréme ce nu potolise boala ciumei, ce era atuncea in Bucuresti" In acest trist foametea a fost provocata Tara de seceta prelungita de necurmatele invazii de lacuste ce au distrus recoltele. Din pricina lipsurilor din 1690-1691, o oarecare Anca, fiica numai eu den Melentie din satul Grosi (Arges), tata-mieu, pe vremile era foamete, de mare nevoie", s-a dus la logofatul Ion din Cocul de s-a tocmit cu drept oi 10 lei 6" particica 1860, p.
Cserei mai
de exemplare de (Trténelmi Tár", 1893, p. 234).
la Simleul Silvaniei Oradea, läcustele - printre neobisnuitä - au produs pagube in aráturi vii
Catalogul din Arhiva 1700), nucuresti, 1979, p. 298, nr. 1 p. 305-306, 1 358. Ibidem, p. 335, nr. 1 494 p. 356, nr. 595. supliment I (1403-1700), 197.5, p. tardiv din 1 iunie 1702 mai aminteste si cumpärarea unei a
133 de lei, aceastä
de la
Bucnresti, 1975, p. 36, nr. P.
Brätescu,
in timpul foametei",
apoi restituitá Catalogul
ocina
r
Samarian, Ciuma, p. C. Din anticpid mice in 1072, p. 86. Greceanu, op. p. 122.
a nr.
IV (1676 docui
pärti din
atre vamesul Frangole, pe mánitstirea Copou din
...,
1720),
din
note, sub redactia dr. G.
69
www.digibuc.ro
mosie; la la 8 ianuarie 1692, Anca, nepoata lui Toma monah din Brätiani, däruit partea ei de ocinä säu popa Jane, ca ei
pentru pomenire, intämpländu-i-se de i-au murit fämeia ei in foamete necumänecati =
=
ci
derea" Izvoarele arnintesc nu numai de la sate dar orase; de martie 1691, in foametei, s-au inregistrat la Cimpulung 12 de terenuri si case la vrerne de si foamete la Bucuresti vinde robi Cit despre ciumä, un document din 3 aprilie 1698 ne face cunoscutä - printre altele - virulenta ei. Astfel, la acea datä, un popä din Rimnic vindea episcopiei din acel oras o ocinä o viisoarä" la Olteni pe din care 20 au fost destinati pomenirii a 7 persoane,
oarece s-a intimplat, unchiului säu Tänase diaconul fratelui acestuia si toatei casei moarte de ciumä de au murit de n-au rámas nimene de cát o copilae cea de a cincea a secolului al XVIII-lea a cunos cut o nouä calamitate de proportii care s-a abátut asupra anume române pustiitoarele invazii de läcuste din anii 1746-1749, provocind mari lipsuri foamete. Proliferarea däunätoarelor insecte a fost facilitatä si de verile toase din (in pofida unor ierni grele, mai ales in 1748), rindu-le prilejul de a se inmulti a reveni valuri succesive. invazia lácustelor in Tara Româneascä le detinem mai ales din rämase de la oculari. Astfel, un Atanasie monah precizeazI ca sä stie de cind au venit läcuste Tara Româneascä luna lui inni 16, 7254 (= 1746>. Si era doinnu Costantin Nicolae voevod Mavrocordat> din cauza scumpetei era banita de de jumitate>" säu, cronicatul Dimitrie Eustatievici din 1
Brasovului zi au venit läcuste la anul 1746, august 1, la multe de la Tara Româneascä si Tara Moldovii aici la Tara Birsii si de aici s-au dus la Ardealului... la multe locuri multe pagubä au mai ales la scaunul Sebesului, cáci acolo s-au toamna. S-au .fost
aici, la Därste, dar n-au fäcut, li-au strins oamenii cu li-au omorät" in Tara Româneascä voracele insecte continuau sä mari pagube. Chiar patriarhul Antiohiei, Silvestru, aflat in vizitatie canonicä in Tara Româneascä, a fost rugat de Constantin vodä Mavrocordat ca la 2 in 1747, la slujba Urziceni, sä se roage pentru incetarea präpädului provocat de lácuste 40; la fel, o semnare a unui popä Costanclin din Oltenia iar luna lui avgustu in 6 zile, 7255 (= 1747> au venit läcuste au toate turile" Dupä un calendar contemporan din Brasov, läcustele din Tara Lia Lehr, Factori evolutia in SMIM, VII, 1974, p. 175, n. 48.
al
p. 176.
- printre altele de mitropolitul Teodosie, a la 14 mai 1691, cu 10 de la o Ileana Moldovcanca, lui Preda a fi vreme de nevoe de foamete" cu ce ci a copiilor (Ibidcm, p. 176, n. 49). p. 193, n. 116. Coatis Iasi, 1975, 162, nr. 2. Dimitrie Eustaticvici, de clericilor ed. in BCIR, , p. 92; A. Armbruster, Dacoromano-Saxonica, p. 396. manuscrise si de privind ortodoxe
unui copil de
N.
a
r mine,
BOR, 41 Idem,
(1976), nr. 3-4, p. 329. de
p. 296.
70
www.digibuc.ro
Románeascä au trecut muntii Buzäului ai precum pe la Turnu Rosu, in lunile august septembrie, provocind mari pagube in ; insecte pätruns Banat nirnicind complet vegetatia din trictul Orsova recoltele de porumb din cel al Caransebesului Intr-o la Viena tipografia lui Johann Peter von Gelen, se precizäri in cu invazia läcustelor Transilvania: In luna august 1747 au venit succesiv mai multe roiuri, unul prin Turnu intrerupere, trei la patru ore. Exemplarele de läcuste erau asezate de aproape uncle de altele, timpul zborului atingeau aripile, de stinun sunet. roiului zburätor putea atinge jeni (klafter), ca mai astfel cä acopereau cerul zburau la suprafata pämintului, din cauza (desimii) roiului, un nu
vedea cu altul de la
relatarea din
de pasi. In luna septcmbrie 1747 a sosit prin pasurile din regiunca Sibiului a Brasovului au de läcuste, de o märime diferitä, vcnind toate din Tara Ro-
In 1748.-1749 a continuat flagelul ilicustelor Transilvania Banat, devastate regiuni intregi ; pagube incalculabile au fost provocate comi-
Hunedoara, Alba, in scaunul Sebes, in districtul Lipovei. In special
Sebes-Alba fost pustiitä in 1748 de nemiloasele insecte care se rau cu milioanele, proliferind din läsate de anul anterior, pofida gului din timpul iernii ce distruscse exemplarele mature. Lipsa alimente a provocat o scumpete grozavä ; vara acelui an pretul ferdelei de de 36 denari a urcat 14 zile la 1 florin, iar al acelei de porurnb de la 12 48 denari In 1749 s-a repetat din nou in regiunea unde isisectele nimicit bucatele de varä (asa-nurnitele Johannisfeld") porumbul 46 au invadat totodatä satele din districtele CaranLipova, Lugoj, Orsova, devastind indeosebi recolta de ; insecte nu dispar abia in 1750 In Moldova acelasi flagel a timp ca Transilvania Tara Româneasck in unei cumplite. Astfcl, Paul Jamjouglou, pentru limbi orientale in slujba convoiul acestui rezidentului Suediei la Poartá, Edvard Carleson, diplomat la intoarcerea in patrie, a trecut prin Dobrogea Moldova, in iulie august 1746. In jurnalul asupra acestei cälätorii, Jamjouglou la 16 cortegiul trimisului suedez a traversat, vreme de cinci ceasuri, Dunärea intre si Ismail. El face urmätoarea märturisire: Din bärcile IV,
42
12; VI,
1915, p.
L. Baróti, op.
205
261.
Invazia s-a produs noaptea dinspre 13- 14 august 1747, ele venind in grupuri compacte dinspre Trei Cu strädania locuitorilor de a le alunga, au devorat. bucatele tarlalcle de Alte roiuri mari - ce au intunecat au invadat regiunca la 20 23 august, ncmaiavind ce devora, s-au strins pe däului pe clepus pe dinspre unde rile devastate; cf. Georg Michael Gottlieb von Herrmann, and Sibiu, 1883, p. 339.
-
" N.
XX, Bucuresti, 1911, p. 163-164. im Jahre 17-18, in des Verems Landeskunde, Sibiu, 1886, p. 16-17; LAjos documente,
Die
lea),
Sieben-
XVIII
(Culegere de date referitoare istoria nizariei de sud in secolul al X' IIITimisoara, 1893-1896, 82, 83; Timisoara, 1900- 1904, p. 154, 257, 265, 266. Das Hausbuch des Weiss, in
p. 18- 19. L. Baróti, op. II, p. 207. p. 103, 285, 430.
www.digibuc.ro
gros care aproape ne-a ascuns lumina un nor noastre am zärit am bägat de cä acest soarelui. Totusi n-a fost micä mirarea mari niste raci de nor era dintr-o de clouá ceasuri, färá ca sä ne fie cu sau crevete. Acest fenornen a peste acestei invazii. Aceastäoaste inaripatá pustiise a vedea paiele ramurile. tot pe unde trecuse, nelásind din recoltà sau din pomi tinut, ele pornesc mai au secAtuit totul ce aceste reincepe aiurea distrugerile bor. parte, intocrnai ca niste pásári, pentru ce aceste au este faptul ce ne-a mirat mai de pe cimp, s-au aruncat asupra báltilor din lungul Dunärii, verde pe trestii. Este de neinchipuit ce cantitäti de grine, orz, nici o timp foarte aceastä invazie gnu alte au fost desi goipodarii au fäcut totul pentru a scapa (de ea), nd chiar foc de a goni astfel pacostea care le cäzuse pe cap, dar nici un rezultat..." toate in cronica atribuitä lui Enache Kogálniceanu se aratä Tot domnii a lui Constantin Mavrocordat in de a au fost de 174S - august 1749), läcuitorii", poruncind se faci slujbe in biserici sä se inalte verii au venit ciuni pentru indepärtarea calamitätii. Dar cätre .
toate tin(u)t(u)rile, istovind tot. Pe läcustele de au urnplut niciodatá, locul negru, ca n-ar fi fost särnánat punrsä] sau de era infrunde era, vii, sau sau sau ani, tin(u)t (de) pär niagrä uscatä. = 1743 - 10 din domnie lui loan
piste tot locul ca la nici 1747), dar nu era nu vide. De cari, zi s-au pin E(i) de toate clopotile la toate rnänästirile ca poroncind s-au ostinit, cäci era urgie lui fugä, iar cele mari, ca doar s-or agiunsäsi Dumnedzau. vreme s-au acut o mari scumpete, oameni ce dernirlie pe multe de ordzu un leu. le mesteca de copaci si le chisa, usca oamenii Pe alte locuri cite si le fac as5.mine fácé. Cari nu putem aräta ce nevoi era de foamete. La cari, mi sate la tin(u)t(u>1 ochii in mii de am vädzut s-au sárnána a fi nilor, eu acolo iarna, fetile slujba au murit. de slabi, cari, agiungind primávará, nu sat la casa preutului, in postul mari, si la Cernäut(i), Am mai de pini bucate de ni-au gäsit, iar acolo pentru au mic5. o ni-au de ghindä lipsä aceastä foamete toatá domnie acestui domnu, despre iarnä tele din ingropa, vara de
Ias(i)
la 14 iar au trecut läcuste multe prin ; toate clopotele pe la toate mänästirile"
de Constantinople en C. Karadja, Le journal de Paul in Revue historique du sud-est europeen", VII (1930), nr. 1-3, p. 25-26. Tdrii Moldovii... (1733-1774), in Cronici 50 Pseudo-Enache Kogälniceanu, Constantin Zrneu, Buc., 1987, p. Mavroed. Aurora cordat spre a e rita plata ohisnuitului avaet la instalarea noului han al tätarilor din un ( scrisoare) starea de Arslan i-a trimis in iarna foarte grea de anul trecut, a Moldovei: au murit vitele" apoi a urmat
din putinele vite ce rämäseserd n-au asa stricat din cauza secetei, Al d ilea, semänäturile noastre 72
www.digibuc.ro
de frig nici a de la
inceputul
parte.
din principate, neintrerupt de calamitäti abätut asupra ciumä pustiirile aduse prin secetä, de ani in de ostile sträine in ultimul räzboi austro-ruso-turc (1735-1739), a contribuit mäsurä foarte insemnatá la pauperizarea ei. Se poate afirma, asadar, suficiente sanse de a intui adevärul, cä abolirii Tara Româneascä si a veciniei in Moldova de cätre Constantin vodä Mavrocordat, in 1746 respectiv 1749, s-a datorat in parte nevoii de a oarecare extreme de aserviti, loviti mod nemilos de consecintele calamitätilor, a au fost precedent anterioare. Oricurn, serbia devenise anacronicd eliberarea de sub regimul de dependentä a intrat in optica de reformator cu de ideologia epocii, luministe a lui Constantin Mavrocordat, de a abuzurilor claselor privilegiate 51 In zorile moderne, impactul factorilor ecologici asupra societätii românesti devine mai putin dezastruos ca in trecut, cazul catastrofelor turale, odatä cu dezvoltarea tehnicilor agricole si a stiintelor medicale, precum inregistrate in administratia de stat serviciile publice. Mari le calamitäti ale perioadei feudale -foametea, läcustele ciuma - dispar a ecologiei. in secolul al XIX-lea si odatá cu ele se incheie un mare ciclu din
n-am un de ploaie. Al treilea, de doi läcustele bintuie tara noastrl, mari stricAciuni", cf. Cronica Ghiculestilor. Istoria Moldovei anii 1695-1754, ed. Nestor Camasi Adriana Camariano-Cioran, Bucuresti, 1965, p. 629. De asemeni domnul a la Poartá se arate starea a tärii suferite de la secete, moartea ceará (Ibidem, p. 633). 51 Vezi intreaga discutie la Florin Constantiniu, Reformele Mavrocordat In S.A.L, XX (1972), p. 28-35, Tara Moldova Papacostea, La grande charte de Constantin Mavrocardato (1741) et les réformes en Valachie et Moldavie, 21-25 Octobre 1970, Salonic, In Symposium: L'époque p. 365-376.
ca
73
www.digibuc.ro
MATEMATICA
strategie
ISTORIA
tratarea esantioanelor de date istorice: anirnalelor
a
XVI - XVIII)
Tara DE
Statistica
este adesea consideratä de istorici ca o aplicabilitatea cu pred.dere cazurile in care torul dispune de complete de Studiul de propune exema statisticii matematice, ice modul in care inferenta statisticä, care poate fi folositä tocmai in probletnele date putine, cu alte cuvinte esantioane de date. insemnätatea Datä precum posibilitatea, ce existä acest dotneniu, de comparare a rezultatelor obtinute prin procedeele statisticii matematice cu cele obtinute prin metode traditionale, pe linia cercetärilor consemnate deja de se anterior al acestei publicatii Studiul se va limita la abordarea unor probleme dologice impuse de caracterul lacunar al datelor despre preturi. Tntr-adevär, informatiile referitoare la preturi nu complete. De exemplu, in cu pretul boilor in Tara Româneasd, pentru intreaga perioadä 1561-1775 dispunem de documente privitoate la numai 85 de ani, de informatie. timp ce pentru 130 de ani nu o a celor de pentru care exist5. date acestea constau de fapt doar 194 referitoare la 5 237 animale. deceniul 1691-1700 care bogate, documentele contin 158 de mentiuni asupra unui numär de 519 animale. ceea ce pretul dispunem de informatii despre preturile a 71 424 de oi. Cu toate acestea, cele 157 cunoscute acoperä doar 53 de totalul de 175 ai perioadei 1601-1775. Mai mull, in epoca feudalä de preturi de la o regiune la alta in zilele noastre, astfel erau mult mai datele despre preturi privitoare la o regiune nu valabile pentru altä regiune 2 Descoperirea unui singur document an putea sä moclifice mediu calculat pe baza datelor disponibile in mornentul de fatä concluziile corescu privire la perioada la care noul document s-ar ref eri. ce
Coralia Fotino, Din
Ruxandra p.
Tara
-241.
(sec.
-XVII ), in Studii
materiale de
cailor
VI, 1972,
2 Toate informatifle asupra preturilor animalelor pentru perioada consideraa le-am tinut prin cerceatoarelor Coralia Fotino Ruxandra
74
www.digibuc.ro
concluziile gcneralizatoare formulate pe baza unor astfel de date trebuie verificate nu numai prin confruntarea cu ansamblul izvoarelor istorice referitoare la preturi, dar cu rezultatele obtinute prin diverse metode de prelucrare a datelor aici intervine utilitatea statisticii matematice. DESPRE INFERENTA STATISTICA
REPREZENTATIVITATE
Una din ramurile statisticii matematice - inferenta
- se
de stabilirea caracteristicilor cantitative ale unei de pornind de la caracteristicile cantitative ale unei din aceast5. colectivitate. colectivitate se numeste statistica matematicä, o parte a colectivitätii se numeste esantion. problema studiatä, totalitatea a boilor, cu prilejul diferitelor tranzactii patrimoniale sau stabilite cu prilejul diferitelor patrimoniale, efectuate perioada 1601-1775, constituie in
terminologia statisticii matematice o populatie ; pe care le cunoastem, preturile consemnate cele 194 de mentiuni despre pretul boilor amintite mai sus, constituie un esantion. Preturile mentionate in documentele rämase descoperite reprezintä un esantion rezultat dintr-o selectie anume din selectia operatä de multitudinea factorilor naturali si sociali care au contribuit ca nurnai preturi sä fie documente fie documente numai trate si sä accesibile preturilor boilor perioada Stabilirea caracteristicilor
1601-1775, pornind de la caracteristicile esantionului, este o
de
domeniul inferentei statistice. Dar ce presupune aplicarea inferentei statistice?
cum, pentru a permite forrnularea de concluzii pertinente, datele
istorice trebuie fie reprezentative sub aspect istoric, tot asa, pentru a aplica metodele inferentei statistice in vederea formulärii unor concluzii stiintifice, un esantion de date trebuie fie reprezentativ din punct de vedere statistic3.
Pentru a fi reprezentativ, un esantion de date trebuie sä douä conditii. primul esantionul trebuie cuprindä un minim de date, acest numär depinzind de problema ce trebuie rezolvatä. cazul istoriei preturilor, satisfacerea acestei conditii se asigur5. prin delimitarea perioadelor problemelor asa fel pentru problernä, de date sä fie suficient respectiv perioadä luatä in consideratie, de mare. Reprezentativitatea statisticä presupune, in al doilea rind, ca de date sä un caracter Caracterul aleator sau nealeator al depinde de procedeul prin care a fost lectat din populatia totalá. Esantionul este aleator procedeului element al populatiei totale, indiferent de caracteristicile sale, a avut egale de a fi inclus esantion, cu alte cuvinte pentru element al populatiei a existat o probabilitate de a Ji selectat in esantion. De exemplu, disponibil de preturialeboilor din perioada 1601-1625 este reprezentativ plátit acesti pentru (sau stabilit cu prilejul unei inventarieri) a avut egale de a ii inclus de selectie,
Acest lucru nu
tatisticii matoratice
e, din
intotdeauna subliniat in lucr5ile de initiere in domeniul din §tiintele sociale.
75
www.digibuc.ro
Statistica dispune de metode riguroase pentru a verifica un esantion este sau nu reprezcntativ. Primul pas, ca care trebuie f5.cut in incercarea de folosire a inferentei statistice pentru dierea evolutici preturilor animalelor este deci constituirea esantioanelor verificarea reprezentativitatii DE
interesati de evolutia preturilor, este firesc intregul interval pentru care avem date de perioade cuprinzind un cornparam preturile din perioadele succesive. mai mic de ani In cazul nostru, ar fi firesc ca esantioanele ca element constitutiv Din acest mod de pretul fiecarui animal, tuire a esantioanelor de preturi pentru oi conduce la esantioane zentative din punct de vedere statistic, nefiind conditia ca esanfie aleator tionul situatie, ca element al esantionului de preturi dintr-o In mediu al unui animal in fiecare tranzactie a fost considerat sau evaluare mentionata documentar, cu alte cuvinte unitar evaluare. Spre intr-o tranzactie tranractie patru oi cu mediu de un taler, document s-au cifra nul nostru va figura o nu de patru ori cifra 1. delimitarea esantioanelor, aceasta este subIn ceea ce perioadelor succesive luate consideratie. fost delimitate perioade de Pentru aplicarea metodelor statistice intr-o cite 25 de ani, aceasta seama de datele ponibile, cea mai potrivita a intervalului de timp considerat relativ la studierca evolutiei preturilor. Am tinut de asemenea cont pentru verificarea caracterului aleator, statistic reprezentativ, al esantioanelor de preturi, este necesar ca esanpeste opt elemente caz nu mai putin de tionul Esanrnediu pe tranzactie al oilor pentru perioadate cu privire la tioanele dele 1601
1625
respectiv al boilor pentru perioada 1551-1575, nu au
putut fi luate in consideratie pentru
iccare din ele continea mai putin de
sase elemente. Pentru
statistic al esantioanclor de preturi necesará predatele cizarea riguroasa a ordinii in care au fost cadrul esantion. Am ordonat datele despre preturi ordine cronologica, de data la care s-a efectuat tranzactia sau evaluarea in mentiune docurnentara. trebuie sä Pentru fi co-nparabile, preturi exToate unitate oilor primate in anul 1629 aspri. Asprii predomina de asemenea mentiunile documente sint date documentare asupra preturilor boilor de la 1651 apar ultima amil 1701. Caracterul nealeator al esantioanelor disponibile de preturi ale boilor oilor caracterului nealeator au tuturor sugereze de -XVIII. preturile unitare din secolele prin metode statistice a datelor despre preturile unitare ale altor ni rfuri din secolele XVI-XVIII, de ale caracterul sau vinului, satelor sau cailor, ar putea aleator. Nereprezentativitatea esantioanelor de preturi ale oilor boilor este legatá de problema iteratiilor, a arei cadrul acestui articol. tare nu
76
www.digibuc.ro
anumite documente din secolul XVII asprul apare sub denumirea asprul banul erau socode ban. In acest secol, Tara Româneasd, tite ca valorind a 133-a parte dintr-un taler. secolul XVIII asprul a iesit din circulatie, locul lui calitate de cea mai divizionarà
luat de ban.
preturilor denumitä in (bani) posibilitatea cornparárii in moneda cea mai Tara la ceputul studiate. Aceastä serie de fapt subseria preturilor in bani, care se confundá pentru secolul XVII aspri cu inceputul secolului XVIII, de obicci asprul a fost, la disparitie, echivalent ca denumire si valoare cu banul. evaluárile ulterioare anului 1668 pentru aproape toate mentionate documentele Românesti utilioi anului 1680 pentru zate aici, preturile exprimate Monedá de argint, ca asprul, talerul a circulat in perioadä studiatä, utilizat in majoritatea tranzactiilor studiate in acest articol. A fost o serie Spatiul al acestui studiu nu ne permite sä disde preturi aici toate aspectele legate de rezolvarea tuturor problemelor echivalentelor monetare prin studii speciale. Ne deci la a preciza de care folosite preturile monede de ale epocii anume modelele care au precumpänit tranzactiile studiate de noi: prima
(asprul) in tranzactiile de la (talerul) tranzactiile ulterioare.
secolului XVI,
a doua
DESPRE TESTELE STATISTICE
Pentru a verifica esantioanele de preturi disponibile reprezentative diferenta, respectiv egalitatea observatä intre preturile din esanunor diferite, tioanele disponibile, o diferentä caz, o egalitate) realä, preturilor din (sau, respectivele perioade, se pot utiliza statistice. o Un test statistic privitoare la caracteristicile unei sau unor populatii pornind de la caracteristicile esantioanelor extrase din populatiile respective, de la datele disponibile. Din ratiuni care nu le discutärn aici, ipoteza supusä verificärii printr-un test statistic este denumitä ipoteza zero sau ipoteza cazul parärii a esantioane, ipoteza nulä afirrnä o anumia deosebire obsercele esantioane (de exemplu diferenta vatä esantioanele de preturi cunoscute ale oilor din perioadele 1626-1650 1651-1675) este semnificativä, ea datorindu-se modului de selectare a datelor esantion.
cluse
Un test statistic este astfel conceput
respingerea unei ipoteze denumitä
acceptarea allei ipoteze, totodeauna precis
sd ipoteza
In documentele folosite, talerii apar in anul 1669 in tranzactiile privind au fost utilizati in 142 din cele 149 de tranzactii evaluári mentionate pentru anii 1662 ce priveste 1775. documentare de tranzactii asupra boilor, -talerii apar din anul 1679 in 213 din cele 216 mentiuni despre boilor referitoare la perioile
1662
1775.
77
www.digibuc.ro
De exemplu, pentru a cerceta dacä preturile perioada 1751-1775 au de perioada 1725-1750, se un esantion de preturi din prima cu un esantion de preturi din a doua perioadä. Respingerea ipotezei nule impune, de testul care s-a aplicat, acceptarea obligaa uneia din nrmätoarele trei ipoteze alternative a) a existat o diferentá intre nivelul in perioada in 1726-1750 nivelul totalitätii 1751-1775 a se preciza in care perioadä nivelul a fost mai ridicat); b) nivelul totalitätii in perioada 1726-1750 a fost mai mare decit nivelul preturilor perioada 1751-1775; c) nivelul totalitätii preturilor 1726-1750 a fost mai mic nivelul totalitätii preturilor perioada 1751-1775. o test statistic aplicarea probabilitate (un armmit risc), de a respinge ipoteza nulá atunci ea este Nivelul de semnificatie probabilitatea (riscul) de a comite asa-numita eroare de respingerea unei ipoteze nule adevärate acceptarea unei ipoteze alternative false. Aplicarea test cu nivelul de semnificatie 5% cä existä probabilitatea (riscul) de 5% ca ipoteza fie in mod gresit respinsä. Se poate stabili un nivel de semnificatie mai mic sau mai mare, in functie de obiectul obiectivele cercetàrii. In aplicarea unui test statistic mai existä probabilitatea (riscul) de a comite asa-numita de al doilea, nerespingerea unei ipoteze nule false. Testele statistice astfel concepute minimalizeze
si acest al
risc.
Trebuie avut in vedere probabilitatea erorilor la care ne referim se poate calcula sau limita, pe baza teoriei maternatice a probabilitätilor s-au evitat cele Chiar tipuri de erori despre care am vorbit mai sus, trebuie sä avem vedere urmätoarele: respingerea a ipotezei nule ipoteza este demonstratá, deci chiar dacá documentarea nu este exhaustivä; acceptarea corectä a ipotezei alternative dacä datele lacunare existente nu false, acumularea de noi date corecte nu va infirma ipoteza alternativä, infirrnarea ipotezei alternative principial posibilä, prin noi cercetäri, dar nurnai dacá se demondatelor cantitative cu care s-a operat se monstreazá, pildá, in documente nu au fost inregistrate preturile reale din
Dacá aplicarea unui test statistic la compararea a esantioane duce la corecta nerespingere a ipotezei nule, c5. datele disponibile compatibile cu ipoteza neexistentei unei deosebiri populatiile din care esantioanele au fost extrase cazul nostru cu ipoteza egalitätii preturilor perioade care se comparä), dar aceste date pot fi compatibile cu alte ipoteze. Problema deschisk pentru clarificarea ei necesar: a) fie márirea esantioanelor cu date o aplicare a testului statistic la datele astfel b) fie atunci esantionului nu este posibilä, cum se adesea cercetarea - valorificarea sau acumularea altor informatii, inclusiv a celor neexprirnate cifre (de exemplu a märturiilor contemporanilor despre evolutia sau, dimpotrivä, despre stagnarea preturilor). Nu este deci vorba de erori de calcul sau de informatii, ci de erori provenite din tul rezultatele calculului se nu la certitudini, ci la evenirnente bile care se pot realiza sau nu. 78
www.digibuc.ro
REPREZ ENTAT1VITATEA E5ANTIOANELOR DE
Aplicarea testelor statistice precizarea fluctuatiei preturilor in primul rind, verificarea caracterului aleator (reprezentativ) al tioanelor. Pentru verificarea caracterului aleator al esantioanelor, din elemente care constituie o secventá temporalá ordonate cronologic se poate folosi asa-numitul kst al iteratiilor Aplicarea acestui test la un nivel de semnificatie de 5% a arätat toate esantioanele de preturi pe tranzactii ale oilor boilor din luate consideratie, cu de preturi in ale boilor din perioada 1601-1625, reprezentative, li se pot aplica continuare teste statistice. Esantioanele disponibile sint reprezentative sub aspectul märimii tului mediu pe tranzactie (evaluare), dar pot sä nu fie reprezentative din punct de al altor caracteristici : animalelor cuprinse in tranzactie, locul, anotimpul care s-au efectuat tranzactiile, participarea diverselor clase categorii sociale la tranzactii etc. De asemenea, un esantion dintr-o anumitä 25 de ani poate sä nu o reprezentare proportionalä a
fiecärui an sau a fiecärei subperioade trienale, cincinale, decenale. Dar, caracterul aleator al sub aspectul care ne intereseazä - preful permite sä se calculeze limitele
probabilitätile posibilelor
de la
prezentativitate, asa-numitele erori de reprezentativitate" ale preturilor. aleator este reprezentativ in sensul permite calcularea probabilitätii acestor erori adecvata apreciere.
In problema reprezentativitätii esantioanelor, trebuie reledin popuvatä posibilitatea estimärii probabilitätii cu care un anumit se situeazá cea mai rnicä si cea mai mare a unui esantion aleator De certitudinea, cä in perioada existä probabilitatea de 100%, 1726-1750 90% din tranzactiile evaluärile patrimoniale realmente efectuate, ca obiect oile, pretul mediu s-a situat limitele de 0,7 2,2 (sau 90 si 320 bani), care repezintä preturile pe tranzactii minim
respectiv maxim din esantionul de preturi din aceastä perioadä. Pentru
celelalte perioade, pentru care numärul mentiunilor documentare este mai mic, probabilitätile procentele respective de asemenea mai Situatia, din acest punct de vedere, este reflectat5 tabelele 2. Dupä cum reiese din tabelele de mai functie de perioadä, 50% din preturi se cu probabilitate de 90-100%
indoialä, un minim si niveluk maxim al esantioanelor. Este, indiciu interesant, imposibil de obtinut prin mijloace traditionale, asupra
valorii informative a care dispunem. Acest in'diciu nu este nu suficient pentru a aräta evolutia nivelului preturilor. Mai pentru perioadä limitele date neincluse
10-50% din totahil limita inferioarä. Apoi, dintre ce
se
se situeazä peste limita superioarä sau sub situate limitele respective, nu apropierea limitei inferioare ce proportie
Pentru testele folosite cercetare pentru celelalte probleme legate de veriipotezelor statistice, se pot consulta: G. Ciucu, V. Inferenfa 1974; V. Craiu, ipotezelor statistice, Bucuresti, 1972; V. J. Connover, Practical Nonparametric Statistics, New York, 1; J. D. Gibbons, Nonparametric Statistical Inference, New York, 1971. Vezi tabelul pentru estirnarea acestei in Annals of Mathematical Statis.
tics,
nr. 29, p. 558-562.
79
www.digibuc.ro
tranzactie
Pretul
Probabilitatea ca un anumit procent al popuintre se pretul minim maxim din esantion
Pretul minim si pretul maxim in
Anii
Probabili-
Aspri bani (2)
(1)
1651-1675 1676-1700 1701
1725
1726-1750 1751-1775
tatea
(3)
91-200 66 -232
66-133
320
-226
,5
0,8-1,7 0,5-1 0,7-2,2
-2
din
(4)
(5)
94% 99% 96%
50% 75% 50% 90% 75%
100% 100%
2
Pretul boilor pe tranzactie
Pretul minim maxim in esantioane
Anii
Probabilitatea ca un anumit procent al se situeze minim
maxim din esantion Aspri bani (1)
1575
1600
1601-1625 1626-1650 1651-1675 1676-1700 1701-1725 1726-1750 1751- 1775
* Esantionul
apropierea preturilor, trebuie
(2)
(3)
-600
-5
*
470-1100 400-1330 421-1596 600-2160 1080
3600
3,7-7,9 3-9 3-10 3,1-12 4,5-8 -30
Probabilitatea
Procentul din populatie
(4)
(5)
90% 98% 98% 97% 100% 99% 99% 99%
75% 75% 75% 75% 75% 50% 90% 50%
preturi in aspri, nefiind aleator, nu permite estimgri statistice.
superioare. Pentru a ne putea pronunta asupra evolutiei recurgem deci la alte mijloace.
UN TEST STATISTIC PENTRU STUDIEREA EVOLUTIEI PRETURILOR
Pretul unei márfi este o variabild, o caracteristia ce poate varia. Pentru studierea unei variabile de tipul preturilor, metodele statistice cele mai edificatoare mai sigure se pot utiliza variabila se printr-o repartitie Nu vom insista asupra definirii acestei notiuni. Amintim doar din caracteristicile unei variabile cu repartitie 80
www.digibuc.ro
cea mai mare frecventa 1) valoarea medie este cea mai des decit media, frecventa ; 2) cu cit o valoare este mai mare sau valorile apropiate este mai acest caz, valoarea ei de medie cele mai frecvente, compararea esantioanelor este pentru studierea mediei populatiilor, chiar mai 30 elemente. Folosind, cu ajutorul calculator electronic, testul lui Massey, aplicabil pentru verificarea in cazul esantioanelor de 10-30 exemplare, s-a constatat pragul semnificatie de 5%, ipoteza esantioanele de preturi disponibile au o repartitie se respinge pentru toate perioadele, pentru cele in pentru preturile aspri-bani Or, din cele 25 de esantioane reprezentative de preturi, numai patru au peste 30 de situatie, pentru compararea preturilor din perioadele de 25 de ani, a trebuit utilizam, de caracteristicile repartitiei datelor disponibile, teMul Mann-Whitney care nu ia consideratie media variabilei, respectiv media Testul la care am recurs o variabila aleatoare este stocastic mai mare, decit sau mai alta (stocastic are aici sensul de probabilistic). Pentru a stabili alta, se o variabila este stocastic mai mare din nu mediile csantioanelor celor variabile, ci primei variabile element din esantionul celeilalte variabile. o variabila A este stocastic mai mare o variabila B, cazurile care fiecare din valorile variabilei A este superioar fiecareia dintre valorile variabilei B au o cazurile in care deci o probabilitate, mai mare variabilei fiecare din valorile variabilei A este fiecareia din 9
ca exemplu concret, Grupa A: 3 4 8 Grupa B: 2 3,5 compararn fiecare
urmatoarele perechi:
din grupa A din grupa A
grupe de preturi:
fiecare pret din grupa B. Obtinem din grupa B
.
3
3,5
4
2 3,5 2 3,5
4 8 8
Avem in total perechi. Preturile din grupa A superioare in cinci cazuri (83%) inferioare singur caz (17%). preturile din grupa A stocastic mai mari preturile din grupa B. Pentru a se stabili o variabila este stocastic mai mare alta se nu mediile valorilor acelor variabile, ci valoare a primei variabile cu valoare a celei de a doua variabile. Unii autori
(definesc) in chip diferit conceptul variabilA stocastic alta" (vezi discutia la Gibbon, op. p. 124 urm.). In acest studiu am adoptat caracterizarea citata consecintele ei, deoarece ni se pare mai lesne de limbajul cercetärii istorice.
mai mare
6-
91
81
www.digibuc.ro
Preturilc pe tranzactie ale oilor anii 1751-1775, luate totalitatea stocastic mai mari preturile pe tranzactie ale oilor din anii pret pe tranzactie din prima perioadä 1701-1725 dacä, comparind de tranzactie din a doua perioadä, cazurile care cazurile superioare mai multe din 1751-1775 care din 1731-1775
Dintre douä variabile, variabila stocastic mai mare se printr-o frecventä relativä mai mare a valorilor mai mari.
singur crescator, variabilei ambelor variabile se ocupe rangurile mai stocastic mai mari Pentru folosirca testului Mann-Whitney la stabilirea sensului ampli-
dudinii variatiilor preturilor, nu a fost suficientä compararea esantioanelor (cornpararea perioadei 1576-1600 din perioadele nemijlocit perioada 1625-1650 etc.) perioada 1601-1625, a perioadei 1601-1625 se compare csantionul din A fost perioadä de 25 de din toate celelaite perioade ; pentru pretul boilor s-a comparat esantion din cele din perioada 1576-1600 cu perioade succesive de la 1775; din perioada 1601-1625 s-a comparat perioade succesive etc. cu esantion din cele Rezultatul acestor comparatii este sintetizat Anexa 1. rezultatele au fost aceleasi, la preturile in Pentru preturile la cele aspri-bani. Cum a reiesit din cele arätate mai sus, concluziile testärii statistice totalitfile din care au fost extrase esantioanele de preturi privesc disponibile. Simpla comparare a esantioanelor de date despre preturile din o anumitä diferentä preturi. diversele perioade Dacá diferenta este nesemnificativä, putindu-se datora caracterului lacunar diferenta reflectá o deosebire realä totalitülile preal datelor, sau din diversele perioade, aceasta este o problemä mai greu (sau imposibil)
de rezolvat prin metodele obisnuite. Dar tocmai la solutionarea acestei probleme, la realizarea acestui salt de la compararea datelor lacunare la formularea fenomenelor reale, pot contribui testele statistice. de concluzii asupra asupra situatiilor care aplicarea testului MannSä ne oprim mai Whitney a arätat cä pretul pe tranzactie dintr-o anumitä de 25 de ani a fost fie stocastic mai mare, fie stocastic mai rnic din perioadele
de 25 de ani ulterioare sau anterioare (de exemplu, cazurile perioadei 17511775, care preturile pe tranzactie au fost stocastic mai mari decit pretul in perioada 1726-1750, perioada 1701-1725 de tranzactie in bani, pentru in cit pentru oi). In aceste pragul de semnificatie la care a fost testul de 5%, riscurile acceptärii unei concluzii gresite nu depäsessc 5%, iar de acceptare corectä a de 95%. Acceptarea corectä a ipotezei unei diferente semnificoncluziei demonstrarea acestei ipoteze, cative implicä, precum s-a demon-
strarea pentru cazurile amintite, in ciuda caracterului lacunar al datelor disponibile, a concluziei dintr-o perioadä au fost stocastic mai
10 In practicA, pentru a se stabili care dintre variabile este stocastic mai mare, valorile ambelor variabile se singur se are vedere suma rangurilor acestora. 11 In cazul statistice, compamtia e§antioane este consaceea diferenta este comparaa cu repartitia teoretia a diferentei populatii. 82
www.digibuc.ro
mari
rcspectiv mai Aceste situatii, in care de preturi semnificativ, le putem denumi situatii neproblematice". ne oprim asupra situatiilor - mai putine - care testul MannWhitney a cä diferenta dintre esantioanele de preturi din perioade oarecare nu este semnificativä (de exernplu, cazul preturilor pe tranzactie ale oilor din 1726-1750 al celor din 1701-1725, care testul indid o diferentä nesemnificativä esantioanele disponibile). situatiile sirnilare, cum s-a spus, riscurile de ale erorii de ordinul al doilea) au variat, pe posibil minirnalizate. S-a mentionat de aplicarea unui test o difenesemnificativä esantioanc; rezultatul obtinut, dacá este corect, este compatibil cu absenta diferentei populatii cele le apartin esantioanele, ipoteza una din populatii este stocastic mai mare sau stocastic mai micá, problema Situatiile care testul a indicat o diferentä nesemnificativä douä esantioane le putem denurni sittatii problematice". Folosirea testului Mann-Whitney la compararea esantioanc1or de date din toate perioadele, douä a permis obtinerea unui zultat interesant. Si anume, a permis alcätuirea unor cronologice in care preturile dintr-o anumitá raportate la preturile de 25 de ani perioade de cite 25 de ani, stocastic mai mari, mai cum sau nedeosebite fatá de preturile fiecäruia din celelalte sferturi de secol incluse in consideratä. Cu alte cuvinte, s-au putut stabili cronologice in cadnil cärora, pe baza lacunare disponibile, unul din aspectele fluctua-
tiei de la o perioadä la alta a preturi1or (respectiv fluctuatia stocasticr, riscuri de eroare de rang mai mare") se poate
frecventa limitate, reduse
conformitate
teoria
a probabilitätilor.
INTERVALE DE INCREDERE PENTRU
esantioanele de date disponibile cuprind mai mult de 30 de elemente, pot fi utilizate metode statistice deosebit de interesante, dintre care vor fi sumar evocate aici. Statistica rnatematicä a elaborat rnetode care permit, in anumite conditii, sä se estimeze se de incredere, in care, o probabilitate
media populatiei din care a fost extras un esantion aleator. Vom
explicita notiune. Pentru anii 1739-1775 nu avem date despre in terrneni statistici totalitatea boilor din perioadä, pre populatie care rie intereseazä. Media preturilor pe tranzactie in perioada 1739-1775 o putem estima pe baza esantionului de date disponibile, a tranzactiilor evaluárilor patrimoniale mentionate documente. esantionul de date disponibile, media pretului pe tranzactie a boilor este de 1,195 Putem afirma media pretului pe tranzactie a boilor 32 Aceasa observatie este cu cazul testului Mann-Whitney mai aplicat de noi care ipotezele mod explicit posibilitatca ca cele douá vanabile nu difere semnificativ sau fie stocastic mai mari sau mai mici. pe tranzactie ale aceEste vorba, desigur, de compararea datelor despre aspri-bani). (oi sau exprimate in aceeasi monedá este o medie. ca element al 14 Dupä cum s-a pe tranzactie pe prejul Deci media pretului pe tranzactie este media imor medii. Dar, pe animalelor incluse in respectiva a putut fi calculat totdeauna pe baza
tie, deci este media unei
preplui pe tranzactie este calculaa pe baza unui 83
www.digibuc.ro
astfel de estimatie a paramemediu pe tranzactie a boilor, prin-
perioada 1739-1775 a fost de 1,195 trului unei populatii, in cazul nostru
tr-o singurä cifrä precis indicatä, se numeste estimafie are o anumitä justificare matematicá. gäsit document nou intrat in circuitul cercetärii la schimbarea estimafiei a medici, care corespunde poate duce rareori cu parametrul real al populatiei totale. Cum se poate dcpäsi aceastä dificultate? In afara estimatiei punctuale a parametrului populatii, pararnetru. Intervalul existä si estimatia unui interval de incredere al de incrcdere al unei populatii, dc exemplu, constä din douä cifre care media populatici se late pornind de la un csantion), cu o anumitä probabilitate precis indicatä. Cind spunern prctul mcdiu al boilor in perioada 1621-1680 se cu probabilitatea 95% in intervalul de incredere de 5,8-6,7 aceasta urmátoarele : pornind de la esantionul de preturi ale boilor pentru perioada 1621-1680, cxistä 95% mediu al boilor luindu-se consideratie preturile reale din acea perioadä - s-a situat 5,8 6,7 In realitate, media a putut fi de 6 sau 6,25 6,52 etc. Care a fost exactitate pretul mediu, nu putem existä probabilitatea de 95% ca pretul mediu in fi fost egal cu una din cifrele situate intervalul 5,8 6,7. Afirmatia noasträ este mai putin precisä atunci spunem media unei populatii este egalä cu media esantionului. Dar pierdem din precizie anume dintr-o precizic aparenta - cistigám cu mult mai corectitudine. de preturi pentru perioadele de 25 de ani trase din populatii care nu au o repartitie normalä cuprind in cele mai multe cazuri mai putin de 30 de elemente, estimarea intervalului care se situeazä mediile nu este posibilä. Pentru a avea esantioane mai mari a face posibilä o astfel de estimare, am fäcut o dclimitare a perioadelor, in pentru fiecare existe un esantion de putin 30 de preturi, diferent de numärul de ani ai respectivei perioade. Acestea 3
pentru
Pentru pretul
pretul oilor (anii)
(anii)
1563-1620 1621-1680
1532-1700 1701-1737
1681- 1725
1738- 1775
1726-1738 1739- 1775
Precum a arätat aplicarea testului iteratiilor, esantioanele de preturi pentru aceste perioade aleatoare, afara esantioanelor de ale boilor din perioada 1563-1620 a esantionului de preturi in bani ale oilor din 1701-1737. 84
www.digibuc.ro
pentru asa-numita statisticä t", aplicabilä 30 de elemente dar care cuprind cel care nu au o repartitie s-a calculat cä media pretului pe tranzactie al boilor oilor in diversele rioade s-a situat, cu o probabilitate de 9500, intervalele de incredere indicate un calculator 5. Pentru efectuarea calculelor s-a recurs tabelele 4 electronic. 4
pe tranzactie al
Media
de icredere
Perioada
5, 1-1725 1726-1738 8, 1739
76- 6, 03- 9,
10-13,
1775 10,
66 17
29 58
774, 67 883, 1087, 909, 967, 88-1118, 06 12,
22-1637,
70
5
Media protului pe tranzactie-al oilor Intervalul
Perioada
1532-1700 1-1737
0, 87-0,
99
1738-1775
1,
15-1,
24
Datele din tabelele 4
cu alte
,
5
, 12
incredere
119,68-15 1,75 esantion
zentativ - 167
utile atunci
1
se comparä pretul
(de exemplu: impozitele, alte preturi). Pe de altä parte,
compararea intervalelor de incredere dacä preturile din versele perioade au diferit sau nu semnificativ, sensul ascendent sau descendent al variatiilor pretului aici a se veririfica dacä mediile a populatii - in cazul nostru preturile - diferä s-rnnificativ, se poate utiliza asa-numitul test z", chiar pentru esantioane care nu provin din populatii normale, cu conditia ca esantioanele sä putin 30 de elemente. Testul statistic mediile diferä cc sens, dar nu indicä care se situeazä mediile, sau de mare este renta statistice aratä afara a diferentele observate mediile esantioanelor reprezentative din perioadele incluse diferente reale existente tabelul 4 shzt populatii. Exceptiile constau accea cä mediile preturilor pe tranzactie ale oilor din perioadele 1532-1700 respectiv 1701-1737, precum mediile preturilor pe tranzactie aspri) ale boilor perioadele 1681-1725 15 R. Walpole, E. Myers, Probability for Engineers and Scientists, New York, 1972, p. 164, 187-189, 192. G. Cramer, Mathematical methods applied to statistics, Princeton, 1946, p. 454.
85
www.digibuc.ro
respectiv 1726-1738 16 raporturile intre mediile turilor mentionate neelucidate pinä la valorificarea unor noi informatii.
rezultatele prezcntate aici nu contrazic pe cele obtinute prin Sc precizeazä aplicarea testului uncle aspecte. mediu pe tranzactie al boilor a fost mai mare 1681-1725 cei 60 de ani anteriori, s-a märit in continuarc in anii 1726-1738 a inregistrat o crestere mai insemnatä perioada 1739-1775. ceea ce priveste pretul mediu al oilor, acesta a variat putin perioadele delimitate tabelul 5. 0 crestere a mediu pe tranmoneda zactie al oilor, in a epocii, poate fi statistic doar in perioada 1739-1775, de perioada 1701-1737. sau Precizarea amplorii mediu de la o perioadä la alta presupunea aplicarea unei metode a inferentei statistice estimarea intervalului de încredere medii , pe care o prezenta cu alt prilej. Deoarece pentru secolele XVI - XVII au fost in consideratie perioade foarte mari, rezultatele estimàrii intervalelor de incredere pentru special cu privire la medii edificatoare pentru care s-au putut lua perioade mai mici. cum s-a evocarea unor metode tistice in acest capitol a avut doar scopul de a atrage atentia asupra unora din posibilitiltile avantajele statisticii rnatematice in cazul existentei unor esantioane mai mari. CONCLUZII ASUPRA
METODELOR INFERENTEI STATITICE LA LACL
Concluziile obtinute asupra evolutiei boilor oilor pot constitui credem obiectul unor interesante analize interpreari de fond. Sint puse in luminä specifice ale evolutiei preturilor animalelor in Tara Româneascâ, a cäror crestere a avut rolul cunoscut de discutat, nu numai de istorici, dar si de etnografi, folcloristi, lingvisti, economisti s. a. De asemenea, se pot indica unele träsäturi care apropie evolutia din Tara de evolutia in Balcani in secolele XVI - XVII de evolutia preturilor Apusului Europei secolul al lea. mai lente relativa stabilitate a oilor in raport boilor, se pot explica prin mult mai mare pe care oile (principala sursä a alimentatiei cu carne a turcilor) o aveau importul" otoman, cu practicile de monopol de apäsätoare. Fluctuatiile au fost desigur influentate de fenomene conjuncturale, de politica mai ales de alternarea anilor de foamete" de belsug", de de pace. Nu trebuic scäpate din vedere procesele economice de duratá. Cresterea preturilor primul sfert al secolului XVIII a fost nu numai un unui fenomen general european - extinderea spre a revolutiei preturilor" ci manifestarea din cauze specifice a cursului asprului Tara Româneascä. secolul XVIII a preturilor In aceast preturile, in documentele originale, indicate in 1730 cursul talerului a trecut de la 133 de bani la 120 bani. 17 Compararea rezultatelor nu o Intreprindem aici, in seama cititorilor. o stocastic Trebuie avut in vedere alta nu se mod necesar (ci numai unele conditii) mcdie mai mare.
86
www.digibuc.ro
- moneda
a epocii - poate fi
cu fenomene in argint al talerilor utilizati Tara a cursului argintului raport cu aurul) , dar pe alte piete cele ale Imperiului otoman. problematica cercetäri speciale. Aici Toat5. potrivit obiectivele studiului nostru, ne vom opri numai asupra unor concluzii metodologice problema aplicarii statisticii la date istorice lacunare. istoriografici de metodele inferentei statistice Prima contributie credcm, de lectura oferite torilor trecutului. Metodele inferentei ajutä critica distingä intre datele cantitative care problema care trebuie de pe acum demonstrarea unor concompletate datele care monetare (scaderea scaderea intensificarea
cluzii.
Statistica matematica poate contribui la lectura" datelor istorice cantitative si sensul inlesneste sesizarea continutului ce indicatori" pot fi mai astfel de date. Pe de parte, greselile de care cercetätorul neavizat nu-si seama care ochii ai matematicianului par elementare pot fi inlaturate prin informarea asupra notiunilor de ale statisticii matematice sau prin colaborarea interdisciplinara. statistice la datele istorice lacunare Aplicarea metodelor presupune renuntarea la afirmatii categorice, dar lipsite de justificarea obiectiva a informatiilor disponibile acceptarea rationamentelor probabilistice,
care posibilitatile
calculate
enuntate. Utilizarea acestor metode permite ca date istorice foarte cunare, a prelucrare prin metode traditionale duce la rezultate nesigure, fi valorificate prin stabilirea unor concluzii cu un Malt grad de proreduse. babilitate cu riscuri de nivelul de incredere" al concluziilor inferentelor statistice, cit riscurile de acceptarea bazate nu convingerile sau impresiile subiective ale istoricului, ci pe calcule. In cazul datelor cantitative lacunare, metodele inferentei statistice aduc istoricului un ajutor esential pentru depäsirea dificultatilor create de rutinátatea informatiei. Date istorice cantitative, care pentru cercetatorul hpsit de ajutorul statisticii par cu totul insuficiente inadecvate studiului, pot fi in realitate edificatoare, suficiente, cu conditia de a se apela la statisticä. In situatia care datele initiale, desi lacunare, stabilirea demonstrarea ipotezelor statistice intervalelor de realizabile, prevedea, cu riscuri de eroare calculabile se poate reduse, noi nu va schimba concluziile formulate baza informa-
deja existente, ci doar le va
eventual preciza. Nesiguranta
de caractcrul lacunar al unor date istorice cuantificate sau cuantificabile increderii inspirate criterii stiintifice obiective, clare, rigupoate face prezentate cititorilor. ca roase,
metodele statistice nu pot rezolva singure problemele puse de datele istorice lacunare in general de datele istorice. Mai acu-
mularea datelor istorice cantitative autentice nu este nu poate fi opera statisticii matematice, ci rezultatul activitatii de cercetare si istorica, cele mai variate metodc mijloace. Apoi, chiar care date din adecvate metodelor statisticii torice cantitative nu pentru moment pot fi prelucrate doar prin metodele istorice traditionale. Concluziile inferentei statistice au, cum s-a arátat, caracter probabilistic. explicate, calculate si limitate de obicei la 5%, Probabilitatile de tice
www.digibuc.ro
ceea ce
un mare avantaj fatä de rnetodele traditionale, dar riscurile râmin totusi prezente. Pentru a limita mai mult aceste riscuri, rezultatele aplicärii matematice trebuie totdeauna confruntate cu rezultatele diverselor mctode istorice. mai cu seamä, metodele statisticii rnatematice si ale celorlalte discipline matematice furnizeazä rezultate abstracte, cifre, relatii etc. Interpretarea concret-istoricä a metodelor matematice ca atare valorifireconstituirea opera istorice nu pot fi, cel putin matematicii, ci se pot realiza doar inserarea acestor rezultate tatea cunostintelor istorice cantitative si necantitative, prin integrarea de
ansarnblul
istorice.
88
www.digibuc.ro
ANEXA Dezultatele
A
172' 1726 1750
1701-
17011725
1-
1575 1600
°r in
mediu Pre+
pe
in
deaf in
deci
89
www.digibuc.ro
CHELTUIELILE DE TRANSPORT EPOCILE PREMODERNE. CITEVA DATE DIN CONDICA VISTIERIEI LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU DE
BOGDAN MURGESCU
si a telexurilor, in epoca mare distante uriase, ne vine destul greu intelcgem pe care le ridica invingerea spatiului. In- trecut chiar sträbaterea unor distante care azi par derizorii ridica probleme substantiale, uneori dramatice ale montabile. Astfel, maziliri (urmate apoi de supliciul previzibil), stefan Cantacuzino nu putut refugia de la Bucuresti Transilvania era prea mare" 1 Nu de un caz accidental, chiar e posibil ca iarna anilor 1715-1716 fi fost mai rutiere vulnerabilitatea ca altele. Precaritatea in fata intemperiilor de tot felul constituie o cornponentá structural5 a sociepremoderne. Ion Ghica, care a provocat de marile inovatii ale secolului trecut vaporul aburi descrie ferate, telegraful astfel comunicatiile din anii tineretii sale: Pe vremile mai incoace, nu existau la nici nici poduri peste ≤ la cea mai de comunicatiile la malurile vadurilor státeau carele cite o ca la scadá apa trece. Vara, era iarna pe caii de mici slabi ca niste sburau cu cu o iutcala de cinci de kilometri pe pe cind toamna primávara, era desfundat de puteau lua o zi aceia cu vai, chiu, cu cu bice multe. Cine-si mai aduce aminte de noroiul de un cot din Orbului sau de vestitul Codru-Herti care pocneau picioacailor tipar la atare conditii, oricine
se deplaseze dintr-un in altul trebuia suporte limitele constrinOtoare ale transporturilor epocii, limite astf el rezumate dintre mai buni cunoscätori ai acestei problematici: incetineala..., debitul... slab, nereguraritatea la pretul... mare de cost" Radu Popescu,
clomnilor
(ed. C. Grecescu), Bucuresti,
212.
2 Ton Ghica, Opere, Scrisori cdire Vasile Alecsandri (ed. I. Roman), resti, 1967, p. 120-121; pentru informatiile lui Ion Ghica despre trecutul transporturilor nesti, vezi Costin Murgescu, ideilor la Epoca vol. 1,
Bucuresti, 1987, p. 52-54.
posibilul si imposibilul, vol. II, 1984, p. 197; pentru utile din Les grandes n dans le monde au Congas Sciences Historiques par la Commission Maritime l'occasion son (Vienne, 29 septembre 5), Paris, (mai ales tate de Jacques Heers Hermann Kellenbenz).
-
www.digibuc.ro
In ceea ce ne priveste, a subestima insemnätatea aspectelor de tehnica transporturilor, de ritmuri, amenajäri, profesii
ale acestora, propus doar sä punem valoare citeva informatii cu privire la ultimul aspect amintit, bänesc al transporturilor de In istoriografia contemporanä faptul transporturile costau sint
este un adevär general acceptat, dar consecintele acestei luate in considerare. Neglijarea acestei problematici se lipsei unor indicatii cifrire care sä dea un plus de con-
cretitudine
generale
cuvinte despre izvorul la care vom face apel. Condica vistieriei lui Constantin Brâncoveanu este de fapt un catastif care cuprinde de vistieric 10 a fost mare vistiernic Greccanu, fratele cronicarului (1694-1703). Printre pläti Mai
gäsim
eva legate de achitarea diverselor transporturi. Documentul prezintä avantajul toate date ceea ce de calcul ne scuteste de dificultatile si incertitudinile urmäririi rnonetare
-
ne permite - pentru intervalul de timp relativ scurt avut
facem comparatii sigure. In schimb, de multe ori mentiunile sint confuze sau incomplete, nefiind indicate ambele care se face transportul sau nefäcindu-se distinctia costul rnärfii, transportului compensarea altor servicii ale beneficiarului respective. situatie se modului specific care a fost condica. Astf el, pentru vistierie conta mai rnult unei persoane rostul din fi In aceste conditii a trebuit sä operäm o lectie oprindu-ne doar mentiunile suficient de clare. Aceastä severi-
tate a fäcut ca numärul de date fie prea mic pentru o prelucrare statisticä de aceea, ele se cer integrate corpus" mai al informatillor despre cheltuielile de transport. Totusi, chiar o nu este posibilä, datele pe care le-am indicatii concrete despre amploarea problemele ridicate de cheltuielile de transport. cu transporturile de mara pe uscat, la care se ref
joritatea mentiunilor:
istoriografia româneascA, spre deosebire de drumurilor nu a fost cercetat in mod mai informatiile se sare, dar in acest caz aproape la XIX-lea. Pe mai larg sud-est european trebuie semnalat studiul Ljuben Berov, Transport Costs and Their Role in Trade in de drumuri al istoricului Centuries, in Bulgarian Historical Review", 1975, nr. 4, Balkan Lands in comerciale, au a rut cercetAtorii comertului
p. 74-9g. Metodologic acesta a optat pentru convertirea datelor din izvoare in g km, ceea ce oferA avantajul unui numitor comun pentru transportul ritelor categorii mArfuri substantiale de comparatie intro preturile
geografice. Desigur, acestei metode i se poate reprosa anume de a cliversitatea conditiilor in care au avut totusi, adevArata este alta, anume extrem de dc informatn pentru secolele pe care se pentru transportul pe uscat doar acest studiu de pionierat (astfel, doar pe apA pink la 1800). 8 n entiuni pentru Condica de venituri si cheltuieli a visreriei de la leatul 7202-7212 (1694-1704) (ed. (in continuare, C D. Aricescu), Revisia a arhivelor Bucuresti, diverse
-
www.digibuc.ro
Cost nominal
Date concrete despre an. 1698
transportul a 8 000 Istanbul - 205 600 kg) de nedefinitä (probabil cereale), in valoare de din Tara la Camenila (aprox.
5 370
g Ag/100 km
10
600
apr. 1699
inn. 1700 1700
mai 1701
-
de transportul a 220 la Odriiu 12 kg) de la 7. nopol) (aprox. 400 transportul a 200 cintare (= 11 300 kg) de de la Bucuresti la Oltenita (62 km); plata insotitorilor nu este transportul unui car cu (aprox. 1 000 kg) la Bucuresti (Constantinopol) (aprox. 600 km) a 250 de cintare de mit
H 125 kg)
transportul
1701
la
la
de ocale la Bucuresti la Odriiu transportul a 300 cintare unt 16 950 kg) de la Bucuresti la Odriiu
,24
25
8 ,56
62
24 ,89
160
,79
315
9,19
180
,37
a 16 000
20 560 kg)
apr. 1703
150
mai adesea 1 talcr calculele condicii Osmanli Para tari0,18 g Ag (conform (1300-1750), Orta Dogu Teknik Vniversitesi para ve maden hareketinin perioadá, la Liov talerul avea 24,317 g Ag (Gelisme Dergisi", supl., p. 38). ), Paris, 1954, p. 28). (conform Stanislaw Hoszowski, Les prix Lwow * Am socotit talerul la in acesti ani 1
g
bani (akçe),
observatie: transportul din iunie 1700 Constantide datele nopol, celelalte date intre ele, destul de apropiate Sibiu Buda, lui Ljuben Berov (11,5 g km 1698 1616 de la Sofia cadrat de 5,7-6,54 g Ag/ 100 km Dubrovnik 5,4-14 g Tolbuhin km in 1787 Mentiunile confirrnà faptul cheltuiclile de transport aveau 2 componente esentiale: carelor inclusiv plata 6 Ibi cm, p. 366. bidem, p. 478. p. 566. lbidem, p. 622. p. 630. 11
p. -715. Berov, op. hint
77.
transporturile cu carde, nu animale povari; este posibil ca acestea fi folosite uneori in expedierea banilor sau in zone greu accesibile, dar in casul voluminoase evident erau carde; singurul caz cunoscut din acesti ani transportarea cerealelor pe cai aprovizionarea moldoveni a Camenitei bfocate polonezi, o cu totul totul (vezi Ion Neculce, Opre (ed. G. .Bucuresti, 1982, p. 386387). Rolul preponderent transporturilor cu carde aratá un stadiu mai avansat descris de Tekeli pentru bazat cu preadere pe animalele de cai) (On Institutionalized of Cities in the Ottoman pire - A Settlement Models Approach, in Etudes balkaniques", "III, 1972, nr. 2, p. 52-54; pentru rohil sporit al in Peninsula de celelalte teritorii otomane, vezi Robert Mantran, dans la seconde moitié Essai d'histoire économique et sociale, Paris, 1962, p. 480-481.
www.digibuc.ro
simbria
trimisi de domn. patru dintre cazurile amintite mai costurile defalcate. Astfel, pentru transportul la Camenita carelor a costat 200 plata insotitorilor doar 170 de transporturile Adrianopol raportul este mai 125 de la 35 de in iulic 1701 225 de talen la 90 de in aprilie de 150 la 30 de nu se respecta un raport fix aceste douä componici fatä de cantitatea sau valoarea transportate. domnia a pe posibil, o (probabil subevaluatä) pentru mijloacele de transport (in mai 1701 aprilie 1703 se plata a 1/2 taler fiecare cintar de mara pe distanta Bucuresti - Adrianopol), ea a trebuit accepte plata mai mari, mai apropiate probabil de sus
pretul pietii libere", ca in iulie 1701. Pe piata
fluctuatiile chiriilor mai mari, ele depinzind de o multitudine de factori dintre care amintim anotimpul raportul fatä de ciclul muncilor agricole, natura márfii transportate, graba in care efectuatä deplasarea, conjunctura politico-militarä general de forte dintre antreprenori Variatii la fel de la plata insotitorilor, decisive in acest caz rangul acestora. In general numárul ponderea cheltuielilor pentru insotitori era mai mare la transportarea unor cantitäti mai mici, mai la transporturile man. Pentru a mai bine ce cheltuielile mai sus, se cuvine sä le raporthm la valoarea márfurilor transportate. Ponderea cheltueran
de transport depindea in primul
de natura márfii transportate,
respectiv de raportul valoare/vohim (greutate) specific acesteia. Astf el, pentru transportul banilor era infim: in jur pe distanta BucurestiAdrianopol (sau Constantinopol) In cazul untului transportul de la la Adrianopol cel mult 1000 din pretul de achizitie din Tara Româneascä La acelasi nivel se prezenta ponderea cheltuielilor de transport pentru animalele vii. Astf el, un lot de 60 iepe, 100 de boi 100 de vaci (in valoare 1 500 de a fost transportat pentru 90 de
din pretul de achizitic) 16 Situatia devenea
unor
ieftine.
a fost
in cazul
zaherea (probabil cereale) la Camenita,
transportul a costat de 6,2 ori mai mult
de achizitie din Tara dublau pretul. De altfel, du-se la aceste drumuri cu zaherea Camenita, cronicanil oficial al lui Bräncoveanu se lamenta: nu era greul mare zahereana, era chiriia care era o ducä" Este evident cá asemenea costuri fäceau ca pe uscat transportul unor ieftine sä fie deseori prohibitiv. solutie ar fi fost drumurilor pe avem insä o informatie despre un transport efectuat apá. Faptul nu este de cele mai multe ori transporturile efectuate pentru domnie erau fäcute oarecurn in se mai la scumpe (bani, obiecte etc.). In asernenea conditii era preferat drumul pe uscat, mai scump, La
100 km
p. 29, 109, 198, 466, 538, 566, 592, 605, 650 etc. pornind de la in Tara pretul untului 10 p. 51, 318, 425, 622, 627, 630, 664, 671, 742), ria Intre 6,6 (Condica transportal costat tabel 0,6 taleri/cintar. p. 630. Greceanu, don nici lui Basarab Brincovcanu Voieved (1688-1714) (ed. A. Bucuresti, 1970, p. 106.
www.digibuc.ro
dar mai rapid. Tot drumul pe uscat trebuia utilizat
cazul celor mai
multe dintre livrärile de produse naturale deoarece acestea erau destinate indeosebi trupelor otomane angajate räzboiul Austria sau cu directii care reteaua hidrograficá nu permitea transporturi pe
Toti acesti factori - asociati mentalitatea de de uscat a lui a sái - au fäcut ca transporturile pe uscat sä fie
Brâncoveanu
preferate. Totusi, au existat cazuri a fost folosit drumul pe apä. Astfel, transportul a 200 de cintare de (=11 300 kg) de la Oltenita la Constantinopol (aprox. 950 km) a costat 120 de (80 de navlul, 40 de plata doi 2,68 g km. Constatäm pe transportul era sensibil mai ieftin pe uscat, chiar nu se ajungea la un raport extrem de 1: 20 ca Anglia accleeasi vremi Este probabil ca
acest avantaj financiar -
putin important pentru domnitor - sä
fi
fost determinant in optiunile multor negustori. Drumul. apä inconveniente: implica ocoluri substantiale, cälätoriile durau mai mult ori pentru multi functiona deja principiul cä timpul bani - reteaua a teritoriilor românesti a regiunilor juratoare este doar partial adecvatä transporturilor de märfuri. Astfel, majoritatea au un debit inconstant care le face putin propice navigatiei; din acest punct de doar era accesibilä coräbiilor care puteau naviga pe n-iare in Ca atare, transportul pe putea fi folosit relatiile cu Constantinopolul sau cu alte porturi otomane, doar dacä nu era caz urgent. Pentru toate celelaltc directii (Europa centralä, interiorul Peninsulei Balcanice) nu se putea apela la pe uscat, inevitabilele costuri Insistäm asupra acestui aspect deoarece avem aici unul dintre factorii care au intärit permanent preeminenta lumii otomane in comertul exterior al române, putin ce märfurile voluminoase, ca cerealele, lemnul, pieile etc. incheierea acestor consideratii se cuvine subliniat un lucru: costurile mentionate mai sus - desi ridicate - erau cele pe care trebuia le domnitorul Tärii Românesti; este de presupus cä negustorii ceilalti 22, particulari, care nu aveau aceleasi mijloace de convingere" fatä de suportau cheltuieli de transport mai ridicate (inclusiv sau taxe de trecere). Or, cum remarca Ljuben Berov pentru Balcani, substantial al transporturilor, mai ridicat Europa apuseara, române a constituit un factor puternic care a frinat economiei marfare a contribuit la reproducerea structurilor medievale.
-
Condica . p. 566. Cf. Charles Wilson, ransport as a factor in the history of economic Journal of European Economic History", II, nr. 2, p. 330-331 o prezso.tare a lui Sir Robert ell la Royal Society 1675). Cazul englez rámtne extrem, el datorindu-se pe de o parte bunei dezvoltári a navigatiei engleze, de altá parte mari a populatiei in Anglia, care fie relativ animalele furajele Vezi Ehsavet Todorova, River Trade in the Balkans during the Ages, in Etudes balkaniques", XX, 1984, nr. 4, p. 38-50, desi uneori o viziune prea Este bine cunoscut faptul unor piete imperfecte detinátorii puterii in
profitá de pozitia
pentru a
avantaje economice. Astfel, atit feudalii, cit
statul,
gratuite incercau, la noi ca alte párti, diverse cAráturi" sau la preturi mult sub cel libere. De multe ori impuse stat erau chiar mai apäsatoare, intrucit se distante mai mari. 22 Ljuben nu cocturile nominale; ci costurile, cit., p. 98 (se
tate la valoarea märfurilor transportate). 94
www.digibuc.ro
A LUI
ASPECTE NOI CU PRIVIRE LA POLITICA
ULTIMA PARTE A DOMNIEI
STEFAN CEL MARE
.(1490
1504) DE
EUG-EN DENIZE
'Ultima fazá a politicii externe a lui cel Mare, cea care ne interedupä opinia studiul de a cea mai personalitatea militará a marelui voievocl, ajunsä la deplina matUritate, la apogeu, a strälucit mai mult. fazä, caracte-
de istoriografia noasträ ca
aceea a confruntärii cu
1,
este mult mai complexä determinatä de alti factori la fel care, de izvoau din obiectivul principal al intregii a lui acela al luptei antiotomane. Mare, in lunga sa domnie, a trebuit pe plan situatii deosebit de complicate periculoase, de vecinácu mari puteri ale vremii : Imperiul otoman, Ungaria, influenta dominatia asupra Moldovei. Dintre acestea cea care ameninta in mai grad neatirnarea chiar fiinta a era Imperiul lucru de care domnul Moldovei a fost consideräm
tot timpul. Poarta, in tirnpul dpmniilor lui Mehmet al a reusit transforme Marea lac impus controlul asupra de Jos, a in mai multe sulspre Europa Centralä, a intreprins tanale de mare anvergurä impotriva Tárii Românesti (1462) Moldovei (1476), cuvint, se afla perioadá de viguroasä expansiune miliBaiaiid al
ce nu era cazul celorlaltor puteri cu care se Moldova. privinta Poloniei, incepind de' pe la mijlocul secolului al XV-lea deplaseazä centrul de greutate al politicii sale externe din zona Negre cea a Baltice, este confruntatä cu conflictele cu Ordinul teuton ceva mai cu acelea cu marele cnezat al Moscovei, preferind de aceea o atitudine de neutralitate de Imperiul otoman. In acelasi timp, Ungaria, amenintatä mai direct de cätre turci", indreptat in principal atentia, tirnpul domniei lui Corvin, cätre problemele Europei Centrale, iar mai puterii centrale anarhia feudalá tot mai pronuntatä au sä fie incapabilä de a mai trece la ofensive de amploare, lirnitindu-se numai la apärarea propriului t riPentru periodizarea domniei lui Mare in privinta pohticii exte rue a se vedea A. Boldur, Politica a liti Shfan Mare in Studi cercetAri vol. 1943, p. 33-68; idem, (1457 Marc, al de istorie Madrid, 1970, p. 168; Papacostea, Politica Mare si a lui ale ci, vol. Vaslui. cel Mare 1475, Vaslui, 1975, p. le
idem, La
points dc rcpire, in Re ale
tom. 35, nr. 5-6, 1982, p. 607-638.
extérieure de la
roumaine d'histoire", in vremca lui
l'époque
nr. 3, 1975, p. 423-440; lIare, in Revista istorie", 95
www.digibuc.ro
final acest lucru a devenit imposibil de realizat, feudal maghiar prabusindu-se definitiv cu dezastrul de la din momentul a luptei raporturile Moldovei cu Ungaria evoluat s-au modificat in functie de atitudinea pe care aceste puteri au adoptat-o, moment sau. de precum si functie rivalitatea dintre ele in pretentiilor de suzeranitate asupra românesti de la de Carpati. Schimbarea politicii externe a Moldovei 1470 a provocat o partare de In a creat chiar o intre cele acelasi timp are Moldova Ungaria, consfintita de trao apropiere din 1475 2, o antiotomanä. Dar cu Ungaria s-a dovedit ineficace, mai ales Moldova este 1484, de turci prin surprindere pierde cele mai importante din sud, Chilia Cetatea Pacea dintre Ungaria Imperiul otoman, incheiata la scurt timp pierderea celor pe care o si consfintea , obligat pe din nou sprijin la regele polon Cazimir al pe accepte chiar depunerea personala a juramintului de vasalitate, la Colomeea, la 15 septembrie 1485. Din päcate, nici Polonia nu putea si nici nu dorea ofere in impre-
de atunci un ajutor pentru recuperarea celor Pacea din 1489 dintre poloni turci 1-a obligat cel pe se apropie de Ungaria, care era interesata totusi mod real de lupta antiotomank ciuda potentialului ei militar tot mai redus. Dar apropierea Moldovei de Ungaria 1475, o distantare de axul Poloniala ca Imperiul otoman putea duce la o anulärii cu Polonia Poarta, in de la Colorneea prelungea starea conflictuala ciuda tratatului de intervalul 1486-1489 cu aceasta Constatam in ultimä problema pericolului otoman cca a recuperarii celor care aveau o pondere foarte importantä tocmai care a determinat relatiile cu Poarta, au fost factorul politica aliantele lui Mare in ultima parte a domniei sale. Incheierea tratatului de pace cu Imperiulotoman apropierea de Ungaria au fost evenimente care s-au practic, in acelasi timp dacá primul dintre ele ii era impus lui de-al de situatia generalä a momentului, 2 Hurmu7aki, 1, p. vol. II, Bncuresti, 1913, p.
tomus III, 1392-1501,
lui Stefan Bogdan, doc. doc. CXLVI; Anatol Lewicki, Codex
tomus XIV, Cracoviae, 1894, p. 12-4 13. vol. VI, Dadapesta, 1877, p. 123; V. Hungariac Historica. Acta 12, Relatitle lui nr. Ungaria, Con7orbiri literare",
1905, p. 1 043. Papacostea, guerre ajournée: les rélations en 1478. en marge texte de Filippo Buonaccorsi-Callimaclurs, in Revue roumaine d'historie", XI, a Mcldcvei 1, 1972, p. 11-12; idem, De la Colomeect la Codrul Cosminului. la s al XV-lea, in Romanoslavica", XVII, 1970, p. 537; V. Ciobanu, -XVI, 1985, p. 1. Gorovei, Papacostea, De la p. 535, 11. 3; la Codrut
Autor d la paix moldo-turque de
in Revue roumaine d'historie", XIII, 3, 1974, p.
Casa Pdcii". Pe Anuarul Institutului de istorie
3' idem, Moldova
-
de izvoarelor privind otomane, arheologie A. D. Xenopol i", XVII, Iasi, p. Revista idem, Pacea ', din 1486. unor de iStorte", tom 35, nr. 7, 1982, p. 807-82 1; Gemil, la conclusion de la paix entre la Moldavie et Empire ottoman (1486) et la de leur frontiare, Revue roumaine d'histoire", XXII, 3, 1983, p. 225-238.
96
www.digibuc.ro
deschideaperspectivaunei contestäri a stärii de fapt create ca urmare a primului. Dar unei linia vedem care au fost actiunile lui politici mai mult sau mai putin ostile de Poartk conditiile care el totusi, tributul anual in conditiile in care cronologia faptelor ca atare poate fi discutie pe baza unor eventuale noi descodocumentare. din 1488 se apropia de Ungaria lui semne clare doilea
Matia Corvin 6, apropiere care se intensificá in anul urmätor - anul päcii polono-otomane colaborare cele douä tári este o apropiere convenea intereselor ambelor tári, punind Moldova la adápost de eventuale atacuri din partea Imperiului otoman a Poloniei
oferind Ungariei importantul sprijin militar constituia Moldova. i rernarcat faptul dintre cele tári erau reluate, practic, de depliná egalitate, pretentiile de suzeranitate ale coroanci maghiare seama nu doar la un nivel pur teoretic, regii de la Buda era o suboidonare a Moldovei, ci doar o colaborare care fie interesul ambelor pärti. Noua orientare a politicii externe a Moldovei a fost la incercare chiar de la dinspre dar a reusit sä reziste presiunilor venite Polonia, cit a lui dinspre Imperiul otoman. Moartea Corvin, in prima parte a anului 1490, a deschis problema succesiunii la tronul situatia mare de rezolvarea cäreia depindea
internationalä a Moldovei. Din cei trei candidati care aveau
ocupe tronul, Maximilian de Habsburg, Vladislav Jagello, regele Boemiei, fratele Albert, rnostenitorul tronului polon, preferabil pen tru Stefan era primul, care putea impiedica o uniune Ungaria Polonia, domnul Moldovei nu a sä-i cu acesta intre ofcre sprijinul säu Observind compromise, lui Maximilian Stefan oferit sprijinul lui Vladislav, care beneficia si de acordul nobilimii si a reusit finalmente sä a provoca o rege al Ungariai 1490, uniunc dinasticä cu Polonia.
Situatia tulbure din generatä de criza dinastick a fost favorabilä pcntru initierea unor interventii din otomane. In polone ceste s-a putut verifica cu toatá claritatea atitudinca lui Mare
r
impotriva axului de interese polono-otomane. ce a primävara si vara lui 1490, cererile de ajutor venite din partea lui Albert Stefan a intreprins in acelasi an o campanie militará sudul
6 In acest an, Matia Corvin aprobl vinzarea de arme (Hurinuzaki, Docum ; V. op. cit., p. 1 046; N. Grigoras, Mare, Iasi, 1982, p. 224) brasovendor privilegiul de a nu mai face serviciul in alte cu Moldovei si Tärd Românesti. Semnificativ in acest sens este faptul la 29 iunie 1489, Matia Corvin trimitea 500 de ducati ca dar de unui fiu al lui (A. Veress, Acta et epistolae Hungariaeque Moldavia et Valachia, vol. I, 1468-154 0, in Fontes R rum tomus IV, 13uclapesta, 1914, p. nr. 37). Monumenta Hungariae Diplomataria, vol. XXXI, p. 4-5; Johann Tichtel, T des Wiener J. T. aus Jahren 1477-1495, in Fontes Rerum Austria arum. Scriptores, I, Viena, 1855, p. 54; I. CerceStefan Mare i
-
1929- 1931, p. 354-355. Jószef Garbacik, Materialy do z 1436-1516 diplomacji P ) (Materiale pentru istoria intre 1486- 1516) (Codi ele de la Zagreb), Wroclaw-Kraków, 1966, p. 12- 17. c. 91
97
www.digibuc.ro
Poloniei, in Pocutia contribuind astfel la esecul incercärii Alber t de a dobindi, cu forta armelor, coroana Ungariei. Actiunea a lui era destinatä uniunea personalä cele douä regate vecine, care ar fi oferit Poloniei mijlocul mai sigur pentru rezolvarea, in sensul ei traditionale, a raporturilor Moldova. Incercarea de a preveni aceastä primejdie este sensul principal al carnpaniei intreprinse de timp, a Pocutia. In sä limiteze pericolul polon o coalitie rnarele cneaz al Yoscovei, Ivan al cu hanul tätarilor din Crimeea Dar simultan arnenintare Poloniei la adresa Lngariei si Moldovei, s-a fäcut simtitä o amenintare dinspre sud, maiprimejdioasä, venitä din partea Imperiului otoman. Turcii au sä profite de främintárile din Ungaria, pentru a-si extinde stäpinirile dauna acestei täri. Astfel,.in 12, septembrie 1490, trupe otomane in sudul Ungariei, in zona octombrie este atacatä Bosnia 13, noi atacuri februarie 1491 au otomane in Mavei si Belgradului 14, in toamnä turcii atacä in Banat ajung apropierea ianuarie 1492 in decembrie 1491 au puteinice lupte Bosnia in jurul Belgradului, Pavel Chinezu reusind cu eforturi pe atacatori Care erau in situatie relatiile dintre Moldova si Poartä, prima aliata pe care turcii o atacau cu &neinteles ele de neincredere incordare fi ciuda existentei unui tratat de pace, puteau degenera usor in ciocniri armate, de amploare mai sau mai mare, cum s-a dintr-o scrisoare de trimisä de hanul Mengli Ghirai, lui Ivan al mai 1491, sultanul deplasase zona Albe, deci sudul Moldovei trupe 40 000 chiar aceastä 70 000 de ni se pare dcstul de exageraiä, totusi ea dovedeste importanta strategicä a Moldovei raporturilc de putere din sud-estul Europei atentia pe care Imperiul Otoman o acorda tärii românesti de la de 'Carpati. In vara lui 1492, sultanul Baiazid al a adunat o mare arrnatä pe care a conccntrat-o la Sofia a da, pe de a Belgradul aceastä cale, o puternicä loviturä 18 fata acestei situati deosebit de periculoase, care le putea ameninta direct, Wile române nu au ezitat lo V. op. cit., p. 046- 047; I. Stefan Bucuresti, 1925, p. 213. 11 K. V. Bazilevici, P a statului a doua a al XV-lea, 1955, p. 205-233; Papacostea, De la Colomcea la Codrul p. 539. Antonius Bonfinius, Rerum Hungaricarum decadcs libri XLV ab gcntis ad annum Lipsiae, 1771, p. 690; I. Hategan, Pavel Chinezu - un
in Revista de istorie", tom. 32, nr.
cdt r al
Franknói, Hunyadiak Jagellonilor), A Magyar 13
a
196, p. 355.
14 I. 15 Ibidem.
10,
1 905- 1 906.
1979,
kora (1440-1526) (Epoca Huniazilor a vol. IV, Budapesta,
cit., p. 1 906.
-
906-1 907; L. Thallóczy, Joycza ) partium Regno Hungariae adnexarum pidum Jaj za , m lfonumenta ca. Diplomataria, vol. XI, Budapcsta, 1915, p. 157. Ibiden , p.
1527
(C
dzplomaticcskie snosemi
17
ed. T.
h. Karpov, Sankt Petersburg, vol. p. 110- 114.
Rossii s in Sbornic Imperatorskago
I
istoricesk g
p. ; Donado da Lezze, Historia (1300-1514), publicatk adnotatá o introducere de I. Ursu, Bucuresti, 1909, p. 190-191.
18 Ibid
www.digibuc.ro
cel Marc, actionezc din nou impreunä, lui Vladislav al II-lea un ajutor Báthory, voievodul Transilvaniei, dintr-un raport al de 20 000 de oameni Mai mult decit atit, cum bailului venetian de la Constantinopol, Geronimo Marcel lo, din 15 iunie 1492, a refuzat acorde prin Moldova hoardclor tätare pe care sultanul dorea le arunce asupra Transilvaniei Ungarici Poate tocmai din Baiazid al II-lea, ce a renuntat la intentia de a ataca Ungaria licentiat armata, a trimis atace Albania Moldova, expeditia din Moldova terminindu-se cu un dezastru 21 De fapt, moment in atitudine antiotomana a lui Vladislav al Ungaria se afla mare pericol imprejurarea II-lea a confirmat domnului Moldovei, la 18 aprilie 1492, asupra cetatilor Cetatea de In 1493, dintre turci unguri apar chiar despre o in Moldova 23 In aceste conditii, Stefan, ca si Calugárul acorde ajutor lui Vladislav al
II-lea, mai ales in luptele din jurul Belgradului, desfasurate in decembrie 1493 ianuarie 1494 diplomatica o importanta dar pentru a atrage Lituania cneaz Alexandru la lupta antiotomanä. In acest sens, intre 1493 si 1496, Mare Alexandru are asteptat, deoarece un schimb de solii25, dar rezultatul nu a fost o marele cneaz nu dorea sä diferitä de cea a fratelui Albert, regele Poloniei, situatia care se afla stare de permanent Ivan al din Crimeea. conflict al Moscovei In anii urmätori, politica de alianta 1494 si 1495, Stefan cu Vladislav al II-lea, aflat in turcii, fapt ce In de bani pe care vistieria ungarä le acum dornnului Moldovei acelasi timp, Mare, desi se afla in raporturi destul de bune cu tátarii din Crimeea nu intelegea le permitä acestora, care la erau vasalii Portii otomane, prea tare puterile crestine, mai ales in Lituania, care, potential, puteau deveni aliati pretiosi in lupta antiotoAstfel, se pare cä in 1495 ostasii de un atac tätar orasul au Braclaw (Breaslavl),
cum din spusele unui sol al lui Ivan al la curtea rnarelui cneaz Alexandru Dar tot acesti ani in jurul Moldovei incep se adune tot mai multi ca urmare a complicatiilor politice internationale a
A. Bonfinius, op. cit., p. 723; N. Orghidan, Ce spun cronicarii despre eel Mare, Craiova, 1915, p. 77; A. Lapedatu, 1482-1496. Monografie Vodd Bucuresti, 1903, p. Hurmuzalci, VIII, p. 28, doc. XXXII. A. Bonfinius, op. cit., p. 723.
Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 327, 364; A. Veress, op. cit., p. 43-45, doc. 39. V. Pârvan, op. cit., p. 1 052. Hurmuzaki, Documente, VIII, p. 29, doc. XXXIII. 25 II, 2, p. 354, 380, 381-382, doc. CCCXI, CCCXII, CCCXXXVII, CCCXXXIX; I. Bogdan, op. cit., II, p. 383-390, 390-396, 396-40 1, 1-408, doc. CLXXI, CLXXII, CLXXIII CLXXIV; N. r, vol. IV, Bucuresti, 1937, p. 225-226. 20 Hurmuzaki, II, 2, p. 364-365, doc. CCCXXII. 27 vol. XL1, p. 166; Gh. Duzinchevici, 1497. moldo-poton din Critica in Studii materiale de istorie medie", III, 1975, p. 22; Al. Ware si Hoarda d Aar, in idem, Hoarda de Aur 124123
hen, 1983, p.
Sbornic, vol.
V. A.
i Turpi
istorii v_aimny h otnosen
- XVI, vu., Moskwa, 1887, p.
122, 131,
134.
p. 238.
99
www.digibuc.ro
zonä. ciocnirilor de interese din otoman era oarecum inhibat incercarea de a intreprinde o mare campanie la nord de
deoarece se temea de o posibilä expeditie a lui Carol al VIII-lea, de Djem Sultan, impotriva sa, in schimb aspiratiile politice ale fratilor Jagelloni se profilau contradictorii destul de periculoase la adresa Moldovei.
Acest lucru a iesit in evidentä cu ocazia congresului de la Lewocza, din 1494, la care au participat principalii exponenti ai dinastiei jagellone.
anume: organizarea unei o colaborare cu al VIII-lea, care preconiza, cucerirea regatului regele Frantei, napolitan, o debarcare Peninsula 29 obiectiv cu care toatä lumea a fost de acord, dorinta lui loan Albert de a readuce Moldova aici, in vasalitate fatá dc coroana prin situatie de
probleme majore au fost discutate aici
campanii antiotomane - mai ales cä era posibilä
Mare, a fratelui
locul lui
Acest al doilea obiectiv venea
antiotomaná
Sigismund, rámas
contradictie flagrantä
imposibilá fárá concursul Moldovei lui
nici o
primul, lupta acelasi
timp, a resuscitat vechea rivalitate polono-ungarà cu Moldova, Vladislav al opunindu-se categoric la velcitätile fratelui s5u. Deocamdatä Polonia, cit nu eran deloc se lupte cu turcii, ci dimpotrivä, sä ajungä la o pace cu ei, prima va realiza 1494 iar cea de-a doua in 1495 Mare a adoptat o atitudine de expectativä In acest timp continuind militar, sä se pregäteascä, atit pe plan diplomatic, pentru o eventualä confruntare care ar fi putut fi implicate, simultan 1496 separat, Polonia Imperiul otoman. Astfel, ultima solie la cneazul Alexandni al Lituaniei, condusä de Giurgea vornicul diacul, a recurs chiar la cu o posibilä colaborare moldoveni turci, cu scopul de a obtine adeziunea acestuia la antiotomanä. Stefan aräta a trimis o mare solie la turci acestia fac intense militare la sudul Dunärii 32, lovitura fi indreptatä chiar a Lituaniei. El spunea, de asemenca, cä existä Moldovei, a timpul necesar, in cazul incheierii unui tratat moldo-lituan, ca solia trimisä la turci fie din drum, dar este foarte posibil ca trupele otomane atace numai Polonia si Lituania clare Dar si in ciuda amenintäri, Alexandru, cum am mai arätat nu a putut fi atras la lupta antiotomaná.
Situatia deosebit de complicatä creatá jurul Moldovei, ca urmare a tendintelor expansioniste ale marilor puteri ale vremii, a cunoscut un moment de intensitate in 1497, atunci tara româneascä de la de Carpati s-a aflat situatie foarte doar cu cele din anii 1467 1475 - 1476, cu o deosebire anume posibilitatea Papacostea,
29
p. 633. A.
ale Moldovei
vremea
icki, op. cit., p. 416-4 18; Joanes Herbertus de Fulstin, Chronica sive historiae p. 338.
compendiosa, Basileae,
31 A. Bonfinius, op. ca., p. 749- 750; J. de Hammer, Histoire de l'Empire ottoman, tome IV, Paris, 1836, p. 40-41.
32 Cronicarii italieni Marino Sanuto Domenico Malipiero ei 1496 sultanul Baiazid al a trimis 1 000 de ieniceri in zona Cbiliei Albe pregáteste o mare (M. Sanuto, I Diarii, I, col. 295; D. Malipiero, Annali veneti clall'anno 1157 al 1500, n Archivio storico italiano", tomo VII, parte I. 1843, p. 152).
L Bogdan, op. cit., II, p. 396-401, doc. CLXXIII. sus nota 25.
www.digibuc.ro
de a se afla - pentru prima in timpul dornniei lui cel Mare atacatä simultan pe fronturi. Moldova putea deveni teatrul de confruntarc dintre poloni turci, confruntare ce se din 1494
care ar fi aruncat tara viltoarea unor evenimente al caror final era greu de preväzut. Pe de o parte, turcii unor forte din militare destul de importante la de Jos, polon, iar pe parte, militare diplomatice de mare anvcrgura, cu scopul de a Caffa, Chilia Cetatea fine, cel Mare informatii de la arnimiti nobili maghiari conform Albert se a-i ca, ataca pe turci, porneasca impotriva Moldovei pentru a-1 din domnie cu fratele Sigismund 36 In conjunctura foarte periculoasa care se crease, Marc dar cu ingrijorare másurile luate de Albert vederea peditici antiotomane. Cu interes deosebit nu-i putea fi indiferenta otomane de la gurile prin urrnare, era cu
contribuie efectiv la succesul acestei intreprinderi. Ingrijorarea de faptul cl se angaja participe la expeditia antiotomana numai cind armatele ar fi ajuns la Chilia Ce tatea loan Albert un drum care ocoleasca Nistrului la atingerea obiectivelor propuse Moldova prin Era o de precautie absolut necesarä, pentru a evita consecintcle ruperii cu otomanii pentru la premature a avea motive caracterul pur antiotoman al planurilor lui Albert. Dar, ciuda indoielilor chiar a banuielilor pe care le avea privinta planurilor lui Albert, el spera acesta va totusi, numai turcilor era participe cu toate fortele sale la campanie de reusita ar fi depins redobindirea celor din sudul Moldovei acele imDe fapt, un atac polon impotriva Moldovei prejurari ar fi reprezentat o cu grave repercusiuni asupra Mare, la ca multi dintre nobilii poloni, putea cu Poloniei, greu imagineze Albert ar in mod deliberat o astfel de De aceea, pe de precautie absolut necesare adoptate de de el a avut, o atitudine antidestul Probe le care s-a rnanifestat in vara lui pe care le vom aduce sprijinul acestei afirmatii vor dovedi constanta politicii antiotomane a lui Mare chiar momente de mare un atac rnasiv din partea Poloniei era foarte posibil de fapt, s-a declansat. rind, trebuie subliniat faptul tratativele asupra alegerii In drumului de a oastei polone asupra conditiilor in care domnul de proiectele regelui este
z
dynskizgo w
Arhiva ordinului bernardinilor din Bernard Wapowski, Rerun? tomus
ale tinuturi1or din Republicii polone din ), IN, 1883, p. 152. Vopovii 1480-1535, Cracoviae, 1874, p. 25; Nicolae Costin, Rd boinl
Lesesc, in Mihail NogAlniceanu,
Stefan Vodd
T, ed. a p. 22-23; Martin Cromer,
si Valahiei, tom
B. Wapowski, op. XXX, Moldovei,
M. Neagoe, Stefan p.
Agrippinae,
p. 440
1872,
de
et rebuts
urrn.; Grigore
P. P. Panaitescu, ed. a II-a, Bucureti, 1958, p. 109. , Bucuresti, 1970, p. 232; Duzinchevici, art. cit.,
19.
101
www.digibuc.ro
sä colaboreze cu regele erau incheiate in de a se pune in mars, de la Liov, oastea polonä De asemenca, demn de rernarcat este faptul
Moldovei
luni ale anului 1497, a inspectat din sudul Moldovei a aproape la. Vaslui, 25 februarie 20 martic, fapt atestat de documentele pe care le din aceastä localitatc 41 Aici trebuie arätat Vasluiul medieval a avut, datoritä pozitiei lui in centrul Moldovci, cel Mare un rol politic militar. Vasluiul a fost de concentrare in repetate rinduri a ostirii, care aici putea pe directii manevreze interioare. cel Mare s-a aflat aici ori de cite ori se prevedeau posibile evenimente militare la de sud ale Moldovei 42 acela5i timp, cum aratä cronicarul Wapowski, o oaste moldoveneasc5. putu mai mare din din Dete sä armele pentru sotiilor copiilor. Patruzeci de mii de osteni
Atitudinea amenintätoare pe care
de turci,
o adoptase
Albert nu va comite enorma gresealä ataca pe ci se va respecte stabilite in cursul tratativelor a numai impotriva otomanilor, este doveditä de afirmatia pe care o cä
In anul 7005 (= 1497) au venit Albert
Cronica
craiul turcilor.
cu ostile sale asupra lui Stefan voievod,
se dusese
Aceastä afirmatie a fost sesizatä
istoriografia din cite cunoastem noi, doar Duzincbevici care cá atacul lui militarä, el nu atit ca Albert l-a surprins pregätit in acest sens, ca decizie care schimba in datele problemei de atacul polon Oricum, chiar concentrase armata la Roman 46, centrul Moldovci, unde avea posibilitatea manens.)
Fr. (Domnia jagellonilor
art. cit., p.
Albert
Jan" O'bra
Jagirllohc...ykow (1492-1506)
i
...),
1, p.
,
G.
9.
Istoria lui fan p. 230; N. Grigoras, op. cit., p. 235, 1982, p. 187.
-265.
n amulu
Ware
Savu,
aicuresti, 1904, Mari. Campan Bucuresti,
op. p. 102- 122, doc. LIV - LXVI; Docum XV, A. Woldova, -col. II (1476-1500), Bucuresti,
263-281, doc.
Pentru rolul Vasluiului in vremea lui Stefan Mare si mai ales pentru pozitia sa de bastion in fata unor venite din sud, exclusiv otomane, a se luptelor neatirnare, p progres in Vaslui. fan Alexandra Andronic, Ri a Mare, 1475, Vaslui, 1975, p. 113 si Popescu, voievodalä in XV I, Anuarul de istorie arheologie A. op. cot., XVII, Iasi, 1980, p. 585-589; p. 101.
B. Wapowski, op. cit., p. 27. Arhiva a României", tomul III, Bucuresti, 1867, p. 9; la Ureclzia, texte slave traducen note de loan Bogdan, 1, p. 177 si 227; inedite adunate publicate are de traducen adnotatiuni de Bogdan, 1895, 125; din s XVI publicate de loan Bogdan, editie completatä de P. P. Panaitescu, Bucuresti,
-
p.
1
181.
Gh.
46 C. Rezachevici, D.
loan Alb vol. 3,
in Cer
art. cit., p. 25. Compania lui
Ware din 1497
din Codrul Cosminului, in Tile din a poporului român, 1975, p. 56; M. D. Matei, L. Problem istorice in for ide la Roman, in Studii materiale de muzeografie 1, ,
1968, p. I,
C. Andrcescu, urm.
159
www.digibuc.ro
a
vr
Mare,
vreze pe directii interioare, deci
impotriva unei eventuale agresitmi otomane
care ar fi avut ca pretext tocmai atacul polon. Atitudinea antiotornanä a lui Mare este altele, de informatiile cu privire la preg5tirile militare febrile
printre
de birci la sud de Dunäre in zona celor Chilia Cetatea 47. primävara vara lui 1497, aveau in mod sigur despre Turcii, care acum incepuserä sä rialitate, ale rcgelui polon,
stcau atitudinea ostilä a si dorinta acestuia de a aceca se pregäteau pentru o eventualä ciocnire cupera cetäti de mari proportii. Ei trcbuiau fie Albert cel Mare ar fi actionat unit, sau daca primul 1-ar fi atacat puse cazuri interesele Imperiului o ornan joc.
si
al doilea,
ajutorul lui la 13 iunie 1497, Alcxandru al Litumiei, Ivan al cä turcii au trimis trupe nurneroase la Citat a 48, iar vara aceluiasi an, Radu Marc, domnul Tárii Rorrânisti, scrisoare adresatä ae concenträrile de trupe otomane de la.sud de Dunäre, nu erau indreptate a ci cel Mare ajutorare care vom vedea in ce conditii scop ajutorarea lui vinetianul Marino consemneazä stiri, datmd din s-a iunie, octombrie decembrie 1497, conform a trimis de ieniceri la Chilia Cetatea Albá, precum o 17 vase dc luptä interesantä, dcsi greu de clarificat pe este aceea tot pentru luna iunie atit de Sanuto, cit de Malipiero. Ei aratá la 19 iunie 1497, a venit la Venetia un sol al sultanului care a inforrnat in Persia un pasä de-al turcii au obtinut o cucerit mai multe locuri alahia" Este adevärat cä la secolului al XV-lea sau la inceputul secolului al XVI-lea pasalele turcesti de la granitä au cotropit párti din teritoriul Rornânisti 52, de fapt niste dar probabil acest lucru nu s-a intimplat de-a lungul 1497 pentru altfel Radu Mare nu ar fi scris, vara aceluiasi an, brasovenilor, linistindu-i privire la intentiih otornanilor, pe de alt5. parte cele cronici venetiene pe care le avem in edere termenul de alahia este folosit pentru Moldova, numai Transalpina pentru Tara considirdm dacä au in prima titlu de aceste parte a anului 1497, nu s-au putut face in dauna Moldovei chiar informatia de totusi, puternica stare de ele nu s-au la de Jos si chiar existenta unor eventuale ciocniri intre moldoveni turci. Atitudinea antiotornanä a lui este editä starca de perneincredere ixistentä intre turci chiar ce Albert a atacat mod deschis In acest sins scmnificaS. N. ris
A. Boldur, I. Bogdan,
of 2 in
The
1948, p. 55-56.
Press,
eel
p. 67.
art.
p. 13, 18,
y
pri Ta i R n I, Bucureti, 1902, p. 131; Gr. G. Tocilescu, 534 ist e Moldova Aidealul 1346-1603, are la din Tara R 1495-1508, in vol. p. 178 180; A. Bucureti, 1916, p. op. -737, 800, 809 846. , col. D. op. ca., p. 154. Bucurcsti, 1962, p. 19. vol.
secolul XV
uresti, B M.
Gh.
ni,erqity of Illinois
www.digibuc.ro
tive informatiile oferite cronici otomane. Astfel, Cronica anonimd a Baiazid pc a indus mod voit pe poloni temerea putea face lucru cu turcii, cronicile lui Sa'adeddin Kodja Husein Hodja efendi, Mebmed bin Mebmed frica de puterea domnul otornane 1-a determinat pe regele polon ajutorul turcilor Moldovei sä-1 din informatii tot cc este limbajul alambicat specronicilor orientale, un lucru mod cert anurne, neincrederea pe care turcii o aveau fata ce din multe alte pasaje pe care spatiul ne discutie. le aducem Oricum, ni se pare faptul ce Albert a atacat Moldova nu se mai putea pune problema unei confruntári Imperiul otoman, ceruse ajutor, printre turcilor, acestia au foarte
circumspecti Domnul a avut putini ostasi turci in campania din acestia regele 56, Albert pusä cale de au nu in trimis Moldova un corp oaste mic, mai mult cu rol de decît luptatoare, care sä intervina, la caz le tineau sudul Cu toate acestea turcii, nedorind
dar nici acordîndu-i incredere, i-au dat numai Nasuch-ben-oglu oameni, condusi 600 si 2 000
un ajutor cuprins Mena
in Cronici
Sultin
id-han
r Mehmet, Bucur sti,
I II, ed. Sa'adeddin Mehmed Hodja efendi, ml. p. 329-330;
(Cronica
vol. I, Sec. XV
p. 137-
a sultanului
(Coroana istoriilor),
s c. Cronici
ve'l-ahbar
-409; Kodja Husein, rninunate), ibidern, p. p. 405. Probabil otoman, care a in Moldova cu intentia declarata a dar, fapt, obiectivul a emlutia sprijini profilárii unei amenintäri, cuprmdea intre 600 transmite informatii in util in ajutorul lui si 2 000 de ostasi. Astfel, vorbeste de 2 000 veniti si Unrest um, la N. Acte (op. p. pe care . Cronica a sultanului al fragmente, vol. III, Bucuresti, p. spre Moldova, dar aici a sultanul trimis oaste de 200 000 138). Cronicarul Sa'adeddm socoteste I, p. numai un detasament 600 de -ni 330), ajutorul lui a venit doar un emir un zero la cifra Mehmed probabil din 600 6 000 proKodja el cifra 600 p. Pentru p. 409), art. ca., p. 51. Dar si posibilitatea a se mdea C. Reiachevici, D. ft fost angajati ca mercenari ca ostenii fi fost trimisi ci
afirma Miechowski (...Turcis praetio
de
tomus Cracoriae, 1874, Scriptons Rerum p. 261-262; I. Ursu, Relatiunile Polonia la moartea lvi Mar , Piatra Neamt, 1900, p. este destul de limpede faptul nu a otoman concret; in mai caz, micul beneficiat in 1497 ajutor fie a fost trimis de sultan, fie a fost angajlt de domnul Moldovei, a reprezentat doar un sprijm otoman nu va fi niciodata de acord polondor o a Moldova. Ksiestwa Litcwskicgo za Jagiellohow (Istoria Marelui L. Kolankowski, Dzi Principat al Lituamei in bmpul Jagellonilor), I, Warszawa, 1930, p. 432; idem, Polska . 1936, p. 159; Ludovici polstyczne (Polonia Jagellondor. Istorie luberonis, de rebus suo ab anno Christi usque ad annum in Pannonia et fimtimis regionsbus gestis, in Scriplores Rerum Huntomus 11, Vindobonae, 1746, p. ed. G. Duzinchevici, Chromca
art. cit., p.
18,
67.
sultanorum othmanidarum, Francofurti, 1596, p. 188; Nicolao Schmitth, ottomans- a capta epitome principum turI, Tyrnaviae, 1760, p. 64. Leunclavius,
104
www.digibuc.ro
a avut rolul de supraveghetor permanent al dommilui de observator, la fata locului, al evenimentelor, spre a se la ostilor stâvilirii Poarta spre timp ce s-ar fi ivit eventualitate. In asteptaria Marea Neagrá, rärii acestor evenimente, turcii intäriserä cu oaste armament Chilia si i concentraserà la Dunâre numeroase militare gata de Cctatea interventie in Moldova. turcii bânuiau pe cum am le era Dar Acest corp Moldovei
dusman, la
in ciuda
si
partial, din partea Portii,
ceruse
pe
pe acestia intentii dusrnänoase la profite de adresa sa, gata situatie favorabilä pentru a lovi in perioada urmäririi retragerii armatei lui Albert, Moldova. De aceca, militare sudul importante pentru a face fatá Stefan a unni eventual atac masiv prin surprindere al otomanilor Starea de neturci, care s-a ostilitate dintre simtitä in tot cursul pe care a fäcut-o principalului anului 1497, rezultä din aliat din acea vreme, lui Vladislav al II-lea, de a insista, la dieta imperialä care vederea trimiterii unor ajutoare la Freiburg, trebuia mai gray de Imperiul otoman. române, amenintate continuare in modul a domnului Moldovei, aceastä a dat instructiuni Maximilian I la electorii imperiali intruniti solilor säi trimisi la supuse in dietä, sä arate pericolele la care române din partea turcilor de Moldova prin pierderile Chiliei Cetätii Albe mai ales paguba din toate cele expuse aici, referitoare la evenimentele Credem in ciuda confruntärii majore cu anului 1497, rezultä regelui Albert, a tmosfera de incordare si neincredere dintre cel Mare si Imperiul otoman a continuat sä se manifeste, cu mai multä sau mai considere ca principal a continuat putere, sale spre aceastä concluzie ne Poarta evenimentele anterioare, cele care au urmat tragediei din acest an, evenimente care demonstreazä dorinta domnului Moldovei a lupta, impotriva turcilor. Chiar atunci va ataca Polonia sau va permite turco-tätare o devasteze, Stefan va face acest lucru cu intentia a demonstra regelui principalilor factori politici poloni cä lupta triva pericolului otoman, care-i ameninta pe toti deopotrivä, era cea mai aceastä nu putea fi dusä importanta cu ajutorul Moldovei nicidecum prin ingenuncherea ei. in acest sens tocmai evenimentele care au Astfel, prima parte a anului 1498 a permis turcilor atace sudul ce Poloniei 61, fapt pentru care se pare cä a primit toate insemnele pe care Poarta pentru investiturä sau recunoasterea domniei 62, mod obisnuit le el a revenit foarte repede la atitudinea sa traditionalä, a doua a de facto 63, la tratatul polono-ungar aceluiasi an la 13 Gli. Duzinchevici, art. cit.,
56.
II, 2, p. 389-391, doc. CCCXLVIII. I. Ursu, IV, p. 235; A. b2
S. Gorovet,
Ware, Bucuresti, 1925, p. 247-252; N. ccl Mare, p. 292-295.
Casa P n", p. 650.
Mare si ti rcii, I. Ursu, Moldova i Trans p 235; V. Mare, Bucuresti,
.tefan , op.
1)14, p. 162; Ion Mare,
vol.
p. 90-91.
p
re la
fan 105
www.digibuc.ro
la Cracovia, tratat care prevedea formarea unei ligi antiotomane 64 Mai mult
Stefan a trecut la executarea unor actiuni militare concrete la
inceputul lui 1499 resturile unei armate otornanc care din Polonia sub conduccrea lui Bali bei la putin aceasta nimicind o grupare tátarä de 6 000 care incercase treacä prin Moldova 66 Ca la aceste actiuni, sultanul a ordonat, la sau inceputul verii lui 1489 atacuri, de amploare, impotriva Moldovei si a trimis chiar o flotä aceastä directie 67, probabil pentru a Chilia Cetatea pe care le credea arnenintate. Dupä incheierea trahtului de pace cu Polonia (12 1499) care prevedea, printre altele, colaborarea lupta antiotomanä, Mare, o intensä activitate pe 69, §i-a continuat actiunile militare,
profitind de data aceasta de conjunctura care se crease, adicä de confruntarca turco-venetianä dintre 1499 si 1503, confruntare care au implicate pe rind alte crestine, ca Spania, Franta Ungaria. Astfel, profitind dispersarea fortelor otomane, nu a ezitat, refuze plata tributului 1500, trimitä pe vornicul Boldur atace Chilia Cetatca Ceva mai o este posibil fi avut ciocnire turci moldovcni 71, timp, importante forte militare regiunca pentru a putea actiona pe directii interioare si impotriva unui eventual atac al turcilor dinspre sud, impotriva unui atac al tätarilor, care prädau dcja pärtile sud-estice ale regatului polon. acelasi an 1500, a atacat din nou pe septembrie, turci reusind le smulgä trei teritorii, probabil capete de pod cucerite, asa cum am arätat mai sus, la nord de si zona Cetätii Albe octombric a o al condusä chiar de un sultanului de doi sangiacbei, care au murit in luptä Dar, diplomatice a unor actiuni viguroase lipsa unor coimme putcrilor interesate lupta antiotomanä, a devenit el mai circumspect, cäutind sä nu räminä singur in fata Imperiului otoman. ducatus Lituaniae, vol. I,
Potoniae
diplomaticus
Dogiel,
p. 86 89, Hurmuzaki, Documcnte, II, 2, p. CCCLVI; J. Garbacik, Mat rialy..., p. 49-55. M. Sanuto, op. cit., II, col. 394-395 562; D. Malipierc, op. cit., op. cit., p. 36; Johannes de Miechowski, op. ca., p. 263; B. 1758,
chronicae
de provincia
nr. 2, p.
p.
162; M. Tracta-
minorum observanciae a tempore Constanciensis concilii et spocialiter Heinrich Zeissberg, in Archiv österreichische Geschichte, XLIX,
1-422; I.
p. 30; Ion C. Chitnnia, Cronica lui
(versiunea g
a
Schcdcl),
1942, p. 70.
zaki, Docum M.
lui Andrea Gritti, din Constantinopol, de la p. 30, op.
II, col.
1499, in Hurmu-
XXXV. 1
929.
Hurmuzaki, Do-umente, II, 2, p. 439-444, doc. CCCLXXI; I. Bogdan, Documentele lui Mare, II, p. 15-4 CLXXVIII. Pentru la fel ca pentru alte amänunte cu privire la politica a lui cel Mare, a se vedea studiul nostru otomanoMare din 1499-1503, Revista de istorie", 1, nr. 10, 1988, p. 977-991. M. Sanuto, op. cit., col. 288, 567, 635, 684, 14, 879, 628; Radu Rosetti, mica intregire la istoria lui Memoriile Sectiunii Mare, Academia
Istorice", seria III, torn XVI,
71 M. Sanuto, op. cit., III, col.
1934-1935, p. 45-58. 13.
72 Ibidem, col. 288; Hurmuzaki, Documente, VIII, p. 31,
doc. XXXVI. poporului
M. Sanuto, op. cit., III, col. 927. Ibidem, col. 1 240; I. Ursu,
Mare
vol. II, Bucuresti, 1986, p. 357-358.
www.digibuc.ro
XXXVII
turcii, p. 163; Istoria
p. 30-3 1,
aceea, el a oprit pentru aproape doi ani
actiune Abia moldovene au participat, de crimleni, la undeva stepele nord-pontice, luptele din 8 12 1502, lupte care mari de pe Volga au fost cu zdrobiti A fost astfel pericolul sudul Moldovei, in zona Chiliei a Albe, acolo unde chernati de Baiazid al II-lea cu ermite otomanilor scopul de a tine permanent tara sub amenintale actioneze alte directii vara lui 1502
Desi nu a
in
inccrcare
a recupera Chiba
o Mare a dovedit dorinta sa de a lupta impotriva pericolului otoman, dar, subliniat acest lucru, de a lupta de tip modern, pentru care interesele suprenu ca un cruciat, ci ca un sale. preme acelea ale popoiului ale politica externá a lui In concluzie, consideram Mare, in
ultima parte a domniei sale, s-a caracterizat prin situarea in continuare pe primul plan a contradictiei cu Imperiul otoman cum am mai cea mai viguroasa mai amenintátoare din sud-estul Emopei acel contradictia cu 1497, datorindu-se primul rind faptului ajunsese la un compromis cu Poarta care a intereselor. In prevedea o recip situatie, nu pentru recuperarea celor numai nu ajute ameninta tara cu dar apropierea ei De aceea, retea de interese ostile Mare a fäcut tot ce stat pentru a contrabalansa acest ax polono-otoman, alianta cu Ungaria lui Vladislav II-lea, dar mai ales talentul diplomatic militar asigurindu-i succesul final, consfintit prin tratatul de pace ungarodin 20 august 1503 Din perspectiva
ciocnirile moldo-polone din o semnificatie aparte. Astfel, in 1490-1492 Stefan a atacat Albert pe pentru a irnpiedica pe rege al Ungariei realizeze o uniune dinastica a celor cale, ce ar fi liMitarea incercuirea a Moldovei a posibilitátilor ei de actiune diplomatica. In 1497 Albert a atacat in mod deliberat care Moldova, moment se pentru o acum, in ciuda ostilitatilor deschise cu antiotomana, dar a unei anumite colaborari turcii, raporturile moldo-otomane au se caracterizeze prin continuat suspiciune. In fine, in 1502, conflictul cu Poarta era practic incheiat, a reluat conflictul cu incercind se pe pentru Pocutia cale acesti
Poloniac, magni ducis Lithuaniae etc. (1501-1506), F. Papée, Acta Alexandri res gestas illustrantia, tomus XIX, Cracoviae, in Monumenta medii aevi 106-107, doc. 85 86; vol. XLI, p. 1; K. V. Bazilevici, 1927, p. 105-106 op. cit., p. 10-4 11; AL Gonta, op. cit., p. cit., p. 195; Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 493, doc. V. A. CCCXLIII.
inclus in acest tratat ca aliat al lui Vladislav al
Mare,
renunta definitiv la speranta de a putea recupera Chilia Cetatea AIM, reglernenta raporturile cu Poarta pe baza situatiel antebelice, a avea de suferit nici o pierdere a fi obligat haraciul datorat sultanului (Hurmuzaki, Documente, teritorialá si XXIV; M. Sanuto, op. ca., col. 879-884). 1, p. 20-2 1, p. 168-180; idem, Moldovei I. Lrsu, cel Mare, Marc ..., p. 248-260; lui Papacostea, p. 270-276; N. internalionale ale Moldova..., p. 636; V. Ciobanu, op. cit., p. 93-100; Istoma a p. 359. 107
www.digibuc.ro
pentru pierderea a celor cetäti din sudul tärii, cetäti pe care regii poloni ii promiseserá, in dese vor ajuta sä le recupereze, dar nu acest sens, ci, dimpotrivä, ajunseserä la repetate Poarta, acceptind astfel de jure i dominatia otomanä asupra Aceastä atitudine a fost una din cauzele esentiale ale ostilitätii moldo-polone, poate chiar mai importantä expansioniste ale lui Joan Albert fatä de tara la räsärit de Carpati, ea explick opinia faptul cä aceastä perioadä, lui cu Imperiul otoman a continuat domine politica externä a marelui nostru voievod.
www.digibuc.ro
CIND INCEPE EPOCA FANARIOTÁ ? DE
FLORIN
STANTINIU
Tema acestui articol, astfel cum ea este formulatä titlu, poate volum consacrat noilor directii tehnici de investigatie a evului rnediu rornânesc. S-ar pärea tema enuntatä se tionalei istorii evenimentiale, cronologice, atit de alätura celor care acestui tip de tratare a ne pe gräbim sä precizärn cá ancheta noasträ se cercetärilor de isa mentalitätilor, pentru obiectivul nostru este de a constata a perceput socictatea instaurarea regimului fanariot, cind petrecut fenomenul de constiintä al convingerii Moldova Tara Româneasa au intrat intr-o a istoriei prin instaurarea unui regim politic cu träsäturi distincte de situatia anterioarä. *
*
Instaurarea regimului fanariot - in 1711 in Moldova 1716 in Tara Româneascä -a fost precedat5. de un proces de decenii, din care nu au lipsit intreruperile revenirile la formula domnilor autohtoni.
am sustinut cu alte prilejuri, räspunsul la intrebarea cum s-a näscut formula fanariotä este oferit de Dirnitrie Cantemir, care originile 1673, ca urmare a defectiunii lui regimului Petriceicu, domnul a celei mascate a lui Ghica, domnul Moldovei, Românesti, bätälia de la Hotin: Poarta - scrie printul-cärturar domnul Moldovei a trecut la dusmani chiar focul luptei inceputul infringerii s-a tras de la moldovenii muntenii trädätori, socoate este mai chibzuit ca pe viitor nu mai nurneascä niciodatä domn pe un molcasa dovean, ci pe un grec, care neamurile la si, pe pasnic accasta, fie ale rázboiu.lui" 1 Informatia lui Dimitrie Canternir este confirrnatä de desfäsurarea evenimentelor. Poarta practicä, numind pe pus intentia Cantacuzino otomanä considerat, de altminteri, la Iasi Gheorghe Duca la Bucuresti.
de Atanasie Comnen Ipsilanti drept primul fanariot" 2, a luat un care puneau
luminä caracterul inedit al noii domnii (de mentionat
h instaurarca sa a intervcnit un fapt neobisnuit. Poarta i-a achitat datoriile) Noul domn - care ceruse Portii ca oastea tätarä s5. in cursul iernii, pentru a-1 de eventuale incursiuni polone -a 1 Dirnitrie Cantemir,
lui Constantin Cantemir, trad. rom. de R. Albala,
ConAantiniu, De la Viteazul fanarioti: observatii resti, 1960, p. 2 1; vezi Studii materiale de istorie medie", VIII, 1975, p. 130. politicii externe Byzance, Bucuresti, p. 230, nota 20. 2 Nicolae Byzance Moldovei, in M. Kogálniceanu, Cronicile Costin, Cf. Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Bucuresti, 1872, p. vol. II,
1985, p. 26.
www.digibuc.ro
dorintelor Portii, care vedea in prezenta fortelor venit astfel in - n.ns.), sä nu sä tätare un rnijloc ca sä släbeascä raiaua (populatia forrnä, deci, mai mult sau mai putin deghizatä, de poatä haini lesne" cäreia dornnul i-a adäugat, dintr-un exces ocupatie prin interrnediarii Hotin ce afecta gray de zel, distrugerea cetätilor Suceava, Reforma fiscalä a lui Dumitrascu Cantacuzino sistemul de apärare a anticipeazä másurile similare din perioada regimului fanariot, ce ne-a conchidem cä Domnia lui Dumitrascu Cantacuzino fäcut asadar, semnele inainte-mergätoare ale epocii fanariote: consolidarea domide a promulgarea otomane prin släbirea reorganizarea sistemului fiscal" Am denumit epoca prode tofanariotá" perioada 1673-1685, care cuprinde pe domnia lui Dumipe cele ale lui Antonie Ruset - grec din Constantitrascu Cantacuzino Tara Româneascá, Poarta nopole - Gheorghe Duca - grec rumeliot.
l-a numit - in momentul in care se credea cä Grigore Ghica a
Petriceicu ce se intimplase trecut la poloni, ca realitate, dar domnul muntean a revenit rapid asupra deciziei sale s-a otomanä) - pe Gheorghe Duca. disculpare" mai sus, a lui Dimitrie Cantemir, se dovedeste astfel defectiunea de la Hotin, domnia a fost ambele românesti, dintatä unor greci obscuri, care nu puteau deveni exponentii curentului de emancipare de ipoteza privind regimul intrebare se naste, firesc, protofanariot din anii 1673-1685: ce a determinat Poarta abandoneze domnia a fost Tara Româneascä din 1678, lui Serban inláturarea domnilor páminteni fusese Cantacuzino)? Am Grigore Ghica. Noua Petriceicu ca replicá la hainia" lui lua in consideratie mentinerea statutului de autonomic a Moldovei neschimbate, dar Românesti, ale cäror structuri politice fie un slujitor obedient, un instrucentrale
ment al Portii. In contextul politico-strategic din 1673, Moldova
ca mai tensiunea polono-otomanO se dovedea de pusä primejdiei, de confruntäri militare. Reactia imediat dupä ea era turci - n.ns.), a constituit o 1672 (anul cuceririi Camenitei de prea obisnuiti surprizä pentru Poartá. Otomanii de veacul al XVII-lea - cu politica concesivO a Poloniei sebi de ei, pentru ca aceasta, transformatä prin amplificare, nu fi trezit in de subapreciere a potentialului ofenconceptia Portii un anumit 8 Surpriza fortei arätate de poloni Hotin a siv polon cátre români, astfel temerile Portii fost dublatá de defectiunea Cu puterea revigoratä a Poloniei la frontierele Moldovei, de pentru a-si asigura cono Poarta otomanä trebuia Transformarea care ar fi asupra acestei putut apärea drept cea mai potrivitä solutie, nu ar fi fäcut agrareactia veze situatia, deoarece ea ar fi provocat cu a Tärii Moldovei, ed. I.
Neculce, p. 55.
Ibidem, p. 56; N. Costin, op. FL
1975, p. 52.
p. 13.
Constantin Mavrocordat, p. 28
Gemil Tabsin, Tdrile române fn contextul politic international (1621-1672), Bucu-
resti, 1979, p. 214. Cf. Mala Encyclopedia
vol. I,
110
www.digibuc.ro
1967, p. 246.
in de partea polonilor. Mentinerea autonomiei, dar a unei autonomii sever supravegheate - aceasta a fost modalitatea de Poarta pentru a mentine sub dominatia ei Moldova si Tara motivele Portii de a introduce regimul numit de noi protofanariot ni se par lesne de sä la intrebarea de ce el nu a fost continuat de Poarta Pentru. Româneasca, situatia ci geo-strategica imediat spre dcosebire de Moldova, nu exista la hotarele acestei provincii o amenintare care justifice schimbarea regimului politic. Duca - participant an de domnie la cite o cama oastei otomane -a gäsit in Cantacuzino un rival dios prin prietenia lui cu marele vizir Cara Mustafa, soarta lui a fost pesi cu el, a regimului protofanariot. Moldova, acest regim a durat mai mult un deceniu pentru a continuat fie perceputa la ca o primejdie. Atunci, de ce abandonarea in 1685, tocmai cind, despresurarea Vienei, prin ventia lui Jan Sobieski, efortul militar polon de instäpinire in Moldova s-a intensificat? Mai este retinut gestul lui Petriceicu nu a fost urmat de boierimea moldoveanä: domnului de Ion Neculce drept bun si slabu, prost" - Miron Costin i-a dat raspunsul ferm ori sä fie voia nu fie, noi tot nu ne vom tale, ori casáli le i Atitudinea boierului cronicar se integra conceptiei sale despre
populatiei,
relatiile Moldovei
române) cu lumea
general, ale
De
laudä este hie la care domnu hie spre partea crestineasca, statul ei acmu pentru crestine rindurile sale, cu intelepciune, nu socoteala tein de perire cum s-au prilejuitu aniu vrémile noastre in de a multi nesocoteala nebumare acestui Dumnedzau mai bine de nu s-ar hi prilejit o de capete cerce mijloace nu alerge la ar hi fostù de perire de istov tara aceasta in Avind, desigur, in minte Petriceicu, Miron Costin avertiza impotriva automatism" relatiile lumea apartenenta rspiritualä la lume vointa de neatirnare trebuiau, in lui, de chip obligatoriu, la aläturarea tärilor de puterile care luptau impotriva Portii otomane. Dacä nu erau asigurate conditiile de victorie de exploatare a victoriei, un astf el de pas se dovedea nu numai neproductiv, dar chiar primejdios prin represaliile turRefuzul boierilor moldoveni dc a-1 urma pe Petriceicu sa de partea Poloniei vederile lui Miron Costin
tre-
täsite de clasa conducatoare a tärii. Atitudinea boierimii moldovene Portii otomane convingerea cä nu era de temut o hainie a establishment" politic al Este vrednic de retinut incercarea lui Petriceicu de a redobindi domnia Moldovei - incercare cu ajutor polon, despresurarea Vienei -, Poarta a recurs din nou la serviciile lui Dumitrascu Cantacuzino fanariot" (Gheorghe Duca fusese luat captivitate de fortele moldo-polone). Boierimea moldoConst C. Giurescu, Istoria p. 171.
vol.
Popescu, Istoriile domnilor
I. Neculce, op. cit., p. 50. 13 Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu,
1944, p. 125. ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963,
1958, p. 66-67.
nl www.digibuc.ro
de aventura" lui Petriceicu, dispusä se ralieze mandatarului de la Iasi al reselor otomane_ Rezistenta ei s-a exprimat sprijinul acordat lui Constantin Cantemir, preferat pentru prin personalitatea sa (virstnic, cvazianalfabet) párea potrivit idealului de regim nobiliar, modelul polon, nude moldoveaná. Poarta a cä golul din jurul lui Dumitrascu Cantacuzino" putea deveni primejdios pentru interesele turcesti. L-a sacrificat, deci, pe acest grec senil disolut, inapt de sä asigure cirrnuirea in conditii de ca acelea create de interventia polonä. Orientarea politicá a lui Constantin Cantemir se integreaz5 in ceea ce
nu a sprijinit
dar nici nu s-a
s-a numit sugestiv pacea turceascä" Miron Costin (chiar
va
cruciati", care prin nechibzuinta
In spiritul conceptiei exprimate
prin executa), el era ostil acestor duceau de Moldovei. nu sosise ceasul ridicárii românilor
dinta domnului moldovean era impotriva turcilor, pentru neatimare. El cere tuturor rábdare
nu este de
cineva un lucru foarte bun, la vreme
nepotrivitä färä Cu un asemenea domn la Poarta otomanä nu avea se teamä pentru controlul ei asupra Moldovei. Este ceea ce
protofanariot". In 1709, bánuiala de hainie rusi a domnulvi Moldovei, Mihai Racovitä, a Poarta scaunul de la pe care va inaugura regimul fanariot, peste putin timp, cele täri române Nicolae Mavrocordat. Mihai Racovitä intrase din ianuarie 1705 corespondentä cu cancelarul rus F. A. Golovin ictoria tarului Petru I asupra lui Carol al XII-lea, regele Suediei, la Poltava (1709) a produs o impresie asupra contemporanilor a inaugurat, de fapt, o politica a Rusiei, care se va angaja de acum tot mai amplu in problemele Europei de sud-est. Este semnificativ,
plicá
din acest punct de vedere
din anul
Consiliul Secret austriac
si-a exprimat preocuparea fatä de posibilitatea ca armata tarului la sau chiar Constantipe turci sä inainteze nopol. In acest caz, Austria ar fi confruntatä Peninsula Balcanicä ca un adversar de departe mai de temut Imperiul otoman, un adversar care ar fi reprezentat o gravá primejdie pentru monarhia o pera puterii va fi avut, desigur, Mihai Racovitá care, ceptie refugierea lui Carol al XII-lea a hatmanului Mazepa la Tighina, cu rusii pentru prinderea celor doi livrarea a intrat taruDescoperirea planului de cátre turci a dus la imediata mazilire a domlui nului lanturi la Constantinopol. ducerea lui Inläturarea lui Mihai nu a fost o mazilire obisnuitä. Trata-
mentul brutal aplicat domnului detronat a impresionat pe contemporani: turcii - scrie I. Neculce - cu mare strajä groazá, l-au luat de de la 1677 14 Victor Papacostea, Istoria idem, Civilizatia ed. Cornelia Papacostea-Danielopolu, p. Ibidem, p. 119. Dimitrie Cantemir Ibidem, p. 120. Pasajul final este luat lui Constantin el coincide in fondul lui vederile lui Miron Costin, citate mai sus. Cantemir) raporturile politice internationale (secolul al L. Boicu, Princzpatele române Iasi,
1986,
p. 59.
Karl A. Roider, Austria's Eastern op. at., p. 72-73. L. 112
www.digibuc.ro
(1700-1790), Princeton, 1982, p.
pornit la Tighine de la Tighine la cule cu mare urgie, care nime nu mai dzic c-a
de
la Caracteristicä
reactia boierimii, intratä in panicä receptiv5 deci, zvonurilor: Strinsu-s-au toatá boierimea la nu puie intrat in mare de la Poartä vrun pase sau sä nu vie mai ié nescareva la Poartä. c-au luat pe Mihai-vodä cu mare urgie cu nume de hainlic, veste de domnu nou nu le vine, sä mira ce-or faci. Sfätuié unii este
alte
sä bejäneascä la rnunte" 21 noul cadru politic, creat de victoria de la Poltava, Poarta
a
dominatia ei asupra Moldovei era din nou in primejdie. cum in 1673 ea numise, locul domnului hainit", un grec constantinopolitan (Dumitrascu Cantacuzino), la fel in 1709, descoperirea legAturilor secrete dintre Rusia, ea a pe lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, Nicolae, atunci mare dragoman. de sau o modificare de duratä a regimului politic Moldovei? Räspunsul nu poate fi dat pentru cä domnia lui Nicolae Mavro-
cordat a fost intreruptä, ca urmare a sfatului dat de hanul Crimeii ca, 'n
vederea prinderii lui Constantin Brincoveanu, primejdios prin legäturile sale Rusia, la sä fie trimis domn Dimitrie Cantemir, Neculai-vooä, care-i acrnu in Moldova, grec n-a facä aceastä slujbä. Nici mie nu mi-i drag slujesc grecii" prezintä Neculce pozitia hanului 22
episodul canternirian, Poarta otomaná a recurs din nou la s viciile lui Nicolae Mavrocordat, cum tot pe el va numi domn in Tara Româneascä, dupä domnia lui Cantacuzino, cu acestuia si a stolnicul Constantin Cantacuzino 23 Pentru bine de un secol Moldova Tara aveau si cunoascä regifanariot. Chiar domnii zisi fanarioti se intilnesc români constiinta colectivä ei au fost drept greci" sau sträini". tr-un secol de penetratie a elementului grecesc in cele douá täri românesti extracarpatice, unor domni greci sau asimilati acestora nu avea de ce surprindä pe contemporani Societatea româneascä se obisnuiw cu nurnirea unor sträini (de felul Gaspar Gratiani) scauncle de domnie de la Iasi Bucuresti, iar elernentul greco-levantin, pofida reactiilor de respingere" din secolul al XVII-lea, beneficia totusi de o acceptare, fie ea si a societätii românesti. se explicä de ce ea nu a perceput, in 1711 1716, ca o formula utilizatä de Poarta fanariot - pentru asigura consolida controlul asupra Moldovei Românesti. Cind s-a produs aceastä prise de conscience"? Dack cum s-a remarcat, Ion Neculce nu inregistreazä o cezurä domnia lui Cantemir cea a lui Mavrocordat totusi, la marele cronicar formuläri care dezväluie, credem, perceptia unei noi situatii politice a celor douä române. lupta pentru dintre Constantin Mavrocordat Ghica, Neculce Vai de aceste 2
-
Neculce, op. cit., p.
169.
Ibidem, p. 170; cf. V. Papacostea, op.
p. 201. L Neculce, op. cit., p. 179. Pentru cele condmte politice ale lui Nicolae Mavrocordat de boierime duritate , vezi Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, p. 37 urm. 24 Cf. N. neamului romdnesc, ed. Georgeta Penelea, Bucurqti, 1985,
p. 474-477. 25
européen
Andrei Pippidi, Phanariotes, phanariotzsme, in et idées l'aube d ge moderne, BucurWi, Paris, 1980, p. 346-347.
Ibid m, p. 347.
8 - c. 91
113
www.digibuc.ro
crestinc, cu acesti domni sträini!" mai departe, Agiuns-au osindä pe biata tot dzicé cä nu sä mai saturä di domni, jar acmu, de cind au stätut domni sträini, le agiunge, de nu li vine altu amarti
mai
27
perceptia Ion Neculce avca, schimbäri - domni domni sträini -, dar el nici nu fixeazä momentul producerii ei, nici analizeazä continutul. Contemporanii o mai putin acutä decit a lui Neculce, care, sä nu asocia in persoana sa douä ipostaze omul politic istoricul -, nu au avut constiinta, cind Nicolae Mavrocordat a urcat in scaunul de domnic de la Iasi (1711) Bucuresti (1716), cä o modificare dramaticä intervenise in statutul politic al celor täri române. perspectivä asupra desfäsurärilor politice apare astfel mai in pozitie ale 'boierilor munteni, timpul ruso-turc din anii 1768-1774. Astfel, in raspunsurile date 1770 contelui Panin, trimisii munteni declarä in legäturä cu situatia mânesti: Din multele nedreptäti ale turcilor, precum hräpiri de domni mare ajunsese tara, nu mai era cu putintä se pästra nici vechile obiceiuri, nici acele care se
(s.n.) ca la vreo cincizeci de ani mai departe: In aceastä cäloasä stare ne petrecind de cincizeci de ani incoace (s.n.), care mai vreme asemenea supäräri din partea turcilor nu se fáceau, era tara fericitä, plinä de oameni, avind la 20 000 de osteni" In 1770, boierii munteni considerau, cá, aproximativ cu jumätate urmä, obiceiurile" politice ale tärii de secol intervenise o schimbare, cu consecinte grave, dominatia otomanä forme mult mai aspre. Dacä in aceste rdspunsuri nu se o legáturä noua fazä
domnilor fanarioti, corelarea se räspunsurile date tot atunci printului Viazemski: dupä ce aratä cä regimul fiscal - consi-
derat, am spune, traditional -care permitea intretinerea unei osti de 20 000
oameni a durat pinä la rázboiul ce s-a
la Prut cu räposatul
Petru Mare" - de remarcat aproximatiile cronologice, ele revelatoare pentru perceptia timpului -, reprezentantii munteni indicä pe care a schimbat Acest domn (Nicolae Mavrocordat - n.n.) a stricat ostirea, astfel a sä strice tara" ; enumerati apoi domnii fanarioti de piná la reformele fiscale ale lui Constantin ce i-au urmat Mavrocordat, apoi la izbucnirea räzboiului ruso-turc, subliniindu-se consecintele teribile ale fiscalitatii excesive: Toti acesti domni au päzit numai numcle därilor sfertului, n-au tinut obiceiul de-a (potrivit reformei scoate patru C. Mavrocordat - n.n.). pe lumea se trägea din tarä se scoteau, cu iarä ei, ca sä scoatä sferturile pînä la numärul de 20" aceiasi bani, In documentele prezentate de boierii munteni la Congresul de pace de la Focsani (1772), rechizitoriul impotriva lui Nicolae Mavrocordat, ca este mai sistematic: Acest domn a gäsit la venipätor al stricarii" rea sa 18 000 de ostasi, dar i-a stricat pe toti supunindu-i la bir si fericire
27
-285. Neculce, op. dt., p. Mihai Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. N.
461-462. Ibidem, p. 482. Ibidem, p. 483.
114
www.digibuc.ro
1902,
neinarmati pentru slujba r. ca se arate intru de ni-a stricat numai cele totul pläcut turcilor, nu s-a. i-a dar pe 31 Domnul fanariot este acupe läcuitorii turcilor se instaleze facá ciftlicuri"), zat de a fi teribil unui lung le-a permis de abuzuri (de jafuiau de fatä pe sätenii români, luau femei românce copii botezati crestine.ste, luau slugi români i-au fäcut cu treceau in Turcia") fanariot se Imaginea sumbrä a inceputului desigur, curent al reactiei antifanariote, observabil la nivele sociale: mica burghezie comercialá boieri i se aläturä oameni de carte de origine modestä Dacä pentru apartenentii celui de-al doilea nivel explicatia ostilitätilor de in stoarcerile boierirni principalul motiv al atitudinii antifanariote cazul a fost politica de reforme a lui Nicolae mai ales, Constantin Mavrocordat. a relua aici obiectivele mäsurilor fiscale, sociale, administrative este indeajuns se aminteascä rostul de
ticii de a domnilor fanarioti. Reprezentanti ai interesclor Portii otomane, ei aveau de a consolida dominatia ei asupra Moldovei Românesti, dominatie amenintatä de intensificarea de eliberare nationalä din cele täri române de politica de expansiune a celor douä imperii-habsburgic rus. Corespunzator acestei directive fundarnentale, domnii fanarioti au luat un sir de rnäsuri destinate,
de o parte,
permitä functionarea - teoretic, optimä -a mecanismului de satisfacere a exigentelor materiale ale Portii, iar pe de alta, putcrea
inläturarea dornnilor drept posibilä conducätoare a efortului de emancipare nationalä. Din preocuparea pentru masa de contribuabili - in majoritate, - s-a litica de reformä fiscalä - care se ree.sesc principii ale adoptate de Antioh Cantemir (1700) si Constantin Brincoveanu (1701) -, extinsa apoi si la celelalte sectoare ale societätii românesti (social, administrativ, judecatoresc), precum demofilia" celor doi Mavrocordati, care a de mult pe Textul in cuprinsul apare cel mai limpede exprimatä reactia antifanariotä a este lungul adresat de boierii Tárii Românesti 1790 printului de Coburg, comandantul armatei austriece, care ocupase tara in timpul räzboiului ruso-austro-ture din anii 1787-1792. recunoasterea privilegiilor in primul pe acela de a avea scutelnici, ei prezintä, maniera abolirea a poslusnicilor: De a scutelnici razimä la un mai mare, mai vechiu privileghiu, avea din vitejia dobindesc din slujbele cei vechi domni dintru räspatrie, le-au vreunei mari slujbe ce au sate robi care se numea vecini rumâni; cei boieresc (s.n.), i-au lipsit domni,
boierirnii, care,
Ibidem, p. 501.
32 Ibidem, p. 502. p. 34.5. Andrei Pippidi, op. Papacostea, la problema relagilor agrare in Tara Cf. al XVIII-lea, in materiale de istorie medie", III a prima
(1959), p. 261-262.
115
www.digibuc.ro
de acest mare privileghiu..." De rcgimul fanariot e denuntat ca anihilarea boicrimii. De retinut, in acest lung rnernoriu esentiala pentru cunoasterea social-politice a boierirnii - autorii regimul de pe pozitii conservatoare solicitä printului de Coburg: ne mai vechi privileghiu, spre a ne da sate pream avut de la mai vechi domni", restituire considerata a dovedi nu mai supusi sub jugul varvarilor, care in gospoli se darilor, de a face fandasiile relele socotintc". Nu se putea o mai exprimare a conservatorismului boierimii a imaginii despre epoca fanariota. Este evident socul reformelor" fanariote este
care a individualizat epoca fanariota ca o
sine o mutatie dramatica perceptie va avea o
in
distincta, moldo-munteana. istoriografica, a
posteritate cadrele acestei De amintit doar memoriu din decembrie 1827, Barbu un aspru rechizitoriu la
a fi adresa politicii de a lui Constantin Mavrocordat, acuzat distrus drepturile mosii de a fi strivit, sub povara pe contribuabil. Dar Constantin Mavrocordat Barbu in arta despotismului, ce a stabilit o egalitate a mizeriei publice prin prin drepturilor izvoarclor mult pe boieri prin i-a subjugat crearea rangurilor, a sinecurelor a slujbelor aducatoare dc venit pe care le-a ca mijloace de a corupe El voia, acetimp, legitimeze prin aceasta tirania atroce a domnitorilor, participe la ea aristocratia raspunsurile boierilor munteni din 1770, Filiatia moriul din 1790 si din 1827 este usor de observat. Reactia antifanariota a boierimii, de reformele ce-i limitau puterea, a fost progresiv afirmarii natiunii rornâne potentatá de sentirnentul national, pe a constiintei nationale. Este o directie investigatie, a o vom intreprinde cu alt prilej a La intrebarea epoca fanariota?", räspunsul este inaugurata, care la anul 1673, prin domniile lui Nicolae Mavrocordat
1711 (Moldova) si 1716 (Tara Româneasca), epoca fanariota distincta abia ce socul reforrnelor"
a fost consideratá ca o a
colului al XVIII-lea.
ca atare
a doua
a
V. A. Urechia, vol. Bucuresti, 1892, p. 330. cuprinsul memoriului, boierii amalgameazá pe rumâni (vecini) poslusnicii; despre celor din urma, in principiu (pentru categoric s-a mentinut), acordarea, drept pensatie, a scutelnicilor, vezi Crornca ed. Nestor Camariano Ariadna Camariano-Cioran, Bucuresti, 1965, p. 567. Imaginea mai tirzie a corelärii abolirii serbiei scutelnicilor, cf. memoriul din 1818 al lui Rosetti-Rosnovanu, Georgescu,
dans Les
ipautés
p. 77. Memoriul muntean din 1790 este de comparat anaforaua mitropolitului boierilor moldoveni din 14 aprilie 1775 (Documente privind agrare veacul al vol. II, Moldova, Bucuresti, 1966, 463-465), care, a atit de violent politica de a lui Constantin Mavrocordat, releva consecintele negative, pentru a justifica cererea de sporire a (36 de zile an). De observat, de cronica atribuitâ lui Canta, reforma lui C. Mavrocordat din 1749, privind vecinia, nu este nici mentionatá (cf. observatiile Aurorei in Pseudo-Enache Kogálniceanu, Canta, Cronici moldovenegi, ed. Aurora Ilies, Zmeu, Bucuresti, 1987, LIII). Georgescu, op. cit., p. 157- 159. Cf. datele interesante oferite de Lemny, Originea Bucuresti, 1986, 71 cultura
116
www.digibuc.ro
cristalizarea
de
LEGITIMAREA REALITÄTILOR
SIMBOL HERALDIC
SOCIO-POLITICE DE
ILEANA CAZAN
Heraldica, traditionala"
auxiliarä a istoriei, a devenit astäzi
in ce mai mare studiul intero disciplinä care necesitä intr-o din disciplinar si analiza comparatä, deschizind un nebänuit investigatiei interpretärii istorici. Importanta heraldicii ca izvor istoric a fost sesizatä
de a deveni o preocupare permatrecut de marchizul de Magny de al cronicilor reprezintä ce considera cä: studiul blazonului, documente esentiale in cunoasterca vechilor monumente ale istorici nationale, trecute, a practicilor explicarea obiceiurilor moravurilor vietii cavaleresti, a legilor care conduceau turnirurile rázboiul, refacartelor, titlurilor diplomelor adesea distruse de timp, in examinarea pecetilor, inclelor, a monedelor. intr-adevär heraldica, folosind ajutorul arheologiei, paleografiei, numismaticii, incetcazä de a mai fi nomenclatura reale ale vietii, afirfärä cu faptele pozitive seacä mare inutilä de orgoliu vanitate... Blazonul este o istorie vie, insufletitä. Toate aceste nenumärate simboluri au un sens, o cauzä, un scop, o ratiune propune de a fi" 1 Pornind de la asemenea consideratii, studiul de sintetizatä admirabil, cu mult nentä a oamenilor de stiintä, din
de la inceputurile heraldicii,
analizeze corelatia stabilitä,
simbol
o realitate politia vie, a cärei imagine legitimarc devine compozitia armeriilor. Blazonul are originile chiar in principiul psihologic, general valabil prezent, exprimat prin dorinta de rnanifesde la aparitia societätii
tare exterioarl a personalitätii unui individ sau a unei colectivitäti. Ln
un popor in socieorn printre semeni, un grup de afirme existenta prin semne sensibile destinate sä-i tätii... doreste 2,
care si
treptat sernnItura", amprenta
a unci conduite, simbolul proprici fiinte morale. Pentru heraldica au räspuns pe deplin acestei necesititi; evul mediu, armeriile au devenit eredin secolul XII s-au stabilit reguli fixe de compozitic familia purla contopire, cu p rsoana sau ditare, identificindu-se, personalä,
Armeriile - odatä apärute din necesitatea practicä, dictatá de nevoia conditii care identificärii rapide a combatantilor pe cimpul de persoanä de nerecunosarmura grea coiful cu vizicra mai propice formä de afirmare. cut - si-au gäsit in timpul cruciadelor nu a putut Confruntarea brutalä dintre lumea musulmanä cea historique... de la vraie parfaite science M. Le Mis de Magny, Nouveau des Armoires, Paris, f.a., p. 5. 2 Em. Gévaert, L'Héraldique, son esprit, son langage et ses applications, Paris, f.a., p. 7.
117
www.digibuc.ro
reciprocä a celor douä culturi civilizatii hcraldica beneficiind din acest contact politic cultural, prin diversificarea armeriilor a compozitiilor blazonului. Din Orient vine nurnele culorilor (rosu), sinople (verde heraldice: azur, la amintirea Sinope, ce a diului cruciatilor ca o oazä de dupä irnpiedica
egalä poate reflecta si un aspect strict socio-profesional, in apropierea cetatii existind un sat ai locuitori se ocupau cu obtinerea colorantilor naturali, intre care exista, probabil, o specialä de verde - numità Verde de Sinope). Participarea la cruciade sau la rinaje la Ierusalim a fost si ea imortalizatä prin adoptarea celor mai diferite tipuri de cruci, ca a mierlelor eálätoare ce drumul spre Tara a scoicilor (insemnul pelerinului) a leilor, a leoparsau a besantilor, ce fixau in memoria urmasilor bravura antecesorilor sau un prizonierat cu o sumä mare de bani, reprezentatá de monedele bizantine - besantii aur 7. cum,
le prezentate consideräm ilustreazä modul in care heraldica, odatä ca un fenorncn ideologic, a devenit un mijloc specific de tare palpabilä a unor politice, in se Muresc noi Acestea se simboluri treptat ca tipologie, uncle chiar invcstite cu semnificatii socio-politice, oglindä a complicatei retele de relatii a sistemului feudal. De la armeriile de liberá adoptiune, cc aveau drept scop identificarea unui personaj, unor virtutii pe de luptä sau imortalizarea unor fapte memorabile, armeriile de concesiune, de de pretentie mai ales cele de functie au rolul de a marca mod vizibil locul unui individ sau a unei familii in ierarhia socio-politicä, riguros
reglementatà, a timpului. Pentru Europa Occidentalä tipul de plastic relatiile de vasalitate, ce apar ca
care personale, este armede concesiune, primite de multe ori cu investitura. Acestea aveau scopul de a fixa, prin imagine, subordonarea de senior, armeriile le exprirnau. Faptul odatä cu legäturile politice pe vasalul ajunge din fief o proprietatc ereditarä blazonul. El devine sä simbol juridic, stabil ereditar in familie ce mai din ce cauirea acestui tip de se fie prin acordarca unui heral-
dic nou, aluziv sau simbolic, sau, in cazul in care posesorul avea deja plasarea, pe sterna familiei, a puterii suzerane, asezate
ecuson sau
peste tot"
de
concesiune poate fi ea pusä cu un eveniment politic anume alianta pccetluitä de legätura rnatrimonialä I, regele casa de Anjou. In ziva de Rusalii a anului 1128, Henric I acorda Angliei, säu Geoffioy Plantagenet, conte de Anjou, un scut ornat cu (lionceaux) de aur ce vor deveni ulterior leoparzii din blazonul regal al Ottfried Neubecker, La grande livre d'héraldique; L'histoire, l'art
blason, Bruxelles, 1977, p. 6.
Ugo Manni, Araldica, Firenze, 1927, p. 8. La chevalerie et les croisades, Paris, 1890, p. 252. 6 P. Ménestrier, Nouvelle methode du blason, Lyon, 1770, 253. La chevalerie..., p. 6-7. 8 0. Neubecker, op. M. Le de Magny, op. cit., p. LXVI - LXVII. p. 5. O. Neubecker, op.
www.digibuc.ro
la science du
5.
Britanii Actul politic, imortalizat prin concesionarea de blazon a insemnat intrarea provinciei franceze Anjou sub suzeranitatea coroanei engleze, fapt cu ulterioare politice istorice de cea mai mare semnatate, aceasta provincie un pion important in generarea conflictului dintre Anglia ce a culminat cu Razboiul de 100 ani". Apartmenta la o sau la o factiune este ea foarte imagistica artneriilor concesiune. este cazul a in Italia, secolul XII, autoritatea partidei ghibeline, Imperiului in timp ce factiunea fie simbolul guelfii, 13, fie insernnul acvilei cu de culoare rosie, ghiare un dragon, simbol antiimperial 14, prezent toate teritoriile papale, ca capul de ce, provincia Emilia, Tot reprezintä aceeasi autoritate florile de crin, care apar de concesiuni in diverse blazoane, aduc de Carol I de Anjou, calitate de rege al Neapolelui, partidei guelfe, ce 1-a sprijinit egalä dateze din timpul razboaielor italiene, ele pot mornentul instaurarii franceze tirnpul acestor confruntari 17 Importanta unor asemenea imagini, prezente blazon, cste cu mai mare stapinirea a fost vremelnica, timp ce armeriile au purtat prin veacuri amintirea ci. privirea asupra zonei central sud-est europene, vorn politice specifice ce nasc o gäsi proprie. cazul regatului maghiar blazoanele au un caracter esentialmente naturalist, legat de simbolistica 18 a unui popor nomad de al cärui fond ancestral-mitic nu s-a putut pierde secole de
diplome de innobilare crestinare. Tocmai de aceea de in timpul lui Sigismund de Luxemburg de concesiune apar relativ este de origine vest-europeanä practica acordarii de apare in Ungaria cu dinastia angevina, impunindu-se greu generalizindu-se de abia Diplomele de innobilare, ce cuprind 1398 heraldicä,
reprezinta o realitate socio-politica a secolului al XV-lea, meseriasi nobilimii nentru servicii personale aduse regepätrund lui Continuarea acestui proces de ascensiune a categoriilor de nenobili are secolele XVI-XVIII o cu totul bazá poliAcordarea
nurneroasele acte de innobilare
de
o realitate ce nu poate fi sau pierderea fiintei statale a regatului maghiar, dupä 1541. Ungaria, transformata, pentru aproape in confruntärile secole, in teatru lumea si cea musulmana, cunoaste o stratificare de nevoia de räzboinici liberi, capabili participe pe cheltuiala proprie la o La chevalerie..., p. 251.
Luigi Borgia, Insegne e simboli Araldica publica 163. medievale e moderna, Roma, 1983, 1979, 13 M. Pastoureaux, Les Armoires, Paris, -75. op. cit., p. 203. G. Bascapé Ibidem, p. 163. de Magny, op. cit., p. LXVI - LXVII. M. Le op. cit., p. 163. G. Bascapé hongroise, 18 Sabolocz Vajay, Archives Héraldiques Suisses", A.L 1960, p. 2. Idem, Artisanat, métiers et industrie dans l'héraldique hongroise, in Archivum 1965, Lausanne, p. 35. dicum", nr. 3. Idem, L'héraldique hongroise, p. G.
21
Idem, Artisanat..., p.
37.
119
www.digibuc.ro
luptä cvasipermanentä. Singura modalitate de a obtine o asemenea categorie a reprezentat-o acordarea diplomelor de pur formale atita timp nu eran nici o recompensä situatie semn blazonul devine al promovdrii sociale o psilw-sociald unicä in sistemul heraldic occidental Pentru Tara Rornâneascä si Moldova cxistenta armeriilor de concesiune
a fost o problemä mult dezbätutä care, credem, a fost elucidatä de interpretarea recentä a document necunoscut, Armorialul Wijnbergen. Cea mai indelungatä discutie s-a purtat mai ales jurul prezentei, emisiuni monetare ale domnilor români, a scutului fasciat, in primul cartier liber sau de de crin (pentru Moldova), in cel de al doilea. Aceastä compozitie heraldia a mult tirnp consideratä ca conferitä de cätre regalitatea maghiarä 23 Descoperirea armorialului Wijnbergen a dernonstrat pentru Tara Româneascä, imposibilitatea concesionärii de regalitatea maghiard, prezenta fasciilor ar pledeze in favoarea acestei ipoteze. Care sint elementele noi aduse de acest armorial? In primul rind data la care a fost compus. Armorialul Wijnbergen este cel niai vechi armorial francez cunoscut a fost redactat douá etape: 1265-1270 1270de a datatä 1270-1285, apartine consemnarea 1285 24 extrem de importann a blazoane ce se referä la politice in care implicati românii. ambele cazuri scutul este fascinat, dar, dupä arätam anterior, opinia reputatului heraldist maghiar Szabolocz Vajay, practica concesionärii de in regatul maghiar se generalizeazä abia 1398 25, deci din capul locului nu este probabil avem de-a face cu blazoane acordate de coroana ungará. Pornind de la acest punct foarte important, ce exclude concesionarea, vedem totusi ce politice se ascund spatele celor scuturi, ce mentioneazä pe fila 35 verso, un Rois de celälalt, la fila 36 recto, un enigmatic roi de Blaqe" 26 Faptul la secolului al XIII-lea, in momentul care se cristaliza heraldica in Europa Occidentalä, cuprins Balcani Carpati era mentionat prin regale" (capitolul unde inscrise respective poartä titlul Ci sont tous rois") denotä existenta unor politice care au interegul occidentului si au dus la o cunoastere a cazul blazonului atribuit lui Roi de in conformitatc cu intreaga contemporanä armorialul Wijnbergen, cä este vorba Imperiul bine cunoscut in lumea apuseanä din timpul cruciadei a IV-a 27 Simbolul celor douä labe de leu negre plasate fasciat, aur cu rosu, este o modalitate de redare abreviatä a binecunoscutului simbol al asänestilor
-
22 Ibidem, p. 37-38. Batianu, Origimle Bucuresti, 1931, vol.
Moldovei
1,
fasc. I (Extas), p. 51
lui Vladfslav I istorice Numismatice Române", nr. 83-90/1935-1942, partea a 24 D. Cernovodeanu, L'armorial Wilnbergen et tinul Bibliotecn vol. VII (serie , S. Vajay, L'héraldique hongroise, p. 2. 26 D. Cerno eodeanu, op. p. 3-5. 27 R.
Ciobanu,
l'aire de la Latinité Orientale,
Românesti, in Revista Istoria vezi
C.
heraldice, in Buletinul Bucuresti, 1944, p. 137
urm.
Valaque, in
rg (extras), p. 2.
chroniqueurs frança.s de la C oisade roumains de Nouvelle études d histo're", VII, Bucuresti, 1985, p. 158-
165.
120
www.digibuc.ro
de al doilea roi nici un caz una
Blaqe" (rege al blachilor, al românilor) nu este mentionat o cu Roi de cu alt blazon. Ceca ce apropie pe doi conducltori, sugerind
leul.
Fig. I: A Airnerii atribuite Cumaniei in
Sterna pentru Roi de
Blaqui", din Armorialul
.
existenta acelorasi aspecte etnice, este scutul fasciat. Pentru roi de Biaqe" armeriile rcprezentate doar de fascii aur cu rosu 28 Considerärn acest personaj din punct de vedere politic geografic
nu poate fi plasat dccit in nordul
unde din a doua
secolului al XIII-lea se formase o entitate statalä suficient de
tru a se desprinde de autoritatea de
pe
pentru a
a pen-
cu sorti
1242
la idcea concesionärii insemnelor heraldice de coroana acest lucru apare o datä itnposibil pentru scutul fasciat nu avea de cc fie conferit de Ungaria Taratului româno-bulgar. Identitatea culorilor celor blazoane mentionate ar putea mai in ipoteza concesionärii de de unui conducátor nordul Dunärii, dar acest obicei era necunoscut bizantin piná la venirea cruciatilor si nu ce el exista Taratul româno-bulgar. plus, putem fi siguri nici lui roi de Blaqe" nu i s-au acordat insetnnele heraldice de maghiari, pentru schimbarea smalturilor prin argintului din armele Ungarici aur, metal cu valoare mai mare, era un obicei cu totul inacceptabil in heraldica occidentali., cazul armeriilor de concesiune. Perpetuarea scutului fasciat in primele monetare ale Tärii Rornânesti ne demonstreaz5. continuarca traditii politice vechi de mai bine de 100 de ani nicidecum o heraldicl, copistului rialului Wijnbergen, s-ar putea crede la o de Preluarea cimpului fasciat vorbeste de un act de liberd reflecLes émissions armoriées des princes de Valachie au urs implications dans l'histoir de cette du in Co; rnational d Vumismatique, Berne, 1980, p. -464. ronicarii Cruciadei a intre care mai ales Henri de Valenciennes Philippe Mouskes, pentru anul 1220 pe unei regiuni dente ce Bulgariei, Banatul si cu ocazia este pomenit de Mouskies, in termeni laudativi, Cronica sa versuri, rois de la pe tätarii in retragere, in 1242, undeva in zona as a subcare ii intre
X
D. Cerno
et
121
www.digibuc.ro
chiar
numcroasele politice, cconomice stabilite statele sud-estului european. in a florilor de crin ldova a scutului fasciat cazul problema este mai greu de rezoh at. Avind monetare timpurii
Si
Gh.
op.
ale p. 51.
122
www.digibuc.ro
-
in vedere traditia descAlecatului" lui Dragos
siderám unor nu este acesti voievozi, ce pe deplin originea mararnureseanä imite heraldica
con-
-
proprii de familie la consideratie
in acest caz este vorba tot de3pre din nu de conferire, nou acea cronologica impusä de heraldica maghiarä (anul 1398), in lui faptul fasciat se Alexandru ca de familie. ar fi fost vorba de o
concesiune maghiarä, el ar fi fost abandonat odatä cu
indepen-
dentei. Realitäti
proprii contine si heraldica care oglinde.ste institutii feudale specifice. Existenta sigiliilor armoriate boieresti de la sfirsitul secolului XIV-lca atestä structuri politice caracteristice perioadei feudale intärire a Tärile Române. Desi toate aceste sigilii slut greu de analizat pentru nu intotdeauna numele posesorului, este vorba un sigiliu armoriat ereditar sau personal (existind ca mai multi semnatari ai unui act aceeasi pecete 31), prezenta scutului compozitiei heraldice reflectä institutii românesti de europeanä. Analiza imagisticii boieresti care se imprimä a armoriate, a culorii pe care sint
nate, a
a legendei din exergá, aduce numeroase informatii pridintre puterea de a feudale este caractcristic, la. ca si in Europa Occidentalä, un moment care boieriini tinde sä tutela asupra domnuhri. Acest lucru este atestat actul documentelor emise de domn, in semn de autentificare a deciziei politice de boieri. general celor ce semneazä" de domn de la peceti zeci, ale persoane la toatä lungimea membranei pergamentului. Astfel in 1390 actul preliminar al tratatului lui Mircea Mare cu Vladislav al trimisuluilui Mircea. este intärit cu sigiliul Tratatul din 1411 are cinci peceti boieresti ce actul din 1421, emis Alexandru Bun, Rimgaleia, cuprinde sotia sa 54 de sigilii boieresti, intr-o ierarhie orizontalä (dreapta-stinga) verticalá, de pecetea cea mare Este un moment de afirmare a indepcndentei limpezire" a raporturilor interne cit si de puterea centralä, moment reflectat in plan heraldic prin rea boieresti dupä dregätorii rang, locul central, de onoare", rezervat dornnesti, in dreapta de cea a Ilias, fiul domnului categoric de heraldice ce ne dezväluie substratul rivalitätilor politice ale lumii europene o constituie cea a armeriilor pe care le regäsim in occidentul Europei, in centrul S--E continentului. Acest tip de blazon cuprinde heraldice ale regatelor, principatelor sau provinciilor, plasate 31 Em. Virto,u, 19(0, p. 333 urm. C.
de
12
de de 1949
in Studii
(extras), p. 7-8.
III
cercetari de la
Aca-
sigilare S Buletinul resti din colectia prof. nr. 90 1935-1942, partea a II-a, Bucuresti, 1940, p. 130-181. Leon Cele mai i din Anuarul Institutulut de Istorie Arheologie D. enopol , II, 1980, Iasi , p. 14h- 149. Idem,
Ibidem, p.
149.
123
www.digibuc.ro
turi de armeriile unor suverani ce doresc exprime astfel o pretentie de indiferent stápinire ea sau nu de dreptul istogasit exprimarea De aici si nasterea a numeroase ciocniri, ce prin simbol heraldic. Preliminariile Razboiului de 100 de ani" conflictul regii Angliei Frantei se exprimate plastic heraldic, suveranii cnglezi scutul cu armele Frantei. Regii secolul XIX, Siciliei introduc, scutului armeriile Ciprului pe cele ale Regatului Ierusalimului, dcmult ca o realitaté sud-estice, Imperiului bizantin desfiintarca In cazul statelor balcanice au pretentii de mostenire" a unor structuri deja disparute. Un astfcl de exemplu de de pretentie, in argumentate, se heraldistilor maghiari
din veacul al XVIII-lea O
a tuturor acestor autori, pe care o
la istorici heraldisti maghiari contemporarii este faptul nu mentionici un moment dezmembrarea statului 1541, Imperiul otoman cel habsburgic, din sa reusind la sfirsitul secolului al XVII-lea toate teritoriile coroanei maghiare. Acest moment este considerat de autorii citati ca o superioara organiSacrului Imperiu roman intitulindu-se regi ai Ungariei preluind toate insernnele heraldice ale regatului. In acest context sint explicate armeriile Ungariei, mai mult sau mai putin legendar sau fantezist un aparte ocupind justificarea armeriilor de ce
nu aveau-si uneori nici nu avusesera-, o Este simbolulni Bulgariei, trei de argint in cimp verde sau un lup alb V-lea inclus alergind, preluat dupä 1270 de armeriile riale, desi regele maghiar nu o parte a taratului de Vidin, toriu care ulterior a fost pierdut, prin expansiunea in Balcani stau lucrurile La cazul Serbiei, ce nu a apartinut niciodata nici nici Habsburgilor. Armeriile, mai atribuite de occidentali, reale, ale Curnanici, qui inhabitatur a Cumanis Nigris, sita a fluvio (Aluta) inter Alpes et Danubium jacens versus Tartariam et nuncupatur pars Transalpinae et Moldaviae" 42, rosu un len rampant insotit, senestra, sus, de o stea si dextra, jos, de crai nou Justificarca teritoriului dintre Nistru este doar pe victoria repurtata Bela al impotriva cumanilor, o efectiva, maghiara, in Moldova neexistind. Aceasta nu-1 impiedica pe Franciscus Carolus Palma 1766, teritoriile golite" de M. Le de Magny, op. p. Joannes Franciscns lllanano-Apostolici, Georgio Pray, Specimen, Viena, Buda, 1h05. ,
lnsignibus et Palma,
Rcgni
historicum Sigillis Regnum d
p. 35-37. Fatra (op. cit., p. 20-23) incerca
38 S.
J. Szegedi considera cele trei
Matra
ca
o explicatie
Tat
pentru abse.lta Carpatilor; F. Palma contra/ice opima a multor beraldisti maghian ce au crucea apostolica drept un vechi simbol hunic, perpetuat ai urmasi se (op. p. 1-7). F. Palma, op. cit., p. 67-69. coordonator R. Bucuresti, 19S0, p. 219-222. 42
Szegedi, op. cit., p. 61. p.
F. Palma, op. ci 124
www.digibuc.ro
cumanii asezati pe Tisa, au fost adusi colonisti români (deserta subind per Cumanos a Valachis ea colonias traducentibus coli, frequentarique ) care au fost crestinati au devenit tributari coroanei ungare. aceastä justificare nu era o formä apologetic-istoricä de a furniza explicatii expansiunii maghiare, apoi habsburgice in teritoriile, românesti. In virtutea acelorasi pretentii de dominatie, Johannus Szegedi armeriile Moldovei si Tärii Românesti (Valachia) in 1734 au locul heraldice ale maghiare, virtutea unor relatii vasalice care ar fi durat secolul XV, cind, in 1408, Rornâne ar fi fost cucerite de Mahornetis Turcarum Imperatoris, qui Serviae Regnum cum Sclavoniae parte domuerat, jugum penitus induerint"
Pe
confuzie cronologicri, se constatä o lipsä totalä a cunoasterii faptelor istorice. La de eronatä este redarea stemei: pentru Tara Rornâneascä capete de negrii 46, pentru Moldova crengi heraldice incrucisa'te, terminate cu capete cu coadá" Opinia lui Szegedi privind insemnele heraldice ale principatelor vecine de Franciscus Palma, care corect armeriile de stat, (pe care o numeste corb) pentru Tara Româneascä capul de bour pentru Moldova ceea ce nu-1 sä justifice prezenta titulaturii de principe Moldaviae, Valachiae" etc. pe care aroga, la 1766, Maria prin ideea cä Quamvis Ottomanici juris hodie sit Valachia; quia Hungaris parebat, est illius hic loci meminisse" De apostoli. acordatä de papa Silvestru II, in 1001, crestinare, lui I, era cätre Maria Tereza, calitate de a Ungariei", de Clement al XIII-lea, la 19 August 1758 politice diverse le afläm deopotrivä reflectate in armeriile de alialtt si de de bine cunoscute, fapt pentru care nu vom insista asupra
alt aspect de mare interes pentru relatia biunivocä ce se stabi-
leste heraldic structurile politice pe care le reprezintä legitirnarea puterii de stat prin armeriile regale imperiale consacrate; este de la sine ea porde la credinte mitice ancestrale, transferate ideologia medievalä, care considera simbolul heraldic, odatá adoptat, reflectä puterea autoritatea suveranului, proclamä virtuti in acelasi timp poate legitirna o dacä odatä cu teritoriile cucerite se prelua simbolul heraldic,
prin acest fapt marcindu-se actul de continuitate in preluarea puterii.
Ibidem, p. 70. J. Szegedi, op. cit., p. 70-71. De curind, istoricul C-tin Rezachevici a demonstrat, pe baza unei noi citiri legendei de sub scutul cu capete negri", din cronica lui Richenthal, aceste armeni se despotatul Acheloos (Ahelon) din Tesalia (C. Rezachevici, Sterna capete de
institutului de Istorie 82-83).
legende
Arheologie
din hcraldica A. D. Xenopo1*",
1987,
Anuarul p. 76-78,
este prehiatä probabil de heraldistul maghiar de la Hulsius in 1596, Cronologia, lucrare in care atribuia Moldo ca armeni, scut de argint un terminate una crengi heraldice, tot dc argint (??), cap de porfirie si alta St. a un cap de culoare Andrei - sinibol in Glasul Bisericu. Articole Studii", Bucuresti, 1 60, extras, p. 1 030). ce
" F. Palma, op. cit., p. 79-80. Ibidem, p. 79.
Ibidem, p. 21-23. 125
www.digibuc.ro
acest sens constituie simbolul vulturului bicefal, la care se adauga, ca o curiozitate heraldica politica, acelasi timp, acvila Pornind de la comportamentul biologic real al pásári de oamenii, din cele mai vechi timpuri, au crezut ea reprezinta simbioza material si transcedental, ce de despart pe luinea zeilor. De tirnpuriu, vulturul devine simbol solar, dar justificind pretentia marilor suverani fii ai soarelui", har divin De la hititi in lurnea in cea vulturul trece cu crestinismul, credintele mitice ca simbol imperial la Roma. vechi orientale noi conota prin fabula biblicá a lui David care acestei pásári viata prin capacitatca sa de a se de trei ori in apa unui izvor. Acest simbol, ce reprezinta, continuitatea, reinnoirea, tineretea este reprezentat cu Originile acestei de acvila hirnerice, ce Europa are doar sernnificatia a Imperiului roman, le tot Orient, unde este primul rind simbol religios, de un cult dualist. Primele reprezentari apar la fenicieni. La seldgiucizi vulturul capete pe zidurile ciclopice de la Enik (secolele XI-XIII), la fel el in Asia, sub ortokizi, in aceeasi De substratul al se imaginea acvilei bicefale de pe giulgiul de la Perigueux, fabricat Asia, ce formula de binecuvintare Barakka" Revenind la vulturul imperial Evul mcdiu, Carol Mare incoronare, la 25 decembrie 800, ca semn al continuitatii traditici imperiale romane Ulterior, acest heraldizat in arnieriile europene, secolele XIII-XIV posesiuni, aliante si factiuni imperiale. Pe orientala, Bizantul preia acvila bicefala, simbol justificat de actul politic al Imperiului de Theodosius cel Mare. Constantinopolului 1453 ca lupta pentru mostenirea bizanlegitimarea in preluarea acvilei bicefale de toti realii sau pretinsii continuatori ai acestei ajunge in armeriile marelui cneaz al Moscovei, care, potrivit unei legende create ad-hoc, era
Exemplul cel mai elocvent
mono
urmasul cezarului roman Augustus stapinitorul Universului" 56 este preluat de drept" de Casa de Austria, ce se vedea reuneasca, prin lupta turcilor, Imperiul divizat cu 1 000 de ani in acest caz se fabrica o legendä pretentii de eruditie istorica.
tul german Johannes Cuspinianus explica originea vulturului bicefal imperial prin victoria germanicilor asupra romanilor, in anul 9 e.n., in stindardele a Teutoburg, legiuni capturate de interpretarea sa, sterna irnperiala nu reprezenta un vultur capete, ci doi vulturi suprapusi
Pentru dreptul de singur continuator al Romei se va da o tot secolul al XVI-lea, deoarece
Soliman Magnificul
telul lui final era cucerirea Romei H.
vezi
,
darimarea crucii de pe catedrala a
Bucureti, 1937, p.
;
O. Neubecker, op. p. - 125. 52 Em. Gévaert, op. cit., p. -43. Ibid p. 125. Ib p. 126. p. O. Neubecker op. 127. Vladimir Gerby Soinza S.S.S.R., Moscova, 1987, p. 10. J. Cuspinianus, De Caesaribus ronlanis, opus insigne, 1561, p. 9.
126
www.digibuc.ro
Sf, .Petru. Pretentiile lui Soliman nu erau nici ele lipsite de o ju. tificare, ideologici politice a cpocii, care se raspindise in lumea Ibrahim Pasa, omul de al sultanului, declara raspicat, in trimisului imperial german, din secolul I, de la Augustus, in Europa nu existä decit o coroanä aceasta
Fig. III: Sterna
pe
- Cuspinianus.
nostru, sultanul, mostcnitor al tronului ceza-
o
fata acestei complexe situatii politice,
de binecunoscutele in traditia politicä Theodorus Bibliandcr, urnanist elvetian, adept al reformei lui Zwingli, propunea o stemä imperialä - acvila Compozitia herala. acectei sterne, mai precis proiect de era urmätoarea : un vultur imperiale cu justificarea
mpresionant ca märime, cu trei capete, unul in mijloc mai mare, cu douä laterale, mai mici, privind dreapta, Pagrea, cu luat, tine picioarele depärtate, sprijinindu-se, in solid acelasi timp, pe coada puternicä, bifurcatä. Aripile bogat, rat ca de extrese distinct 12 pene, mitatea fiecärei aripi patru pene partea superioara a aripi, in total 20 de pene. Pagrea, ciocurile larg deschise, cu limbile pare gata sä zborul sä se Acestei reprezentari Theodorus Bibliander un comentariu, pornind, in virtutea sale de de la profetiile lui Daniel, Ezechiel si Esdra, pentru a legitirra succesiunea opinia umanistului -a cclor trei mari roman, bizantin si otoman intentia sa era, in primul spairnele apocaliptice, precum dorinta de a da o cxplicatie un imperiului otoman care, cadrul istoriei patru Conformitate cu mirul biblic, urmau la sfiisiiul se gros,
-
I.
s
484 -485.
Th.
Ibidem, p.
De
ohoinamdai
monarchiae r nianae,
Frankfurt,
1558,
p.
444,
1553, p. 20.
18.
127
www.digibuc.ro
in noua otoinanä, ce se voia universald, domnia Anticristului. Visul lui Esdra este redat, pe larg, de autorul De mor rchiae Romanae, pentru ca apoi din profetia voit echivoca, sä o interpretare proprie, care sä justifice viziunea sa in mii". Tocmai de accea Bibliander refuza
Fig. IV: Sterna
- Th. Bibliander.
in vis succesiunea cu epocii. Lui Esdra i se din aceasta celor patru monarhii ce reprezintä evolutia omenirii. are vis sub forma un simbol propriu, cea de-a patra ridai acvila era simbolul era un fapt cunoscut imperiului roman, profetia lui Esdra trebuia explicatä - de ce vultur tricefal. Bibliander, din dorinta a demonstra eternitatea stäpinirii romane, oferá o explicatie interprctare proprie, net deosebitä, de cca vag confuzá a profetiei, prin claritate concretitudine. Celor 12 pene mari din aripile romani, centrale, umanistul le atribuie semnificatia de a reprezenta nu in ordine cronologicá, ci popoarele din Europa, cum au
Africa si Asia si au influentat evolutia crestinismului. Acestia 1.
Caesar
2. Octavianus Augustus 3.
4. Caligula 5. Claudius 6. Claudius Dornitius Nero
7. Servius Sulpicius Galba 8. Otho Sylvius 9. Aulus 10. Flavius Vespasianus 11. Titus Vespasianus 12. Flavius Domitianus Cele 8 pene de pe umär amintite erau reprezentarea regilor barbari sau a conducatorilor de neam german, care, in conceptia umanistului, nu provocaseri cäderea Romei ci revitalizarea stápinirii; coada era reprezentarea celor 2 generali germanici Ruffinus Stilicon, considerati continuatorii traditiilor imperiale in Apusul Europei Ibidem, p. 20. 02
p. 20-21.
Ibidem, p. 21.
128
www.digibuc.ro
Capetele laterale reprezentau divizarea Imperiului continuarea lui papalitate, nu prin Imperiul german. Capul din cel mai puternic, ridicat deasupra celorlalte simboliza cu Mahomed Cuceritorul. In viziunea lui Bibliander, turcii erau nici pe departe Anticristul ci noii conducatori ai aceluiasi corp politic, ritor de la prin noua li se Caesar si secolul XVI, legitirna dreptul de continuare preluare a mostenirii romane. Bizan
interpretare, desi avea menirea
de
asociat in mintea rnultora cu sfirsitul lumii, putea
Imperiului roman,
ideea inutiliturcii, din moment ce ei erau continuatorii, din vointa ca sterna nu a aceluiasi irnperiu. Pericolul unei atare ideologii a fie acceptata circulatie in afara nici nu fie pusä apárute 1533, le-ar fi folosit ar fi fost tocmai turcii. singurii Sterna in oricare alt exemplu, reprezinta, mai bine o conceptie de guvernare materializare heraldicä. poate de simbolul imperial al vultului, Europa medievala a cunoscut si un alt consacrat acela al imainferioara" vulturului. gine a regalitätii, aflat in rivalitate pe o care, tocmai de Ca rege al animalelor" el nu poate porunci aceea, simbol imperial. Bestiarele epocii mai ales Pierre de Beauvais, secolul XIII, atribuiau justifice fabuloase, care marea sa ca al vieal fortei, inteligentei, puritätii, vigilentei mitico-orientala, afirma tii. Legenda medievala, cu puternica leul este regele animalelor pentru nesträbátuti de pasi de nici un terge nu ar putea se apropie de el pentru urmele cu coada. Se credea acest animal doarme cu ochii deschisi, veghind necontenit, din simbol asupra lumii. Leul este al vietii pentru pe care naste pui spune mitul, invie" de suflul ei rägetul cea de-a treia zi Forta sa iesitä din comun ce asigurä triumful vietii asupra mortii a din acest animal investita ea la inceputul evului simbol al mediu, la popoarele germanice, cu nenumärate atribute mitice luptei
Fig. V: Scutul cu stemele adoptate in 1202 de regele Emeric (I) de Andrei al II-lea, in 17 (II).
istorie",
9-
O. Neubecker, op. p. 110. Cl. Mettra, Les et l'histoire;LeLion, in Historia", nr. VIII, 1983, Paris, p.3. In Evul occidental, credinte preluate de la popoarele germanice rege-popor cu mitul Regele, coborrtor din zei, prin harul divin asupra fecunditatea, forta si suveranitatea; vezi reflectat expresie a mentalul colectiv, Studii articole de
- L/1984, Bucuresti, p.
si
91
{29
www.digibuc.ro
zentarea sa pe regale are semnificatie pur politica, cum este cazul celor trei lei de azur din insemnele regale ale ce cele trei ale insulele daneze. Baltice, care Leul guelf a reprezentat sute are originile ani o el in sigiliullui Henric Leul, duce de Bavaria, fondatorul acestei factiuni. Numele de vine din germanicul = leu i prin lärgire a. animal carnivor Legitimarea puterii politice prin simbolul leului o cazul luptelor pentru tron duse regele Ungariei Emeric fratele mai Andrei (viitorul Andrei al II-lea), lupte cursul se noi. 1202, din dorinta de a-si consfinti puterea stat, pe traditionalele fascii de argint, lei dispusi pe cimpul rosu (trei, trei, doi si unul), exprimind ideea este succesorul legitim al unui de regi, este urmas al leilor" fratele care dorea ia tronul, trebuie astepte 68 Ascenpe tronul Ungariei a mezinului Andrei al a schimbare de ce s-a manifestat nu numai printr-o
Fig. VI:
imaginate de Lucas Cranach in 1538 pentru papahtate din dorinta de a Biserica
O. Neubecker, op. at., p. 112. Bal Jeromos, Magyarország
eredelet es
www.digibuc.ro
Löcse, 1907, p.
brizura, ci printr-o recompunere de in de o idee ce se justificata. Se inverseaza culoarea fasciilor a cimpului, se numárul leilor la care cornentariul lui Aliotus (notar regal care copia 1266 o de danie din 1217) dispusi astfel: pe fasciile rosii cite doi, fatá in se pentru scutul mic aflat ei. Figura se de trei ori, virful scutului, un leu, Ideea exprimatä este doi lei tineri s-au luptat trei ori pentru scut din ei a Incercarea de a-si puterea nu s-a exprimat la Andrei al II-lea doar in plan heraldic; participarea sa la cruciada a V-a, intr-un moment care toti suveranii europeni se reträsesera din voia interne prin consolidarea cistigarea prestigiului pe plan extern in acelasi timp, justifice- titulade ,,rege apostolic" de uzurpare ce plana asu-
pra sa.
Din exernplele prezentate a rezultat modul care simbolul heraldic poate legitirna realitäti politice. In incheiere, intr-un ultim exemplu, ne vom opri asupra posibilitatilor oferite de o compozitie heraldicd de a nega, infirma in timp, o politicä este cazul gravurii executate de Lucas Cranach, 1538, in propaganda anticatolicä, in principatele germane reformate. Lupta in in gravura lui Cranach forma armeriilor Redarea pornea de la blazonul real al scaunului apostolic - tiara cheile Sf. Petru. Scutul, de renascentistä, o spre stinga o ce imperiale. din care se ivindu-se coroane regale De jur irnprejurul pungii centrale, alte pungi mai mici contin mitre episcopale. In interiorul scutului figureaza de cardinal, ce ciucurii - ce sint - pungile Suportii scutului sint, toate regulile heraldicii ecleziastice, cheile Sf. Petru, din care nu a decit partea centrala, ceea ce le face sä cu bete, de care sint spinzurati stinga un personaj, in care identificAm
in dreapta alt personaj, ce se voia a fi
Peste tot zac Toatä aceastä deasupra scutului, incit inchipuie, cu aceasta, o tigv5. de mort cu priviri gaunoase, atintite asupra privitorului. Armeriile inchipuite de Lucas Cranach, din dorinta de a denigra chiar dezavua papalitatea, atit de sugestive prin imaginile folosite, comentariul pare de prisos. Tinem facem totusi citeva precizari. Cele personaje spinzurate vor nici papa nu arate poate fi urmasul lui Christos pe nu a fost cum pe
sfarimate capetelor cheilor incuietori rupte compozitie satirica este de tiara.
dintre apostolii credinciosi. Pungile, pe care papalitatea le
cu o sugereaza venalitatea impozitele de tot felul, strinse atit de la fete incoronate, instantä, cheile si la der. In capul de mort semnificau in conformitate cu spiritul umanist omenirii ceasul bisericii catolice a sunat, asa cum o doreau reformatii. politica, Realitate istoricl, pretentii sau sau mit, toate ingemanate se redate in in imaginea heraldica, fapt ce
mente,
acesteia functia de izvor istoric, care, coroborat cu alte docuimaginea unei epoci. p. 54.
GravurS. reprodusä din catalogul Frankfurt/Main, 1983, ig.
Luther
in
131
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
NOTE
CE ESTE
(PE MARGINEA ALAIN GUERREAU)
LUI
?
DE
ANDREI BUSUOCEAN U
Jacques.Le Goff,destinatä, desigur, sä dea credibilionorabilitatea) volumullui Alain
tatea (am
1980, 229
-
ar fi fost considerat. un supärátoare stridente. Dincolo de violentele de limbaj ale serie mari nume ale istoriografiei, are meritul de a pune in lui insuficientele multe grave.- ale abordärii a feudalismnlui a feudale. . De aproape douá decenii, modelele feudalismului
axat pe raporturile feudo-vasalice axat pe relatiile de productie dintre de si täranul cultivator - sint puse in discutie, pe ce desfá7 cercetärilor a sporit considerabil cunostintele noastre despre societatea
chiar termenul insusi de ,feudalism", feudalitate", pentru
Mai
a de
o
se
economico-socialä, astfel cum ea este definitä
istoric, poate fi considerat legitim? Dackprin feudalism care care a succedat sclavagisrnului
baza.relatiilor de productie a constituit-o groprietatea feudalä asupra dependenta personalä a se fatä de feudali," aceastä orinduire in periodizarea materialist-istoricá universale; a de la o institutie social-politicä, apartinind, deci, suprastructurii nu rapprtului apoi de utilizarea terenului de dalism acolo undo feudovasalice nu au cunoscut zonele feudalismului in mele,acestea au medievistii puse in repetat rinduri general, de acord asupra insuficientelor inconsecventelor ce decurg din
utilizarea termenului de feudalism", ei nu se pot emancipa de sub tirania" acestui . Dar, cum Toubert, inläturarea vechilor schematisme nu trebuie comoditätile confuziei" nu a
socieati de filozofie, Bucuresti, 1978, p. Existi in cadrul orinduirii relatiile feudale 2 Cf. Charles Parrain, CaracUrcs genéraux du jeodalisme, Sur le
1971, p.
Pierre
feudalismuh primitive, Paris,
14.
of Elisabeth Brown, The of a Construct: Feudalism and p. 063-1 088. The American Historical Review", 79 (1974), nr. Ewope, p. 464, apud J.-P. P ly Roma, Pierre Toubert, Paris, 1980, p. 350. E. Bournazel, La mutation féodale,
-
www.digibuc.ro
Cartea lui Alain Guerreau nu este numai o nedreaptá -a punctelor de vedere enlise in secolele dalism, ci o incercare de a substitui schemelor prie. Opiniile sale sint vrednice de atentia de utilizat pentru investigatii ulterioare.
- adesea
despre feuo constructie privinte,
de ale aborda, o a lui Jacques Le Goff din prefata sa se cuvine mentionatá. Ea. priveste de Pástrarea acestui termen, imperfectiunilor inadverteneste pentru medievistul francez.trebuie cum se un nume sistemului care a' functionat in Europa din secolul al in secolul al XLX-lea traditional de feudalism este desigur mai comod chiar se pe o etitnologie contestabilä. cite stiu, nimeni nu se sä schitnbe numele catolicismului, sub pretext nu este cu adevärat universal" Alain considerä, utilizind contributiile lui Anderson, Kudhenbuch
Bernd Michael 6,
prima
asupra
regindire a feudalismului este raportul de domenii (seniorii) 'este ärani. Punctul devedere al in cadrul Europei feudale, trebuie mtionat in chip fundamental 'termeni de putere nu de drept; a drepturi reale drepturi personale trebuie sä fie inláturatä ca o inventie ca un aspect al desträmärii sistemului; originalitatea fundamental5. a turilor trebuie dimpotrivä in a asupra a asupra oarnenilor" Medievistul avertizeaz1 impotriva confundärii raportului de putere - exprimat nologia latinä feudalismului occidental - cu economic dintre conceptia sa este de domcnii un complex de raporturi sociale sau, nal", care esential are legätura dintte om atare abordare are, opinia un ea face zadarnicl discutia despre orinduiri s-a invocat faptul c5. Nici un document nu face ar fi avut, nici pin5. secolul al XVI-lea, un de ptoprietate asupra solului oamenilor, ci numai pe acela a la plusprodusele obtinute la corvezi preia trebuie indreptat efottul
sa sarcina de a organiza proce'sele absenta nemijlocite stäpinului de
acestdi con-' in procesul
tributale Färä productie este o träsäturl distinctivä a tributalä a deosebirilör 'dintre si cea feudalä (in ce ne priveste, credem pe teritoriul duirea tributalä a existat numai in perioada ne plusprodusul pe baza. autoride stápinul de tätii sale asupra pätnintului oamenilor care cultivä (acel asupra cäruia stáruie Alain Guerreau) este o a rentei feudale: Aceastä schirnb5. natura dacá ea este perceputä pe colectivitatea'obtii sau pe gospodäria de doinenii intervine in proori cesul de productie sau este un beneficiar parazitar" acestuia. Deniersul aici
Guerreau, op. cit., p. 11. p. 100-104, 112.-116. p. 179-180. 8 Henri H. ip teze 1980, p. 184-185.
www.digibuc.ro
lui Alain Guerreau avantajul de evita astfel de discutii fel otioase. Alexandru Aldea poruncea din Borusi in ...cinstitului, celui ce mi-a mult, 1431-1436> sä din casa Kdomniei mele> jupanului Voicu, pentru cä-i veche dreaptä ociná... ascultati cinstiti..." structura economico-
socialä a satului apartine orinduirii tributale sau
feudale?
ce
cazul de fatä este autoritatea dacá ea ar fi expriin latinä) a boierului Voicu asupra sätenilcr din Borusi obligati
intereseazä
dea 'ascultare" si cinstire", indatoriri ce decurgcau din faptul erau veche dreaptá ocinä". Realitatea prin-iordialä este aici raportul de putere
nu participarea sau neparticiparca boierului Voicu la procesul de producin cuprinsul satului Borusi. Din perspectivä este de procesul de formare a tiilor feudale. Documentele noastre din secolele XIV-XVI nu ne sä organizarea procesului de productie limitele domeniilor mänästiresti. Era boierul (egumenul) un simplu beneficiar al plusprodusului realizat prin n-mnca obstii sau el dispunea de o teritorialä - domeniul feudal - , in cuprinsul cáreia piocesul de era organizat dirijat dupä voia lui? a escamota problema, conceptul de pune boieresti datul fundamental al virtutea este insusit plusprodusul. S-ar putea social-politicul in abordarea noastrá detrimentul economicului, acesta din este redus la situatia factor secundar. Nici viziunea materialist-istoi nu pretinde economicuI fie invocat ca realitate de este analizat un raport social. Puterea este conceputä de Alain am vázut ca un complex de raporturi sociale la originea puterii dobindite de de domenii, s-a aflat -un proces de diferentiere desfäsurat cadrul obstilor -ale cäror structuri intemeiate pe egalitatea membrilor s-au desträmat sub impactul factori, care au favorizat constituiiea de cäpetenii locale. domniei, autoritatea a recunoscut sau a acordat autoritatea unor slujitori ai ei asupra satelor controlate anterior de intemeierea statului feudal) sau, respectiv asupra celor donate de dornn. Factorul economic aflä de asemenea in legätura cultivatorul direct activitatea valorificaie a prin rnuncile agricole alte prestatii care crearea apoi de boier sau Aspectul material mai important al feudalismului decm ge din considerarea acestuia ca un ecosistem. Europa träia in principal din regiune, posiAr trebui sä recunoastem, de regiune functie limitele pe care le combinatia topografie-sol-climat de diversele sisteme tebnice" 10. mai perspectiva, a ecosistemului, conditiile noi investigatii pentru a teriale de existentá a ei de exploatarc de numai cunoarAfedievistul pertinent, de pildá, sterta forrnei feudale produse, bani - nu este suficientä; se animale, primul caz; este necesar ea era prestatä cu sau Historica, seria B, p. 132.
Alain Guerreau, op.
1966,
p. 192.
135
www.digibuc.ro
ce anotirnp al anului este, doilea caz, produsele care erau dijultirnul, produsele cele mai remaneratoare. Feudalismul ca ecosistem implicä o investigatie a impactului climei asupra productiei agricole. societate - ca aceea intemeiatä pe cultura avind la dispozitie o rudimentar5
este puternic - am spune dramatic - dependentä de conditiile climatice. prezent, cercetärile de istoria climei cunosc la noi un adevärat acordarea o evidentä cu acelea de istorie a agriculturii acutä necesitate. Insuficienta informatiilor - un obstacol de netänu trebuie descurajeze o investigatie, de care elementul bazá al societätii feudale - productia - nu poate fi cunoscut satisgäduit
Din considerarea feudalismului ca ecosistem se desprinde o altá obiectul unor discutii, problemä, care, acum 2-3 decenii, a ca incheierile desprinse din ele fi fost integrate unei viziuni de ansamblu a feudalismului românesc: raportul dintre agriculturä cresterea vitelor economia medievalä. S-a sustinut caracterul mai animalier al economiei noastre veacurile trecute", ca urmare a faptului cä,
agricol secolele
XIV - XVII cresterea vitelor ar fi avut o mai mare importantä in Tara si Moldova, decit agricultura" 11 Precizind nu s-a pus nici
un moment in discutie caracterul sedentar al cresterii vitelor in spatiul româin primul nesc (Cresterea forma o ocupatie sedentarä, rind de päsunile, de livezile de fin din hotarul satului. Chiar cresterea care necesita uneori ducerea munte sau in regiunile de baltä, cunoscutul
transhumantei, a fost intotdeauna in tara noasträ o ocupatie
sedentará, in sensul cä a existat o
de animale, nu de oameni") 12,
precizarea ci in trebuie vázutá ca principal, izvor de venit nu ca economia indeletnicire. cit pentru stäpinul de domenii, vinzarea cerealelor ; ar fi vitelor asigura venituri cu mult mai mari decit gresit economia marelui domeniu sau in obstiile sätesti se creadä libere, cresterea vitelor era ocupatia principali a locuitorilor. ni se pare absolut
Este
necesarä o cercetare zonalä, care sä
consideratie specificul
pentru a stabli - desigur, in permisä de surse portul dintre agriculturá cresterea vitelor in diversele pärti ale spatiului insemnätate deosebitä ar avea astfel de cercetäri pentru stabiromânesc. de
zonele predominant agricole, unei geografii a ; este evident vedere muncile agricole, nu cele de curte) si-a fäcut renta muncä un fel de rationament, de mai de timpuriu aparitia, eacá inaintea cercetärii zonale (micro-zonale). bine articulat, nu trebuie ani, au apärut mai mNte monografii de sate, de istorie au inregistrat un simtitor progres. Chiar dacä, mai ales cele nu au fost intreprinse cu rigoarea necesark ele pot sluji unei anchete de istorie economicä. Ar fi, mai ales, interesant de urmirit care era raportul mediul (de pildA, natural, activitätile econarnice si statutul social al getic, unde s-a mentinut tirziu secolul al XIX-lea o zoni de täränime mosnenii, din cäreia s-au recrutat oastei lui udor coaducätorul al 1821). P. P. Panaitecu, A.
11 V.
M Idova (sec. XIV - VVII), Bucure,ti, p.
p.
16.
136
www.digibuc.ro
in acest din urmá caz, a jucat un rol insemnat Este evident si, o datä cu evocarea schimbului, ajungem la altá idee interesantä a lui Alain Guerreau: existau el mijloace de acumulare a bogatiilor in de taxarea producätorilor jaful Desi antagonice, mai adesea aceste erau legate: prada era räscumpärärile obligau pe dintre combatanti vindä Subliniind dificultatea integrärii economice complete a bunuri" rimii societatea dominatá de nobilime, istoricul francez anali-
apoi fenomenul militar pentru a la concluzia eä iäzLoiul era principalul factor de coeziune a sisternului feuda' Este de netägäduit geneza raporturilor feudo-vasalice, starea de insecuritate a un rol cá a contribuit la societatea feudatä trebuie it din douä unghiuri de vedere: intern extern. In Europa occidentalä (Franta, Anglia), stárile de - considerate a fi drept una din caracteristicile de ale de feudale - erau militare ale unor seniori aHora. Rázboiul celor roze in Anglia (1455-1485) unul dintre cele mai exemple, cariera celebrului ick dindu-i cea mai bunä strare 15 Cetele militare particulare ale seniorilor englezi jaful constituind, mobil si un mijloc de Fenomenul nu se toate socictätile feudale. In românesc stärile de anarhie nu au fost frecvente. Invocind cunoscutul document al lui Mircea Mare din care sub autoritatca si le Tismana sä cap" pe oricare boier care ar le constringá la pies-
18, P. P. Panaitesct conchidea: Ca care-si traditiile, boierirnea era adicä individualismul, vedea in documentul citat o interesantä cultul a morasociale si a anarhiei nobiliare" a contesta existenta unor astfel de manifestäri, proportiile trebuie exagerate: societatea româ-
cadrul neascä nu a cunoscut boieresti de din Occident, conflicte care transforme - asa cum s-a intimplat in Anglia, in timpul douä roze de Chiar perioada de lupte pentru dornnie - Moldova, moartea lui Alexandru Bun (1432), in Tara secolul al XVI-lea - , ciocnirile dintre grupärile conflict de scurtä duratä de adversarii domnului
scaun pribegesc" pentru a-1 izgoni.
reciproce -
Polonia, respectiv, Transilvania, de se de conflict latent factiunile boicresti tipice de anarhie -nu a fost caracteristicä
românesti. Aici rázboiul
adversarul din afará a constituit factorul (pentru a relua formula lui Guerrcau) al socictätii feudale românesti. propriilor structuri prin cucerirea solidar in fata primejdiei pr'n ea a tuturor fortelor sale efortul militar: oastea cea mare" a fost expresia pentru apärarea a rázboiului intregului Aservirea Main Guerreau, p. 193. Ibidem, p. P. Kendall, Warw le rois, Bruxelles, 1984. Documenta Historica, seria B, vol. I, p. 72. P. P. Panaitescu, Mircea Bucuresti, 1944, p. Cf., pe
mare, BucurWi, 1972, p. 9-51
137
www.digibuc.ro
a doua a secolului al XVI-lea a sabit forta oastei mari", procesul social-economic din spatiul românesc asociindu-se cu rnutatii intervenite pe plan international cu progresul armelor de foc ce armate de profesionisti. Sint factori ce nu pot fi ignorati intelegerea evolutiei românesti in XVII - XVIII. intentia noastrá Nu, este toate punctele de vedere ale lui Alain Guerreau (de exemplu, functia atribuitä de el inrudirilor artificiale). Avem rezerve serioase fatá de afirrnatia biserica apare ca principala motrice a sistemului feudal, cel putin din faza imperiilor Exemplele citate de el in secolul al XVI-lca" care lupta puterea in cursul cea din a fost de multe ori de catego- nu o formulare mai autorul - ca imensa majoritate a medievistilor occidena
tali - si-a limitat orizontul" (pentru a relua termenul din titlul
la Europa
Nimeni nu poate rolul important al Bisericii in societatea, functia indeplinitá de ea evul mediu. Exist5. o mare deosebire intre situatia acestei institutii feudalismul apusean cel Aici, structurile imperiale bizantine au dat Bisericii un rol subaltern fat5. de si institutia ecleziasnu l-a putut chiar a intentionat ..Comceva. monwealth-ului bizantin" aceasta a fost situatia tot de exisa
Trebuie componenta
feudale.
o distinctie
a ideologiei
cu o foarte mare pondere. mentalului medieval,
a putea intra aici
atentia pe care ar fi meritat-o de
pozitia subordonatá a mentaliatii medievale,
doar
Alain Guerreau
asupra
i-a acordat
Feudalismul, credem noi, este un ecosistem care puterea esenta rclatiilor economice sociale, dar, in acelasi timp, o lume si mentalit5ti inconfundabile, specifice lumii medievale. Analiza
ei este una din directiile evul mediu.
19
ore de innoire a
noastre despre
Guerreau, op. cit., p. 204. Cf. Georges Duby, Hommes et structures du Moyen Âge, Haga, 1973.
138
www.digibuc.ro
MENTALITÄTILE
INTROSPECTIA DE
IOLANDA
mentalitAtikr: seducátoare
extrem grea.
(Lucien Febvre)
dominatá de o tehnologie cu ritmuri accelerate de dezvoltare in care tendintele tehnocratice tot mai evidente, resimtirn, mai ca nevoia imperioasä de intelepciunea de lumina culorii de puritatea sunetului pentru a reconstitui acea idealul inteleptilor dintotdeauna. Din stiintele umaniste, ISTORIEI este dat, primul acest ideal pentru ea este prin excelentá despre orn, stiinta care a pus centrul universului ei omul, cu toate manifestärile sale materiale, sociale spirituale. Zeci si zeci de cercetätori i-au consacrat Clio resursele si toatä mintea pentru a reconstitui viata destinul pe care semenii nostri de peste timp vor fi demult. Pertinente istorii politice, sociale si economice au venit reconstituie umane ce utilitatea cedat. a nega nici o necesitatea nu poti nu observi se citeodatä te afli doar fata unui a unui cadru, a unui schelet supus unei disectii extrem de meticuloase uneori senzatia de disconfort intelectual, te afli fel de laborator de anatomie socialä, sau, care se au atentie anomaliile, de anatomo-patologie socialá in care obiectul supus analizei
nu o prin a fi literalmente pulverizat. Ai atunci toate componente, dar ele nu mai reprezintä totusi organismul viu - omul societatea umanä de aceastä situatie, istoricului i se cere mai i se cere un efort plus, acela de a därui pe care o toate pornirile simtirilor lui creatoare pentru a reanima, pentru a pentru a viata oamenii dincolo de structurile materiale pe care ne-am obisnuit de bine sä le deslusim. Este ceea ce corifeii de la Anna les" au reusit desprinzindu-se apropiere de aflat de el printr-o intromai spre zonele de mare profunzime spectie omenesti.
Nu ne propunem aici meritele, cu adevärat exceptionale, pe care istorici de elitá le-au avut in deschiderea de noi drumuri cercetärii, cu efecte
de benefice asupra dezvoltárii istoriogra-
fiei europene. Nu vom vorbi nici despre tot zbuciumul prin care a trecut o nouä disciplinä, aceea a istoriei mentalitätilor, a se autodefineascá si sä se delimiteze de celelalte. Nu vom vorbi 139
www.digibuc.ro
nici despre timpul istoric descoperit" de F. Braudel care include in durata sa cea si istoria mentalitatilor. Au altii cu mult noascu ce ne dispenseaza pe noi de acest lucru
nu se doresc
Insemnarile noastre de chemare si un pentru
mentalitatilor.
o pledoarie pro, o
Dar de drum mora, Ia o intoarcere spre cei care ne-au precedat pe calea, deloc a acestei introspectii istorice ce-si are specificitatea ei de netägáduit. acest ce se la numele unor de noi istorii ca Marc Bloch, Fernand Braudel, Pierre Chaunu, George Jacques Le Goff, Robert Mandrou sau lacare se p noasträ pe care-i de aprode
piati ca Florin Constantintu. Alexandru Dutu, Räzvan Theodorescu ordine alfabetica pentru o ordine nu acest asadar, stä sub atotputernicia in care pretuirea cea mai se cu fervoarea neofitismului.
Dar ce este de fapt mentalitatea? Dupä bpinia speciatilor, ea este un ansamblu de opinii, credinte care gindirea indivizilor, a grupurilor umane, a popoarelor. elementele constitutive ale mentalitátii raporturi raPorturi zona principal5, de o mentalul colectiv, nu putin este si investigarea mentalului individual, atunci este vorba de personalitati care care au detinut-o au putut influenta, uneori mod specific, devenirea a din Nicolae cu subtilitatea omului de geniu ,,Orice se societate omeneasa vine starea -de spirit, din felul cum este sufleteasa acel moment Astf el are permanent. care-i caracterul, care-i rea, care-i face mindria sau o spre pieire . ; acest fond nu poate biruit. El e el e darul, el e nenorocirea si el e osinda. Acope.
rit un
sau el revine mai el vine din tot ce a suferit a din tot ce din tot agonisit socictatea" Citiva ani mai 1941, un alt mare istoric, Lucien Febvre studiul sensibilité l'histoire atentia asupra faptului reconstitui a unei anumite epoci este o ocupatie acelasi timp s -ducatoare grea. Dar istoricul nu din parintii spirituali ai acestei fata ei" Ca noi Febvre trece evanfaiul larg al izvoarelor care h is o-icului mentalitatilor. ce marturiile docuartistice, literare, muzicale care pertinent corect in erpretate, francoz atrage in mod deosebit atentia contactului cu cercetarile psihologilor. vo n apela la ultirnele rezultate obtinute de munca
departe, din mediul
Vezi special Al. Dutu, Literatura istoria Edit. Univers, 1982, 265 p. si idem, Dimensiunea a istoriei, Bucuresti, Editura 1986, 303 ; Lucian Historiens des Annales, AnaleleUniversitAtii Bucureti -Isto-
he", 30,
p. 49-62.
sociald, B
Diclionar de p. 139, sub voce. Nicolae nsiunea
Ibid m, p.
se
de spirit,
o
a istoriei, p.
Edit.
190.
129.
www.digibuc.ro
enciclopedicl, 1981, volumul
a
nostri, psihologii
nu
avea o
istorie"
de cercetare, solicitind deschiderea unei ample anchete sentimentelor fundamentale ale cum ar fi o istorie a o istorie a Mortii, o istorie a Milei a Cruzirnii. o a in final autorul revine asupra necesitätii colaborärii psihologia conchizind dupä opinia sa, aceasta se aflä la temelia oricärei lucrári efectuate de un istoric autentic desi psihologia istorid (psihoistoria) istoria reprezintä acelasi domeniile totusi foarte apropiate, de acest lncru nu se poate face abstractie o
Astfel, Lucien Febvre, ca si toti ceilalti istorici ai mentalitätilor amincel mai firesc inteligentä a domeniilor ce ne priveste, ne-am manifestat intotdeauna convingerea material informational existent poate aduce un plus de noutate, nu numai prin irnbogätire, fapt ce nu trebuie exclus. cit mai ales alte modalitäti de gindire. de abordare tratare lui. Sociologia lingvistica. filosofia psihologia, istoria artei, istoria comparatä, istoria mentalitätilor psihoistoria tot atitea discipline conexe ISTORII la care incredere trebuie apelat in strädania noasträ de a o imagine cit mai completá mai a subiectului investigat. Se fenomen istoric este o realitate complexä, multilateralá multinivelar5 o multinivelar'reliefeazä pe complexitatea postulind pluritatea de fiecare nivel potenteazä un sens sau chiar un gen sensuri istorice spre o aceeasi finalitate De aceea, abordarea probleme sociale, politice, economice, culturale, mentale, pofida faptului poate simplä la prima vedere, acunde intotdeauna fenomene de o complexitate ce nu transpare initial si dupá pärerca noasträ, la o tratare interdisciplinarä int-zratoare, asadar deloc dar singura in mäsurä ne o cit a fenomenului cercetat. Este efortul pe in numele aceluiasi scop epistemologic, avem datoria de pentru a evita capcana empirismului, a descricrii faptelor sau a a a ne ridica de la nivelul istoriografic stricto-sensu, la a fi istoriologic. Ca ne deplina credintä detasarea de modul de abordare strict pozitivist, care avut incontestabilt meritele sale si momentul säu de glorie, apelarea cu mult curaj fermitate la metodele introspectiei interdisciplinare, mult mai complexe, suple. inteligente si mai nuantate, care permit tratarea fenomenelor din alte unghiuri cele pini acum, nu constituie nicidecum o erezie" fatä de istoric, ci mai degrabä o spre care se oferä arestei stiintc-. mai face pledezecel mai greu-: interdisciplinaritatea, investigarea cu
Una din
care duc la autocunoastere, la o cit mai corecta de exterioare, aflate nu identice.
autodefinire este raportarca la alte situatii putin Ibidem, p. Ibidem, p.
135. 137.
Termenul apartine lui Traian Herseni, Despre clasificarea istorice, logia militans, vol. I, Bucuresti, 1968, p. 27. Cf. Al. V. Isac, Rcalitate cunoagere istorie,
1980, p. 183.
141
www.digibuc.ro
Pornind de la aceastä axiomä, ne pronuntäm pentru intreprinderea unor demersuri sustinute pentru ca pe temeiul planurilor comparate sä obtinem o conturare mai a ceea ce a reprezentat similitudine dar deosebire ce s-a in spatiul carpato-danubiano-pontic fatä de situatiile din geografice invecinate, asadar, ce a constat, ce este de fapt, specificitatea româneascä. Istoria comparatä, indiferent la ce palier al organismului social este aplicatá, cere, de seamä, un efort sporit din partea investigatorului, fatä de abordarea liniará, evenimentialá, din päcate destulä consecventä. monografie Cu putin timp boierimii din Tara Româneasa secolele XIV - XVII, cu acest un demers
tipologic asupra celor douä modele, douä tipuri de feudalism care trebuie necesara disjunctie - pe care le-a cunoscut societatea europeanä evul de Se releva cu acel prilej relatiile feudale dintre Apusul Räsäritul Europei au cunoscut o identitate de esentä, dar acelasi timp o diversitate de forme si ritmuri, adesea disincrone, care le va marca pe deplin individualitatea. Dacä ar fi sä contain cuvinte similitudinile, dar si neasemänärile dintre feudalismul ortodox si cel catolic (cum le-am numit atunci pornind de la conotatia spatialä, de la geograficä a termenilor si nu mai putin cea confepentru cä demarcatia dintre cele douä tipuri de feudalism se situeazä pe linia de contact, de dar si de conflict dintre cele religii) ar trebui ne jocul rläcut imaginatiei si comparatiei. Edificiul-cládire si edificiul-organism social au fost adesea puse gäsindu-se, nu o numeroase Lumea evului de a stat sub ceea ce Lucian Blaga numea duhul ordinei ierarhice" spatiul românesc sau, folosind o expresie o cuprindere ceva mai largä, spatiul ortodoxismului european aceastä ordine definitá printr-o reductie beneficä la elementele ei esentiale are ceva din claritatea, sobrietatea si eleganta unui edificiu stil clasic, spatiul catolic duhul ordinei ierarhice" este cuprins de o adeväratä frenezie a detaliului ce pe alocuri accente paroxistice - de n-ar fi sä amintim sistemul vasalitätii multiple - , frenezia pe care lumea formelor pare-mi-se doar goticul flamboaiant o poate evoca pe de-a-ntregul.
Desi in istoria in artei metoda comparatistä este mai demult si chip de profitabil aplicatä, am ca si la celelalte nivele - economic, social, politic, cultural, mental - ea sä capete relevanta necesarä.
Dar toate aceste paliere definesc practic reprezentári, valori, structuri ale mentalului colectiv nu existä istorie a civilizatiei manifestarea
unei organicitati a sufletului colectiv, cum nu este dinamia istorid färä spirit creator receptiv,, chiar pasiv. Se ajunge astfel la situatia paradoxalä ca dincolo de istorie se afle, direct sau indirect, o ria mentalitätilor. Dar o istorie a mentalitätilor este o
cum remarca Alphonse Dupront - nu pentru pentru fiecare lucru conduce spre mental.
istorie. Este isto-
aceasta - dupä mentalul ar fi
Blaga, Fenornenul stilului si metodologia, in Trilogia culturii, Bucure#i, 1969,
0 Alphonse Dupront, D'une histoire des mentalités, 1970, nr. 3, p. 385.
www.digibuc.ro
Revue Roumaine d'Histoire",
Dar pentru a ajunge aici se impune o a izvoarelor documentare. Mai exact spus trebuie citirii in filigran.
o anumitá
deprinzi tehnica
ne apropiem de mentalul omului medieval, am evul de pentru omul intreaga spiritualä s-a sub semnul sentimentului religios. Simtdmintele cugetului ale spiritului convergeau mereu si mereu spre un punct central credinta, cu multiplele ei forme de manifestare, de la credinta individului, Asifel,
constatat
la unitatea de a statelor ridicatä, de ori, la rang de politica. De aceea, omul medieval a simtit tot mai mult nevoia de a-si zidi cu smerenie sufletul plin de nelinisti in monumente ce se spre multumirea glorificarea divinitatii. Pentru noi, acelasi medieval tine cum remarca Paul Zurnthor - de un univers care ne-a devenit strain. De el ne desparte in care este mai bine vedern o prapastie de netrecut decît sä ne
prefacern
nu
totusi, folosirea cu inteligenti si subtilitate a noilor metode de
introspectie de istorie
la suprafata acel de ce face din personajul sau fenomenul supus analizei egalul sau contemporanul nostru doar astfel, o in timp ce este altminteri irecuperabila Dar penetrarea dorneniu atit de delicat este viata intespirituala, a colectivitati sau a unui personaj este cit se poate de dificila. Pentru aceasta ar fi nevoie probabil de ceva mai sensibilitate, poate talent, nu chiar De aceea, raliem opiniei exprimate de Le Goff care Practicarea celor mai multe dintre stiinte es.te, incontestabil, o de profesionist. nu este de exclusivistä (...) ca istoria, chiar va deveni mai totusi o Pentru a memoria gustul, stilul, pasiunea la fel de necesare ca rigoarea si metoda" Cu acest deziderat minte, asa cum am spus mai o chemare si un pentru a aduce stiintei pe care o slujim un spor de Inteligenta, si un plus de Frumos, astfel zi - parafrazindu-1 tot pe Jacques Le Goff putem redescoperi Un Alt Ev Mediu este
Românesc, spre Bucuria noasträ, a tuturor.
Paul umthor, Incercare de Bucurefti, Edit. 1983, 41. Pentru detalii, vezi Tighiliu, Chipurile pentru un portret, in Revista de istorie", nr. 9, 1988, 13-9 17. 12 Jacques Le Pentru un alt Ev Mediu. Valori umaniste in cultura I, Edit. Meridiane, 1986, p. 37-38. 3
www.digibuc.ro
ISTORIA MENTALITÂTILOR
NICOLAE
DE
MIRCEA
ramuri ale disciplinei - si Numärindu-se intre perioada interbelia printre cele dintre acestea - , istoria mentalicolective contribuie tot mai accentuatä, demografia geografia istoricä, ecodemografia, climatologia istoricä
cu isto-
cantitativä, la ridicarea edificiului unei istorii totale sau globale, misiReactie la istoriografia istorice de astázi" evenimentialä preocupatä mai ales de expunerea faptelor politice memorabile - , care domina istoriei la inceputul actualului secol, istoria mentalului colectiv 2, a psihologiei comunitätilor umane in timp si spatiu si-a dobindit, deplin justificat, un domenin autonom de cercetare obiectiv nu simple abstractiuni de date fapte, ci ornul care are mentalitatea sa, concret, cu nevoile in structura socialä speci-
une esentialä a
moment istoric" Notiunea de mentalitate - scrie Jacques a Le Goff, strälucit promotor si teoretician contemporan al curent istoriografic - este una dintre acelea care au pus cel mai mult miscare
ultimii domeniul istoriei, istoriei economice mai ales, o dezirabilá contrapondere. Mentalitatea a dat un aer proaspät istoriei" Istoriografia româneascä din ultimele decenii denotá un interes o comprehensiune a istoricilor nostri pentru istoria mentalitätilor (e drept, mai mare detectabile preocupári acest sens medievistilor; sä fie oare acesta un indiciu ceea ce s-a numit de inspirat
(Cu privire asupra la Annales"), 1980, nr. 5, p. 952. recentele consideratii sintetice asupra domeniului ale lui Jacques Revel, in Inslonques, sub red. André Burguière, P.U.F., Paris, 1986, p. 450-
Revista de istorie", t. 2 Vezi
33,
bibliografia hicrb.rilor teoretice
456
p. 938.
Jacques Le Goff, cit., p. 952.
in La nouvelle histoire, p. 233, apud L. Boia,
144-
www.digibuc.ro
Desi nu foarte numeroasc din punct de cantitativ5, toat e acestea fac dovada, in ansamblul nu nurnai a domeniului, a beneficiului indiscutabil prin studierea colective, asupra cunoasterii profunzime a liniilor de fortä din istoria dar a disponibilitätilor istoriografiei noastre, receptIvitatea si integrarea ei in domenii de investigatie care se afirmä pe plan ale
mondial. Orientarea sustinutä a anchetei istorice rornânesti contemporane in directie ne apare cu mai justificatä cu istoricii au la in aceastä - prea putini aceia care, cunoscind precedent ale operei sale, varietatea arici de investigatie efortul
permanent de a analizei in surse interpretare, vor fi surprinsi afirmatie - exemplul operei lui Nicolae Anticipind concluzia rindurilor de vom spune analiza operei de pe de variatá a marelui nostru istoric din unghiul de vedere al istoriei mentalului colectiv confirmä mernorabila asertiune a lui George alinescu care, portretul lui Nu este cu putintä alegi domeniu de ingust si de umbrit din istoria românä färä constati N. a trecut p din opera sa care permit Relevarea acelor istoricului ca unul dintre deschizátorii de drumuri ai domeniului de cercetare numit, cu decéniul al patrulea din secolul nostru, istoria tilor, va trebui prin raportarea operei a lui la elemente de bazä timpul acel sistem de referinte ale care a fost in care este examinatä creatä al autorului ce contemporanii autorului valabilial nostru. Noutatea de cele noi astäzi tatea ce dupä care se acest caz. care trebuie avute in vedere o
Omul, umanitatea elul ultim, al cunoasterii istorici. (1 noiembrie 1894), In prima sa lectie la Universitatea din pentru a istoric de atunci relua cele spuse de L. von cä ceca intereseazä e istoria faptelor suferintelor acestei fiinte sälbatice, violente, brutale, bune, nobile, linistite, a acestei fiinte pätate pure, care e noi sine" Cu remarcabilä consecventä, a reafirrnat de-a lungul aceastä conceptie umanä a istoriei, care si sale societatea al obiectivelor cercetárii istorice. A doua jumätate a secolului al inceputul secolului al XX-lea coincid cu perioada de aparitie a asa-numitei psihologii a popoarelor ölker, in cuprinsul. se disting trei directii de cercetare: psihologia relatiile dintre psihicul individual care colectiv; ca manifestare a spiritului poporului hologia culturii, olksgeist psihologia concretä a popoarelor, care alt Ne propunem, românesti din domeniul 6 G. Cälinescu, Istoria N.
la studiile
Despre
(citat mai departe:
schitarea unui
bibliografic al tuturor scrierilor
1941, p. 542.
române,
a
geneza ei, in
), ed. a
10 - c. 91
www.digibuc.ro
cu
BucureFti, 1944, p.
16.
psihice ale fiecärui popor 8 rámas impact asupra
despre psihologia comunitätilor nu au J. Michelet proclainä necesitatea unei resurectii integrale a trecutului", care nu se poate dispensa de aportul investigatiei psihologiei socio-istorice, pentru in conceptia istofrancez, principalul factor al procesului istoric este poporul; reconstituirea vietii spirituale a acestuia devine, asadar, sarcina fundamentalä a istoricului. In Germania, K. Lamprecht sustine cä obiectul cercetärii constituie nu istoria politicl, al cárei primat afirmat de Ranke o mostenire in istoriografia germaná, ci procesul de dezvoltare istoricoculturalä, in cadrul rolul principal detine nu personalitatea, ci colectivul. Psihologia este consideratä de cätre invätatul german drept baza normativä a istorice". sfirsit, marxismul relevase rolul selor istorie pusese in luminä functiile suprastructurii de idei institutii in dezvoltarea Toate aceste curente de idei conceptii, ale cäror influente pot fi detectate mai mult sau mai putin sigur scrierile tinärului istorice.
deplasau centrul de greutate al investigatiei de la eroi" la. popor.
Aceastä orientare nouä istoriografie avea sä fie in dese rinduri amintitá de In celebrul de la Academia (17 mai 1911), evoca in urmätoarele cuvinte acea din dezvoltarea istoriografiei, cind scrierea istoriei se confunda intocmirea biografiei marilor ,,Viata culturalä, umila actiune necontenitä obscurä a mulcare nu numai tin pe umerii palate temple, cu toate podoabele puterile dar conditioneazä, tirea celor mai personali, cea mai artä, era doar un fond vag sau un pretext de inventarii... La ce puteau servi acele gloate fapte, din care nici unul nu pragul unui Panteon" Istoricul refuza sä se dilema, de fapt pseudodilema: eroi oferea solutia de dialecticä: Masele indivizii -spunea el in 1938 - hotäräsc in mäsura care au caracter dinamic reprezentativ" adicä functie de imprejurärile istorice. colectivitate sau un individ poate exprima sau intruchipa ce este prezentativ in sufletul national. Odatä acceptatä ideea personalitätile masele parteneri egali in procesul istoric, cä reflectorul cercetärii istorice nu se poate numai spre acesti demiurgi de istorie pentru a lása in obscuritate acele mase, despre care o anume filosofie a crede nu fac altceva mimeze
nu mai avea de fäcut
un pas pentru
a ajunge la sublinierea rolului cunoasterea pe care are gerea proccsului de dezvoltare a societätii umane, a ansamblului de emotii, sentimente, reprezentári idei viata a unui popor. Acest pas istoricul 1-a fäcut. In viziunea lui istoria de a mai fi reconstituirea evenimentialá a trecutuluii. Oric pärea de paradoxal, istoricul care nu nevalorificatä nici o märturie, nici un vestigiu a ce fusese viatä considera totusi cele din o alegere trebuie operatä; selectia faptelor distinge istoria de istoriologie. Cea spune tot ce pentru a-1 spune", cealaltä nu se opreste la faptul caracteristic, expresiv, pentru menta Triajul fäcut istoric are, meritul de a materia 8 A. Miroglio, La psychologie is, 1965, p. 25-26 ; M. Raka, T, Herseni, psihologie sociald BucurWi, 1966 p. 222 Introducere urm. N.
Idem,
istorice,
11 Idem, Materiale pentru o istoriologie
p. 83.
istoricd,
www.digibuc.ro
1968, p.
p. 263. 16.
pentru constructia. interpretativä a N. sinteza de istorie a omenirii, nu sä ce mai intereseaza in este psihologia in care concepem studiile istorice este ceva care ne intereseazä mult mai chiar pentru viata rnaselor, privitä elementele ei materiale aceea e: psihologia acestor mase. din psihologia unei natiuni, mai sau mai putin de personalitati superioare, se istoria acelei natiuni" Prezenta in prefata sintezei sale de istorie universala a afirmarii primatului psihicului in istorice caracterul unei declaratii de principiu si se cuvine analizat ca atare. Aceastä examinare se cere intreprinsä pe douä al conceptiei istorice a lui Nicolae al scrierii istoriei - i-am istoriografie, sensul n-ar fi altul. cunoscuta a perrnanentelor istoriei, de si
ideea. In esenta ei, conceptia lui este idealistä; factorii materiali, n-au fost niciodatä ignorati de român numaratele sale studii sinteze inchinate diverselor aspecte ale vietii economice - , totusi la periferia scenei istorice, simple decoruri, care nu participä pasiv, indirect si, nici un rol important la marea pe aceastä care se Rolul principal detin ideile, de spirit, colective. idealist, cu accent polemic acest primat :
In ciuda miopilor sau a interesatilor care nu väd ori nu vor
factorul material al actiunilor sociale,
de spirit care totul" 13 sau, parte, Orice se societate omeneasca vine din starea ei de spirit, din felul cum este alcatuirea ei sufleteasca in acel moment" Pe plan -al scrierii istoriei locul primordial acordat de de spirit s-a tradus prin preocuparea permanenta de a situa evenimentul sau personalitatea in climatul mental epocii, care istoric - prin comprea omului -a hensiune, ghicire, simpatie creatie, in acelasi intelegerea psihonu erau pentru el decit psihoa unei situatii" institutiile logic nationala realizata" 16, este lesne de ce trunderea spiritul timpului, pentru a justa explicatie istoricä. Din foarte lui exemple ce se pot da, amintim de a mobilurile de psihologie colectiva ale campaniilor lui Traian Imperiul roman - fapt capital pentru istoria cuceririi Daciei de poporului român, admirabil retinut de marele istoric in titlul unui volum sintezei sale de räscoalei românilor notorietate: Sigiliul Romei - , transilvaneni, feudale opresiunii nationale, de deopotriva istoriei universale sub conducerea lui sau, atentia constituie la fundamentala a operei, cele o permanenta o legate de geneza Revolutiei franceze. Reproducem, fireste, doar frazele cheie: ce era Ca sä se companiile lui Traian (...) trebuie capul romanilor de atunci. Era o romantica, cu dorinta de aventura, cu o la Essai de
12 Idem, p. 152. Idem,
de l'histoire de
ele istoriei, Idem, Cum se creeazd o stare de spirit,
1940, p. 48. Idem, Culturd 16 Idem,
p. 252. Sjaturi pe
.studii istorice, in notd despre valoarea a istoriei,
ed. I, vol. II, Bucup. 167. p. 167.
147
www.digibuc.ro
aprisa,
noi, de-a
setea de-a
necunoscute"
conferintä", cum subintitula cu consideratiile despre Horia, abundind fertile resorturilor psihologice ale universului mental al iobagilor români
räsculati la 1784 - asupra
din Transilvania perioadei
de
izbucnirii rascoalei,
cele
(in 1773
II provincia româneasca la dintre sec. al XVII-lea si. cel de-al XVIII-lea, de sub suzeranitatea Pörtii otomane in Imperiului habsburgic au perrnis o stare de pe faptul Irnpäratul nu sufere pe nobili, Ardeal, nu se increde functionari, are milá de oameni poporul româncsc" stare de spirit" surprinsa de istoricul s-a putut dezvolta care functiona a folosi un concept din limbajul istoriei - stereotipul mental al rascoalelor credinta in bunul suveran. Acestei iluzii colective medievale, cu in Europa timpului, dar si mult mai vechimea particularitatea cazul istoriei românilor, de la ca popor, de credinta autoritatea imperiala: noi am totdeauna notiunea aceasta a Imparatului: vine Impäratul, vine dreptatea multe neajunsuri vor multe perspective luminoase se vor deschide" ; idealul secular, milenar al poporului românesc, oricare i-ar fi natia" 0 cercetare imagine iluzorie a bunului monarh - care, erau iobagii români crunt asupriti social tional de o minoritate privilegiata dominanta, abuziv constituita in religii recepte", le-ar fi cerut se - avea fie distrusä de realitatea faptelor creeze o legitimitate revolutionara" : Nos Horca Flora Rex Daciae". Observatiile lui Nicolae cuprinse scurtul.studiu din 1937, pot fi considerate de cea mai mare importantä pentru 1783) ale
motivatiei psihologice a celor mai intime resorturi ale ridicarii la luptä a mii române In cu Revolutia franceza, ce psihologia care (...) o lumineaza o Iorga conchide Revolutia a iesit fenomen psihologic colectiv, o anumitä stare de spirit" Anticipind opiniile de astazi ale unor istorici care considera revolutia americana franceza drept fatetele singure revolutii tice, Iorga credea poate stabili ipostazele aceluiasi fenomen o deoseluind drcpt criteriu fenomenul spiritual in Franta ar fi fost inferior.
ce se cuvine retinut e mai putin reafirmarea conceptiei idealiste a lui rolul mentalitätilor colective, concluzie deosebit de interenu se poate concepe o revolutionara formarea-prin operatiunile intelectuale ale actiunii intermentale -a de spirit, a mentalitati revolutionare Nicolae
17 Idem, 18 Idem, Horia, nr. p. 65.
yi
in
In (o
p. 208.
istoricil", an. XXIII,
in
Ibidem, p. 62.
Ibidem, p. 68. 21
Constantiniu, Aspecte ale mentalulni col
S.M,I.M.", vol. VII, 1974, p. 98.
Fond si istoric, Vezi, pe larg, Lefebvre, Foules révolutionnaires, in Paris, 1954, p. 271-287. 22 N.
www.digibuc.ro
in
a
p. 234-235.
sur la R 'volution fran-
lui N. studiul colective este, idealiste a. viziuniiumane a. istoriei. couiecinta are se de orn de colectivitatea omeneascä, cercetarea polte progresa fär5. investigarea universului mental al acestora. Raporta.rea perrnanentä la atniosfera a epocii resorturilor psihice astfel exigente aleactiunilor istorice de , adincime. , Cercetärile asupra colective urmárit transformarea factorilqr externi interioare, sä declanseze colective, dintre mentalitäti structuri sociale, dintre
Franta, arnintita scoalá de Anna si-a orientat cercetarea spre utilajul mental (vocabular, precizie mentalitate conditii biologice), sisterne de cornunicatie individ grup, mituri si credinte, raportul dintre mentalitäti ca'dentele tPmporale. Astfel, G. Duby, urmind cunoscuta schemä a lui F. (durata ciclul, durata a propus urmärirea, la cele trei niveluri ale duratei a emotive evolutia sensibilitätii de-a lungul perioade de citeva decenii in a cadrelor mentale de
rezistentä (mostenire culturalä, religie, etc.). Aceastä prezentare a stadiului actual al studiului pune luminä ce am numi modernitatea' opiniilor despre socio-istoricä ale lui N. intr-adevär, scrierile cului cea mai mare parte din directiile de studiu preconizate Raportul starea de spirit idee este discutat in istoriei rezolvat in termeni apropiati de pe care azi distingem constiinta de ideologie. Cercetarea mentalitätii in de cadrul temporal este prezentä in conferinta se o stare de spirit, rostitä la radio la 5 martie 1937, cuprinsul istoricul face distinctia ce Duby ar nurni reactia emotivä cadre mentale. perioada miscarea legionarä pretindca sä punä pe baze fasciste societatea Nicolae incerca o analizä a mentalitätii acestei grupäri in contradictie cu morale ale poporului Toti acesti de lucruri sträine, care vorbesc de natie de patrie, nu cunosc natia patria care s-au näscut pe care au datoria s-o apere". convins de incompatibilitatea dintre ideologia. legionarä nentalulpoporului conchide: Cind ne vom da cu totii una e omul din sau din Roma si alta, tot cursul omul din Bucuresti sau din (...) se vor cimäsile, se or toate trupele de asalt, se vor toate si vor lea toate galoanele unei operete stropite din cind cu singe frate.c" Din nefericire, previziunea lui nu era se realizeze nu a curs propriul lui sä arnintirn subtile analize de vocabular ciclu in cadrul analizind tura afectivä socio-istoricä a unor cuvinte frumos, pace, lard, patrie, impdrat, drept, dreptcte, altele, aa - in spiritul preconizt astäzi de psihologia sociodesprindä specificul poporului asadar, ce este socotit drept o orientare studiul istoriei se ce din conceptia lui
-
N.
Pe
p. 51. 149
www.digibuc.ro
-
tot ceea ce este important opera veche de atitea decenii a istoricului Continuarea anchetei pe directii1e fixate de Nicolae eo o necesitate. Datoria de a urma un de studiu si cesitatea de a nu abandona idei sugestii de fecunde. Prospectarea operei marelui istoric - modesta noastr contributie una din foarte lecturi posibile - va confirma cu certitudine justetea aprecierii lui C. Radulescu-Motru, din 1940, despre personalitatea a lui Nicolae de din timpul vieti, care va grandoare cu va trece timpul".
0
150
www.digibuc.ro
ARE
DE
RAG (1672 -1674)
NECUNOSCUTA
DE
NAGY PIENARU
in Bulgaria - in luna mai acce3ul la fotocopi a jurnalului Gundulió (italienizat Matteo Gondola) care a nit in cursul anilor 1672-1674 diplornatice prelungite in Imperiul otornin, care i-au oferit de a str5.bate tinuturile românesti. Autorul - din care un larg extras - este fiul cunoscutului poet croit Ivan cire a ocupat dreg5torii Republica (Dubrovnic) si al poem referitor la expeditia la din 1621, contine stiri cu valoare imagologicä asupra istoriei românilor Matteo Gondola (1636-1684), care a urmat aproape ca säu, este autorul a cunoscute de : prima DEL IAGGIO NELLA GITA E RITORNO
ragu4anului croit
DELL'AMBASCIARIA ALLA PORTA OTTOMANA DEL SIGNOR DI GONDOLA a doua - oarecurn acesteia mai elaboratä - RELAZIONI DELLO STATO DELLA RELIGIONE NELLE PARTI DE L'EUROPA SOTTOPOSTE AL DOMINIO DEL TURCO FATTA DA ME MATTEO GONDOLA, STATO AMBASCIATORE DELLA REPUBLICA DI RAGUSA ALLA PORTA OTTOMANA. Diario cit Relarioni nu inedite, dar putin cunoscute in istorioPoemul care mentinerea in mediul raguzan a informatii referitoare la istoria a romanilor a peste 10 din care cele mai accesibile: Ivan Gundulie, Osman dwadeset pievanjah, sa ptesnika i ricönikom, Zagreb, 1844; idem, Osman. historyczny o wojnie Chocimskiej r. 1621 w picqmiach XIV i XV, uzupetnijace Ivana o i jrgo osmanie". Prof. Milana Reletara. Oraz artykutem o rekopisach i przektadach Osmana" w Parkotta. przetozyl Czeslaw JastrzebiecKoztowski, Varso 1934; Givo Fran GunduU, Djela, za itampu priredio Giuro Körbler, rogina i tristatoj a pregledao Milan Rektar. Opjesnikovoj trista i pedesetoj 390-562; despre autor 1-26, despre poem smrti, Zagreb, 1938 (poemul Osman wojny turecko-polskiej i bitwy pod Franov Gundulié, Osman. p. 26-96); przeklad z chorwackiego i kornentarz Jerzego Pogonowskiego. Wydana w 350 rok Karola Chodzwyciezkiego wodza polskiego rocznice, bitwy pod Chocimen oraz kiewicza, Cracovia, 1971; Ivan Gundulie, Osman, perevod (s serbohorvatskoiu, vstulpenie comentarii) V.K. Zaitev, Minsk, 1969.
151
www.digibuc.ro
celor mici opuri de specialitate 2 o cert ascunde servate in arhiva bibliotecii Vaticanului care mare diversitate de izvoare, desigur inegale ca valoare, privitoare la istoria a beneficiat De o parte din sursele medievalâ a monumentala colectie vol. I - VIII, de specialisti Edit. Enciclopedidi, Bucuresti, 1968-1983, din Institutul de istorie N. Criteriul valorii, aplicat cu acribie de editori in selectarrea textelor, a neincluderea lucrârilor asemenea piese, cu lui M. Gondola corpusul mentionat informatie sau in chip constructiv ar spune inàruntisuri", pentru ai autori spatiul românesc a constituit doar un pasaj de trecere in indeplinirea unor misiuni diplomatice, mai putin distorsionate de interese politice Manifeste fatä de un plus române, de obiectivitate, ceea ce le o calitate aparte de martori" ai rilor de mai stufoase, incluse categoria surselor de prima doria aceastá Mediul de provenientä al autorului - Raguza vreme un statut similar cu cel al române - , evolutide tendintele roi care din cadrul raporturilor bilaterale raguzano-otomane conditiile Poarta intrase revigorarc
grafia
un suport economic, sub energica conducere a vizirilor - care nu au putut bara procesul de transplantare a intereselor comerciale implicit a politice ale spre apus, au influentat masiv dinspre Bulgaru, Relazeoni este mentionat de M. M. mediu, 117, Revista istorie", t. 31, 1978, nr. 3, p. I a lui A. din 1711 nota 3) si Andrei Pippidi, Rapport de Ragu.e avec les pays roumains, p. 67 - 124, in Sud - Est européen i de moderne, mentiunile de la Academiei, Bucuresti, Edit. C.N.R.S., 1980, p. 86 despre Djivo Gundulié p. 90-91 despre Gondola (Gundulié), datele din ultimul preluate de la Alexandru P. Arbore, Dobrogei veacul de Raguzanii, Analele Dobrogei", an nr. 1, ianuarie-martie 1922, 36-47, care a utilizat editia a II-a 1729. Pentru Diario Stjepan Krasié, s puta u Ukra i (godine 1672-1684); Mata 2 Mai c Babadag
in Anali", Dubrovnik, vol. XXI, 1983, p.
-
Vaticanus Latinus 6 902 contine, algturi de alte materiale, intre filele 87 un manuscris intitulat Diario alla nella gita e Ottomana signor Mattia titlul Diverse Gondola, urmat de un altul, 88-93, dello stato della Regni di Bosna, di Servia, e di Bulgaria. da Matteo Gondola, in occasione della ambasciaria alla Porta ottomanna par l'eccma Rcpubli a di Ragusa. Probabil o copie a acestei ultime lucräri, conservata in codicele Vaticamis Latinus 8 335, filele a fost modificat zione...) de raguzanul benedictin Anselmi Banduri, in Imperivm orientate sivc antiquitaks constantinopolitanae, ed. I, Typi Sumptibus Joannis Baptistae Coignard, Regis & Academiae Gallicae Archypographi, 1711, Animadverfinele vol. II, p. 99-106 scones in Constantini Porphyrogeneti de Thematibus et administrando in lucrarea mentionatä voli me: ton us in quator partes sciptorum
ineditis adornatae, & Geoac nomismatum tabdlis conducunt; secundus, pars quarta anliquitates siones in Constantine Porplivrogeniti libros de Thematzbus, & de Ad nenestrando Imperio; ac breves Notas ad puscula & Archiepiscopi. quidem innunwris figuris acre nurnentorum nomisac tabellis Geograpghicis, & Topographices illustrantur: Seriptorum & opuscula. integra enserta - A. Banduri nu mengraphicis, Topographicís, & ad intelligentiam
tioneaz5.
&
quam is sacrae profana libros Comm
ae unde a preluat
In editia a Ir-a a
volume, ex Typographia Bartholomaei Javarina, Veneths, 1729, care Relasioni a lui M. Gondöla este editia
59 din Animadversiones...
152
www.digibuc.ro
tot
in mare
la p.
-
natura
subshnta observatiilor sale in plan demografic, etnic, etc.
Studiul comparativ al economic al prezentei negutätorilor raguzani in marele trafic de la de Jos poate demonstra declinul al interesului Republicii Raguzei pentru aceastä chiar in context care intimitatea autonomiei ei seculare se modificase, prin ingerinte
presiuni otomane, in chip substantial. Recente studii - intocrnite totusi in conditii in care lipsesc date statistice cantitative - ca märturia de de o
declinul la nivel regional, marcheazä o continuitate si un fenomen nu ultimul rind, o modificare structura märfurilor
raionare"
tranzitate. Redactarea celor märturii a fost prilejuitä lui Matteo Gondola de unor misiuni diplomatice in Imperiul otornan, care din motive indepcndente de vointa au durat mai mult de doi ani. de un alt raguzan Orsat Sorko6evió (in text italienizat Orsatto Sorgo), M. Gondola päräseste Raguza la 28 mai 1672, pe traseul mai scurt spre Adrianopol (Edirne), a sultanului Mehmed pentru a preda haraciul a limita recente cereri al Participarea sultanului a marelui vizir la campania impotriva Poloniei a deterambasadorilor prin Dobrogea Moldova minat prelurgirea apropiere de Lvov, martori oculari la asediul reusit al Camenitei. predat haraciul datorat de Lvov dar tratareValtor inoportunä. revin in sudul bilaterale este prin Tara Româneascä. Din Ruse, Orsatto Sorgo Dunärii spre Sofia, iar Matteo Gondola spre Constantinopol (Istanbul). se primävara anului urrnätor aflärn ultimul la Adrianopol, deplasindu-se in varä in urrna trupelor otomane Dobrogea, unde a stationat aproape luni de zile linia fluviului. Vestea de la Hotin la Galati. sultanul se retrage la Pazargic, marele vizir la Babadag. Inoportunitatea tratativelor pe Matteo Gondola sä la
sfirsitul anului 1673, prin Dobrogea, la Ruse, unde va poposi
in
aprilie 1674.
in care Desi atentia autorului jurnalului este focalizatä asupra raguzani. nu de interes notatiile sale. destul de fugare, asupra unor localitäti rornânesti. Aspecte economice, demografice, etnice pot din observatiile sale. M. Gondola o atentie fi civilä (sträzi. biserici, palate) special a celor telor de Vezi in special fundamental al lui Andrei Pippidi semnalat in nota 2, recentele cercetári de o bibliografie cvasicompletk na aalianska bdlgarsktle zemi ot 80-te D. Spisarerska, Za Izvestia na Dirjavnite do 30-te godmi na spored izvort, XV na narod prez poslednite Arhiri", vol. 51, 1986, p. 289-315; idem, noi
naiztfknat i katoliceskt deiti, Izvestia.. na XVI! pisma vol. 52, 1986, p. M. Gondola suplimentar in ed. p. 106 (ed. II, p. 59), privilcgti ale anularea noilor obiectivul de a obtine, baza fiscale in 1671, cind sultanul deja hotgrise campania impotriva Polonici. otomank ambasadorul de la Hotin (4673) a atenuat in mod surprinzgtor presiunea din partea marelui vizir un acest sens. raguzan lahsin, intregiri documentare abordare a campanici, vezi politic international. 1621-1672, Edit. Academiei, Bucuresti, conk p. 209-212; Bogdan Murgescu, and Romanian lfarket. 1987, nr. 4, cair Study: 1672, in Revue des Etudes Sud-Est Européennes, t. de
p.
-313.
www.digibuc.ro
de Camenitei
de detalii.necunoscute privind asediul
dragoman Panaioti Nicusios - ale domnului Duca al stiute - in Moldovei, o valoare deosebitä ni se pare intregirea documentara ritoare la monumentul roman Adarnclisi din sudul Din lectura de acesta a fost rezultä cu claritate ulterior, in baza luate la fata rare cazuri datele primare de informatii din alte surse. Relazioni Diario care stilul deosebit destinatarilor diferiti: prima a fost inaintatä Scaunului Apostolic, iar a doua uzul Republicii. Lacune si crori minore datare si localizare, care nu scad valoarea märturici, se datoreazä superficialitätii cu care Matteo Gondola primar. din amintiri asupra Din acest de vedere poate remarca cä intocmitä implicarea relatii speciale române
Diario,
dispuncrea
fizicä
Vatica-
nului8.
Interventiile crosete ascutite. in cursive.
al relatiei Te-am marcat prin le neidentificate sau cu lecturá
DIARIO DEL VIAGGIO NELLA GITA RITORNO DELL'AMBASCIARIA ALLA PORTA OTTOMANA DEL SIGNOR MATTEO DI GONDOLA
19, da Pasargik a Alibegchioi, luogo di 200 case. Sono tartari sudetti 7.
20, da Alibegchioi a Muraular luogo di 300 case. Tartari sudetti. piano e privo d'alberi, [abondante di 8. E' de notre che paese si fa di sterco di bovi 3 r pascoli, grano, cera,,miele et il Luglio 21: da Murlavar a Vistvar. Credesi sia antico Tibisco. Tena mille fuochi, ; luga di vejla Va due e Furono gii ambasciatori alloggiati e regalati. 7. peste 100 de ani opinia istoricuhn britanic Trevor J. The Sud-Est Européennes" 01), in Revue Diaries of Lord William .Principatele engkzi t. XII, 1974, nr. 4, p. 1-576; idem, Lordul Ben. la Adarnclisi (1801), in Secolul 20", t. 13-2 14-2 15, 1978, nr. p. IV, este care a de la in cursul 1675, Diario au ajuns la Matteo Gondola 8 Relazioni -prilcj, probabil, M. Gondola a incredintat o misiune diplomatica. Cu intreprins reprezentantul diplomatic al Raguzei la Sf. Scaun, care textele sale lui al Bibliotecii de la Vatican, Pentru indeplinea in acelasi si sarcina opata vezi Giuro Körbler, activitatea lui senatu republike dubrovacke od godine 1667. do 1683, in colectia Monunzenta Spectantia Zagreb, 1915. Meridionalium, vol. sprijin substantial din partea colegului traducerea pe cale. multumirn Andreescu, cdruia
www.digibuc.ro
-
22, da Vistvar a Baba che' si crede le medesima. Luögo ameno, fresche, aria buona, frutti ottimi in copia, case 2 500. Colonia de
83
ragusei, persone fra nativi et addotivi 80. Chiesa, prete, quale si dispensa Tulci, Jasakci, Smail, Bender, a molte terre intorno ove vi sono ragusei, Danubio, ove vi sono altri 100. Hore 8. Chelia nelle foci dicono i greci 27, da Baba a Xagilarchioi, luogo di 50 case, che s. Giorgio ucise drago. Hore 3. ponte sopra' 80 28, da Xagilarchioi a Jasakci, ove era fabricato presidiato da turchi e barconi, luogo di 1 000 case, con Danubio, con recesso ove puó ritirarsi copia di navi. Oltra ponte, sopra v'era, passato esso fiume a una hora di camino, altri per i luoghi, paludosi, per ore' 4 di camino sopra di essi. Hore 7. Si trattenero qui gli ambasciatori perché detto loro che prendessero 300 huomini per guardia, e voleva l'autore di questo consiglio di raso. E non si volle fare questo donativo, s'ando 'senza detto presidio. La persona Gran Signore proprio non passo ponte, ma ne caichi pagato ti sua propria borsa. Vi passo bene stendardo. luogo della 3 Luglio: da Jasakci a Tomarovo, residenti cesarei, di 1 000 case posto sopra Danubio, ove stavano i uno successore dell'altro. Per arrivate qui si circonda un lago grande'detto Kalugheri. Hore catedrale 3 Agosto: da Tomarovo a Galaz, cittö grossa, de latini con uno prete. E' posta Danubio con vescovo greco e che vié porto delle navi, et avanti si passa fiume mette nel Danubio dopo haver corso lungo tratto per la Moldavie. hore 8. 4, da Galaz a Navarnizza,
5, da Navarnizza a Tecuc, casale. Vi sono due monasterii de greci.
Hore 8. 6, da Tecuc a Barlat sopra fiume detto pure Barlat, che in questo de latini et a mano destra, a hore luogo vi passa. dentro une terra grosa ,chiamata..., della quale gl'habitanti sono di camino, tutti christiani latini di rito. Hore 10. 10
Relazioni
del Turco fatta da me Ottomana se
sottopose al dominio
de
Gondola, stato Ambasciatore despre ase'zare la p. 103
Ragusa alla Porta ed.
terra grossa al pati della sudeita Silistra> posta in sito alquanto distante chiesa della nazione servita .Danubio, ameno sopra modo, e abondante. 'prete secole che s'adopera ancora in servizio delle presente da Cappellano quale alle sipe Chilic, tutte sono Jasakci, Ismail, Tulci, terre vicine, consibio, che in quelle parti e prossimo scaricarsi. nel mare; e sono frequenti di al ,mantenimento Cappellano: derabile d'huomini di questa nazione, i quali tutti cavallo, che se li in casa d'uno de che consiste vitto congruo per lui e 4°
mercanti della terra, nelle quali per turno gli occorre di trattenersi) in 60 pezze di l'anno: e questa la pratica, che in pagare
cappellano
& ogni mediocre nella perche nell'elezione s'usa ma molto
morale basta per e per queAo, ogni maggiore diligenza, succede,
anco altrove s'osserva.
E v' lodevole usanza distar attentissimo ognuno alla vita, & alle azioni de cappellani:
cher per ordinario questi operarii sono huomini di costumi incolpati, & in grande e riguardevole purrta grandamente si premi, non solo in riguardo dell'utile . stima fra i`secolari: popolo, da quella de saccerdoti; ma per prode costumi . grande, che ridonda nella scoretta di questi vedere da lontano grand'iriconvenienti 'che possono provenire dalla mancani 'e massimantente dalla piatica disonesta con le ritmegar pub quali teo, solo 'mento solito punirsi con fiamme, portarebbe inunensa spesa, travagli alla Comunita, alla quale toccarebbe il peso salvarlo.
www.digibuc.ro
7; da Barat
.
84
Dokolenov, luogo piccolo, hore da Dokolenov a Valvi villaggio,5. Vahi a Scentei, piccolo. Si trovb dagl'habitanti. 6. Scentei a Jasci3. di 3 mila fuochi, sede del prencipe, quale ha qui suo palazzo in. fortezza. Per arrivare qui si passa un monte strade, quando piove, diventano in modo che non selvoso ove possono da viandanti pratticarsi: E' da notare che prencipe di quel tempo, per castigato ignominiosamente un parente del Panarotto, fu imputato d'havere fat,to aposta ponte fiume Prut quale haveva passato il Gran Signore. per vedere la Sopra la quale accusa fu ritenuto in prigione e privato principato dalla quale con taglia di 400 mila pezudacti.- Hore Jasci si caminb hore .9 e si Agosto 1:7.: in campagna sotto i padiglioni, si pass& fiume Scicla. 18, da detto luogo di 200 case. Si deserto . dagl'habitanti. 19, da Breviste si caminò. per campagne. piene . herbe altissime da e s'alloggib pur in campagna- sotto padiglioni. bore 8, e d'inde si similmente in campagna e si a guazzo Prut. .Si trovarono cinque barche -preparate per adoperarsi da fare sopra di esse ponte sopra Nester. Erano poste ciascuna sopra 4 rote da tirarsi :da 25 di bovi..Ma non servirono per questo non, comportato della natura fondo. di esso.. E furono messi in opera pali che anco incontraronodifficoltit, per asscre fondo di selci rotonde che piesak.... 22, da Prut si passa fiume Nester sudetto a 4 di camino, e resta arnano dritta Coccin a una. moschetta al detto fiume Nester. E si passö per il ponte costruito da turchi, dupo si la fortificazione, fatta da questi a di esso ponte, ch' era pessimamente intesa. Erano travi raccolti . case di terre rovinate, ordinati a due in forma di quale era diametro istesso fiume, con fianchi a dente di fosso intorno largo braccia 3 e profondo 1. Qui si entra nella Rusia e Podolia, e s' incontrano vestigi di grosse terre e villaggi molto popolati, et hora distrutti da Camenizza capitale della Russia e Podolia, a 11/2 di camino dal fiume Nestor, sopra un fiumicello che esso luogo come isolato. E' grande e rende per la lungbezza che stende da levante a ponente un quarto di miglio, largo per la di spazio, Sopra' collina di pietra dura, alta 1'70 palmi, dapertutto scoscesa quasi ad perpendiculum, altro che dalla parte australe per 10 spatio d' un tiro di mano, ove si commodamente salire. Da questa parte, a distanza d'un tiro di mano, sorge un' altra di sasso vivo, similrnente e dapertutto, la quale posto un castello a 6 terrioni tufo, di struttura antica, la quale rupe si congiunge colla con ponte di 5 chi. parte australe di questo castello nel piano una .fortificazione esteriore a modo di larghi e profondi, tenaglia molto bene intesa, co suoi fossi :
84
rampari di terreno et incamiscatura di turchi. E di poncnte fu
E questo fu attaccato 200 con danno i questa mina atterri et posto si ritirarono nel castullo ma
degl'aggressori. Lo scoppio tuttavia difensori, in modo che abandonarono Sudetto, sempre continuato di percuotere da 4 batterie de turchi, 150
www.digibuc.ro
dopo
due di della detta ritirata cominciarono i difensori a parlamentare e sussesi asero. I turchi un giorno dubitando fosse sincera la ritirata temendo l'aguato. E poi s'assicurarono et occuparono posto abandonato. Era arrivato campo ottomanno Agosto al con passarlo immediatamente. di si piantarono le batterie, a 23 r la mina, a 26 s' nella tenaglia, a 27 si a 30 usci presidio Topolo, a 31, y' il Gran Signore. 3 Settembre: da per la. Russia la strada che 2. in campagna. e si coll' arma.ta s' e s' si caminó in campagna, si consignö che s'habbe dall Grar Signore dall' e s'hebbe licenza di ritornare, si attese .
g affari del sale.
per
RITORNO
verso il. fiume in campagna si 13, dal dctto fiume e Sascat di Nester per paese a fatto desolato, e si in campagna dalla parte della Moldavia vicino al ponte. altro pum in campagna, bore 9, e fu 14, detto alloggiamenta ripassato fiume Prut a guazzo. e giardino 15, indi a Stefancsse, cassale di 150 fuochi. al da fiorito bello ch' era si all'addare. 16, da
in campagna, bore 9.
indi a Jasi, bore 8.
18, da Jasci a Shentein, 6. 19, da Shentein a Vaslui, bore 6. 20, da a Barlat, 9.
fiuie
85
Tecuc
da Barlat a Tekuc, :divide la Vallachia
di 300 case. Moldavia. E la
ponte sopra 'di
suo separato divisa in due parti, in ciascuna delle quali il confine della Transile datiere. E vicino qui a due hore
vania. Settembre 2.2: da Tecuc a Vokscian, terra groSsa, e
Putna, bore 6.
passa
23, da Fokscian a Ribnik, luogo di 250 ease sopra fiume Miglkovo, h ore 8. bore 6. 24, da Ribnik a Bussovo, luogo di 250 case, bellissimo fiume a Ghiurghiza. Si passa quattro volte 25, pieno di frutti d'ogni sorte, di 200 Luogo sopra ponti di si d'uva, ma non 'Si di fichi né mndorle, né meli non l'un né l'altro. Hore 12,5. bene maturano a Bucarescte, Si passano in questa strada selve 26; da amene,.frequenti casali. Tutto tratto come un labirinto: abeti e roveri che servono per Constanta. Si di smisurata grandezza. Selve capitale avanti d'arrivarvi, fiume Argisc sopra ponte di legno. principato di Vallachia col suo palazzo in forma di castello isolato dal detto
Luogo bello. Fa 25 mila anime. Hore 9.
27, da Bukorescte a Copcena sul fiume Tilka, villaggio di 6 case. Hore 4.
www.digibuc.ro
28, da Copcena a Ghiurghcvo, luogo di 150 case sopra Danubio, distante ripa 15 canne. V' un isoletta con sopra un castello.quattran-
golare con 4 torrioni, armato di 18 pezzi di cannone, guardato da turchi. 29, da Ghiurghevo si Danubio si venne a Russi o Rusccih. E'terra posta all'incontro di Ghiurghevo su la ripa. V' castello simile al sudetto, di 2 mila case. de raguset chiesa, capellano. Ottobre 1: da Ruscik (qui si divisero i due ambasciatori: signor 86'r Orsatto Sorgo a Soffia et il signor Matteo Gondola Constaiitinopoli) a Zargliena voda, terra di 2 mila ricca, superba. Vi sono mercanti in copia che hanno grossi trafichi con Moscovia. E' da notare che nationali sono ivi obligati d'uscir all' incontro per di la ambasciatori passano a due hore di camino, et altretanto fare alla partenza, con privileggio portare armi e vesti et ornamenti che vogliono. Alla degl'imontati piede in terra e cosi, a mettono vengono loro a baciare le vesti. Hore 2.
INVIAMENTO ALLA PORTA DI N'UOVO
87
affare Ne primi di Aprile: si parti da Adrianopoli, ove si trattö detto mese arrivô e si sino a 12 'Agosto. Fu ottenuta la lettera diretta Gran Signore parti verso il
di Narente, et a 16 a
10.
Adi 12 Agosto 1673: da Adrianopoli a Papaschioi - 13 Goluscevo
14 Dubrava 15 a pié del monta Emo qui con 16 Cialukovo. Si 2 mila albanesi 1, 22 Pasargik 19, 20, 18 Provato Sciumagn Alibegchioi Muraular Carasui,, luogo di mille case sopra Danubio et porto di quel
25, da Carasui 26 a Vistivar, luogo grande conic sopra - 27 28 Xagilarchioi ponte sul Danubio e si stette,,in camJasakci dove pagna sotto padiglione sino a 23 Novembre di qua fiume Indi si a Galai, dove s'hebbe l'allogio per l'inVerno, et a 29 Nbvembre'si senti la nuova della rotta di Coccin. Fuggi ogn'uno degl' habitanti, Gran:Signore a Pasargik a Provato il Gran vesfere Da Galaz a Tomarovo Jasakci Vestivar Karasui - Bunar - Xaschioi - Silistria, terra grossa, case 500 sul Danubio. Ha fortezza, colonia de persone 100, chiesa, prete, ove stette tre giorni. Si lungo Danubio sino a Ruscik cinque giornate, et ivi si restö cominciando dalle feste Natale, si stette sino ad Apprile
4.
Notisi che fra Xaschioi e Silistria fuori di dritta trova nella campagna un edificio magnifico di marmo rotondo cupola con figure (statue, credo, o bassorilievi) et inscrittioni. atomo. 58
www.digibuc.ro
JURNALUL DE DUCERE 51 INTOARCERE A AMBASADEI LA POARTA A DOMNULUI MATTEO GONDOLA
19
de la Pazargic la Alibeichioi,
de 200 case. Tätari supusi.
ore.
300 case. Tätari supusi. 20, de la Alibeichioi la Murfatlar tinutul interior Este de rnentionat lipsit de copaci, ceark miere focul se face din bälegar de vite 83 r abundent 8
.
la Murfatlar Ester. Se este anticul Tibiscus (!). prin douä un cu o fost de focuri, bogat fericit. 7 ore. 22, de Ester la Babadag care se crede a fi aceleasi (confundate!>. 21 iulie:
frumos
pläcut, apä proaspätä, aer bun, diverse fructe bune, 2 500 de case.
83
de raguzani, 80 de persoane näscuti (aici>. Bisemulte teritorii dimprejur unde sint raguzani, preot, care se Isaccea, Ismail, Bender, Chilia la gurile Dunärii, unde se aflä alti 100. 8 ore. 27, de la Babadag la Hagilarchioi, 50 case, unde ortodocsii a ucis dragonul. 3 ore. cä Sf. 28, de la Hagilarchioi la Isaccea, unde a fost construit podul pe 80 de 1 000 de case, cu cetätuia apäratä de turci port al Dunärii, adäpost unde se pot retrage nave. de pod, pe fluviu erau, fluviul la o orä cc ai drum, alte patru poduri pentru 4 ore de drum pe aceste poduri. 7 ore. Au rämas ambasadorii de li s-a spus 300 de ca gardá, si vroia autoacestui sfat 10 cai de Din pricinä cä nu s-a vrut sä se facá acest klar, s-a plecat numita Insási sultanului nu a trecut pe pod din säu buzunar. A trecut cu bine pe acolo mare steag. La 30 sau 31 la Isaccea la Reni, prima ase'zare din Moldova 1 000 de case, situatä deasupra Dunärii, unde 2 rezidenti imperiali (habsburgi), unul succesorul celuilalt. Pcntru a
ajunge aici se inconjura un lac mare numit Cahul. 8 ore. La 3 august: de
la Galati,
catedralä
ortodox
bisericá de catolici cu un E asezatä pe Dunäre unde este port pentru nave, (acolo> se trece de a se Prut, care se Dunäre dupä ce a curs drum lung prin Moldova. Ore... 4, dc la Galati la asezare 8 ore.
5, de la Nänesti la Tecuci, sat. Aici sint douä ortodoxe. 8 ore. 6, la Tecuci la pe numit tot care trece pe acolo. (asezárii> este o biserieä catolicä pe partea dreaptä, la 4 ore de drum, e o ,asezare mare numitä ai locuitori crestini de rit catolic, 10 ore.
7, de la la Docolina, asezare mick 5 ore. de la Docolina la 5 ore. 9, de la Vaslui la Scinteia, locuitori, 6 ore. la-Scinteia la Iasi, 3 mii de locuri, capitala dornnului,
www.digibuc.ro
care in cetätuie. Pentru a are palatul aici se munte devin de noroioase incit unde nu se mai poate Este de notat din acea vreme. cistigatä mod rusinos o rudä a lui Panaioti i s-a impe care a tre84 r putat de a fi fäcut in mod special slab podul
cut sultanul pentru a vizita orasul. Din pricina acestei acuzatii a fost 400 de de principat. din care s-a eliberat mii de ducati 7 ore. 17 august: de Iasi s-a mers timp de 9 ore s-a fäcut popas cimp sub cort. se trecu Sihna. de numitul asezare de 200 case. Se pustiit de
s-a mers 7 ore prin ierburi de arbori si s-a fäcut popas cimpie sub corturi. popas in cimpie de acolo s-a mers 8 de asemenea s-a s-a trecut vad Prut. S-au gäsit cinci bárci pregätite pentru a se face pe ele peste Nistru. Fiecare era dispusä 4 roti pentru a fi de 25 perechi de Dar nu au servit pentru deoarcce era impiedicatä de natura albiei acesteia. au fost utilizati pari care de asernenea au dificultäti datoritä pavat cu pietre rotunde 19. de la de
numitul Nistru la 4 ore de drum, la Prut la Camenita se pe partea Hotinul vccin un cot al Nistru. s-a trecut pe construit de care se gäsea fortificatia de acestia, care era foarte ráu construitä. Erau trunchiuri adunate de la case ruinate, asezate cite douä in de semicerc al era forma de dinte de fierästräu preiur de Pe aici se inträ de 3 brate Rusia sate odinioarä si Podolia, si se intilnesc vestigii de mari foarte populate acum distruse de turci. Camenita este capitalä a si Podoliei. la 1 1/2 ore de drum de la Rusiei Nistru, pe un E mare prin care se varsä in numitul care se intinde de la räsärit la apus pe un sfert de de jumätate din acest spatiu. Pe colina de pietre tari, de 170 palme, tot abruptá aproape verticalä, afará de partea pe un spatiu foarte se poate cu usurintä. Pe aceastä la o micä distantä, se iveste o ascutitä, de asemenea peste tot pe care e asezat un castel 6 turnuri construite din structurá care stincä este orasul printr-un pod foarte 5 arcuri. Pe partea a aceluiasi castel se aflä jos o fortificatie exterioarä in de cleste, foarte bine santurile sale suficient de largi adinci, cu de pämint palisade de aceasta a fost de turci. Capätul dintre apus a fost minat, dar a fäcut 200 de pieragresori. Totusi intimidat acestei mine i-a mod au abandonat numitul s-au retras ca6tel, care tot timpul a fost bombardat de 4 ale dupä douä de la mentionata retragere determinat> pe apárátori sá tratative ulterior sä se predea. Turcii au stat o zi in cumpänä doindu-se retragerea este Apoi s-au ternindu-se de o asigurat au ocupat locul abandonat. Tabära ziva. a ajuns august la trecindu-1 imediat. ziva de 17 au fost 22,
84
160
,
www.digibuc.ro
r
bateriile, la 23 a explodat mina, la 26 s-a intrat in cleste, la 27 capitulat. la 30 au iesit garnizoana locuitorii, la 31 a intrat acolo sultanul. La 3 septembrie: de a Camenita s-a in Rusia pe drumul care merge Lvov s-a mers cu armata s-a popas 2 ore. s-a mers in
mod cu armata s-a popas in 2 ore a fost predat tributul avutä din partea sultanului s-a dat dezlegare de intoarcere a armatei, dar s-a asteptat ca parte se trateze chestiunea INTOARCEREA
13, de la numitul popas cimp se merse Sascat Oafluent> Nistrului, prin locuri cu se trecu pustii. s-a popas cimp pe malul dinspre Moldova in vecinatatea podului. de la amintitul popas la altul tot pe cimpie, 9 ore. a fost trecut
Prut prin vad.
15, apoi la sat de 150 de focuri. E acolo palat a domnului, care la intoarcere se distruse. de cum erau infloritoare frumoase la ducere. 9 ore. in 9 ore. 16. de la
17, apoi la Iasi. 8 ore. la Iasi la Scinteia, 6 ore. 18, 19, de la la Vaslui, 6 ore. 20, de la Vaslui la lad, 9 ore. Tara 21: de la Birlad la Tecuci. asezare de 300 case. E
85
acolo podul peste Siret care desparte Tara de al Tecuciului este dintre tinutul dregatori separati. ele aproape de aici, la ore disTransilvaniei. este 22 septembrie: de la Tecuci la mare. se trece Putna. 6 ore. 23. de la Focsani la asezare cu 250 case pe Milcov, 8 ore. 24, de la Rimnic la asezare de 250 case. regiune foarte 6
25. de la la Gherghita. Se trece de patru ori pe poduri de cu 200 de case, fructe de toate smochini. migdali soiurile, rodii. pepeni. precum strudar nu se pirguiesc bine nici unul nici altul. 12.5 ore. 26, de la Gherghita la Bucuresti. Se trece pe acest drum prin sate dese. Tot parcursul este ca un labirint: brazi stejari de de cedri (?> care utilizati pentru Conmensiuni nemasurate. de a sosi Bucuresti>, fapt Colenstanta. Se trece, tina> pe un pod de lemn. al principatului in de castel izolat de amintitul palatul frumoasa. Atinge 25 mii de suflete. 9 ore. pe dela Bucuresti la (Adunatii> Arges. sat de 6 case. 4 ore. la Giurgiu, asezare de 150 de case pe de la avind la distanta de mal de 15 canne (aprox. 30 m>. E o cu 18 turnuri, pe ea o cu 4 turnulete. de turci. 91
161
www.digibuc.ro
29. de la Giurgiu se trece se la Ruse sau E asezare dispusä fata Giurgiului pe E acolo o asemenea celei anterioare, cu 2 mii de case. Colonie de raguzani, octombrie: de a Rusciuk (aici s-au doi ambasadori: Orsatto Sorgo la Sofia domnul Matteo Gondola la Constan86 r tinopol) la Cervena-voaa, cu 2 mii de case, bogat, minunat. acolo o multirne de negutgtori care au importante cu Moscova. Este de localnicii obligati trec ambasadorii, la venire la ore de drum', cu privilegiul poarte .arme podoabe pe care le vor. prezenta inaltilor nge astfel vin le 2 ore. MISIUNE
87
LA POARTÁ
La inceputul lui aprilie se spre Adrianopol. s-a tratat chestiunea despre Narente (Neretva) la 16 ale luni se ajunse se rämase aici la 12 august. A fost scrisoarea atre bail. Sultanul pled spre Dunäre la 10 august. La 12 august 1673: din Adrianopol la Papaschioi
13 Goluscevo
14
Dubrava - 15 la poalele muntelui Haemus - 16 Cialukova (trecátoare muntii Balcani). S-a mers 2 mii de albanezi - 17 sumen - 18 Provadia 22 Pazargic - Alibeichioi - Murfatlar - Carasu (Medgidia), ase20, cu o mie de case pe Dunäre este port la acest - 27 25, de la Carasu 26 la Ester, asezare mare ca cea din badag - 28 Hagilarchioi - Isaccea unde este podul pe Dunäre s-a stat la 23 noiembrie pe parte a fluviului. Apoi sub cort se ,trecu la Galati unde s-a popas de la 29 noienibrie s-a la Pazargic
de la Hotin. Au fugit toti locuitorii. Sultanul s-a retras apropierea Provadiei marele vizir la Babadag.
De la Galati la Reni - Isaccea - Hagilarchioi - Babadag - Ester Karasu - Pinar - Haschioi - Silistra, asezare mare, 2 500 de case pe
näre. Are colonie de raguzani. 100 de persoane, unde s-a stat trei zile. S-a mers apoi de-a lungul Dungrii la Rusciuk cinci acolo s-a rämas Crgciunului, s-a stat in aprilie 1674. A se nota intre Haschioi afara drumului pe partea Silistra se aflá pe cimpia pustie un edificiu din cu cu imagini sau basoreliefuri) inscriptii toare.
www.digibuc.ro
UN MEMORIU AUSTRIAC DIN 1763 DESPRE ROMÂNH DIN TRANSILVANIA DE
COSTIN FENE
Cercetarea problematicii complexe a genezei regimentelor de grania al secolului al XVIII-lea, a implidin Transilvania in deceniul al de perspectivä ale acestui proces pentru evolutia vietii catiilor imediate sociale, dar mai cu nationale a românilor transilvâneni a constituit pinä prezent obiectul mai multor investigatii cu caracter general particular mai pe larg sau au prezentat in mod firesc, cercet5rile au generale motivele care au determinat Consiliul Aulic de Räzboi. Cancelaria ultimul rind, Transilvâneanä. Guberniul Transilvaniei si. deloc recurgä la militarizarea unei pärti a popupe impäräteasa Maria Tereza latiei transilvänene. Aceste ratiuni sint cu atit mai vrednice de atentia istoricilor. cu cit infiintarea regimentelor de granitä Transilvania a avut raport cu organizarea vreme aceastä pärea anacronicä confiniarä din alte regiuni ale monarhiei habsburgice (Croatia. Slavonia), de peste iustificatä la timpul prin ratiuni militare evidente la mai au secole. Cercetärile de specialitate. mai vechi in cazul organizärii regimentelor de granitä din Tranconcluzia silvania trebuie avut in vedere un complex variat de ratiuni de ordin militar, politic, religios economic - mai mult sau mai putinmärturisite mod deschis de forurile de conducere ale monarhiei ale provinciei din atribui vreunei motivatii un rol arcul intracarpatic färä a se putea definitorii ale situatiei determinant Avindu-se vedere de politia genedin Transilvania. cit datele contextului mai a monarhiei habsburgice. ratiunile care au determinat conducerea ale Transilvaniei sistemul de orgaperiului introducä si 0
bine cumpánitá a bibliografiei de specialitate
Districtul grdniceresc
locul sdu in
Valeriu acest sens, progres social si libertate
din Transilvania, Cluj-Napoca, 1975, p. 14-22. Transilvaniei pe sute de ani G. Baritiu, alese din 369, considerl ratiunile de ordin militar drept motivul de grind, vol. I, Sibiu, 1889, mai din Transilvania - punct de vedere organizárii regirnentelor al de Valeriu op. cit., p. 61 - , totusi bibliografia de specialitate este de acord in a genezei sistemului mod unanim, doi autori citati, a motivatiei complexe de ordin din Transilvania impune cu necesitate sesizarea extramilitar. Chiar
163
www.digibuc.ro
confiniarä pot fi rezumate - functie natura religioasä - dupä cum economica
militara, :
Motivele de ordin accentuate. de participarea de 7 ani (1756-17631, erau justificate prin Imperiului habsburgic la posibilitatea pe care organizarea unor regimente de Transilvania perspectivä deso ofcrea Consiliului Aulic de de a dispune de scurtä bine instruite usor de mobilizat, a dotare era, din punct de vedere financiar, cu mult mai avantirnp, cu regimentele de linie. fiscului militar organizarea regimentelor de Comandamentului Militar neral al Transilvaniei organizarea mai pe teritorialä. a recruinstruirii trupei. nu rareori din docurnentele 2 Motivele de ordin de totusi cel putin la de insemnate ca acelea de Prin organizarea confiniar, statul abSolutist habsburgic realiza o concentrare a sale de fortä, pe care le rnanevra apoi cu mai incercarea de a permanentä de privilegiate ale Transilvaniei politicii de reforme initiate de
existenta a regirnentelor de (in mare parte urma sä constituie o realitate de care nealterat statutul politic juridic raport cu puterea calculele ei centralä, trebuia sä tinä 3 Motivele de ordin social-economic decurg in mare parte avantajele oferite statului absolutist de organizarea militarizata a teritoriului cu iesirea viitorilor graniceri din starea de dependenta fatä de tiei. nobilimea maghiara, patriciatul ori pâtura secuiasca suprapusa, tentialul economic al populatiei de pe teritoriul regimentelor confiniare avea fie pus integral si mai bine in valoare pentru a spori resursele fiscului a se limita - prin structura de organizare mai derile inregistrate de stat comertului de existenta cordonului de oferea perspective mai bune atit pentru a se emigrarea românilor la sud est de pentru a asigura ordinea Nu e mai putin confiniului militar putea contribui totodatä la aplicarea mai eficientä a de protectie antiepidemicá. 4 de ordin religios, dictate mai cu seamä de realitati interne lui Sofronie, 1758-1761), dar de implicatiile externe ale acestora (interventia Rusiei ortodoxe), au constituit un element tot mai acut pentru asigurarea, fie temporara, a unei anumite stablitati politice sociale in rindul românilor transilväneni, cuprinsi crescindä de miscarea premoderna de renastere nationala. Prin rnilitarizarea putin - doar a românilor de confesiune greco-catolica, forurile
-
-
Vezi acest sens Mathias Bernath, Die der siebenbürgischen die Wiener in der frühjosephinischen Zeit, in Siidost-Forschungen" XIX (1960), 165 urm, ; idem, Habsburg die der NationsLeiden, 1972, p. urm. (partea referitoare la granitei militare transileste articolul citat din 1960); C. resti 51, Bucuresti, 1973, p. 24 urm.; Valeriu op. cit.. p. 60 urm. Din acest punct de vedere G. Baritiu, op. cit., vol. I, 369, socoteste pe droptate infiintarea regimentelor de din Transilvania pentru monarhia habsun folos esential" la infrinarea... neincetatelor excese ale artistocra patriciatului".
164
www.digibuc.ro
decizie de la Viena
pe de o parte, posibilitatea de a da unirii religioase,
care traversa momente de impas, un
manevrind-o apoi ca o impotriva calvinismului maghiar tot mai
dezbinarea religioasâ si folosind in acelasi a impiedica realizarea front comun al românilor. Pe de in teritoriul confiniar oferea promoyarea confesiunii posibilitatea prin aceasta ortodoxiei ruse a elimina a in alte rindul românilor ortodocsi din Transilvania ale habsburgice locuite dc de rit greco-oriental, precum perspectiva promigtoare de a torpila primejdioasa apropiere dintfe schismaticii" români si sub obliiduirea rnitropolici de la rigimentelor Asa cum s-a amintit, ratiimile extramilitare ale de Transilvania osebire a celor românesti) nu contemporane, iar exprimare echivoc a cu mai mult cu sistemului confiniar transilvan n-a curs liniar, sinuprocis complex cu r5stinip de aproape 6 De aceea se cuvine atentia unor se poate de limpezi ale unor foruri sau persoane de ale imperiului, care o mai a de infiintare a regimentelor Transilvania. acest prilej remarcat faptul uncle din aceste de confiniar contemporane cu procesul a schimb posterioare, ce nu le nu nimic valoarea probatorie. Astfel, ceea ce ratiunile de ordin religios ale regimentelor de Transilvania, ne cunoscute contemporane, de la cele foruri de conducere ale monarhiei habsburgice. La 13 octombrie .1761, versiune planul de a unor regimente confiniare românesti Transilvania, teasa Tereza accentua rezolutia ei ...unitii românii de efectivele cele mai destoinice convenabile din care se constituie acesti graniceri, deoarece astf el
-
de confesiune - n.n.) sint izolati de fratii din Moldova am noi, mai ales din Tara - n.n.)" La de limpede este formularea din protocolul comisiei mixte Consiliului Aulic de din 22 august 1762, care se accentua de a fi recrutati doar uniti regimentelor de pentru ca apoi schismaticii românii ortodocsi fie destinati, la numai numai drept
regimente de infanterie cezaro-craiesti" 6 Motivatiile de ordin politic social, care au determinat forurile de conducere ale monarhiei habsburgice infiintarea regimentelor de Transilvania, cu claritate din cuprinsul a máriurii de Astfel, Samuel von Biukenthal, viitorul guvernator al Transilvaniei
unul
favoritii Mariei
acelasi timp colaborator
apropiat al generaluui baron Nikolaus Adolf von Buccow in anii 1761die
M. Bernath, p. 18 und schicklichsto MannsChaft seye,
...zu
Grânitzern die dadurch die non uniti von denen
ihrigen Glaubens-Genossen in der Moldau abgehalten... die Schismatici sonach ebenfalls einzig und allein fur die der anderen k.k. Infanterie-Regimenter vorbehalten bleiben
165
www.digibuc.ro
1764, afirma despre motivele care au prezidat la granitci militare transilvänene: Presupun cá cel de cäpetenie motiv organizärii gränicerilor nu este supravegherea muntilor sau a potécilor, deoarece aceasta s-ar putea realiza cu cheltuieli mult mai ci constä siguranta in sporirea puterii a statului, general" La dul säu, influentul consilier aulic von citva mai (pe marginea relatärilor de din 1771 1772 a celor regimente romanesti de granitä din Transilvania): Preainalta Curté s-a sä creeze trupele de granitä transilvänene nu mobilul de spori
militare..., ci din motivul..., de a-si deschide calea pentru alte
folositoare de organizare a tärii... (si) pentru a aseza Transilvania... pe o temelie cu totul diferitä" 8 Este pe deplin dovedit faptul actele pästrate arhivele Consiliului lic de lice Transilvänene, ale Guberniului ale Cancelariei Transilvaniei si ale Comandamentului Militar General al Transilvaniei constituie de necontestat in acest sens la baza actiunii de de desfäsurare a organizärii regimentelor de transilvänene a stat o activitate de documentare complexä a forurilor centrale de conducere ale monarhiei habsburgice, realizatä fie direct, fie prin intermediul autoritätilor civile si militare din Transilvania. documentare cit mai variatä mai ales, cit mai temeinicä era conducerii imperiului nu numai pena opta in favoarea solutiilor celor mai convenabile statului absolutist, ci pentru a putea face fatä rcactiunii previzibile a oligarhiei transilvänene de o care statutul privilegiat, garantat afecta färä alte ocazii. prin Diploma leopoldiná din 4 decembrie 1691 reafirmat De aceea, atit timpul in cursul desfásurárii actiunii litarizare, functionari din aparatul birocratic civil militar al monarhiei au fost angrenati repetate la elaborarea unor (multe de interesante tabele statistice) nu numai privire la teritoriul vizat in mod direct, ci la Transilvania in general. Cu acest prilej, atentia birocratiei habsburgice au stat nu numai probleme de naturá (de ex. statutul juridic al principatului Transilvanici in cadrul
monarhiei, regimul privilegiat al celor trei natiuni") sau socialä (de ex. situatia de drept a diferitelor clase cadrul principatului .sociale transilvänean), ci deopotrivä aspecte de ordin demografic sau religios, a implicare nu putea fi nesocotitä perspectiva rästurnärilor de organizarea regimentelor de granitä. functie de calitätile personale ale celor intocmirea acestor documentatii, dar in fatä de interesele pe care le reprezentau, au rezultat apoi sintezele generale sau cele consacrate unor anumite gradul de credibilitate al acestora caracterul larg desfásurat evantai, de la marcate puternic de subicctivism pinä la elaborate, dinnu le poate fi negatä o pronuntatä notä de obiectivitate. ne insä tre aceste luatä parte toate la un in mod nuantat modul care s-a reflectat situatia generalä a Transivaniei C.
op.
p. 26: Ich seze voraus, dass die erste und Hauptabsicht der
die Einrichtung der Granitzer Mcht die Bewachung der Gebürge oder Fuf3steige sey, mit weit weniger veranstaltet werden, sondern dass sie in der Sicherheit und in Vermehrung der virklichen Macht des Staates überhaupt besteht". des 8 M. Bernath, op. p. 173: Der allerh6chste Hof habe sich zur Creation der bürgischen Granitz-Militz nicht aus dem Bewegs-Grund seiner Kriegs-Macht, aus der Ursach entschlossen, um... den Weeg zu anderen nutzlichen Lands-Einrichtungen sich zu ófnen... (und) um Sibenbürgen... auf einen gantz anderem FuB zu setzen".
166
www.digibuc.ro
in constiinta, dar mai ales interesele celor contemporani cu anii de ai sistemului confiniar. Prin modul de abordare si de evaluare a de cea mai a concluziilor de ordin practic rezultate pe acest inlesnesc acelasi timp sinuoase pe care temei, aceste a urmat-o geneza regimentelor de din Transilvania de la la Regulamentul regimentelor confiniare românesti din 12 noiembrie cele ce vorn prezenta una din aceste sinteze documentare de la 1763, moment in care activitatea dificultatile gata organizarea regimentuiui I românesc de ivite atît la riivelul organelor de conducere ale Transilvaniei, cit al forurilor centrale ale monarhiei. Pentru a pe deplin locul semnificatia document extrem de interesant in cadrul procesului de constituire a regimentului românesc de de la frontiera de sud a Transilvaniei, socotim binevenitä o sistematica a evenimentelor gate de geneza &stemului confiniar transilvanean. .Ideea unor trupe românesti de in Transilvania premerge decenii initiativa luatá de Curtea 1741 'episcopul Inochentie Miu a inaintat Guberniului transilvan forurilor centrale ale monarhiei propunerea de a se forma trupe de militie nationalä" din românilor de confesiune propunere, nu i s-a dat curs, a fost in 1756 acelasi rezultat negativ - de succesorul lui Micu, episcopul Petru Pavel Aron Izbucnirea populare românesti din Transilvania de sub conducerea lui.Sofronie din Cioara -o reactie a ortodoxiei transilvanene de politica de prozelitism a ierarhiei clerului greco-catolic, incurajatä in mod deschis autoritatile centrale locale scopul dezbinarii rornânesti -a pus Viena in fata situatii Cu pacificarea" romanilor transilvaneni a fost la 12 martie 1'761, noul general-comandant al provinciei, generalul baron NikoAdolf von Buccow. Sosit la Sibiu - capitala de atunci a Transilvaniei la 1761, generalul Buccow a incercat de la bun mijloace brutale conflictul confesional din românilor, favorizindu-i mod evident pe uniti, cu toate - din ratiuni tactice (de ex. legaturilor ortodoxiei transilvane cu Rusia Carlovitul) ortodocsilor unele concesii in domeniul autonomiei bisericesti. In toiul acestor eforturi ale lui Buccow de a aduce comunitatea româneasca sub controlul deplin al autoritatilor de stat, Consiliul Aulic de i-a ordonat, la 5 1761, elaborarea unui proiect de infiintare organizare a unor regimente românesti de Transilvania la sfirsitul lunii septembrie 1761 proiectul a fost trimis spre apreciere Consiliului Aulic de
care
bat
apoi
La 13 octombrie 1761, -Maria Tereza a
sa, dar cu aceasta aplicarea lui in era departe de a deveni realitate. cu spectrul românilor faptul nu ar exista nici o de drept pentru militarizarea acestora, starile transilvanene privilegiate au o camcale
in
Documentul, al cArui text se la Krieesarchiv din fond Miliargrenze, Fasz. 30, Nr. 260/6 din 3 octombrie 1763. Multumim aceasa cercetätor austriac dr. Alexander Krischan (Viena), care ne-a pus la
tie o xerocopie a acestui interesant document. ° A. Bunea, Episcopul Micu p. 269.
Cf. M. Bernath, op.
p. 173- 174.
www.digibuc.ro
1900, p. 62.
de torpilare a planului Buccow. Acestei opozitii a persoane din conducerea Guberniului Transilvaniei (inclusiv guvernatorul Ladislau Kernény) a Cancelariei Aulice nene, ce a ca planul lui Buccow sä progreseze doar foarte panie
i s-au aläturat
voios, suferind pe
acest
aceasta numLroase remanieri. Ce-i
dificil s-a datorat in parte inimicitiilor personale ale lui Buccow, coniportamentului säu brutal si adeseori neiscusit. In fine, in martie 1762 a noul plan de organizare a regimentelor de nene Consiliului Aulic de Rázboi, care supus spre aprobare Marici Tereza, la 14 aprilie 1762. ce obtinuse zile mai tirziu (16 aprilie 1762), putere, párindu-se sanctiunea planul Buccow a avea de acum organizarca regimentclor granitä sä fie o perspectivä párea cu atit mai activitate de cu - bucurindu-se de increderea numit, la 11 aprilie 1762, comisar aulic pentru organizarea granitei militare transilvánene (siebenbürgischer iar la 7 mai 1762 presedinte al Transilvaniei, dupä demiterea predecesorului cu opozitia stäLadislau Kemény, care simpatizase pe rilor. In acest moment Buccow ajunsese mina sa toate tele puterii militare civile din Transilvania. De acum noul guvernator civil cornandant militar al sisteniatic de autoritatea ConSiliului Stat (infiintat 1761) si a Consiliului Räzboi, direct cu Maria Tereza. Inimicitiile noi, care produse s-au adäugat in acest precum incidentele cu ocazia organizárii rcgimentului JI românesc de granitä (Salva, 9 mai 1762) au fácut ca Buccow treptat sprijinul de care se bucfirase din partea Curtii a Consiliului Aulic de Rázboi. al prim dizgratiei a constituit-o inlocuirea sa, in luna 1763, din functia de misar aulic pentru organizarca granitei militare cu generalullocotenent baron Joseph von Siskovich, trecut de la bun inceput in suborproblemele lea Consiliului Aulic de De acum gate organizarea granitei militare au fost scoase de sub autoritatea lui Buccow si incredintate comisici Siskovich care parte ecreguberniali baronul Joan Lázár'si contele Nicolae Bethlen, preum tarul gubernial Halmagyi. In septembrie-octombrie 1763 Buccow -L'aflat la Viena cu colaboratorul Samuel von Brukenthal -a cat sä-si redobindeascá autoritatea asupra actiunii de organizare a telor de granitä Transilvania, dar toate strädaniile sale au de urmári. moartea sa subitä (17 mai 1764), noul presedinte al Guberniului transilvan general-comandant al contele Andrei Hadik a preluat sub controlul direct incheierea actiunii de organizare a ultimelor unitäti gräniceresti, proces care s-a desfäsurat prin deplinul consens al tuturor interesate. Acesta este contextul in care trebuie supus exegezei memoriul din septembrie 1763 13, departarnentului granitei militare din
-
contemdintr-o de ordine pe a documentului, mernoriul a facut parte dintr-o granita de resort din cadrul liului de mentiune contemporana de cancelarie 1763) ne termenul ad al redactarii documentului, in timp ce o mentiune arhistabileste ziva de 3 octornhrie 1763 drept de (aceasta. data 13 A5a
ar in cazul in care memoriul ar militare din cadrul Aulic de
redactat de catre departamentul granitei a doua jumátate a lunii septem-
Credem
168
www.digibuc.ro
din Trancomisia Siskovich despre lic de de siliului Comisiei despre originea, drepturile, situatia religia silvania: a domnitoromânilor din Transilvania, precum despre exceptia celor scutiti prin legi privilegii)" rului asupra Transylvania conditiones Commissionis circa exceptos) sumillos absolutaqw mae
titlul, mernoriul se doreste o prezentare cum o din Transilvania. In liniile ci esentiale a situatiei distincte: cea privind structurarea memoriului pot fi sesizate patru de drept in Transilvania, a situatiei originea românilor au fost despuiati treptat de toate prezentindu-se procesul in cursul starea de popor tolerat; sectiunea care adusi drepturile civile, Asa
politico-administrative in care locuiau functie de secuiesti, pamintul craiesc", districtul stratificarea situatia de drept a românilor in tirguri situatia momentul redactarii rnemoriului; sectiunea in care se in final, cea cu propunerile comisiei Sisa românilor transilväneni kovich referitoare la cuprinderea românilor viitorul regiment I românesc sine, mai ales ceea ce priveste primele trei sectiuni ale de Limt este (comitate,
sale,
doar aparent ca o prezentare
se
cu
propensiune spre obiectivitate, a situatiei românilor transilvancni. seama de contextul politic intern din Transilvania, de (mai ales al atunci a regimentelor de legate de infiintarea de memoriul are o semniregimentului II românesc din districtul Rodnei adepti ai reforrnatoare ficatie dc autorii abil forEl se constituic, credem, de Curtea proaulica la adresa opozitiei energice de birocratia de militarizarea a oligarhiei transilvänene, a celor trei privilegiate, apel la numeroase prevederi românilor de la frontiera de sud a ale ungare transilvanene mai vechi mai noi cu privire la procesul treptat de despuiere a acestora de drepturile mâni, pentru a la starea de popor tolerat, autorii memoriului civile aducerea anuleze obicctiunile de drept ale oligarhiei transilvänene care ar fi fost demonstreze românii transilcontrare militarizarii românilor. se bucurasera initial de unelc drepturi similare celor detinute de cele ofere Consiliului trei natiuni" privilegiate, autorii rnemoriului doresc un argument forte la combaterea opozitiei obstructiei lic de a acute de oligarhia transilvana schimbärii de statut juridic a populatiei românesti. Fireste, acest demers in favoarea românilor nu este defel neinteresat. Dcsi autorii memoriului nu o marturisesc in mod deschis, la un anumit punct scoaterea românilor de sub este totusi intentia a domnilor de (absoluto... dominio), dar nicidecum pentru a-i constitui ca o a patra stare a statului absoa Transilvaniei, ci pentru a-i trece sub politicii de rezerve lutist. In acelasi timp - chiar consemnind brie 1763 trebuie consideratä a fast redactat de comisia Siskovicl . Nu
in care
despre
cá intocmirea memofcderea la Niena a guvernatorului ccmandantului militar al Tranriului stea in rie-octcn brie 1763. silvaniei, generalul Buccow, in lumle 14
ezi in acest sens
p. 261-337 p.
129
op.
in Arhiva
idem,
exclus
a
p. 65-76;
178, 261-445 nr. 24 (1938 , nr. 22-23 (1937), p. ai in Aa'va Scmesana nr. 24 (1938),
nr. 25 (1939), p. 261-376.
169
www.digibuc.ro
autorii memoriului rindul românilor transilväneni unire religioasá in favoarea sprijinirii pe mai departe de cätre stat a acestei confesiuni cadrul actiunii de organizare a regimentului I românesc de granitä, deschisä posibilitatea - neafirmatä ca atare - de tare a românilor ortodocsi in unitatea confiniarä din sudul Transilvaniei. peste putin timp, ratiunile de ordin practic, dar Este ceea ce s-a
ce politic precumpänind asupra intransigentei initiale a Vienei veste aspectul confesional al militarizärii unei pärti a românilor transilväneni. Ce-i drept, autorii memoriului au propus ca la n.) regimentul românesc de granitä, ca din districtul Hafie constituit din români greco-catolici la trecätoarea (prima vice ex unitis Valachis) care locuiau pe cräiesc" din trec de conditie liberä, proprietari ai unui lot de Atunci
motiveze aceastä optiune, autorii memoriului deschisä - poate in mod intentionat posibilitatea rnilitarizärii românilor ortodocsi din zona de granitä. Astfel, invocind trei argumente socotite drept esentiale (his ex rationibus) pentru infiintarea regimentului I de granitä, autorii par ignore cu bunä o realitate de notorietate de teritoriu vizatä sä fie cuprinsä noua unitate generalä, anume cä români uniti, in multe era locuitä doar anumitä proportic (de ex. in zona Sibiului si a Brasovului) românii ortodocsi majoritate covirsitoare. De aceea, socotim cä cele trei argumente ale autorilor memoriului se aplicau tuturor românilor vizati de militarizare, rent de apartenenta comisiei confesionalä. Astfel, in kovich se regäsesc mare parte motivatiile care au determinat, general, infiintarea regimentelor de granitä in Transilvania. In favoarea optiunii autorii memoriului din toamna anului 1763 faptul podäriile imediata apropiere a obiectivului incredintat spre pazä de posibilitäti lesnicioase de subzistentä (subsistentia media), românii din teritoriul vizat de militarizare puteau bine (commodius custodire) trecätorile drumurile care duceau spre Tara Româneascä. De asemenea - sustin autorii memoriului amestecati mai mult potiori) cu alte ctnii - fapt contrazis categoric de statisticile dernografice care urmau sä dobindeascä statutul gräniceresc fi educati si constrinsi mai usor la rigorile disciplinei militare (facilius excoli et ad militarem discifilinam adstringi). In acest caz regäsim, de ideea educärii rornânilor printr-o pedagogicä de stat realizatä cu ajutoiul sistemului de organizare confiniarä, cum o va afirma din in mod cit se poate dc generalul Siskovich scrisoare adresatá de abia a cincia parte (a
se
creihncioasa Umrii, de liquis ad fidem, data 16 Faptul autorii memoriului frontierei cerinta prin niei, care n-ar fie întrebuintati a
data fiindu-le putinta, au revenit la
pars in Unione perseverat,
state, relapsis ). geografica pe
teritoriul
la
tot folosul" (cum utilitate ) la cii militare pro riu-zise timp de pace sau de rázboi -o socotirn drept o a atitudinii de menaj re a susceptibilitatilor oligarhiet transilvane într-un moment clod generalului Buccow fuscse responsabilitatea granitei militare, actiune generalului un mult mai a modant inclinat spre restabilirea, prin concesii reciproce, a consensului intern, a raporturior cele trei privilegiate. 17 acest sens Costin Fenesan, Izvoare de demografte vol. I. Secolul al XVIII-lea. Transilvania, Bucuresti, 1986, doc. 24, 25, 27 tab. XI; cf. C. Sassu, Rumänen send Ungarn. Geschichtliche Voraussetzungen ihrer Beziehungen. 1940, anexa VI.
170
www.digibuc.ro
feldmaresalului conte Leopold von Dann, presedintele Consiliului lic de Räzboi, la 24 februarie 1765: Se strigä impotriva bietilor români; e adevärat ei au comis de mai multe ori extravagante, dar care este oare cauza acestora? Este faptul acesti bieti oameni oprimati mai toate celelalte natiuni si toti oameni din mult ; (dar) toate acestea vor dispare atunci vor deveni soldati, se vor convinge de protectia (statului vor vedea de ce se depun strädanii pentru a li se da o educatie mai bunä, care le este necesará" fine, ca un al treilea argument esential favoarea constituirii regimentului I românesc autorii memoriului din 1763 invocau faptul de românii de pe teritoriul vizat de militarizare ar fi locuit pe libere" (in liberis realitate doar partial adeväratä - , cum se poate lege din subtext, se vor evita conflictele de proprietate cu nobilimea maghiarä cu sasii de pe din comitate acum modul in care Ne reflectarea situatia românilor din Transilvania in cuprinsul primelor trei sectiuni ale memoriului din 1763. Dintru bun inceput tinem sä scoatem in evidentä maniera de corectá in care este prezentatä - in pofida unor inadvertente inerente cunostintelor istorice insuficiente ale acelei vremi - originea popodintre istorici rului roniân : Cei mai de acord poporul român din romanilor amestecate dacii s-a getii, care, ce Decebal a fost de Traian, au fost supusi jugului roman, mai apoi trecuti sub puterea arrnatei romane - cu ajutorul vecinilor si al celor ce se exilaserä (referirea priveste mai pe dacii liberi au scos din nou Imperiul roman (din Dacia - n.n.) in timpul lui Aurelian. ce partea cea mai mare a romanilor a fost la dintre ei, pentru a nu fi Dunäre de cátre acelasi Aurelian, cei nimiciti cu totul de barbari, s-au contopit - dupä ce au nou popor, al pe ialä cäsätorii cu dacii getii numeste blachi diploma care regele Ungariei Andrei al transilsasilor (este vorba de privilegiul numit Andreanum, acordat el (poporul român - n.n.) pästreazä váneni 1224 numele de roman are o limbä mare parte (cu cea a Ioma18 M. Bernath, op.
p.
180: On crie contre les pauvres Valaques; il est vrai
mais quelle en est la raison? C'est que extravagance ces pauvres sont opprimé !) generalement des les autres Nations et Individues !) deviendrons !) soldats, ils seront perdu ; (mais) tous (!) cela sera levé quand qu'ils ont fait plusieurs fois
(!) de la protection, et quand ils verront pourquoy qu'on tache de leur donner une meilleure éducation qui leurs !) est necessaire...". aflat in stäpinirea cancelarulu privinta districtului De altfel, aulic transilvan, contele s-a ajuns curind la un aranjament: la rugämintea tesei, pe timp 99 de ani, districtul a cedat pentru suma de 200 000 la sului natiunii" säsesti, aceasta Tereza, in schimbul a 60 000 florin fie rnilitarizate, precum alte sate de din 200 000 de florini, localitätile care urmau cf. M. Bernath, pe cuprinsul vizate fie inglobate teritoriului de op. p. 158-189. din care autorii memoriului din 1763 au cunoscut o bibliografie nu vor fi lipsit cronicile lui Antonio Bonfini (in editia de la Viena din 1744) din 1746 a lui Johann Georg Schwandtner), Hungaria lui Nicolae roczy (in editia destula probabilitate, scrierea lui Valentin Frank von editia vieneza din 1763 Olahus Frankenstein despre locuitorii Transilvaniei (pubhcatä la Sibiu in 1696) cartea lui Laurendin 1762), Toppeltinus, Origines et occasus Transsylvanorum (in editia ei Neu Teutsche Dacia a lui Johann la Nürnberg, nu cumva Das Alt
de germanä la 1666. Pentru modul in care au evoluat in lurnea cf. I. Hurdubea limbii secolului al XVIII-lea cunostintele despre originea rornânilor Bucuresti, 1977, p. 23-39. der tiu, Die Deulschen fiber die
171
www.digibuc.ro
ce Pannonia de asemenea, Dacia mediteraneana, Transilvania, au fost ocupate de hunii supuse de repetate ori din Scitia, poporul a la bunul care plac al poporului parte izgonit din locurile sale de neconfirmat de realitatea istorico-arheologica - n.n.), parte aruncat servitute, ce-i drept, servitute (sic!) s-ar fi manifestat in sensul românii - potrivit articolului 45 al Decretului II al regelui ungar Vladislav I 21 ar fi fost scutiti cu reliquis schismaticis) de plata dijmei bisericesti schismatici" de la de confesiune romano-catolica, - potrivit art. 4 al Decretului III ale lui Sigisinund de Luxemart. 6 al Decretului burg 22 dreptul de stramutare dintr-un Apoi, ca urmare seditioa rascoalei rebeliunii" antinobiliare din 1514 (propter et poporul cu ceilalti iobagi (cum reliquis rusticis) de aruncat (notae subiecta et in perpetuarn rusticitatem fi pierdut cum autorii memoriului din 1763 de mai a fost legat pe vecie de glie" libertatern et glebae perpetuo est adscripta), potrivit prevederilor art. 25 al Decretului VII al regelui ungar Vladislav al II-lea ale 25 din a a Tripartitului werböczian continuare, autorii memoriului prezinte - pe temeiul unor legi votate de Transilvaniei din perioada principatului autonom publicate Approbatae Constitutiones Constitutiones - modul care românii transilväneni au fost adusi discriminatorii in starca tolerat 25, in acest sens pe dreptate semnificatia unui articol de lege din Approbanilor
n.n.). i se zice
21 In re-ditate cste vorba de al (dccretul 1495, adoptat de de la al regelui ungar Vladislav al II-lea, al articol 45 prevedea scutirea. sirbilor rutenilor de plata dijinelor unii le achite. Potrivit decretului pe hitor ab ipsis Rascianis, Ruthenis, et schismaticis, in quibuscunque christianorum residentibus, nullae decimae exigantur", cf. Corpus
Jens
1000-1526.
K.
si
ed. Gy. Nagy, S. Kolos(se va cita (decretul I din anul 1405) al regelui ungar Sigismund de Luxem-
Markus,
Decretul
burg
1899,
articolul modo in cives, hospites iobanostn de nostri ci /itatibus, possessionibus, oppidis et villk castronostrorum telutis, ad ecclesiarum, nobilium et alterius praeemine,itiae poset converso, earundem nobilium et alterius praeeminentiae hominuni in praefatas tenuta et g-neraliter, quilibet conditionis de in et de in nobilium possessiones semp-r U et et perpetuis, causa et se transferendi cf. p. 14. arti 4 al Decretului al ,
(de retul al
1405) al lui Sigismund de Luxemburg se interticea comiterea
oricArui act de
ablationes,
nnpotriva locuitorilor de once stare con (cuittsvis conditionis) de care dregatorii laici de once rang, cf. C.J.H., p. 32. VII din anul 1514 al regelui Vladislav al II-lea 23 prin articolul 25, libera str3.mutare a iobagilor plebee (iobagionalis ac actuum
g
s), cf. C.J.H., p.
16.
regni
24
titlul 55 § 2, p. 528:
pierd dreptul de strämutare dominisque ipsorum terrestribus mera et perpetua rusticitate subiecti suet". apro pe contemporane de memoriul 1763 de popar tolerat, dephn pentru situatia de drept a transilväneni. Intr-o descriere 1775 a Transilvaniei (Historisch-politische Beschreibung Hungariai, Cluj,
des
K VII k
a
la. 1,
Viena,
sub conducerca generalului-locotenent
www.digibuc.ro
Preiss, comandantnl
un articol care din 1579. Pentru a argumenta apoi asuprire a românilor transilvaneni din partea stärilor memoo serie de dietale din secolul al XVII-lea, precum Approbatae Conslitutiones prevederi cuprinse Pe acest temei -
conchid autorii memoriului din 1763 - s-a ajuns la regimul de stäpinire
.absolutä a domnilor de asupra românilor din asa cum fiinta la secolului al XVIII-lea continuare memoriul stratificarea a românilor tranfunctie de politico-administrative pe teritoriul silvaneni locuiesc (comitate, scune secuiesti, scaune districtul Tärii privilegiate). Tabloul surprins, confirmat de numeroase alte lui, regirnul de militar de atunci al al este in urmátoarele cuvinte: Die Wallachen, der grösste Theil Siebenbürgens von ihnen bewohnet vor keine Nation genommen, sondern lediglich vor einem Populum gehalten, den zwar die dulten, dem sie aber an allen denen Freyheiten und Rechten deren Nationen keinen Antheil geben", cf. M. Bernath, op. p. 166. Rornânii transilväneni s-au doar de dreptul tolerárii individuale", acordat ce nu apartineau stärilor suporte toate sarcinile a se bucura de vreunul drepturile natiunilor" politice. de limpede explicatia de J. Benko, Transsilvania sive Magnus Transsavaniae Principatus, vol. I, Viena, 1778, p. 472: Toleratae gentes, quod ins civitatis et accessus ad honores politicos Principatus publicos dicuntur non habent, sed ex gratia saltim praesumantur".
Approbatae Constitutiones regni 1ransylvaniae et Hungariae cidern rum, Oradea, 1653, partea I, titlul 8, art. 1, p. 14: Noha az Natio az hazában Statusok közze nem számláltatot, vallások nein a religiok közzül valo, mindazáltal, propter regni emolumentum, miglen patialtatnak ..." (se va cita Approbatae). Asupra discriminatoriu al prevederilor din acest corpus de legi, cf. A. Herlea, Valeriu Vechile transilvane. I Approbatae Constitutiones 1653. Sotropa, .traducere, in Mitropolia Ardealului", nr. 7-9/1976, p. 425-6 15. acest sens citám urmátoarele articole de lege ale dietelor Transilvaniei (atunci de redactare a acesteia, cind se citeazá hotárirea se are in vedere nu cea de desfásurare a dietei, cum procedeazá autorii memoriului din 1763): articolul 11 al dietei de la Sighisoara din 5 noiembrie 1616 (in memoriu se doar din 2 privire la prinderea iobagilor restituirea acestora brie 1616) (cf. emlékek, ed. S. Szilágyi, vol. VII, Budapesta, 1, p. 391-392; se va cita E.O.E.); articolul 6 al dietei de la Alba din 5 mai 1628 (in memoriu este indicat al dietei din 9 aprilie 1628) privind prinderea iobagilor români ruteni fugiti de la stápin procedura de restituire a acestora (cf. E.O.E., vol. VIII, Budapesta, 1882, p. 84); articolul 2 dietei de la Alba din 1 octoinbrie 1678 referitor la excluderea români de la innobilare (E.O.E., vol. XVI, Budapesta, 1893, p. 606); articolul 3 al dietei 1680 cu privire la anularea diplomelor de blazon acordate de la Sighisoara din 12 in care nu le pot justifica (E.O.E., vol. românilor, in Budapesta, 1894, p. 77); de la Alba din 7 noiembrie 1685 articolul 6 al di memoriu este indicat doar procedura de readucere a iobagilor jelerilor fugiti (E.O.E., din 1685 ) vol. XVIII, Budapesta, 1895, p. 372); articolul 3 al de la din 5 august 1689 (in memoriu este indicat articolul 3 al Transilvaniei din 15 1689) referitor obligade teritoriul comitatelor al scaunelor secuiesti de a-i preotii unguri, in caz de nevoie forta (E.O.E., vol. XX, Budapesta, 1897, p. 1). Dintre prevederile Approbatclor Approbatae, partea a III-a, titlul 5, art. 2, 76-77, pri:rind constringerea de a pláti dijrna din vin, porci, vite albine partea a tot cuprinsul Transilvaniei; 1, art. 1, p. 113-114, cu privire la prinderea trecerea sub regim iobágesc a vagabonzilor a color fárá de (in acest caz memoriul din 1763 india in mod gresit acest articol s-ar referi la fugiti, sub a 200 rea iobagilor pentru cel ce acea prepartea a V-a, eclictul vedere); p. 232-233, privind prinderea românilor, a 200 florini caz muntenilor rutenilor sub incálcare a acestei prevederi de
de stat
domeniali.
amánuntitá nuantatá a regimului iobágiei in Transilvania lucrárile lui David Prodan: in Transilvania al vol. I - III, Bucuresti, 1967-1968; in Transilvania al XVII-lea, vol. I - II, Bucuresti, 1986- 1987; Problema in Transilvania 1700-1848, 1989. 28 Pentru
173
www.digibuc.ro
surse, este autori.
de nuante, relevind o bun5 cunoastere a
de cátre
cele de pe teritoriul principatului cele din memoriul - sint de numerosi umplu Partium, românii din comitatele sus-amintite locuitorii din aproape toate rindul natiunilor recepte (maghiari, secui, sasi al a neincetatelor din secolele anterioare (evenimente care i-au afectat aceeasi pe români! - n.n.), de abia omnia ferme constituie a patra parte a populatiei" (qui vix loca repleverunt, continua superiorum seculorum bella
incolae,
constituant). Mai dintre românii locuind pe teritoriul comitatelor detin proprietäti funciare pe care le-au
primit de la regii Ungariei sau de la principii Transilvaniei ca
a
vel alias qualitates), acestia bucurindu-se de statutul de nobili deplini. categorie nobiliar5 românilor din comitate (nobilii de blazon), care se disting armalistii serviciilor aduse (ob bellicas
obisnuiti sau nonconditionati (armalistae ordinarii seu non conditionati), respectiv puscasii armalisti sclopetarii), care, bine stabilit, de cetätile Gherla, Chioar, Gurghiu Deva, cu obligatia de a presta serviciu de garnizoanä alte slujbe militare; cazul militare, puscasii - potrivit prevederilor edictului 21 din partea a V-a a Compilatelor 29 starea de Nurnärul arrnalisti era deosebit de mare (valde freouens), mai ales pe domeniile cetätilor Gherla Chioar. In ceea ce pe libertinii români de pe teritoriul comitatelor, memoriul din 1763 constata numärul foarte schimb majoritatea covirsitoare a redus. din comitate era constituitä din iobagi Din rindurile acestora doar jelerii voluntari (sponta-
nei inquilini) puteau fi avuti
vedere la militarizare, dar numai cu loturi de in alte pärti ale Transilvaniei cu acorprealabil al de Aceasta, deoarece jelerilor de fapt (reales inquilini), cu domiciliul stabil (fixa domicilia habentes), li se inter-
inzestrarea
zicea - in temeiul unei rea
regale din 25 februarie 1747 ei fi readusi cu forta
domnilor de
in caz de
In scaunele - remara memoriul - românii cu mult mai putini" (Valachi sunt multo pauciores) in cornitate, iar dintre acestia mai putin cei care au beneficiat de danii, statutul de nobili. Un numár ceva mai mare de români (paulo plures) armalisti, unii chiar primipili pixidari (puscasi) in scaunul Aries, dar acestora li se interzice sä-si stápineascä mod ereditar, potrivit cu dreptul secuiesc (iure siculicali), ei bucurindu-se doar de starea drepturile libertinilor secui care lotul de Siculorum unacum
sessionem incolentibus induen-
Categoria cea mai numeroas5 de români care
scaunelor secuiesti o (integrae
iobagii
jelerii,
possessiones) constituite din acestia.
cu cel al iobagilor
pe teritoriul chiar mosii
au acelasi statut jelerilor români de pe teritoriul comitatelor, exceptie
Constitutiones regni Transilvaniae et rum, Cluj, 1671, p. 86 (reluarea articol dietal din 1667). Numárul era limitat la 200, nobilitatea fi transmis6 asupra urmailor cazul instruiau arta militará (Compilatae, partea a V-a, edictul 20, p. 85-86).
www.digibuc.ro
annexacare
care locuitorii din scaunele secuiesti nu - potrivit legii sä le presteze. Pe teritoriul pämintului - se constatä memoriul din 1763 - mai ales in scaunele de sub munte", träieste un numär mare de români, care au statut de libertini, doar la plata dijmelor. de acestia, natiunea" cere trecerea in fäcind dijmele,
jelerilor, deoarece locuiesc pe un teritoriu acordat säsesti doar un popor tolerat (gens regim privilegial deoarece românii solum tollerata). unele dietale 30 sau ale Guberniului transuveranul are dreptul silvan (8 aprilie 1698), autorii memoriului conchid s5. dispunä mod liber de românii de pe cräiesc ', care, desi tolecu
rati, au totusi statut de oameni liberi. ceea ce-i priveste pe românii de pe donate unor functionari sau comunitäti säsesti, acestia fie iobagi, fie jeleri, cu drept nobiliar deci neasimilabili locuitorilor
cräiesc".
de a purcede la descrierea tabloului social al románilor din
autorii memoriului din 1763 au socotit prezentarea documentatä a trecutului acestuia, statutul säu deosebit faptul a constituit aproape färä intrerupere un domeniu fiscal, depinzind nemijlocit de puterea centralä De asemenea, pe temeiul unor adoptate de dietele Transilvanici 32, este urmärit modul care stärile transil-. vänene au sä restringä drepturile de autonomie interná ale districtului si ale locuitorilor säi. In acest cadru, remarcind dintru districtul de foarte putini unguri sasi, locuitorii totii români' (incolae eius, praeter Hungaros Saxonesque, sunt omnes Valachi), autorii memoliului reusesc sä surprindä cu un fin spirit de observatie aspectul de stratificare socialä a acestei complexe lumi Cu privire la originea päturii sociale suprapuse boierii - , memoriu se rernarcä pe bunä dreptate deoarece denumirea aceasta desemneazä pe nobili in Valahia vecinä, amintitul district... a tinut mai tocmai de voievozii acestei Valahii, nu poate fi nici o sub titlul de trebuie nobili" (siquidem hac nornencladistrictul
E.O.E., vol. XXI, Budapesta, 1898, p. 247: articolul 6 al dietei de la Tirgu intre 15 decembrie 1695 16 danuarie 1696, din 19 ianuarie 1696 (dieta s-a indicarea datei de 15 decembrie memoriul din 1763). ce la 31 Autorii memoriului de frunte un document dat de regele Matia Corvin in 1467 cu privire la Tara document consultat cum o (este vorba de diplomatariul lui E. Palkovics, Epistolae Matthias Corvini, din Hungariae, ad pontifices, imperatores, reges, principes aliosque illustros vires, partea I -
-
IV, Chij,
1745).
acest sens autorii memoriului articole dietale: articolul 4 de la Cluj din 11 noiembrie 1560 cu privire la plata impozitului principe existente Tara de (E.O.E., vol. II, Budapesta, de la Cluj, intre 11-22 noiembrie 1876, articolul 15 al 1, privire la plita dirilor militare (E.O.E., vol. II, p. 197); articolul 6 impunerea 13 iunie 1563, referitor la impunerea al dietei partiale de la Turda, la ducerea sarcini comune ale (E.O.E., vol. II, p. la plata intre 2 1-26 iunie 1564, 16); articolul 6 al dietei de la privire la servi(E.O.E., vol. II, p. 223); articolul 7 militare datorate de locuitorii din Tara 32
al
al dietei tinute la Turda intre 28 mai -3 iunie 1566 (in memoriu se articolul 9) privind
de
ale
vol. II, p. 312); articolul 11 al dietei tinute la Sibiu
pe
mod eronat
principelui (E.O.E.,
30 noiembrie - 13 decernbrre 1566, Tara (E.O.E., vol. II, p. 324). referitor la peclepsirea sens cercetarea fundamentala a lui D. Prodan, Vezi in vecini
sec. XVI- XVII,
p.
Anuarul Institutului de Istorie din Cluj", vol. VI (1963),
-312.
www.digibuc.ro
vero in vicina T7alachia nobiles ad Valachiae Vajvodas pertinuerit, dubium titulo intelligi debere). La fel de
esse
este constatarea rnemoriului timpul unor schimbäri suferite s-a produs boierilor principatului transilvan autonom, in o stratificare, fi distinse mai multe categorii. In primul rind citati sau nonconditionati (borones primaevi, non de creati de domnii Tärii Românesti cu boieronatul. Acestia pot fi socotiti drept nobili indubitabili, categorie, putin numerosii armalisti (nobili de blazon). cei care conditionati) noi sau conditionati se bucurä de prerogativele boieresti cu cbnditia indeplinirii unor slujbe militare, a cáror efectuare le garanta pástrarea statutului boieronal. In fine, oa categorie o reprezintá boierii de rangul al treilea sau de rang (barones seu infimi ordinis), asa-zisii bastiasoni (bastyasones), asecu boierii conditionati prin efectuarea unor militare la apärarea fortificatiilor (a bastioanelor/bastya in limba maghiarä, de unde si denumirea dar deosebindu-se de acestia prin faptul cä scutirea de slujbele domeniale de celelalte prestatii dura numai pe timpul cazul unor bastiasoni serviciului militar la cetate. Mai mult, la prestarea le-a temeiul de scutire, s-a ajuns la obligarea slujbelor pe libertini, continuare autorii memoriului al din diferite ajunsese la circa 1 400 capi de familie. acestia legati párti ale Transilvaniei sau chiar din Tara prin rudenie afinitäti de cu boierii, ale cäror prerogative parte dintre libertini folosindu-se si de numele de boier. este socotitä de autorii memoriului drept foarte pentru prestarea serviciului militar. Despre iobagii din Tara mernoriul nu are nimic dcosebit de mentionat. In fine, cazul românilor din unele ale Transilvaniei, precum Hunedoara, Hategul, Deva, Dobra etc., unde acestia constituiau cea mai mare parte a populatiei, autorii memoriului relev5. statu-
tul de libertate personalä al mai multi dintre ei. se poate sesiza cu destulä pe autorii memoriului din 1763 i-au interesat mai cu douä aspecte atunci au abordat situatia socialä a românilor transilväneni: mai statutul personal al acestora (de oameni liberi sau dependenti), apoi regimul de proprietate asupra pämintului pe care locuia româneascä. Cunoscind de comisia Siskovich, acest dublu interes este pe deplin a contribuit explicabil. Nu din 1763, prin datele sale, la accelerarea procesului de organizare a regimentului I românesc de mai ales cä accentul pus de comisie pe latura confesionalä (apartenenta viitogräniceri la confesiunea greco-catolicä) nu a mai constituit este a conditie sine qua non. faptul cä in februarie 1764 guvernatorul comandantul militar al Transilvaniei, generalul Buccow, raporta Consiliului Aulic de cä regimentul I românesc de preluase paza cordonului de frontierä care se din Tara Tara 176
www.digibuc.ro
ANEXÄ (Viena, 1763
de
Reflexiones Commissionis circa iura, conditioncs relligionernque in Transylvania Valachorum absolutaque in (praeter legibus privilegiisque exceptos) surnrnae
principis potegtatem
Gentem Valachicam e reliquiis Romanorum cum Dacis Getisque perrnixtis evaluisse, plerique Historicorum consentiunt; qui antea, post devicTrajano Decebalum, Romano subiccti, tamdiu Romanis tibus pressi fuerunt, ope vicinorum et exulum sub Aureliano iterum excusserunt Imperium, potiorique Romanorum parte per eundem Aurelianum ad Danubium usque reducta, reliquiae eorum, ne penitus Barbaris consumerentur, procul dubio cum Dacis Getisque connubiis, in novam qvandam gentem, hodie Valachicarn dictam, quos Andreas II, rex Hungariae, diplomate Saxonibus dato Blacos nominat, coaluerunt, quae in usque retinct Romanum nomen sermonemque magna in parte imi-
Posteaquam vero Pannonia, Dacia item mediterranea, hodic Transylvania dicta, post iteratum Hunnorum e Scythia egressum, successive ab
his subacta occupataque fuit, gens Valachica, arbitrio victoris populi relicta, sedibus suis partim pulsa, partim vero in rusticitatem, liberam tarnen, dacta est. Libera dicitur, nam: 1-mo ex quod ipsae decimae in patrimonium Christi dedicatae Christi fidelibus et non schismaticis exigi soleant, ab omni decimarum Praestatione reliquis schismaticis exemta erat (Wladislai Decr. 2-di art. 2-do Ex uno loco in alium liberam transmigrandi facultatem Sigismundi
2-di art. 6, item 3 art. 14 tamdiu habuit, donec anno 1514, propter factam occasione belli cruciati rusticis contra nobilitatem seditionem et rebellionem, cum reliquis rusticis quoque Valachica, notae infidelitatis subiecta et in perpetuam rusticitatem redacta, priorem libertatem amisit et glebae perpetuo est adscripta 7 art. 25, item Decreti Tripartiti partis tit. 25). In Hungaria quidern rusticis migrandi facultas certis sub conditionibus restituta anno 1547 art. 26, 27, restricta anno 1608 art. 13 post coronationem, item anno 1715 art. 13 et alibi passim. In Transylvania vero, post ipsam Principatus ab Hungaria separationem, gens Valachica habita fuit solum tollerata Appr. part. 1-mae tit. 8-vi articulum 6 anni 1628, 9. Aprilis art. 1. Valachi et Rutheni dominis terrcstribus destituti in cuius bonis deprehenduntur per dominum terrestrem captivari et cautioni subjici concluduntur. Anno 1630 art. 25 si fideiussores inveniri non possent, ad praestandum iuramentun sub poena florenorum 200 adigendi. In iobbagionatum redigendi cautionique subjicicndi sub poena florenorum 200 Appr. Const. part. tit. 41-i art. 1-o, item part. 5-ae edict. 38, item art. anni 1685. 177
12 - c. 91
www.digibuc.ro
Decimarum praestationi in universo Principatu obnoxii redduntur Appr. Const. part. 3-ae tit. 5-i art. 2-o. Proventus parochorum Hungarorum, Siculorum et Saxonum, si in pagos ubi tales habentur, se receperint, instar auditorum parochialium solvere
iubentur 1689 15-a Julii art. 3 pecoris furtivi cadaver excoriatum reperitur, incolae Valachici eiusdem loci pretium pecoris damnificato solvere iubentur, eo quod gens ista furto prae caeteris nota sit anno 1662 5-a Januarii art. 2-o. Citra literas dominorum terrestrium passuales regno illos excedere mittereque sub poena prohibetur anno 1616 2-a Novembris. Nec popas Valachicos in futurum nobilitandos esse, hactenus vero
nobilitati, ut annales producere et se regno incorporare teneantur, conclusum
est anno 1678 1-a Octobris art. 2. eo quod non produxerint, omnia privilegia amiserunt 1680 12-a Januarii art. 3. omnia sint infimae rusticitatis argumenta, absoluto illos dominorum terrestrium dominio in generali subjicientia. etiam inter illos pro ratione Diffiteri nihilominus non potest,
pulorum inter quos degunt conditionum diversitatem, sunt enim ex illis
nobiles, boérones, nonnullorum oppidorum cives denique libertini, nec non inquilini et subditi dominorum terrestriurn, qui secundum ordinem natiofasius in sequentibus declarantur: Primo loco veniunt Valachi in comitatibus, tam in gremio Principatus quam vero in partibus reincorporatis, existentibus residentes, qui tanta multitudine omnia ferme praemissorum comitatuum loca repleverunt, ut incolae, per continua partem, receptarum vix quartam superiorum seculorum bella dirninuti, constituant. Sunt vero inter hos complures, quorum maiores ob bellicas virtutes quoque vel alias qualitates bonorum etiam possessione principibus, meruerunt, quorum posteri donatariorurn nobilium antiquis regibus, loco habentur. Armalistae in comitatibus sunt duplicis generis, 1-o quidem ordinarii seu non conditionati, sine controversia nobiles, et, 2-do, armalistae tarii, qui ad arces Szamosujvár, Kövár, Görgény, Deva certo numero eum in finem et ea sub conditione constituebantur, ut in vicinis arcibus dium tenerent servitiaque militaria obirent, reducendi ad iobbagionatum, edict. 21). si conditionibus non satis facerent (Compil. Const. part. Numerus nobilitandorurn sclopetariorum horum ad numerurn resoluta, ea lege ad posteros etiarn tenarium restringitur nobilitasque confertur, ut liberos quoque suos in ea arte erudire teneantur principique edict. iuramento adstricti habeantur (Compil. Const. part. et numerus in dominiis cumprirnis Szamosujvár et Kövár 20-o). Horum valde frequens est, et quamvis nulla ad arces servitia praestent, a decimis nihilorninus et servitiis dominalibus immunes cupiunt. vero Sua Maiestas Sacratissima in causa sclopetariorum Devensium per viam appellationis ad Tribunal Regium provocata tale iudicium ferre dignata est, ut personalis eorum nobilitas tanquarn legitimis principibus collata in vigore maneat, fundi autem e pura fiscalitate sine consensu statuum inabalienabiles, ex quod statuum consensum non produxerint, ergo de reliquis etiam sclopetariis haad corpus dominii recedant; benda videtur ratio et omnes illi ad statum militarern cogi possent. 178
www.digibuc.ro
Libertini in propriis fundis habitantes sunt paucissirni.
inquilini ornnes. in dorninorum suorum terrestrium habitant, militia ex nisi forte e spontaneis inquilinis, alibi fundis appertinentiisque providendis, statui posset, accedente quoque dominorum terrestrium consensu, siquidem mediante clementissima resolutione regia, die 25-a Februarii anno 1747 emanata, inquilini reales fixa domicilia habentes cautioni subjiciendi, absque consensu et literis dimissionalibus minorum terrestrium migrare prohibentur, nisi ad proprios dominos terrestris, quorum iobbagiones essent, redire vellent; quin imo, etiamsi profugissent, ad praescriptum legum tales repetendi facultatem dederit Sua Maiestas. porro nec
In sedibus Siculicis Valachi sunt multo pauciores, inter quos tarnen paucissimi donatarii, paulo plures armalistae, quidam mipilorum et pyxidariorum loco in sede Aranyas habentur suasque ditates Siculicali possidere perhibentur, naturam iuraque Siculorum unacum libertinis propriam sessionem incolentibus induentes. Subditorurn et inquilinorum longe maior copia datur, integrae etiam possessiones Valachis inhabitatae conspiciuntur, quorum per omnia eadern quae comitatensium est conditio, exceptis quoad incolae terraru.m Siculicarum praestare de lege non tenentur. In fundo regio nationi Saxonicae collato, sedibus subalpestribus Valachorum numerus existit, quorum plerique post subactam ab Hunnis Transylvaniam in radicibus montium probabilius suas figendo, propriae saluti consuluisse videntur, et post etiam factam fundi huius nationi Saxonicae cessionem in hodiernum usque perdurarunt, libertinorum hi nomine veniunt, nec aliud praeter decirnas praestant; licet natio Saxonica, eo quod in fundo regio sibi privilegialiter collato habitent, et etiam quod sit gens solum tollerata, inquilinos esse praetendit. Quos tarnen liberos antea fuisse constat, quod anno 1695 15-a Decembris art. 6-to liberi incolae Saxones et Valachi e fundo regio post annum 1682 quo nimia contributio incepit, et debita passiva accuraverant, alio quopiam transmigrantes
sub poena florenorum 200 restitui; at caeteri qui ante annum 1682
aliisque semet subdidissent, quia de libere migrando privilegia habere dignoscantur, in statu manere concluduntur. Anno vero 1698 8-va Aprilis deterrninatur, ut incolas e fundo regio post annum 1685 aufugientes reducat Universitas iuxta articulos eatenus conditos, at qui antecedenter aufugissent prosequantur ordine, uti lonos fugitivos.
Cum itaque praemisis constitutionibus condendis contributionis illo tempore, quam vero debitorum passivorum accrescentia causam praebuerit, de praesenti autem si tributo unius cuiusvis contribuentis viribucommensurato persoluto, quispiam ad alia loca onus quoque contribuendi secum ferat, locum amplius, intuitu contributionis quoad liberos Valachos constitutiones habere posse vix videntur, adeoque cum illis tanquarn cum genteque solurn tollerata pro summo suo arbitrio omnimodam disponendi Suam Maiestatem habere evidens est. Bonorum porro officialibus aut communitatibus Saxonicis per donationes collatorum incolae omnes, sunt iobbagiones, aut inquilini, pari cum nobilibus reliquis possessi, neque ideo hi pro incolis fundi regii possunt, eo ipso quod donatione possideantur. Vagi quidem ubique dantur, maior tarnen in natione Saxonica ac in comrnunitatibus eorum numerus reperitur; qui enim Valachorum ad latus pagorurn Saxonicorum feri omnes hoc nomine veniunt, 179
www.digibuc.ro
altissimo pariter principis arbitrio subiacentes, exceptis profugis .dominorum terrestrium iobbagionibus, eo se recipientibu. Districtus Terrae Fagaras diversa quadantenus 1 reliquis ditio est; hic enim Terrae tractus inter alpes Valachiarn Transylvania parantes fluviumque Alutam in longitudine ad sex circiter millitaria Hung. 2 baronatus possise extendens diversis dominis terrestribus iure
Traditio est, pertinuisse ad Gara; sub Mathia tarnen Corvino rege, prout literae eius anno 1467 datae et 1745 typis evulgatac testantur, in bonorum pure fiscalium adeoque inalienabilium in generali praelatorum, baronum et nobilium congregatione eum in finem relata Molfuit, ut si quando opportunum fuerit Vajvodae alicui Transalpino daviensi ad partium scilicet illarum terrorem seu recuperationem assignari posit pro descensu. Hoc ipsum confirmant nonnullorum Valachiae Vajvodarum donationales et literae in hodiermim usque apud conspicuae, et hinc forte nata est communis hodie praesumtio, quod hoc districtu Valachiac Vajvodis regum Hungariae usque ad cladem Mohátsianam tributariis possesso, terminos quoque Principatus fluvius distin-
xerit. constat, inde Mohátsiana nullo Vajvodarum Valachiae hunc Terrae tractum possessum fuisse, verum temporis ad familiam Bornemisza transiisse. Anno demum 0, per defectum Joannis Bornemisza, ex donatione Joannis Scepusiensis, in possessionem Thomae Nádasdi, ex huius vero cessione in generum huius Stephanum Majlathum devenisse.
Postquam vero hic Constantinopolim in captivitatem 1541 missus fuisset, Terra etiam Fagaras in Isabellam recidit, quae tarnen filio Hungaria in Transylvaniam reduci anno 1560 Joanne Sigismundo restituta quidem, ast iterum cum oppidi Teke 30 m. florenis emta ac in Bekessium collata est; per huius notam 1574 ad Stephanum huiusque farniliam deveniens, ac per mortem Gabrielis Báthori in fiscum recidens. tricta sub praemissis annis fuerant liberi baronatus in hoc districtu iura, siquidem anno 1560 art. 4 Claudiopoli contributioni primum. Anno 1561 . 15 et 1564 bellicis expeditionibus, ibidem art. 13 quoad plectendos fures Cibinii quoad et anno 1566 art. legibus patriis; 1563 Thordae art. 6 paribus ac caeteri incolae oneribus; 1566 art. 9-no Thordae vectura ad castra subiecta fuit. Tandem vero inter bona fiscalia relatus succedentibus principibus, imo etiam principissis, et ab his quidem nunc dotalitii, mox inscriptionis titulo, cum liberi baronatus possidebatur. Incolae eius, praeter paucissimos Hungaros Saxonesque, sunt omnes Valachi, in libertinos, subditosque et inquilinos distingvendi. Barones quod attinet: Siquidem bac nomenclatione in vicina nobiles denotentur, districtus vero praememoratus, ut praemissum est, antea ad 2 Valachiae Vajvodas pertinuerit, nullum esse test, sub titulo nobiles intelligi debere. Ast successu temporis nobilitaris haec boeronum praerogativa sub nationalibus principibus mutari dimmuique acceperit, distinqui illi debent :
1-mo, in prirnaevos, non conditionatos, Valachiae principibus et his in dominio succedentibus liberis baronibus, donatione portionum possessionariarum aut baronatuum creatos, qui indubitatorum nomine venire possunt, una cum paucis armalistis. 180
www.digibuc.ro
2-do boërones recentiores, conditionatos, qui sub ea lege in assumti fundisque donati sunt, ut vestibus expanno confectis, bonis equis et armis instructi, militare servitiurn obire debeant; quos aut militare iuxta praernissa, aut violatis conditionibus in iobbagionatum recidere debere ex praecitato Compilat. Constit. part. 5-tae edicto 21-o rum est. 3-tio Suppar horum est ratio tertii sen infirni ordinis, ita Bastyasonum, qui defendenda arcis propugnacula obligabantur, et quamdiu servitium praestiterunt, exemptione servitiis dominalibus ac reliquis praestationibus gaudebant; quorum tarnen nonnulli sublata exemtionis causa ad obligationem reciderunt deberentque et reliqui reduci.
4-to loco veniunt libertini, qui ex diversis Principatus partibus Valachia oriundi, irno et subditorum posteri, matrimoniis affinitatibu lue boronibus ab iuncti, praerogatives illorum usurpant, et a tiori baronum nomine complectuntur. Quorum omnium numero ad 1.400 .
in circa patres familias excrescente, etiamsi pars iura vel erga Bastyasones et libertinos iobbagionibus oriundos, vel vero Lilt aria in 1-rna classe relata dispensaretur; alteram nihilorninus medietatem ad statum militarern applicari posse, facile apparet. 5-to Respectu et inquilinorum nihil est quod fusius de praernissis actum sit. nonnulla oppida privilegiata, quorum cives rnaiori ex parte Valachi, eodem civitatis iure quo reliquis nationibus addicti gauden t, ut sunt oppida privilegiata Abrudbánya, Vajda Hunyad, Hátzeg, Deva, Dobr a etc. , quamvis in plerisque horurn territorii ad fiscum pertineat et aliqualem etiam iurisdictionem in eos exerceat, conditio vero libera est, exceptis paucis, si quos forte fisci aut privatorum iobbagiones in iisdem cornmorar i contingeret. Universi Valachi ab ipso Hunnorum in Transylvaniam ingressu Graecam profitebantur; sub Joanne tandem Sigismundo Unisub Reformatis principibus cum eidem relligionil addictis, ultimo demum divo Leopoldo imperatore Transylvaniae habenos capessente, cum Catholicis unionem ineuntes, nullibi se fidos praebuerunt; ab amplexis enim ac Unionis punctis denuo resilientes, bodie vix quinta pars in Unione perseverat, reliquis ad Graecorum fidem, data illis potestatc, relapsis. E quibus praemissis evidenter constat, gentem Valachicam saltern, nec ullis nationalitatis iuribus unquam privilegiatam (huc non tellectis qui seu per nobilitationem seu per seu vero per iuris oppidorurn adeptionern ab universali regula exemti sunt), ab summae principis dependere illimitatamque adeo et absolutam de disponendi potestatem Suam Maiestatem Sacratissimam habere. Quia nihilorninus gens inter receptas nationes per universum Principatum diffusa, ex ipsa situs consideratione ad militaria servitia pacis ternpore subeunda, utilitate tota assummi, nec si assummeretur debito modo exerceri et in officio contineri posset, opinione sua existimaret Hátzeg Commissio, unam prima vice ex Unitis districtu fines sedis Siculicalis Három-Szék, in fundo usque ad passum Bodza liberis habitantibus, legionem formandam esse, regio et in his potissimum ex rationibus: 181
www.digibuc.ro
1-mo Quod hi et passus semitasque in Valachiam commodius custodire et proxima oeconomia sua facilius e propinquo culta, subsistentiae media promptius habere valerent. 2-do Quod nationibus intermixti facilius excoli et ad militarem disciplinam adstringi possent. 3-tio Quod in liberis fundis habitarent. Est equidem in libera Suae Maiestatis Sacratissirnae voluntate legionem e coactis etiam incolis Valachis erigendem ordinare, quia nihilominus esingulari illa cuius radios in omnes sibi subiectos populos gentesque extendere solet, hanc quoque confiniariam e Valachis militiam, non coactam, verum spontaneam habere consequens est, ut tionibus quibus praemissis, puncta quoque emolumentorum ad alliciendos eorum animos Sua Maiestate Sacratissima iisdem indulgendorum sub tur.
- însemnare pe prima paginä:
8-ten
.
Osterreichisches Staatsarchiv, Kriegsarchiv Wien, Militärgrenze, Fasz. 30, Nr. 260/6 vom 3.10.1763, fol. 1-12. 2
Astfel in text. deastipra rindului. Este vorba de
www.digibuc.ro
SI NOTE BIBLIOGRAFICE
PSEUDO-ENACHE Aurora si 1987, 266 p.
Mai bine
140 de
CANTA, Cronici
ed.
Zmeu, studiu introductiv de Aurora s-au scurs
a cronicelor atribuite lui Enache de alte cronici moldo-muntene
la prima publicare, de loan Canta,
critici de Edit.
Mihail
u,
ca ele - spre deosebire
vreo mai exceptia, bineinteles, a reeditarii de insusi M. -o editie critick in Nevoia unei noi potrivit exigentelor de a surselor narative medievale - era acut astfcl publicarea in colectia Restitutio" a celor doul cronici, se cuvine salutata. Gratie remarcabilului efort al Auroret - care a dat o editie a cronicii lui-
Radu Greceanu -
al celor mai riguZmeu, dispunem acum de o editie la roase cerinte ale regulilor arheografice. Cele cronici relatea7ä, cum se istoria Moldovei 1733- 1774 (Pseudo-Enache 1741- 1769 (loan Canta), gindu-se, am spune, reciproc. Chiar autorii sint departe de cugetarea a unui Miron Costin sau de harul literar al unui Ion Neculce, cronicile izvoare importante pentru cunoasterea istoriei moldovene secolul al XVIII-lea. Pentru a da un singur exemplu, de informatiile cronicii atribuite lui loan Canta despre a patra - domnie moldoveanä a lui Constantin Mavrocordat, in de
de izbucnirea razboiului ruso-turc din 1768- 1774. Slujitor fidel al Portii otoinane, noul domn, abia sosit la Frumoasa, boierilor cu dea o a tuturor de slujitori le in pentru ca apoi,
apucind cu mari de a gropile cele cu pe boieri pe cu ordzu, de trimet la urdii la sarhaturi. La cari, de fel de turcii aceasta, láuda pe Costandin-voda" (p. 143). Studiul introductiv al Aurorei corect documentat cadrul in ca e au fost elaborate cele de izvor istoric. valoarca cronici, mare interes observatiile Aurorei despre autorul celei de a doua privinta celui desemnat drept Pseudo-Enache Kogálniceanu, editoarea constatá in stadiul actual al cercetarilor, lui se contureaza anemic, exclusiv din paginile cronicii" (p. IX), referitor la autorul celei de a doua cronici, Aurora intreprinde o argumentatie pentru a dovedi (dar atunci el este arhimandritul Vartolomei n-ar fi trebuit ca el identificarea merituosul pe coperta cartii?). Chiar poate indoieli, Sint de atribuirea lui loan Canta a de retinut obiectiile sub numele acestuia de Mihail Kogalniceanu. Florin Conslantiniu N. IORGA, Despre cronici
inglijitä de D. Mioc, Bucurcsti, Edit.
la Paris Tn timpul o curiozitate in care se amesteca o
in
cronicari, Enciclopedica, 1988, 365 p.
De aici a rczultat,
-
nu
putut infrina de la
fireasca, in ce privcste viata poporului nostru cercetarea multor arhive din aproape Europa, imense
Din acest fragment de marturisire evocatoare culegeri de materiale de sub condeiul celei mai ample sinteze de istorie ultiinei una dintre preocuparile majore a inceputurilor stralucitei sale acti se o opera ce nu a cunoscut din care ale intregii vieti a lui editarea documentelor istorice. Format sub in spatiu": stringerea margine in timp sccolului al zodia pozitivismului ce domina peisajul istoriograhei europene de la caruia istoricul document, in sensul in inceputul celui actual urina faptelor sau, cel p o asupra faptelor" 2), larg al termenului si de peste pilda unui neostoit rascolitor de arhive biblioteci, din ne-a N. istorici un impresionant mateo rar intilnitä la publicind hotare,
' N.
Istoria
-
ed. a
vol.
Bucuresti, Edit.
1988, p. 67.
2 0. Dumoulin, in Dictionnaire des sciences historiques, sub red. A. Burguii:re, Paris, P.U.F., 1986, p. 204.
183
www.digibuc.ro
documentar prin care a masiv, din chiar capitole intregi din cea universalk cronici editate cu de
peste (Acte
istoria de volume cu
in miele priv
documente
iskmia
si , biblioteci relative la istoria interpretare ce privire la etc.) profundul efort de cunoastere conla baza studiilor de amánunt a marilor sale consistent& ele vingeri a savantului istoria, ca de la izvoare" Enciclopedick intr-o serie Volumul de tipärit de Editura audientit in rindurile a altor categorii de cititori a unor titluri privire pentru opera a marelui istoric cuprinde scrierile lui Nicolae lorga cronici specialitate, ca introducerile la cronicari, ráspindite in diferite periodice asumat-a regretaunele editii ale sale de izvoare narative" (p. 5). Dificila a reeditArii tul Damaschin Mioc, el mai apreciati editori de surse documentare unul clintre de printre si narative din istoriografia contemporank care legat Historica" (din care al colectiei nationale de izvoare medievale Documenta a editat, singur sau in colaborare, mai multe volume ale B. Tara Romäneascá) impecabile care, totodatk a restituit istoriografiei române - sub forma unor editii citeva izvoare narative de pentru istoria evului mediu românesc sau din a inceputurilor epocii moderne. Comentariile bibliografice la editor a 14 studii ale lui Iorga reunite in acest volum fac dovada perfectei stápiniri de te cronistica din complexelor nu de putine ori, controversatelor chestiuni ridicate cele trei state feudale sau din alte spatii geografice invecinate cu acestea, ele speci o zentin d, literaturi necesar& actualizare (pe baza de istoriotate acumulatá de la lorga incoace) a stadiului cercetärilor istorie consacrate domeniului. au sectiuni, criteriul grupate de ingrijitorul editiei in provenientá al izvoarelor narative privitoare la medieval& ce au fäcut obie tul atentiei lui Referitor la Cronicile dupá intinsul din 1899 prezentat la intitulat Cronicelc mai complet si (ccl mai cuprinz&tor mai bun din cite s-au privire la istoriografia veche din Tara Rom&neascá" D. Mioc, p. 128), succintele consideratii marginea cronicilor datorate unor stráini (unul grec, sirb) care au vietuit scris in Tara Româneasca: toatä. Matei al Mirelor respectiv, Gheorghe Brancovici Din alte trei studii I strálucirea, personalitatea cultural& a lui Constantin stolnicul Cantacuzino, spre modin reprezentan0 mai autentici ai culturii românesti, aflatá pliná dernitate. Meritul lui N. subliniazd judicios editorul, este de a-i fi prezentat opera sectiune comunicarea d n adevärata ei (p. 193). Antologia mai cuprinde in 1936 prin care lorga reluat discutia asupra paternitätii Cronicii (atribuit& de el lui Constantin cápitanul Filipescu), ce a insotit publicarea, in 1913, a cronicii s-au asupra Moreii la la lorga de el 7223 (consideratä atribuitä lui Constantin Diichiti, in sau ca ipoteza sa fi lost cineva" - D. Mioc, p. 212), tie din Revista istoric&" in sfirsit, importantul (1921) cartea veche care lorga atrage atentia asupra insemnárilor de si manuscrise, ca a unor intercaldri de aparte in documentele oficiale, in in zapise relevind valoarea informativä, prin veridicitatea, exactitatea, obiectivitatea si simplitatut pe care el le nurneste, in ansamblu, istoria prin cei (D. Mioc, p. 238). Partea a r Cronicilor strdine ce cuprind informatii despre asupra celor asupra a in repetate rinduri, analiza mai vechi cronici unguresti, spre a se invedera care e folosul adevärat pentru lámurirea mai turbure epoci din trecutul nostru" (p. consideratiile pe marginea unor neri, oricit de muntean&" (p. la un timp restrins, caracter 274) preluate de Chronicon Austriacurn de Unrest; studiul din 1928 despre Cranicele ca izvor pcntru istoria in care N. insemnátäti insistind asupra , a izvoarelor pentru (D. Mioc, p. 289), pleda poporului argumentat pentru constituirea nationale - pe care azi o avem - de orientalisticá turcologie; in sfirsit, notele - in fapt, un adevárat studiu de istorie
N.
la ed. a 1944, p. 128. Nicolae Stoica de Hateg, Cronica Banatului, Bucure5ti, Edit. Academiei, 1969364 p.; idem, Cronica a Bailor Povesti
nesti. Varia, Timisoara, vici, Cronica Chiper).
1984, 232 p. (in colab. Costin Fenesan); Gheorghe BrancoEdit. Academiei, 1987, 95 p. (in colab. Adam-
184
www.digibuc.ro
al in deceniul patru al a Rornânesti, din secolul al XIV-lea subliniazd editorul (p. 330) - prdejuite lui de republicarea fragmentelor privitoare la români din cronica sirbeasc& in a lui Pejacevich. volurnpl istoriografice a lui N. Ilustrind de valorificare antologat si comentat de D. Mioc se inscrie intre cele mai izbutite stiintifice a celui in care stiinta româneasca nu va afle una dintre cele mai trainice sustinere. Suciu din
Diclicmar, Bucuresti, Edit. Academiei, 1988, 582 p.
recent dictionar al istorice - larg, a fi dar convingdtor, structurat pe nivele stadiului actual disciplinei: metode, concepte, istoriografie - Robert Deschnon, in articolul istoriei institutionale nu ce se numeste in mod curent noua istorie" de scoala de la rupind traditia pozitivistá a orienjuridice, a aruncat institutiile alâturi de eveniment". viziunea (ai teoreticieni promotori au fost Lucien Febvre, Marc Bloch Fernaud Braudel), a determinismul economic social al proceal socioloselor istorice, de. identitatea scopului umaniste, al antropologiei, de metode susceptibile de alte concepte reconstitui mult istorie istpria institutional& o pozitie problemei structurilor a sociale". Din aceeasi perspecti ce nu istoria institutiilor a devenit o a activitátii istoriografice. considerd in subsidiar autorul citat, pertinenta eficanu-si pástreard citatea pentru studierea institutiilor particulare", mai ales specialitate se deruleazd sub politicului, socialului a culturii. cea pot intemeiate in cazul unei (in cazul de Atare franceid), care, de marea traditie intelectuall a eruditilor din secolele XVI - nu mai putin - de cea pedagogic& formati in disciplina unianismului juridic, (de uni secolul si a zámislit o serie de consail de ce institutiilor din evul sens, titlurile esentiale (a se vedea, in de R. Descimon in care este cele bibliografic al articolului mentionat). Dar in cazul istoria institutillor este una din cele mai importante mai carea asertiunii conform unul coordonatorii volumului fecunde directii de cercetare istorica" cuni furnizatá de acelasi alci preientat)? Ni se pare in rindul chiar
drept roniânesc si al institutiilor noa,tr- medievale: majoritatea
al
secolele XVII- XVIII r noastre nu fost studiate monografic rea documentelor este doar Cit priveste o istorie complen a tuturor institutiilor,
(...)". Cu alte
eforturile istoricilor români dedicati domeniului au spie cele trei etape esentiale ale realizArii sinteza. publicarea izvoarelor, cercetarea Tara Transil ce dictionarul privind institutiile feudale din de un colectiv cadrul Institutului de istorie N. (.onstantiniu, Val. Al. Georgescu, D. A. Lázáreputati specialisti (AleX. Constantinescu, - coordonatori rescu, O. Sachelarie, T. Stoicescu, P. Strihan, V. gol adinc resimtit in niedievistica O. Stoicescu) románeascd orienteze rapid sigur in complexele chiar in celor ce de pionierat istoriografia aspecte ale feudale de la noi. El este o realizatá fárá a se fi putut sprijini pe vreun precedent" relativ scurt recunosc perfectibild p. IX), o lucrare a deveni un instrument de lucru indispensabil pe Masa lui), dar nu i putin medievist motivul pentru Este chiar structura sa, se Once dictionar, románe, in pre/entarea de fata a dictionarului de Institufti feudale din ne impresionant matea in parcurgerea in a sublinia travaliul depus de autorii rial documentar (publicat sau inedit) bibliografic (1 672 de titluri la care se fac trimiterile!), de recente achizitir de informatie din care au rezultat, intotdeauna pe baza celor feudale din toate interpretare, articole substantiale (sub raportul analizei) privind
inainte un cimp de istoriografic durabil:
-
p.
* Dictionnaire des
historiques, sub red. André Burguiére, Paris,
986,
372.
185
www.digibuc.ro
cele trei provincii istorice românesti, de la epoca monele dintre acestea se chiar de o tratare mai (in concordantá importanta sistemul institutional intern desigur, abundenta izvoarelor a studiilor consacrate acestora de istoriografia mai veche sau mai nouá), remarcindu-se micromonografii inchinate, spre exemplu, de (p. 5-9), aristocratiei (p. 1-24), bisericii (p. 45-48), breslelor (p. -60), (p. 139- 1), domniei (p. 168-172), (p. 250-254), justitiei (p. 267-270), (p. 305-313), (p. 330), propriettii feudale (p. 387-390), (p. 438-.440) etc. In al a fi relevatä aprecierea de ce trangcende domeniul numai in aparentO arid la tot pasul termeni tehnici specifici limbajului normativ juridic - , o curioastere a sistemului national de institutii prezentul contribuie din la acest demers - permite subliniem convingátor de structurá de dezvoltarea istoria a institutiilor din cele trei ale poporului a material& social& cardinale au trásáturi specifice, care de dezvoltare institutionalá". Totodatá, morfologia izvoräsc tocmai din continuitatea din evul rnediu are darul de a lumina a poporulni institutiilor se atit de gráitor de autentic prin care se sale", #.contactele eu nzedii cimpuri, teritorii) institutionale, influentele reciproce (in relativitatea
-
, p. XI - XII).
ntro
Avem convingerea cá dictionarul de Institu: feudale din Wile - pentru care felicitári toti au contribuit la realizarea lui, autori editori - va da aspire - pentru a reveal impuls cercet&rilor dintr-un domeniu care poate trebuie la punctul de pornire al acestor rinduri - la atingerea acelei politice, de interogare p. 372). a raporturilor dintre starca regimul politic" (R. Descimon, op. rcca Suciu
RADU POPA, La stiintificá enciclopedick
Tara
media'
1988, 324 p.
,
Bucuresti, Edit.
decenii, monografia Tárii Maramuresului in veacul al XIV-lea, un istoriografia mod de abordare a Inscriindu-se in cele mai curente ale cercetárii istorice, investigadievale a acestor subdiviziuni politico-geografice - atit de importante rea istorico-arheologicá constituire a statelor feudale românesti - s-a dovedit pentru procesele de etnogenez& mai deosebit de generoask lucrarea de fatá constituind, credem,
Radii Popa
sens.
materiale
gura
asemenea abordare necesita desigut si o metodá de cercetare adecvatá conditiilor
nivelului actual al cercetárii, ca problemelor specifice ridicate de medievale Tara Maramuresului, metoda reconstituirilor regresive, nu sins-a dovedit cea mai oportuná, propunindu-si cum o recunostea
definitorii ale societátii din etapele ce
sá reconstituie pe vremea
informatii
In capitolele preliminare (p. 5-38), a gcografic cronologic, cercetárii, relevind semnificatia extinderii teritoriale a sub raportul cele pe care regalitatea organizare autohtone dintre tiei sá le implantece. Sint trecute in revistá, mult spirit critic, izvoarele istoriografia apreciind lucid cumpätat importanta, dar limitele diferitulor Hategului, sau din stadiul categorii de izvoare, limite ce decurg din In un alt capitol pe care putein considera preliminar, dar nu intentia de a-i diminua impornatural-geografic, tanta, este menit precizeLe conditiile relieful, reteaua hidrografica drumuri, precum resursele naturale partimentarea au constituit factori care au exercitat o permanentá influentá asupra societätii hategane. acestor determinári depins vitalitatea De modul care ea a reusit sá in ultimä regiunea datá. instantä, continuitatea de Caracterul lacunas al izvoarelor documentare referitoare la secole cercetare evului mediu transilvan determinat pe autor consacre un capitol substantial analizei documentatiei arheologice (cap. V. Tara de
p. 39-77).
arheologice au consiclerabil in ultimele trei decenii, ele incá departe de a fi suficiente omogen repartizate din de vedere geograCercetärile de autor in Tara Hategului sint arunce o totul nouá asupra istorice din a Descopericoncluzia, de importautk cá cca din cercetat
www.digibuc.ro
a fost afectat direct de inaintarea ale regatului maghiar XIII, continua existente in secolele antermare
secolele XI evolutta
proprie.
atributrii remarcabile paginile consacrate problemelor cronologie ale unor elemente de inventar arbeologic, abordarea nuantatä circurnspeca sä-1 pe autor de aprecierile unilaterale de exagerärde de care literatura de specialitate. Deosebirile constatate inventarul arheologic din diferitele zone ale Transilvaniei interpretate ca reflectind nu atit deosebiri etnice, cit decalaje de de progres tehnic. Prezenta medievale podoabe accesorii de port in transilvane poate reflecta cel mult e rolutia unor granite politice nicidecum transformlri etnice fundamentale. Problemele geografiei istorice aspect esential al reconstituirii structurii constituie substanta capitolului urmätor: Tara secolele XIII -AI V. p. 78-144. Registrul ce cuprinde 195 sate, este rezultatul unui efort itnpresionant, minutiozitatea analizei structurilor patrimoniale, genealogice, a toponimiei etc. constituind garantia incheierilor ce se cuprind in capitolele urmátoare ale lucriirii. scrise, coroborate informatia arheologick dovedesc in mod convingátor peste 85% din numárul formau satele iar pretinsa explozie ce ar fie urmarea colonirdri recente, nu reprezintá decit mult o explozie" a informatiei documentare in social-politice noi din vremea dinastiei angevine. Capitolul
p. 145-202,
turilor politico-sociale
la
pregnant vechimea juridice ale
cnezi
al struccaracterul omogen evolutiei unor institutii
ca obstea, cnezatul ori feudalitatea a prilejuit o analizá in straturile cele mai adinci ale vietii sociale, obstacolele, reusind totodatá nu putine, ridicate caracterul lacunar al Reconstituirea formatiunilor teritoriale, reprezentate uniunile de obsti, de aceeasi cu cnezatele vale din Tara Maramuresului, este de naturá ofere noi puncte de sprijin in cunoasterea mai detaliatá a societätii hategane, dar in acelasi timp caracterul unitar al evolutiei evul mediu. Cele zece cnezate de vale isi datoreaa existenta unor necesit4i ce de functionarea mecanismelor economice, sociale, juridice, militare spirituale, unei cornuafara nu se poate concepe vietuirea umane.
Atentia autorului s-a indreptat in continuare spre márturiile de civilizatie hateganä Tara Halegidui, p. 203-249). Abordarea monumentelor medievald efort al istoricului de a deslusi semnide arhitecturk militare si civile, subliniazá sociale ale acestor constructii. fortificatiile feudale familtilor nobiliare sint expresii ale maturizárii ale adincirii diferentierilor in cadrul Ultimele au fost consacrate aspectelor de istorie politicá administrattv-
institutionalä. Analizind conditiile in care Tara Hatedului a e dei a la district, se continuitatea teritorialá institutionall, implicit cea etnick incercarea de a organiza un comitat negásindu-si suportul social politic necesar. Schitind istoria poli-
a Tárii Hategului, reputatul specialist ajunge la concluzia necesitatii evenimentelor contextul general al istoriei românesti, fapt natural deoarece ...indiferent de rile politice care au conditionat diferit in secolele -XIV evolutia dintr-o parte sau alta a teritoriilor locuite de români, aceastá istorie a fost unitará". . Remarcabilele stiintifice si metodologice ale acestei lucrári o vor impune, sintem printre contributiile de domeniu. Antal
* * * Rdscoala si statul Culegere de studis, coordonator : Eugen Stânescu, Bucuresti, Enciclopedick 1989, 182
urma Aniversarea a 800 de ani de la ascoala vlaho-bulgará din anii 1185-1186, fost restaurate structurile Bulgaria s-a de sub
politice
forma, la inceput, a.imperiului româno-bulgar, a prilejuit o retnnoire a
lui istoriografiei românesti asupra unui inserunat capitol al
Nicolae
care au aceastá directie de Bänescu sint de ei se cuvine amintit Dimitrie Onciul, care a acordat o factorului valah sud-dunärean in studiul originii principatelor române, in istoriografia româneascl de astázi, stápinirii Asänestilor la nord de Dunäre. studtilor incluse volumul prezentat aici au dat contributii de mai mare interes la elucidarea George Murnu, investigatie, dar
www.digibuc.ro
probleme, in care obiectivitatea extrastiintifice. onestitatea rei
a
de a cuvine relevat, a autorilor, refuzul pe alterare
mului o obiectivitate
asaltnlui considerentelor uneori, culegeri de st cuprinsul a face concesii volude etica
Studiul regretatului Eugen
introductiv, constituind o vcacurile -XII ofer un excelent evenimentele se vor ,;ridicare de cortinä", care permite runoasterea scenei in evocate in volum. urniiireSte succesiv rolul socialä (peneräsculati, româno-bulgar al statului restaurat al românilor sud-dunäreni), apoi a teoriei despre pretinsul sine si permanenta de rea politick cea ecleziastick structurile militare, constiinta Erudit sagace este studiul lui lian Brereanu, za. ideologic tine relative la statului Asdnestilor. Terminologie Choniates, pre linei analize strinse a surselor, autorul conchide etnick indicindu-i vlahi" are o si in Cronica a lui ceea ce pri-al celui dintii; pe romanicii misieni" este dubletul convingMoare o cronica lui Brezeanu Akropolites, care au restaurat in rindurile trecerii sub t&cere prezentei bulgar. e intre Oscilatia Asänestilor intre prima" stati comproMis de Tudor Teoteoi in studiul una sau alta este institutioprezentare de istorie Roma si Bi numai a specifi observatii fecunde pentru realitäti românesti nord-dunärene din evul mediu. statulni Asänestilor, dar primilor num'ismatice nwnetar stalul Iliescu si Moneda (1187-1218) de in - se din zona Dundrii de Ernest care an rigoare care ne-au obisnuit cei'doi autori. Octavian Iliescu analizeazá Ernest ca o proprie, Asan H Dunärea de Jos in perioada. Tärnoveanu date pretioase circnlatia 1204-1282. Vohimul se un remartabil al lui Nicolae-Serban Tanasoca, pr invesbulgar, la restaurana de cercetrrea. tigatie istoriograficä, prin urm&rirea progreselor inregistrate mentionat filiatii de idei), cit si prin dezväluirea intruzinii regretatul despre bile a nationalismelor. Subliniind actualitatea vederilor lui Victor partea Asánestilor, autorul conchide linie, Numai in componentele acestei grupári de forte istorice (statul dobindi, o jocul derare contextul de istorie general& care s-a ce a seninátatea de spirit istorice corccte, cunoasterea restiurarea a insemnat pentru sud-est europearrä participarea bulgar'' (p. 178). un indemn pentru cele concluzie la cercearile acum
a
-
PAPACOSTEA, 1988, 258 p.
Cluj-Napoca, Edit Dacia,
evul
prezentat aici nu este o simplä inmänunchere de studii inrudite tcmatic, a peste un deceniu, asusistematice intreprinse de autor, de-a pra inceputurilor organizärii statului medieval in spatiul romänesc. Publicate in diverse viste exceptia celui studiile surprind aspectele esenacum prima rodul
ale inchegärii
in
Continuator strälacit al operei Nicolae ban Papacostea a adus in acest domeniu -ca in
ale
internationale.
Gh. I. Brätianu, cele pe care le-a abordat -o au epuizat inforbibliotecile D. Onciul
documentará mai vastä. matlile despre evul timpuriu $erban Papacostea intreprins pe cit i-au destinatá de informatii privind seciblele XIII- XIV mijloacele, se poate spune efortul a la cunostintelor noastre despre era firesc, pe 'statelor feudale descoperirilor documentare, au reinterpretarea fenomenelor cunoscute din alte surse, informatiile completindu-se reciproc. a metodei
188
www.digibuc.ro
de cercetarc a lui europene,
rnente'ale grupei
Papacostea este permanenta integrare a istoriei conde care aspecte moce relatii feudale ar de neinteles.
(p. 8-32)
române,sti:
a de constituirc statelor feudale rornânesti, prea reflectArii acestui proces in istoriografie, de la ul" cronicarilor la viziunea de a istoriografiei românesti. interes deosebit lui Niprezentare
este cum
despre sensul
al intemeierii Tärii Românesti" (p. 31), -XVI. in (p. 131- 150). privitor la pentru r pintre celelalte studii incluse in volum, a cOnstituirii statelor feudale I a din 7 ransilvavia, un p. 76-96) este esential pentru intelegerea politicii, de Ludovic I de Anjou in 1366, de eliminare a rodin viata a voievodatului. Lucrare fundamental& care marcheasá o in studiul genezei statelor române¡ti, cartea lui Papacostea ne face, prin eminentele ei asteptm nerabdare cele lucrári consacrate prerviselor constituirii statelor secolul al XIII-lea colae
Serban Papacostea,
studiul
acestui proces.
respectiv,
Constantiniu vol.
Enciclopedicá, 1988, 244 p.
Bucuresti, Edit.
monografiei profesorului Toderascu la numai 5 ce un alt r putat Stoicescu, inchinase o lucrare in t de interesul socialmente orientat spre aceastá Posterioritatea cron.ologicä nu india o filiatie directá; dimpotriva, volumul care 11 precare va fi urmat de un doilea, aflat in pregaire - reprezint& incununarea unor acumulári ale autorului in dubla calitate de cercetátor si de cadru didactic Alma mater" De altfel, ultimul mai capitol rein - un curs special publicat de autor intr-un tiraj redus tip grafia .
n
-
1984.
a fi
de a trece la prezentarea propriu-zis& a continutului lucrárii, se mai cuvine precizare. Spre deosebire de Nicolae Stoicescu, care a separat analitic
apecte
ale unitiitii le-a schitat caracteristicile principale, profesorul Toderascu a optat pentru o segmentare mai putin incercind surprindä in rind unitatea de de româneasc&. De aceea, interferentele intro domenii sint mult mai frecvente. Astfel, in capitolul referitor la posesiunile muntene moldovene peste Carpati este reliefat& insemnátatea acestora pentru salvgardarea identitätii etnice confesionale a românilor acel timp sub De asemenea, in repetate se face apel ulatia cärtilor vechi ca martor al diferitelor dintre in priveste delimitarea a cercetärii sale, autorul precizeazá in istoriografia problemei - cá aceasta se suprapune a epocii medievale secolelor VIII- XVIII. Deoarcce discutia referitoare situl evului mediu o intindere mai mare trateazá chiar uncle aspecte de fond, fie-ne ingáduite citeva observatii. Sintem acord profesorul Toderascu apreciazá o periodizare a culturii detasatá de ansamblul social este nefiresc fie aplicatá istorii nationale. Ne asociem lui Theodorescu care polemizeazá torul 19, nota 32) - in a aprecia intervalul din secolul al XVI-lea in ale secolului al reprezintá o perioadá istoria neascä, perioadä efectiv de trecere de medieval la modern, pe care o consideram astfel nu in suprastructurii culturale, ci al fenomenelor proceselor economico-sociale. relatiile de productie din principala ramurá economic& - agricultura predoindependent chiar agraveaz& aceastá trásáturá. Faptul nu este monetar+zarea de cresterea fiscalität;i, de sporirea productiei de de in ansambluri largi, central-europene sau mai ales procese, care o pondere semnificativá abia in al XVI-lea care vor determina in mare aservirea crescindl a deosebesc perioada delimitatá de noi de anterioará anului 1500. Desigur, conditiile in care importante trásáturi feudale pe ansamblul societätii, ar fi spunem din secolul gresit al incepe noi capitalist& Dar a nu tine cant - in persistentei feudalismului - de caracterul distinct al acestei perioade de 3 inseanina a rcfuza avan-
-
tajefe cognitive ale unei periodizári mai fine.
189
www.digibuc.ro
monografiei profesorului istoria (p. 2 1-42) este românesti. Autorul analizeazA mod hidrografice densitatea locuirii,
Acest prim Pritnul relief
este structurat in cinci capitole. geografice ale interactiunea dintre de ale
cu natura. tile concrete de adaptare a oamenilor in capitolul al doilea, intitulat pornind de la similitudinea formelor sociale de baza (p. 43-95), meticulozitate ceea ce a fost - dupä fericita sa expresie - evolutia reconstituie
de la sat la
tArile române, trecindu-se continuare sint decantate legAturile econornice rolul nodal al unor orase multele ce strApungeau granita de pe Sibiul, Bistrita Caransebesul, reglementArile politice ale p&storitul furile care fâceau obiectul schimburilor, schimbul de iscusintä transhumant. Referitor la a relatiilor economice dintre a invocatei econornice a acestora, aducem consila legAturile Moldovei de principiu. Cea parte a informatiilor s orasele din Transilvania, in prhnul rind Dupa de pe teritoriul stie, acestea reprezentau zona cea mai pe consecintA, Sibiul, românesc controlau principalele trecAtori peste Carpati. teritoriului Bistrita aveau un rol comercial nodal, disproportionat dezvoltare urbank De românesc, care s-a caracterizat tirziu printr-o mai atunci complementaritatea economicl ar trebui evaluatA ponderea relatiilor rind penpentru economice reciproce nu chiar centre, ci tru zonele rural-agricole, zone bazate preponderent autoconsutn larg in sparornânesc de-a lungul intregii epoci medievale. De asemenea, se impune a se vedea in ce legAturile predomin& in raport cele alte este in strinsä conexiune cu nivelul fortelor de la aceste in Oricum insk credem secolul al XIX-lea insuficienta dezvoltare a acestora, indeosebi a retelei urbane, a hnpiedicat geneza unei interdependente economice de românesti. AdevArata semnificatie a legaturilor Molangreneze majoritatea care Munteniei cu Brasovul cu celelalte orase - in dovei demonstrarea faptului granitele politice nu au putut impiedica relatiile economice interlimite au depins in primul rind de nivelul de dezvoltare a românesti, ale telor de productie. Astfel, sudul Transil,aniei, si indeosebi Brasovul, a putut deveni.expresie pusä a o circulatie de Radu Manolescu -o mertului insk faptul legAturile econotnice erau polarizate in jurul unor nuclee de alt etnic a diminuat implicatiile asupra celorlalte dimensiuni ale românesti. moldovene in Transilvania Un capitol separat este consacrat posesiunilor muntene Banat (p. 128-150), autorul reconstituind istoricul dintre acestea reliefind viata românilor din teritoriile respective. politico-militard faptd este titlul ultitnului capitol Idee externe ale relatiilor 1-222). Dupl ce scoate al acestui volum (p. politice dintre iuterdependentei române, profesorul Toderascu reliefeaz& vigoarea acestora din aceasta, a politico-militare, indeosebi impotriva colabordrii pericolului otoman. Demersul nu cantonat in sfera istoriei ideilor, ci penduleazA permanent spre realitätile politice concrete, astfel incit acest capitol se constituie intr-o secolul al reevaluare a relatiilor politice dintre statele de la formarea De asemenea, unor in scurte paragrafe rolul cum pribegiile politice, domniile alternative, mutarea dregAtorilor alta Transilvaniei ca furnizor de armament in geneza consolidarea solidaritAtii româ-
in precum
-
nesti. Potrivit autorului, alianta politico-militar& rezultatA din aceastá solidaritate neascl a avut o deosebitA insemnAtate in salvgardarea statale Moldovei rolul de bastion antiotoman al rornâne, rol ce s-a bucurat in de numeroase plan european. Evident, prezentarea noastrk extrem de succintk nu propus decit a. mersul autorului in liniile sale cele mai generale, a intra in punct al demonstratiei sale. Aceasta ar fi de altfel dificil, deoarece sustinerea tezelor sale profesorul Toderascu a acumulat un tezaur de eruditie, intreaga lucrare atestind efortul autorului de a se documenta mai complet in fiecare subprotratatk fie cl era vorba de climatologia relatiile internationale,. de zosau
efort incununat in mare narea populatiei sau de ideologia de succes. la un meticuloas& räbdare un noian de informatii, profesorul a reusit un dosar cvasiexhanstiv al dovezilor românesti medievale. Chiar ici colo unele din punctele sale de vedere vor suporta uncle corective, nu aceasta ni se pare esential. AdevArata am sugerat in obser referieste - dupl
190
www.digibuc.ro
toare la economice - de a evalua semnificatia de a stabili a de-a timpului. lar reconstituirea sura a istoriei sint analizati cu aceeasi minutie factorii care au se poate face decit noastre românesti. Or, au fost eludati piedicat realizarea tratati extrem de sumar (de exemplu, traditia dinastia, p. 93-94), autorul pe impactul negativ ceea ce este just, dar insuficient. factorilbr politici Toate aceste observatii nu diminueaz& nimic meritele autorului, care a reusit material de experienta didactic& acumulatA la tabloul inchegat al unei realitAti istorice multiforme complexe. Monografia ne un rezumat in limba profesorului Ion care contine un indice istoriografice, nu putem decit brio unei reale sociale cu interes al doilea volum.
-
-
Bogdan *
*
tori: Paul Cernovodeanu
Edit. Academiei, Bucuresti, p., redactori coordonaFlorin Constantiniu, secretar de redactie: Andrei Busuio-
ceanu
omagial inchinat marelui domnitor ctitor al culturale rornânesti, care a Brâncoveanu, cuprinde o de 17 studii menite istoriografiei adev&rata dimensiune a monarhiei culturale" care a reprezentat acelasi timp sfirsit de evului mediu Trei studii sint inchinate activitAtii donmului in vietii economice, activitate vaste implicatii in viata social& româneascl. Studiul Iolanclei Domeniul pentru prima problema fabuloasei averi a famihei Brâncoveanu modul in care s-a constituit evoluat domeniul printului aurului", ca presie a expansiunii feudale in conditide de fiscalitate a secolului ce in mare materiale ale epocii culturale brâncovenesti. istoricul domeniului brâncovenesc, autoarea faptul Brâncoveanu a fost mai bogat proprietar funciar pe care avut Tara stApinind 179 de proprietAti", dintre care 43 le mostenise si numai 13 le cumpArase ea
avere
transmitindu-se prin timp
reusind
si a României moderne. Aspectcle
mare
de
supravietuiascA tragicului
le va asigura un
al de
in
din Tara abordate intr-o epoca relevindu-se faptul minutiontate de Constantin atentia vietii economice a oferit Tárii Românesti un suport stabil pentru
autonomiei prin reflex a domeniul financiar,
aportul la cultura european& generalizarea practicii ruptorii, Bráncoveanu
s-a dovedit un precursor al epocii moderne, la o inviorare evidentA, productia cerealier& aflindu-se ce se va in mod direct asupra volurnului comertului interior extern, pra preturilor ca asupra organizArii administrative a oraselor, domnul i-a un interes deosebit. Prosperitatea economic& va conduce in mod firesc la autonomiei in acest context la angrenarea complex de raporturi internationale in cuprinsul schimbul de importate exportate... a dominant". politicii economice asupra sociale fundamentale, de domenii 'care le munceau, sint analizate perspectiv& de Florin de la concluzia Constantiniu in studiul Politica a lui Constantin Bráncoveanu. de domeniul feudal a constituit celula economic& a subliniaz& faptul medievale", epoca BrAncoveanu este in planul relatiilor sociale obiectul subiectul contradictiei dintre tendinta de contestare a cea a ei, contradictie caracteristia de altfel sfirsitului evului rnediu inceputului moderne. A fast in Constantin Brâncoveanu un precursor? - este intrebarea in jurul se
studiul mentionat. Analizind categoriile de rumini"
lAturasi",
autorul ajunge la concluzia Brâncoveanu, desi se in cadrul traditionale a.supra ruminiei, este un adversar declarat al ruminirii abuzive". Ba mult, activitatea permanent& vederea sustinerii reformei fiscale pe care o initiase a avut drept rezultat usurarea sarcinilor fiscale, rapid al respectivei reforme oprind astfel tendinta de agravare a continue ceea ce se fanarioti n-au fácut decit dise din initiativa si autohtonilor". Politica a celui pe care Xenopol considera cel deplin acrobat politic" face studiilor lui Paul Cernovodeanu Andrei Pippidi.
www.digibuc.ro
politicii studiul s&u, a lui Constantin de ancu finete politicii Paul Cernovodeanu in aceeasi traditia bizantin externe a celui ce in scaun 26 ani intr-un colt de lume mide, bilor, reusind se cu Occidentul spulberind incercare de rezistentl. Orientul se situatie internationall, aproape iesire pentru autonomia Constantin va pendula cu o abilitate de ai f&cind din dusmani prieteni, transformind Tara in se intilneau Habsburgilor, turcilor dorintele timide ale rusilor, toate acestea pentru a al vietii lui al familiei sale, un bun pe care intotdeauna pret, chiar
situase mai presus de puterea
care
ca
cu multá
Cantacuzinii, gafa situl propriei puteri. conflictul
averea sa: autonomia tuturor teritoriilor pe le visa unite independente. sa fina efort material a un de nu numai martiriul domnului, ci sfir-
corespondenta dintre Un episod al relatiilor Paget este titlul studiului lui Andrei Pippidi, care ne un aspect necunoscut al personalitritii marelui voievod, deschizind o directie de cercetare, cea a relatiilor dintre Brancoveanu Occidentul care il considera nostra Europa?. Fin cunoscritor al situatiei politice a raportului de forte din Europa cit
posibil rivalitatea anglo-francezh la Brancoveanu incercat sä faca Anglia o evenapárátoare a intereselor in fata sultanului. Este de role rat indrázneala domnului de a curs invitatiei studenti la Oxford, gest pe care al salimului Muse, actul lui Bráncoveanu semnificatia revendicárii apartenentei rola Europa la ideile Constantin studiul noi lui demonstreaz& acuratete departe de a provoca dccaderea aproape consacrat& in istoriografia ilustrul voievod fost un reformator in acest cáci inlocuirea rosiilor" slujitori pre judete" a drept scop integrarea oastei de tará in structura aparatului militaro-administrativ intern". a noi categorii militare, talposii martalogii, a intärit hotarelor a construit prima de rázboi toate aceste inovatii avind drept scop capacit4ii litare a in vederea unui asteptat favorabil rázboi antiotoman. articolul Cronologia din 1690, Paul Binder relateazá precizie fásurarea canipaniei antihabsburgice, locul pe unde trupele aliate au trecut Car- Padina Lupului pe Brancoveanu capabil de transfera talentul
dipl matic pe tabla de a cimpului de Monarhia cultural&" Orientul Occidentul - face studit propun dezlege niisterul acestui sfinx" al Balcanilor. Radu-$tefan Ciobanu, in studiul Aspecte ale vieni spirituale in epoca
a trei
Constantin Brincoveanu prin prisma cu Cantacuziniz, ni-1 prezintá ca o creatié a pur intelectual al Cantacuzinilor, care i-au modelat de pentru culturk arta, diplomatie Brancoveanului determinindu-i in el viitorul dornn. ca intr-o tragedie anticá, creatorii se vor transforma de fantoma victimei ce va arunca asupra o parte din tragicul ei destin. Educatia primitá mediul cantacuzin va face din voievod un protector al cárturarilor din sud-estul Europei din Orientul Apropiat, adunind in jurul lui un de inteligente ce vor o academie cu nimic mai
decit o universitate occidentala. Opera lui Constantin Er6ncoveanu in care vede in domnitor o personalitate cultural& legáturi cu Orientul crestin, cu de Nord, erijindu-se in tele de semnificatie
Apropiat ne-o in sud-estul Europei ce avea Egiptul din Anatolia, Siria; al crestinismului in mai stat islamic. in sprijinul culturü Orientului va in mod prin unei sectii de in tipar-
introducerea tiparului in cultura de Snagov ce ulterior se va muta la Alep. de destinul bizantin, Constantin Brancoveanu a incercat pentru in istoria sud-estului european din unitatea cultural& a lumii orientale un instrument eficient de in fata puterii politico-militare otomane. nici imperii, nici puternicele regate cochetele republici n-au pentru intreg Orientul... cit exploatati de dar de nienirea istoricl, ai principelui Constantin Brancoveanu". Vorbind despre cultural brancovenesc, Alexandru Dutu intentiile culturale ale celui care márturisit voia cu chip in sufletele omenesti".
192
www.digibuc.ro
Principe le nu fie asemuit cu Constantin astfel din care-i despärtea continuitatea radical pe de Habsburgi otomani. Räspindirea tiparului pe spatii largi a tipárite Tara diversificarea scrierilor prin aparitia altor decit cele de cult, sustinere bibliotecile din trunderii de cárti gratis crestine 13râncoveanu a fost mai mult decit un demonstreazá a fost un creator de culcare va da nastere, la curtea de adevärate republici ce va forma nucleul modelului cultural brâncovenesc". mod un creator de de talia lui Brâncoveanu trebuia sä fie un rafinat al artei, ce nu putea nu transfigureze prin timp, cel mai gindurile aspiratiile sale cele mai cu speranta generatiile de peste veacuri vor reda istoriei adevärata dimensiune a complexei sale personalitäti. descifrare este studiile lui Räzvan The si Daniel Barbu. : semnele tinzpului si structurie este studiul in care Daniel Barbu I3râncoveanu ca arhitect al universului mental al epocii sale. Exact domnesti va ceasul din turnul timpul medieval timpul social, orologiu substituindu-se bisericii", ctitoria va deveni un instrument solidarizare transformarea intemeietorului in de ctitori proveniti lumi sociale diferite si a incintei han trecerea de la secular la sacru pierzindu-si caracterul solemn si initiatic". Analizind ansamblul pictural de la Hurezi in articolul Dunga cea mare a rodului Note istoriste arta Theodorescu substrat, basarabean cantacuzin, al mentalului brâncovenesc ce in mod programatic cele traditii istorice românesti ce se pierd legendá. Tipäriturile bräncovenesti ca arta vor propaga dubla origine a domnitorului descendentä. basarabeascl care se voia mIreu apropiat de Constantin Mare, el noul Constantin" al pragului de secole, inaintasii Basarabi. Domnia lui Constantin din Transilvania reflectare
istoriografia romeineascg transilvdnean
din
XVIII este titlul studiului
Aurel Pop care ni-1 pe voievodul constient de greaua sa misiune de mentinere a autonomiei neamului românesc. Brâncoveanu nu stava bili bune raporturi cu Transilvania, dar stapinirile peste Carpati va traducerile tipäriturile in Transilvania va cu insisortodoxismul amenintat de Flabsburgi. Amplele complexelc raporturi ale domnului
tara de peste munti s-au reflectat transilváneanä, portretul sfint al Ardeleanä. Analizind aceste apoi preluat aureoluat de ajunge la concluzia cl in mentalul transilvan Brâncoveanu numele de "geneza noii natianale". Marieta Chiper ne aratI in studiul op'ica pe clin epoca cum 1-au vázut pe voievod, inedite despre Constantin redindu-ne savoarea judecätii -oopulare din secolul XVIII. inforrnatiilor inedite se datar ea pe tron a domriului la 29 octornbrie 1638, data sosirii caftanului de domnie pentru Cantacuzino la aprilie 1714, consemnarea unei mari bájenii provocate de teama semnalarea in decernbrie invazii tätare in scptembrie 1689, ca an a cutremur de mare Analizind de pe din epoca brâncoveneascä, autoare ca inscrierea acestor portanta directe care o transmit aceste surselor primare ale dezväluirii menialului popular din secolul XVIII
lui
Brâncoveanului nici istorii,
Dan Berindei,
lui Constantin
locul
in
problema descendentilor marelui voievod a farniliei Brâncoveanu , a mostenirii fabuloasei sale averi. Analizind soarta polit ic timp generatii, autorul subliniazá grija deosebiurinäritä de neamul cele de a-si pe care a avut-o Constantin distinse Fanar, presimtind masacrarea dornnesti. Nudin Moldova, Muntenia trecut la nepotul Constantin III Brâncoveanu, care va reda averea mele neamului brâncovenesc puterea economic& anilor Brâncovenilor perpetuindu-se
in
legat de toate
fanariotä,
numele
evenimente ale au fost domnii Gheorghe Bibescu Barbu XVIII XIX. Urmasi ai a fost Alexandru Ipsilanti, conducätorul Eteriei-vär primar $tirbei, de monarhia culturalä", la istoriografiei românesti ritia acestui volum, este prezentat& sintetic de Andrei Busuioceanu strdine. coveanu in viziunea istoriografiei
13 - e.
91
www.digibuc.ro
studiul Constantin
Relevind existenta unei bogate informatii despre epoca face In ciuda bazei documentare de mari, nu astázi constatarea justificatá un sir de lucrári de acest o monografie dedicatá marelui voievod, se face abstractie documentatia nici problematica epocii brâncovcnesti". fel, care nu au epuiiat
in studiu - au avut N. Preocupári pentru domnia lui Brâncoveanu - se dar abia cu A. D. Xenopol, care va sublinia extraordinara capaM. citate diplomaticd a voievodului, incepe cercetarea cu adevárat sistematicd a epocii covenesti, Xenopol deschizind astfcl multe directii abordare. Analinnd personalitatea domva reliefa caracterul de monarhie culturald" al alt urighi, nului Papacostea Florin Constantiniu vor dezválui un nou covenesti. asile Mihordea, Brancoveanu agrare. Haralambie a adus aspect al dornniei lui pe ca reformator in domeniul fiscal deci precursor al o contributie esentiald cescu
Mavrocordatilor. Angrenajul politicii ,
a fast studiat
Räzvan Theodorescu, intr-o viziune sistemicd, a
de Paul Cernovodeanu in fcnomenul artistic
cum este lesne de observat nu s-a scris sociale. un studiu despre lui Constantin Brâncoveanu cu Imperiul Otoman, despre influenta sa la de mijloacele otomane de reprimare, a despre politica sa de se poate imputa volumului omagial prezentat. Istoriografia carenta care de preocupatá de domnia lui Constantin Brâncoveanu de Robert Seton Watson, Mano Ruffini, Athanasios Karathanasis, Peter Sugar sau L. E. Semianova a studiat in mod minunatä ajungind in mod firesc la concluzii unilateral mai putin intentionat. ite, terale lui Andrei I3usuioceanu pus fatá acest volurn ornagial Studiul sintetic va cititorului sarcina de a desprinde singur importanta pentru istoriografia ron a culegerii de studii prezentatd, care nu reprezintd o monografie este viziunea sistemica care asupra unei epoci atit totusi un pas in acest sens,
in timp. incheierea studiului Andrei Busuioceanu preciza domnul Tani Românesti a fost perceput in istoriografie in cinci ipostaze: martirul, diplomatul, precursorul politico de cultural, reprezentantul tipic al sensibilitátii baroce". reformá, Din volumul prezentat se mai desprind putin cinci ipostaze ; dar a sosit timpul istor'a sud-estului european, caci i se locul care i se cuvine ca acestei epoci intr-adevär o personalitate o monografie cornpletd. de
Cruccanu
*** Récual d'études généalogiques et héraldigues roumaines, voluni ingrijit des Sciences Sociales et Politiques, Bucarest, 1988, 102 p.
Dan Berindei,
Volumul fatá reuneste dintre cele mai valoroase contributii cursul Comisiei de Genealogie, Heraldicd anului 1987- 1988 in Sigilografie, ce desfáactivitatea sub cunoscutului istoric Dan Berindei pe Institutul de istorie Nicolae o Studiile reunite prezente probleme de genealogiei cadrul istoriei noastre nationale, co importante aspecte de cazuri, ca reflectare a ideologiei mentalitätii evului zute, in
Constantm Rezachevici aduce in discutie binecunoscutul capete de negri" din heraldica româneascd (L'écu trois de maures". Déchiffremenl d'une légende de l'héroumaine, p. 3-22), aratind, pentru prima ca aceastá reprezentare heraldic& atribuire, datoratá nu autorului armorialului conciliului de la Constantza, Ulrich este o pe care s-a fondat o von Richental, ci unei heraldicd perpetuatá in secolul a stat la baza scuturilor pentru Walachia" pentru Molnostru. Aceasta davia", pe pagina de a Chronologzci lui Levinus Hulsius 4-6). Recitind cu atentie legenda scutului capete de negri", din mai vechi manuscris pästrat al armorialului Conciliumbuch (1433- 1450), corecteazd interpretarea datá prezent
ca imaginea ce reprezintá pe Der hochgeborn Herzog von Aschalott hinder der Walachie" (Ilustrul duce de Aschalott (Ascholett) dincolo de Valahia" - p. 14) nu se la Tara nici la Moldova, ci la Valahia Mare", din Thesalia, de vlahii sud-dunareni 14). Ducele de Aschalott nu este decit Mauncius Sgouros Spata, despot de Acheloss in Epir (p. 15). acest caz sterna cu cele trei capete de negri" este un rebus heraldic, ce numele posesorului (Mauriciu = Sgouros Interecapät unei legende h raldice, pune a nenumärate supozitii pentru istoriografia din XIX XX.
194
www.digibuc.ro
Radu
Ciobanu (Some Genealogical considerations upon the of XIVth and XVth interesante p. 22-36) in raniurile date despre familiile descendenta primilor Basarabi, gitime, precum acestor date genealogice in evolutia destinelor la inceputul secolului XVI. Rornânesti, genealogic de mare interes este cel semnat de Binder (Die alt p. 36-48), care, pornind de la logie der I la Sintesti, domeniu din apropierea pasului Drakulya atestatä secolid numele Stocker plasa, trecut, castelul unde romancierul irlandez mult spirit critic, descendenta acestei sului conte Dracula, demonstreaz& dintr-o Tepes, numit epoca a lui a dat urmasi nume de familie a suferit schimbdri in timp, dar care pot fi urmáriti, in linie direct& al la prin familia româneascd Ghetie, ping in secolul XVIII (p. 40-4 schita genealogic& de la p. 45). care heraldica studiu prin care se urmäreste modul reflectat aspecte Citzan-Neagu (Ideologische sociale este al social-Kulturelle ideologice, culturale Symbol. Spezifische Gegebenheiten im für Demonstratia urmdreste procesul prin care simbolistica.medievald preia, p. mitico-magicd a gestului, perpetuatd prin traditia parte, din in pragul epocii moderne. fenomen cultural, heraldica comuna primitivd ancestrale, dar specificul ei preia, la originile ei, tocmai in desacralizarea a functie evolueazd autonomizarea atributul mitico-magic la ornafamilie de functie. Din aceastä perspectivá este analizatd de insemn ment, si evolutia heraldic românesc al capului de bour", sterna de stat a Moldovei in (p. 54-60). evul Constantin Brancdveanu Destinul nefericitului principe descendentei sale obiectul deosebit de interesantului semnat coordonatorul in istoria României volumului, Dan Berindei (Les descendents du prince Constantin Brancovan et place dans Datele noi cu privire la descendenta Brâncovenilor au fost adunate l'histoire de ele printr-o au o mare valoare pentru istoria farnilii ce se destinul istoric politic cu Grigore Brâncoveanu, ultimul descendent si-a (p. 72). Autorul informatii surprinzdtoare, masculin, `mort la 27 aprilie/ 9 mai prin femei, desi numele se pierde, putern la fel de bine demonstrind evolutia continuitatea unei familii; in cazul Brâncovenilor, studiul urcind la a 1 membrii (106 134 femei). generatie, ce cuprinde impresionantul nurnär de important& a autorului genealogia trebuie cluzia, de nivelul unei intreaga descendent& mai ales prin fernei. singure familii, extinzindu-si cercetärile felul acesta, genealogia va contribui in mai mare mäsuri la fenomenului istoric (p. 74). de savoarea Orient, din memoriile contelui d'Antraiepisod românesc,
gues - nepot al ambasadorului Frantei la Constantinopol din perioada 1768-1784, contele de Saint-Priest - este analizat foarte interesantul atractivul studiu semnat de Paul Cerncvodeanu mystification généalogique du comte d'Antraigues: la prétandue Princesse" Ale(1778-1779), p. 88). Cu xandrine, fille" de Grégoire datele referitoare la pretinsa rind, Alexandrina Ghica, analizate, rind cum o d'Antraigues, cele din biografia celui din de domn, poatá sau caracterul versatil al acestuia faptul demonstrindu-se d'Antraigues a fost unei mistificdri genealogice voite. Sint respinse rind pe istoricului francez Léonce Pingaud ale publicistului român Constantin Gane de a identifica care, in realitate, nu nimic comun cu familia princiard, misterioasa de (p. 80-82). Concluzia autorului studiului este aceastä mult, o Alexandrina Ghica, de origine foarte modest& a transformatti de contele d'Antraigues Ghica - domnul Moldovei, in fiica lui Grigore in nepoata, la se compromite printr-o cu o 1777 - din dorinta de a din meddle de jos ale
constantinopolitane.
Contributia cunoscutului heraldist Jean N. (L'Aigle de Roumanie. Origines roumain moderne, p. 76-88) et devenir de symbole héraldique unitasre de volumul trecere a originilor evolutiei simbolului de stat prezentat printr-o a unititii României moderne, vulturul roman ca etnice a analizate principalele momente ce au marcat cristalizarea adoptat definitiv la 1 incepe anul 1859, anul 1921. D.monstrotia heraluicd si Principatelor Române, la elaborat de Comisia proiectul de gurile corpurilor de acvila este introdusd in noi care marcheze Hohenzollern
cea personal& a domnului. In 1881 proclamarea Regatului
apoi 1863, 1867, noua dinastie de de
incorbnarea regclui
195
www.digibuc.ro
insemn de stat. Acesta este, in romane introducerea modern, simbol al statului cu semnificatia clarä mentul nasterii de stat 1921, glorioasei romane. Adoptarea armeriilor urmas noua regrupeze, conformitate conchide autorul, nu in uz de la 1881 (p. deja existentá, 1918, o compozítie 94-96,99). Ileana CLAUDIU GIURCANEANU, Popidalia Enciclopeclick 1988, 296 p. 5tiintific
din Carpatii
Bucuresti, Edit.
de vaste, care presupune o Abordarea unei teme a unor la temeliile realitäti deosebit de complexe, a reprezentat intotdeauna un derners detaliatá puterea de si temeritatea, analiza stau firesc eruditia cea a a istoricului, a etnografului munca a cea a economistului, Claudiu Giurcgneanu a realizat o interesantg a demografului jucat de Carpati in istoria neamului nostru. autorului este acela de a conditiile favorabile oferite ornului Muntii Carpati, astfel deinonstra obiectiv, pe cuprinsul teritoriului carpato-dungreanoa aici, ca de viata intensitate din ce in ce mai De secol dupä secol, ideea centralá este evidentierea functiei de unitate" a Muntilor Carpati pentru poporul român. a I Diversitatea, particularitätile este structuratg pe trei ; II Populatia asezgrile din Românesti" in III cele ce urmeazá ne vom Complexe regionale de din Carpatii Românesti". la a oicumenei carpatice. aspectele legate de istoria partea I a luerärii, descrierea a limitelor caracteristicilor fizico-geografice formelor traditionale moderne de utilizare ale oicumenei carpatice este impletitá spälarea nisipurilor aurifere, p. -52), a (plutgrit, mori de viltorit, pádurilor (prelucrarea lemnului, a cárei diversificare reflectä dezvoltarea a extragerea schimburilor de produse la inceputurile feudalismului, p. 58-59), subsolului p. 58; solului (agriculturá, albingrit, pästorit) p.
90-94
pe care G. a
este le socotea (p.
-89).
nedeilor",
sárbátori annale intre
din cele mai importante fenomene de geografie
circulatia transcarpaticä in decursul istoriei, autorul constituirea pe din antichitate apar statelor medievale aceasta se comerciale (druniii rile 1). Acestora li se altele noi, uncle pastorale (trecgtorile ascunse"). Linia creste a Carpatilor, peste care trecea potecile de fictivä" dintre cele trei românesti, era granita pe de (pichete de pazg la obligatoriu de trecere) palánci a unui punct vamal), de numele citorva montane (Predeal, Posada, Palanca trecgtorilor generat vechi Necesitatea românesti precum (bine organizatä in Moldova) posada" (cunoscutO atit cit si sec. XIV - XV). Din a doua deosebitá cu a sec. al XVIII-lea regimente de autoritätile habsburgice (printre care regimentele românesti regimentul la capitol (al X-lea, p. 120) al pärtii a lucrárii este consacrat românesti reflectatO de toponimie. problematica permanentei a lucrárii Partea a a poporului român. rolul Carpatilor, contextul locuirii permanente a acestui Autorul sec. IV - VI s-a realizat omogenizarea etnico-lingvisticg a românilor, aria de a, vor populatiile migratoare ; acestea vor ocoli general, de extracarpatice" (p. 128). preferind spatiile se succint la organizarea social-politicá românilor timpul migratiilor in permada ulterioará la evolutia populatiei din Podisul Transilvaniei, depresiunile montane sau intracarpatice regiunea subcarpaticl. (zona Muntilor Apuseni, etc.) Teritorii vor vechea organizare voievodate. Colonizarea Transilvaniei, a avut rezistentei vedere migratoare cumanii). (tátarii dezvoltarea a comertului, au fos t Luxemburg, a colonisti germani din Saxonia, activitate economicá im-
-
196
www.digibuc.ro
a fost
de privilegiile acordate de regalitate de contactul populatia acelasi timp forrnatiunile prestatale" de la sud est de Carpati, un proces logic obiectiv" se vor uni Tara Româneasa Moldova. continuarea notatiilor sale despre permanenta urnanizare a autorul subliconformitate de formare care Carpatii au constituit din cele mai vechi timpuri. Carpatii nu i-au despartit, ci i-au ,dezvoltare a poporului unit pe români. spiritul acestei idei, autorul reliefeaza factorul de unitate consolidare.economia reprezentat de sec, XII - XX (p. 130-138), acordindu-se acest o atentie vechimii asezárilor carpatice (aproape toate sec. al atestate la mai acestnra (satul risipit .caracterisfic peisajului montan) fenomenului continuitätii mobile concentrári reveniri pe vechile locuri - p. 156). Oraselor le este pe atribuit un rol deosebit Viata a Carpatilor, ele contribuind prin dezvoltarea mestesugurilor a la consolidarea puterii economice politice a statelor feudale românesti". a lucrärii, consacratá complexelor regionale ale din Carpatii roabordeaza aspecte de istorie niedievala a Maramuresului, Tárii Nasäudului, Dornelor Bistritei Aurii, Birsei, Hategului, Muntilor tinutului in incheiere subliniem continutul al materialului 'cartoprecum conditiile grafice frumoase in care a apärut cartea. initiativa lui Claudio Enciclopedice de a pubica Giurcáneanu, ne convingerea desi problematica aborclatá este deosebit de vastä. detalierea unor aspecte legate de permanenta urnanizare a Carpatilor românesti ni s-ar fi consultarea ei reprezintä un real pentru medievist. (p. 129'- 130).
Mircea
D. NASTASE, F. -MARINESCU, Les Athenes, 1987, 159 p.
rosimains de 12 fig.
Athos). Catalogue
ce a prezentat in generale fondul de acte rornânesti din Arhivele athonite Sirnopetra 1, D. Nastase, colaborarea lui F. Marinescu, a asupra repertoriind 763 documente ce din anii 1433 ntartie 15-1848 1, alte atribuite veac. XVII - XIX a doua jumätate (nr. 764-773). Cu exceptia domnesti din 1587 februarie 9, care din cancelaria voievodului Moldovei, Petru opul (nr. 79), celelalte provin din Tara deosebire de la Bolintin Mihai cum se desprinde indicele de acte de la volumului, ele au fost emise in mare parte din porunca domniei a a unor fruntasi ai boierimii, dar a institutiilor statului, atributii Acestora li se actele elaborate de jude pirgari ai Bucuresti, apoi un insemnat de zapise, precum citeva documente emise de patriarhi ai Bisericii de (Ierusalim, Constantinopol, arhiepiscopia de de mitropoliti ai de de la stirea 'Mihai
a.
pentru marea majoritate a textelor din amintitul fond athonit autorii au indicat
numai
nu objected destinatarul actelor, interes pentrn oferind diferite date chiar repere. Amintim astfel faptul Indicele actelor din Sectia bunuri publice, de la Arhivele Statului-Bucuresti, pentru m-rea Mihai evidentiazá la 1750, doar 86 2,
Cataloged; ce obiectul notei noastre, cuprinde - pornind din sec. al XV-lea pentru sec. al 114 referinte mentiuni documentare (din care copii); din veac al XVII-lea, 245 36 dupä (intre originate si 102 a sec. al XVIII-lea, 55 din prima originale
537 acte.
14
In
tra.
-
la 1750 sint repertoriate de numeroasele documente originale - numai infcrmatie consetvatä traducerile
couvent Cf.D.Nastase, Les documents rouenains des archives in 5 (1983), p.373-388+7
Cf. Indicele Nr.16, pentru , ed. de R. S.Greceanu Directia
de
Vodei-Bucurcsti-Mislea-Motru a Arhivelor Statului, Bucurest i, 1949, 197
www.digibuc.ro
la slov(enesc)" de Costandin acestea se ctul din 1437 august 23, de la Dracul, ce ne este cunoscut doar dintr-tin sau din domnia lui Mihai de la si mai 1595, din 10 citat etc. de la Pätrascu voievod, din 28 iunie 1600 multe altele, numai prin intermediul amintitului codex. Pc baza incorporate in acest valoros izvor documenvor putea fi lacunele din textele originale, la Simopetra, parte din ele deteriorate de cum se din microfilmele executate de Arhivele Centrae de Stat, de la Bucuresti, de acte din fondul athonit citai primele documente autentice redactate in romänk ce in volumul intocmit de D. Nastase F. Marinescu, inscrisul fiicelpr lui Ivan fostul anume al jupanitei si al datind din 20
inserate situeazá
Condica
(nr. 117), din década ce a urrnat
cunoscute si zapisul din 27 martie 1607 (nr. 127), precum
si actul de danie al doamnei Florica, fiica voievodului Mihai Viteazul, din 23 august (nr. 130).
Din formularile succinte sub care repertonate textele ne pot retinute., deosebire pentru orasul Bucuresti, numele unor reprezentanti vietii 'administrative, si domnesti, negustori fruntasi ai breslelor, ales pentru pedinspre XVII-lea, din veacul al figuteazä spre starostii Zamfir, in 1708 (nr. 478), Radu, in 1784 (nr. 13), 1796 (nr. 652), asemenea diferiti meseriasi, (nr. 375 490), de mori (nr. 468), (573 587), (nr. 626 si 726) etc., reflectind aspecte- din a torilor din carpato-danubian. Detectarea masivului fond de documente la mänästirea Siniopetra aduce, un plus de iniormatie ineditk care va putea fi cunoscutà bunä reeclitarea
corespunzatoare.
gen de
infäptuiascä in viitor doi autori°. nouä editie a se impune cu necesitate sublinierea continutului act, amendarea clatelor gresite, pe baza informatiilor din cuprinsul (numele voievozilor, ale dregátorilor etc.), indicarea in care au fost tipärite anterior documentele respective. Aceasta cit au fost comunicate in sfera de specialitate originalele acte asupra ne-am oprit
si-au
C.
By:ance
ALAIN
Paris, Armand Colin, 1986
monde
Cartea istoricului francez Alain de curind intralä fondul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucure#i, se ca o nu atit a bi/antine (ea nu propune o abordare, traditionalistk a etapelor de dinastica o prep organizatà a evenimentelor), cit mai co a din sec. al pina dupá Constantinopoluhri, a homo byzantinius" de purtatoare a de traditie bizantinä. Avind o prezentare de (aptoape
foto. fig. 1, la p. 8,
: ce incärti i zapise pentru i i i pentru ale sf(i)ntei care acum s-au hrisoavele dupä pe lirnba rumáneasA, in zilele prealuminatului mnul Ioannu Ipsilant v(oe)v(o)d, domnie In Tara Româneasck Uggrovlah(ioi), chir Grigorie, cheltuiala sf(intitului), chir Timotei. De rob(ul) D(urnrie)zeu, Costandin dasc(al) slov'(enesc) ; 7283, Cf. Dacumenta Historica, B. Romaneascd, I, p, 1966, 153 (ed de P. P. Panaitescu D. Mioc).
Cf.
sine
hrisoavele
i
nr. 5 microfilm -Grecia, Rola Arh. St Buc , datat Catalog, nr. 9, sub anul -1521), repertoriat (7025) octombrie cf. nr. 9 (ibidem Rola 11) datat din 1532-1533> septembrie 6, realitate, apare citat in Catalog nr. 16, din 1532 (7040) martie 6, etc. Cf., spre exemplu,
din
;
Cf. Catalogul, p. 10,
se
la lucrarea
care
pro-
Avem in vedere actul din 1 (7079) mai 20, al a 12 din (nr. 47), semnalat dupá copia din Condica in Catalog, original Documenta B. Tara Româneascd, VII, ed. de si O. Diaconescu, Bucuesti, p. 37-38, nr. 26; de asemenea, documentul din 1595 (7 103) aprilie 29, al original, de Vitalie la Biblioteea Natio-
nail din Sofia, a fost
in revista Studii",
1 (1968), nr. 5, p. 868-870
Documenta Romaniae B. Tara Romaneascd, XI, Bucuresti, 1975, p. 154, nr. 115, in timp ce Catalog, nr. 107, apare citat Condica la 1775
www.digibuc.ro
este insotitá de fotografii, reproduceri, planuri, reprezinta abordare a am putea numi fenomenul de cercetare care istoria medie. prima parte a Alain Ducellier propune analizeze tendintele centripete, sau factorii de asociere in ceea ce priveste ,traditille politice culturale romane, tendintele cetrifuge, factorii de disociere care constituie esecul unei Rome orientale triumful unei structui politice culturale de mare originalitate cu consecinte atit de putersubliniazd aici structurilor imperiale romane se nice rezistente in timp. prin instituirea imperiului ideologia universalistä romand, fundamentatá pe prinpii politico-utilitare, ideologiei universaliste imperiale a Bizandin anul 313 (care tului, bazatd, pe plan istoric, adoptarea ca ideologic stat, dar trecerea perioada apocalipticd cealconstantiniand, intrind acum direct in circuitul intereselor politice),pe principiul guverndrii imperiale ca divine. De altfel circumatantele secolului al VI-lea dau emanatie imagine continut corect acestei noi imperiale universaliste echivarestaurarea autoritätii asupra Italiei, Africii de nord vandale a orienprovincii iberice. Apoi, dinastia macedoneand marcheazd cu adevárat asupra tale triumful unei noi structuri dinastice de tip abolind traditia de desemnare a bazat pe compromisul dintre sistemul institutional tendinta la ereditate, gurind tipul bizantin al incoronärii bazat pe tre alegerea lui a ca organelor constituante", care armata se de autoritate. Ideologia fiecare
nurnai o originald contributie dar ca un reper pretios in
universalistd se
codificarea juridicd, de la Theodosiu II (Codul Theodosian) la
tinian juris civilis ), etape importante in evolutia dreptului general. Tendintele centripete, sau factorii de asociere, de asemenea, sinteza culturald creatinä; din sec. creatinismul conditia ca dar ca o propedeutica la adevärata care de la textele sfinte aceasta conditiile de persistentá a sistemului educational antic. aceste noi practica conduce spre abandonul liresc al principiilor romane, inaugurind perioada guvernatä de tendintele centrifuge san de disociere in raport ca rezultat un adevdrat imperialsm" factorii tendinta tot mai spre centralizare, hellenic, caracterizat disparitia a formelor intermediare traditionale specifice politic roman. Orientalizárii mai o stare pronuntate a dezechilibru economic social; corespunde ceea ce autorul afecteazd atit marea proprietate, cit proprietatea bisericeascd. De asemenea, secolele IV VII mutatii unirersul urban: abolirea de de tip antic dezvoltdrii structurilor la socio-nrbane specifice mediu; de la asistám la de guvernat de sociale, cit de ratiuni creatine. Pe plan cultural, mutatie care caracterizeazd trecerea de la uman greco-roman la idealul care de fapt trecerea de la perioada la cea medie: dirninuarea, sentimentului de apartenentä la o cornunitato. aceste conditii, romanitatea se tot mai mai elernentelor de lingvisticd culturalä hellenica; rind, prin afirmarea imperialismului lombard in provinciile italo-bizantine (cade Ravenna, Roma este chiar asediatä); in al treilea rind, invazia slavilor sklavenilor tot odatá mult Balcanii. romanitätii, se unei politici imperiul repliere rezistentá de cite ori tragicAl, raport invaziile asiatice: arabii nu au decit de pentru a parveni la frontierele bizantine, iar victoria de la 634 inaugureazd o de alte Bizantului provincii importante din Asia Africa nord. La aceasta se invaziile de neglijabile ale slavilor bulgarilor Balcani. nsecintele unei asemenea replieri imperiale slat notabile: raza de actiune comerciall se scurrelatiile economice sistemul municipal decade, ceea duce la o ruralizare" in vietii citadine. Imperiul devine imperiul satelor, dar aceastä situatie creatá are ca rezultat cresterea rolului sistemului colon amphyteot. Este de remarcat, situatie de vedere politico-teritorial nu a impiedicat dezvoltarea triumful imperialismului cultural grecesc. Secolele VII - XII slut dominate simultan de perseverenta politica de (care ia adesea formele luptei pentru supravietuire) tot de actiunile de cucerire a unui nou de defensivá antiarabd accente agresive: Constantin IV opreste arabi mare pe uscat cu turcii khazeri, bizantinii bat deja flancul nord-caucazian al Islamului. fiul Constantin zdrobesc pa arabi la Leon Phrygia, recucerind Eufratul. In aceste conditii, musulmanii nu se mai pot stabili Asia Anatolia. Balcani, Constant II invinge pe sklaveni, restabilind comunicarea despre Thessalonic, al doilea al imperiului, ca pentru autoriatii bizantine in peninsuld. La rindul ei, impáráteasa pe Peloponez. Dar situatia nu este tot de in Orient; Carthaginei (695)
199
www.digibuc.ro
desi echivaleaa cu evacuarea cornplea a autoritásii imperiale din nordul african; de si Neapolelui practic, in poseya imperiul teorctic, posesia Venetiei, le sustriísese patriarhatului roman in folosul Siciliei (pe care Leon Lucaniei transformári bizantine), totusi Ravena cade, la 729, miinile lombarzilor. Consecinta echilibru teritorial, mai ales conditiile in care pericolul bulgar devine este stabilirea unui eleBoris fortific& in Balcani tot endemic. convertirea bulgarii practica liturgic& puterea de stat introduc limba mentului ecleziastic& a bulgarilor fatá de Bizant o ortodox6; dar emanciparea ori asediaa de intr-acolo capitala imperiului se vede de adevarat care de Mare rupe alianta bulgari, 914 924. In Occident, Carol rezolvarea contenciosului teritorial duce la recunoasterea autoriatii felonie nesupunere, bizantine asupra Dalmatiei timp ce Croatia trece sub autoritate In anul 963, Bizantul atinge o expansinne teritorial& care este adaptaa sale, de once invazie extern& triumful lui Vasile II Bulgarofrohtiere care asigur& securitate de ktonul pentru multá vreme virulenta agresiunii bulgare. Dar asa, restaurarea lui Manuel Comnen, nu este decit acalmia. stabilitate, care culmineaz& dináintea uraganului, cáci nu peste vrerne irnperiul va suferi prima sa mare revoltele slavilor loviturile celei de a treia cruciade, asaltul Constantinopolulni de fortele jugate ale normanzilor apoi debarcarea la Thessaloni a lui Vilhelm de Sicilia u sprijin venetian, jefuirea cumplia a orasului, in fine aderea capitalei imperiale sub aimperiului bizantin ca mare putere medicruciadei a la 1204, marchcaa are ca rezultat o redistribuire a fortelor, sensul bulgarii, turcii dar'
bizantini sustrag puterii imperiale spatii tot mai vaste de autoritate si de Aceastá situatie a avut ca rezultat crearea unei conjuncturi internationale care avrajbele se combinau menintarea permanent& a expansionismului normand, neintelegerile demultiplicarea ingrijoatoare a dinastice, cásátoriilor occidentale contractate de familia imperiall. sec. XII - XIII, o remoRemodelarea a Bizantului sine, delare a autoriatii imperiale care, acum, nu se impune nici acelorali oameni, nici acelorasi tentorii nici nu dispune de aceleasi resurse. Cucerirea musulmanä are impact rapid valul arab din sec. VII ofensiva din sec. XI irnperiul de multe milioane de odatä cu pierderea unor arii vaste din Asia Africa, condticind mutatii demografice .
etnice semnificative, nu ar ne gindim decit la masiva imigratie armeanä. Zona a imperiului, de care clepinde sän&tatea economiei urbane bizantne, se bucuri, de racter stabil prosper datoria tehnicilor agricole evoluate si a volumului redus de investitii. surprinde, aici, subtilitate, reversul negativ acestei sari de in vreme ce, la.
sec. X - XI, Occidentul cunoaste n adeváraa revolutie
dubleze productia agricoli, Bizantul se complace in stabilitatea sa care se va in daci nu chiar in acesta nu este singurul paradox in acest al contradictiilor; in de invazii insecnritate, asisam la fenastere citadini, dispar foarte rar, o inflorire semnificativg. epocá instabilitate militará, Bizantul se bucua de o mare stabilitate monetaa. in plin& cria economia, Bizantul se de binefacerile comertului italian in sec. XI. mai presus toate, intr-o epoci de amenintári Bizantul cunoaste o adeváraa reinnoire implicatiile politice ale controverselor religioase reafirmarea ideologiei imperiale, la intárirea principiului
iconoclasti
inconoduli conduc
la cresterea ministrative. Iconoclasmul inseamni, de fapt, recuperarea puterii imperiale prin vointa impiratilor isaurieni, ceea ce echivaleazi o viguroas& reafirmare a statului. Totodaa, ale acestei perioade au drept expansiunea sistemului monahal: civile a ierarhiei, mänistirile devin adevärate republici se bucua de mare prestigiu aversiunli iconoclaste, educatia cultura in sec. al asistäm la o adeváraa renastere - dominati de sistemul aristotelic platonic de reconstruirea palatine, spiritual reprezentaa de nume ca Grammatikos sau Leon Matematicianul, care reconciliazi precedent hellenismul armonie cultura crestinä, care favonzeaa dezvoltarea spintului enciclopedic a sistemului in fine, care cunoaste, in arhitectua stil decorativ, o inflorire care poate fi clasicism bizantin". Acum se tipul de homo byzantinus", care repede universal, gratie raportului cultural al Bizantului lumea care o crease: astfel, in cadrul edificiului politic cultural ortodox, Rusia tinde ocupe o arie autoritaa tot mai influent& Universaliarii byzantinus" corespunde nasterea dezvoltarea natiunilor traditie pului de tini, ales in Balcani: bulgarii, valahii chiar albanezii contureaz& de acum, personalitatea nationalá. Tipul de homo bvzantinus" este deja constituit, punct vedere structural, national, institutional, cultural relg,os, anul 1204. de fapt un fapt inevitabil: moartea imperiului nasterea natiunilor. Acest proces imperial in national nu mai fi opnt: Constantinopolul cade sub asediul cruciadei a
200
www.digibuc.ro
nasterea in care Fierul acestei afirmare constituie a Ivan Asen. De mainte (chiar in ciuda relativei imperiale a Mihail al VIII lea, care reuseste controleze grecesc, acoperind baLinul egcean ca intr-o cuiturile nationale se vor ascendent& Regiunile bizantine vor centrifuge de treptat specificitate inconfundabilk identificare national& nu lima culturale bizantine. sint dominate tot mai pronuntat cele imcdiat inraziile otomane de faptul de natiuni deja constituite teritoriile national teatrul militare de infruntare. de la (1371) are triumful lui Murad principii locali ai Bulgariei devin tribut sultanului. este la Kosovopolje, in 1389, fiul lui Murad, devenit, moartea acestuia, sultan pe cimpul de in aceastá atit favorabild expansimili de dependentd. tot a Ortodoxe" de invincibila putere a victoria lui Mircea Mare
dar
apoi el redevine
statut autonomie de invidiat PeMain Ducellier comite unele unde domnea deruta esecul. informare pildk el pe*Mircea Mare ca princjpe al Moldovei), rdzboaiele de independent& ale triumful asupra unor osti considerate invincibile statutul de nein raport cu marea putere ascendentd sint bine tratate exprimate economiA sale. de supunere a statelor balcanice (puterile crestine Rovine, in
1395,
nou zdrobite la Nicopole, (1476),
conserve, in boierii faptul in
Traditia
1396), victoria lui Mircea la Rovine a lui Mare (1484- 1485) evolutia celelalte balcanice. Tara RomâneascA Moldova pot sd-5i
la Chilia
raport de triumf otoman, institutiile nationaIe, cit propriile autoritAti; nu sint sistemul militar otoman al spahiilor. Autorul subliniazd nu a existat nici convertire colonizare la islam. nu se destramd, in timpul acestor secole de inexorabild cucerire
parte a este analizei epocii postconstantinopolitme, nu numai a doua cade sub autoritate otomank dar intreaga lume ortodoxd" este confruntatd dezastrul teritorial national, demografic cultural. Mizerfa romeiote
general determind o generalizat& care se manifestd pretutindeni, agricole la dezastrul sistemului de comunicatii, de la ravagiiie ciumei la la impunerea a dominatiei economice italo-raguzane. Rezistenta in fata unor asemenea vitregii se realizeaz& pe cale culturald. Constrinsd de pericolul alternativa imperiu sau ortodoxie?, biserica nu rernediu decit alianta sa Astfel, paleologe" isihasmului ca dominant& spirituald erestinismului inlocuirea capitalei politice - acum servind politicii otdmäne capitale culturale: Muntele Athos, trecerea in Rusia a vast de literatur& isihastk triumful ruisticismului isihast, vine fortifice unitatea crestind, tipul spiritual de homo byzantinus" confere o oarecare stabilitate culturald, reorienteze rezistenta antiotomank Mai mult, reintoarcerea tot niai greci, pa plan filosofic la sursele platoniee ale crestinismului, exodul de precUm Georgios Gemistos purtAtori ai gindirii crestino-platonice la Florenta Medicilor, constituie amorsarea ideologicA a in Italia. a
grecesti
de la
Cana Marius JACQUES LE GOFF, La bourse et la vie. Économie et religion
Moyen
Hachette, Paris,
1986,
Scurtul eseu, care ne propunem apare a binecunoscutului apreciatului istoric Jacques Le privire la structurile intime ale organizárii legate ca societAtii apusene. Dintrelucrdrile
de subiectul abordat de fata, amintim cititorului interesat doar Les au Moyen Age (1957 1985), (in colaborare, 1981) Pour en Moyen Age (1977), dintre cele trei bucurindu-se de o traducere un alt Ev Bucuresti, Editura Meridiane, 1986). Problematica descifrdrii, studierii mai ales a mecanismelor gindirii omului istoriografie contemporan& un domeniu de cercetare ce constituie pentru cimp liber unei viziuni total noi Evul Mediu, proceselor petrecute abordarea istoriei medievale totul alte unghiuri, nivelul mentalului colectiv fac care la unui alt Ev
201
www.digibuc.ro
Pe aceastä
se
scurtul, dar
studiu
cc a stat la baza capitalis(p. 9), ca unei meserii dezavuate de pentru era a fi un naturii" (p. 33). Scopul autorul o este de a arata angrenajul al schirnbului de valori, sau in sociale, al practicilor
Mediu,
másura, ca un fenomen
(p. 20). fenomenului economic in care este Contradictia un fenomen legat de progresul economiei monetare, de germenii capitalisrnului, imlplicit, de o mentalitate ce tinde se emancipeze de valorile moralei crestine, predominanta secolul XIII gindirea cel al maselor populare, este surprinsa la nivelul clasei dominante, cit in detaliu de Jacques Le Goff. Titlul ales, reflecta insusi acest antagonism al medievale, aflate in pragul trecerii o a fata poate fi cum poate impaca de prin cu dobindirea Räspunsul oferit de traditia biblick de literatura de toti doctorii in teologie era net negativ: nu rezervat decit Infernul, diavolii vor chinui trupul sufletul moarte, pentru practica meserie" a diavolulut, ce nu justificarea nici necesitatile" sociale, nici in ordinea divina (p. 25, 43, 53). rata era, insk pe drept cuvint condamnata in Evul seama se la % (p. 76-77), (profitul) nu se Ludovic al orasele la stabilea dobinda just)," la varia la 20-25%, in acelaai timp intensa activitate comercialä ascensiune mai a (p. 28-29) capitaliste. secolul XIII, numit autor co-isiderat dc noi, mai degrabk un secol al net tan, care erau considerati paraziti, ce doar din trecerea timpului, in nu pe oameni, ci negustori, a activitate era nu excludea ulunca, medieyale (p. 47), principale ale dintre bancherii, cit negustorii cheltuind propriul timp depunind eforturi pentru a procura transporta marf a pentru a invest (acei solidi laboratorii", activitate pomeniti in 827 Mai mult, in secolul XIII dc.gelui de negustor
al
una dintre cele mai onorabile, adesea adevarata profesie sub ele generic de negustor (p. 59). Revenind asupra unor aspecte larg de autor in studii vechi interesanta lucrare Pentru alt Ev privire la ,,meseriile licite" meseriile ilicite", Jacques Le Goff, desi porneste de la teza Evul dispretuite" a concluziona, prin exemple mai decit de fapt aceste dezaprobate doar pentru ce le ce sfimeau printr-unul din cele capitale". Asemenea indeletniciri erau cele de proprietar de (adesea unor dubioase), actor, zaraf, dar, spm surprinderea printre tentati in datorita pozitiei sociale, se aflan vinovati adesea de orgoliu nemasurat (superbia") (p. 51). dorim ne expuneni propria la statutul unor Evul Mediu. interdictia" care autorul un ce ideologiaclasei din XII - XIII dear a clerului. considerate de pielar, de vase (la Thomas d'Aquinp -p. erau cele ce situau pe ce le practicau pe subalterne, dintre cele umile. De mare al celor cc aceste ocupatii multe altele, ce raspundeau unor din ce ce mai mari ale lumii plinä dezvoltare demoeconomick mesetile in nu au fost nicicind, in practick incite", interzise clerului nu putea care situeze pe o inferioark Secolul XIII, recunoalte 44, 59), este autorul care reabiliteaza intreaga a meseriilor dezavuate in teorie de biserick dar niciodatä de societatea civila". Vechile tabuuri", legate de superstitii mostenite din structurile ancestrale, contopite in rnentalul colectiv medieval, erau eel al (ce chirurgii razboinicii), eel al legat de anterior, al banului nemuncit", care cc caracter polemic,. niercenarii zarafii negustorii, alätura prostituateler, treptat De altfel, aceastá problema J. Le Goff revine (p. 591, idcea banutui necinstit nu se mai lega, in epocä, de ocupatia de hot, ce contrarian gray morala duri meserii, acest aspect credern noi, de o cadrul reflectind, in plan teoretic, profunde schimbári nivelul medie-vale, structura socio-profesionall. Apare astfel lupta diverselor de impun
202
www.digibuc.ro
nu numai in plan economic, dar in viata politica a dispute sint putin numeroase in secolul mentul de afirmare al cornunelor, al de privilegii de
tocrnai din decit in cele anterioare, in
medievale,
Acest operatä in modul de gindire al epocii, in structurilor sociale. De la viziunea asupra ce la inceputul Evului Mediu, in lumea germanica, se afla in faza democratiei-militare, viziune ce se cu cea din care reflecta o mai coniplexa, dezvoltaea necesitatile ei curente au bisericii catolice, tributara conceptiei patristice privire la organizarea consfinteasca, aláturi de ordo'' indeob5te cunoscute, numeroase alte sociale, care, J. Cl. Schmidt, apar net conturate secolul XIII sermones ad status", ilustrind, in acelasi timp, socio-profesionale ale orasului medieval, precum rolul categorii in progresul Modificarea mentalitatii este dublatá de o adaptare", o modernizare" a ideologiei religioase. XIII, germenii lurnii capitaliste, de mai ales nevoia de numerar ce o toate categoriile sociale, de la incoronate, fete bisericesti, la meseriasi si aduc o schimbare in modul in care este Meseria in sine mai departe, uti dar un se poate rascurnpára". La inceput conditii accepta de doar inapoierea integrala a cistigului nccinstit" celor de la care fusese penitenta alte forme, do porneni generoase pentru saraci suficiente, pentru ca, in final, pedeapsa de dincolo de moarte fi ales prin vinovatului, inaintea prin rugaciunile familici indoliate (p. 83-88). Intr-o societate o &dire exclusiv in care teama pedeapsa tortura adesea constiintele celor pragul mortii, solutia amintite punga sau viata" - : a ,si viata" (intelegmd aceasta prin mijloace, nu posibilitatea
eterne - p.
-93).
Studiul de pornind de la discutarea in Evul Mediu, deschide perspective asupra multor ce tin de gitidirea omului medieval, in Este o a spiritului de eruditie a reputatuhri istoric francee o imagine rnultidimensionalá raporturilor dintré economic la pragul constituirii relatiilor capitaliste.
La de liberté 1985, 287
acest titlu
Age. Islam,
Occident,
Paris,
celui de al' 1982 in castelul Morigny, organizat de George Makclisi, inique Sourdel Jamne Sourdel-Thomine concursul din Pennsylvania (Philadelphia), PariS-Sorbonne IV) Dumbarton Oaks (Washington D. C.). cu titlu sesiunilor anterioare, organizate de deja lumina en Occident Age, Geuthner, Paris, 1977; La notion Age, Islam, Byzance, Occidcnt, P. U. F., 1982; Prédication Prapagande Moyen Islam, F., Occident, P. Paris, 1983. Se poate constanta editorilor cercetarea unot terne fundamentale ale a trei crrilizatii legate fizic dar spiritual Marea : occidentala, bizantina islamici. este al evolutiei mentalitatilor, al medieval de libertate. epoci, doar aparent acest concept s-a atlat in al teoretice, libertatea" imbracind semnificatii diverse: ca filozofic cu rezonahte politice, ca o optiune personali etc., pini la conceptele juridice, politice sociale clasice. din 1928, N. in lectia I in din lucrarea ideei de libertate (reeclitata de I. Edit. Meridiane, Bucuresti, 1987, p. 65), afirma: Conceptii. de libertate este o chestiune de actualitate. acesta 5-a s-a compromis timpul nostru. Delis-au rit. Singura cercetare cu numai aceea din de vedere istoric". oluinul de cuprinde succesiune 21 de articole, din care 7 se la spatiul oceidentului european, 5 Bizantul, 8 includ lumea doar singur, ultimul, de Marguerite Boulet-Santel (Universitatea Paris - II), liberté Moyen Age par les historiens, p. 275-287, are un caracter mai cuprinzator, tetrin'J partial concluzüle unor recente cercetiri Diversitatea tehnicilor de a accede la investigarea problemelor ridicate de libertate" este observabila prin sima contributiilor referitoare la spatiul pentru care Marea Mediterani a fost mai o special Franta, este de stueconomici. Zona occidentali, Volumul
colocviu international
specialistilor
12-15
203
www.digibuc.ro
elaborate Freedom
Ann Matter
al
din
Age: The Case
Claudius of Turin,
51-60;
Libcrtas the p. 89 98; Harvard Choice in Monastic Thought and and Specialy /he p. 99-118; Olivier Guillot niversitatea Paris-Sorbonne -
fUniversitatea
sacl:
dans la Franc
167; Paulette Leclerq
ard
in Dumbarton Oaks), dcs p.
leurs soumission
Paris-Sorbonne - IV), d'une la fin seigneurie 169-178; André Gouron (Universitatea Montpellier),. p. de la Robert Benson
Angeles), Libertas" in Italy 1152-1226, p. 191-213, generale semnate de Alexandre Ka7hdan (Dumbarton
aria
(La
dans le
co i-
de studii mult D.C.),
i Concept
Slavery Jacques Bompaire (eleutheria) p. La notion (Universitatea Paris-Sorbonne p. p. 239Oucas (Universitatea 252; Leonidas (Centru de Cercetári de Pépoque Paleologues, p. 253-260, Speros Jr. e 7 he of Expression" in 15th Century p. referitoare la doar islamic, insistind asupra celor studiilor de editori a articolului ce deschide Alegerca nu s-a datorat zente putin volurn, ci numai intentiei de a atrage atentia asupra unci lumi plus, considerärn acestea pot noi deschideri in istoriografiei islasi a raporturilor multiple dintre de confruntarea mic din sudul societatea a preluat notiuni deja diluate econornice, social-polide sau acestea au distorsionate de tice proprii si cutume locale. Montgomery Watt (niversitatea .Edinburgh), in stucliul striato to the of Free Will, p. 15-24, conceptul de libertate filozofice grececti islamich. Filozofii musulmani care au fost atrasi de apare in of
mentioneazh lucrarile libertatea ca o parte a dorintei umane ci mai mult ca o propone M. Watt tere, de a actiona, participa. In acest context dificil, care omul liber este vestigheze absenta ideii de libertate prin cercetarea textclor coranice, evocontrapus robului/sclavului, eliberarea din robie apare ca o expiere a unor lutia ideii de libertate de predestinare -un moment important 661-750, deci ai chrei califi, in inter de expansiune legitirnat conducerea prin invocarea numirii divinitate nerea de suveran era de forta divinä. Totusi numerosi o atitudine contrará principiilor coranice, reclamin1 musulmani au privit guvernarea umayyad& ca faptul oamenii sint ei insisiresponsabilip:intru faptul in anulor, ca mite cazuri actionau in mod liber. pozitie destul de elaborath este
a lost initial cu revoltele umayyazilor. Dinastia ulterioará, cea liberul arbitru nu s-a autolegitimat intr-un mod complet diferit, astfel incit credinta
era un semn al
de calif. in prima jumätate a secolului IX membrii sectei
sfetnici - care combina credinta in liberul arbitru diverse alte doctrine apropiati ai califilor. Dar in preajma anilor 850 politica abbasidä a o schimbare proPrinciprile eretice mu'tazilite fost abandonatc in urma atacuri severe ale ce este deosebit revelator, deciziile califale erau acum bazate pe prinformulárile ei lslamului sunnit (ortodox), care aceastä vreme nu forme diverse, Islamul sunnit, omnipotenta divinitätii - credinta care a extreme, promovate de reprezenta in acelasi timp respingerca lui W. M. greminimalizarea liberului arbitru uman. o serie de preluate au jucat un rol secundar in dezvoltarea o gindirii islamice, deoarece aceste conccpte existau deja de preluarea primará Ginditorii musulmani au predin coran traditia conceptele alogene numai au obser in ele instrumente utile in sprijinul cadrul dezbaterilor islamice interne in care ei erau deja angajati. Zicala omul propune, vietii din este universalä in mare Deci o explicatie a conceptului de libertate poate fi -din trhsäturile a arabilor preislamici ce habitau Nu de interes este
perientei arabe referitoare la notiunile de
mare majoritate se pare
se
ce corelatic. robi erau in mod cert de culoare erau conin mare
ajunsi in posturá in unor lupte siderati conform coranului ca inferiori. Este foarte probabil - consider& autorul situatie se datora faptului erau recunoscuti a apartinind u.nui trib inferior in onoarei.
trib onorabil ar fi putut sa-si räscumpere
204
www.digibuc.ro
ei inrobiti. Pentru arabi In-
vis-h-vis de onoare, era fapt al naturii ce nu putea fi de acsi (hadith ) considerau ehberarea unui ca un acest act nu era determinant pentru dar trebuie specificat crau bine tratati, viata acestora era aproape identica Cit 'imp ierarbia Pcntru nomazii arabi libertatea nu era un scop suprem, robia pricea a oamenilor corespondenta abd (rob) sub aspect ca o situatie intolerabila. Autorul abstract ibada utilizarea in Vechiul Testament a religios 'abd) Noul Testament a cuvintului doulos, ultirnele ebed (inrudit Spre deosebire de lumea corelativul lui aplicat la numai in general posesor exceptional de tate (rabb) rabb donin si a de robi. o suveranitate transcendenta. Ca robi ai libertatea nu era un pentru liber putca un musulman si chiar schimbarea statutului de rob de ca divinitate. Arabii s-au preocupat notiunea de onoare preislamice dezvoltate in coran si fac de libertate. libertate in gindirea Disputa dintre redus jucat ce susferioritatea,
-
teologii ci in termenii
tineau liberul arbitru, toare
de
care o rcspingeau, nu s-a tabere subliniind puterea crea-
Sunnifii considerau oamenii de control a responsabili dar in mod ferm afirmau nu erau liberi de iinitate. Deci actele islamice conceptul de libertate era plasat un plan secundar. curent ortodox al
acest paradox al controhilui divin si al autonomiei umane autorul surprinde a conceptului de libertate crestinisin. Alternativa este pride divinitatc. Demersul lui George Makdisi (Universitatea Pennsylvania), Freedom prudence, Ijtihad, Taglid, and p. urmareste libertatii cadrul educatiei institutionalizate experienta islamica din acest intelectuale Islam cu cea acumulata in occidentul crestin. academice are in necesitatea consensului, din cele patru principii fundamentale ale radacina jurisprudentei islamice, in conditiile in care ortodoxla nu era de in lurnea occidentala. Aceasta situatie a dat nastere, noduri ecumenice precurn se la arta discutiei/controversei. Aceasta a secole ale mai in universitatea medievali, occidentala unde a devenit o conditie pentru dreptul de a tirziu nurnita metoda scolastica ale elemente constitutive o sic preda, academice - hbertatea de a preda libertatea de a corelative ale - in ale jurisprudentei: de Islamul medieval eran Primul tercercetare/investigare proprie" al doilea de investire autoritate". men avea sensul formale pentru a se ajunge la consens deliberare vot, Lipsa a indice ortodoxia a impus Islamului metoda eclesiastice care unei acesacest sistem, de exemplu, o teia printr-un sistem de eliminare retroactiva. devenea observata prin opiniile anterioare parte a unui consens tatea jurisconsultilor, nu exista un dezacord, ca un consens tacit. de constituirea consensului toate sentintele emise prisma autorisint valid egale. De aceea acest proces de realizare a consensului tatea a unci opinii/sentinte legale (fatwa) de la solicitarea de situatie (wâqi'a, asupra nazila). care o accepte dcoarece era nunlai o opinie solicitat-o nu era obligat nu o ire era nu un qada de judecator ). In plus, pentru sentinte aditionale a solicita pe de a urma doar una era liber dintre acestea. Alegerea este considerata ca taqlid iwrestirea autoritate apliei ca recomandabild. Un jurisconsult nu avea dreptul de a investi autoritate opinia numai propria sa cercetare (ijtihad) putea conduce alt jurisconsult era interzisä. Opinia jurisconsultului, rezultat. Imitarea pe sfintele la opiniile din generatiile anterioare scripturi, nu urina propria sa similare. Nici o autoritate sau putere putea predetermina opinia tiune din mai mult, era fincurajat de a cerceta liber independent. Disputa/controversa era privita ca o obligatie a in metoda scolastica era admisa ca sistemul nu permitea abtinerea. Cele (taqrir). libertati ale ca o aprobare principiile juridice ijlihad mustafti-ului, mostenite practicate Islam. extinse sistemul educational institutionahzat traducerea de la a preda libertatea de a Situatia initial. in care muftiul era in libertatea munerat de comunitatea musulmana a determinat un conflict puterea a fost creat postul de controlarea maselor. prin care
autoritatea sultanala a intelectualitatea musulmana in orbita puterii secolului al XIII-lea aceasta a creat de muftiu. centrale. La taqlid, numerosi jurisconsulti au refuzat principiile ijtihad Pentru a nu
205
www.digibuc.ro
toni
noilar posturi a marcat
astfel orbitei
aca
a devenit statica.
temä mai generalä abordeaza Dominique Sourdel studiul intitulat Peut-on dc de dans la
-
apartmea deja pierdut
Impenul otoman protectia intelectualitätim centrale. acest proces societatea mod treptat
Raris-Sorbonne
p. 119- 133. a In cadrul organismului social islamic din 3 categorii doar una din punct vedere juridic, de statutul complet care nu au accedat nici ro liber, tributarii. In expansiumi victorioase a in Arabia a crescut consi se prerabil oricare arab idolatru trebuia se converteasca sau robilor mai dea care avea asupra lui drept de rnoarte si care, se cu aservirea celor care reziste. Ulterior, in ciuda practicii constante de eiberare, care a dat enilor liben, particulare in cadrul a , abundenta robilor nu s-a diminuat. In majoritatea teritoriilor ocupate in cursul marilor cucenri, crestinii, chiar zoroastrienii au putut, in virtutea de oameni ai sub nditia de a nu rezistentä musulmarnlor, sa-si o anume forma de libertate, avind in garantat dreptul de a nu fi redusi robie. principale de constituit in zone inclepârtate, ca operatiunile justificate de in comertul. parte din ac roabe ale r robi, in special convertiti la Islam, au ajuns in ranguri importante au parvemt la statutul de la un mostenitor, de n al-walad, cind a califilor. Juridic nu aveau dreptul timp cit erau in posesiunea a ceva nu puteau depone cásätoria se realiza t u stapinului indeplini functii publice. care-si trib itan sau unei ciale la diverse obligatn interdictii. poarte semne distincti pe vesrnintele obligati chlareascá precum musulm nu accede la responsabilitati administrative, nu aveau poarte comande in armata sau sa a.igure intendenta gestiunea. In doctrina sunnita musulmami liberi erau singurii femeile nu beneficiau de prerogative - ce dreptunle necesare pentru publice, libertatea", acest vedere, notiunea de liber ce avea islamul medieval o valoare incontestabila, cc era conditionata calitatea de musulman. Robul musulman putea studieze, ajunga de exemplu la situatia de jurisconsult fatwale (sentinte) hotriri juridice, transmitil chiar traditii profence. Libertatea ca nopune juridicá era una din fundamentele ierarhiei in islamice, fin d conditie necesará credinciosului care dorea indeplineasca o dregatorie Este di cil de a estima in ce masurá exista o de hbertate ca rezultat al actiunii individuale sau colective cu atit mai cit idealul spiritual al musulmanilor, prin (- supunere), pundea cu idealul eitute. Ilustrativ este obiceiul Semitic de formare a numelor teofonce termenul termenul rob (abd) (rob), faptul de adorator la aceeasi rädacina. Servitutea scopul final al musulmanului, era acompaniatá doctrina impregnatá sufism a lui Ghazali de gnja de a combate pasiunile sau, alti termem, de a se elibera de pasiuni. Acest efort nu avea ca final libertatea, alte uni, ca puntate, seninatate, Incredere Sub aspect politic Islamul medieval au existat in VII -IX personalitäti care au identifice cu autoritatea imam-ului. La secolului al al doilea abbassid, Al-Mansur, a fost accepte op nia intermediara, rind ca supunerea depliná fatä de suveran nu este o chestiune politica administrat ivá (tadbir) nu un act de rehgios, in care califul nu are dreptul de a da ordine arbitrare. Luptele intestine care au dominat dinastie demonstreaza credinciosii inláturarea puterii politice, deoarece aceasta nu era superioare ale Islamului. Este faptul arabii se revoltau unei dar nu pentru realizata in si a ca doctnna politicá care in mod traditional conducea spre un regini autocratic, a fost temperat in evolutie de obligaconsultárii. Credinciosii, mai ales sunniti, se considerau ca ai califului. Teoretic,
-
-
-
testamental doctrina sau a acesteia. practica succesiunea -in regimul sunnit ca in - era rind de avizul predecesonlor zkhtiyar-ului primitiv destul de rapidd. cu elaborarea progresiva a dreptului rcligios , deten de insufic'enta textelor revelatoare profetului confruntarea cu cazurt concrete, s-a problema islarnici. nurneroase cazun, ei anumite cl estiuni minore, special la cuturnele locale, multui indu-se sa justifice irasurile adoptate. Dezordinea ivitá practica a implicat promulgarea cod pentru toate regiunile irnpenului pentru reducerea incoerentel sentintelor, cod care prevedea latitudinea inspirapei deciziilor. Aceasta activitate personala a permis desemnarea
sunrnt avea la
libera alegere (ikhtiyar) a
nu o
206
www.digibuc.ro
aparitia mari juristi, alifului dintre suverani si juristi s-au ameliorat; Harun nifa Malik. Ulterior Abu usuf si s-au IX-lea, cu al-Shafi'i sfaturile marelui care nu aveau nici o consacrare care erau influente. Hanbal, noi in mod special in de o acceptau, domeniul dreptului sau alta. Divergentele antrenat aparitia dorneniul dogrnei s-au mentinut ele
diverselor scoli si chiar a unei forme de
islarnice - ca cea abbassid al Ma'mun sec. IX). Existenta a numeroase centre doctrinale islamul medieval, care se de o libertate de expresie, constituie o in favoarea divergentelor religioase intre musulmani, dar acest pluralism nu trebuic confundat cu un climat de libertate religioasä. Religiile crestink de zoroastrismul nu erau admise decit pentru supusii din imperiu care o practicaserA in cuceririi pentru descendentii Musulmanul devenit era culpabil de o apostazie pedepsitA moartea, chiar era vorba de un fost crestin evreu. de la aceastä este cunoscutá istorie in timpul fatimid al-Hakim. Intoleranta s-a treptat, devenind cu ra o indreptau impotriva adversarilor politici. Chiar impunerea acestei sec. XIII inchise, dar o rnobilitate interioark subliniaz& dinastii conditiile mentinerii unei barierelor teoretice din sinul societätii medievale. Totusi, aceastá decit este prezentat adeseori in care poate surprinz'ator, oferea in mod real garantarea libertätii ale In diverse Janine Sourdel-Thomine (Universitatca Paris-Sorbonne - IV), et studiul l'artiste dans le monde islamique p. re liberté raporturile libertate, ultima ca o libertate de expresie a artistului. Dificultdtile repiczentate de faptul cd arta islamicd medieval& eterogen, unui imperiu in care au evoluat tendinte diverse initiate de aporturi exterioare, dar care nu au rnarcat care a si in care in mod natural diversitatea solului, substanta resurselor, etniilor impus o parcelare o diversificare, in care constante fenornenele de integrare interactiune, shit surmontate de J. Sourdel Thomine prin apelul la sursele lide de informare. Documentele materiale reprezentate de operele de artd, considerate ca semne
elemente ale unui limbaj particular, permit autoarei de a evoca sub un unghi
trecutul islamic de a imagina universul artistului. Operele de islarnice medievale prin definitie anonime aproape in quasitotalitatea impersonale, singurele notabile din perioadele tardive, in special din epoca arhivele cuceririlor conserpiese referitoare la comenzi imperiale de construire. Carenta este tehnici de realizare, autobiografii sau tratate referitoare la operele de de hpsa profesionalk Din aceste motive, pentru imagmarea climatului in care de in evul mediu un artist al islamului nu se poate lua in considerare natura obiectului ea natura imperativelor care au cornandat executarea ei. Sub perspectivk trdsätura cea niai frapantd este caracterul utilitar al arhitecturii islamice, care chstinctia pierde sensul in interiorul unei dintre civil religios in care puterea era actele culturale nu prea de celelalte obligatii cotidiene impuse comunigioasä executie nu a dominat orizontul artistului musulman, Conformismul rnanifestdrile de individualism slat totusi prezente. care au fost imitate anumite tipuri de la un material la a dat nastere unei ornamentatii adeseori de ornament, gust ostentativ de totodatä explia jocul monotone repetitive cono reprezint& faptul opera de arid trebuia stringeri exterioare. A doua primul rind detindtorului putern sau celui care comandase fabricarea ei pentru satisface luxul vaniratea. Supunerea in executie, eliminarea artistului din beneficiul material spiritual, artistul ornamentale, au transferat deseori un deportat, ceea ce explicá imprumuturile de obiceiuri stilistice tehnice de la o curte artistului de suverand la alta. Restrictiile impuse stápinilor au lost
secundare in raport cu hmitele impuse, mult mai profunde, de societatea musuhnand dreptul conotatia religioask Tentativele cunoscute realizate de pictorii miniaturistii din orientul musulman, in special iranieni turci, ce scene anecdotice, in care interveneau manuscriselor, mai mult hterare animale oameni, pentru a destinate publicului unei largi Condarnnarea nu au a impus o autocenzurg a imaginatiei a a impregnat mentalitatea majoritätii limbajului natural. Mesajul artistului, mascat de obstacole socio-economice ca de ordin filozofico-religios, este vizibil in confruntarea dintre centru periferie, in proliferarea dinaa decorurilor zualizarea celei de a abundenta prismelor cotidiene a
recursul la motivele geometrice. Jocul proiectiilor dimensiuni, care a dat nastere la un soi de a contemplatiei care animau cadrul alveolelor, corespundeau inerent al artei Dimensiunea din
207
www.digibuc.ro
transformäri a regulilor musulmane, artistul - constient de ierarhie socialä riguroasg intolerantá plasat intr-un rol inferior, a in acest dreptul la o expresie personalg independenta. Celelalte contributii privind lumea datorate unor cunoscuti ca Josef van Ess Tübingen), La juge dans le basrien du de l'hégire), p. 25-35; Richard Frank (Universitatea Cato Washington
s-a datorat sa
D.C.), Two Islamic Views of Human Agency, p. 37-49; Claude Vadet (C.N.R.S. Obligation
versitatea
et liberté économigue dans l'islam médiéval, p. 61-78, Heinz Courants et mouvements antinomistes dans médiéval, p.
Nagy
la France, Arthaud, Flammarion, Paris, (168 p.), t. II (222 p.), t. III (433 p.)
FERNAND BRAUDEL, L'identité
I
suprasaturatá de contemporaneitate sub toate aspectele, lucrarea istoriei la protatului specialist Fernand Braudel un model de adaptare vie a blemele societätä umane azi si timp o repunere in dezbatere a unor idei foristorico-filozofice ca: generalul particularul, diversitatea, pluralitatea identitatea, unitatea retrospcctarea trecutului relatie cu prezentul. Subiectul si metoda de lucru abordate de autor acelasi timp un model ca ocuri de alte nu pentru dar peutru alte care le-au inscris programul investigatiei istorice, exemplul cel mai la al istoriei identitatea, unitatea locul istoria universalä constituie o permanentä a cercetdrii. Lucrarea lui F. Braudel este o in plus asupra unor astf el dc subiecte. Europa dar Franta diversita.te identitate, Franta probleme identice in spatiu timp, mai bine zis in spatiu istorie. idee este axa in jurul este cartea de cätre F. Braudel. intitulat este de istoric. Geografia, cu explicatiile ei istorice (conform liniei lui P. Bonnard) de ieri de azi, asezarea europeang a Frantei, pgmintul, mediul, ecosistemul diversitatea pluralitatea teritoriului oamenilor, capitalului expresia lui Braudel. Zonele - careurile" hexagonului geografic francez unite prin cimentarea
-
a multipli precum: constringeri sociale politice, complementare, sate, orase, regiuni schimburi comerciale si umane, drurnuri, formind in final o sensul de proo natiune. Fiecare sat, fiecare vale -a fortiori fiecare tará" - au proprii, o un de a träi, un ansamblu de reguli relatiile umane de la familie ping la prieteni vecini, un mod traditional particular de a se si casele, un folclor anume, culori anume, reguli mäsuri anumite. in explicatii ideile lui Lucien Febvre, Eugen Weber, Hervé le Bras si Emmanuel F. Braudel era industrialä prezentul n-a distrus diversitatea Indicatorii analizei demogratice structura familiei, frecventa de copii recunoscuti naturali, a divorturilor, a virslelor de a celibatului, incidenta demonstreazá perpetuitatea Dar esentialul, continuare Braudel, nu este diversitatea, ci demonstrarea, baza ei, a ideutitgtii, a trasarea ullei Frante pe linia ei (p. 31). Luarea discutie a este o prin care cautá arate divers este viu" la un spatiu la altul, de la relief, climate la micromedii macromedii sociale. Capitalul mai ales este atit viu divers, explicind de pop in Franta in epoca epoca romane si a venirii popoarelor migratoare. caietele de doleante de la 1789 se o diversitate administrativ-institutionalg de a locale, comunale, a burgheziei, conflict cu puterea centrala, a Abia revolutia a determinat ca franceza din Bazinul limba universalä a republicii", deasupra mozaide dialecte. prezent trecerea do la sat la prezintá probleme. Cu baza a suferit chiar ravagii de-a lungul timpului, o Frantá care se apárá vigoare, care se adapteazg cu succes la actuale. Pe ansamblul care a crescut 1945-1980 de la 43 la 53 locuitori, circa 22 de rurali sau ca si vremea revolutiei franceze. Problema organizärii frontierei, in fapt a luptei pentru unitate a fiintei a este chestiuhe pa coordonatele vechii - Rin. Alpi, Pirinei, Atlantic, M. Nordului, Mediterana. F. Braudel arati. frontiera a devorat ener-
-
208
www.digibuc.ro
Citeva
- pentru importanta ca un consacrate le II tier, oamenii, capitalul
Chinei sau ca
Dunkerque, roman pe lima ideii lui
privite
un indicator mondial de
factori. oate unui studierea de din factori sistem de feed-back, care rind consecintele se la nivelul Once degradare prelungita, once dezvoltar elemente, in care croare presupune o uman de la acest Se confruntarea prezent. Rcferitor la acest uman anul 1000, evul mediu epoca inclusiv a de pe a rolul se
la formarea societátii umane pe teritoriul vechii de Jos, de pe tentoriul vechii a unor agricole unor si la munch in neolitic, la de construire a chiar tiput de organizare care este preientat drept prunul Nicolae istoric carolingian. specialist care s-a angajat in polemica
History of Iran, Period, Cambridge and Press, Cambridge, London Neu York, New Rochelle, Melbourne,
*
p.
M 6-lea volum din proiectata serie de volume History of apaun hiatus editorial de aproape decenii a lumina tiparului in de din istoria Onentulm Apropiat a Asici o perioada de la din la dinastiei Centrale, aproximativ 1335- 1736. masivului volum, in mod succesiv, Laurence apoi Peter Jackson planul volumelor anterioare: capitolele de istorie factuala, urinate de ce subiecte diverse vietu sociale, economice culturale.
Primele cinci capitole - I The Jalayirids, Muzaffarids and Sarbadars (p.
Ti-
in Iran (p. 42-97); 111 The Successors of Timor (p. 98-146); IV Dy(p. 147-188); Safavid Period (p. 189-350) o treime din volum suit datorate unui singur autor, H.R. Roemer din Freiburg). Luate separat, a acek,tei perioade decisi din istoria ele constituic prima in Iranului,
a colapsului imperiului mongol al a si a ca religie dominanta. Modul in care H. R. politice, intr-o dar problernele nedeslusite in suficienta transforrna intr-o altera lui Roger M. Sa rory dedicata safavide 1980. Maniera autorului de a trata cronologic - mai isde Timur apoi legarea, in capitolul ca o introducere a ot Kara-Koyunlu de istoria a safavizilor - po ate crea confuzii neavizat. De asernenca irnportanta a dei sufismului militant este analizata prea sumar. partea elaborata de H. R. Roemer in mod
safavide mer analizeaza contro de nati a
in ntabil
anticipate aspecte ale vietii (despre literatura, p. 68 138 urm.; despre p. 142- 145). opinia autorului infiltratia de-a lungul secolelor a populatidor nomade de origine din in himea a constituit factor decisiv in dezmembrarea compozitului safavid (p. 147). capitolul R. M. Savory (Universitatea Toronto), The Safavid Administration p. 351-372, trei cu economice semnate de Laurence Lockhart, la British Contacts Persia, p. 373-4 11, de Ronald Ferner le Company), 1rade from Mid to End the Safavid Period, p. 12-490, care este lung pentru economia unei de Bert Fragner acest gen p. 491-567. Acest ultim (Lniversitatea din Berlin), Social Economic profunde ale autorului problema vietii cotidiene plusul e in comparatie cu din volumele anterioare. sint expunerea sistemul taxare postmongol. 2 autori predecesort nu au de relatiile, intense, politice economice - directe intermediate de Otoman - ale presafavid safavid cu statele r
a volumului, ce te particulare vietii culturale, este foarte mod autoiul capitolului E. S. din Beirut), Exact p. 568-580, aproape
Partea a
14 - c.
209
www.digibuc.ro
numai personalitatea putin cunoscutului matematician Jamshid Ghiyas al-Din al-Kaski. Acest
minor subject ar fi putut fi introdus in capitolul XI, Persian Science in (p. 581-609), un studiu - ce ar fi putut fi extins la intreaga J. J. Winter (Universitatea Exeter). discutie capitole de
Capitolul
Religion in
and
Times
- elacele
o
Period
(p. 610-653), semnat de S. Amoretti Roma), ar fi trebuit Spiritual in the p. Philosophy and 656-697, de S. N. Nasr (Universitatea Temple - Philadelphia), care in prima parte precedent, oferind in plus o obositoare numeroase probleme tratate in de capitolele urmAtoare, Acest proces de decupare partea ultimului editor. capitolul XIV: probabil o pozitie mai putin IslamicA, Berlin), Carpats and Textiles (p. 698-727), al lui F. subiect particular, urmAtoarele douá sectionate strict cronologic: XV a Timurid ArArchitecture (p. 758-842), de chitecture (p. 728-758), de R. Pinder Wilson; XV b Robert (Universitatea din Edinburgh), XVI a Pictorial Arts in the murid Period (p. 843-876) XVI b The Arts in the Safavid Period (p. 877-912), datorate lui Basil Gray (British Museum). capitole, penultimul cu 3 subdiviziuni: ultimele Viata este Period (p. 913-928), de Zabihullah XVII a Persian Literature in the Timurid and Safa (Universitatea din Teheran); XVII b Hafiz and his Contemporanies (p. 929-947), de Safavid ,A.nnemarie (Universitatea Harvard); XVII c Persian Literature in Persian Poetry (p. 948-964), de Z. Safa, ultimul dedicat numai poeziei: the Timurid and Safavid Periods (p. 965-994), de Ehsan Yarshater (Universitatea Columbia unui clineu New York). Z. Safa E. Yarshater contribuie in mod egal la ca de originalitate istoriografie considera literatura ce privente limba Iranului safavid. nefiind totuni de acord cu opinia primului pentru capitol Ribliografia (p. 995-1 065) este putin folositoare, special al monograoriginea sau limba surselor, caracterul general subdivizat& din frilor, studiilor etc. Din bibliografie lipsesc lucrArile unor autori care s-au a evului John Woods, Robert McChesney pentru istoria deceniul trecut, ca de mentionati in text, sint otnisi Indexul general (p. 1 067-1 087), deni iranian.
parcurgerea voluKalantar, Naqib, Kadkhuda etc. termeni ai unor cunoscute dregAtorii deranjeaz& numeroasele mului putin la textelor mod propriu regulile impuse terarea vocalei i in locul consonantei y, a volumului, anticipat& de editor sau acceptate de Enciclopedia lslamului. Deni lipsa numeroase capitole nu au mai putut fi eizuite (p. se datoreaz& faptului redactate cu aproape decenii, tori din diverse motive, unele capitole conformism sau traditionalism la trebuie remaram un anume gen noile tendinte la recente metode cercetare care deja s-au impus serie neracordarea
factualk spre istoriografie. Sub acest ultim aspect, surprinde cantonarea pauperitatea izvoarelor capitolelor elaborate de L. Lochard R. fi pentru lipsa unor capitole, sau cel putin paragrafe, referitoare la mentacolective, institutii sociale, arte minore, etc. concluzie, o care nu este adresatá specialintilor dar publicului larg, deci un Nagy Pienaru
La révolution hussite anomalie historique", Collge de France, Essais et conférences, Presses Universitaires de France, 1985, 130 p. Cartea profesorulni ceh Frantigek doctor la Universitatea din Praga, la muzeul din Tabor, o sintezk sub aspect proportional - 130 pagini dar foarte concentratk a 4 conferinte tinute aprilie-mai 1983, la de France, tema husite. Prefatat& de reputatul medievist Jean Delumeau, prinde o introducere, 5 o concluzie final& Semnatarul lectura
a lucrArii, analizarea ei cu profund spirit critic, ca reorientare termenul original RENOUVELLEMENT" putind fi tradus interpretat ambele -a istoriografiei consacrate husite, precedind reformele, revolutie precedind revolutiile epocii moderne". Deni proportional redusk in carte se aflá un material vast, documentar bliografic, o prezentare discutare a ei in ansamblul problemelor puse nu facem presupunind spatiu tipografic este mult mai util ca timp ne oprirn asupra unor - esentiale, - ale fenomenului husit, pentru a le analiza minutios impartial in acelani timp. o
reinnoire
21,0
www.digibuc.ro
In primul rind, insuai titlul anomalie istoricd. sä
3
dezvoltat - prima juniätate a veacului
- intentionat sau nu par disparati ca
intre ei
miacarca husitä este o in precedind prima revolutie
face prin o perfeudalism
un secol re 42) cu mai Anglia secole, Frantisek se sträduicate acrediteze teoria husitismul, precedind burgheze, practic o anomalie istoricA, un veritabil accident istoric. ca un preludiu general al reformelor epocii moderne, husitismul ne apare drept o anomalie, un element in istoria aua drept a acestei remarci, torul in introducere. in continuare husite, istoria evenimentialä se in istoria sau, exprcsia Jacques in Täri le de
(1566)
2
5 ale lucrärii, pe baza unei documentatii foarte bine puse argumentarea acestei idei. capitol, intitulat: conjugarea de dintre aspectele economic, social, evenimentele revoluPonare, conchizindu-se despre o care, pornind de la marcind mentalitatea epocii, a in organismul in politicd. Este o radiografie social a la al XIV-lea la inceputul celui urmätor. studiate conditiile concrete de nevoile claselor perspectivele, sociale determinante: monarhia, clerul, puse contradictiile din cadrul clase, cit cele dintre ele - monarhie-nobihine, asezate la justa valoare cauzele analizate ordin national - afluxul coloniatilor gerpriyilegiatä implicatia in dihotomia din Cehia - influehta predicilor cuvintarilor asupra nientalului colectiv. Sint prczentate fearte detaliat impozitele percepute de der, nobilime si monarhie de la contribuain special rindul impactul in susbazei sistemului feudal ceh. Capitolul al Problema in revolufici, se la doctrmei ht la ei, in vestitele predici ycleffiene, care reintoarcerea la biserica crestinä neimpovárat& de lux, dar mai ales la ei Boemiei la aderentii dobinditi pe parcurs. Concluziile desprinse in urma lecturii acesfi urmátoarele: a) ideile husite au fost tui capitol mai uaor in pärtile oriental& ale Boemiei, unde nobilimea exercita influenta cea mai centrul mai important al Oraaul Vechi din Praga; b) rolul foarte important al predicacare propováduiau, de sociale, ar anularea vechilor datorii celorlalte feudale, cu profund caracter religios precum libera a cuvintului divin. a-i minimaliza autorul consider& in finalul capitolului nu acpectul religios ar reprezenta cauza determinant& a husite. capitolul al Articolele husile social, este detaliat prezentat continutul doctrinei husite, a idee era, autorul o niazá, intoarcerca la biserica Rezolvarea a situatiei era de cátre teoreticienii husiti printr-o de sus", realizatá, alte cuvinte, dc bratul ular al Cauza acestui nonconformism trebuic in naaterea afirmarea ei puternice urbane, care, cunoscind teologiei jurisprudentei veacului al tratatele norninalistilor parizieni, Sfintului Bernard de Clairvaux, lui Aristotel, De a lui Dante politico-filozofice petrarpermitea sfideze infrunte scolastica. ce este subliniatá contributia teologicA a Regoli ale Vecluului Noului Testament lui de Janov, este continutul celor 4 componente ale propagate de Jan Hus: 1) predica a cuvintului lui D-zeu; 2)
punct, se
aaria in 2 forme pentru toti credincioii care nu au
de moarte; 3) suprimarea
puterii temporale a bunurilor seculare ale bisericn; 4) pedeapsa pentru de moarte. cu claritate, din ultimul articol mai ales, reformatorul ceh nu propAváduia recurgerea la Cu toate acestea, care au interpretat s-au 2 tabere, opuse, scindind miacarea: moderapi, reprezentanti ai nobilimii mici mijlocii patriciatului exercitarea era o atributie care, considerau exclusivä a monarhiei numele biblic TAbotezat 2) taborifii - locuitori ai BOR -, membri ai oräaenimii care singuri dreptate, aplicind
tuturor vinovatilor, indiferent de
pedeapsa capitalá. siut ca element de ultirnit ca element radical, ambele gruhusite reinstaurarea virstet de a primitiv, dinainte de donatia lui Constantin", calitatea papei de la Roma de al din Europa Deai
Apuseanä.
211
www.digibuc.ro
acestui capitol
reveni asupra ei: Revolutia un program
s-a oprit la
ad
mai
drumului,
capabila
este comentat aspectul national drept de oameni, care, teritoriu propriei unitäti, se la inceputul al XV-lea, a treptat dar sigur, ernanciparea burghezilor, care, considerindu-se membri ai natiuni celie , arogindu-P dreptul de a cehO, se intitulau, aserneni nobiliniii, noi de Praga, cehii". 1409 in Sacrosancta communitas pe posibili, de la rege la cavaler, de la cavaler la canonic, de la canonic ,,la cel mai toti la la mai simplu simplu preot, plan demografie, populatia ceha, aflatá continua crestere, rcvendica a tOrii. Regele Wenceslas al ciparea la viata politicá sub don husitd., a acestei cdruia a s-a o pui aplicare, colonipii germani aflati importante posturi conducere, culturale, prirnind o loviturá. tice diferite a ultirnului Este reluatO teza husit, nasterea taboritilor capitolul al evenimentului. bind aceeasi zintä
ce este definità stabiliti pe
moderatilor - dreapta husitá
trOdarea din care nobilimea Lipany tolica, deterrninind infringerea armatelor care a marcat practic sfirsitul mai acestea, urmarea a a fost religioase, astfel coexistenta mai multor confesiuni. Ultimul capitol rcvohttie inaintea concluzia final& fie ateat prezentate a) s-a itoriul analizate. astfel urbane; b) regele Sigismund de Luxemburg a legalizat confiscarea bunurilor bisericii in avantajul nobilimii Latolice, care siträcirii natiunca cehá a progresiv, un plus de n turitate cunoscind pluralitatea credintelor religioase, a nAruit scurt tin p sistemul administratiei in care majoritatea zdrobitoare o formau germani; d) ceh, participant activ la beneficiind de hbertate confesionalii,
liber, apt de a purta arma.
incheierea capitolului, a urrnárit in aceastit lucrare sugereze uni a husite, rädOcinile si importanta in ei, mendespre un proces revolutionar care nu s-a este tionind prin infringerea de la Lipanv din 1434, el zguduind din social la sfirsitul XV-lea.
ideile fundamental ale autorului at fi scurt 1) Nu este acordat husitismului locul binemeritat in panorama istoriei medie tale; 2) husitismul a fost niai mult miscare care seria rdscoalelor Evului Mediu, el dktingindu-se de acestea decit prin mecanismele avansate care anuntl revolutiile moderne, faptului nimeni nu o revolutie in Boemia; 3) husitismul structura in es se referea exclusiv
erleziastice; 4)
cursul
raporturile capitalismului m aparitie; 5) husitismul, determinind
facilitat constituirea Monarhiei
in husitism primul lant al reformelor era, prin natura criza a a concluzie, m*area
nu
germenii
puterii regale a
6) istoricii moderni, Louis Blanc, au revolutiilor europene. Astfel, anomalia de un proces reforrnator revolutionar. o precedind reformele o prece-
revolutiile.
Primul este Acesta este studiul, acestea sint o de inaltä impun comentarii. Este cert autorul se inversuneaza in piintificä. Ultimele a revolutia husitä - revolutie precedind revoluvile, demonstrarea precedind reformele. La inceput husitismul apare drept un insolit a Europei. Nu este absolut in istoria adevärat. Autorul in 2 capitole, conjuncturile sociale, nationale religioase, care au determinat mod logic, miscarea pe plan intern. Pe plan general, al istorici totale, spune Jacque Le - idee altfel de cercetatorul ceh miscarea nu trebuie desprinsO separat sociale precedente din Europa centralO: Jacqueria ciompilor riiscoala de Wat Tyler Busitismul este indubitabil incontestabil o miscare a unor asuprite: nujlode, indreptatá impotriva unor clase asupritoare: marea nobihme catolick chiar autorul aratá ataca structura feudala in esenta ei, deoarece nu se referea decit la institutiile Deci, in medievale universale a implicit in husitismul dintotdeauna importanta sa binemeritatd. considerAm are nevoic de un a raport cu pe in prezent.
212
www.digibuc.ro
drept raportat la rilscoalele precedente, nominalizate sus, husitismul are elemente distinctive situeaza intr-un plan ideologie, o bine organizatá multá vreme pe sitnatie multe clase sociale in - dar acest hicru in cadrul lui tebuie avansate care revolutide moderne. A fost miscarea o precedind o revolutie revolutiilor?
este un categoric nu.
ce este o revolutie
medievala o clasa Categoric nu. Au urmárit inláturarea orinduirii Categoric nu. A existat o ideologie
ce
la putere a
A existat
clase retrograde? inlocuirea ei cu orinduire, Doctrina busitä poate constitui
o ideologic, dar referindu-sè strict la aspectul religios, nu poate fi vorba nici pe parte de o ideologie A un program revolutionar? Autorul afirmá s-a oprit la jumatatea nefiind la program oare ce are istoricul FrantiSek muta
revolutie ópritala
A existat o arrnatä
era cit se poate
eterhgena, alcatuitä din nobili a lunclamentalä era urrnáreau, fiécare parte, lichidarea obligatiilor fendale, predica intoarcerea la biserica timpurie, de fast, secularizarea averilor mánastiresti, dobindirea posturi conducere administratie. déci, avea propriile ei interese bine stabicare lopta. foartedeparte de o ' Husitismui,evenimentde feudalismului dezvoltat ceh, a urmárit instaurarea capitaliste? intrebare care precizeaza apar germenii raporturile ale capitalismului in formare, ea, din puterii regale, a dus la aparitia monarhiei Boemia, de stat ajyogeului feudalismului. ultima-i idee, priveste drept al revohltiilor .europene, un proces reforrnator revolutionar". o intoarcere de prin multitudinea caiizelor, prin amploarca desfasurärii, partidiparea reprezentantilor diferitelor in prin radicale, puternice in proces revolutionar, de Reforma prima a al revolutia os, din a doua acestui véac, in fine revolutia din Anglia, de la jumátatea secolului al Andrei
J.
SESMA El Documentos para su estudio, in
de la
en
(1484-
).
15, Zaragoza, 1987, 256
p.
Lucrarea de reprezinta o interesantä intreprinsa de istoricul Sesma Mufloz problemele inchizitiei dintr-un punct de vedere, el oprindu-sè asupra introducerii acestei institutii in Aragón folosind 200 de semnificative sens. Documentele pe care le foloseste autorul de patru categorii anume: , a) Documente care participarea la instaurarea inchizitiei Aragón de
anii 1484-1486. Ele provin din Arhiva coroanei tie la Barcelona politice ale lui Ferdinand Catolicul in primii ani de functionare
preoeupárile economice a Inchizitiei aragoneze.
b) care se la participarea deputatilor regatului, exponenti ai aflate in rilor reprezentate in cortesuri, provin din comune ale hiva dinZaragoza. Analiza aratä deputatii, initial au acceptat schimbat pozitia, conducind rezistenta de a privilegiilor, regatului (fueros), activitatea la Teruel 4 A treia categorie de documente individual, cit colectiv. inchizitiei de consiliul municipal de locuitori, atit la reprezinta un fel de Documentele au fost extrase din din Teruel anale anonimi pe o de aproape patru secole care cuprinde numele tuturor persoanelor ce ocupat functia municipala cea mai in oras. Aceste numirii lui ca inchicumente de rezistenta care a avut
Liter al
intreVolumul este completat cu documente de diverse proveniente care vin de celelalte surse se la actiunile interventiile unor persoane primul rind, sau institutii afectate de politica privire la inchizitia aragoneza. documente papale care au constituit baza juridich. a introducerii este de
213
www.digibuc.ro
trila ca se altfcl in Apoi alte citeva doasupra incidenta bunalului inchizitorial spre exterior, Teruel, tribunalele din Zaragoza cumente au in vedere schimbul de informatii economice rezultate din confiscarea averilor reprimare autodafe de la care au fost victimele fine, este folositä si o cu numcle (iunie H85). citeva poate vedea, acestor documente, imagine ofere o determinate, autorul, in studiul introductiv al volumului, baza interpretárii reinterprearii documentelor celor mai inchizitici noi care a fi hiate in discutie. lansind, in acelasi timp, idei ciuda numeroaselor studii asupra inchiziAstfel, Sesma aratá de la spaniole, cercetarea se departe de a clarifica toate aspectele activitatii fie deoarece istoria acestei institutii care poate o dar mai din puncte de vedere. Dupa sa, inchizitia este o importante decit aceasta sint aspectele politice, juridice, care direct Ea, ca organ de control social, a funcponat mai si ani, ceca ce a bine de 350 si situatii foarte diferite, incercare de globalizare a studiilor care o privesc. In astfel uniformizare mai multe locun, politice, ea apare aproape simultan acelasi timp, ca instrument al adaptindu-se unor interese deosebite, de multe ori chiar opuse. ca o structurá De asemenea, este subliniat faptul inchizipa nu care se schimbk de ci ca o succesiune de la o impuse de o aflatd in situatii diferite, in care etapele succesize nu pot fi descoperite atit mai cuantificarca nici prin descifrarea principal urmlirit din prin evolutia structurilor organizationale sale de la afark din lumen care o inconjoará dau impulsul are nevoie, de care o utilizeazá pentru interesele sale de clasá Aceastá situatie duce, autorului, la o fragmentare a studiilor, la lipsa posiconcluziile la necesitatea analizárii aprofundate a de a nromentul aparitiei a evolutiei ci istoricc. punct de vedere, foarte important ei, care canalizeazá o tensiune deja constituie nu numai un punct de plecare, ci un punet de sosire. la sfirsitul secolului XV, fiind de Regii Cato lici, care aceastä hotärire de pozitiile de campioni ai religiei, dar pentru care ordinea religioasá se coerente convinsi de imposibilitatea unci cu cea politick a inchizitiei. Apoi, in secolul XVI, o unitate de credintá. Aceasta este prima de ea incepe fie ca principal element de opozitie de profundele transformári control ale epocii, dar utilizarea ei in directie o transform& social, la desfiintarea ei 1820. sugerind in Dupá ce face pri la consideratii de ordin general acelasi timp noi mijloace metode a acestei institutii, Sesma investigare se opreste asupra problemei speciale a introducerii ei in Aragón El consider& cä introducerea, aproape simultan, a inchizitiei Regii Catolici aveau de infruntat situatii similarc in regate, situatii care puteau ameninta unitatea dinasticl realizatä eforturi. Introducerea inchiziPei in Aragón a deschis confruntare o de Ferdinand si regatul apárare a privilestärile reprezentate in Cortesuri initiind o giilor (fuGros). Motivele au fost in Ferdinand, desi au fost de rind naturá politick el controlul asupra regatului. Din perspectiva, se poate introdusá in prirnul opinia autorului, de ce inchizitia a rind la Zaragoza Teruel. Este sigur la Zaragoza a fost introdusl de la inceput, acest era capitala regatului. Dar de ce Teruel? Aici rnotivele politice, cele gioase fiindu-le subordonate. Teruel era capitala singurei regiuni aragoneze care se conducea un propriu, o traditie apärat strásnicie, ce conferea o indepeno personalitate privilegiatä, imposibil de controlat de la Zaragoza institutiile generale ale Aragonului. dorea domine complet teritoriul aragonez sistem juridic, Ferdinand trebuia simultan la Zaragoza, capitala regatului, la Teruel. Aceste considercnte mai bine dimensiunea eminamente a introducerii Aragón. Semnificativd acest sens este aprecierea autorului cea mai canzá a esecului fruntea se aragoneze s-a datorat faptului aflau dominante, care, pästrarea propriilor privilegii avantaje, au acceptat, in cele din Ferdinand a utilizat, politica regalitátii. Demn remarcat este faptul ca o foarte important& pentru triumful politicii sale, propaganda. foarte de adunat räspindit a permis crearea in regat a opiniei Teruel va ceda la presiunile regalitápi, ce a negativ rezistenta din alte zone.
214
www.digibuc.ro
Ultimele documente ale volumului rezultatul imediat al triumfului regal: cresterea apaiatului represiv, cresterea personalului diferite investigatii, incorporarea masivä a functionarilor castilieni posturile fundamentale, instructiunile din ce in ce mai centralizatransmise organelor locale, activitatea unei masinärii dotate deja intreaga obiectivele. lntr-un timp foarte scurt sa s-a in restul oraselor aragoneze, ar fi Huesca, Calatayud, Barbastro, etc. ASa-numitele autodafeuri, confisarile de bunuri, macabrele ceremonii ale incinemoarte au inceput rätii cadavrelor celor condamnati groa/a repulsia printre locuitorii regatului. Din toate cele expuse aici se poate trage documentele in acest volürn, printre cele mai importante acest gen, permit, noi imagini asupra spaniole, in general, asupra celei aragoneze, in special. Studiul introductiv al lui Sesma misiune tocmai poate, cea mai interesantä inchciere a sa este in primul rind din inchizitia a fost motive politice nu religioase, religia in acea epoca rolul unei ideologii menitä politice interne ale monarhiei spaniole. Denize
Su poca
*
Zaragoza, 1986, 479 p.
Lucrarea pe care dorim cititorilor din tara in rindurile ce comunicAri prezentate reprezintä o culegere de Congresului national Su época y su escuela, congres care a avut a 400 - cu de de la nioartea marelui istoric aragonez, precum niversitritii din de la - intre 16 21 mai 1983. Volumul cuprinde sectiuni, prima aceea a comuniarilor caracter general asupra vietii lui Zurita, precum asupra situatiei de ansamblu a secolul o
XVI (p.
131).
viata activitatea lui Zurita, Fernando Solano se analiza acestora, la ideologia sa, la lumea in care a tráit la destinul sale Angel Canellas
sale lucr&ri la sa in
probleme
care au urmat.
care le
la situatia se a Spaniei in lui Zurita. V. Pérez Moreda aduce in discutie problemele demografice, se o permanent& toatá aceastä perioada, dar gertnenii care au dus la präbusecolul J. Torras Elias se la economia castilianä de agriculCriza acestei ramuri, 1570- 1580, expansiunii seculare a castiliene ea a fost determinat& de mai multi factori printre care: cheltuielile tot mai mari ale coroanci, fiscalitatea care a inhibat sectoarele productive, cresterea neproductive, parazitare. La Bartolomé analizind societatea scoate in opinia principalele inegalitAti care aceasta era confruntatä. sa,sint patru tipuri de miirimea populatiei, care impune o anumitä structur& nomic& si conditia juridia, originea si situatia economica. P. Molas Ribalta problematica sistemului politic spaniol, scotind in factorii care au contribuit la unificarea dinastic& a principalele directii ale politicii interne externe a Regilor Catolici. Cultura spaniolä este subiectul lui M. Fercare analizeze cit de mult lipseste o monografie major& acest domeniu, care au precum elaborarea istorii a culturii spaniole epoca moderná. Pentru autor, cultura ca un fenomen social a cárui valorizare este necesar se cadrul propriului context. aceastä ce este E. 13alaguer Perigüell care se de raportul dintre factorii sociali activitatea stiintificá din Spania. El societatea spaniolä din secolul XVI componenta a organizárii stiintifice se sprijiná institutii fundamentale: puterea cea in timp ce componenta nobilime, dar se bazeze pe este pierdere teren. rmätoarele sectiuni, intitulate Zurita (p. 137- 156) Scoala lui Zurita (p. 159189), se direct de opera rnarelui istoric, prccum de influenta sa asupra istoriografiei spaniole ulterioare. Astfel, Maria Isabel Artur analizeaza un izvor foarte important, folosit de Zurita, El nobiliario de Aragón, compus de Pedro Garcés de in 1397. L. Salabert Fabiani se la imaginea Frantei francezilor apare in principala lucrare a lui Anales la A;agón. Fiind cronicar el este preocupat de obiectivitatea afirmatiilor sale, lucru care este ialabil important al Spaniei Franta. Accentele, uneori mai entice, la adresa politicii franceze nu vin in contradictie afirmatie. Sectiunea urmátoare, cea de a 1V-a, se la citeva aspecte demografice ale societritii spaniole (p. 193-231) comunicdri. In prima dintre acestea, M. Alfonso UrmAtoarele
215
www.digibuc.ro
inconjuratoare,
Sevillei
se
urnea
a agrare, importanta. Astfel, 1588 orasu1 o expansiune avea 150 000 de locuitori, provincie 576 000, 1591 se manifeste doua conninicare, a lui unui declin toate planurile. Cea a Caracena Extremadura, XIX. Concluzia autorului este de aici cunoaste o inceputul care se XVI, dar epidemia de ciumä la 1597 declin dernografic constant. a Spaniei secolului XVI, Sectiunea a V-a a are vedere aduce in aspectele deinogra(p. 235-279). Entique Mut fice se o crestere a ale Olot in sec. de la 500 la 000 de din punct de vedere economic este chscutie tratatul de ianuarie la 1 locuitorii tirgului din raporturile economice dintre populatia cea ce existente in te de veniturile municipale ale R. Ferrero Mico se ale in prima aspecte principale: a secolului XVI referitor la organizarea cel de al privire la cornpozitia a veniturilor cheltuielilor, oligarhiei municipale care domina finantele. Concluzia sa este sint intim legate una de Zorraquino problematica schirnburilor J. acestor relatii se afla exportul aragonez cliutre Aragon si Franta, de francez o pentru extragerea de J. Pla Alberola se de analiza rentelor nobiliare din zona cuprinsä Valencia, masiv de rnorisci. Aceste venituri slat stabile in secolul XVI, dar scad brusc 1609, anul 1525 este analizata Evolutia la Zaragoza de Pilar Gay care preturilor cereale la materialele de nu este de o crestere corespunzatoare a salariilor zilierilor din agricultura constructii, alte categorii sociale ca medicii, avocatii etc. Este vorcare nu se de fapt categoriile principale victime un inflationist, sarace ale salariatc. Societatea sasea subiectul celei a voludin secolul XVI lupta mului (p. 283-337). L. Salabert Fabiani se dintre Spania a
a nivelului de viata,
Franta despre literatura de trupele imperiului
apare ea in societatea
critic. mai Dar,
a vrernii. El
jefuirea oraselor, chiar a,tunci acest lucru este contrapone pe spanioli, exponenti ai
exponenti ai irnperiului
care nu au nimic
drepturile celor Populatia a orasului ea din Clara. Acest recensamint din 1534, analizata principalele ale a unei societati activitate se soará in trei productia alimentara, ocupau din a orasului. Contractele de 12 ale constituie terna lui Maria Crenades Grian. Aceste contracte, autoarei, au fosto modalitate de a sclavia, ele la inceputul. secolultd XX. De asemenea, baza acestor contracte analizat mecanismul de a bresleior, mecanism care, nu se va men tine in secolul XIX. studiu deosebit de interesant este realizat Vicente Gil referitop la prezenta 1526 in societatea 1598, luindu-se ca model asezarea
Castelló de la Plana. Autorul modul de penetrare a culturii in societatea caracteristicile mediilor culturale oficiale publice posesia indicator posibil al cititorilor, De asemenea, propune analizeze ale biblioteci ce pot erasmiana, reformista si contrareformista.
Sectiunea urmatoare, a
ca
principale ale circuitului comercial al. intelectuale reflectate fondurile bibliografice astfel curentele de gindire
(p. 341-380), abordeaza problemele politicii interne
spauiole din epoca vedere. M. Torras i face o interesanta investigatie asupra sistemulni electoral municipal acest sistem a introdus pentru a cooptarea de a se oligarhiei municipale de a dobindi rnonopolul puterii. treptat el a fie manipulat de pe cale, controlul asupra M. Arroyas Serrano analizeaza acelasi numai in cazul orasului Castellón. Pérez de Tudela se asupra negocierilor din 1528 1533 dintre orasele Carol Quintul, ultimele efecte ale din 1521- 1523, Gil problema care beneficiau uni spaniole, Miranda la concluzia de la Zaragoza, din 1504, a rezultatul direct al foametei de politica pe care Catolici o acorn.
216
www.digibuc.ro
Ultimele sectiuni ale volumului din XVI (p. 383-474). F.
la cultura si la stiinta tehnica Joan, din se ocupa
y
principahi corespondenti ai lui Zurita, G. Alzuria asupra manierei in care XVI s-a reflectat istoriografia ideologia din deceniul 1940- 1950, Josefina Mateu Ibars eviclenta activitatea a viceregelui aragonez Artal Alagón, Dolores Mateo Ibras Carol Quintul, cit Filip al incurajat dezvoltarea arhivelor, precum si redactarea.unor importante inventarii - printre care celebrol Libro de Real Pilar Gay Molins cultura zaragozand din intervalul 1500 1525, Maria Carmen spitalului Santa opreste asupro promisiunii acordate din Barcelona a deschide un completeze veniturile, Manuel Capel care Margarito se opreste asupra lui Ambrosio de Morales dintre cei mai renumiti istorici contemporani Zurita, care a introdus ar fi istoricä noi monedele, inscriptiile räspindirea Luis Portillo descoperirile arheologice , cbrtii aragoneze la Sevilla, oras o cultura jar M. Garcia Iberni abordeazd .
fenomenul in volum, hi Zaragoza secolului XVI. fine, cea lui Carmen Gómez ingineri din Zaragoza, autoarea considerind se la se o mare artä, In ansamblu, lucrarea nu toate shit de pe care ne-am permisiunea o pe cititorilor din tara o Ea marcheazä un de al cercetärii istorice spaniole contemporane, cuprinde cele noiinvestigatii aborcläri ale istoriei spaniole din secolul XVI,
o privire
marea varietate a asupra Aragonului. Se constata, de Pe personalitatea, activitatea influenta care Zurita a avut-o asupra istoriografiei spaniole, chiar si in nostru, sint abordate aspectele economicei melor
in
sociale, politice si culturale, cele clemografice si de mentalitate specifice vremii marelui istoric. In concluzie, o carte interesanta care in stadiul actual al cercetdrii istorice spaniole, precum problemele Eugcn
SINAN ÇAVU Tarih-i Name, Alas Basimevi, Istanbul,
or
ve
4 1 p. + 143 coli
(a
b) cu 32 miniaturi
4
ultimii baza privind politica occidentalá a lui Süleyrnan Kanuni (Legislatorul) s-a izvoaconsiderabil Un aparte aceastä realizare, in narative, detine cronica intitulatä si ) Belgrad ve care Feth-i in original titulatura: Usturgon ve Istoni-Belgrad. Autorul a de martor ocular la campania vesticá sultanul Siileyman in 1543, Tarih-i . aniánuntime unica lucrare ce nareazá
neapeptatá expeditie.
editie facsimilatk de lux, a cronicii lui Sinan nu se datoreazá de istorie turck ci Ministerului siTurismului, din care motiv prefata paragrafele care preced textul facsimilat al cronicii, referitoare la viata cronicarului (p. 12- 13), Süleyman Märetul (p. lumea occidentala (p. 13- 17), prezentarea continutului 18-35) bibliografia sumare. Actuala editie cu transhteratie este una ducere. scriere de conditiile grafice deosebite faptul autorul a folosit o clare semne diacritice faciliteazä speciahstilor. date Aláturi de faptul a contemporan Süleyman se cunosc prea despre viata activitatea cronicarului Muradi Sinan se datoreazä Ne
la seria de documente interesind
române editate de Anton C. istoria Maximilian an Karl V., Ferdinand I. II., Text bd.: Transkriptionem Dbersetzungen, Tafel bd. Fakisimile, Teil I, Wien, 1983 36 de firmane si Claudia Römer, Die ), a doua Schreibens dem des an Vasallcn, Beamte un dRichtcr Hans-Hof-und Transkriptionem Wien, 1986 46 de in rnajoritate adresate principilor si nobililor din Transilvania, beylerbeiului din Buda, sancakbeilor etc., din Timisoara, Buda, Mchacs, care totalitate utilizarea acestor partea a a volumului). Mentionärn documente este de folosirea in prealabil a recenziilor intregitoare elaborate de Orhan Cökyay in Tarih ve Toplum", 1984, fetihnamesi nr. 5), de V L. Ménage (On the xteenth - century Ottoman of 2, Bulletin of the School Of Oriental And African Studies", vol. XLVIII, p. 283in Tarih de Ilber Ortvylf ve ' nr. 12). Die Schreiben
des
217
www.digibuc.ro
ale Gasavat-i in cuprinsul color nici o Ambele au fost traduse in b. Ali de muftiul Manuscrisul original al Hayreddin (Cuceririle lui Hayredain Pasa) - care corsar otoman. a tuturor operatiilor sale maricuprinde o relatare intoctnitá de chiar Dar s-au azi in biblioteci din Paris, time nu s-a Vatican. Din cunosc 4 copii conservate la Biblioteca din Paris (Ancien Fonds Turc, nr. 75), la Biblioteca din (copia nr. 003), Biblioteca National& (Millet) din Istanbul, sectiunea Sadrazam Hekimoglu Ali Pasa (nr. 700 Biblioteca numai 65 coli folio) Palatului Topkapi, sectiunea Hazine (nr. 1608). de la Topkapi 146 coli folio, ilustrattcu Editia care nu confine, ca si celelalte copii, nici o asupra perioadei frumoase miniaturi scrierii copierii. ve Istoni-Bclgrad a Cronica Tdrih-i Feth-i ve elaborat& de Muradi din marelui vizir Damat Pasa (T. Y. Sinan Baslagicindan minaIstanbul, 1965, vol. 7, p. 68). cronicii nimiza kadar amfibii din la mijlocie prezentare al cursul anului ipoteza Sivan este 1543 Murad cunoscut corsar otoman, beneficiarul final al operei este de flotei stilul amiralul Hayreddin Barbarosa. Faptul autorul nu bombastic teologice )dominat teristic cronicarilor instruiti sa - poate fi argument militará - in special in acest sens. specific& militarilor - autorul exactitate inventarul cucerite, a transeelor, diniensiunile podurilor construite, adincimea participanti la ascdii al celor cázuti in luptá real utilizarca, uneori care obositoare, a numeroase (de sorginte persanä cronica de din secolul sfera traditional& a cronisticii Descrieri manifeste in utilizarea exagerarea elogiilor dau lucrärii un caracter de in care firul evenimential este de fortate. evenimentele politice militare din otoman Cronica lumea medieopinia cronicarului, dispuse cronologic intre august 1542 septembrie 1543. la putin timp din 1541 a lui Süleyman Kanuni, otomanii aveau probleme diferite Orient, a fost determinatá de atacurile continui din partea la grade insistentele Frantei care dorea presiunea lui spaniolo-german printr-o interventie combinatá. Firul cronologic este segmentat pe planuri: in terestru, compania de sultan debuteazA la 17 noiembrie 1542; data la care Kanuni páräseste Istanbulul spre Edirne de iernare), va ajunge o calätorie de etape ) (fol. 9 a - 10 a) - beylerbeiul Ahmed Pasa aflindu-se deja dispozitiv inaintat dincolo de Szegedin (fol. 7 a - 8 a) -, in maritim expeditia incepe la 13 aprilie 1543, amiralul Barbarosa din Istanbul 100 nave in sprijinul regelui (fol. 16 b). intre fol. 16 b - 36 b prezentate actiunile otontane: asedierea mior porturi spantole, sosirea la Toulon, initiativele lui Barbarosa pentru realizarea unui atac combinat trupele de uscat franceze, asediul Nisa (esuat interventiei inoportune a francezilor) flotei la Toulon. un segment terestru in care sub forma unui jurnal de campanie sint prezentate etapele (inenzil parcurse de armata imperial5 mäsurile militare, administrative judiciare adoptate de in diverse locuri. de campament. Astfel se parcurg distantele: Edirne -Filibe (Plovdiv) - in 7 un popas in intervalul 29 aprate - 8 sosirca trupelor anatoliene beylerbeiul Anatoliei, Pasa) (fol. 37 a -
- nu a
Sofia - tot in 7 etape (drum parcurs in 6 etape (in ultima cimpia de la 50 b - 53 b); h 30 mai a trecut
-
9 - 14 mai 1543) (fol. 46 b - 47 b); Sofia -s-a doar 2 zile: 24-25 mai) (fol. Morava; la 12 iunie a traversat spre Indreptindu-se spre Belgrad; la 22 iunie, capturarea unor asediu
predare condition
67 a - 69 b).
este primit o militará pe din de la Belgrad la cetatea Valpo (asediatl mai mult timp), in
2 prima a lui (ultima Gazavt ve Hayreddin, Cezayir, 1934) au fost fácute numeroase Les Deux Exploits de Khair-E.ddin, Paris, 1831; S. Rang, F. Denis, Fondation de la régence d'Alger, et Histoire de Barberousses, Chroniqauc Arabe du XVIe Expedition de Charles-Quint, 2 vol., Paris, 1837; G. Luidigi Alcamora, vita e la storia di Barbarossa, 2 vol., Palermo, 1884-1886; L. Gomara, Cronica dc Los B Madrid, 1854. H. G. Yurdaydin, singurului articol despre viata opera cronicarului ve Eierleri (Muradi operele sale), in Belleten", vol. XXVII, nr. 107, 1963, p. 453-466) nu identitate.
218
www.digibuc.ro
corpul principal armat a parcurs 13 etape (fol. 70 a sultanul ajunge 24 beylerbeii Anatoliei, diversi 73 a). Cu capturarea desemnati pentru construirea podurilor peste flu spre sancakbei ceatile cucerite. La 30 iunie era total al artileriei grele urma crinleeni unor atacuri succesive la care au participat de Ahrned Ghirai, '76 a - 1 b). Sultanul a intrat la Buda la 13 hanului, cetatea s-a predat 1543
fata
(fol. 82a), pregátind aici planul pentru capturarea ce avea o deosebitá. Asediul final al acestei cetáti, la care a participat sultanul - 8 august 1543 (fol. 90 b - 107 b), este descris detahu. care a durat intre 25 la 15 august s-a. indreptat spre cetatea Tata, primirea polon in 110 b). Armata s-a iiidreptat care a capitulat - Belgrad Alba Regia). La 1 august s-a spre cetatea cucerire adinci pentru surparea zidurilor. in cetatea. fortele crestine interurma atacurilor din 26 28 august este care compuneau garnizoana retragindu-se in fortaretele interioare (fol. b era imposibila datorita 126 a). Sultana a inteles de care puma inamicul. Descrierea asediului este de citeva paragrafe referitoare la dobindite nile lui Barbarosa pe coastele Frantei la succesele din corsarul sprijin spaniol recapturase Tunisul din lui Barbarosa) de Spania, care (acesta dobindise La Gouletta (fol. 129 a - 131 b). Pentru coordonarea terestre (otomanocele maritime, este trimis Franta emisarul Yunus, care a avut o franceze) regele la Toulon Barbarosa (fol. 132 a - 135 b). Atacurile violente apoi s-a in sob focul precis al artileriei grele otomane, au de 31 august si 1 septembrie, din Székesfehérvar (Alba Regia) (fol. 137 a - 142 a), garnizoana din cetapecetluit destinul care implica conservarea vietii, averii nedistrugerea cetatii), aman tea interioarä predare acceptat& de sultan la 2 septembrie 1543 142 b - 143 b). paragrafui in care se special& sosirea tabära sultanului mai la Nis, la inceputul ultimei decade a 3 -a unor emisari moldoveni aduceau din Kara Bogdan ), despre care daruri tributul trimise de voievodul se refuzase anterior autoritätii sultanale (fol. 53 a). autorul a campaniei este suplimentatá de cronicar Derularea informarii sosite in orientale ale Imperiului otoman. Chiar sultanului din de declansarea a trimiterea specialisti pentru construirea unor poduri pe expeditiei o i-a másuri pentru si Dunäre, orientale, uncle Persia astepta momentul prielnic pentru a ataca. Ramazanolu beylerbeiul Karamaniei, suplimentare in provincia (Damasc), Pasa, renumit este transferat cu de inväluire beilerbei, in Kastamonu cu sarcina de a organiza un conducAtorului a - 16 a). in perioada care din Irakului la s-a despre atacul portnghez din 3), aici au sosit Aden, Zabid si Yemen riposta organizatà de Abdurrahman Bey, sancakbeiul din Aden 45 a 46 a). La ceputul lunii iunie, in vreme ce flota dunärean& sub comanda sancakbeiului din Silistra, Mehmed a la Buda, Bey, transporta informatii din partea lui Ayas Pasa, sancakbeiul din Bagdad despre incursiunile safavizilor (kizilbasi) in teritoriul otornan (fol. 59 a - 59b). Autorul celor 32 de miniaturi si al härtilor colorate nu este indicat. chiar similitudini in stil cu miniaturile incluse in Menazil-i lrakeyn (Etapele rázopinia Irakul) apartinind lui Nasuh acesta este autorul celor boiului din Tarih-i
de 10 un pozitie
-
Pienaru HENRI WEBER, A travers le
tome II, Histoire des
Paris, 1986, 286 p.
istoricului francez Henri A travers le tome II, Histoire des idées, se constituie ca un ciclu de articole publicate in perioada 1964- 1983, in reviste de specialitate franceze, engleze italiene. extrem de bogatá, concentratk in ce priEste o lucrare cuprinsul - 15 articole inserate in 286 p. mai ales continutul. Pentru editia de lux care permite compararea, vezi (Matrakçi), Beyan-i ndzil-i sefer-i Irakeyn-i sultan Süleyman han, editie facsimilatä, prefatkintroducere, note, 109 coli folii (a b) cu traducere de H. G. Yurdaydin, Ankara, 1976, 307 p. o 2 yeni eseri noi miniaH. G. Yurdaydin, Matrakçi Nasdh'un 1964, p. 229-233. uri ale lui Nasuh Matrakçi), in Belleten", vol. XXVIII, nr.
219
www.digibuc.ro
foarte este rorba subtilul din Franta, din Europa in detaliatá a principalelor idei curente rnentalitate socio-politica. filozofie, teologie, probleme ai Umanismului de unor comentate let, Poggio Braciolini, Bonaventure Des Periers, Jaques Tahureau, La Boétie, Erasm Nicoolo6, Montaigne, Marsillio Michel din Rotterdam, Jean Bodin, Claude Machiavelli.
pretentia de a face un comen'tario al cä,rtii, parte din volurnului. intr-o Renaskre primul capitol, intitulat
a dintre aceste idei
expune in
terrnenii fundamentali ai ideologiei veacului al (1525-1550), se tere, Reforma, de la prezentarea originii comune a Urnanismului, Renasterii si ReSe porneste productive, care s-au fácut sirntite in secolul al XIV-lea formei in transformärile Germania, Spania Italia in urmätoarele a tiparului, comertului naviDezvoltarca impetuoasä a industriilor minierä, gatiei au impulsionat burghezia industrialá aspire la un rol politic celei o ideologic proprie, diametral considerabil. Pentru aceasta, ea
Umanismul - conform definitiei lui Eugenio Garin - este o
clericale:
marilor negustori, a politico-diplomatic, care Substituie gogie aflatá la critica teologie o specializärilor in medicinä lui in efortul psihologic textelor". Weber vede la istoric intreprins in expresiei elegante elocvente, a unei morale conmeniul restaurärii textelor din textele in sine. a unor reguli practice, crete exaltarea individualä Renasterea, la rindul ei, absoarbe toate aceste elemente,
sau bucuriei de a umanistii au avut un aport sustinut la nu crize sociale, ca o cristalizare aspiratä nationale. Mai rezultat al a
La
ca un
legatä. de penitenta de morala asupra propriilor greseli, a credintá in Dumnezeu, moralä care socotea celebrasalvare consta in de moarte drept Renasterii, ei au dat rea bärbatulni sau Nu numai cä poezia arta Renasterii, sträbätute de platonism petrarchism, repede de austeritatea Reformei, dar omul' Renasterii se deosebea radical de se prin spirit critic iscutit, la negarca credintei, prin gustul pentru omul dragostea
pläcere
glorie.
intitulat
zentare Padova,
o succintä prela Orleans, studiind succesiv la Paris,
lui Etienne
vieti a umanistului -
Toulouse, petrecindu-si anii cci mai fecunzi la Lyon (1534 - 1544)
ars pe rug -, se trece la analiza principalei sale latine,
o culegere citate. unii distinsi Spre deogebire
sau François Rabelais, Dolet a refuzat
Comentariile
un dictionar al limbii
precurn Erasm din Rotterdam, Guillaume intelepciunii anticilor mesajul evan-
ghelic.
de blind, binevoitor, la fel ca itael face elogiul literelor umaniste humaniores - opunindu-le studiile de drept si medicinä, care au o finalitate lucrativä. Astfel, literele in ele restul disciplinelor au nevoie de ele pentru a se dervolta. o dcosebitä Umanistul acordà consideratä un privilegie al culturii, prin extensia omencsti se produce o reinnoire a umane. El nu multumi numai cu observatiile teoretice personale ci, din contrá, se va I ca politica succesele sale militare se datoreazA dezvolconving5, tärii literelor, prin iransmiterea se aduc statului imense servicii. pozitie contra atacerilor intreprinse de Sorbona impotriva umanistilor, Dolet, disputa sa cu Erasm - sustinätor fervent al limbii latine pentru limba vorbith de popor, o vie,
Un alt capitol al lucrärii se
la culegerile glume anecdote Les rolul ridicarea a poporului. Sint enumerate luate Faceties-urile lui Poggio Braciolini (1438- 1452), Heinrich Bebel (Bebelius - 1506)
discutie sfirsit Bonaventure des Periers, asupra ultimelor insistindu-se in mod deosebit. Autorii, neurmärind alt scop decit a destinderii, adevärati maestri mecanismelor exemplul unor demni predecesori precum Cicero Quintilian, revendicau justetea drepturilor culturale In fata ironizau Scolastica, vehement biserica toatä complexitatea sale: acumularea.
de beneficii pe cái nelegale, vinderea indulgentelor operatic. arta a procedeelor
220
www.digibuc.ro
profit financiar rezultat din psihologic
social
zugrävind o
contribuind la elevarea
ties-urile au serrit drept model Margueritei de capitolul
umane
Face-
si lui François Rabelais. alcatuite de poetul Jacques de 27-28 sub dublul aspect: saeste o dragostea dar de la curte, justitiei, medicii. M
analizate al vietii (1554-1555), la tiic Primul dialog Cymbalum referitor la anumite categorii sociale: 2-lea dialog Propos un atac la adresa astrologiei. Metoda lui Tahureau nu este altceva instruirea prin glumä Apropiindu-se savoarea pitoreasca a limbii de Rabelais, Nöel du Fail Bona des Periers, dialogurile Jacques o foarte agreabila, preparind eseului ca gen literar, reprezentat cu cinste de Michel de Montaigne. Referitor la lui Montaigne, ne-am oprit putin studiului intitulat Montoigne de plecare filosofia stoicilor, de Zenon continuatil mai de Cicero, Montaigne, in ale sale vede natura puterea care lumea noastra, legea universalk instingul animal si mai mult sau mai constiinta umank Natura in cóncluzie conceputa drept o ordine, un ansamblu legi constante. Exista in acelasi timp posibilitatea ca, nemaifiind sub aspectul unei totalitäti existente, natura drept o normä, o universala', conduita vii. in continuare definitia naturalului, de autorul Eseurilor": tot ce este necesar vietii noastre, ce ne face ce gäsirn mai mult mai putin definit la animal, din popor orn primitiv, ce este cornis spontan constringere. firesti, astfel, atacurile incercari de limitare a placerilor legitime. Criteriul esential al legii naturale este universalitatea ei - afirma hotärit Montaigne. a 2-a naturk conAfirmatie dar in umbra ei umanistul in continuare prin locul ocupat, prin in cadrul medievale, este tuma (la coutume"), care, arbitrara, nejustificata devine un ghid comod politice. a vietii noastre, precum. pentru sociale conduits, un Montaigne contradictoriu, conservator in esentk revolutionar analiza sa
in incheierea prezentdrii
asupra studiilor La
credem
este necesar de opozitie
ceva mai Jean
regald.
Opera de baza a lui La Boétie, Discurs despre servitutea (Discours sur le Joseph Louis Delasuelle. serpitude volontaire), a fost minutios de care au sesizat atit influenta anticilor Herodot, Plutarh, Tacit, Xenofon, Aristotel, Cicero, cit umanistii italieni) in mod deosebit cu Machiavelli. lucrare, nu i se de cea mai atentie opozitiei popor-tiran, s-au Platon, Xenofon, Aristotel, ultirnii doi, Toma D'Aquino. Leonardo Bruni, se Francesco Petrarca impotriva tiraniei, apologia fie a republicii, fie a printului lui Erasm din Rotterdam regele trein dea si totodata, buie de intelepciune, beneficlind de o educatie scriitorul politic Claude Seyssel in lucrarea-i La Grande Monarchic de France (1.529) apologia monarhiei, antimonarhismul don' elemente funsentimentul libertätii puterii individuale. damentale ale lui La Boétie, fondate pe ratiune, opuse politice care Astfel, pe de animal este fundamentul pe fraternitate. se Toma d'Aquino cartea a III-a din De Regimine prinoipium se sprijinä pe totel Augustin pentru a necesitatea suportul inonarhiei nu ierarhii sociale, Toma d'Anatura, La Boétie face din libertate expresia era a naturia. quino echivaleazá autoritatea asupra fiilor cea a monarhului asupra supusilor, La pe conformitate cu drepturile naturale, Boétie supusi ratiunii, dar servi ai Pentru La ca pentru u,nanistii florentini, constitutiode a o cu invadatorilor. timp este asociat ce, inspirindu-se din Plutarh, La Boétie vede pe principi colosi picioarele de libertatea, cutume legi anacronice, este o flati pe punctul de a se stare de fapt de drept, universal valabilä. Ridicindu-se deasupra limitelor momentului, La Boétie,
excelentá modern ,
a väzut mai Claude Seyssel sau Jean Bodin, prizonieri ai monarhiei temperate de legi; a statul nou, liber, forma de guvernamint republica. Studiul final de care ne regalci. Färä se intituleaza: Jean de Jean poate fi considerat teoreticianul mai autorizat al monarhiei absolute. a doua a veacului al XVI-lea, opera considerata capitall. a
221
www.digibuc.ro
in lui Bodin La Republique, munca a autorului de cutumiar si dreptul roman.
La
ca
1575-1576 in arhivde
cuprinzind peste pagini, spre foarte bine
Claude Seyssel - autor amintit anterior - Jean Bodin
abso-
lutismul monarhic pe conceptul universal al suveranitOtii. Absolutä drepturi, monarhia va fapt printr-un anumit fi de uzaute, precum prin respectul legilor si celor doi autori moralei universale. de a superioritatea mului rnonarhic asupra celor democratic mai exact a monarhiei franceze asupra Luind atitudine impotriva lui republicilor Bodin sustine in timp ce monarhia trebuie se pe respectul legilor naturale ale lui Dumnezen, stabilitatea regale o existenta institutiilor si incadrarea sistem juridic precis. Epi.stola lui Guy du Faur de Pibrac (1579) el in esentO conceptia: intArirea autoritgtii regale pentru fiecare a unui minimum negarantie financiarg cesar de libertate Teoria asupra monarhiei absolute se pe credinta in Dumnezeu in na-
-fie
Bodin - este creat de puterea de a comanda, putere care reuneste in despre aristocratie, democratic sau rnonarhie, executivul, lejuridicul. Caracterul indivizibil al suveranitOtii i-a permis lui de Aristotel teoria guvernArilor mixte, sustinutg de Polybios Cicero, pentru a aceleasi gislativul
este
sustine superioritatea regimului monarhic.
Democratia - conform afirmatiilor autorului - poate natuegahtate este himerick ea neputindu-se realiza decit prin comunitatea bunurale, dar pärninturilor, vointei lui Dumnezeu. La ei, tocratia ca regim politic are aceleasi inconveniente: multi seniori exemplele nu determin& rivalitatea factiuni care are drept rezultat rázboiul civil. democratia ateniang, republica antichitate, orasele-republici italiene,
-
cantoanele elvetiene - in veacul al XVI-lea. care egalitatea este naturalg, Bodin le rAspundea prin Tuturor mentul de care se servea si Aristotel lucrarea sa Politica, pentru a justifica sclavajul: tura a dat unei categorii de oameni forta spiritului pentru a comanda alteia forta execute ordinele primite de la prima. Pentru a atasa principiul pentru a fi narhic naturii, este identificatg autoritatea monarhului asupra autoritatea asupra credinciosilor. In concluzie, Dumnezeu, lui asupra fiilor, cu autoritatea lui monarhul ar reprezenta trei aspecte ale sustine in continuare teza conform pentru suveranitatea fie indide puterea unei deci monarhia ea nu trebuie Refea participat, astfel la Generale la care de propuneri spre aprobare sau respinsolicite pe nare poate gere. Principele - consider& politologul - nu este supus legii deoarece se la originea legi. Logica suveranitOtii determing pe autor considere inferioarA once a monarhiei, care se apropie, in mod evident, de aristocratie. categoric intransigent devine mai culant, mai totusi, spre final, Bodin ideea contractului mutual reciproc ambele supusi, care El celeilalte, aceasta regele nici una neputind contraveni respecte cuvintul dat supusilor. Este vestita a social a iluministiobligat in special de Jean Jacques Rousseau, care iatá ce francezi, depArtate are.
an, 1579, Jean Bodin publica lucrarea Vindiciae contra Tyrannos, in care notiunea de contract, puterea rezultatul unui dublu contract: monarhclaritate monarhul, fie el absolut, popor monarh-Dumnezeu. Din acest fapt, nu poate impune noi impozite supusilor consimtgmintul Statelor Generale. in viziunea lui Jean Bodin, autoritatea mentine caracterul ei sacru, a acestei sacralitOti, rolul contribuind in acelasi timp la laicizarea treptatg, dar
narhului constind esentialmente in mentinerea societate armonie dar respectind diferentele de un transfer progresiv de la o la alta. a doua a veacului al Jean Bodin, de al 111-lea), dar Franta absolutism monarhic - nu Europa (Fillip al II-lea Anglia, Ivan al Rusia)-, in Spania, Elisabeta I pozitia sa social-politic& cum am chiar de putea &dim numai la La Boétie. Cu toate carentele unei astfel de ideocontemporanii final, sustinind teza renumitului contract social", traditionalismul rigid logii, am face unei supape de deschidere spre lumea al autorului a monarpalele idei
aceste studii, considerAm nu mimai Weber a reusit relief princimentalitAti ale veaculut al XVI-lea Occidentul medieval, dar a evidentiat
www.digibuc.ro
atit latura
progresist& cit
pe cea refractark traditionalistä. Se desprinde astfel
reprezentantilor Umanismului din secolul al XVI-lea de a se elibera din camentalitätii social-politice de cultura feudalo-clericalk dominati de scolastick acelasi timp, limitele acestora de gindire actiune, limite datorate fireste atmosferei,
in care au
Andrei
V. E.
Rossija i evropejskie
Edit. Nauka, 1987, 296 p.
severnoj
(1697-1710 ), Leningrad,
Aláturi de conflictul International pentru succesiunea la tronul Spaniei, nordic din evenimentele majore ale politicii europene de la inceputul secolului al a reprezentat poate in ansamblu aprecia XVIII-lea. consecintele sale el a adus serioase bari in raportul de forte al continentului. Subiectul fireste, nu este nou in litcratura de specialitate din fosta URSS. in 1958 cunoscutul sovietic acad. E. V. publicase monografia consacrat& episodului caua, care, desi sporirii istoric a volurnului informational, pästreaiä totusi nealterate valoa re analiza a 1 ulterior istoriografia. sovietick printr-o serie contributii meritorii a aprofundat diferite aspecte ale fenomenului istoric amintit, baia documentar4 a cercet&rii.
ne oprim pe scurt in cele ce bazindu-se pe o comparativ cu cea a predecesorilor ofere o nu atit asupra confruntárii militare ruso-suedeze in amintitul rázboi, ziune asupra meandrelor diplomatice care au caracterizat primii zece ai räzboiului, a textului international care acesta s-a in fine asupra victoriei ruse de la Poltava 1709) a numeroaselor consecinte decurs de aici. (8 atingerea scop, pe lucrárile predecesorilor sái amintiti mai sus ca literatura de specialitate V. E. Vozgrin a utilizat un vast material inedit provenit si Arhiva de Stat pentru Acte Vechi din Moscova (T.G.A.D.A.), arhiva Sectiei din Leningrad a Institutului de istorie a URSS, precum date culese din fondurile arhivelor de stat suedeze cele ale al Cancelariei germane. Pe departamentului de bazá, cercetátorul amintit a reusit reliefarea unui izbutit tablou al relatiilor internationale epocii, cu accentul pus evident pe atitudinea principalelor puteri implicate in conflictul nordic, cu deosebire pe cea a Rusiei lui Petru Mare. subliniazá la inceputul secolului XVIII, diplomain lupta sa pentru suprematia asupra tia Baltice concepea crearea unei puternice antisuedeze care de Curlanda, Prusia, Polonia, Saxonia Danemarca. Din acest punct de vedere evaluarea monografiei pare judicioasá: politica a Rusiei odatá aceastá viziune depäseste caracterul regional de atunci, o dimensiune european& un continut mult mai global. Pe de acest plan al diplolui Petru I, putin primul deceniu al räzboiului, nu a putut fi pe deplin tuit; aliatii au suferit o serie grele Danemarca la 1700 (Traiendal), rusii la Narva Lucrarea asupra documentar& mult
(1703) etc.
In
timp, se evidentiaz& in monografie, in planul relatiilor internationale incepe teren noua a echilibrului (balance of power ), pe ideea mentinerii unor relatii pasnice principalele puteri europene de numerost oamenii politici ai continentului. infocat al noii strategii devine, firesc, Anglia, avind in vedere ea, maritimk necesitatea mentinerii echilibrului era cerutá nu numai de cerintele propagandei oficiale, dar interesele sale reale. Nu perioadei analizate in lucrare, ambasadorul englez la Haga, Stafford, scria tor, metropoll (august 1709): Natural Anglia nu va pierde. Suediei scad puterile se prábuseste. Esential pentru influenta englezá este ea (Anglia un puterile maritime" In instantä, se libru apropiat in monografie, suveranul rus nu era ostil unui asemenea concept, el fond o a Suediei, pe care o considera totusi ca un pretios factor de contrapondere in nordul continentului de tendintele de veleitate
E. V. Tarlé, Severnaia voina i na Moscova, 1958. 2 A. P. Glagoleva, Russo-tureckie otnosenia Poltavskim srajeniem, in Poltava, Moscova, 1959; A. V. Florovskij, Poltavi do Is istorii rusko-avstriiskih otnosenij 1709 Praga, 1971; L. A. Nikiforov, Rossia sisteme evropeiskih derjav, Rossija period reform Petra I, Moscova, 1973. I. Lisk, The Struggle for supremacy in the Baltic 1600 -1725 , London, 1967, p. 22-23. 223
www.digibuc.ro
lucrare este destul de nuantat evolutia evenimentelor politice militare primul deceniu al subcapitol special consacrat motiyatiei politice care a stat la campaniei in Rusia a lui Carol al XII-lea, a raporturilor sale cu fortele politice vecine confruntärii: Imperiul otoman, atarii din Crimeea, cAzácimea ucrainean& (pe al sprijin scontau in special). ce pri politica ansamblu, V. E. Vozgrin conclude cu obiectivitite in perioada 1697- 10 ea a pircurs drumul la actiuni insuficient nificate si neinspirat la strAlucitele succese ale perioadei post-Poltava. 1709-1710 pentru prima Rusia se transform& intr-un partener egal in drepturi micile tári ale Europei, politica ei devine in cbip definitiv politica unei mrri a epocii moderne. rezultat al acestei situatii, stat nordic a reusit realireze o serie de objective, puse lui la inceputul st&pinirii lui Petru I. Rusia a obtinut la mare posibilitatea de a o pe lost a doua care contribuia la izolarea ei de viata Saxonia, Polonia Prusia economic& cad sub influenta devin parteneri ai intereselor pe vjitor. Prin distrugerea militare a principalului dusman in Marea Baltick Petru I a pus bazele navigatiei ciale puterii maritimo-militare a statului, nemaitemindu-se de concurenta pe mare pe uscat. fine, pozitia Rusiei in raport cu puteri a bindit fermitatea coustiinta de sme, barate pe o Evident la velul hii 17 10 era de a se de unei hegemonii ruse asupra Balticii zonei aferente, o concludent& a impactului suedezilor a constituit-o incetarea. terg si semnarea aceasta (11 octombne 10) a tratatului de ruso-danez care consolida Imperiului tarist in parte a Europei contnbuia determinant la izolarea politico-militarg a statului In finalul prezentelor consemndri putem omite existenta in lucrare a unor carente lesne sesizabile din am atit mai regretabile intercalarea nu constituia o insurmontabilk aici mai ales in vedere faptul din tabloul complex al relatiilor internationale amintite lipsesc aproape ordin general la pozitia in conflict a lmperiului otoman evident a Moldovei. Chiar StAnilestiul a avut in anul 11) celui care se incheie lucrarea, alianta moldodin 11, consemnat& tratatul de la Lutk 4, a de asemenea o consecintä indisa evenimentului de la Poltava. Este asemenea la de evident faptul intrarea
m actiune a otornanilor in flancul sudic al lui Petru a lost rezultatul aproape t al instigatiei suedeze, lucru care, asemenea, nu este reflectat in Cu scAderile amintite mai sus, apreciem, in incheiere, lucrarea istoricului sovietic ca o contributie notabilä la rehefarea tabloului de complex de contradictoriu al relatiil r intereuropene la inceputul veacului XVIII, consistent istoriografia consacrat A subiectului
Stroia
HENRI-JEAN MARTIN, Pour une histoire du livre Napoli, 1987, 94 p. 27 f. Considerind
proiectat& de el
du livre, Paris, 1957) s-ar fi putut
Cinq conférences,
Henri-Jean Martin (L'apparition
le livre au service de l'histoire", Lucien Febvre
altceva decit sugereze noua orientare pe care sale ale colaboratorilor urmau o imprime acestui domeniu al istoriei culturii. aproximativ treizeci de fostul colaborator lui Febvre, devenit intre timp dintre reputatii specialipi domeniul istoriei ne un bilant al realizärilor vederea familiarizärii cititorilior cipalele probleme pe care le studiul Ideea-pivot in graviteaz& intregul excurs este de Lucien Febvre, anume In care cartea este din sfera a ideologiei, prezentare noi valente depAsind sirnpla tip&rituri sau de informatii tehnice despre perfectionArile in sine. ca fenu
Cf. P. P. Panaitescu, Tratatul de Moldova si Rusia 1711, in Studii" XIV (196 1), nr. 4, p. 897-918; mai recent contributia Mariei Holban a lui L. Deményi, t 26 (197 3), nr. 5, p. 067-1 8. aceeasi Pentru cadrul general al problemei se poate consulta Nicolae Ciachir, Gh. Bercan, europeanci epoca mod Edit. enciclopedick 1984, p. 172-183; vezi Stanford J. w, of Empire and Modern I (1280 1808 ), Cambridge niversity p. 421-424.. 4
www.digibuc.ro
economic., social,
componentele definitorii ale civilizatiei reflecte aceastä Lucrarea cuprinde fapt cinci conferinte
Martin cartea este
lui de
o
de autor la Scuola Studi superiori din Napoli, Italia. In prima dintre acestea (Les de imprimerie artizanale) ni se propun o serie de reflectii despre aparitiei tipografiei, despre organizarea atelierului artizanal, despre difuzarea si organizarea rnestesugului, de mate acesteia secolele al XV-lea al XVI-lea. Deosebit de interesant este modul care problema costurilor de corelatia a acestora cu productivitatea muncii (p. 14). foarte rapid Europa, cartea in forma sa va in sensibile de gindire devenind incetul cu incetul forma de comunicare organizatä, cea mai elaborata chiar (p. 26). Conferinta a doua (La naissance du livre un nouveau de analizeaza tocmai in dintre carte si celelalte sisteme de comunicare sociald, precum legaturile cu psihologia individual..
In cadrul conferintei intitulate Le livre classique autorul fenomenul lecturii dezvoltarea imprimeriei secolul al discurs adecvat pe imconform justei a lui Henri-Jean Martin, conturarea contextului economico-social, politic permite autorului intelectual al epocii in treizeci de ai secolului al XVII-lea'activitatea tipografica de editare a fost deosebit infloritoare in Franta, in ciuda politice. Reactia ce a urmat rázboaielor religioase a avut o ceea ce va necesita un mare de publicatii. aici interesul tipografilor al librarilor de a colabora cu toritatea ecleziastica care le oferea texte clienti (p. 40-43). prosperitate a
parte o incetinire a activitatii tipografice a librarilor protestanti nevoiti publice texte clasice se ca cum a Elzevier" (p. 43). Perioada si Gerrnania, de la secolului al XVII-lea va aduce o serie legate de incercarea in toriler olandezi de a se impune pe piata care Franta se instiintr-o ternporara nu regimul cenzurii, iar puterea acorda atentle acestei secolului XVII-lea ponderea exporturilor In aceste conditii, la de carte scade, incepe devine in interiorul ariilor nationale lingvistice. in timp ce de la Frankfurt nu e o intimplare faptul pierde alt moment apar primele bibliografii nationale curente" (p. 46). profunde implicatii evolutiei editoriale a fost perioada lui Ludovic al XIVsi a nat
de
timpul se vor produce ample mutatii in geografia circulatiei a ideilor. Moment propice pentru autor de a analiza raporturile dintre puterea politica termen lung. Concluzia este la reinflorirea activitatii influentele reciproce tipografice Olanda conditiile in care in Franta aceasta intra Sub controlul total al autoreechilibrari economice, dar un anume regale. Totodata, in corelatie cu de greutate al tipografice europene se din decalaj de acestea, dul nordul Europei, de la Venetia la Amsterdam. des imparte veacul Conferinta a patra este Le livre au studiat trei subperioade: a academiilor (1715-1740), a lumiailor propriu-zise (1740-1770) (1770-1789). porneste Ultima parte, Le texte et l'image dans livre francais de la ideea opera ilustrata poate fi martorul privilegiat al spiritualitätii epoci sau o serie de ilustratii de carte pe popor. Pentru demonstrarea acestei afirmatii autorul care le si multilateral., reliefind legäturile complexe ale acesde o tora respective. discursul teoretic al Cele de schiteze - inevitabil - un demers a sus nu fac nu calitate este complexitatea aborclarilor. De aceea, credem substantial prin metodologie lectura lui Henri-Jean Martin va prin nrultiplele sugestii concrete de cercetare - arsenalul istoricilor culturii. lea,
Mirela-Lumini fa Murgescu
PIERRE CHAUNU,
Racines et
Portraits et Galerie, Paris, Economica,
1985, 1 028 p.
sfert de de-a articole, materiale, recenzii Reunind 45 de veac de unul din mai reputati fertili istorici francezi, lucrarea, de o surprinzatoare unia perioadei tate in caracterului de culegere", se constituie noi relatii de productie de a evului mediu, a inceputurilor ciale, specifice timpurilor moderne.
5-
225
91
www.digibuc.ro
tranzitie ale unor analizeazA aspectele structurilor social-economice vaste spatii (Occident, Lumea NouA, Extremul Orient), dar legate prin contacte separate mai intens de valori materiale comerciale, printr-un schimb mai mult evolutii interne specifice, dar de dinamica interflnctuatiile determinate analizate nationale. Astfel, de exemplu, inceputurile rAspindirii crestinismului in Japonia contextul relatiilor comerciale chino-japoneze (intrerupte din ordin imperial de chinezi din cauza actiunilor piratilor japonezi), relatii ce au fost o suplinite de portughezi, aristocratia din sud maniíesta un viu interes; concurenta ulterioará a de märfurile a fárimitärii feudale, reconstituirea glezilor olandezilor, dar mai ales lichidarea ce a urmat japoneze la inceputul secolului al XVII-lea autoizolarea bisecularA
au concurat la anularea eforturilor iezuitilor portughezi, ale cáror pozitii erau tot mai comgrande puissance économique et finanpromise de la secolului al XVI-lea Manillei p. 45-60). les débuts de compagnie de Jésus au Japon drumul , concurenta hispano-portughezA pentru controlarea acestui drum constituie esenta unui alt studiu (Le galion de Manille. Grandeur et décadence d'une route de soie" ; p. 61-77) care imaginea contactelor vest-europene Extremul Orient al XVII-lea. secolele al serie de materiale incluse volum privesc lumea latino-americanä in perioada antein spargá tipare independentei, o care, cu temei scheme, autorul formuleazA opinii originale interesante legate de momentul oportunitatea obtinerii ei (Interprétation de l'indépendance de l'Amerique latine" ; p. 115-134). Contactelor Spaniei Lumii Vechi cu Lumea le este consacrat studiul iLes routes espagnoles de l'Atlantique" (p. 159-192). Conjuncturile" secolului al XVII-lea (conjunctura a fost o mare descoperire a scolii imediat primul rázboi mondial", P. Chaunu) tema istorice materialele incluse in partea a doua a - dar care putea spune care liantul ce studii ce unitate intregii raporturile Sevillei cu Belgia" de acute antagonisme tensiuni (1555-1648), conjuncturile globale cele rurale franceze (cu referire la Basse-Provence), mercurialul parizian, (ginduri pe marginea studiului lui F. Mauro, pansiunea economicA européene, 1600-1870 ), cotitura hotäritoare" (le tournant") a anilor 1630-1650 una din cele trei cotituri hotáritoare" care timpurile moderne, celelalte cele de la inceputul secolului al XVI-lea de la sfirsitul secolului al XVIII-lea), ale civilizatiei (demers preponderent demografic). elementele de Partea a treia (p. 359-554) a este consacratä unor probleme religioase ale colelor XVI- XVIII, avindu-se vedere aspecte de istorie (Lorena; dioceza Rochelle), dar (ginduri despre biseria in secolul al XVI-lea prilejuite de lucrarea lui Emile G. Léonard, Histoire générale du Protestantisme I. La Réformation;
probleme religioase ale secolului al XVIII-lea etc.). Partea a patra a sugestiv intitulatA Un Camarade", notatii ample, adevärate studii in sine, ale lui P. Chaunu pe marginea operelor fundamentale ale istoricilor generatiei sale (P. Goubert, F. Mauro, J. Delumeau, E. Le Roy Ladurie, R. Mandrou lar partea a cincea, cuprinde, in spiritul celei precedente, gindurile autorului despre societatea spaniolä a secolelor XV -XVIII despre o serie de consacrate acesteia
(La galerie espagnole"; p.
Spatiul limitat disponibil nu ne-a permis uriasa diversitate, originade idei Retroistorwi" filosofului, teologului, eseistului, economistului litate demografului, dar de toate a istoricului" Pierre Chaunu, lucrare ce contributii remarcabile privitoare la geneza unei lumi noi. Sever Mircea Catalan
JAMES C. RILEY, Insects and the
Mortality Decline,
Review", Vol. 99, Number 4, October 1986, p. 833-858
The American Historical
linia unor mai vechi preocupari privind impactul maladiilor consecintele asupra insemnarea. bibliograficá de se opreste asupra roluhii sectelor in secolul al XVIII-lea in transmiterea bolilor conexiunea. acestea Profesor la Universitatea Indiana (S.U.A.), C. Riley este specialist
* Vezi pe larg comunicarea noastrá privind epidemia de de la Marsilia din Provence (1720- 1723), la Laboratorul de Demografie Istcrick aprilie 1988. Vezi si J. R. Busvine, Inspects, Hygiene and History, London, 1976; Arthur E. Imhof, From the Old Mortality Pattern to the New Implications of a Radical Change the Sixteenth to weentieth-Century, Bulletin of Medicine", 59, 1985, -29.
226
www.digibuc.ro
a maladiilor s-a prin metodelor cantitative in anahza efectelor bolilor asupra capacitAtii de munch. sint sale cele mai importante he International Finance and 1815, CamAt the University Press, 1980, The Campaign to Avoid Disease, 1986. prezent la elaborarea unei lucrAri masive privind rilzboiului de sapte ani (1756 1763), intitulatä The Seven Years War Old Regime France, Financial Toll. de publicat organul de al prestigioasei Economic American Historical Association, Riley apreciaA drept a secoal XV1II-lea masurile de a igienei publice prin reducerea insectelor ce rolul de agent microbian. cá 1670 rata a sä pentru a atinge 1950 30-40 1000 locuitori. Pentru a intreprinde o obiectiv& avute vedere citeva elemente si anume: importante din secolele XVIIevolutia virsta care medie decesul, de transmitere a primele profilactice efective, aria cuprinsä de declinul Riley m talitAtii a inceput in Europa occidental& si apoi s-a deplasat lent spre (cf. p. 834).
istorie economic&
Discutia in jurul
-
muste,
purici,
negri
insecte vectori" (p. 849) sau vectori biologici mecanici de (p. 834). Ca mitere a microorganisme sau agenti patogeni, ele s-au aflat in centrul unei vaste dezbateri in stiinta cu privire la Dar capacitatea Europa secolului XVIII a aflat densitatea de-a lungul veacurilor mai multe explicatii asupra Riley insistA indelung. Mai consumul de hran& a inceput s-a dezvaluit Dar ea transpune, in autorului, realitätile secolului XX si ale statelor subdezvoltate in Luminilor. Uncle studii privind crizele de hranä (distrugerea recoltei) au marcat puternic triada hran&-foamete-moarte pentru Anglia secolului XVI Europa occidental& central& in cel urmätor. O explicatie de cresterea preturilor la hranä intre 1730-1815 ca aceasta este ea probabil, in special la populatia nefiind generaliR. G. Brown Thomas Mckeown in studiul Medical Evidence Related English Popuin anul 1955 in the Eighteenth-Century publicat in Population a mäsurile pentru dezvoltarea medicinii intArirea drept a populatiei. Riley introducerea de terapii moderne in de nu poate o argumentatie deoarece majoritatea, ele chiar ale lui Hermann Boerhaave, au fost din cele traditionale bazate pe purgatie. Chiar inocularea de Edward Jenner, a lost putin afara Angliei, umi erau sceptici. autori ce pun nivelului de mortalitate pe seama unei de copii, concretizat& in grija deosebitd de noi atitudini Or, o astfel de schimbare de mentalitate este greu de descif rat in docurnentele contemporane. Se recomanda spälarea periodic& a copiilor, dar pärintii se Cresterea veniturilor unor Anglia a permis accesul la serviciile medicinei, dar in mare acestea foarte scumpe. Paul-Marie Boulanger Dominique Tabutin, in lucrarea recent apärutä la Lige in 1980, La des enfants dans le monde et dans l'histoire, au identificat o a mor1750. Riley talitätii infantile abia explicatia privind cresterea rezistentei la virulentei microorganismelor, de pildä a baccilului streptococic. si adoptarea de cel mai mult asupra unei explicatii la care aderä, de puAdoptate de stat sau particulari, ele au dus la cresterea de a populatiei. Medici ca Giovanni Lanci Bernardino Ramazzini in Italia, Friederich Hoffman in Germania, traditiei renascentiste, dar Anglia, mergind Thomas Sydenham datelor noi ale secolului XVIII, au cercetat epidemiile epocii, evolutia climatului, modificarile fice au explicat unele boli prin transformärile din mediul ambiant. Ei au propus incepind deceniul cinci al secolului XVIII aplicarea de carantine obligatorii, secarea mai ales aerisirea locurilor publice, dezinfectarea inaperilor din locuinte, spitale, inchivase, prin arderea pulberii de sulf, ingroparea cadavrelor in afara au fost initiate in Germania, Anglia, Italia, Imperiul drenarea canalelor. Astfel de Habsburgic, Franta, unde in 1764 s-a publicat un decret regal in acest sens. Riley subliniaz& aceste másuri s-au distrus zone de prosperitate a insectelor, dar este greu se precizeze cu exactitate numärul acesta zonele de densitate S-a realizat doar un control local" (p. 841) asupra saderea CercetArile recente au demonstrat trebuie studiatä pe virste, nivelului diferite s-a produs deoarece: 1) momente diferite; de 2) boli importante au afectat de mai mult ca celelalte 3) structura virstei europene s-a modificat prin cresterea numärului de locuitori scA(cf. p. 841). evaluárii demografice in aceste derea provin din aceea nu toate decesele erau inregistrate, mai ales cele din primele luni de viatá. un tabel cu privire principalele cunoscute in Europa Secolului Riley a modul de transmitere a patogeni. pe Riley
le
227
www.digibuc.ro
europene a fundamentalä a anii '70 ai secolului XVII secolul intensitate a ciuma bubonick a a mortalitätii, Rusia (177 1). Unii autori nu mai considerä ca o Marsilia secolul interesante privind mortalitatea alte puricele au medicilor. Dacä ciurna in spitalicesti XVIII apar in arhivele unor cätre febra tifoidä scade in importantk ca tifosul, in dispare aproapé Nr. crt. 1
Boala
Diareea Difteria Dizinteria
4 5 6 7 8 9
Mod de transnatere
contact fizic, aer sau apa contaminatá aer, contact fizic insecte,
Malaria Trichina, Tuberculozil
insecte
Variolä
aer, contact fizic insecte, apa contaminatä
Febra tifoidá
aer, contact fizic aer
insecte
Tifos
(cf.
843)
convulsivá se manifestä in continuare. Semnificativá V. Nutton, Theories of Fever from the Enlightenment, London, 198 1, care o imagine asupra cauremediilor sale. zelor febrei incercind afle o logicá si rationalá asupra mortalit4ii in scädere in secoo aprofundatá a statutului insectelor, ce s-a modificat XVIII, Riley transmise de insecte prin hrana contaminatä erau foarte apropiate, aceastä perioadä. 1830, holera, difteria, scarlatina si
ni se pare in acest sens
lucrarea lui W. F.
1670-1870 abatoarele in aer liber sau de preparare a hranei a De pildk variola a luat secolul XVIII local ciumei explicarea
cáci mare
1890- 1910 oamenii de au identificat rolul insectelor transmiterea Anofel cazul malariei. Referindu-se la Secolul Luminilor, asupra boll a insectelor-vectori" adiacente Dizinteria, torul studiului se periculoasä pentru copii, era transrnisä prin hranä apa contaminatk in forma sa
infantile. Abia de
de baccilul Shighella dysenteriae, purtat foarte probabil de zonele de era mare. Febra nu a fost deosebirá de in secolul XIX este foarte greu pentru a o identifica in secolul XVIII. Ea a tifos räspinditä nu doar prin apa contaminatä, precum in Olanda, Franta ci de duchele de corp (Pediculus humanus) mai rar prin musca puricelui (Xenopsylla secolul XVIII tifosul a lovit zonele marilor : inchisori, tabere militare, ). comerciale. Malaria este incomplet vase militare pentru secolul XVIII. Leonard Jan Bruce-Chwatt si Julian de Zulueta, in The Rise and Fall of Malaria in Europe, A Histártco-Epidemiological Study, Oxford, 1980, aratä o in intensitate a cazurilor de Unii istorici au apreciat sec. XVIIAnopheles in nele calde, dar investigatii recente au rezistenta sa la temperaturi scäzute. violent al astfel se explicá XVIII nordul Angliei Suediei. Actiunea concertatil a mai ce s-au repercutat asupra se
bogate in densitate a
explia
conceptia lui
larga
dupá calculele autorului, 400-500 raportat la
a päcluchilot de
ai
reveneau, (p. 849)
sint agentii tifosului pediculozelor. au a peste 100 specii de micro(cf. p. 850). Ele au purtat cele mai multe 65 ce au afectat copii organisme
actualul stadiu al cercerárii Profesorul Riley sustine cá unele aspecte dificile de evaluat - efectivul numeric populatiei de insecte, care contactele insecte au facilitat transmiterea de la 110 milioane de locuiEuropei la inceputul secolului XVIII, numárul de insecte a tori mai mare, dar a scäzut de de 1740. sub control, numärul a suficient provoace cazuri de boalk dar nu de epidemii" (p. 853). Controlul asupra mäsurile de a generat ratei de la la 228
www.digibuc.ro
a sulfurilor alcaloizilor. Desigur, morin contra sezonier, apogeul vara tirziu, deai XVIII in sä dispara. de bogatä pe materiale arhio Bazindu-sc aproape deloc asuvistice, concentrindu-se mai ales asupra Europei occidentale profesorul Riley izbuteste un interesant in care latura epiclerniolopra celei istorice, impactul asupra efectivelor demografice trecut domind in dauna asupra unei istorie. cruciale vederea. A hint nastere o explicatie
de la an la S-a in talitatea a aceasta a tins
KASER, Freier Bauer und Soldat. Die Militarisicrung in der
Cartea pe care o cialist in
(1535
este
european.
grarischen
), Graz,
habilitare a istoricului Karl Kaser, colectia Zur Kunde
de istorie al din are. europas" habsburgic otoman in (IC granitä urmind cuprinsd intre Marea Kupa au studiat precddere aspectele politice aduce in centrul preocupdrilor sale viata aceastä
cercetarea
-XVII,
Belgrad.
militare legate de a
si
pornind de la faptul incontestabil elementul fundamental al structurii liberi, proprietari grevati doar de serviciul militar activitatea dreptul de deci cea precumpAnitoare. care politico-militare noi din al XVIII-lea se manifest, un accelerat pare paradoxal la prima vedere, ca un proces de militarizare care a functionata factor de disolutie a vechilor structuri. de aceste procese majore, structurat Tinind in mari Prima parte nalizeazd
(1535 -1754 mcdalitatea
militare. In teritoride pustiite de turci, in zona de
Societatca
care s-au format structuri agrarau colonizate incepind cu
I-lea familii refugiate din imperiul otoman, in mare parte viali balcanici, care privilegiat statutul serviciul de funciare libere. S-a format acest fel o societate baza de antagonismele sociale care caracterizau zonele cieconomii naturale, vile" invecinate. Lipsa unei coordondri centrale a procesului de a zonei pustii a sensibile diferente in structurile administrative, ale diferitelor Adistricte si generalate, dar tuturor le era comund conditionarea reciproca dintre serviciul miliproprietatea Karl Kaser este de Valoarea cercetárilor el a folosit un foarte bogat material documentar, inedit in aflat ivele din Viena Zagreb. dintre ele se refer, la populatia faptul de la sud Dat semnamai imporLante ce ar putea interesa istoricii Fondul Militaria" de Landesarchiv din la care cuprinde cca 950 de sertare eontinind referitoare la privilegtile militare, rapoarte documentatii ale unor Vindica et Croatica" statutele juridice ale vlahilor, la Hofskriegrat din Viena, date referitoare la aspectele sociale, econopeste 50 de fascicole, care mice, administrati si analizate precizia au permis reconstituie detaliat mecanismele interne ale proceselor productic, repartizarea in márirnea familiilor. conscriptide au oferit datele de ajutos-a construit tabloid evolutiei populatiei, a rul de noi sate, a relatillor perioadd de populatie, schirnbdrile, familiale radicale, determinate in mare de procesul de structura de procese naturale interne. cea de-a doua parte a lucrdrii sint analizate fenornenele procesele din prima care au dus zonei de care au tate a secolului al in Autorul desfiintarea trei procese: 1) inaintarea la minat militare in teritoriul otornan la veacurilor XVII - XVIII folosirea grAdin ce ce mai in armata imperiald; 2) cresterea nicerilor din zona de proprietátii funciare; 3) statului de a asigura finantarea si secolul al
de
a secolului al XVIII-lea a insemnat pentru A dour schimbare structural, care a avut ca transformarea deosebirile zonale din
militare o precedentd.
229
www.digibuc.ro
modernizare a productici agrare, de unitormizare administrativa fiscale, aveau drept final transformarea zonei de granitä regiune dea armatei imperiale regimente cit mai multe. Transformarea militare recrutare a asigurat In continuare o in comparatie celelalte regiuni ale imperiului, dar a lost totusi prea mare: intioducerea unor cresterea permanentizarea serviciului militar, cera ce a balanta dintre Cind, liber soldat in favoarea celui 1848, s-a deschis calea a mai elercite atractia zona de de d;nainte, treptat inláturat. un anacronism ce bibliografice de documentare ale lucrrii vor trebui atentia istoricilor. Antal Lukdcs * * Dénwgraphie Paris, 1979
vol. ingrijit de Maria Luiza Marcilio
Volumul Démographie historique, colaborarea lui E. Hubert Charbonneau,
lin, L. Henry,
Hubert Charbonnean,
Luiza a H. Hollingsworth, J. Légaré,
E. Van de 'Valle - traducere Demogralia historica, Paulo, la in 1979, in seria publicatiilor Rouen. El nuncheavá studii ce atit evolutia preocupärilor mai importante din sfera demografiei trecut, istorice, metodologice, de mare utilitate pentru voltarea acestei discipline. notele care-i pe reputatii autori, introducerea de Maria Luiza Marcilio 2 (Brarilia) evidentiaz& tocmai 1950 s-au in care G. Leti, J. P. Poussou
1977 -a
in diferite centre ale lumii investigatii au conclus, treptat, de-a lungul a mai bine 30 de ani, la sporirea impresionantá a travaliului stiintific - marcind interesul specialistilor a demografiei. pentru noua asupra atitcr pot fi desprinse din indelungata Extinderea - favorizate a unor solutii elevate de studiu, sint cele statistico-matematice -a impus necesitatc mai a domeniului, a directiilor de cercetare, a metodologiei trebuitoare in aborclarea diferitelor teme. ordine de idei contributia lui Thomas H. Hollingsworth (Anglia), Remaram in privire la obiectul demografiei istorice, la modul de abordare a studiilor - pornind de le numeste autorul, o adeváratá structur& in procesul la cele zece in conceptele sursele care se opereze, ca investigare a diferitelor subiecte. modalitâti de abordare De la aspecte teoretice, cititorul este apoi in laboratorul practicilor de Henry (Franta), dezviiluind modul in care pot fi reconstrtuite famiprin studiul lui cu ajutorul registrelor dc evident/ parohiilor. se va Giuseppe Leti in continuare asupra problemei folosirii sondajelor din trecut, pe calea decupärii din ansamblul informain ancheta fenomenelor imagini redate la o tional a unor scar/ ce pot apoi
-
reconstituirea - in plan mai larg -a aspectelor supuse ajutorul cercearilor statistice, a analizei mateProgresele remarcabile realizate in domeniul demografiei, justific/ utilizarea calculatoarelor matice, la
demersul lui Hubert
lui Jacques
(Canada),
locul
mul
Nu intimplátor, mai sus amintitului studiu acela al lui Etienne Van de de asemenca, de interes, (Belgia), abordind o anume a demografiei care autorul le defineste ca un istorice modelele, de elemente cunoscute cadru ipotetic, suplinirii lacunelor informationale. utilizabile Jean-Pierre Poussou (Franta) este preocupat ofere cititorului, angajat in de demografie, uncle repere tipologice metodologice care deschid noi perspective studiilor despre migratiile de populatie 1850. Notes sur les collaborateurs (p. -9). Introduction (p. 11-32). concepts et sources (p. 33-5 1). La dimographie L'exploitation des registres paroissiaux et la riconstitution des d'ichantillonnage statistique dans les enquetes de
-107). Utilisation des ordinateurs en amographie historique (p. 109- 130). Dimographie historique et (p. 131- 151). 8 Introduction a
des migrations anciennes (p. 153-188).
230
www.digibuc.ro
(p.
3-76).
historique(p.
contributia lui Etienne (Belgia), profesiune-statut social. de a structurilor socio-profesionalc, autorul cale indivizii familiile subliniazá aptul pot fi in mai buna situati populatiei diferitele veche traditie de existentl. Ca in precedente, aici supuse discutiei diferite date probleme ce pot pe demografiei in viitor. Astfel constituit, volurnul oferk aidoma manual", o informatic ce nu importantelor teme abordate, ci acumulatá trecut largi perspective progresului in disciplink asupra
ne-am oprit se inchete
o serie de reflexii ocupatiilor, ca
ce
-
C.
coord.
Marinez
D.
Histerico Militar, Madrid, 1987,
I.ucrarea ale
cele
tratIL
de
D. p.
exemplare. este priniul in colectia
din e
pos del Historiales de los structuratá trci Lucrarea se Prima dintre acestea reproduce diplome militare, din formulare si reproducerii, excelente, a acestei categorii documente este, in conditii rind, de heraldick pentru sint reproduse blazoanele autoritätilor
tare ale epoch. I. Pa.apoart,le (Pasaportes) reprezintä permise individuale, nersoanc aflate in misiune. acest caz nu era' dear permis de liberá trecere ordin de rechizitie sau ajutor, pentru autoritätile locale. Numeroascle de posesorii ca in eliberate se specifice documente au durata ce de ajutor i se dea celui in (p. I. (Licencias) mai multe tipuri drept scop din servi-
sau cauza incapacitätii fizice. din serziciul militar baza incapacitätii fizice era in urma unui examen efectuat de forurile superioare lnspectores de as .4rmas). Se acordau din Reduta (corp recrutat prin voluntariat) usor greu din Quinta
militar,
Leva (corpuri ale serviciului militar obligatoriu - prima recrutatá in timp de rázboi, de-a doua cu rol de asigurare a ordinei publice). Actste permise de elibcrare pentru incapacinu se refereau la o de adesea preferati soldatii cti pentru curaj. la Permisele de eliberare erau acordate celor din Quinta in timp pace.
c) Permiselc temporare, eliberate pentru motive temeinice", nu exceptia aprilie, mai, octombrie in care se in a trupelor). temeinice" mentionate familia
luni
cazul ofitcrilor,
Partea a doua
permisii
trei trecasa".
la
intereseazd in mod deosebit din punct armeriile color mai importante personalitäti militare secolul al al istorici in pentru bun mai ales al nobilimii ei, este de cum de familie se sub impactul cuceririi lumii noi", cum nasc blazoane titluri inspector general etc.) in acelasi proces de exemplu, lut Don Manuel de ce ca parlante, trestia de zahár - p. 343). asemenea, militare pun ele amprenta in heraldice. Pentru a ilustra fapte de militare, armeni turnuri, ostasi inarmati, sau spade, tunuri. lmbinarea traditlei heraldice atribute o in perpetuarea simbolului Cazanului - ce reprezenta in mediu spaniol comandantilor militari, acei ricos hombres", capabili trupa. Don Geronimo Gaballero, ministru de in 1787 (p. 13), Don Miguel Azanza, vicerege al provincier Rio de 1807 (p. 315), Don La Plata (1800) Alvarez Mendizabal, minisde in 1846 (p. 1), Don Laureano Sanz, ministru rázboi in 1846 (p. 347), sint purtau cinstea acest citiva dintre imngini care despre vechimea unei familii interesante si mult mai numeroase, leul, castelul vulturul Sf. aluzie ser Dacl totul ar putea fi corelat
-
et statut social (p.
13).
231
www.digibuc.ro
cu date genealogice, s-ar putca reconstitui, prin imagine heraldia, istoria familii. Acest este, pe deplin posibil pentru interesati deopotrivä atit in génealogie, de este o directie de urmat, acelasi se poste structurii organizatorice a arrnatei spaniole, in bunb sub imperiul institutiilor similare franceze, la sfirsitul secoluhii in prima a celui de-al prin (1705), secretar stat justitie, infiintarea Generale a Statului Major, in pentru Colonii 1835, ca
a
militar al Carabinierilor Coastelor
(1829)
civile
proprii. (1844): Toate acestea s-au bucurat O blazoane, interesantä nu numai categorie personajelor pc care autorilor fath de regimul franchist, o constituie reprezintä, dar pentru militare de la inceputul secolului XX piná inserarea 1946. lui Primo y Orbaneja (Presidente del Directorio Militar - 1923), mort 1930, in ordine armeriile dernnitari ai franchist. Acestia sint: Don Ricardo Sarador y inspector general al Gärzii civile, 1937, apoi al reprezentantei economice in Canare (1941); Don Andreas Soliquet Zumeta, presedinte Tribunalului Militar Suprem (din 194.5 in 1959); Don Jose Moscardo Iturante (1939 1945: Jefe de la Casa Militar de S. E. el Generalisimo" personale a lui Franco); Don Fidel Davila Arrondo, rninistrul armatei in 1946... Interesant este din punct de vedere heraldic categoric de blazoane se distinge prin abundcnta ornamentelor exterioare, mantale dublate lambrechini, ornamente ce lipseau din armeriile secolelor XVIII -XIX. Ultima parte a lucrärii, de valoare este Libros los Nobles Srs. Virreyes los. Reynos de Peru (desde - 1544). In aceste documente o prezentate portretele principahlor viceregi, biografie, din editorilor. Interesant este faptul pe portretele titularilor acestei reproduse blazoanele cititorului o galerie de personaje, ce prind sub ochii sii.
Deana
232
www.digibuc.ro
REVISTELOR DE ISTORIE
Srednie
Moscova,
47 (1984),
16 p.; 48 (198.5),
44
1),
16 p.;
16 p.; 45 (1982), 416 p.; 46 (1986), 368 p.; 50 (1987), 392 p.
0 p. ;
De la ultima prezentare a sovietic de 10 din Studii materiale de istorie a trecut aproape un activitate. Nu putem dare de searnä, cit de fi ea, fára ne mai intii asupra studiului publicat in 50 pe anul 1987 de E. V. Gutnova V. I. Ukolova, inchinat analizei rezultatelor perspectivelor Srednie Acest studiu un nu pentru faptul principalele momente din ci pentru activitatea ei fost este o oglindä a devolthrii medievisticii din perioada Revista a fost timpul conflagratii in 1942, Moscova la Leningrad, sub egida Academiei diale, primul ei de Stiinte a t.R.S.S. Primul redactor responsabil al periodicului a fost Dimitrievici parte Evgheni Alexeevici Kosminski, Nikolai din comitetul de redactie vici Gratianski, Serghei Boris Fedorovici Zoia Vasilievna Mosina, reprezentanti de ai medievisticii atunci. La nu a fost de fapt publicatie Volumul 2 din ea a párut abia 1946, redactia lui E. A. S. D. Skazkia, N. P. Gratianski (decedat in 1945), A. I. M. M. Smirin. De la volumul 3, aphrut in 1951, Srednie Veke s-a transformat publicatie periodich, 1953 1957 cite un volum 1958 1965 cite 2, cite 3 si 4 volume pe an. Din 1966, Srednie Veka" a devenit sovietice, un de redaclie in fruntea se aflan oameni de ca E. A. Kosminski in 1973), A. L Danilov, V. I. Routenburg, in 1959), S. D. Skaikin care conducea in 988 Srednie Veka"; aici au studiile mai de
prezentanti ai
A. I. Neusihin, A. D. Liublinskaia, sovictice ca: S. D. Z. V. daltova, E. V. Gutnova. V. I. Routenburg, A. N. Cistozvonov, lu. M. Saprikin, A. Korsunski, L. A. Kostelnikova, A. L. L. S. Cikolini, L. M. Braghina, M. A. Barg, A. Ia. Gurievici, A. I. S. M. Stam, A. A. Kirillova, S. Osipova, A. A. Svanidze, N. A. Haciaturian,. A. E. I. N. Osino M. M.
altii.
Veka" se eu o de la studii de metodblogie, istoriografie, la publicarea de izvoare, prezenthri ample de tice bibliografie. faptul in anuar parcursul anilor au alchtuite de din alte din Ronuinia. Un aparte cadrul anuarului a ocupat istoria oulturii in Europa medieval& renascentistá. ce este caracteristic in dialogul permanent medievistica euro-
de &dire
si mondialh, aspect deosebit pentru volumele 44-50. Astfel, in volumul 45 gäsim o prezentare despre Pioblemele la al din de Z. V. E. Gutnova si A. N. Cistozdespre vonov; o de francea, de N. I. 13osovokaia. volumul se studiul O. F. Kudreavtev ritor la Studierta de istoriografia al XIX-lea al al 47-lea cuprinde o privire critich despre Unele probleme ale feedalismului teriloriul dezbatere, de In. un al lui A. N. Cistozvonov referitor la studierca din Tclrile de al apar sstoriografia o prezentare a revistei Irish Historical Studies" pe 1975-1980, semnath de T. S. Osipova. volumul 49 se studiul lui 0. 1. Varjas despre Uncle probleme ale agrare a ele semnat de O. F. pvivitor la Istoriografea postbelicd a italiene de Volumul al 50-lea multe studii de acest gen. Astfel, E. V. Gutnova, L. A. .Kotelnikova si L. S. Cicolini o interesanth trecere revisthreferitoare de la al XVI-lea Congres mondial al istorica de la 1985. K. T. Juniagulov rezultatele cercethrilor arheologice din R. F. G. in domeniul structurii agrare la vechii germani, A. D. face o revistá a istorice contemporane referitoare de din in al XV-lea, P. Uvarov trece rezultatele cercethrilor belgiene din nostru privire la istoria in La toate acestea se numárul mare
233
www.digibuc.ro
ale
grija
arnintim doar
r
critic pe
difcrite
Spatiul restrins al
nu noastre de a tot ce la care ne
permite
important n
au recontactelor aproape de lucrAri o substantialA. Tot de a sovietice cu meclievistica mondialA tine participarca dialogului etc)., internationale (simpovioane, conferinte, savantilor sovietici la cu particopare despre care anuarul Srednie Veka" dAri de interesante. Redactia Veka" obtinute med'esovietici. gäsim permanent despre dezbaterile organizate, noilor discutii vii asupra unor probleme fundamentale ale istoriei Europei rnedievale. Este amplu preyentaa activitatca unor sovietici frunte au dobindit o recunoastere internationala in primul esalon al care prin lucrArile in
7
mondiale. Astfel, in volumul al 44-ka, A. D. Rolova si G. L. Hurbatov,
aniversarea a 70 de ani de la lui V. I. Routenburg, membru cprespondent al Academiei principalcle acest de a U. R. S. ale stiintifice bibliografia a de I. S. savant, a V. I. Routenburg. este Gutnova, 13. G. volurnul al de E. L. Smolenski creatia stiintificA a academicianului A. I. Danilov, N. a lucrArilor savantului, G. Moghilnitki. cu o de A. E. O. I. Varjas despre acelasi volum se public, studiul de L. T. Milskaia A. P. ca medievist. moartea cunoscutei in 1980 medievistica a suferit o grea recunoscutei medieviste sovietice a fost Alexandra Dimitrievna (1902 au publicat ei E. V. I3ernadskaia, L. I. Eiseleva, lu. P. Malinin, V. despre activitatea al 46-lea al anuaru)ui Srednie Veka" o dare in didactia de A. D. Liublinskaia, o prezentare a materialelor inedite a eleva corespondentei arhiva leningrAdene, I. S. o a savantei, a lucrArilor realiyate de A. D. activitatea a A. N. Cistozvonov (de In al 47-lea este semnat de A. A. P. Denisenko V. A. Yediuskin) A. E. Stöckli, despre problemele actuale ale in lucrArile publicate E. V. Gutnova. insotite de bibliografia completa a lucrArilor realiiate. La In ambele cazuri fel in anuar prezentilri, analize bibliografii publicate de alti medievisti vietici ca: O. L. A. P. E. C. Skrjinkaia A. V. V. V. Stokmar, M. P. Lesnikova B. E. Maier (in volumul 49), Konokotin lu. M. M. S. (in volumul 48). altfel, in anuar apare o sovietice. Retinem, in ecou istoria una din cit de importante publicate de sovietici. In m apar 15-20 de recenzii uncle din ele aclevArate studii. Ne-am oprit ceva pe larg asupra acestor aspecte informationale din munca colegiului din profilul anuarului Srednie Veka", ele au in ultimul o pondere mai Aláturi de atentia citeva rubrici noi ca: Publicatia Studiul izvoanlor, istorici superior.
In cadrul acestora au publicate materiale ca descrierea manuscriselor umaniste italiene in fondurile Bibliotecii publice M. E. Saltikov-Scedrin" din Leningrad (E. V. Ber-
nadskaia, vol. 47 48), redactii ale tratatului castiliano-genovez din 1146, in fondurile manuscrise ale Bibliotecii publice in Arhiva Institutului de istorie Leningrad (S. D. Cervonov, volumul 46), legislatia in 1514 P. Gusarova, volumul 47), documente privind istoria luptelor politice din Reichstagul imperial german secolului al Foarte este rubrica de istoriografie. alt aspect activitatea anuarului Srednie Veka" in faptul cea mai mare parte a studiilor dintr-un velum se la o bine definitA. Astfel, studiile din intreg al 50-lea se asupra teme: statul Europa secolelor XVI, problemele stApinirii feudale a cultura evului mediu a publicate urrnAtoarele Renasterii. in cadrul rubricii despre stat Statul feudal englez
secolele XIV - XV (E. V Gutnova), Statul in Irlanda secolelor XIV - XVI ("1. S. unirilor in Europa de Nord secolele XIV - XVI (A. Svanidze), a monarhiei pe din Franta secolele (N. A. Haciaturianl, Signoria Italia secolelor XIV - XV, antecedentele conditiile de aparitie (L. A. Kotelnikova), a Formarea structurii statale Republica de Jos (A. N. Cistozvonov). cadrul
rubricii referitoare la proprietatea stApinirea asupra pAmintului studiile: Alodiu sistemul stApinirii a pAmintului (L. T. Milskaia), Dezvoltarea a domemului din Anglia in secolele XIV - XV (In. P. Dreptul franco asupra dezvoltarea proprietátii feudale D. Serovaiski). Rubrica consacratA
234
www.digibuc.ro
.culturii evului mediu a cuprinde Cultura epocii Renasterii (V. I. RoutenLuciano Utopia lui Moro in editia lui Giunti 1519 (L. S. Cicolini), burg), Dialoghi de altfel, istoria culturii 16 a editia (A. tematica anuarului, publicindu-se studii ca: Alamanuo Runiccini de frunte ocupá un dialogul lui Despre libertate" (L. M. 13raghina, vol. Motive urbane
din secolele - XV (N. A. Bogodarova, vol. 45), Identitatea sentimentul-nout' la cronicarii germani de lupta pentru (W. Eggert, vol. 47), Culde Jos (A. N. Cistozvonov, tura ostrogotice (V. I. Ukolova, vol.46), Luteranismul in vol. 46), Conceptia a lui Machiavelli (M. A. vol. 46), Biografii in perioada Astronomul" ca istoric scriitor (V. K. vol. 46), Conceptia lui Erasm sale Enchiridion militis christiani" L. Grigorieva, vol. 46), Ideile umanismului civic in magistratilor florentini din secolul al XV-lea (L. M. Braghina, vol. 47), Umanism, traditie stilul Renasterii poezia Angelo Poliziano. (R. I. Hlodovski, vol. 47), Miscarea de Academiile in Italia (O. F. Kudreavtev, vol. 47), Isidorus Hispolensis filozofia (V. I. Ukolova, vol. 48), Reforma ca factor al istoriei germane din secolul al XVI-lea (A. N. Cistozvonov, vol. 48), Conceptia despre stat drept a lui Gianfrancesco (L. S. Cicolini, vol. 48), De la adunärile eruditilor la societati stiintifice: academiile italiene in secolele XV XVII (M. A. vol. 48), Boethius muzicologia eurpoeanä (E. V. Herzrnan, vol. 48), Francesco Petrarca formarea constiintei noii personalitati tratatul De vita solitaria" (N. V. Reviakina, vol. 49). Structura in Utopia" (A. E. Stöckli, vol. 49), ideologiei din perioada Marelui din Germania in creatia lui Sebastian Franck (A. A. Lukovteva, vol. 49), protestatarl religioas& epoca feudalismului timpuriu din Europa civic opera lui Matteo Palmieri (L. M. Braghina, (A. P. Korunski, vol. 44), demnitatea I. Deviataikina, vol. 44). vol. 44), Petrarca Lunga de studii atcntia de care se rnedievistica sovietic& si din partea colegiului redactional al anuarului Srednie Veka" problemele de istoria culturii Ar fi totusi unilateral ne inchipuim cercetare a telor istorie social-economic& fi cazut Dimpotrivä, medievistii sovietici au de monografii fundamentale referitoare la publicat ultirnul deceniu o la evolutia structurilor feudale, la proprietatea asupra pärnintului, la istoria oraselor, a mesteaugurilor comertului etc., preocupare. larg reflectat& coloanele anuarului Srednie care ultimele 7 volume a o serie de studii fundamentalé. Astfel, in vol. 44 au studiile: Proprietatea asupra pAmintului in din secolele VIII -XI (L. A. Kotelnikova), Dezvoltarea-agrar& a Cataloniei mediul secolele XII - XIII (L. T. Milskaia), Veniturile pädurile coroanei in cadrul bugetului regatului Angliei secolele XII - XIII Serovaiskaia), Proprietatea nobiliará asupra párnintului secolului al XIV-lea (M. A. Barg K. D. Avdieva), Potentiores meliores londonezi la inceputul secolului al XIV-lea (L. P. Repina), Compania de tirgoveti-aventurieri din York in secolele XV XVI. Contributii la istoria capitalului comercial Anglia (S. P. Markova). volumul 45 E. V. Gutnova G. 13. studii fundamentale situatia lupta impotriva asupririi feudale Anglia, respectiv despre structura donieniului 1189. 46 Glastonbury intre 1086 cuprinde studiile de sintezá clespre influenta asupra schimbárilor in ierarhia din Anglia secolelor XIV - XV (E. V. Gutnova), Arendarea bisericesti din Toscana la sfiraitul secolului al XIV-lea secolului al XV-lea (L. A. Kotelnikova), Politica de aprovizionare a ducat al Toscanei in a doua jurn&tate a secolulul al XVI-lea la inceputul secolului al XVII-lea (A. D. Rolova), Comertul Irlandei in al inceputul veacului al XVII-Iea (T. S. Osipova). La f el de bogat de istorie social-economic& este sumarul volumului 47. Dintre aceste studii.retinem cele privitoare la structura clasei stápinitoare din Catalonia secolelor X - XII (L. T. Milskaia), Agricultura pe domeniile familiei Strozzi, o familie bogatá de popolani din Toscana (L. A. pozitele extraordinare feudale din Anglia in a doua a secolului al XII-lea (T. S. Feodorova), Schimbári caracterul sturctura a din in secolele XV XVI (A. A. Evdochimova). Studiile din istoriei sccialeconotnice un preponderant in tematica volumulni 48. Dintre acestea amintim pe cele referitoare la soarta in Catalonia secolele X - XII (L. T. Milskaia), la satul castilian secolul XVI-lea (N. P. Denisenko), la misarile populare Reforma Provence in prima a secolului al XVI-lea (N. A. Moldavskaia), la proprietatea nobiliar& Italia (L. Kotelnikova), la turile bisericii engleze a doua a secolului al XIV-lea (T. A. Leonova), la marile orase din Apulia secolele XII - XIII (M. L. Abramson), la politica englezá de comertul irlandez in secolul al XVI-lea inceputul veacului al XVII-lea (T. Osipova) la alianta
dintre Franta
(N. I. Basovskaia
Scotia in sistemul contradictiilor anglo-franceze in secolele XII - XV G. I. Zvereva). volumul 49 K. Ronin un studiu
despre politica lui Carol
Mare
de slavi in traditia
din Apusul Europei, E. V.
235
www.digibuc.ro
Gutnova un studiu en privire la dreptul comun englez in teorie practick Serovaiskaia un lupta maselor coroanei in Anglia secolelor P. un studiu despre dezvoltarea economic& a meniului Stonor secolele XIV XV L. A. Kotelnikova un studiu despre arendatori in orasele si satcle dinToscana in secolul al si cele citeva referitoare la demografia raportul dintre politice, la situatia in statul francez. coloanele Veka" s-au desfasurat in ultimul cleceniu multe interesante despre feudalismului (vol. 47), despre structura in Franta 48), despre conclitirle social-economice in epoca forrnitrii claselor democratia (vol. 49), despre de despre in feudalism cu privire la natura social& a evul (vol. 45). Constat&m, in incheiere, Srednie Veka" in 1981- 1987 a publicat studii
-
consacrat& istoriei Portugaliei, aceste studii
a Anglici, Frailtei, Germaniei, circuitul materiale inedite ele nu numai dialogul de ci preocuparea aborda problemele tratate intr-o viziune innoitoare. Anuarul Srednie constituiè fideld a medievisticii in U.R.S.S. cadrul'cüreia sovietici a inceput se afirme succes. o
Jos,
Mai 1988
L. Demény
CAHIE RS E CIVILISATIOg
Poitiers, 30,
1- 4, Janvier-Decembre
1987
patru numere alc&tuiesc 1987 a prestigioasei de Civicontin studii din perspectiva lecturi de ansamblu, ar (incluzind putea fi polariiate in citorva teme majore de tratare, precum: civilizatie privind istoria social-politic& si probleme legate de urbanism etc.), civilizatic (cuprinzind, alitturi. de chestiuni privind arta mecivilizatie pe cele legate sau .Aceste teme, jurul am incercat o tipologie a studiilor revistä, nu se in stare ele prezetind uneori interrelatii interdeterminari seninificative: probleme legate de exprimate in cadrul civilizatiei ce am numim civilizatie litetare artistice etc. Studiile consacrate sociale includ, cum am istoria precurn este studiul lui John W. Baldwin, Le de (nr. 2, Avril-Juin 1987), in care autorul sensul" pe care de la Bouvine avut in cadrul social si politic al victoria lui Philippe asupra baronilor suprem al regatului; 2) in deruti un impirat roman, el independenta fraucezilor de imperiu; 3) apirind biserica de Philippe legitimeazá revendicarea Capetienilor de a se intitula reges christianissimi, Phillippe la canonizare. Tomasz ski studiulni semnificatiile unei statui ecvesrre, azi dispirute, de la Limoges, fonclul rimine in aria a civilizatiei sociale; La statue équestre Limoges et le de Enfant (acelasi nr.), politice ale epocii lui Carol Plesuvul, epocil ce multe exemple-statuia a fiulni Carol Copilul, este un exemplu- ale ideologii politice care puterii prin incoronare aceeali arie a civilizatiei sociale, de este si articolul lui Robert Durand, et segneurie Portugal (nr. Juillet-Septembre 1987), care autorul prezinti cele sociale contraclictorii din Portuealia, din sec. al la niijlocul sec. al XIII-lea: satul autonom senioria, primul sprijinit de regii doritori asigure, prin concesiunea popularea fidelitatea regiunilor de doua prezentind interese opuse, de determinismul economico-social perspectiv& urbanist& o constituie lui Robert
tratare civilizatiei sociale Les débuts dc la ville dc La
(nr. 1, Janvier-Mars 1987), care nitreprinde o cnprinzAtoare relatare a timpurri a orade la prima sa atestare de la sec. al X-lea la cind Ludov;c al pone pe oras, astfel statelor sale un port la Atlantic; studiul trece in etapele majore ale La precum celor de c&lugirii.clunisieni, in sec. al incinte de 1139, de citre cavalerii templicri, revolta seniorial& din 1173/74 si 1175, a lui de prim& a regiunii de citre al stabi4rea in a or tevristilor, comertului Bretania, Flandra etc. tratare a civilizartiei sociale, perspectivi Hatetina
236
www.digibuc.ro
studiul
apph
mod le
care este care
1250
tercian a venituri
at in
o
cit
ca
le
de lucru
multe studn,
in
Ja
Ariane
anul
im ante
abatmle ioltarea econ
de
inter
semnat
al
n
gutupc
et
(nr. 4, autoarca, Peire idal (sec. al \ de valori poate solutii in efortul a Peire se face grupului lrul tiilor feudoTextul nobilime functie sublinund defineste conceptul prin are grupul nobil tinde proprnle in secliterard si stud lui Jean-Pierre Torrell, Lcs iune a nr.), Pierre le Vénérable momente principale in are despre evrei si Pierre le acesta se dovedeste un ator fine, rnediu. este antiiudaice artisticit, ca de in sur tconographie in Maiia care mestesugurile, dobindind o econonucd pentru sociale sec. a opera constring biserica - cc nu recunostea chmr diferitele meserii perioada sa condamna, accepte ca noua putere social mai in perioadei gotice. numim, din ce am convenit a stabili o tipologie asemenea o cuprinde articole semnificati printre care p
-
intitulat les de Jean-Claude Lozachmeur (nr. tezei
gumentatia
triplu se
at
de
1987),
1,
celtice si a celei
si unde se a legendei
intr-o po originea celticd se diversele mitologii
vestirea are caracter initiatic. Deosebit Claude Aubailly, Le et les s
tema
interesant
in
po-
asemenea, articolul Jeanrire médiéual (nr. 2, in care autorul sprijinindu-se pe teoriile psihologiei abisale, finalitatea istormara Franta veacurilor si ca ca fond al medieval, are un eo analitic& a risnlui medieval" sex, corp dezmembrarea sa, timpul ca a , defineste fenomenul ca pe un al angoaselor arhaice, ca obsesie in fata misterului totodatá si temele
majore, ca moarte, timp, Cddere". Claude
eroului lui Troyes, Harpin de la tembre), nriasul Harpin interpretat ca transpunere a datelor in culosului. Harpin pe cavalerul Chrétien ne o imagine
al NH-lea. La rindul Marie-Claude villes le le Jean (acelasi nr. postarthuriand, Jean Renart decorul
de la
studiul epoca
n
a rdi-
citadin al timpului Articohil romanele lui Jean Renart, orasului a locuintelor sale; analizind peisajul urban autorul pune in acele imagini care ideea care, pentru Jean sitnbolul citadin regim mistic" al imaginarului. Tot in aria tipologicd a civilizatiei articolul lui Jean-Pierre Martin, Les motifs dans la de 4, Octobre-Décembre termenul de motiv", in epopeea desemneaz1 in opinia autorului arhetipale: una apartinind continutului (motive apartinind (moti retorice); urmind aceste demersuri, autorul s o o tematicd, in efortul de a defmi statutul de imagmar epic de ele in societatea si, de a evolutia a st;lului culut fine, arie tipologicd in cele patru numere ale revistei este de artistica, bogat fotografii schite. de studiul musique clans la sculptor en France, semnat de Martine Jullian -Mars 1987), efortul a limitelor intre care motivelor formelor plastice. un important in decorul al bisericilor romamce din ascultind principiile figurative ale artei asupra re ca o de aceea, autoarea studiului convine considere opera
ca pe un intermediar care muzicale. Héléne
adesea investit cu un sens ce transcende pe in studiul Un témoin la tradition
237
www.digibuc.ro
es Acles des les fresques romanes (nr. illet-Septembre 1987), despre frescele descoperite, in 1983, la abatia Nonantola, incercind stabileasa latia dintre aceste fresce, care fragmente din scrierile apostolice, alte ansambluri similare, pe texte similare in epoci similare, din nordul Italici. Patricia Duret un studiu intitulat Les de de Notre-Dame de Déols (nr. Octobre-Decembre 1987), uncle descopere, sub modestia a vestigiilor Déols, grandoarea edificiului care a fost in secolul al X1I-lea. Autoarea reconstituie etapele de constructie bazindu-se analiza asupra fragmente parietale bine conservate, precum asupra documcntatiei iconografice. Articolul pune remarcabila varietate a stilurilor care la a edificiului, precum stilul roman stilul gotic din
www.digibuc.ro
La 8 mai 1989 s-a stins din
Darnaschin Mioc, unul dintre reprezenai medievisticii românesti. la 6 februarie 1920 in Markovác (Jugoslavia), el fkut studiile secundare la Oravita le-a continuat pe cele universitare la Facultatea de Litere Filosofie din Bucuresti, anual locurile natale. Remarcat de fondatorul balcanisticii românesti, Victor Papacostea, care era profesor, Damaschin Mioc a beneficiat de solicitudinea merituosi de acest mare profesor, inzestrat cu harul pedagogic. La terminarea studiilor, a fost numit corpul de cerasistent la facultate (1947-1951), iar din 1949 a intrat poarte numele lui al Institutului de Istorie, care din 1965 avea
tantii de
Nicolae
Excluderea din partid (in perioada campaniei anti-Tito, românii erau suspectati de cu liderul iugoslav) a pus capât carierei de dactice a lui Damaschin Mioc, a cârui activitate avea se acum inainte la pensionare, Institutul N. lorga". Aici, in cadrul sectiei de istorie medie, a urcat toate treptele ierarhiei de la cercetâtor la sef de sector. Membru al colectivului de editori ai colectiei privind Românici, Damaschin Mioc, ale acestei pofida irnperfectiunilor (rezultate din interventiile pe cit de frecvente pe atit de incompetente ale
sefului" stalinist al istoriografiei românesti de atunci, Mihail Roller), a o valoroasä pe care a folosit-o apoi la tipârirea din corpusul serie B, Documenta Romaniae Historic«, de a Tara a cu si Damaschin Mioc a debutat cu o foarte recenzie la ultima editie de atunci) a Letopisetului cantacuzincsc (in Studii cercetâri de istorie I, 1); in cercetkile sale consacrate evului medin românesc a
de-a lungul mai multor ani, fiscalitatea medievalâ, indeosebi originile si functiile birului, modul de percepere cuantumul birului asupra gospodädin Tara secolul al XVI-lea, reforma fiscalá a lui Matei Basarab din 1632 aspectele fiscale ale activitätii Adunärilor de A fost atras, de asemenea, de cercetarea istoriei agriculturii
viti-
culturii medievale românesti. 239
www.digibuc.ro
o consacratä sustinerea doctoratului in istorie (1973), editärii Cronicii Banatului a lui Nicolae Stoica de Hateg, Damaschin Mioc o statornicä preocupare pentru viata opera cronicarului a a fäcut, desigur, mai pentru a cäror fixare in istoria literaturii mult. Sub o rezervatä, uneori venitä mai mult din timiditatea ce-1 va fi pe tinärul bänätean ajuns la Damaschin Mioc a o inimä caldä permanentä de comunicatie si fiune. Mostenirea lui un onorabil medievistica
româneascä.
FLOREA TUREAC
:
Tehnoredactor
Bun de
4. 02
100.
Coli de lipar : C.Z.
13:16" (082)
:9
C.Z.
biblioleci
Cd. 91 -S.C. Universul
240
www.digibuc.ro
:9
str. Brezoianu 23 - 25
ISBN BN
-0248-6 (vol. XI) istorie N. (Inst. -27-.0247
de istorie medie)
Lei 176 www.digibuc.ro