. UI Domnia de ~aptezeci ~i doi de ani a hliLudovk alXlV-lea epoca Regehli Saare -a fast marcatil de grandoarea suprema ~i de increderea in sine care au apilrut in intreaga culturil francezd, de kl literaturil ~i pi:cturil piinil kl arhitecturil ~i me~te~uguri. L
UdOViCal XlV-lea a devenit rege al Frantei In 1643, la varsta de patru ani. Din 1661 anul mol1ii prim-ministrului sau de lncredere, Cardinalul Mazarin -pana In anul mol1ii sale, 1715, Regele Soare a domnit ca monarh absolut al celei rnai populate tari din Europa. In decursul domniei sale, Franta a devenit O tara unita ~i prospera. Stabilitatea politica ~i prosperitatea econornica au creat condi1;ii pentru 1nflorirea artelor ~i a me~te~ugurilor. O A Palatul Versailles (dreapta-jos). Jules Hardouin Mansart a fost cel care a extins partea frontala a gradinii pana la o lungime de 402 de metri. Tot el a proiectat ~i celebra Sala a Oglinzilor (dreapta-sus). O in anul 1682, Ludovic al XIV-Iea a declarat Versailles re~edin~aa regelui. Palatul, la inceput doar o cabana de vanatoare, s-a inal~at apoi ca un simbol al puterii ~i opulen~ei lui Ludovic al XIV-Iea.
Ludovic considera arta ca o expresie a suprematiei intemationale a Frantei. Artele ~i me~te$ugurile erau organizate de stat, cu scopul declarat de a m:lri gloria 1;arii~i a simbolului ei in via1;:l,a Regelui insu~i, in ochii lurnii. Prim-ministrul lui Ludovic, Jean-Baptiste Colbert (1619-1683) a fost nurnit responsabil cu produc1;ia artistica, insa politica era trasata chiar de regele Ludovic. A
Proiectarea
cladirilor
marete
.
In ciuda faptului ca amestecul statului In domeniul artelor a degenerat adesea in monotonie sau chiar obtuzitate, arta franceza ofidala din a doua jurnatate a secolului al XVII-lea poate fi caracterizata printr-o suprerna grandoare ~i incredere in sine. in anii ce au precedat domnia lui Ludovic al XIV-lea, s-au construit foarte pu1;ine cladiri. Regele Soare a schimbat acest lucru intr-un mod
esen1;ial.El a poruncit sa se construiasc~ noi cladiri splendide, In stil clasic, pentru a exprima gloria noii epoci. Una dintre cele mai reu~ite arhitecturi din Paris a fost creata In timpul lui Ludovic al XIV-lea. Arhitectullui, Jules Hardouin Mansalt (1646-1708), a construit gratioasa Place Vendome, cu colonade, acolo unde astazi este plasat hotelul Ritz; Pont Royale a fost construit pentru traversarea Senei spre noul Tuileries. in 1676, Ludovic a inaugurat Les Invalides, un spital pentru veterani care putea g~zdui pana la 7000 de soldati varstnici sau rnniti. pana ~i arhitectura militarn a excelat, datorita, mai ales, inginerului militar Sebastien de Vauban (1633-1707). El a revolutionat proiectarea fortaretelor care ap~rau granitele Frantei. Primul proiect de constructie, de mare amploare al regelui a fost extinderea Luvrului, 65
EPCCA
REGELUI
SCARE
O Aceasta comoda din pin masiv. incrustata cu alama,
t
abanos, filde~ ~i baga este caracteristica stilului de mobila care decora palatele lui Ludovic al XIV-Iea ~i alte palate din secolul al 17-lea.
O Taina Miruirii, a lui Nicholas Poussin a fost pictat in stilul lui t3rziu, mai degraba auster. in consecin,a, el a fost considerat a ti prea diferit fa,a de gusturile contemporane care preferau splendoarea mai exuberanta, baroca.
"'" c o ~ z ~ ~ ~ ~ '0 ., -" j 0
-" ~ £ .. -0; 'fl
vechiul palat fortificat din Paris, care ast!zi a~POSte~tecea mai important! colectie de arta a Frantei. Pentru a proiecta noua aripa estica a Luvrului a fost chemat marele arhitect baroc italian Bemini (1598-1680), Insa schitele lui au fost respinse 1n favoarea celor executate de un arhitect francez necunoscut, Charles Perrault. Caracterul francez ai clasicismului epocii lui Ludovic al XIV-lea nu trebuia pus la 1ndoiala. Cel mai mare monument construit 1n timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea i1 reprezint! magnificul palat de la Versailles, simbol ai puterii Regelui Soare. Niciunde altundeva nu sunt mai bine reprezentate rafmamentul politicii ~i artei franceze decat 1n aceste cladiri marete, gradinile 1ntinse ~i ceremonialul opulent de la Versailles. Regele vesel Pa1atula fost construit 1n jurul unei mici cabane de vanatoare, construit! de tatal lui Ludovic (regele Ludovic ai xrn-lea) pentru el Insu~i, la Versailles. In tinerete, Ludovic, Impreuna cu prietenii sai adolescenti, petreceau adesea 1n jurul cabanei, departe de adultii de la curte. In 1663, o alt! petrecere avea sa-l inspire 1n construirea noului pa1at. Arnbitiosul ministru de fmante, Nicholas Fouquet (1615-1680), l-a invitat pe rege ~i 1nca 6000 de oaspeti la o petrecere somptuoasa la noua lui casa de la tara, 1n localitatea VaU)(-le-Vicomte, la sud-est de Paris. Fouquet pregatise o petrecere opulent!, cu ba1et, piese de teatru ~i o barca 1n forma de ba1ena,din care, 1n timp ce se deplasa 1ncet dea lungul unui canal artificial construit 1n gradina, se lansau focuri de artificii. Atat castelul cat ~i amploarea spectacolului demonstrau ca Fouquet devenise foarte bogat ~i, 1n decurs de o luna, Ludovic l-a arestat acuzandu-l de delapidare. urmand la doar cateva luni dupa moartea cardinalului Mazarin, dizgratia 1n care a cazut Fouquet a marcat sf~itul guvemarii ~trilor plini de putere. Ludovic s-a hotarat sa prade 66
O Tapiseria Vizita lui Ludovic al XIV-Iea la Atelierele Gobelins, ii prezinta pe apropia~ii regelui aratandu-i acestuia diferite carpete ~i obiecte pre~ioase, pentru a ob~ine incuviin~area lui. Lucrarea este realizata din lana, intre,esuta cu fire din aur ~i argint
Vaux, luand statui, arbori de portocali, tapiserii ~i argint.Iria la Versailles dar, mai presus de orice, i-a angajat pe cei trei arhiteqi principali ai Vauxle-Vicamte: LeVau, LeBrun ~i LeNatre. Lucrarea original~ a lui Louis LeVau (16121670) de la Versailles poate fi astazi admirat.I doar prin intermediul imaginilar contemporane, deoarece lucrarea a fast distrusa, in cea mai mare parte, de Jules Hardouin Mansart, care, in .1670, dup~ moartea lui LeVau, a devenit arhitectul regelui. Contributia cea mai insemnat.I a lui Mansart la decorarea interioara a palatului a reprezint.I celebra Galerie des Glaces (Galeria Oglinzilor), construit.I intre 1678-1684. Oglinzile -pe vremea accea obiecte de lux, rare ~i foarte scumpe -erau separate prin intermediul unar pila~trii din marmura verde. Pe comi5ele bogat decorate sunt plasate diverse trafee aurite. Andre LeNatre (1613-1705) a fast desemnat director al grildinilar regale. Ef a fast cel mai mare arhitect de grildini ai secalului ~i principiile lui reflecta, in mod evident, spiritul epocii sale, celebrand ratiunea ~i ordinea in lupta cu haosul naturii. Cea mai cunoscut.I creatie a lui este, probabil, aranjamentul arhitectural de pe Champs Elysees, celebrul bulevard din Paris, caracterizat, ca ~i grildinile din Versailles, prin formalism exagerat, linii drepte ~i motive geometrice.
] "5 "'
LeNotre nu agrea ~i evita utilizarea florilor intens colorate Insa a acceptat transferarea a mii de arbori maturi la Versailles, din intreaga Franta. Apa a jucat un rol foarte important ~i chiar inviorntor in gradini1e de la Versailles, la fel ca ~i in Vaux -de la in~timile sale, Versailles se l~uda cu aproximativ 1400 de fantani arteziene care functionau cu ajut6ru1 unui sistem complex de pompe. in anumite puncte ale gr~dinii erau amplasate diferite sculpturi. Ele erau cople~itor de clasice, atat ca stil cit ~i ca tem:l, cu zei ~i zeite romane ce reflectau admiratia lui Ludovic al XIV -lea pentru Roma antica pe care o considera un model de disciplin:l a puterii.
Elegan~a
Construit ca un simbol al puterii, al unitatii franceze $i al autoritatii centralizate a regelui, palatul de la Versailles a devenit o expozi1;ie pennanenta pentru artele $i me$te$ugurile franceze, unde diplornatii $i al1;ivizitatori str;lini puteau admira -$i chiar cornanda -unele dintre cele rnai frumoase $i rnai la moda creatii din Franta. Una dintre politicile lui Ludovic se referea la irnbunata1;irea balantei de pla1;i a Frantei. in momentul Incoronarii lui, Franta era aproape
Sfilntul Ion alloi Rafael este expos fata in fata cu Regele David, al loi Domenichino, deasopra patuloi regal. Stilul oficial Academia de Pictura, 1nfiintata 1n anul 1648, a ajuns 1n anul 1661 sub directa conducere a lui Colbert. El i-a marit ~i mai mult faima ~i a facuto mult mai exclusivista. Art~tii erau 1nvata:tisa creeze 1n 'sti1ul oficial' -o versiune modificata a barocului italian. Daca In lucrarile lor arti5tii unnau acest sti1, ei erau apai selectati pentru a lucra 1n slujba statului. Charles LeBrun era un decorator de interior de mare geniu dar ~i un pictor de clasa. Desemnat, 1n anul 1662, ca pictor de casa al regelui, el a devenit, practic, dictatorul artei oficiale din timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea, marcind sti1ul care reflecta pampa, fonnalismul ~i opulenta care existau la curtea Regelui Soare. LeBrun a proiectat cea mai mare parte a statuilor de la Versailles ca ~i mobila, tapiseria, argintaria ~i covoarele. Poussin ~i Lorrain s-au inspirat din teme moderne, dar la fel ca 1n cazul gradinilor lipsite de culoare ale lui ] LeNotre, culoarea era mai putin impartanta ~ decat linia. O Ludovic al XIV-Iea ~i familia lui, de Jean Nocret. Mul,i pictori contemporani au imortalizat familia regala, reprezentand-o ca zei ~i zei,e clasice. Aici, regele ia intruchiparea lui Apollo, zeul luminii. O Autoportret de Nicholas Poussin. Artistul ~i-a petrecut cea mai mare parte a vie'ii in Italia unde a dobandit un stil distant, reflexiv. intr-o calatorie pe care a efectuat-o in fran,a, la Paris, el a criticat sincer arti~tii de curte francezi.
falimentara -chiar ~i bijuteriile coroanei fusesera amanetate -~i aproape toate bunurile de lux erau importate, mai ales din ltalia. Regele era foarte hotarat sa elibereze Franta de aceasta dependenta fata de tarile sWine. Pentru a realiza aceasta, Ludovic ~i Colbert au adus In Franta pe cei mai buni me~te~ugari -sticlari din ltalia, aurari din Anglia, fierari din Gemlania -~i le-au creat conditii sa lucreze In atelierele din Franta, unde 1i Invatau meserie pe ucenicii francezi. in anull667 , au fost dublate ta:xele pe importuri ~i Colbert a creat Atelierele Coroanei din Gobelins. Aceste ateliere erau inflintate, ca unitate privata, Incl din anul 1662, 1nsa Colbert a declarat ca telul artei este de a-l se1Vipe rege. Me~te~ugurile Sub conducerea directorului artistic, Charles LeBrun (1619-1690), atelierele Gobelins au devenit caminul multor me~te~ugari, de la tesatori de tapiserii ~i tfunplari pana la bijutieri ~i fierari. Mobilele realizate la Gobelins erau fQarte ornamentate ~i grele (de~i rar mai grele decat mobila din argint masiv din camera de lucru a regelui -curand topita pentru a plati razboaiele duse de rege). Curbele decorative, coloanele ~i motivele antice erau foarte des utilizate In desene, In vreme ce omamentele cu aiama, baga ~i sidef erau la mare pret. Ludovic al XIV-lea a fost ~i un mare patron al picturii ~i a largit mult colectia deja Inceputa de cltre regele Francisc I (1494-1547), care a cumparat celebrul tablou Mona Lisa ~i multe alte capodopere realizate de Leonardo da Vinci, care se afla astazi expuse la Luvru. Multe alte tablouri geniale sunt expuse la Versailles. De exemplu, (;7
EPOCAREGELUISOARE
O A!ceste, de Racine, a avut prima reprezenta,ie la Versailles, in anu! 1676. Ludovic a! XIV-Iea ~i membrii suitei lui au fost mari patroni ai artelor . O Fedra, eroina tragediei cu acela~i nume, a lui Racine, victima a cruzimii pasiunii. Fedra distruge barbatul pe care-1 iube~te dupa care se otrave~te.
chiar unele scene rnai deocheate. Spre deosebire de acestea, arta francez:1 prezenta ritualurile ~i ceremoniile de la curtea regala sau chiar templele clasice, care erau rnai pe placul francezilor. La Versailles traiau mii de curteni pe care Ludovic 1ncerca sa-i ~i distreze. Jocurile de noroc erau foarte populare, cu mize rnari ~i escrocheriile erau numeroase. Ca parte a spectacolelor care aveau loc seara, se jucau numeroase piese de teatru dar existau ~i jocuri de artificii, feerii sau chiar spectacole de balet. Regele 1nsu~i era un foarte bun dansator ~i participa adesea la spectacolele de balet care aveau loc la Versailles.
O O scen3 din Avarul lui Moliere. Avari1ia personajului principal aduce nenorocire lui ~i familiei sale. Moliere a utilizat adesea comedia pentru a demasca ipocrizia uman3.
LeBrun ern un unna~ allui NicholasPoussin. El ~i Claude Lonain au fost cei mai celebri pictori ai epocii 1nsa ambii au prefernt sa tr:liasca 1n Italia, 1n ciuda insistentelor cu care au fost asaltati de ins~i Regele Soare pentru a se stabili 1n Frnnta. Compararea stilului de pictura al secolului al XVII-lea frnncez cu cel olandez poate fi interesanta. Tema principala care se regasea 1n arta prospera, republican:l, olandeza, ern domestica, u~or de recunoscut, flind foarte lumeasca -scene domestice de zi cu zi, ce aratau interioarele obi$nuit ale apartamentelor clasei de rnijloc sau 68
Dramaturgia in decursul unui spectacol care se desfa~ura la Luvru, Ludovic l-a 1nta1nit pentru prirna data pe Moliere (1622-1673) -pe atunci director-actor. Regele s-a 1mprietenit cucind cu drarnaturgul care a scris o serie de mari comedii ce au ra:rnas ~i astazi la fel de actuale ca ~i 1n secolul al XVIIlea. Ludovic al XIV-lea a devenit chiar na$ul de botez al primului fiu al celebrului Moliere. La fel ca cei rnai mari scriitori ai epocii sale, Moliere era un fm psiholog ~i In lucrarile lui a demascat pre1;iozitatea dar ~i ipocrizia din societatea contemporana lui. in piese precum Mizantropul, din 1666, sau Avarul, reprezentata 1n 1668, drarnaturgul s-a folosit de comedie cu scopul foarte serios de a diseca motivele care se ascund 1n spatele comportamentului uman. Jean Racine (1639-1699) ~i Pierre Comeille (1604-1684) erau printre cei rnai mari tragedieni ai epocii. in piese cum ar fi Cidul (1636) sau Polyeucte (1643), Corneille a explorat rela1;ia dintre datorie ~i pasiune, 1ntr-un limbaj deliberat precis ~i analitic. Racine, al carui trecut ca jansenist l-a detem1inat sa creadacu ardoare 1n omnipotenta pacatului, a creat personaje foarte nesigure 1n
ceea ce prive~te Binele ~i Mul, In comparatie cu cele ale lui Comeille; ele sunt victime ale unor pasiuni distrugatoare 1nsa luptele lor interioare sunt abordate printr-un limbaj ~e disec:l ca un bisturiu. Un exemplu In acest sens poate fi reprezentarea pe care artistul a dat-o dragostei ~i geloziei, In Fedra (1677), sau a dragostei ~i datoriei, In Berenice (1670). Trasatura comuna caracteristic:l ambilor scriitori o reprezinta stricta supunere fata de ideea clasica de unitate. Muzica pentru via't3 Ludovic ai XIV -lea iubea muzica. Se trezea ~i se Imbraca acompaniat de sunetul muzicii interpretate" In gradinile palatului Versailles. La capela din Versailles au fost interpretate motetele lui Lully, violo~tii acompaniau cina regelui ~i, In nop1;i1ede vara, Ludovic 1mpreuna cu prietenii lui se 1mbarcau In gondole ~i navigau pe cana1ele d~ gradinilede la Versailles, In vreme ce o orchestra de muzicieni li urmau, pe o platforma plutitoare. ~i In compozitiile muzicale, ca ~i In pictura, culoarea era rnai putin admirata, fiind rnai mult apreciata Iinia. Aceasta a reprezentat una din trasaturile principale ale muzicii compuse de unul dintre muzicienii favoriti ai regelui, Jean-Baptiste Lully (1638-1687) care a devenit ~i Maestru al Muzicii Regelui.. O data cu apropierea de sfi1L5itulsecolului, fairna Versailles-ului a Inceput sa paleasca. Un razboi de lunga durata seca Incet vistieria tarii dar ~i morala. Un nou spirit religios a Inceput sa afecteze curtea regala. Un stil atat de opulent nu putea supravietui In fata declinului politic al Frantei, a celui economic sau a mortii Regelui Soare, care a survenit In anul 1715. Curtenii eleganti au Inceput sa paraseasc:l palatul de la Versailles ~i sa se relntoarca la Paris. Fastul care a caracterizat marea epoca a Regelui Soare luase sfi1L5it.
