Europa 2020 “ O O strategie europeana pentru o
si favorabila
crestere inteligenta, ecologica
incluziunii”
1
Cuprins: 1.Prefata. 2. Prioritati: 2.1. Crestere inteligenta 2.2. Crestere durabila 2.3. Crestere favorabila incluziunii
3. Obiective principale: 3.1. Inovare 3.2. Educatie 3.3. Societatea digitala 3.4. Clima, energie si mobilitate 3.. Competitivitate 3.!. "ocuri de munca si competente 3.#. Combaterea saraciei
4. Europa 2020 in Romania. 5. Rolul institutiilor europene si statelor membre. 2
.1. Institutii si organisme europene .2. Statele membre ale $.E
6. Concluii. 1. PRE!"#" O$%EC#%&E PR%'C%P"(E % Creșterea ratei de ocupare a for ței de munc& pentru populația cu v'rsta cuprins& (ntre 20 și !4 de ani de la !)*, c't este (n prezent, la cel puțin #*. % +tingerea obiectivului de a investi (n cercetare și dezvoltare C-/ 3* din I, (n special prin asigurarea unor condiții mai favorabile pentru investi ții ale sectorului privat (n C-, și stabilirea unui nou indicator pentru inovare. % educerea emisiilor de gaze cu efect de ser& cu cel pu țin 20* faț& de nivelurile din 1))0 sau cu 30* dac& eist& condi ții favorabile (n acest sens, creșterea cu 20* a ponderii energiilor regenerabile (n consumul nostru final de energie și creșterea cu 20* a eficien ței energetice. % educerea ratei abandonului școlar timpuriu de la 1*, c't este (n prezent, la 10* și creșterea procentului de popula ție cu v'rsta cuprins& (ntre 30 și 34 de ani cu studii postuniversitare de la 31* la cel pu țin 40*. % educerea num&rului cet&țenilor europeni care tr&iesc sub pragul s&r&ciei cu 2*, astfel (nc't 20 de milioane de oameni s& nu mai tr&iasc& (n s&r&cie.
CRE)#ERE %'#E(%*E'#"
CRE)#ERE +,R"$%("
CRE)#ERE !"&OR"$%(" %'C(,-%,'%%
INOVARE
CLIM, ENER!IE Ș I MO"ILI#A#E
LOC$RI %E M$NC Ș I COM&E#EN Ț E
Inițiativa emblematică a Uniunii Europene O Europ eficient in
Inițiativa emblematică a Uniunii Europene
Inițiativa emblematică a Uniunii Europene „O uniune a inovrii/, menită să îmbunătățească condițiilecadru și accesul la finanțare pentru cercetare și inovare, astfel încât să se consolidee lanțul inovării și să se stimulee nivelul investițiilor pe între! teritoriul Uniunii.
punctul e veere al utilirii resurselor/, menită să spri"ine decuplarea cre șterii economice de utilizarea resurselor prin decarbonizarea economiei, sporirea utiliării surselor re!enerabile, modernizarea transporturilor și promovarea eficienței energetice.
O aen pentru noi competen țe și noi locuri e munc/, menită să moderniee piețele muncii prin facilitarea mobilității forței de muncă și devoltarea competențelor de-a lun!ul între!ii vieți, în vederea creșterii participării forței de muncă și a unei mai mari concordanțe între oferta și cererea de pe piața muncii#
$
E%$CAȚ IE
COM&E#I#IVI#A#E
COM"A#EREA ' RCIEI
Inițiativa emblematică a Uniunii Europene #ineretul n mișcare/, menită să sporească performanțele sistemelor educaționale și atractivitatea pe plan internațional a învățământului superior european#
Inițiativa emblematică a Uniunii Europene O politic inustrial aaptat erei lobalirii/,menită să îmbunătățească mediul de afaceri, în special pentru I%%uri, și să spri"ine dezvoltarea unei baze industriale solide și sustenabile, capabilă să facă față concurenței !lobale#
Inițiativa emblematică a Uniunii Europene O platform european e combatere a srciei/ , menită să asi!ure coeiunea socială și teritorială, astfel încât avanta"ele creșterii și ale creării de locuri de muncă să fie accesibile pe scară lar!ă,iar cei care trebuie să facă față sărăciei și e&cluiunii sociale să aibă posibilitatea de a avea o viață demnă și de a avea un rol activ în societate.
'OCIE#A#EA %I!I#AL Inițiativa emblematică a Uniunii Europene O aen iital pentru Europa/ , menită să acceleree devoltarea de rețele de internet de mare viteă și să permită !ospodăriilor și întreprinderilor să beneficiee pe deplin de avantaele pieții unice digitale.
2. CRE)#ERE %'#E(%*E'# +,R"$%( )% !"&OR"$%( %'C(,-%,'%% Cum dorim să fie Europa în anul 2020?
Strategia Europa 2020 ar trebui s& se aeze pe trei priorit& ți5
cre ș tere inteligent( % dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare6
cre ș tere )urabil( % promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utiliz&rii resurselor, mai ecologice și mai competitive6
cre ș tere favorabil( incluziunii % promovarea unei economii cu o rat& ridicat& a ocup&rii for ței de munc&, (n m&sur& s& asigure coeziunea economic&, social& și teritorial&.
+ceste trei priorit& ți se susțin reciproc și ofer& o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaț& a Europei pentru secolul al 77I-lea.
'
2.1. Creștere inteligent( * o econo+ie bazat( pe cunoaștere și inovare Creșterea inteligent& (nseamn& consolidarea cunoa șterii și inov&rii ca elemente motrice ale viitoarei cre șteri. entru aceasta este necesar s& (mbun&t& țim calitatea sistemelor noastre de (nv&ț&m'nt, s& (nt&rim performanța (n cercetare, s& promov&m inovarea și transferul de cuno ștințe (n $niune, s& folosim pe deplin te8nologiile informa ției și comunicațiilor și s& ne asigur&m c& ideile inovatoare pot fi transpuse (n noi produse și servicii care genereaz& creștere, locuri de munc& de calitate și care contribuie la abordarea provoc&rilor cu care se confrunt& societatea european& și mondial&. 9ns&, pentru a reu și, toate acestea trebuie corelate cu spiritul antreprenorial, finan țele și cu accentul pe nevoile utilizatorilor și pe oportunit& țile pieței.
2.2. Creștere )urabil( * pro+ovarea unei econo+ii +ai eficiente )in punctul )e ve)ere al utiliz(rii resurselor, +ai ecologice și +ai co+petitive Creșterea durabil& presupune construirea unei economii competitive, durabile și eficiente din punctul de vedere al utiliz&rii resurselor, care s& profite de rolul de lider al Europei (n cursa pentru dezvoltarea unor noi procese și te8nologii, inclusiv a te8nologiilor ecologice, care s& accelereze dezvoltarea de rețele inteligente, ce folosesc :IC, care s& eploateze rețelele de la scara $E și s& consolideze avantaul competitiv al mediului nostru de afaceri, (n special (n sectoarele de produc ție și (n cadrul I;;-urilor și care s& aute consumatorii s& realizeze meritele utiliz&rii eficiente a resurselor. < asemenea abordare va auta $E s& prospere (ntr-o lume cu emisii reduse de dioid de carbon, care dispune de resurse limitate și s& previn&, (n același timp, degradarea mediului, pierderea biodiversit& ții și utilizarea nedurabil& a resurselor. e asemenea, aceasta va sta la baza coeziunii economice, sociale și teritoriale.
2.3. Creștere favorabil( incluziunii * o econo+ie cu o rat( ri)icat( a ocup(rii for ț ei )e +unc(, asigurn) coeziunea econo+ic(, social( și teritorial(< creștere favorabil& incluziunii presupune asigurarea autonomiei cet& țenilor prin rate ridicate ale ocup&rii for ței de munc&, investirea (n dezvoltarea competențelor, combaterea s&r&ciei și modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de formare și de protecție social& pentru a auta cet&țenii s& anticipeze și s& gestioneze sc8imb&rile, precum
(
și pentru a construi o societate solidar&. e asemenea, este esen țial ca beneficiile creșterii
economice s& fie accesibile (n toate regiunile $niunii, inclusiv (n regiunile ultraperiferice, consolid'nd astfel coeziunea teritorial&. < creștere favorabil& incluziunii presupune s& se asigure tuturor cet& țenilor acces și oportunit& ți pe tot parcursul vieții. Europa trebuie s& ( și valorifice pe deplin potențialul de for ț& de munc& pentru a face faț& provoc&rilor pe care le reprezint& (mb&tr'nirea popula ției și creșterea concurenței mondiale. =or fi necesare politici de promovare a egalit&ții de șanse (ntre femei și b&rbați pentru a crește participarea for ței de munc&, ceea ce va contribui la creștere și la coeziune sociale. entru a ne orienta eforturile și progresele, eist& un consens larg conform c&ruia $E ar trebui s& convin& asupra unui num&r limitat de obiective principale pentru 2020. +ceste obiective ar trebui s& fie reprezentative pentru perspectiva unei cre șteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii.
•
rata ocup&rii for ței de munc& a populației cu v'rsta cuprins& (ntre 20 și !4 de ani ar trebui s& creasc& de la nivelul actual de !)* la cel puțin #*, inclusiv printro mai mare implicare a femeilor, a lucr&torilor (n v'rst& și printr-o mai bun& integrare a migranților pe pia ța muncii6 $E urm&rește (n prezent obiectivul de a investi 3* din I (n cercetare-dezvoltare C-/.
•
reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser& cu cel puțin 20* fa ț& de nivelurile din 1))0 sau cu 30*, dac& eist& condiții favorabile (n acest sens 26 creșterea la 20* a ponderii surselor regenerabile de energie (n consumul final de energie și o creștere cu 20* a eficienței energetice6 un obiectiv referitor la nivelul de studii, care abordeaz& problema abandonului școlar timpuriu, viz'nd reducerea ratei de abandon de la valoarea actual& de 1* la )
10* și maorarea procentaului persoanelor cu v'rsta cuprins& (ntre 30 și 34 de ani cu studii superioare de la 31* la cel pu țin 40* (n 20206 •
num&rul cet&țenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului na țional de s&r&cie ar trebui redus cu 2*, ceea ce ar (nsemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din s&r&cie.
+ceste obiective sunt reprezentative, (ns& nu e8austive. Ele reprezint& o idee general& a viziunii Comisiei cu privire la situarea $E (n 2020 (n ceea ce prive ște parametrii-c8eie stabili ți. Ele nu constituie o abordare valabil& pentru to ți. >iecare stat membru este diferit, iar $E cu cele 2# de state membre ale sale este mai puțin omogen& dec't acum un deceniu. 9n pofida disparit&ților dintre nivelurile de dezvoltare și nivelurile de via ț&, Comisia consider& c& obiectivele propuse sunt relevante pentru toate statele membre, at't noi, c't și vec8i. Investirea (n cercetare-dezvoltare și inovare, (n educație și (n te8nologii eficiente din punctul de vedere al utiliz&rii resurselor va aduce beneficii sectoarelor tradi ționale, zonelor rurale, precum și economiilor bazate pe servicii și cu un nivel ridicat de competen țe. =a consolida coeziunea economic&, social& și teritorial&. entru a garanta c& fiecare stat membru adapteaz& strategia Europa 2020 la propria sa situa ție, Comisia propune ca aceste obiective $E s& fie transpuse (n obiective și traiectorii na ționale, care s& reflecte situația actual& a fiec&rui stat membru și nivelul de ambi ții pe care (l poate atinge (n cadrul unui efort european mai larg de (ndeplinire a acestor obiective. 9n paralel cu eforturile depuse de statele membre, Comisia va propune o gam& ambițioas& de acțiuni la nivelul $E, menite s& (nscrie $E pe o nou& traiectorie de creștere, mai durabil&. Eforturile depuse la nivelul $E și cele depuse la nivel național ar trebui s& se susțin& reciproc.
3. Pentru a msura proresele realiate n neplinirea prioritatilor )trateiei 2020 au fost stabilite 5 O$%EC#%&E maore la nivelul ,E. $E trebuie s& defineasc& direc ția (n care vrea s& evolueze p'n& (n anul 2020. 9n acest scop, Comisia propune urm&toarele obiective principale pentru $E5
3.1. %novare7 3.2. Eucatie7 3.3. )ocietatea iitala7 3.4. Clima enerie si mobilitate7 *
3.5. Competitivitate7 3.6. (ocuri e munca si competente7 3.8. Combaterea saraciei7
⑦ .&latfor+a european( )e co+batere a s(r(ciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite ec#itabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și e$cluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaț ă demnă și de a uca un rol activ în societate% +
%nițiativa emblematic O ,niune a inovrii/ iecare verig& din lan țul inov&rii ar trebui consolidat&, de la cercetarea fundamental& la comercializare.
La nivelul $E Comisia va depune eforturi pentru5 o
o
o
o
definitivarea spa țiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare centrat& pe provoc&ri precum securitatea energetic&, transporturile, sc8imb&rile climatice, utilizarea eficient& a resurselor, s&n&tatea și (mb&tr'nirea, metodele de produc ție ecologice și gestionarea terenurilor, precum și consolidarea program&rii comune cu statele membre și regiunile6 (mbun&t& țirea condițiilor-cadru pentru a permite (ntreprinderilor s& inoveze, crearea unui brevet european unic și a unei instan țe specializate (n materie de brevete, modernizarea cadrului de proteare a drepturilor de autor și a m&rcilor comerciale, (mbun&t& țirea accesului I;;-urilor la protec ția propriet& ții intelectuale, accelerarea instituirii unor standarde interoperabile6 (mbun&t& țirea accesului la capital și utilizarea deplin& a politicilor care vizeaz& cererea, de eemplu prin ac8iziții publice și reglementare inteligent&/6 lansarea de parteneriate europene (n domeniul inov&rii (ntre $E și nivelurile naționale, (n vederea acceler&rii dezvolt&rii și utiliz&rii te8nologiilor necesare pentru a r&spunde provoc&rilor identificate. rimul parteneriat va avea (n vedere urm&toarele elemente5 ?crearea bioeconomiei p'n& (n 2020@, ?te8nologiile generice esen țiale care contribuie la modelarea viitorului industrial al Europei@ și ?te8nologiile care s& le permit& persoanelor (n v'rst& s& tr&iasc& (n mod independent și s& fie activi (n societate@6 consolidarea și dezvoltarea (n continuare a rolului instrumentelor $E de sus ținere a inov&rii de eemplu, fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rural&, programulcadru de cercetare-dezvoltare, programul-cadru pentru competitivitate și inovare, planul SE:/, inclusiv printr-o colaborare mai str'ns& cu EI și prin simplificarea procedurilor administrative (n vederea facilit&rii accesului la finan țare, (n special pentru I;;- uri, precum și introducerea unor mecanisme inovatoare de stimulare legate de piața carbonului, (n special pentru cei cu o evolu ție rapid&6
o
promovarea parteneriatelor (n materie de cunoa ștere și consolidarea leg&turilor (ntre educație, (ntreprinderi, cercetare și inovare, inclusiv prin intermediul Institutului European de Inovare și :e8nologie EI:/, precum și promovarea spiritului antreprenorial prin spriinirea (ntreprinderilor tinere inovatoare.
La nivel naț ional , statele membre vor trebui5 o
o
o
s& reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare și inovare de la nivel na țional și regional/ pentru a promova ecelen ța și specializarea inteligent&, s& consolideze cooperarea (ntre universit& ți, mediul de cercetare și (ntreprinderi, s& pun& (n aplicare programe comune și s& (nt&reasc& cooperarea transfrontalier& (n domeniile (n care $E aduce valoare ad&ugat& pentru și s& adapteze procedurile na ționale de finanțare (n consecinț&, s& asigure difuzarea te8nologiei pe teritoriul $E6 s& garanteze eistența unui num&r suficient de absolvenți de universit& ți de științe, matematic& și inginerie și s& aeze programele școlare pe creativitate, inovare și spirit antreprenorial6 s& acorde prioritate c8eltuielilor destinate cunoa șterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale și a altor instrumente financiare pentru a promova investi ții private mai semnificative (n cercetare-dezvoltare.
%nițiativa emblematic #ineretul n mișcare/.
La nivelul $E , Comisia va depune eforturi pentru5 o
o
integrarea și consolidarea programelor $E de mobilitate, cele destinate universit&ților și cele destinate cercet&torilor precum Erasmus, Erasmus ;undus, :empus și ;arie Curie/ și corelarea acestora cu resursele și programele na ționale6 impulsionarea agendei de modernizare a (nv& ț&m'ntului superior la nivelul programelor școlare, al guvernanței și al finanț&rii, inclusiv prin evaluarea comparativ& a performanței universit&ților și a rezultatelor educaționale (n contet global6
1
o
o
o
identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate pentru tinerii profesioni ști6 promovarea recunoașterii (nv&ț&rii non-formale și informale6 lansarea unui Cadru pentru (ncadrarea (n munc& a tinerilor, (n care s& fie prezentate politicile menite s& reduc& rata șomaului (n r'ndul tinerilor5 acest cadru ar trebui s& promoveze, cu autorul statelor membre și al partenerilor sociali, intrarea tinerilor pe piața muncii prin intermediul uceniciilor, al stagiilor sau al altor eperien țe de munc&, inclusiv printr-o ini țiativ& ?rimul loc de munc& E$ES@/ al c&rui obiectiv este de a spori șansele tinerilor de ocupare a unui loc de munc& prin favorizarea mobilit& ții (n $E.
La nivel naț ional , statele membre vor trebui5 o
o
o
o
s& efectueze investiții eficiente (n sistemele de (nv& ț&m'nt și de formare la toate nivelurile de la nivel pre școlar la nivel universitar/6 s& amelioreze rezultatele (n domeniul educa ției, trat'nd fiecare segment pre școlar, primar, secundar, profesional și universitar/ (n cadrul unei abord&ri integrate, care s& includ& competențele-c8eie și care are scopul de a reduce abandonul școlar timpuriu6 s& consolideze desc8iderea și relevanța sistemelor de (nv& ț&m'nt prin instituirea unor cadre na ționale de calificare și printr-o mai bun& direc ționare a rezultatelor (nv& ț&rii spre nevoile pie ței muncii6 s& faciliteze intrarea tinerilor pe pia ța muncii prin ac țiuni integrate care cuprind, inter alia, (ndrumare, consiliere și ucenicie.
%nițiativa emblematic O aen iital pentru Europa/.
La nivelul $E , Comisia va depune eforturi pentru5 o
o
oferirea unui cadru uridic stabil, care s& stimuleze investi țiile (ntr-o infrastructur& pentru internet de mare vitez&, desc8is& și competitiv&, precum și (n serviciile conee6 dezvoltarea unei politici eficiente (n domeniul spectrului6
11
o
o
o
o
facilitarea utiliz&rii fondurilor structurale ale $E pentru realizarea acestei agende6 crearea unei adev&rate pie țe unice pentru conținutul și serviciile online și anume, servicii Aeb ale $E sigure și f&r& frontiere și piețe de conținut digital/ care s& beneficieze de niveluri ridicate de securitate și (ncredere, de un cadru ec8ilibrat de reglementare cu regimuri clare de drepturi, de consolidarea licen țelor multiteritoriale, de protecție și remunerație adecvate pentru dețin&torii de drepturi și de un spriin activ (n vederea digitaliz&rii bogatului patrimoniu cultural european și a model&rii guvernanței globale a internetului6 reformarea fondurilor destinate cercet&rii și inov&rii și creșterea spriinului (n domeniul :IC, astfel (nc't atuurile te8nologice ale Europei (n domenii strategice s& fie consolidate și s& se creeze condițiile ca I;;-urile care (nregistreaz& niveluri ridicate de creștere s& devin& lideri pe pie țele emergente și s& stimuleze inovarea (n domeniul :IC (n toate sectoarele de activitate6 promovarea accesului la internet și adoptarea acestuia de c&tre toți cet&țenii europeni, (n special prin ac țiuni de susținere a competențelor digitale și a accesibilit&ții serviciilor digitale.
La nivel naț ional , statele membre vor trebui5 o
o
o
s& elaboreze strategii opera ționale privind internetul de mare vitez& și s& orienteze fondurile publice, inclusiv cele structurale, spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investi țiile private6 s& stabileasc& un cadru uridic pentru coordonarea lucr&rilor publice astfel (nc't costurile pentru dezvoltarea re țelelor s& se reduc&6 s& promoveze dezvoltarea și utilizarea unor servicii online moderne și accesibile de eemplu, e-guvernare, servicii de asistenț& medical& online, casa inteligent&, competențele informatice, securitatea/.
%nițiativa emblematic O Europ eficient in punctul e veere al utilirii resurselor/. Scopul este spriinirea tranzi ției c&tre o economie eficient& (n ceea ce privește utilizarea resurselor și cu emisii reduse de dioid de carbon.
La nivelul $E , Comisia va depune eforturi pentru5 12
o
o
o
o
o
o
o
o
mobilizarea instrumentelor financiare ale $E de eemplu, fondurile pentru dezvoltare rural&, fondurile structurale, programul cadru pentru CB, re țelele transeuropene, EI/, ca parte a unei strategii solide de finan țare, care (mbin& finanțarea $E cu finanțarea public& național& și cu cea privat&. consolidarea unui cadru de utilizare a instrumentelor de pia ț& de eemplu, certificate de emisii, reforma impozit&rii energiei, cadrul privind autoarele de stat, (ncuraarea unei utiliz&ri mai etinse a ac8izi țiilor publice ecologice/6 prezentarea de propuneri pentru modernizarea și decarbonizarea sectorului transporturilor, contribuind, astfel, la cre șterea competitivit&ții. +cest lucru poate fi realizat printr-un ansamblu de m&suri, de eemplu m&suri de infrastructur& precum dezvoltarea rapid& a unor infrastructuri de re țea de mobilitate electric&, gestionarea eficient& a traficului, logistic& mai performant&, urm&rirea reducerii emisiilor de C<2 pentru autove8iculele rutiere, pentru sectoarele avia ției și maritim, inclusiv lansarea unei ini țiative maore privind automobilele ecologice europene, care va contribui la promovarea noilor te8nologii, inclusiv a autove8iculelor electrice și 8ibride, printr-o combina ție de m&suri de spriin care cuprind cercetarea, stabilirea unor standarde comune și dezvoltarea infrastructurii necesare6 accelerarea punerii (n aplicare a unor proiecte strategice cu o valoare ad&ugat& ridicat& pentru Europa, (n vederea elimin&rii principalelor blocae, (n special (n secțiunile transfrontaliere și nodurile intermodale ora șe, porturi, platforme logistice/6 finalizarea pieței interne a energiei și punerea (n aplicare a planului privind te8nologiile energetice strategice SE:/. 9n acest sens, promovarea surselor regenerabile de energie constituie, de asemenea, o prioritate6 prezentarea unei inițiative privind evolu ția rețelelor europene, inclusiv a rețelelor transeuropene de energie, c&tre o super-re țea european&, ?rețele inteligente@ și interconectarea, (n special a surselor regenerabile de energie, la rețea cu spriinul fondurilor structurale și al EI/. 9n acest sens, este necesar& promovarea proiectelor de infrastructur& de importan ț& strategic& maor& pentru $E (n zona baltic&, (n alcani, (n regiunea mediteraneean& și (n Eurasia6 adoptarea și implementarea unui lan de ac țiune revizuit privind eficien ța energetic& și promovarea unui program substanțial (n domeniul utiliz&rii eficiente a resurselor spriinind at't I;;-urile, c't și gospod&riile/ prin utilizarea fondurilor structurale și a altor tipuri de fonduri (n vederea mobiliz&rii de noi finanț&ri prin intermediul modelelor eistente și foarte eficace de sc8eme de investiții inovatoare. +ceast& m&sur& ar trebui s& determine modific&ri ale modului de consum și de producție6 stabilirea unei viziuni privind modific&rile structurale și te8nologice necesare pentru a face tranziția c&tre o economie cu emisii reduse de dioid de carbon, 1$
eficient& din punctul de vedere al utiliz&rii resurselor și rezistent& la sc8imb&rile climatice p'n& (n 200, fapt care va permite $E s& ( și ating& obiectivele privind reducerea emisiilor și biodiversitatea. +ceasta include prevenirea dezastrelor și reacția la acestea, precum și eploatarea contribuției pe care politicile de coeziune, agricol&, de dezvoltare rural& și maritim& o au (n lupta (mpotriva sc8imb&rilor climatice, (n special prin m&suri de adaptare bazate pe o utilizare mai eficient& a resurselor, care vor contribui, de asemenea, la (mbun&t&țirea securit&ții alimentare la nivel mondial.
La nivel naț ional , statele membre vor trebui5 o
o
o
o
o
o
o
o
s& elimine treptat subven țiile d&un&toare mediului, f&c'nd ecep ții doar (n cazul persoanelor defavorizate6 s& dezvolte instrumente de pia ț&, precum stimulente fiscale și ac8iziții publice menite s& adapteze metodele de produc ție și de consum6 s& dezvolte infrastructuri energetice și de transport inteligente, modernizate și complet interconectate și s& utilizeze pe deplin :IC6 s& asigure implementarea coordonat& a proiectelor de infrastructur&, (n cadrul rețelei centrale a $E, care contribuie (n mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al $E, (n ansamblul s&u6 s& se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile generate și din congestiile re țelelor6 s& utilizeze reglementarea, dezvolt'nd standarde de performan ț& energetic& (n construcții și instrumente de piaț& precum impozitarea, subvențiile și ac8izițiile publice pentru a reduce consumul de energie și de resurse și s& utilizeze fondurile structurale pentru a investi (n construc ția de cl&diri publice eficiente din punct de vedere energetic și (ntr-o reciclare mai eficient&6 s& stimuleze instrumente care permit economisirea de energie și care ar putea crește eficiența (n sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea :IC.
%nițiativa emblematic O politic inustrial aaptat erei lobalirii/. Industria și mai ales I;;-urile au fost grav afectate de criza economic& și toate sectoarele se confrunt& cu provoc&rile generate de globalizare și de adaptarea proceselor lor 1'
de producție și a produselor lor la o economie cu emisii sc&zute de carbon. Impactul acestor provoc&ri va fi diferit de la un sector la altul5 (n timp ce unele sectoare vor trebui s& se ?reinventeze@, altele vor beneficia de noi oportunit& ți de afaceri create de aceste provoc&ri. Comisia va colabora str'ns cu p&r țile interesate din diverse sectoare cu (ntreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu <D-urile, cu organiza țiile de consumatori/ și va elabora un cadru pentru o politic& industrial& modern&, care s& spriine spiritual antreprenorial, s& g8ideze și s& aute industria pentru a fi (n m&sur& s& fac& fa ț& acestor provoc&ri, s& promoveze competitivitatea sectorului industriei primare, al produc ției și al serviciilor din Europa și s& le aute s& valorifice oportunit& țile create de globalizare și de economia ecologic&. Cadrul va viza toate elementele lanțului de valori din ce (n ce mai internațional, de la accesul la materii prime la serviciile post- v'nzare.
La nivelul $E , Comisia va depune eforturi pentru5 o
o
o
o
o
o
o
o
o
stabilirea unei politici industriale care s& creeze condi țiile cele mai favorabile pentru a menține și a dezvolta o baz& industrial& puternic&, competitiv& și diversificat& (n Europa, precum și pentru a spriini tranzi ția sectoarelor de producție c&tre o utilizare mai eficient& a energiei și a resurselor6 dezvoltarea unei abord&ri orizontale a politicii industriale, care s& combine diverse instrumente de politic& de eemplu, reglementarea ?inteligent&@, modernizarea ac8izițiilor publice, normele (n materie de concurenț& și stabilirea de standarde/6 (mbun&t&țirea mediului de afaceri, (n special pentru I;;-uri, inclusiv prin reducerea costurilor de tranzac ție aferente desf&șur&rii unei activit& ți economice (n Europa, prin promovarea clusterelor și prin (mbun&t& țirea accesului convenabil la finanțare6 promovarea restructur&rii sectoarelor aflate (n dificultate pentru orientarea acestora c&tre activit&ți de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapid& a competen țelor c&tre sectoarele și piețele cu un ritm alert de cre ștere și prin acordarea de spriin prin intermediul sistemului de autoare de stat de care dispune $E șisau prin >ondul de austare la globalizare6 promovarea te8nologiilor și a metodelor de produc ție care reduc utilizarea resurselor naturale și sporesc investi țiile (n patrimoniul natural al $E6 promovarea internaționaliz&rii I;;-urilor6 asigurarea faptului c& re țelele de transport și de logistic& permit industriei din toat& $niunea s& beneficieze de acces efectiv pe piața unic& și, (ntr-un contet mai larg, pe piața internațional&6 dezvoltarea unei politici spa țiale eficace care s& pun& la dispozi ție instrumentele necesare dep&șirii unor provoc&ri-c8eie la nivel mondial și care s& obțin& rezultate, (n special (n ceea ce prive ște programele Dalileo și D;ES6 sporirea competitivit& ții sectorului turismului (n Europa6
1(
o
o
revizuirea reglement&rilor (n vederea spriinirii tranzi ției sectoarelor serviciilor și producției c&tre o utilizare mai eficient& a resurselor, inclusiv printr-o reciclare mai eficient&6 (mbun&t& țirea modului (n care sunt definite standardele europene, astfel (nc't standardele europene și internaționale s& stimuleze competitivitatea pe termen lung a industriei europene. +cest lucru va include promovarea comercializ&rii și a adopt&rii unor te8nologii generice esen țiale6 re(nnoirea strategiei $E de promovare a responsabilit&ții sociale a (ntreprinderilor, ca element-c8eie (n asigurarea (ncrederii pe termen lung a angaaților și a consumatorilor.
La nivel naț ional , statele membre vor trebui5 o
o
o
o
s& (mbun&t&țeasc& mediul de afaceri, (n special pentru I;;-urile inovatoare, inclusiv prin ac8izi ții publice menite s& spriine ini țiativele care (ncuraeaz& inovarea6 s& amelioreze condițiile de asigurare a respect&rii drepturilor de proprietate intelectual&6 s& reduc& sarcina administrativ& a societ& ților și s& amelioreze calitatea legislației (n domeniul afacerilor6 s& colaboreze str'ns cu p&r țile interesate din diverse sectoare cu (ntreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu <D-urile, cu organizațiile de consumatori/ pentru a identifica blocaele și a dezvolta o analiz& comun& cu privire la modalit& țile de a menține o baz& industrial& și de cunoaștere solid& și de a plasa $E (ntr-o pozi ție de lider (n ceea ce privește dezvoltarea durabil& la nivel mondial.
%nițiativa emblematic O aen pentru noi competențe și noi locuri e munc/.
La nivelul $E , Comisia va depune eforturi pentru5 o
definirea și punerea (n aplicare a celei de a doua etape a agendei de fleicuritate,
1)
(mpreun& cu partenerii sociali europeni, pentru a identifica modalit& țile de a (mbun&t&ți gestionarea tranzițiilor economice, de a combate șomaul și de a crește ratele de activitate6 adaptarea cadrului legislativ, (n conformitate cu principiile reglement&rii ?inteligente@, la evoluția modelelor de organizare a muncii de eemplu, orele de lucru, detașarea lucr&torilor/ și la noile riscuri la adresa s&n&t& ții și a securit&ții muncii6
o
facilitarea și promovarea mobilit& ții lucr&torilor (n interiorul $E și asigurarea unei coresponden țe mai bune (ntre cererea și oferta de locuri de munc&, prin intermediul unui spriin financiar adecvat acordat din fondurile structurale, (n special din >ondul social european >SE/, și promovarea unei politici (n materie de migrație a lucr&torilor cuprinz&toare și orientate c&tre viitor, care s& r&spund&, (ntr-un mod fleibil, priorit& ților și nevoilor de pe pia ța muncii6
o
consolidarea capacit&ții partenerilor sociali și valorificarea pe deplin a potențialului de soluționare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile la nivelul $E, la nivel na ționalregional, la nivel sectorial și la nivelul (ntreprinderilor/, precum și promovarea unei cooper&ri mai str'nse (ntre institu țiile de pe piața muncii, inclusiv (ntre serviciile publice de ocupare a for ței de munc& din statele membre6
o
impulsionarea cadrului strategic de cooperare (n materie de educa ție și formare (n care s& fie implicate toate p&r țile interesate. +cest lucru ar trebui s& aib& drept rezultat punerea (n aplicare a principiilor (nv& ț&rii de-a lungul vie ții (n cooperare cu statele membre, cu partenerii sociali și cu eper ți/, inclusiv prin parcursuri educaționale fleibile (ntre diverse sectoare și niveluri de educa ție și formare și prin sporirea atractivit&ții educației și form&rii profesionale. artenerii sociali la nivel european ar trebui consulta ți (n vederea dezvolt&rii unei inițiative proprii (n acest domeniu6
o
asigurarea dob'ndirii competen țelor necesare (n vederea continu&rii studiilor și a integr&rii pe pia ța muncii, precum și a recunoașterii acestora pe tot parcursul educației generale, profesionale, superioare și din via ța adult& și dezvoltarea unui limba și a unor instrumente opera ționale comune pentru educa țieformare și munc&5 un cadru european pentru aptitudini, competen țe și profesii ESC
o
La nivel naț ional , statele membre vor trebui5 o
s& pun& (n aplicare m&surile na ționale de fleicuritate, astfel cum s-a convenit (n cadrul Consiliului European, s& reduc& segmentarea pie ței muncii și s& 1*
faciliteze tranzițiile și reconcilierea vieții profesionale cu via ța privat&6 s& analizeze și s& monitorizeze (n mod regulat eficien ța sistemelor fiscale și de asigur&ri sociale pentru a asigura rentabilitatea muncii, acord'nd o aten ție special& persoanelor cu un nivel sc&zut de calificare și elimin'nd (n acela și timp m&surile care descuraeaz& desf&șurarea de activit& ți independente6
o
s& promoveze noi forme de reconciliere a vie ții profesionale cu cea privat& și politici de (mb&tr'nire activ& și s& sporeasc& egalitatea de șanse (ntre femei și b&rbați6
o
s& promoveze și s& monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social6
o
s& impulsioneze punerea (n aplicare a Cadrului european al calific&rilor, prin instituirea unor cadre na ționale ale calific&rilor6
o
s& asigure dob'ndirea competen țelor necesare (n vederea continu&rii studiilor și a integr&rii pe pia ța muncii, precum și recunoașterea acestora pe tot parcursul educației generale, profesionale, superioare și din via ța adult&, inclusiv (n cadrul (nv&ț&rii non-formale și informale6
o
o
s& dezvolte parteneriate (ntre mediul educa țieiform&rii și cel al muncii, (n special prin implicarea partenerilor sociali (n planificarea ofertelor de educa ție și formare.
%nițiativa emblematic O platform european e combatere a srciei/.
La nivelul $E , Comisia va depune eforturi pentru5 o
o
transformarea metodei desc8ise de coordonare (n materie de ecluziune social& și de protecție social& (ntr-o platform& de cooperare, de evaluare colegial& și de sc8imb de bune practici, precum și (ntr-un instrument de (ncuraare a angaamentului actorilor din sectorul public și privat de a reduce ecluziunea social& și de a (ntreprinde acțiuni concrete, inclusiv prin acordarea de spriin specific din fondurile structurale, (n special din >SE6 elaborarea și punerea (n aplicare a unor programe care vizeaz& promovarea inov&rii sociale (n r'ndul grupurilor celor mai vulnerabile, (n special prin punerea la 1+
dispoziția comunit&ților defavorizate a unor forme de educa ție și de formare și a unor oportunit& ți inovatoare de (ncadrare (n munc&, combaterea discrimin&rii de eemplu, a persoanelor cu 8andicap/ și dezvoltarea unei noi agende pentru integrarea migranților, care s& (i aute pe aceștia s& (și valorifice la maimum potențialul6 o
evaluarea caracterului adecvat și a sustenabilit& ții sistemelor de protec ție social& și de pensii și identificarea modalit& ților de (mbun&t& țire a accesului la sistemele de s&n&tate.
La nivel naț ional , statele membre vor trebui5 o
o
o
s& promoveze responsabilitatea colectiv& și individual& pe care o (mpart (n domeniul combaterii s&r&ciei și ecluziunii sociale6 s& defineasc& și s& pun& (n aplicare m&suri care vizeaz& situa ția specific& a grupurilor cu un grad de risc ridicat precum familiile monoparentale, femeile (n v'rst&, minorit&țile, romii, persoanele cu 8andicap și personale f&r& ad&post/6 s& (și dezvolte pe deplin sistemele de securitate social& și de pensii pentru a asigura un nivel adecvat al autorului pentru venit și al accesului la asistenț& medical&.
4. E,ROP" 2020 %' RO9"'%" Strategia Europa 2020 lanseaz& o nou& viziune pentru economia Europei (n urm&torul deceniu, bazat& pe o coordonare etins& a politicilor economice, pentru a genera o creFtere economic& Fi o ocupare sporit& a forGei de munc& care s& aute la relansarea economic& Fi financiar& a $niunii. oua strategie se concentreaz& asupra urm&toarelor domenii-c8eie5 cunoaFtere Fi inovare, o economie mai viabil&, un nivel ridicat de ocupare a forGei de munc& Fi incluziune social&. at fiind statutul omaniei de stat membru al $niunii Europene inca din 200#, se impun, din partea statelor membre, dar in special a omaniei, implementarea unor masuri, dar mai ales punerea lor efectiva in aplicare. Consiliul European din iunie 2010 a adoptat Strategia Europa 2020 pentru creFtere economic& Fi ocuparea forGei de munc&, confirm'nd toate obiectivele cuantificabile stabilite la nivel european. omania este un stat care, datorita contetului politic, social, economic si istoric in care se situeaza, are nevoie de sc8imbari importante si reforme in domenii diverse, cum ar fi
1
educatia, sanatatea, economia etc. Insa, punerea in aplicare a strategiei Europa 2020 in omania se dovedeste a fi mai dificila decat s-a crezut initial, din cauza recesiunii pe care o traverseaza si omania si a instabilitatii economice. omania se loveste in mod constant si de problema abandonului scolar, si de cea a faptului ca o mare parte a populatiei decide sa emigreze. Sunt probleme ce inca nu si-au gasit o rezolvare concreta, rezolvare care ar sta la temelia unei viitoare dezvoltari pe termen lung a economiei, dar si a societatii romanesti in ansamblul ei. ecomandarile specifice fiecarui stat sunt documentele intocmite de Comisia Europeana pentru fiecare tara, cuprinzand analiza situatiei sale economice si prevazand recomandari asupra masurilor care trebuie adoptate in urmatoarele 12 luni. +cestea sunt adaptate la problemele specifice cu care se confrunta fiecare stat membru si acopera o gama larga de subiecte5 finantele publice ale statului, reforma sistemului de pensii, masuri de creare a locurilor de munca si de diminuare a somaului, educatia si cercetarea etc. >orma finala a recomandarilor specifice statelor este data de catre liderii statelor in cadrul Consiliului European. In ceea ce ne priveste, s-a observat ca dupa 2 ani de declin, produsul intern brut al omaniei a crescut in 2011 cu 2.*. entru anul 2012, ca urmare a unei incetiniri a cresterii economice la nivel european, este asteptat ca aceasta crestere a I-ului sa se opreasca la 1.4*. Investitiile publice sunt prevazute ca fiind principala cauza a cresterii I-ului, spriinite de imbunatatirea absorbtiei de fonduri europene. Este de asteptat ca cererea interna sa oace un rol esential in anul 2012. In contetul masurilor preventive in ceea ce priveste asistenta financiara pe termen mediu, stabilite in 2011, pentru 2 ani, omania si-a asumat implementarea unui cuprinzator program economico-politic, cu aare pe masurile de reforma structurala vizand imbunatatirea conditiilor de munca si de productie si cresterea potentialului economic al omaniei. In paralel, programul asigura continuitatea consolidarii fiscale, reforma taelor administrative si un grad mai ridicat de sustenabilitate a finantelor publice si consolidarea stabilitatii financiare si reforma pietei financiare. ezultatele celui de-al doilea program care a avut loc la sfarsitul lunii aprilie-inceputul lunii mai 2012 sunt satisfacatoare, iar actualele masuri preventive in ceea ce priveste asistenta financiara raman in vigoare.in anul 2011 au fost obtinute =eniturile fiscale asteptate. entru anul 2012, se asteapta ca deficitul bugetar sa nu depaseasca 3* din I. +utoritatile vor trebui sa continue implementarea politicii fiscale. In ceea ce priveste scopurile ce trebuie atinse in Europa 2020, omania a facut un progres limitat in anul 2011. $nele domenii raman greu de imbunatatit, cum ar fi rata somaului, abandonul scolar si nivelul de trai scazut. omania ar trebui sa faca eforturi pentru a fi in pas cu strategia Europa 2020.
&rincipalele obiective0 2
in punct de vedere economic5 ata de ocupare a populației (n v'rst& de 20-!4 ani6 in punct de vedere social5 educerea ratei s&r&ciei relative in punct de vedere te8nologic5 educerea ratei emisiilor de gaze cu efect de sera6 Creșterea ratei eficienței energetice6 onderea surselor de energie regenerabil& (n consumul final brut de energie6 in punct de vedere educa țional5 educerea ratei p&r&sirii timpurii a școlii6 onderea populației, (n grupa de v'rst& 30-34 ani, cu studii ter țiare6
5. Rolul institutiilor europene si statelor membre. Europa 2020 este o strategie la a c&rei punere (n aplicare particip& deopotriv& instituGiile europene, statele membre Fi partenerii sociali. entru ca $niunea European& s& ia m&surile de care este nevoie (n vederea (ndeplinirii obiectivelor Strategiei, fiecare dintre instituGiile sale trebuie s& se implice. "a nivel naGional, este esenGial ca Fefii de stat Fi de guvern, dar Fi autorit&Gile locale Fi regionale s& includ& Strategia (n politicile lor. Societatea civil&, inclusiv partenerii sociali Fi alte p&rGi interesate, oac&, de asemenea, un rol important, at't (n elaborarea programelor naGionale, c't Fi (n monitorizarea pe teren a progreselor (nregistrate.
Consiliul european entru c& dispune de o viziune de ansamblu asupra politicilor $E Fi a interdependenGei dintre $niune Fi statele membre, Consiliul European r&spunde de orientarea Strategiei Europa 2020. 9n acest sens5 •
•
•
•
evalueaz& anual progresele (nregistrate la nivel european Fi naGional. rezentate (n cadrul reuniunilor de prim&var&, aceste rapoarte de evaluare analizeaz& situaGia macroeconomic& global& Fi stadiul (ndeplinirii celor obiective maore ale $E 6 de asemenea, Consiliul European monitorizeaz& progresele (nregistrate de actul Euro lus. furnizeaz& orient&ri politice pentru $E Fi zona euro, pe baza analizei anuale a creFterii, prezentate de Comisia European& 6 aceste orient&ri se pot referi la diverse domenii5 buget, situaGia macroeconomic&, reforme structurale, politici de consolidare a creFterii. dezbate pe marginea evoluGiei situaGiei economice Fi a priorit&Gilor Strategiei. "a reuniunea din iunie, se aprob& recomand&ri pentru fiecare Gar&, pe baza propunerii Comisiei. 21
Consiliul $E 1Consiliul )e +ini2tri3 ;onitorizarea Fi evaluarea inter pares sunt principalele sarcini ale Consiliului $E. ;iniFtrii responsabili pentru diverse domenii politice e. competitivitate, ocuparea forGei de munc&, educaGie/ discut& punerea (n aplicare a programului naGional de reform& (n domeniile lor de competenG& progresele (nregistrate (n vederea punerii (n aplicare a iniGiativelor maore/.Consiliul este un pol de decizie esen țial pentru $niunea European&. Consiliul adopt&, cel mai frecvent (mpreun& cu arlamentul European, acte care au o consecinț& direct& asupra vie ții cet&țenilor, dar și un impact considerabil pe plan interna țional. Consiliul este institu ția $niunii (n cadrul c&reia se reunesc reprezentan ții guvernelor statelor membre, mai precis miniștrii din fiecare stat membru care sunt competen ți (ntr-un anumit domeniu. Compozi ția sesiunilor Consiliului, precum și frecvența acestora variaz& (n func ție de subiectele abordate. e eemplu, mini ștrii afacerilor eterne se reunesc aproimativ o dat& pe lun& (n cadrul Consiliului +faceri Eterne. 9n mod similar, mini ștrii economiei și ai finanțelor se reunesc o dat& pe lun& cu ocazia Consiliului care abordeaz& afacerile economice și financiare, denumit Consiliul Ecofin. Eist& zece forma țiuni ale Consiliului, care acoper& ansamblul politicilor $niunii. Consiliul +faceri Denerale, alc&tuit (n general din mini ștrii afacerilor eterne sau din mini ștrii afacerilor europene, asigur& coerența lucr&rilor diferitelor forma țiuni ale Consiliului și preg&tește reuniunile Consiliului European. &tribuț iile Consiliului •
•
•
+dopt& acte legislative regulamente, directive etc./, cel mai adesea (n ?codecizie@ cu arlamentul European6 Contribuie la coordonarea politicilor statelor membre. $n astfel de eemplu este domeniul economic6 Elaboreaz& politica etern& și de securitate comun& pe baza liniilor strategice stabilite de Consiliul European
•
9nc8eie acorduri interna ționale (n numele $niunii6
•
+prob&, (mpreun& cu arlamentul European, bugetul $niunii
Consiliul /n calitate )e legiuitor 9mpreun& cu arlamentul European, Consiliul este legiuitorul $niunii. 9n maoritatea cazurilor, Consiliul nu poate legifera dec't (n temeiul propunerilor care (i sunt transmise de Comisia European&. Consiliul poate cere Comisiei s& (i transmit& toate propunerile 22
corespunz&toare.
Nu+(rul )e voturi ale fiec(rui stat +e+bru este stabilit /n tratate4 #ratatele precizeaz(, )e ase+enea, cazurile /n care este necesar( +a5oritatea si+pl(, +a5oritatea calificat( sau unani+itatea4 Consiliul se reune ște (n public (n momentul (n care delibereaz& și voteaz& (n privin ța unei propuneri de act legislativ sau atunci c'nd are loc o dezbatere general&. ute ți urm&ri aceste lucr&ri (n timp real pe site-ul Consiliului video.consilium.europa.eu/ și puteți vedea, de eemplu, modul (n care ministrul care v& reprezint& eprim& pozi ția ț&rii dumneavoastr&. ocumentația scris& de care dispun miniștrii este de asemenea accesibil& tuturor 9n sc8imb, dezbaterile din domeniile f&r& caracter legislativ, de eemplu din domeniul afacerilor eterne, nu sunt publice. 9ns& reuniunile Consiliului sunt (ntotdeauna urmate de o conferinț& de pres& și de un comunicat (n care se eplic& deciziile luate. ;aoritatea calificat& este obținut& atunci c'nd urm&toarele dou& condi ții sunt (ndeplinite5
maoritatea statelor membre ( și dau acordul (n anumite cazuri, cu o maoritate de dou& treimi/6 minimum 2 de voturi sunt eprimate (n favoarea propunerii, dintr-un total de 34 de voturi.
9n plus, fiecare stat membru poate cere o confirmare a faptului c& voturile favorabile reprezint& cel puțin !2 * din popula ția total& a $niunii. ac& acest criteriu nu este respectat, decizia nu este adoptat&. Consiliul este prezidat prin rota ție de cele 2# de state membre ale $niunii, fiecare dispun'nd de o perioad& de șase luni. 9n cursul semestrului respectiv, re ședinția conduce reuniunile la toate nivelurile, propune orient&ri și elaboreaz& compromisurile necesare adopt&rii de decizii de c&tre Consiliu. entru a favoriza continuitatea lucr&rilor Consiliului, pre ședințiile semestriale coopereaz& (ndeaproape (n grupuri de trei. +cest trio de pre ședinții elaboreaz& un program comun al activit& ților Consiliului pentru o perioad& de 1H luni. < singur& forma țiune a Consiliului nu este prezidat& de pre ședinția semestrial&5 Consiliul +faceri Eterne, care, odat& cu intrarea (n vigoare a :ratatului de la "isabona, este prezidat de 9naltul eprezentant al $niunii pentru afaceri eterne și politica de securitate. 9ncep'nd cu 1 decembrie 200), aceast& func ție este ocupat& de dna Cat8erine +s8ton. +proimativ dou&zeci de grupuri de lucru din domeniul afacerilor eterne sunt, de asemenea, prezidate de un președinte permanent, desemnat de 9naltul eprezentant.
2$
Co+isia European( •
•
•
monitorizeaz& anual situaGia pe baza unui set de indicatori, stabiliGi de Eurostat (n colaborare cu alte servicii ale Comisiei Europene, care indic& progresele (nregistrate (n realizarea obiectivelor maore ale Strategiei Europa 2020 prezint& o analiz& anual& a creFterii Fi evalueaz& rapoartele de Gar& Fi programele de stabilitateconvergenG&. +ceast& analiz& constituie baza dezbaterilor incluse pe agenda Consiliului European de prim&var&. (n luna iunie, adreseaz& statelor membre recomand&ri Fi, dac& este necesar, avertismente, pe baza analizei rapoartelor privind progresele (nregistrate (n (ndeplinirea obiectivelor naGionale.
&arla+entul European arlamentul European are un rol important (n cadrul Strategiei, nu numai (n calitate de colegislator (n special pentru propunerile care vor constitui iniGiativele maore/, ci Fi ca organism de mobilizare a cet&Genilor Fi a parlamentelor naGionale. 9n fiecare an, (naintea Consiliului European de prim&var&, arlamentul poate prezenta, ca punct de plecare pentru discuGii, o rezoluGie (n care s& fie evaluat& Strategia.
Co+itetul Econo+ic 2i 'ocial European Comitetul Economic Fi Social European CESE/ este instituGia prin intermediul c&reia se asigur& participarea partenerilor sociali Fi a societ&Gii civile la punerea (n aplicare a Strategiei Europa 2020. Scopul CESE este s& (ncuraeze implicarea organizaGiilor sociale Fi mobilizarea reGelelor transnaGionale. CESE dispune de un Comitet de coordonare pentru Strategia Europa 2020 cu rolul de a5 •
•
•
coordona Fi garanta consistenGa activit&Gii Comitetului Fi a avizelor privind aspecte legate de Strategia Europa 2020 organiza reuniuni cu comitetele economice Fi sociale naGionale Fi cu alte organizaGii similare, cu scopul de a preg&ti iniGiative comune Fi rapoarte pe marginea Strategiei aunge la un acord cu membrii CESE Fi cu grupul de comunicare pe marginea unei comunic&ri a societ&Gii civile organizate pe tema Strategiei Europa 2020.
2'
Co+itetul Regiunilor Coeziunea teritorial& se afl& (n centrul Strategiei Europa 2020. Comitetul egiunilor spriin& Strategia Fi contribuie la punerea sa (n aplicare. latforma de monitorizare a Strategiei Europa 2020 este un instrument al Comitetului egiunilor, pe care autorit&Gile locale Fi regionale (l pot folosi pentru a se implica (n elaborarea politicilor. latforma de monitorizare a Strategiei Europa 2020 (Fi propune5 •
•
•
•
•
s& implice autorit&Gile locale Fi regionale pentru a garanta o mai bun& punere (n aplicare a politicilor care au leg&tur& cu obiectivele Strategiei Europa 2020 s& analizeze evoluGia relaGiilor dintre Strategia Europa 2020 Fi politica de coeziune s& monitorizeze implicarea nivelului local Fi regional (n procesul de guvernanG& al strategiei s& identifice obstacolele (nt'lnite de autorit&Gile locale Fi regionale (n implementarea Strategiei s& stimuleze sc8imbul de informaGii, de eperienG& Fi de bune practici
Comitetul egiunilor a propus ca Strategia Europa 2020 s& fie pus& (n aplicare prin intermediul pactelor teritoriale acorduri (nc8eiate (ntre autorit&Gile locale, regionale Fi naGionale, al c&ror scop este atingerea, (n parteneriat, a obiectivelor Strategiei/.
"anca European( )e Investi6ii 2i 7on)ul European )e Investi6ii +ceste instituGii oac& un rol central (n dezvoltarea noilor instrumente financiare menite s& r&spund& nevoilor pe care le au (ntreprinderile. 9mpreun& pot contribui la menGinerea cadrului adecvat pentru finanGarea profitabil& a inov&rii Fi antreprenoriatului, de la investiGiile iniGiale p'n& (n momentul cot&rii la burs&. +cest lucru se poate realiza (n parteneriat cu alte iniGiative Fi mecanisme publice care eist& dea la nivel naGional.
6.CO'C(,-%% Strategia $E 2020 a fost lansata la inceputul lunii martie 2010, Consiliul European a aprobat in lucrarile lui din 2-2! martie obiectivele generale ale proiectului. 2(
;ai in detaliu, proiectul agendei Europa 2020@ are in vedere 3 mari formule de crestere economica in decada urmatoare5 crestere economica inteligenta consolidarea cunoasterii, inovatie, educatie, societate digitala/6 crestere economica durabila cresterea eficientei in productie si a competitivitatii/6 crestere economica inclusiva participare sporita pe pietele muncii, dobandirea de noi abilitati profesionale si diminuarea saraciei/. In scopul acestor formule de crestere economica s-au definit obiective-c8eie privind punerea in aplicare a strategiei Europa 2020.
• •
Comisia propune ca, (n cadrul reuniunii sale din prim&vara anului 2010, Consiliul European5
s& stabileasc& priorit&țile tematice ale strategiei Europa 20206 s& stabileasc& cele cinci obiective principale, potrivit propunerii din sec țiunea 2 a acestui document, (n urm&toarele domenii5 investi ții (n C-, educa ție, energie și sc8imb&ri climatice, rata de ocupare a for ței de munc& și reducerea s&r&ciei, definind astfel pozi ția pe care ar trebui s& o ocupe Europa (n 20206 s& invite statele membre la un dialog cu Comisia European& pentru a transpune aceste obiective ale $E (n obiective naționale (n lumina deciziilor care vor fi adoptate (n cadrul Consiliului European din iunie, av'nd (n vedere circumstan țele specifice fiec&rei ț&ri și faptul c& punctele de plecare sunt diferite6 s& invite Comisia s& prezinte propuneri privind ini țiativele sale emblematice și, pornind de la acestea, s& solicite Consiliului și formațiunilor acestuia/ s& adopte deciziile necesare punerii lor (n aplicare6 s& recunoasc& necesitatea unei mai str'nse coordon&ri a politicilor economice pentru a promova efectele de contagiune pozitive și pentru a contribui la o abordare mai eficace a provoc&rilor cu care se confrunt& $niunea6 (n acest scop, s& aprobe combinația de evalu&ri tematice și evalu&ri specifice unei ț&ri, așa cum se propune (n aceast& comunicare, f&r& s& aduc& (n vreun fel atingere integrit& ții actului6 s& acorde, de asemenea, o atenție special& consolid&rii $E;6 s& invite toate p&r țile interesate de eemplu, parlamentele na ționale și regionale,
2)
autorit& țile regionale șisau locale, partenerii sociali și societatea civil& și, nu (n ultimul r'nd, cet& țenii Europei/ s& contribuie la punerea (n aplicare a strategiei, (n cadrul unor parteneriate, adopt'nd m&suri (n domeniile care sunt de competen ța lor6 s& solicite Comisiei s& monitorizeze progresele (nregistrate și, (n fiecare an, s& prezinte Consiliului European un raport care s& cuprind& progresele (nregistrate (n vederea (ndeplinirii obiectivelor, inclusiv obiectivele de referin ț& internaționale și stadiul de punere (n aplicare a ini țiativelor emblematice.
Comisia propune, de asemenea, ca, (n cadrul reuniunilor sale ulterioare, Consiliul European5
s& aprobe orient&rile integrate propuse, care constituie fundamentul institu țional al strategiei, (n urma avizului arlamentului European6 s& valideze obiectivele naționale (n urma unui proces de verificare reciproc&, pentru a asigura coerența6 s& poarte discuții pe teme specifice, evalu'nd situația actual& a Europei și modalit&țile de accelerare a progreselor. < prim& discuție privind cercetarea și inovarea ar putea avea loc (n cadrul reuniunii din octombrie, pe baza contribu ției Comisiei.
2*