1
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI ALE EDUCATIEI
STIITE
Introducere in psihologie
Anul I de studiu
2
TEME OBLIGATORII 1. Deduceţi consecinţele neglijării celor cinci cinci aspece esenţiale ale !apului psi"ic. #n lieraura lieraura psi"ologi psi"ologiei ei e$isă e$isă nu%eroase nu%eroase de!ini de!ini ții ale acesei acesei șiin țe&'nsă e&'nsă cea %ai eloc(enă eloc(enă și si%plă si%plă de!ini de!ini ție aparține lui A. )os%o(ici )os%o(ici care consideră consideră că psihologia este știința care se ocupă cu descrierea descrierea și explicarea explicarea fenomenelor și însușirilor psihice verificabile verificabile . Din păcae&aces do%eniu de cunoa șere a su!eri di(erse rans!or%ări și conro(erse din parea %arilor %arilor g*ndiori ai isoriei lu%ii.Din lu%ii.Din punc de (edere ei%ologic&cu(*nul &&psi"ologie+ pro(ine pro(ine din li%,a greacă și ese !or%a din pariculele&&ps-c"e+ care 'nsea%nă 'nsea%nă &&su!le+ și &&logos+ care se raduce &&șiin iință+.) ă+.)uu ale ale cu( cu(in ine e&& psihologia este științ a care se se ocupă cu studiul recu% er%enu er%enull de de &&su!le &&su!le+&care +&care i/(oră i/(oră șe nu%eroase nu%eroase conro(ers conro(ersee sufletului.recu% de0a lungul isoriei&ră%*ne desc"isă și pro,le%a 'n țeleslui &&!eno%enului ps"ic+ '%preună cu ele%enele ele%enele sale. )el care de%onsrea/ă di!erența dinre er%enul de &&!ap+ !olosi 'n do%eniul do%eniul șiințelor u%ane și cel !olosi !olosi 'n șiin țele naurii naurii ese ese Roger Roger
Mucc"ielli. Acesa consideră că &&!apul+ 'n ,iologie și !i/ică are loc la scară non0u%ană&producerea sa nu sc"i%,ă legile !eno%enului și reproducerea ese idenică indi!eren de o,ser(aor.Se poae spune că o,ser(aorul ese !oogra!ul !eno%enului și o,ser(ația are posi,iliaea de a reproduce e$ac naura. )l.Bernard a descoperi aces aspec&sus țin*nd că && o,ser(aorul asculă naura și scrie după dicarea ei +.T". Ri,o scoae 'n e(idență riguro/iaea șiințelor !i/ice și naurale prin posi,iliaea &&de a pune 'nre parane/e su,ieci(iaea o,ser(aorului și de a !acilia descenrarea+.De ase%enea& A.)o%e relie!ea/ă posi,iliaea cunoa șerii prin raționa%en și o,ser(ație a legilor e!eci(e ale !eno%enelor. Acese aspece per%i inersc"i%,area o,ser(aorilor și rans%ierea o,ser(ațiilor indi!eren de pro,le%ele personale & (*rsă& se$&aparenen ță culurală sau poliică. Su, i%periul 'nre,ării &&ce ese un !ap u%an+& . 2raisse a!ir%ă că &&isoria psi"ologiei ese 'nr0un sens isoria răspunsurilor la aceasă 'nre,are. R.Mucc"ielli scoae 'n e(iden ță cinci aspece esen țiale ale !apului u%an &care oodaă se deose,eșe de &&!apul+ din șiin țele naurii3 !apul u%an ese glo,al& analogia dinre o,ser(aor și o ,ser(a& !apul psi"ologic ese un ansa%,lu de se%ni!icații& reciprociaea o,ser(a ției și nu 'n uli%ul r*nd&!apul psi"ologic repre/ină aesarea unei pre/en țe. 2apul u%an ese considera ca !iind glo,al și i%posi,il de a !i decupa 'n părți disince deoarece 'nglo,ea/ă celelale !ape.Aceasă caracerisică araă uniaea sise%ului psi"ic &ele%enele care inerac ționea/ă duc*nd la apariția unor proprieăți speci!ice care nu se regăsesc 'n păr țile co%ponene ale ansa%,lului său. O consecin ță a neglijării acesui aspec se re!eră la e$isența riscului unui decupaj&unei ilu/ii ce i/olea/ă un !ap și di!iculaea de a o,ser(a deer%inanții %uliplii și co%ple$iaea ineracțiunii 'nre deer%inanți. 4eglijarea !apului u%an ca !iind glo,al
!
duce la o inerpreare !rag%enaă și eronaă a psi"icului care repre/ină un ansa%,lu de co%ponene ce sun 'nr0o rela ție coninuă de inerdependență !uncțională. si"icul ese dina%ic& se poae %odi!ica 'n !uncție de ele%enele cu care inerac ționea/ă & !iecare dinre acesea a(*nd rol unic. si"icul nu poae !i 'n țeles și percepu al!el dec* 'n ansa%,lul său&desco%punerea sa !iind i%posi,ilă.
2apul u%an se caraceri/ea/ă prin e$isen ța unei analogii 'nre o,ser(aor și o,ser(a deoarece o,ser(aorul a,solu o,ieci( nu 'n țelege ceea ce o,ser(ă dec* pe ,a/a unei analogii prin care celălal ese &ca și el& un su,iec u%an.Orice %eodă de cunoa șere re,uie uili/aă su, i%periul e$isenței celuilal& care are o con șiință& un co%pora%en& c"aracer și pasiuni.4eglijarea acesui aspec ese soriă e șecului deoarece o,ser(aul ar !i raa ca pe un o,iec și nu ca pe un su,iec& %oi( penru care o,ser(aul s0ar re(ola sau in"i,a & de/(ol*ndu0se seni%enul de in!erioriae !ață de o,ser(aor și deer%in*ndu0l să se co%pore oal di!eri.Toae acesea duc la o inerpreare eronaă a re/ulaelor o,ser(a ției !iindcă re,uie luaă 'n considerare e$isen ța unei do/e de su,ieci(s% a re/ulaelor o,ținue de analogia dinre cele două păr ți. 2apul psi"ologic ese un ansa%,lu de se%ni!ica ții răie de su,iec și de a%,ienul 'n care acesa apare. 2iecare e(eni%en ne o!eră in!or%ații cu %ai %ule direcții !uncționale su, !or%a unui se%n %ani!es& iar resul laene. 4eglijarea acesui sise% de se%ni!ica ții duce la o anali/ă eronaă 'n ceea ce pri(e șe co%pora%enul su,iecului la acel %o%en. enru 'nțelegerea apariției unui !ap ese necesară o,ser(area și e(idențierea %ani!esărilor e$erioare '%preună cu %oi(ațiile inerioare care apar conco%ien.
"
2apul psi"ologic presupune aesarea unei pre/en țe deoarece acesea repre/ină ace e!ecuae de persoane 'n siua ție și re,uie raae ca nișe &&dra%e u%ane+.)u ale cu(ine& concepele de act, persoană, situaț ie re,uie re!lecae 'n ansa%,lul lor și raporae la o răire indi(iduală daaă și locali/aă. Ignorarea acesui aspec de căre o,ser(aor& psi"olog duce la o i%plicare neconrolaă și a!eci(ă a acesuia&%oi( penru care re/ulaele o,ser(ației ar !i eronae .enru a reconsiui dra%a care se des!ășoară 'n !ața lui& psi"ologul re,uie să 'nlocuiască percep ția cu 'nțelegerea. #ncercarea de o,ieci(iae a acesuia ese %arginiă de pre/en ța sa și de conșieni/area acesei pre/ențe de căre su,ie. Reciprociaea o,ser(ației ese o ală caracerisică a !apului psi"ologic care se !or%ea/ă daoriă con șiin ței e$isen ței celuilal ce deer%ină i%plicații 'n calculul inen țiilor&scopurilor&reac țiilor a!eci(e .Spre deosi,ire de șiințele !i/ice și naurale care reduc și su,ordonea/ă su,iecul epise%ic și egocenric& 'n șiin țele u%ane o,ser(aorul se caraceri/ea/ă prin conșiință&ese su,iec dar și o,iec penru că !ace pare din c*%pul pe care 'l o,ser(ă& deer%in*nd as!el %odi!icarea sa. )onsecin ța neglijării acesui aspec se re!eră la endința !olosirii unui o,ieci(is% e$agera din parea o,ser(aorului&sau di%pori(ă& a unui su,ieci(is% e$agera &ceea ce ar puea pro(oca %odi!icări ale des!ășurării nor%ale și (erosi%ile ale e(eni%enelor și i%plici a o,ținerii re/ulaelor ine!iciene.
5.Argu%enați naura conradicorie a psi"icului.
#
rin iner%ediul șiinței psi"ologice se reali/ea/ă o accenuaă apropiere de speci!icul u%an și sociou%an& psi"ologia re%arc*ndu0se ca . Aceasă disciplină ocupă știință centrală despre om și relațiile interumane un loc cenral 'n sudiul o%ului ca !iin ță socială ce paricipă la culură&'nruc* prin sise%ul său psi"ic &o%ul ' și sa,ile șe 'nsu șirile sale de!iniorii ca !iință ce0l deose,eșe radical de celelale !iin țe de pe planea noasră . )unoscua e$presie despre o% ca !iind o && resie cugeăoare+ se%nalea/ă aparenența delicaă la seria organis%elor& dar și neli%iaul poențial psi"ic ce0l rans!or%ă pe o% 'nr0un %o șenior pri(ilegia al naurii și săp*n al aceseia&rans!or%aor al lu%ii și creaor al propriilor condiții de e$isență. rincipalele noe de!iniorii ale u%anului se pre/ină ne%ijloci 'nr0o !or%ă psi"ică spiriuală și poară denu%iri precu% 3 gândire ,voinț ă, imaginație creatoare, conștiință, personalitate, dar și suflet, spirit, duh. #n cenrul preocupărilor psi"ologiei sun procesele psi"ice& co%pora%enul și personaliaea cu pariculariățile ei.A șadar& o,iecul de sudiu al psi"ologiei ese considera ca !iind ne%ărginuul psihic .E$isă 'nsă %ule ele%ene conradicorii 'n ceea ce pri(eșe naura psi"icului&esen ța (ie ții psi"ice& daoriă 'nsușirilor sale care se a!lă 'n rela ție de opo/i ție. ro,le%a esenței (ieții psi"ice are la ,a/ă raporul dinre suflet și creier &%oi( penru care s0au !or%a rei perspeci(e&rei po/i ții !iloso!ice. ri%a dinre acesea&se re!eră la !apul că spiriul ar !i o su,san ță cu propieăți ne di!erie de cele ale creierului& conrol*ndu0l și a!l*ndu0se 'n relație de inerdependeță cu acesa.)"iar dacă se a!lă 'n su,ordine &creierul poae acțioana asupra psi"icului&așa cu% o do(ede șe sarea de e,rieae a unei persoane care pre/ină di(erse ul,urări ale con șiinței.Aceasa poară denu%irea de poziție interacț ionistă .
$
)ea de0a doua concepție a!ir%ă deosi,irea dinre spiri și %aerie&realiăți co%ple di!erie și care nu ineracționea/ă.Orice %odi!icare a spiriului 'i corespunde unei %odi!icări a %aeriei&!eno%en ce poară denu%irea de paralelism. Se pune 'nsă pro,le%a ceriudinii e$isenței acesei per%anene pori(iri.6nii sus țin că iner(ine voinț a divină&care a crea oul& alții susțin că ,iologii (or clari!ica aceasă c"esiune &sudiind enig%ele e(oluției %aeriei (ii. 6li%a po/iție se re!eră la posularea ideniă ții& eoria ideniă ții ce a!ir%ă că nu e$isă dec* creierul care prin aci(iaea sa e$plică !eno%enele psi"ice. Aci(iaea ner(oasă poae !i pri(iă din e$erior &e$is*nd su, !or%ă de materie ce ese gu(ernaă de legi &dar și pri(iă din inerior consideraă psihic& spiri. Di!iculaea pre(ede posi,iliaea sa,ilirii unei legăuri 'nre cele două aspece3 cu% ese posi,il ca o idee să declan șe/e o ac țiune&un ac e$erior&%aerial.Re/ol(area acesei pro,le%e consă 'n acceparea !apului că psi"icul ese e$presia unei proprieăți caracerisice uuror o,iecelor și !iințelor din uni(ers 32ORMA.Al!el spus& psihicul este forma pe care o îmbracă succesiunea proceselor nervoase din creier .
)onsider că esența conradicorie a psi"icului ' și are originea 'n paralelis%ul pro(oca de caracerisicile sale. rin ur%are&psi"icul ese simultan o,ieci( și su,ieci( . O,ieci(is%ul său ese e$plica din punc de (edere onologic presupun*nd independența dinre psi"icul persoanelor&'n i%p ce su,ieci(is%ul său ese clari!ica 'nr0o %anieră gnoseologică re!erindu0se la i%plicarea 'n cunoa șere a persoanelor cu 'nreaga lor su,ieci(iae și cu 'nsu șirile și pariculariă țile proprii.
%
#n același i%p& psi"icul ese material deoarece are la ,a/ă %aeria și i%plici aci(iaea %aerială a creierului &dar ese și ideal prin cunoașerea indi(iduală sau socială a con ținuurilor de idei și i%agini. si"icul se %ani!esă su, !or%ă de proces dar și de produs deoarece !eno%enul psi"ic se des!ășoară 'n i%p&iar produsul repre/ină re/ulaul !inal o,ținu daoriă inerac țiunii dinre su,iec și o,iec. rodusul in!luențea/ă as!el dina%ica (iioare a procesului &iar procesul&la r*ndul său& pro(oacă %odi!icări 'n srucura produselor reali/ae anerior. si"icul se pre/ină su, !or%ă laenă& dar și %ani!esă pro(oc*nd as!el con!u/ii 'n ceea ce pri(eșe disincția celor două daoriă posi,iliă ții e$isenței unor conradic țiii. Spre e$e%plu& o persoană care e$pri%ă rise țe la e$erior 'n ceea ce pri(eșe un e(eni%en ris&se poae ,ucura 'n ineriorul său. De ase%enea& psi"icul co%poră %ani!esări nor%ale dar și paologice deer%in*nd as!el di!iculă ți 'n sa,ilirea li%ielor acesora.)rieriile de di!erențiere dinre acese %ani!esări sun greu de sa,ili&%oi( penru care unii auori pledea/ă penru renun țarea la o deli%iare !i$ă &!or%*ndu0se as!el un coninuu%& o recere repaă de la o sare la ală. S0a consaa as!el caracerul deer%inan &dar și deer%ina al psi"icului in!luența de !acorii și condi țiile naurale&de e$perien ța indi(iduală și de inițiai(ele și ac țiunile deer%inai(e. Spre e$e%plu& o persoană cu un e%pera%en coleric poae pro(oca siua ții con!licuale 'n cadrul unor con(ersații dialogae.
&
7. Argu%enaţi pro,le%ele speci!ice ale cunoa8erii psi"ologice. Orice șiință sa,ileșe propriile %eode de cerceare și cunoa șere a(*nd 'n (edere naura o,iecului său de sudiu. Meodele co%poră 'nsă ni șe nor%e&punce de (edere principale care le coordonea/ă &!or%*ndu0se as!el principiile cerceării psi"ologice precu%3 principiul deer%inis%ului& al de/(olării și al organi/ării sise%aice. Din punc de (edere ei%ologic& er%enul de &&%eodă+ pro(ine din grecescul &&%e"odos+ care 'nsea%nă cale&dru% spre ce(a.Meoda repre/ină un sise% & o 'nlănțuire de noțiuni și judecăți care (i/ea/ă o aci(iae.Aceasa se deose,e șe de teorie prin !apul că are un caracer nor%ai(& !or%ul*nd unele indicații&nor%e. Te"nica se deose,e șe 'nsă de %eodă&care consă 'nr0un ansa%,lu de procedee ,ine de!inie și rans%isi,ile&desinae să producă re/ulae și judecă ți concree.)u ale cu(ine&una și aceea șă %eodă se reali/ea/ă 'n pracică prin e"inci di!erie &'n !uncție de do%eniul 'n care se ac ționea/ă.Spre e$e%plu& 'n !i/ica ao%ică e$isă o e"nică e$peri%enală di!eriă co%parai( cu cea uili/aă 'n geneică &'n psi"ologie sau c"i%ie. #n cunoașerea psi"ologică se i%pune respecarea și acceparea anu%ior pro,le%e sau considerații care 'și pun a%prena asupra %eodelor uili/a,ile 'n psi"ologie. #naine de oae& psi"ologia re,uie recunoscuă ca o științ ă probabilistă și& i%plici& a(*nd o cunoaștere probabilistică. Acesa repre/ină %oi(ul penru care nu (a e$isa un diagnosic de!inii(&ci unul prognostic & care presupune noi %odi!icări daoriă e(olu ției 'n i%p a su,iec ților și a !acorilor i%plicați 'n sc"i%,are.)erceările 'n do%eniul apiudinilor s0au
1'
e$ins daoriă preci/iilor 'n %ăsurare &co%parai( &'nsă& cu ale aspece ale personaliății care nu garanea/ă (erosi%iliaea reac țiilor su,iec ților.enru re/ol(area acesor pro,le%e s0au 'nregisra reacțiile persoanelor 'n siuații i%aginae cu scopul rele(ării unor aspece ale personaliă ții !ără ca ace șia să și conșieni/e/e.rin ur%are& s0au de/(ola esele proieci(e care se ,a/ea/ă pe concepții psi"analiice dar care pre/ină și de/a(anaje precu% de%onsrarea corespondenței dinsre %ani!esările su,iecților 'n siua ția i%aginară și 'n cea reală. #n al doilea r*nd& cunoașerea psi"ologică a cunoscu discrepan țe 'n ceea ce pri(eșe %eodele uili/a,ile 'n psi"ologie care se ,i!urcă 'n caegoriile ur%ăoare 3 %eode clinice și %eode psi"o%erice sau e$peri%enale care se deose,esc 'n !uncție de scopul ur%ări&de gradul de preci/ie și de o,ieci(iaea 'n cunoa șere. si"ologia aplicaă propune '%,inarea a%,elor caegorii de %eode& e(i*ndu0se as!el unilaeriaea .Meodele psi"o%erice o!eră posi,iliaea de a inerprea caliai( și caniai( re/ulaele o, ținue&precu% și ierar"i/area su,iecților 'n !uncție de per!or%anță c* și e$plicarea %odului de o, ținerea al aceseia.er!ecționarea %eodelor clinice a condus la o, ținirea %ijloacelor de sandardi/are a inerpreărilor și co%parații 'n condiii c* %ai derer%inae. #n al reilea r*nd& cunoașerea psi"ologică i%pune pro,le%a se%ni!icației in!or%ației o,ținue care presupune e(idențierea esen țialului ce per%ie idei!icarea caracerisicilor !unda%enale și di!eren țierea lor.)u ale cu(ine& cunoa șerea e%pirică reali/aă 'n i%pul aci(iă ților coidiene presupune uili/area o,ser(ațiilor i%plicie și a li%,ajului co%un& 'n i%p ce o cunoașere sise%aică se reali/ea/ă prin iner%ediul %ijloacelor șiinți!ice&cu un grad ridica de o,ieci(is%.
11
De ase%enea& cunoașerea re,uie să se reali/e/e o,ser(*nd e(olu ția 'n i%p a su,iecului&!olosindu0se metoda longitudinală , precu% și ni(elul de repre/enare a caracerisicilor sale&uili/*ndu0 se metoda transversală. enru a eli%ina erorile posi,ile 'n e(aluarea ele(ilor&se reco%andă '%,inarea celor două !or%e de a,ordare 'n cunoșerea psi"ologică care o!eră o %uliudine de posi,iliă ți de iner(en ție e!icienă.
9. #ncercaţi să re/ol(aţi o pro,le%ă de %ae%aică care presupune un anu%i grad de di!iculae. #n i%pul des!ă8urării raţiona%enelor necesare re/ol(ării pro,le%ei 'ncercaţi să anali/aţi !lu$ul ideaic.Relaaţi ce aţi consaa. Se dă ur%ăoarea pro,le%ă3 && Iepurele al, spune că isica %ine. isica spune că Alice %ine.Alice spune că Iepurele Al, 8i isica %in. )ine %ine 8i cine spune ade(ărul + Soluţie: Si%pli!ică% enunțul
Iepurele3 :isica %ine+ isica3 :Alice %ine+ Alice3 :Iepurele Al, 8i isica %in+ Obs. Dacă prop. :Iepurele %ine+ ese ade(ăraă& iar prop. :isica %ine+ ese
!alsă& aunci prop. )o%pusă :Iepurele %ine 8i isica %ine+ ese !alsă. A% rei personaje& deci rei ca/uri de anali/a. I. Dacă Iepurele spune ade(ărul& aunci3 isica %ine ;< Alice spune ade(ărul ;< ;< :Iepurele %ine 8i isica %ine+ =A> ;< Iepurele %ine ;< ;< conradicţie cu Iepurele spune ade(ărul. Deci Iepurele minte. (1)
12
II. Dacă isica spune ade(ărul& aunci3 0 Iepurele %ine penru că spune că isica %ine. 0 Alice %ine penru că spune :Iepurele %ine=A> 8i isica %ine=2>+ Deci Pisica spune adevărul. (2) III. Dacă Alice spune ade(ărul& aunci3 Iepurele %ine 8i isica %ine. Dar Iepurele spune :isica %ine+ =A> ;< ;< conradicţie cu Iepurele %ine . Deci Alice minte. (3) Din (1) (2) (3) ;< Pisica spune adevărul! Iepurele "i Alice mint. Rezolvarea de probleme reprezintă una dintre funcț iile gândirii.Problema apare ca un obstacol cognitiv în relațiile dintre subiect și lumea sa,iar asumarea sarcinii de a depăși obstacolul,ca și demersurile cognitive și tehnice,conturează domeniul rezolvării problemelor.Rezolvarea problemei presupune transformarea necunoscutei în cunoscută,acoperirea lacunei cognitive,depă șirea obstacolului. Procesul rezolutiv începe cu punerea problemei ,adică o refulmarea a ei ce implică o predicție asupra legăturii posibile între cunoscut și necunosut.În cazul problemei expuse anterior,se realizează o reformulare,o simplificare a datelor problemei,în așa fel încât să devină accesibilă gândirii.Această etapă este analitică,deoarece presupune înțelegerea conflictului implicat și definirea variantelor posibile de combinare a datelor, ținând cont și de condi ț iile restictive.În cea dea doua etapă, definirea cerințelor problemei și a datei, se formulează ipoteze atât asupra soluției ce se va ob ține, cât și asupra procedeelor de rezolvare!precum metoda adevărat"fals folosită în problemă#.În cazul mai multor variante rezolutive ipotetice se procedează la testarea lor în vederea alegerii variantei optime.În cea dea treia etapă, procesul de umplere a ,,golului” , se lucrează sintetic constituinduse modelul rezolutiv !formulânduse o
1
concluzie,în cazul problemei noastre#și se trece la ultima etapă cea executivă,a soluționării efective a problemei,și verificarea validită ții solu ției.Procesul rezolutiv se petrece la nivel mental,cu alte cuvinte,folosind în prealabil analiza prin introspecție,analiză care are la bază scheme și concepte prezente în experien ț a cognitivă. Activitatea de rezolvare a problemelor nu numai că duce la o acumulare de experiență științifică, dar are și efecte formative din ce în ce mai importante,deoarece generează matrițe rezolutive și exersează coordonările operaț ionale corespunzătoare.
?. #%preună cu un coleg o,ser(aţi independen& i%p de 1@ %inue& o siuaţie de ineracţiune socială=relaţia clien0(*n/ăor> 8i noaţi ce aţi o,ser(a. )o%paraţi ce aţi noa 8i sa,iliţi ase%ănările 8i deose,irile. )o%enaţi re/ulaul o,ţinu. #n ur%a o,ser(ației independee a unei inerac țiuni sociale&respeci( rela ția clien0(*n/ăor& 'n cadrul unui spațiu co%ercial de legu%inoase s0au consaa ur%ăoarele3 clienul a !os ineresa de cosul produsului&de caliaea acesuia și a prospeți%ii&(eri!ic*nd a!ir%ațiile po/ii(e ale (*n/ăorului prin !olosirea si% țului acil și al percepțiilor (i/uale.)lienul s0a lăsa %anipula de %eoda (*n/ăorului
1!
care a consa 'n (eri!icarea spuselor sale prin degus.Toae acese o,ser(a ții au !os !ăcue de pri%ul o,ser(aor care s0au ase%ăna cu cele !ăcue de al doilea&cu di!erența că cel din ur%ă a pus accenul pe %eoda de %anipulare a (*n/ăorului ce presupunea e"nica de(i/ei sociale3&&de aici au cu%păra și al ții+ și pe sarea e%oțională a clienului&care e$pri%a gra,ă și ne%ul țu%ire a!eci(ă. Re/ulaul a !os același&persuasiunea ese 'n sr*nsă legăură cu al ți !acori precu%3 e$periența %anipulaorului& sarea psi"o0a!eci(ă și posi,iliaea %aerială a %anipulaului&ele%enele de %arceing&co%pei ția o!erelor și a pre țurilor. )u oae acesea 'nsă&re,uie re%arca !apul că o,ser(a ția are un caracer su,ieci(&%oi( penru care !iecare o,ser(aor a anali/a ele%eneele care e$isau 'n s!era de ineres a o,ser(aorului&ele%enele care se răgăseau 'n do%eniul de cunoașere al !iecăruia&la care se adaugă și spiriul de o,ser(a ție care di!eră de la un o% la alul. De ase%enea&cu c* se pracică %ai des o,ser(a ția& cu a* gradul de pricepere și perspicaciae ese %ai ridica& așa cu% s0a (ă/u 'n ca/ul celui de0 al doilea o,ser(aor care de ținea e$perien ță dar și cuno șiin țe 'n do%eniul persuasiunii. O ală di!erență o consiuie cenrul de ineres al o,ser(a ției.ri%ul o,ser(aor și0a concenra aen ția asupra clienului& relie!*nd sarea sa e%oțională&iar cel de0al doilea și0a !ocali/a aen ția 'n a%,ele păr ți3 e"nicile (*n/ăorului și sarea psi"ică și %aerială a clienului.De aici pue% susrage condițiile reali/ării unei ,une o,ser(a ții3 sa,ilirea clară a scopului ur%ări&selecarea !or%elor ce po !i uili/ae&ela,orarea unui plan riguros de o,ser(ație&conse%narea i%ediaă a celor o,ser(ae&des!ă șurarea ei 'n condi ții c* %ai (ariae&păsrarea unei %a$i%e discreții. O,ser(ația per%ie surprinderea %ani!esărilor co%pora%enale naurale&'n condiții o,ișnuie de (iață și aci(iae&o!erind dae de ordin caliai(.6n de/a(anaj al ei 'l consiuie 'nsă !apul că o,ser(aorul nu re,uie să pro(oace declan șarea co%pora%enului și nici să in!luențe/e %odul lui de des!ășurare.
1"
. Menţionaţi a(anajele 8i de/a(anajele uili/ării c"esionarului. enru a puea ineroga o popula ție %ai largă 'nr0un i%p scur&se recurge la con(or,irea puraă prin iner%ediul scrisului.e scur&se reco%andă uili/area c"esionarului ce poae !i de!ini ca un sistem de #ntrebări elaborat #n așa $el #nc%t să obținem date c%t mai e&acte cu privire la o persoană sau un 'rup social.
E$isă c"esionare cu răspuns desc"is&aunci c*nd e$a%inaului i se o!eră li,eraea de a răspunde cu% consideră de cu(iin ță& și alele cu răspuns 'nc"is&'n care i se o!eră %ai %ule răspunsuri posi,ile din care (a alege pe cel considera con(ena,il.Aces din ur%ă ip de c"esionar are a(anajul că se co%pleea/ă u șor de căre su,iec și poae !i cuantificat =prin acordarea de punce se po sa,ili di!erențe caniai(e 'nre persoanele care co%pleea/ă c"esionarul>. De ase%enea&e$isă și de/a(anajul că poae sugera răspunsuri la care su,iecul nu s0ar !i g*ndi. La !el ca 'n ca/ul con(or,irii&c"esionarul pre/ină două caegorii de di!iculăți3 cele ce decurg din pariculariă țile inrospec ției precu% și aceea de a c*șiga 'ncrederea su,iecului cu scopul de a o!eri răspunsuri sincere și cu serio/iae.Aces din ur%ă de/a(anaj ese spori la c"esionar deoarece nea(*nd nici un conac direc cu su,iecul&nu e$isă nici un indiciu care să garane/e sinceriaea și angajarea sa e!eci(ă. Moi( penru care&pri%a și cea %ai i%porană condiție a unui c"esionar ese de a !i alcăui pe ,a/a co%,aerii tendinț ei de faț adă.6nul din %ijloace ese acela de a e(ia 'nre,ările direce.Toodaă& se i%pune 'nlăurarea tendinț ei către răspuns pozitiv. enru a 'nlăura orice !or%ă de eroare șiin ți!ică&c"esionarul i%pune parcurgerea ur%ăoarelor eape3 sa,ilirea o,iecului c"esionarului propriu0/is&
1#
docu%enarea& !or%ularea ipoe/ei& deer%inarea popula ției& e șanionarea& alegerea e"nicilor și redacarea c"esionarului& preesul& redacarea de!inii(ă& alegerea %eodelor de ad%inisrare a c"esionarului& despuierea re/ulaelor & anali/a re/ulaelor o,ținue 'n rapor cu o,ieci(ele !or%ulae& redacarea raporului !inal. )u oae acesea 'nsă&opinia su,iec ților se a!lă %ai ,ine prin con(or,iri indi(iduale sau grupale.
C. I%aginaţi o siuaţie e$peri%enală 8i preci/aţi eapele pe care re,uie să le parcurgeţi penru (eri!icarea ipoe/ei propuse.
1$
Se dă ur%ăoarea siuație ipoeică 3 căscatul este contagios numai la persoanele care prezintă o legătură afectivă puternică . #n cadrul unei 'n*lniri a%icale dinre două cupluri și părin ții acesora s0a consaa e!ecul %olipsior al unui !eno%en ,iologic precu% ese căscatul. #n i%pul discuțiilor a%icale&aces !eno%en s0a %ani!esa doar la pri%ul cuplu&'%preună cu părinții acesora.Din aces %oi(&pue% spune că s0a crea o pre%isă& sau o observație iniț ială 'n care se ur%ăreșe %odul de %ani!esare și se degajă o pro,le%ă ce re,uie soluționaă. Aceasa repre/ină pri%a eapă 'n conceperea și des!ășurarea unei %eode de cerceare precu% ese experimentul . A doua eapă consă 'n i%aginarea unei ipoe/e și conceperea %odului de (eri!icare al aceseia.#n ca/ul siua ției noasre&se i%pune o,ser(area acesui !eno%en ,iologic pe o scară %ul %ai largă de su,iec ți penru a puea (alida ipoe/a.#n ura acesei eape&s0a consaa !apul că !eno%enul apare 'n special 'n ca/ul rudelor apropiae. A reia eapă presupune des!ășurarea e!eci(ă a e$peri%enului 'n care se o,ser(ă și se 'nregisrea/ă re/ulaele&iar uli%a eapă i%pune organi/area și prelucrarea saisică a daelor care ne per%i să rage% conclu/ii precu% că dacă cine(a pre/ină o anu%iă !or%ă de a!ec țiune penru ine & (a căsca la r*ndul lui dacă e (a (edea căsc*nd. Reușia e$peri%enului depinde 'n %od esen țial de (aloarea ipoe/ei&caliaea o,ser(a ției și ingenio/iaea %onajului e$peri%enal&i%plic*nd uili/area %ai %ulor grupe de su,iec ți penru a puea decide o anu%iă (aria,ilă. Meoda e$peri%enului ridică o serie de pro,le%e di!icile 'n !a ța cerceăorilor precu%3 ce su,iecți re,uie uili/a ți&ce re,uie !ăcu cu re/ulaele care se a,a de la %edie&ce nu%ăr de su,iec ți re,uie să paricipe&ese ,ine să se co%unice re/ulaele su,iec ților !ără să 'i a!ece/e din punc de (edere co%pora%enal.Ese de reco%anda&'nsă& să se '%,ine re/ulaele o, ținue prin e$peri%en cu cele o,ținue prin aplicarea alor %eode.
1%
. Sinei/aţii eoriile e$plicai(e ale (iselor. isele din i%pul so%nului se deose,esc ne de i%aginile din preaj%a so%nului.I%aginile (isului se succed 'nr0o sr*nsă legăură&consiuind o &&a(enură+ la care paricipă% a!eci(&inens. E$plicaţia 8iinţi!ică a (iselor ese 'ncă depare de a !i elucidaă. Legăura dinre (ise 8i realiae& se%ni!icaţia si%,olurilor onirice& caracerul anicipai( al (iselor se a șeapă a !i e$plicae. Mecanis%ele psi"ice puse 'n !uncțiune 'n i%pul (isului araă că& de !ap& (isul ese o !or%ă de %enație& de aci(iae a creierului& care 'n !unc ție de e(olu ția !a/elor so%nului poae lua caracer regresi( sau nonregresi(. Succesiunea !a/elor ese ur%ăoarea3 mentaț ie neregresivă ! 'n porțiunea prei%purie a de,uului so%nului>F mentaț ie regresivă =ce(a %ai *r/iu #$ mentaț ie neregresivă, care repre/ină& 'n esență& rei sări disince ale %ului =Eul inacF Eul desrucurali/aF Eul resrucurali/a>. Teoria psi"analiică de inerpreare 8i 'nţelegerea a (isului %arc"ea/ă o nouă direcţie de cerceare a psi"icului u%an. #nainea apariţiei psi"anali/ei au e$isa 8i ale preocupări de !olosire a unei %eodologii uniare 'n cercearea acesui !eno%en. ri%a eorie consă 'n !apul că e$cia țiile corporale sun cele care generea/ă (isul.Daoriă in!luenței %eodei de anali/ă a g*ndurilor prin asocia ția ideilor&s0a consa că si%ulările sen/oriale e$erocepi(e sau inerocepi(e deer%ină !or%area unui nu%ăr de i%agini&care su, !or%a unor ilu/ii sau "alucinații&pro(oacă ale i%agini.As!el&se reali/ea/ă o asa%,lare a acesor i%agini prin aci(iaea inelecuală care %ai ră%*ne aci(ă 'n i%pul (isului. A doua eorie&propusă de er(e- de Sain Denis&sus ține !apul că 'n i%pul so%nului aci(iaea psi"ică nu 'nceea/ă iar aci(iaea inelecuală ese conser(aă.Aceasă eorie a !os 'nsă criicaă de S.2reud care consideră că aci(iaea psi"ică rans!or%ă (isul 'nr0un ac de de,iliae %inală sau con!u/ie& iar al doilea 'l co!undă cu o !or%ă de paranoia.
1&
O a reia eorie&care de!ineșe (isul !ără nici o re!erin ță direcă la sarea de (eg"e&propune ur%ăoarele %ecanis%e psi"ologice ale (isului 3 rans!or%area repre/enărilor 'n "alucinații&dra%ai/area sau punerea 'n scenă&a,sen ța conrolului (olunar al i%aginilor onirice. Teoria neurală a !os !or%ulaă de Rose =1HC> și relaa !apul că (isele erau e$plicae ca !iind re/ulaul i%pulsurilor creierului. 'n i%pul so%nului& i%pulsurile 'n*%plăoare ale creierului reaci(ea/ă o serie de sec(en țe socae 'n %e%orie& le asocia/ă si generea/ă as!el (isele. Teoria ese (agă& deoarece nu se sie de ce sun reacuali/ae anu%ie sec(ene ale %e%oriei si nu alele. Toodaă& ea nu e$plică de ce 'n (ise apar locuri s ipersonaje pe care su,iecul care (isea/ă nu le0a cunoscu niciodaă. Teoria uiării ese o de naură neuro!i/iologică. )ric si Mic"inson =1H7> au arăa că 'n i%pul so%nului& c*nd sinapsele sun %odi!icae& core$ul pri%ese co%en/i de la runc"iul cere,ral& unele co%en/i !iind re ținue& iar alele& %ai ales cele nedorie&eli%inae. )ei doi auori sugerea/ă că rolul so%nului REM& deci al (isului& ese de a 'ndepăra sau a uia in!or%a țiile nedorie. )u% se !ace 'nsă selecția si cu% se :rup cone$iunile& deoca%daă nu se cunoase. Teoria (isului reorgani/aor al srucurilor %inale a !os propusă de Ornsein care =1H> susține că (isul conri,uie la consolidarea 'n(ă țării. Ti%pul de (isare ese uili/a de creier ca i%p penru reorgani/area propriilor sale srucuri %inale. )a argu%en se aduce creserea perioadelor de REM după ce oa%enilor li s0au da spre re/ol(are sarcini di!icile. De ase%enea& unii consideră (isul un %od de co%unicare cu di(iniaea&(isul pu*nd !i o solie sau un a(eris%en.J.Leon"ard consideră că (isul ese re/ulaul unei disocieri&al unei in"i,i ții %ai pro!unde a s!erei %oriciă ții&!a ță de cea se/orio0cognii(ă. si"ologii sus țin că (isul are o serie de se%ni!ica ții&!iind re/ulaul unei 'nregi sări de spiri a celui care doar%e. S.2reud sus ține că (isul
2'
repre/ină realizarea unei dorinț e&%oi( penru care a ela,ora propriul său %odel de e$plicare și inerpreare a (isului. După cu% re%arcă%& nici una dinre eoriile e$plicai(e ale (isului nu ese sais!ăcăoare. Desi !iecare reusese să surprindă unele lauri si aspece reale ale (isului& nici una dinre ele nu o!eră o e$plica ție co%ple$ă si co%pleă neuropsi"ologică& ceea ce i0a deer%ina pe unii auori să a!ir%e că (isul ră%*ne 'ncă :%iserios.
H. Sinei/aţii e$plicaţiile eoreice ale "ipno/ei. De0a lungul isoriei& "ipno/a a consiui %ai %ul dec* un insru%en %edical 8i psi"oerapeuic& !iind e$ploaaă 'n di(erse pracici spiriuale& precu% 8i 'n specacole de %agie 8i di(eris%en. )redinţele populare s0au 'nreţesu cu eoriile %edicale 8i cu e$peri%enele de la,oraor. 2eno%enele de ip "ipnoic au !os descrise 'ncă din anic"iae 8i coninuă să se 'n*lnească !rec(en 'n pracicile %agice speci!ice culurilor pri%ii(e. #n Grecia anică& precu% 8i 'n Egipul anic& "ipno/a era uili/aă din cele %ai (ec"i i%puri 'n scopuri %agico0religioase 8i curai(e. reoţii recurgeau la "ipno/ă penru a inra 'n legaură cu di(iniaea. Egipenii anici a(eau KTe%ple ale So%nului+& iar grecii KAlarele indecării+& locuri 'n care pacienţilor li se dădeau sugesii curai(e 'n i%pul unui so%n indus. a%anii& preoţii 8i (răjiorii induceau sări alerae de con8ienţă penru a ajua (indecarea prin riualuri spiriuale& !iindcă se credea că ,oala ese o pedeapsă a /eilor sau a lui Du%ne/eu. ipno/a repre/ină o !or%ă de %odi!icare a sării de con șiin ță 'n i%pul căreia conrolul conșien asupra propriei co%porări și conacul cu realiaea slă,esc. Aceasa ese un i%poran insru%en erapeuic& care poae cre8e e!icienţa unei psi"oerapii& aunci c*nd ese uili/aă adec(a. E$isă %ai %ule e$plicații eoreice 'n ceea ce pri(e șe "ipno/a& iar acesea au !os sinei/ae de .G"erog"iu relie!*nd aspece precu% "ipno/a și
21
so%nul&eoria rolului&eoria psi"analiice intrareieșire&eoriile și %ulidi%ensionale. )ea %ai sugesi(ă eorie a "ipno/ei o repre/ină aceea a "ipno/ei și so%nului care e$plică aces proces prin iner%ediul aspecelor !i/ilogice&,a/*ndu0se pe e$peri%enele cu ani%ale& a(lo( ajunge la ideea că inhibiția,somnul obi șnuit și hipnoza repre/ină unul și același proces. A doua eorie propusă de Sar,in&eoria rolului& are la ,a/ă anali/a psi"ologică a co%unicării ineru%ane&consider*nd că %ule dinre %ani!esările co%pora%enale u%ane&și i%plici cele "ipnoice&po !i inerpreae ca e$presii ale 'nruc"ipării unor roluri.)u ale cu(ine&cel care %ani!esă un grad ridica de "ipnoi/a,iliae reu șe șe să se auoa,andone/e și să joace rolul care i0a !os sugera de "ipoi/aor. Teoriile psi"analiice susțin !apul că "ipno/a generea/ă un proces regresi(&reaci(*ndu0se răiri din copilăria su,iecului&legae de raporurile acesora cu persoanele care 8i0au pus a%prena pe e(oluţia sa.De ase%enea&su,iecul ras!eră acele si% ță%ine asupra "ipnoi/aorului 'n care (ede !igura auoriară a aălui sau pe cea proecoare a %a%ei.Aceasă eorie nu o!eră& 'nsă& e$plica ții cu pri(ire la auo"ipno/ă. S"oer ese cel care a ela,ora eoria ridi%ensională a "ipno/ei pe care o ideni!ică cu o sare %odi!icaă a con șiinței și care poae !i 'n țeleasă prin iner%ediul endinței de a juca rolul de persoană "ipnoi/aă&pro!un/i%ea sării sau ransei "ipnoice și prin aspecele regresi(e&ar"aice i%plicae 'n sarea de "ipno/ă.Sarea de conșiință consă 'n orienarea genereli/aă asupra realiă ții&ce se reali/ea/ă cu ajuorul aen ției care dă sens 'nregii e$perien țe.ipno/a presupune ca aenția su,iecului să !ie orienaă seleci( cu scopul 'ndeplinirii sarcinilor propuse de "ipnoi/aor. Teoria intrareieșire a !os propusă de Ba,er și se ,a/ea/ă pe !apul că "ipno/a repre/ină o %ani!esare deose,iă a sugesi,iliă ții&nei%plic*nd %odi!icări ale sării de con șiință. Ba,er consideră că !acorii de aiudine& %oi(are 8i
22
a8epare sun responsa,ili penru producerea reacţiilor 'n concordanţă cu conţinuul sugesiilor. Teoria inerpreării rolului a pri%i o largă accepare din parea lui T"eodore Bar,er =1HC9>& care& pornind de la ea& !or%ulea/ă o teorie comportamentală asupra "ipno/ei. El consideră "ipno/a un produs al gradului de sugesi,iliae a indi(idului& al aiudinilor& %oi(a țiilor si e$peca țiilor acesuia& oae acesea pu*nd !i %ăsurae cu ajuorul unor scale. )o%par*nd reac țiile su,iec ților supusi "ipno/ei cu reacțiile unor su,iecți a!lați 'n sare de (eg"e& deci nesupusi "ipno/ei& el o,ser(ă si la acesia din ur%ă reacii speci!ice "ipno/ei. Se poae rage conclu/ia că nu di!erențele de sare generea/ă reac țiile& ci gradul de sugesiona,iliae si de %oi(are a indi(idului. 6n su,iec a!la 'n sare de (eg"e& dacă are aiudini& %oi(ații si e$peca ții !a(ora,ile !ață de siuaia es& dacă ese capa,il să0si i%agine/e cele spuse de e$peri%enaor& poae o, ține per!or%anțe ase%ănăoare su,iecților 'nr0o sare "ipnoică. 2iind dia%eral opuse& eoriile asupra "ipno/ei nu po !i reconciliae& de aceea "ipno/a ră%*ne 'ncă penru %ulți cerceăori un !eno%en pu țin cunoscu& deși re%arca,il.
1@. 2aceţi disincţia dinre 'n(ăţarea prin condiţionare 8i cea operană. Di!eriele !or%e ale aci(iă ții u%ane ' și sc"i%,ă de0a lungul (ie ții indi(idului locul&con ținuul și ponderea.As!el&o%ul 'n(a ță o i%pul&la orice (*rsă&dar de !iecare daă al!el și %ai ales alce(a F apoi jocul poae !i la un %o%en da aci(iae principală&la un %o%en da aci(iae secundară.2ără a se con!unda&dar !ără a se opune 'n oaliae&'nre di(ersele !or%e ale aci(iă ții u%ane e$isă și ele%ene co%une și ele%ene proprii speci!ice. #n(ăţarea ese o aci(iae prin care se o,ţin ac"i/iţii 8i progrese 'n adapare&care (i/ea/ă cuno8inţe& operaţii 8i 'nsu8iri ale personaliăţii& ac"i/iţii ce apar la ni(el indi(idual ca :,unuri personale+& o,ţin*ndu0se predo%inan pe ,a/ă
2
de e$erciţiu. #n lieraura psi"ologică&er%enul de învăț are,are un 'nțeles %ai larg dec* 'n (or,irea u/uală. )on!or% lui A.4.Leonie(& învăț area este procesul dobândirii de către ființa vie a experienț ei individuale de comportare . #n(ățarea i%plică !or%area g*ndirii a,srace&nașerea seni%enelor co%ple$e&consiuirea (oin ței și a răsăurilor de personaliae&!or%*ndu0se as!el& 'n procesul e$perien ței& 'nreaga personaliae.I.. a(lo( a!ir%ă că învățarea nar constitui decât un lung șir de reflexe condiț ionate, 'n ideea 'n care noțiunea de re!le$ se re!eră la răspunsul organis%ului da 'n ur%a soliciării %ediului. )ele %ai si%ple !or%e de 'n(ăţare sun adaparea 8i sensi,ili/area. Adaparea apare aunci c*nd o persoana se o,i8nuie8e cu un si%ul pre/ena repea.Sensi,iliaea apare aunci c*nd organis%ul ese e$pus unui si%ul care ese asocia de sen/aţia de durere. Dacă o persoană de(ine sensi,ilă la un si%ul& la ur%ăoarea apariţie a aceluia8i si%ulul aceasa (a reacţiona %ai u8or. S0a ajuns la conclu/ia că e$isă rei ipuri de 'n(ă țare3 condi ționare clasică sau 'n(ățarea prin asocierea si%ulilor& condi ționarea opernaă care ideni!ică 'n(ățarea cu re/ulaul asocierii co%pora%enelor cu consecin țele acesora& și 'n(ățarea cognii(ă care se reali/ea/ă cu ajuorul %anipulării %enale a in!or%a ției. #n(ățarea prin condi ționare repre/ină o !or%ă de 'n(ățare 'n care un si%ul anerior neuru asocia 'n i%p cu un si%ul necondi țioan produce un răspuns codiționa. Re/ulaul acesei asocieri a si%ulului condiţiona cu un si%ul necondiţiona& ese că si%ulul condiţiona produce un răspuns condiţiona idenic sau !oare ase%ănăor cu un răspuns necondiţiona. Daca in i%p& asocierea ese sla,ia =daca la apariia suneului nu i se %ai da "rana cainelui> aunci reacia se (a singe in i%p.Inarirea !uncionea/a con!or% %ecanis%ului3 cu ca asocierea ese %ai !rec(ena& cu aa %ai !rec(en (a aparea reacia condiionaa la si%ulul condiiona. Si& di%pori(a& cu ca asocierea ese %ai rara& cu aa %ai rar =pana la singere> (a aparea reacia condiionaa. In e$peri%enul lui a(lo(&cel care a e%is aceasă eorie& "rana adusa unui caine a !os asociaa unui sune. In ur%a asocierii repeae& "rana si sune& suneul (a pro(oca aceeasi reacie ca si "rana& si anu%e
2!
sali(area. Reacia noua o,inua la apariia suneului a !os nu%ia reacie condiionaa.)u ale cu(ine& condiţionarea clasică=de ip si%ul> se ,a/ea/ă pe e$isenţa preala,ilă a unui se de si%uli care generea/ă& 'n %od auo%a un se de răspunsuri din parea organis%ului. Dacă se asocia/ă 'n %od consan un si%ul necondiţiona cu un si%ul neuru condiiona &co%pora%enul nosru ese indus auo%a de si%ulul necondiţionaF ulerior prin aceasă asociere si%ulul condiiona (a declan8a co%pora%enul. )ondiţionarea operană&!or%ulaă de Burr"us 2rederic Sinner& repre/ină 'n(ăţarea ce se reali/ea/ă pe ,a/a consecinţelor co%pora%enului. )o%pora%enul ese ur%a de o reco%pensă='nărire po/ii(ă> sau de o 'nărire negai(ă=eli,erarea de o siuaţie neplăcuă> sau de o pedeapsă. #n sec(enţa de 'n(ăţare& 'nărirea re,uie să ur%e/e i%edia co%pora%enul sau a,iliaea ce se cere 'n(ăţaă. )aliaea de :po/ii( sau :negai(+ nu se re!eră la e!ecul indus de 'nărire=,ene!ic a(ersi(>& ci la %odul de aplicare al 'năririi.)"iar dacă se uli/ea/ă 'nărirea negai(ă sau po/ii(ă&e!ecul ese repre/ena de 'nărirea co%pora%enului&%oi( penru care 'nărirea negai(ă nu re,uie con!undaă cu pedeapsa ce are 'n (edere reducerea !rec(en ței sau 'ncearea unui co%pora%en. 6nul dinre cele %ai i%porane lucruri pe care o%ul 'l 'n(aţă prin condiţionare operană ese acela că el deţine conrolul asupra %ediului 'n %ajoriaea siuaţiilor . Oa%enii 'n(aţă că o %are pare din acţiunile lor produc anu%ie consecinţe& iar dacă acţiunile =repeae> nu produc e!ece ,ene!ice& oa%enii au endinţa de a renunţa la orice e!or. Aces proces a !os denu%i de căre Selig%an& 1HC?&procesul de neajuorare 'n(ăţaă:learned "elplessness+.
2"
ro!esor3 ASIST.DR.RAD6 ROBOTN RO2.DR E6GE4 )OR4ELI6 AR4EA46