Universitatea “Babeş-Bolyai” Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Kinetoterapie
EVALUAREA REFLEXELOR
Doci Marinela Filep Maria Nicoriciu Anamaria Stanciu Anca-Ionela Stănică Elena-Maria
EVALUAREA REFLEXELOR Reflexul reprezintă reacț ia de răspuns involuntară și inconștientă, la aplicarea unui stimul asupra unei zone receptoare, reac ț ie la care participă sistemul nervos. După I.P.Pavlov, reflexele se împart în:
reflexe necondiţionate,
înnăscute, care au ca substrat arcuri reflexe cu centrii situaţi î n
etajele inferioare ale S.N.C.
reflexe condiţionate, dobândite în cu rsul
vieţii; ele au caracter temporar şi au centrii
nervoşi la nivelul scoarţei cerebrale. I. Reflexele necondiţionate sunt î nnăscute
si sunt prezente la toţ i indivizii. Ele au centrii
nervoşi în etajele inferioare ale sistemului nervos central și prezintă o mare importan ț ă clinică. A. Reflexele osteotendinoase sunt reflexe simple, monosinaptice, bineuronale, cu perioadă scurtă de latenţă, de 6 – 9 msec. Ele sunt declanşate de întinderea mu șchilor, care reacț ionează printr -o contrac ț ie promptă, motiv pentru care se mai numesc şi reflexe de întindere (stretch reflex). (Este suficientă o întindere de 20 – 30 de microni pentru a se obţine o contrac ț ie musculară.) Materiale necesare - ciocan de reflexe:
fig.1.
se percută strict tendonul mușchiului explorat si se ob ț ine ca răspuns o simplă contracț ie musculară, fără deplasarea segmentului corespunzător, sau se obț ine o mişcare, a cărei amplitudine variază. Tehnica de lucru
-
fig.2.
Condiţii de examinare:
regiunea examinată trebuie să fie descoperită, excitantul trebuie să fie aplicat direct pe piele;
integritatea formaţiunilor anatomice (piele, tendon, articulaţie, muşchi, os); musculatur a regiunii respective trebuie să fie absolut relaxată; percuț ia trebuie să fie executată numai pe tendon; cercetarea se face obligatoriu bilateral;
temperatura mediului ambiant trebuie să fie optimă și constantă.
1. Reflexul pectoral - se execută prin percutarea tendonului marelui pectoral. Se obţine ca răspuns abducţia si rotaț ia internă a braț ului. 2. Reflexul scapulo-humeral - se execută prin percutarea marginii omoplatului. Se obț ine ca răspuns retracț ia omoplatului. 3. Reflexul medio-pubian - se execută prin percutarea simfizei pubiene, subiectul fiind în decubit dorsal. Se obţine ca răspuns adducţia coapselor. 4. Reflexul bicipital - se execută prin percutarea tendonului mușchiului biceps la nivelul plicii cotului, subiectul având antebraţul ușor flectat pe brat, sus ț inut î n această poziț ie de examinator. Se ob ț ine ca răspuns flexia antebraț ului pe bra ţ, ca urmare a contrac ț iei mușchiului biceps brahial.
5. Reflexul tricipital - se execută
prin percutarea tendonului mușchiului triceps deasupra olecranului, subiectul având antebra ț ul flectat pe braț la 90 de grade şi mâna orientată în jos, cu sus ț inerea braț ului de către examinator. Se obț ine ca răspuns extensia antebraț ului pe braț , ca urmare a contrac ț iei mușchiului triceps brahial.
fig.3. reflexul bicipital
fig4. reflexul tricipital
6. Reflexul stilo-radial - se execută prin percutarea apofizei stiloide a radiusului, subiectul având antebra ț ul în uşoară flexie şi pronaț ie, susț inut de examinator. Se ob ț ine ca răspuns flexia antebraț ului pe bra ț , ca urmare a contrac ț iei muşchiului lung supinator.
fig.5. reflexul stilo-radial
7. Reflexul cubito-pronator - se execută prin percutarea apofizei stiloide a cubitusului (ulnei), subiectul având antebra ț ul în uşoară flexie şi pronaţ ie, la fel ca la reflexul stiloradial. Se obț ine ca răspuns pronaț ia antebraț ului. 8. Reflexul rotulian sau patelar - se execută prin percutarea tendonului rotulian, inferior de rotulă, subiectul fiind în decubit dorsal, cu gambele uşor flectate pe coapse şi sprijinite de pat sau în poziţie ş ezând la marginea patului. Se ob ț ine ca răspuns extensia gambei pe coapsă, ca urmare a contracț iei mușchiului cvadriceps.
fig.6. reflexul rotulian.
fig.7. reflexul achilian
9.Reflexul achilian - se execută prin percutarea tendonului achilian, subiectul fiind în decubit ventral, cu gamba flectată pe coapsă și piciorul flectat pe gambă, examinatorul sustinând gamba; sau în pozi ț ie pe genu nchi la marginea patului. Se obţine ca răspuns extensia piciorului, ca urmare a contrac ț iei mușchiului triceps sural.
Fig.8. Variante de executare a reflexelor rotulian si achilian
10.Reflexul medio-plantar - se execută prin percutare la nivelul regiunii mijlocii a plantei, subiectul fiind în aceeaşi poziț ie ca și în cazul reflexului achilian. Se obţine ca răspuns extensia piciorului, ca urmare a contrac ț iei mușchiului triceps sural.
11.Reflexul nazo-palpebral - se execută prin percutarea rădăcinii nasului, subiectul fiind cu ochii deschişi. Se obț ine ca răspuns închiderea ochilor, prin contracț ia mușchiului orbicular.
12.Reflexul maseterin - se execută prin percutarea mentonului, subiectul având gura î ntredeschisă. Se obț ine ca răspuns închiderea gurii, prin contracț ia mușchilor maseteri.
fig.9. reflexul maseterin
– examinarea reflexelor osteotendinoase est e utilizată în practica medicală datorită faptului că aceste reflexe furnizează informaț ii privind integritatea arcurilor reflexe medulare și a eficacit ăț ii controlului pe care îl exercită etajele nervoase superioare, prin intermediul substan ț ei reticulate, asupra reflectivităţ ii medulare. Interpretare
Reflexele osteotendinoase se pot modifica, în condiţ ii fiziologice, ele fiind exagerate în caz de emoț ii intense, sau diminuate î n cazul relaxării fizice sau psihice, sau la persoanele vârstnice.
La copilul mic, până la vârsta de 3 ani, reflexele osteotendinoase sunt mai vii, mai exagerate, dator ită insuficienţei mielinizării fasciculelor piramidale.
Î n condiţ ii patologice explorarea refle xelor osteotendinoase ajută la stabilirea unui diagnostic precis, a prognosticului și la controlul eficacităţii tratamentului aplicat. Se întâlneş te: hiperreflexia sau exagerarea reflexelor - apare în cazul cre șterii excitabilităţ ii fusurilor neuromusculare, cum se întâ mplă în cazul hemiplegiilor, sau în cazul hiperexcitabilităţ ii motoneuronilor alfa, prin pierderea controlulu i frenator exercitat de substanţa reticulată. De asemenea poate exprima leziuni ale căilor piramidale. - hiporeflexia sau diminuarea reflexelor, și areflexia sau abolirea reflexelor apar în cazul leziunilor care compr omit, până la întrerupere totală, arcul reflex. Ele pot apare în cazul leziunilor rădăcinilor posterioare, în cazul leziunilor medulare (poliomielita), în cazul leziunilor rădăcinilor anterioa re (polinevrite), în faza flască a sindromului piramidal sau -
în miastenia gravis.
B. Reflexele cutanate se examinează excitând tegumentele cu un ac bont prin zgâriere, fără producere de leziuni. Reacț ia de răspuns este, în principiu, o contracț ie musculară.
1. Reflexele cutanate abdominale se execută prin excitarea tegumentului la nivel abdominal, din afară spre înăuntru, la diferite nivele, subiectul fiind în decubit dorsal, cu membrele inferioare semiflectate și musculatura abdominală relaxată. Se obț ine ca răspuns contrac ț ia musculaturii abdominale corespunzătoare. 2. Reflexul cutanat plantar - se execută prin excitarea marginii externe a plantei, de la călcâi spre degete. Se obț ine ca răspuns flexia degetelor.
fig.10. Reflexul cutanat plantar: A – răspuns normal; B – răspuns patologic (semn BABINSKI); C – traseul plantar al stimulă rii cutanate.
C. Reflexele mucoase
1. Reflexul velo-palatin - se execută prin excitarea mucoasei vălului palatin. Se obț ine ca răspuns contracț ie musculară și apariț ia senzaț iei de greaț ă. 2. Reflexul faringian - se execută prin excitarea mucoasei faringiene și se obț ine ca răspuns contracț ia musculaturii faringelui şi apariț ia senzaț iei de greaț ă. 3. Reflexul conjunctival - se execută prin excitarea conjunctivei cu un tampon de vată. Se obț ine ca răspuns reacț ia de clipire.
4. Reflexul corneean - se execută prin excitarea corneei. Se obț ine ca răspuns reacț ia de clipire, cu o frecven ț ă de 2 – 10 / sec.
fig.11. reflexul corneean
5. Reflexul fotomotor constă din contracț ia pupilei la lumină, prin acț iunea musculaturii circulare a irisului. Se execută cu ajutorul unui spot luminos care se proiectează direct în ochiul subiectului. 6. Reflexul pupilar de acomodare la distanta constă din concomitent cu bombarea cristalinului, la apropierea obiectivului de ochi.
contracț ie pupilară,
D. Reflexele de postură sunt cele care asigură poziț ia normală a corpului și echilibrul în mi şcare. Ele se împart în: a. reflexe de postură generale - se declan șează prin fenomenul de „împingere”, subiectul fiind î n ortostatism. Împingerea subiectului înapoi determină contra ț ia musculaturii extensoare a membrelor inferioare şi a musculaturii abdominale, în timp ce împingerea subiectului înainte determină contracț ia musculaturii flexoare a membrelor inferioare. b. reflexele de postură locale sunt: 1 .
Reflexul de postură al bicepsului se examinează cu subiectul în decubit dorsal. Flexia pasivă a antebraț ului pe braț determină contracț ia și punerea în eviden ț ă a mușchiului biceps brahial.
Reflexul de postură a gambierului anterior se examinează cu subiectul în decubit dorsal. Se imprimă o miş care de flexie a piciorului pe gambă și se evidenţiază contracț ia mușchiului gambier anterior şi a tendonului său inferior, care se men ț ine și după eliberarea 2.
piciorului. 3. Reflexul de postură a l
halucelui se examinează cu subiectul în decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse. Se imprimă o mișcare pasivă de flexie dorsală a halucelui și se evidenţiază tendonul extensorului halucelui. După eliberarea halucelui contrac ț ia musculară mai persistă câteva secunde.
Reflexul de postură al mu chiului sem itendinos se execută cu subiectul în decubit ventral. Se imprimă o mișcare bruscă de flexie a gambei pe coapsă, urmată, după eliberarea gambei, de persisten ț a contracț iei muşchiului semitendinos. 4.
II. Reflexele condi ţionate sunt obţinute prin asocierea unui semnal cu un reflex necondiţionat şi crearea unor legături temporare.
Condiţiile de elaborare ale reflexelor condiţionate sunt:
coincidenţa repetată în timp între excitantul indiferent ş i cel absolut ; excitantul indiferent trebuie să îl preceadă pe cel absolut şi trebuie să aibă o anumită intensitate minimă sesizabilă; scoarţa cerebrală trebuie să fie liberă de alţi excitanţi şi să fie în stare de veghe.
1. Reflexul condiţionat de apă rare foloseşte pentru elaborare ca şi excitant necondiţionat curentul de inducţie, iar ca excitant condiţionat un semnal luminos sau sonor. Se aşează sistemul de semnalizare în faţa subiectului, manevrarea aparatului facându- se fără ca subiectul să o poată vedea. Se asociază excitarea regiunii dorsale a mâinii cu un curent de inducţie cu un stimul luminos, cu un interval de 1 – 2 sec între stimulul luminos şi excitarea electrică. După mai multe repetări este suficient stimulul luminos pen tru a apare reacţia de retragere a mâinii. Dacă stimulul luminos nu mai este asociat în mod constant cu excitantul electric, reflexul se stinge.
2. Reflexul condiţ ionat pupilar foloseşte pentru elaborare ca excitant necondiţionat aprinderea unui bec electric, iar ca excitant condiţionat un semnal sonor. A prinderea becului duce la apariţia reflexă a miozei. Repetând de mai multe ori asocierea dintre stimulul luminos şi cel sonor, va fi suficient la un moment dat numai stimulul sonor pentru a declanşa mioza.
Bibliografie 1. Elena Zamora, Kory-Mercea Marilena, D. C. Zamora, Elemente practice de
fiyiologie general şi de fiziologie a efortului fizic sportive, ed.Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1996 2. Gh. Pendefunda, F. Ştefanache, Semiologie Neurologică, ed. Contact Internaţional,
Iaşi, 1992 3. Monica Farago, S. Pop, Metode si tehnici de evaluare în kinetoterapie, Editura
Universităţii din Oradea, 2009 4. Pasztai Zoltan, Kinetoterapie în Neuropediatrie, ed. Arionda Oradea, 2004 5. http://www.scribd.com/doc/67915416/Reflexele-osteotendinoase