EVALUAREA RISCURILOR ÎN INDUSTRIA DE PETROL ŞI GAZE
Profesor : Conf. univ. dr. ing. ec. Albu Mădălina Student: Ştefănescu Monica Gabriela
Evaluarea riscurilor in industria de petrol si gaze In prezent, notiunea de risc putem spune ca este sinonima cu cea de activitate. Cu toate ca este omniprezent in mediul de afaceri, si nu numai, riscul, de cele mai multe ori, este dificil de detectat sau prevazut. Evenimentele “neprevazute” care pot influenta veniturile si performantele ulterioare investitiei sunt atat de numeroase si variate incat identificarea lor reprezinta o provocare chiar si pentru cei mai abili si experimentati investitori, pentru ca viitorul ne este, in principal, necunoscut. Exista o gama larga de metodologii diferite pentru evaluarea riscului, atat cantitative, cat si calitative.
Evaluarea riscurilor constituie primul pas esențial înspre prevenirea accidentelor de muncă și a sănătății precare. Evaluarea riscului este definita “ca un proces penru identificarea, analizarea de catre Banca Mondiala si controlarea pericolelor datorate prezentei unei substante periculoase dintr-o instalatie”. Raportul din 1992 al Societatii Regale a U.K. expliciteaza sensul definitiei prezentatein Directiva Comisiei Europene 93/67/EEC, prezentand distinct componentele evaluarii riscului: estimarea si calcularea. In consecinta, evaluarea riscului implica o estimare (incluzand identificarea pericolelor, marimea efectelor si probabilitatea unei manifestari) si calcularea riscului (incluzand cuantificarea importantei pericolelor si consecintele pentru persoane si/sau pentru mediul afectat). Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla riscurile provenite de la un amplasament, prin identificarea:
Agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante; Resurselor si receptorilor expusi riscului; Mecanismelor prin care se realizeaza riscul; Riscurilor importante, care apar pe un amplasament; Masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel acceptabil.
Industria gazelor naturale (atât extracţie cât şi transport) prezintă o gamă importantă de riscuri atât pentru lucrătorii din aceste activităţi (accidente de muncă), p entru populaţia din localităţile învecinate (accidente majore), cât şi pentru mediul înconjurător.
Studiu de caz privind evaluarea riscului pentru lucratori Analizele întreprinse de International Labour Organization (ILO) referitor la condiţiile de muncă, securitatea şi sănătatea lucrătorilor implicaţi în procesele de forare şi ex tracţie a gazului natural, au arătat implicaţiile faptului că, de regulă, sunt activităţi care se desfăşoară în climate şi condiţii meteorologice foarte variate, mergând de la jungla tropicală şi deşert până la banchiza arctică, zone continentale, Marea Nordului.
Din acest motiv, printre principalele riscuri profesionale legate de prospectarea şi producţia de gaz sunt bolile datorate expunerii la elemente climaterice şi geografice, stresului provocat de deplasările de durată pe mare sau pe terenuri dificile, ca şi accidentele de muncă. Există şi riscul de probleme psihice, datorită izolării locurilor de prospectare – producţie şi depărtării lor de sediul de bază, ca şi de perioadele lungi de muncă. În cazul platformelor marine apar şi alte riscuri, cum sunt cele specifice scufundării la adâncime, răul de mare, expunerea la condiţii meteorologice extrem de dure ş.a. De altfel, în acest din urmă caz, riscurile sunt numeroase fie că se lucrează, fie că operatorii se află în pauză. Pot să apară numeroase probleme: iritabilitate, consum excesiv de alcool, tutun, medicamente, insomnie.
Studiile epidemiologice au arătat că printre cele mai frecvente boli întâlnite la sondori sunt periartrita umerilor şi omoplaţilor, epicondilite humerale, artroza vertebrelor cervicale, polinevrite la nivelul membrelor superioare. Ei sunt afectaţi şi de expunerea la zgomot şi vibraţii. Un grup de lucru al Marcogaz – Asociaţia Tehnică a Industriei Europene a Gazului Natural, a elaborat o listă interesantă de pericole potenţiale pentru securitatea şi sănăt atea lucrătorilor din acest domeniu. 1. Riscuri mecanice
Mişcări neprotejate ale părţilor maşinilor Suprafeţe periculoase Manipulări mecanice Recipiente sub presiune Proiectare de materiale Mişcări de teren
2. Riscuri electrice
5. Incendiu şi explozie
6. Riscuri termice
Curent Arcuri electrice Sarcină electrostatică
3. Agenţi chimici periculoşi
Gaze Vapori Fum/pulberi/aerosoli Fluide Azbest Alte materiale solide Reacţii necontrolate
4. Circulaţie în trafic
În timpul muncii Traseul domiciliu – loc de muncă
Zgomot Ultrasunete Vibraţii Radiaţii neionizante Radiaţii ionizante Câmpuri electromagnetice Lucru cu sub/suprapresiune
8. Mediul de la locul de muncă
Contact cu medii fierbinţi Contact cu medii reci
7. Riscuri fizice
Risc de aprindere lichide, gaze sau solide Atmosferă explozivă Explozivi Risc de incendiu în clădire
Climat Iluminat Zgomot de fond Viruşi, bacterii şi fungi
9. Aspecte de ergonomie
Efort dinamic mare Efort dinamic al unor părţi ale corpului Efort static Spaţii înguste Muncă de birou Designul locului de muncă
10. Informaţii şi utilizare agravantă
Fluxul de informaţii Cantitatea de informaţii Utilizare agravantă a instrumentelor
11. Căderi
Alunecări, împiedicări Cădere de la înălţime
12. Alte riscuri
Echipament individual de protecţie Iritarea pielii Oameni Animale Plante Riscuri psihice (hărţuire)
Există două categorii de riscuri care pot să se manifeste la extracţia gazelor naturale. O grupă include riscurile intrinseci instalaţiilor. Bazându-ne pe lista factorilor de risc concepută de cercetătorii români din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, am constatat că echipamentele din exploatare prezintă următoarele surse de riscuri: -
factori de risc mecanic: mişcări periculoase: mişcări funcţionale ale echipamentelor (organe de maşini în mişcare; curgeri de fluide etc.); autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor sau ale fluidelor; deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare; rostogolire; cădere liberă; scurgere liberă; deversare; surpare, prăbuşire; scufundare; deplasări sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule; jet, erupţie; suprafeţe sau contururi periculoase: înţepătoare; tăioase; alunecoase; abrazive; adezive – de exemplu, platformele şi echipamentele prezintă în general suprafeţe alunecoase şi vibrante; recipiente sub presiune; vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice; factori de risc electric: risc de electrocutare prin atingere directă, indirectă sau apariţia tensiunii de pas; factori de risc termic: temperatură excesivă a suprafeţelor, flăcări.
Cea de a doua categorie de riscuri – potenţiale – este dependentă de modul de exploatare, în primul rând de mentenanţa echipamentelor. Este vorba în principal de riscul de incendiu şi/sau explozie, sursa generatoare principală fiind chiar materia primă exploatată – gazul vehiculat/conţinut.
BIBLIOGRAFIE 1. http://caravanacarierei.bns.ro/wp-content/uploads/sites/2/2013/01/MANAGEMENTULRISCURILOR.pdf 2. https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/oira 3. http://www.georemediation.ro/index.php/servicii-mi/evaluare-risc-situricontaminate 4. http://www.beswic.be/romania/ro/good_practice/riscuri-de-accidentare-in-industria-gazelornaturale
