UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU - MUREŞ MUREŞ
FACULTATEA DE MEDICINĂ MEDICINĂ
GHID DE STUDII
SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢ FACULTĂŢII II
Începuturile învăţământului medical românesc la Târgu-Mure ş le regăsim în anul 1945, când a fost posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicin ă. Până în anul 1948, aceasta a func ţionat ca o secţie a Facult ăţii de Medicin ă a Universităţii din Cluj, cu sediul în Târgu-Mureş. În 1948, Facultatea de Medicin ă din Târgu-Mureş, devine institut de sine st ătător, ca şi Facultăţile de Medicin ă din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timi şoara- sub numele de Institutul Medico-Farmaceutic din Târgu-Mure ş. Între anii 1948-1951, în cadrul Institutului au funcţionat Facultăţile de Medicin ă Generală, Pediatrie, Igienă, Stomatologie şi Farmacie. Între 1951-1958 au r ămas trei Facult ăţi, respectiv Facultatea de Medicin ă Generală, Facultatea de Pediatrie şi Facultatea de Farmacie. Din anul universitar 1958/1959, Facultatea de Pediatrie se transformă în secţie, iar începând cu anul universitar 1960/1961, funcţionează din nou secţia de Stomatologie care în anul 1965 se transformă în Facultate. De-a lungul anilor, începând cu promo ţia 1951, s-au succedat peste 53 promoţii de absolvenţi. În decursul celor peste cinci decenii de existen ţă, cadrele didactice de la Facultatea noastr ă au reuşit prin eforturi susţinute să se alinieze la schimb ările şi progresele pe care le-a cunoscut medicina românească. După anul 1990, s-au produs schimbări majore atât în structura Facult ăţii cât şi în programele de învăţământ. Au fost promovate cadre didactice tinere, al ături de personalul didactic consacrat de-a lungul deceniilor de existen ţă ale Facultăţii, astfel încât, la ora actual ă are un număr de 286 cadre didactice. În comparaţie cu celelalte Facult ăţi de profil din ţar ă , Facultatea noastr ă deţine un loc aparte, fiind singura care are serii de predare şi în limba maghiar ă. Orientarea pregnant medicală, imprimată de c ătre şcoala medicală târgumureşană, a avut ca rezultat, generaţii de medici cu o preg ătire ireproşabilă.
SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢ FACULTĂŢII II
Începuturile învăţământului medical românesc la Târgu-Mure ş le regăsim în anul 1945, când a fost posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicin ă. Până în anul 1948, aceasta a func ţionat ca o secţie a Facult ăţii de Medicin ă a Universităţii din Cluj, cu sediul în Târgu-Mureş. În 1948, Facultatea de Medicin ă din Târgu-Mureş, devine institut de sine st ătător, ca şi Facultăţile de Medicin ă din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timi şoara- sub numele de Institutul Medico-Farmaceutic din Târgu-Mure ş. Între anii 1948-1951, în cadrul Institutului au funcţionat Facultăţile de Medicin ă Generală, Pediatrie, Igienă, Stomatologie şi Farmacie. Între 1951-1958 au r ămas trei Facult ăţi, respectiv Facultatea de Medicin ă Generală, Facultatea de Pediatrie şi Facultatea de Farmacie. Din anul universitar 1958/1959, Facultatea de Pediatrie se transformă în secţie, iar începând cu anul universitar 1960/1961, funcţionează din nou secţia de Stomatologie care în anul 1965 se transformă în Facultate. De-a lungul anilor, începând cu promo ţia 1951, s-au succedat peste 53 promoţii de absolvenţi. În decursul celor peste cinci decenii de existen ţă, cadrele didactice de la Facultatea noastr ă au reuşit prin eforturi susţinute să se alinieze la schimb ările şi progresele pe care le-a cunoscut medicina românească. După anul 1990, s-au produs schimbări majore atât în structura Facult ăţii cât şi în programele de învăţământ. Au fost promovate cadre didactice tinere, al ături de personalul didactic consacrat de-a lungul deceniilor de existen ţă ale Facultăţii, astfel încât, la ora actual ă are un număr de 286 cadre didactice. În comparaţie cu celelalte Facult ăţi de profil din ţar ă , Facultatea noastr ă deţine un loc aparte, fiind singura care are serii de predare şi în limba maghiar ă. Orientarea pregnant medicală, imprimată de c ătre şcoala medicală târgumureşană, a avut ca rezultat, generaţii de medici cu o preg ătire ireproşabilă.
Baza tehnico-material ă a Facultăţii s-a dezvoltat de-a lungul anilor, perfecţionarea continuă a acesteia, fiind un obiectiv prioritar şi constant al conducerii Universit ăţii cât şi Facultăţii noastre. În ultimii ani s-au înfiin ţat discipline noi, în acord cu programele europene ale înv ăţământului medical, Facultatea noastr ă aliniindu-se la metamorfozele curiculare cerute pentru integrarea europeană. Colegiul Universitar Medical, cu specializ ările: Asistenţă Medicală Generală şi Asistenţi Medicali de Urgenţe Medico-Chirurgicale, înfiin ţat în anul 1999 şi care se afl ă în prezent la a treia promoţie, este considerat un succes al Facult ăţii noastre.
Universitatea de Medicin
i Farmacie din Tg.Mure
STRUCTURA FACULTĂŢII DE MEDICINĂ CONDUCEREA FACULTATII Decan Conf.dr.Virgil Gliga Prodecan Prof.dr.Jung Ioan Cancelar Prof.dr.Galafteon Oltean
Nr.crt. 1.
Catedra M1
Şef catedr ă Conf.dr.Seres Sturm Magda
2.
M2
Prof.dr.Marius Sabău
Disciplina Anatomie Morfopatologie Histologie Metodologia cercetării Fiziologie Fiziopatologie Farmacologie
3.
M3
4.
M4
5.
M5
Biologie celular ă Genetică Biochimie Biofizică. Informatică emdicală Prof.dr.Monica Sabău Igienă Medicina muncii Epidemiologie şi medicină preventivă Microbiologie, virusologie, parazitologie Laborator biochimie clinică Medicina legala Sănătate publică Ftiziologie Prof.dr.Brassai Zoltan Medicală I Medicală IV Medicală V Balneologie, reumatologie Endocrinologie Oncologie generală Prof.dr.Emilian Caraşca Medicala II Medicală III Medicina de familie
Nr.crt. 6.
Catedra M6
Şef catedr ă Prof.dr.Ion Pascu
7.
M7
Prof.dr.Constantin Draşoveanu
8.
M8
Prof.dr.Radu Deac
9.
M9
Prof.dr.Ioan Muntean
10.
D1
Disciplina Neurologie Radiologie Psihiatrie Boli infecţioase Dermatologie Neuropsihiatrie Neurochirurgie Chirurgie I Chirurgie II Chirurgie şi ortopedie pediatrică Terapie intensivă Medicina de urgenţă O.R.L Oftalmologie Chirurgie III Chirurgie IV Chirurgie cardiovascular ă Urologie Ortopedie şi traumatologie Obstetrică-ginecologie I Obstetrică-ginecologie II Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III Limbi str ăine Educaţie fizică Ştiinţe socio-umane Departamentul pentru pregătirea personalului didactic
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Pentru anul ___I_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006
Nr. crt.
DISCIPLINA Curs
Semestrul I L.p./ Credite Forma Curs stagiu de verif. A. Discipline obligatorii 6 E 9
1.
Anatomie-embriologie
2
2.
Biochimie
2
3
6
E
3.
Biofizică şi biot.med.
2
3
6
E
4.
Informatică medicală
1
3
5
V
5.
Semestrul II L.p./ Credite Forma stagiu de verif.
2
6
3
2
Fiziologie
2
2
6
E
6.
Biologie şi patologie celulară şi moleculară
3
2
6
E
7.
Istoria medicinii
2
2
V
8.
Limbi moderne
2
2
2
2
V
9.
Educaţie fizică
2
-
2
-
V
10.
Practica de vară
*
2
V
B. Discipline opţionale 1.
Psihologie medicală
2.
Sociologie medicală şi demografie
1
1
V
C. Discipline facultative
D. Precizări privind disciplinele complexe(cedările de ore) ======================= E. Practica în producţie* *03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni F. Structura semestrelor SEMESTRUL I
03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II
20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
8 5
E E
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Pentru anul ___II_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005 / 2006 Nr. crt.
DISCIPLINA Curs
Semestrul I L.p./ Credite Forma Curs stagiu de verif. A. Discipline obligatorii 5 E 7
1.
Anatomie-embriologie
2
2.
Fiziologie
3
3
7
3.
Histologie
2
2
4
4.
Genetică
5.
Microbiologie-virusol., parazitologie
6.
Metodologia cercet.şt.
7.
Etică medicală
8.
Limbi moderne
2
9.
Educaţie fizică
2
10.
Practica de vară
2
Semestrul II L.p./ Credite Forma stagiu de verif.
2
2
3
3
7
E
2
3
5
E
2
3
6
E
3
3
7
E
2
1
2
V
2
2
2
V
-
2
-
V
*
2
V
1
V
4
2
E
V
V
B. Discipline opţionale 1. 2.
Anatomie clinică Statistică medicală
1 C. Discipline facultative
D. Precizări privind disciplinele complexe (cedările de ore) Din disciplina de Microbiologie sem.I. se vor afecta 15 ore curs şi 15 lucrări practice pentru Virusologie şi 15 ore curs şi 15 lucrări practice pentru Parazitologie. E. Practica în producţie* *03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni F. Structura semestrelor SEMESTRUL I
03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II
20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Pentru anul ___III_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006 Nr. crt.
DISCIPLINA Curs
Semestrul I L.p./ Credite Forma Curs stagiu de verif. A. Discipline obligatorii 2 4
1.
Morfopatologie
2
2.
Fiziopatologie
2
2
3.
Farmacologie
2
4.
Semiologie medicală
5.
Semiologie chirurg.
6.
Igienă
7.
Stomatologie generală
1
1
2
V
8.
Laborator biochimie clinicã.Imunologie
1
1
2
V
9.
Ştiinţele comportamentului
2
10.
Practica de vară
Semestrul II L.p./ Credite Forma stagiu de verif.
2
3
4
E
3
2
1
3
E
2
3
2
2
4
E
2
6
7
E
2
6
7
E
2
4
5
E
2
4
5
E
4
3
6
E
1
V
2
V
1
2
* B. Discipline opţionale
C. Discipline facultative
D. Precizări privind disciplinele complexe (cedările de ore) Din disciplina de Igien , anul III sem.II se vor afecta 15 ore de curs pentru Medicina Muncii (radioprotec ie)
E. Practica în producţie*
*03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni F. Structura semestrelor SEMESTRUL I
03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II
20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Pentru anul ___IV_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006 Nr. DISCIPLINA Semestrul I Semestrul II crt. Curs L.p./ Credite Forma Curs L.p./ Credite stagiu de verif. stagiu A. Discipline obligatorii 1. Medicină internă 4 17(14s) 15 13 2. Chirurgie generală 4 17(8s) E 3. Ortopedie şi traumat. 2 X(2s) 2 X(1s) 3 2 4. Urologie 2 X(3s) E 4 5. Chirurgie şi ortop.ped. 1 X(2s) V 3 6. Radiologie 2 2 4 7. Imagistică şi med.nucl. 1 1 2 8. Puericultură 1 1 V 2 9. Endocrinologie 2 2 E 4 10. Medicina muncii 1 1 2 11. Medicină de urgenţă 1 2 2 12. Practica de vară * 2 B. Discipline opţionale 1. Oncohematologie 2. Farmacologie clinică 3. Alergologie 1 V 1 4. Urg. metab. în pr. Med. 5. Medicină paleativă 1. Endourologie(NLP) 2. Endourologie(TurP) 2 1 3. Endoscopie digestivă 4. Ecografie generală C. Discipline facultative 1. Fitoterapie 1 2.
Psihoterapie
1
3.
Chirurgie artroscopică 1 V D. Precizări privind disciplinele complexe(cedările de ore)
Forma de verif. E E
E V
V V V
V
V
V
Din stagiile de Chirurgie generală, sem.I, se vor afecta: 2 săpt. pentru Ortopedie-Traumatologie, 3 săpt. pentru Urologie şi 2 săpt. pentru Chirurgie şi ortopedie pediatrică. Din stagiile de Medicină internă, sem.II, se va afecta: 1 săpt. pentru Ortopedie-Traumatologie. E. Practica în producţie* 03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni F. Structura semestrelor SEMESTRUL I 03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni SEMESTRUL II 20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Pentru anul ___V_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005 / 2006 Nr. crt.
DISCIPLINA
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.
Medicină internă Ftiziologie Pediatrie O.R.L. Oftalmologie Oncologie generală Neurologie Dermatologie Anestezie, terapie intens Reumatologie, fizioterap Practica de vară
1. 2. 3. 4. 5. 1. 2. 3. 4.
Expl.paracl. în pneumologie
Semestrul I Semestrul II Curs L.p./ Credite Forma Curs L.p./ Credite stagiu de verif. stagiu A. Discipline obligatorii 4 20(12s) E 14 1 1 2 5 20(9s) 14 2 2 E 4 2 2 E 4 1 X(1s) V 2 3 X(4s) 8 1 2 2 2 X(2s) V 3 2 X(2s) 3 * 2 B. Discipline opţionale
Chir. toracopulmonară Chir. cardiovasculară
1
1
Cardiologie intervenţională Cardiologie pediatrică Neuropsihiatrie infantilã Neurochirurgie Ortoptică Patologie iatrogenă
1
1
V
C. Discipline facultative
D. Precizări privind disciplinele complexe (cedările de ore) Din stagiile de Med.int., sem I, se va afecta 1 săpt. pt. Oncologie şi 2 săptămâni pentru ATI Din stagiile de Pediatrie, sem.II, se vor afecta 4 săpt. pt. Neurologie şi 2 săpt. pt. Reumatologie E. Practica în producţie* *03.07.2006 – 16.07.2006 -2 săptămâni F. Structura semestrelor SEMESTRUL I
03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II
20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
Forma de verif.
V E
E E V V
V
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Pentru anul ___VI_______ Facultatea de Medicină Specializarea Medicină generală în anul universitar 2005/ 2006 Nr. crt.
DISCIPLINA
Semestrul I Semestrul II Curs L.p./ Credite Forma Curs L.p./ Credite Forma stagiu de verif. stagiu de verif. A. Discipline obligatorii 2 X(5s) 2 17(8s) E 8 10
1.
Obst.-ginecologie
2.
Psihiatrie
3.
Boli infecţioase
1
17(5s)
6
4.
Epidemiologie şi medicină preventivă
2
X(2s)
6
E
5.
Medicină de familie
2
X(3s)
6
E
6.
Medicină legală
7.
Sănătate publică, management sanitar
1.
Limbi străine
2
1
2
4
3
X(3s)
9
E
2
X(4s)
7
E
2
2
4
V
V
B. Discipline opţionale C. Discipline facultative V
D. Precizări privind disciplinele complexe (cedările de ore) Din stagiile de Boli inf. Sem.I se vor afecta: 5 săpt. pt. Obst.-ginecologie, 3 săpt. pt. Med.de familie, 2 săpt. pt Epidemiologie şi Med. prev. Din stagiile de Obst.ginecol. sem.II, se vor afecta: 4 săpt. pt Boli inf., 3 săpt. pt. Psihiatrie . E. Practica în producţie F. Structura semestrelor SEMESTRUL I
03.10.2005 – 25.12.2005 -12 săptămâni 02.01.2006 – 22.01.2006 -3 săptămâni
SEMESTRUL II
20.02.2006 – 04.06.2006 - 15 săptămâni
EXAMENUL DE LICENŢĂ ( 6 ANI) COMPUS DIN : 1. PROBA SCRISĂ (TEST) 2. SUSŢINEREA LUCR ĂRII DE DIPLOMĂ Susţinere a examenului de licen ţă este în luna septembrie.
EXAMENUL DE ABSOLVIRE (3 ANI) COMPUS DIN : 1. PROBA SCRISĂ (TEST) 2. PROBA PRACTICĂ 3. SUSŢINEREA LUCR ĂRII DE DIPLOMĂ Susţinere a examenului de absolvire este în luna septembrie.
Universitatea de Medicin ă şi Farmacie din Tg.Mureş Facultatea de Medicin ă
Anexă la Contractul individual de studii
Criterii i standarde de performan de îndeplinit de c tre studen ii de pe locurile finan ate de la bugetul de stat
(începând cu anul I, an univ.2005/2006)
Studentul admis la studii pe locurile finan ţate de la bugetul de stat, pentru a- şi păstra acest statut în anul universitar următor, este obligat s ă respecte următoarele criterii şi standarde 1. să acumuleze în cursul anului universitar minim 40 credite; 2. la sfâr şitul anului universitar (a sesiunii de toamn ă), toţi studenţii din an (şi cei bugetaţi şi cei de la tax ă) vor fi clasificaţi pe baza mediei ponderate, fiind admi şi pe locurile finanţate de la bugetul de stat, primii în limita locurilor bugetate ; 3. În caz de medii ponderate egale, criteriile de departajare sunt : Dacă este integralist dup ă sesiunea de var ă ; Dacă este integralist dup ă sesiunea de toamnă.
Studentul trebuie să satisfacă cerinţele şi regulamentele în vigoare ale promoţiei cu care î şi termină studiile.
ANATOMIE - EMBRIOLOGIE Staff-ul disciplinei: Prof.univ.dr. Ludovic SERES-STURM-prof. consultant Conf.univ.dr. Magda SERES-STURM Conf.univ.dr. Edith GOGOLÁK-OLAH Conf.univ.dr. Klara BRÂNZANIUC Conf.univ.dr. Constantin ENCIULESCU Conf.univ.dr. Zoltán PÁVAI Sef de lucr.dr. Zoltán LÖ RINCZI Asist.univ.dr. Sorin ANDREI Asist.univ.dr. Călin TRÂMBIŢAŞ Asist.univ.dr. Remus ŞIPOŞ Asist.univ.dr. Gabor CSIKI Asist.univ.dr. Adrian TUDOR Asist.univ.dr. Sorin SORLEA Asist.univ.dr. István GYÖ RGY-FAZAKAS Asist.univ.dr. Sergiu UŞURELU Asist.univ.dr. Liviu MORARU Asist.univ.dr. Alexandru GHIZDAVĂŢ Asist.univ.dr. Lóránd DÉ NES Asist.univ.dr. Cosmin NICOLESCU Asist.univ.dr. Adrian COŢOVANU Prep.univ.dr. Zsuzsána PAP Prep.univ.dr. Dragoş POPA Laborantă Corina RUCOI Laborantă Ecaterina GALLOV Laborant student Adrian IVANESCU Laborant student Szegedi Krisztian
PLANUL DE ÎNV ĂŢĂMÂNT ORE CURS/ ORE LUCR ĂRI PRACTICE Înv ăţământul universitar Facultatea
Anul I
Anul II
Semestrul I Semestrul II Semestrul I Semestrul II Medicină generală
2/6
2/6
2/5
2/0
Notă: Cursurile se desf ăşoară paralel î n limbile român ă şi maghiară; Lucrările practice sunt unitare î n limba român ă; La Facultatea de Medicină Generală, programa anului II semestrul II este de Anatomie Clinică OPŢIONAL. PROGRAMA SEMESTRIALĂ A ÎNV ĂŢĂMÂNTULUI • Facultatea de medicină generală • Anul I Semestrul I -aparatul musculoscheletal, membrul superior şi inferior. Embriologie generală. Semestrul II -pere ţii şi cavităţile trunchiului, splahnologie şi sistemul cardiovascular. • Anul II • Semestrul I -neuroanatomie--anatomia capului şi a gâtului • Semestrul II -anatomie clinic ă diagnostico-terapeutică.
Verificări: Pentru obţinerea punctajului de promovare şi cel al creditelor, studentul are următoarele obligaţii: • Frecvenţa la cursuri şi lucr ări practice. Peste 20% absen ţe, nu se admite prezenţa la examene. Recuper ările lucr ărilor practice absentate motivat sunt obligatorii, după un program individual elaborat de disciplin ă. • Semestrial este obligatorie promavarea celor dou ă probe incluse în programa analitică, fiind probe recunoscute ca examene par ţiale. Nepromovarea acestor
probe atrage dup ă sine neadmiterea la examen. • Probele semestriale includ: - Un seminar demonstrativ pe cadavru şi piese cadaverice; - Un test cu întreb ări multiple.
• Examenul de anatomie se sus ţine din tematica cursurilor şi lucr ărilor practice şi are loc în sesiunile de la finele semestrelor. • Reexaminările au loc în sesiunile de reexamin ări la aprobarea decanatelor. Fiecare probă de examen este obligatorie şi are loc în aceeaşi zi. • Proba practic ă constă în orientarea pe cadavru şi piese cadaverice din tematica lucr ărilor practice. Proba oral ă, constă în expunerea a dou ă sau trei întrebări trase de pe biletele de întreb ări. Tematica examenului oral este adus ă la cunoştinţă studenţilor cu cel puţin o lună înainte de examen. Necunoa şterea unui subiect sau întrebările suplimentare ale cadrului de predare insuficient r ăspunse sunt motive de nepromovarea examenului de Anatomie. • Nota finală este acordată pe baza punctelor însumate la fazele examenului de anatomie şi a verificărilor din timpul anului. Rotunjirea procentului este de 0.49% şi se va face în favoarea studentului (având în vedere frecven ţa acestuia) la o not ă
întreagă. • Nota acordată semestrial la anatomie decide admiterea studentului după cum urmează: • Pentru anul I cele dou ă examene nu sunt intercondi ţionate; • Pentru anul II admiterea la examen este condi ţionată de promovarea examenelor de anatomie din anul I (ambele semestre). • Pentru studen ţii repetenţi din alte materii decât anatomia, examenul de anatomie susţinut şi promovat (peste nota 5) este recunoscut. M ăririle de notă pot fi efectuate cu aprobarea Decanatelor şi numai în sesiunile programate pentru acest scop.
CREDITE: -Medicină Generală: 9+9+7+2
PREOCUPĂRI ŞTIINŢIFICE DE BAZĂ 1.
Biologie osoasă
2.
Culturi celulare
3.
Biologie molecular ă ( PCR-Hibridizare in vitro )
4.
Embriologie şi Teratologie medical ă
5.
Anatomie clinică
6.
Structuri funcţionale organospecifice
BIBLIOGRAFIA DISCIPLINEI PT. STUDENŢI MANUALE TIPĂRITE LA EDITURI 1994-1999 1.
L. Seres-Sturm : Neuroanatomia Ed. Pedagogică Bucureşti 1995
2.
L. Seres-Sturm, V. Niculescu, Petru L. Matusz : Anatomie Cervico-Oro-Facială Ed.
Orizonturi Universitare Timişoara 1997 (toate edi ţiile sunt corespunz ătoare)
MANUALE TIPĂRITE LA EDITURI 2000-2004 1.
L. Seres-Sturm, M. Costache: Anatomia abdomenului ed. Lucian Blaga Sibiu 2001
2.
L. Seres-Sturm, B. Solomon: Editori ed. Rom. Anatomia omului.Atlas fotografic (B. Vidic
) Editura Mosby (USA) şi Ed.Medicală. (Bucure şti) 2001 3.
L. Seres-Sturm, Klara Brânzaniuc, C. Nicolescu: Anatomia trunchiului University Press
2004 4.
L. Seres-Sturm, Z.Pávai, R. Şipoş:
Anatomie topografică Cervico-Oro-Facială
University Press 2004 5.
Seres-Sturm L., Pávai Z., Seres-Sturm Magda: A törzs anatómiája
6.
Seres-Sturm L., Pávai Z., Şipoş R.: Cervico-Oro-Faciális Tájanatómia University Press
University Press 2004
2004
CURSURI UNIVERSITSRE LITOGRAFIATE UMF. TG. MUREŞ 1994-1999 1.
Seres-Sturm L., Gogolák Edit: Általános Embriológia (Embryogenesis) 1994
2.
Seres-Sturm L., Gogolák Edit, Pávai Z.: Részteles Embriológia (Organogenesis)
3.
Seres-Sturm L., Rácz L., Pávai Z.: Cervico-Oro-Faciális Anatómia 1997
4.
L. Seres-Sturm, M. Costache, B. Solomon: Anatomia membrului superior 1997
5.
L. Seres-Sturm, M. Costache, B. Solomon: Anatomia membrului inferior 1998
1996
6.
Seres-Sturm L., Pávai Z.: A felső végtag Anatómiája
1999
7.
Seres-Sturm L., Pávai Z.: Az alsóvégtag Anatómiája
1999
8.
L. Seres-Sturm, M. Costache: Anatomia Toracelui 1999
9.
L. Seres-Sturm, M. Costache: Embriologie generală (Embriogeneză) 1999
CURSURI UNIVERSITARE LITOGRAFIATE UMF. TG. MUREŞ 2000-2004 1.
Klara Brânzaniuc, L. Seres-Sturm, Z. Pávai:
Anatomia topografică şi descriptivă a
trunchiului 2001 2.
C. Enciulescu, Klara Brânzaniuc, F. Butilc ă: Anatomie: Generalităţi membre (ed. I, II)
2002-2004 3.
Z. Pávai, L. Seres-Sturm, Klara Brânzaniuc: Anatomia capului şi gâtului 2001
4.
Pávai Z.,Brânzaniuc Klara, Seres-Sturm L., Dénes L.: A fej és nyak anatómiája
5.
Magda Seres-Sturm, L. Seres-Sturm, Z. Pávai: Anatomia şi fiziologia omului (I) 2000
6.
Seres-Sturm Magda, Seres-Sturm L., Pávai Z.: Az ember anatómiája és léettana
7.
Magda Seres-Sturm, Z. Pávai, Klara Brânzaniuc (red.: L. Seres-Sturm ) (II): Anatomia şi
(I) 2001 (I) 2001
fiziologia omului 2003 8.
Seres-Sturm Magda, Seres-Sturm L., Pávai Z: Az ember anatómiája és léettana
9.
L. Seres-Sturm, Edit Gogolák: Embriologie specială (ed. II) 2003
10.
Seres-Sturm L., Gogolák Edit, Pávai Z.: Részletes embriologia (ed. II) 2003
11.
L. Seres-Sturm, Pávai Z. : Neuroanatomie (ed. II) 2002
12.
Seres-Sturm L., Pávai Z., Seres-Sturm Magda: Neuroanatomia (ed. III) 2004
13.
L. Seres-Sturm, Klara Brânzaniuc, Z. Pávai, Magda Seres-Sturm: Neuroanatomie (ed. IV)
2004
BIOCHIMIE Staff-ul disciplinei: - Prof.dr. Hobai Stefan - seful disciplinei - Prof.dr. Mathe Janos - Sef lucr.dr. Balogh-Samarghitan Victor - Sef lucr. dr. Zita Fazakas - Asist. Nemes Nagy Eniko - Asist. Petrisor Codruta
(II) 2003
Biochimie medicala (disciplina obligatorie) cu Sem. I (15 sapt.) : 2 ore curs/sapt, 3 ore lucr.pract./sapt, sem.II (15 s ă pt.): 3 ore curs/să pt., 3 ore lucr.pract./să pt; iar forma de verificare: 2 examene semestriale. Disciplina are: 6 credite in primul semestru si 7 credite in al doilea semestru
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE BIOCHIMIE 2 semestre, 15 s ă ptămâni/semestru. Semestrul 1: 2 ore/s ă ptămână. Semestrul 2: 3 ore/s ă ptămână Verificare: 2 examene semestriale
Semestrul 1 1.Aminoacizi 2.Peptide 3.Proteine 4.Acizii nucleici 5.Hem-proteine 6.Enzime 7.Coenzime 8.Bioenergetică şi metabolism 9. Oxidareabiologică 10. Decarboxilarea oxidativ ă a α-cetoacizilor şi ciclul acidului citric 11. Hidraţi de carbon 12. Glicoliza şi gluconeogeneza 13. Căile secundare de metabolizare a glucozei 14. Metabolismul glicogenului Semestrul 2: 45 ore 1. Lipide 2. Metabolismul acizilor gra şi şi al corpilor cetonici 3. Metabolismul colesterolului 4. Metabolismul aminoacizilor 5. Metabolismul hemului 6. Metabolismul nucleotidelor 7. Metabolismul acizilor nucleici 8. Biosinteza proteinelor 9. Tehnologia AND recombinant 10. Hormonii
Bibliografie: 1. Şt. Hobai, Curs de biochimie, vol. I, Litografia UMF, 1996 2. Şt. Hobai, Curs de biochimie, vol. II, Litografia UMF, 1999 3. Şt. Hobai, Curs de biochimie, vol. III, Litografia UMF, 2003 4. Şt. Hobai(sub red.), András I., Nemes-Nagy E., Fazakas Z., Biochimie medical , Ed. Veritas, Tg. Mureş, 2001 5.Şt. Hobai şi J. Mathe (sub redac ţia) Autori: Andras I., V. Balogh-S ămărghiţan, Fazakas Z., Nemes-Nagy E., A. Dăr ă buş, S. Butilcă, Szabo I., Îndrum ător de lucr ări practice de biochimie, Litografia UMF, 2000
BIOFIZICĂ, BIOTEHNICĂ ŞI INFORMATICĂ MEDICALĂ Catedra M II. Staf-ful disciplinei : Prof. dr. Nicolaescu Ioan (1962-pân ă în prezent) Asist. univ. drd. Szakacs Julianna (2000-pân ă în prezent) Asist. univ. drd. Moldovan Mircea (2002-pân ă în prezent) Asist. univ. drd. Mesaro ş Cornelia (2005-pân ă în prezent) Lab. I Frande ş Dorina (1990-pân ă în prezent) Tehnician Erdei Gheorghe (1972-pân ă în prezent)
Statutul disciplinei în planul de înv
Anul Materia
Fac.
Seria
de
Secţia
studii Biofizică Biotehnică
MG
I, II
I
română
Medicală MG
III, IV
I
maghiar ă
MD
-
I
română
Medicală Fizică şi Biofizică Fizică şi Biofizică Biofizică Radiologie Fizică Biofizică Medicală
tul obliga toriu
Forma de
Cred.
exam. examen
Nr. de grupe
6
Nr.
Nr.
ore
ore
curs
LP
2
3
26
Biofizică Biotehnică
Statu
mânt
MD
-
I
maghiar ă
CUM
-
I
română
CTD
-
I
română
Moaşe
-
I
român ă
CTD
-
I
română
obliga toriu obliga toriu obliga toriu obliga toriu obliga toriu obliga toriu
examen
6
2
3
examen
4
2
2
2
2
5 examen
4
examen 3+3
6
2
2
examen
4
3
2
2
examen
4
2
2
2
examen
5
3
2
2
Biotehnologia aparaturii de tehnică dentar ă
obliga toriu
PROGRAMA ANALITICĂ a cursurilor şi lucr ărilor practice pentru anul I Semestrul I
Curs
28 ore
Lucr ări practice
42 ore
Total ore
70 ore
PROGRAMA ANALITICĂ a cursurilor de Biofizică şi Biotehnică Medicală 1. Originea şi evoluţia biofizicii. 2. Elemente de termodinamică biologică. 3. Noţiuni de teoria şi transmiterea informaţiei. 4. Structura şi stările apei în diferite faze. 5. Compoziţia şi structura membranelor biologice. 6. Bioelectrogeneza. 7. Biofizica respiraţiei. 8. Biofizica circulaţiei. 9. Biofizica motilităţii şi motricităţii. Biofizica sistemului vizual. 10. Biofizica sistemului auditiv. 11. Radiaţii nucleare. 12. Efecte biologice ale radiaţiilor nucleare. 13. Efectele biologice ale radiaţiilor luminoase, infraro şii, ultraviolete şi a microundelor.
Bibliografie 1. Nicolaescu I.: "Contribuţii la studiul permeabilităţii membranelor biologice", Buc., 1976, Tez ă de doctorat. 2. Nicolaescu I. i colab.: "Elemente de Biofizică", IMF Tg.-Mureş, 1976. 3. Nicolaescu I.: "Acţiunea dozelor mici de hormon antidiuretic (ADH) asupra transportului de sodiu, Rev. Med., nr. 2, 1975. 4. Nicolaescu I., Olariu M., Opri or I.: "Actualităţi în utilizarea radiofarmaceuticelor", Consf ătuirea: "Realizări şi tendinţe noi în cercetarea fundamental ă", Tg-Mureş, 1977.
5. Nicolaescu I., Olariu M.: "Data regarding 13 NH3 transport through epithelial membrane and a study on erythrocyte osmotic rezistence by laser scattering of light. The action of some drugs" Proceeding of Six-th International Biophysics Congres, Kyoto, 1978, p. 287. 6. Nicolaescu I.: "Mécanismes Biophysiques dans la fonction de la membrane synovial - 4 emes Journees Franco- Roumaines de Biophysique, Marseille, 1986. 7. Nicolaescu I., Ciugudeanu C., Opri or I., Olariu M.: "Modification synovial fluid in arthropathies" - Proceed. Romanian - American Workshop, San Antonio, USA, 1984. 8. Vasilescu V.: "Biofizica Medicală", Ed. Didactică şi Pedagogică, Buc., 1977. 9. I.Nicolaescu, M. Olariu, I Opri or, V. Filep, B. Damjanschitz: Îndrumător de lucr ări
practice
de biofizică şi fizică farmaceutică, I.M.F. Tg.Mure ş, 1985. 10. I .Nicolaescu: Fundamente de biofizic ă, Editura University Press, Tg.Mure ş, 2000.
FIZIOLOGIE Staff-ul disciplinei: Prof.dr. Marius Sabau dr.H.c. (1962) Conf.dr. Dan Dobreanu (1991) Conf.dr.Adriana Habor (1991) Conf. dr. Szilagzi Tibor (1993) Şef lucr. dr. Carmen C ăldăraru (1999)
Asist. Sorin Raţă (1995) Asist. Mihai Gliga (1997) Asist.Sorin Albu (2003) Prep.Orban Karoly (2003) Prep.Simona Mure şan (2005) Prep.Marcel Perian (2005) Biolog Gheorghe B ărbat (1979) Lab. Maria Rusu (1984) Operator Ioan Precup (1990)
Disciplina este obligatorie Principalele capitole predate la cursuri şi lurări practice : Fiziologia celular ă şi a mediului intern, sângele, respira ţia, aparatul cardio-vascular, rinichiul, digestia, metabolismul, termoreglarea, glandele endocrine, mu şchiul striat şi neted, sistemul nervos periferic şi central, organele de simţ (vezi programa analitic ă detailată)
Bibliografia obligatorie : cursurile editate de disciplin ă, I.Haulică : Fiziologie umană, Ed. Medicală Bucureşti 2000, A.Guyton : Textbook of Medical Physiology, Ed.Saunders, NY, 2000
Numărul de ore : anul I med.gen sem II : 2 ore curs, 2 ore lucr ări practice anul II med.gen sem I şi II : 3 ore curs, 3 ore lucr ări practice
Evaluarea cunoştinţelor prin examen oral Număr credite : anul I med gen : 6 anul II med gen : 15
Preocuparea de bază a disciplinei : electrofiziologie miocardică şi nervoasă
ŞTIINŢE SOCIO-UMANE. Staff-ul disciplinei: Lector.dr.Alexandra Belciug Secret.Claudia Vodă
Colaboratori: Psih.Gyorgy Bela, Dr.Jezensky B., Dr.Istrate Petru, Dr.Pa şca Maria DorinaLect.dr.Ion Dunăreanu
Disciplinele din planul de nv î ăţământ au urm ătorul statut: Psihologie medicală – an I Mg – op ţional Psihologia generală – an II MD- obligatorie Sociologia medicală – an I MG – op ţional Principii de educaţie, pedagogie şi sociologie – coleg.Med. – obligatorie
Principalele secţiuni şi capitole predate: Psihologie medicală – Concepte fundamentale în psihologia medical ă; metode de investiga ţie psihologică; personalitatea, temperament, aptitudini, caracter, func ţiile psihice cognitive, rolul factorilor psihologici în patogenez ă; criterii ale normalităţii şi patologiei psihologice. Psihologie generală- teorii psihologice privind personalitatea; Tipologii psihologice, Factorii dezvoltării psihice; Temperament, aptitudini; inteligenţa ca aptitudine generală; caracterul; Afectivitatea, Motivaţia; Elemente de psihologia vârstelor.
Bibliografie obligatorie: Atkinson R.L. şi colab., Introducere în psihologie, ed.Tehnic ă, Bucureşti, 2002; Manea M., Psihologie medical ă, Ed.Tehnică, Bucureşti, 2000; Athanasiu A., Elemente de psihologie medicală, ed.Medicală, Bucureşti 1983; Şchiopu U., Verza E., Psihologia vârstelor,
EDP, Bucureşti, 1997, Cosmovici A., Psihologie general ă, Ed.Polirom, Ia şi, 1996; Allport G.E., Structura şi dezvoltarea personalit ăţii, EDP, Bucure şti, 1991.
Nr.de ore Psihologie medical ă: An I MG , sem I,1or ă curs; 1 or ă seminar Sociologie medicală: An I MG , sem I,1or ă curs; 1 or ă seminar Psihologia generală: An II MD, sem I, 1 or ă curs; 1 or ă seminar Principii de educa ţie, pedagogie şi sociologie: An I, Coleg.med., sem.I, 1or ă curs.
Evaluarea cunoştinţelor prin colocvii şi verificări pe parcurs. Nr.credite Medicină generală Psihologie med.- 1 Sociologie med.- 1
Preocuparea de bază a disciplinei : Psihologia diferen ţială, Psihologia vârstelor, Psihologia medicală.
HISTOLOGIE Staff-ul disciplinei: 1. Prof. dr. Angela Borda 2. Şef lucr ări dr. Camelia Gliga 3. Şef lucr ări dr. Simona Marcu 4. Asistent univ. dr. Fülöp Em őke 5. Asistent univ. dr. Andrada Loghin 6. Asistent univ. dr. Cosmin Moldovan
Statutul disciplinei din planul de î nv ăţământ : Disciplină obligatorie Programa analitică PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR ŞI LUCR ĂRILOR PRACTICE PENTRU ANUL II Semestrul I
Curs
30 ore
Lucrări practice
45 ore
TOTAL
75 ore
Semestrul II
Curs
30 ore
Lucră Lucrări practice
45 ore
TOTAL
75 ore
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR
SEMESTRUL I 1. Ţesutul epitelial 2. Ţesuturile conjunctive 3. Tipuri de ţesuturi conjunctive 4. Ţesutul sanguin 5. Organele hemato- şi limfopoietice 6. Ţesutul muscular 7. Sistemul circulator 8. Ţesutul nervos
PROGRAMA ANALITICĂ ANALITICĂ A CURSURILOR SEMESTRUL II 1. Sistemul nervos 2. Organele de simţ 3. Sistemul endocrin 4. Aparatul digestiv 5. Aparatul respirator 6. Aparatul urinar 7. Aparatul genital masculin 8. Aparatul genital feminin
Bibliografia 1. Adriana Bădescu, Irina C ăruntu, Cornelia Am ălinei, Alina Florea-Strat, Maria Adomnicăi: Ţesuturi normale. Curs de Histologie. Ed. Graphix Ia şi, 1994. 2. Angela Borda, Gh. Ro şca şi colab.: Îndrum ător de lucr ări practice, vol. I, II, Litografia UMF Tg. Mure ş, 2002-2003 3. Angela Borda şi colab.: Curs de histologie, vol. II, Litografia UMF Tg. Mure ş, 2004 4. S. Botărel, C. Cotea, M. Gaboreanu: Histologie şi embriologie. Ed. Didactic ă şi Pedagogică. Bucureşti 1982.
5. C. Cotuţiu, M. Sârghie: Histologie. Litografia IMF Iaşi, 1980. 6. R. Coujard, J. Poirier, J. Racadot: Précis d’Histologie Humaine. Ed. Masson - Paris, New-York, Barcelona, Milan, 1980. 7. V.V. Papilian, Gh. Ro şca: Tratat elementar de Histologie vol. I. şi II. Ed. Dacia Cluj Napoca, 1977-1978. 8. V.V. Papilian, Gh.Ro şca: Szövettan, I-III kötet, Litografia UMF Tg. Mure ş, 20022004. 9. J. Poirier, J.L. Ribadeau Dumas: Histologie. Ed.Masson-Paris, Milan, Barcelona, Mexico, 1988. 10. Stela Roşca, Gh. Roşca: Curs de histologie, vol. I – Litografia Universit ăţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2002, vol. II-III – Litografia UMF Tg. Mure ş, 2003
Numă Numărul de ore de curs alocate î n planul de nv î ăţămâ ăţământ nt : 2 ore Numă Numărul de ore de lucră lucr ări practice alocate : 3 ore Procedura de evaluare a cunoş cuno ştinţ tinţelor: examen Numă Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei : 12 credite Preocuparea de bază bază a disciplinei: Histologie şi citologie GENETICĂ GENETICĂ Staff-ul disciplinei Ionela Paşcanu – şef de disciplin ă, şef de lucr ări, Katalin Csep - asistent universitar Claudia Mureşan - asistent univeritar Adriana Bota- tehnician
Statutul disciplinei din planul de î nv ăţămâ ăţământ nt obligatorie. Enumerarea principalelor secţ secţiuni şi capitole. Noţiuni introductive. Natura şi impactul bolilor genetice. Structura ADN: primar ă, secundar ă, ter ţiar ă. Caractere generale. Propriet ăţi fizice ale ADN: capacitatea de absorb ţie a UV; denaturarea, renaturarea, importanţa sa pentru hibridare molecular ă şi dezvoltarea ingineriei genetice; ultracentrifugarea, densitatea izopicnic ă, importanţa teoretică şi experimentală. Replicarea ADN. Transmiterea codificată a informaţiei genetice şi caracteristicile sale Recombinarea genetic ă. Avantajele diploidiei. Organizarea moleculei de ADN: repetitiv, nerepetitiv.
Noţiunea de genă la eucariote în concep ţia clasică şi în concepţia actuală. Structura discontinu ă a genei. Rolul fiziologic al intronilor. Elemente de control genetic: promotor, intensificatori si silentiatori; factorii de transcriptie. Transcripţie. Matisare Translaţie. Reverstranscripţie. Mecanismele repar ării ADN. Sindroame de instabilitate genomial ă. Mutaţia genică. Semnificaţia patogenică a mutaţiilor punctiforme şi extinse. Mutaţii spontane şi induse. Mutaţii dinamice. Elemente genetice transpozabile. Mecanisme de transmitere ereditar ă a caracterelor la descenden ţi: termeni specifici. Ereditatea autozomal dominant ă şi criterii de diagnostic cu exemplific ări. Ereditatea autozomal recesiv ă, criterii de diagnostic, exemple din patologie. Ereditatea intermediar ă, exemple de boli. Ereditatea heterozomal recesivă, criterii de diagnostic, exemple din patologie. Ereditate heterozomal dominantă criterii de diagnostic, exemple din patologie. Ereditate holandrică. Disforfologia, Factori teratogeni. Mosaicism. Disomia uniparentala. Amprentarea genomică. ADN-ul mitocondrial si bolile mitocondriale. Ereditatea multifactorială şi poligenică; IQ, pigmentarea cutanat ă, criterii de diagnostic, exemple. Genetica cancerului. Oncogene. Antioncogene. Gene implicate în sinteza hemoglobinelor. Anomaliile ereditare ale hemoglobinelor. Talasemii. Tulbur ările de dezvoltare şi diferenţiere sexuală. Farmacogenetică. Elemente şi strategii de terapie genic ă umană. Bazele biotechnologiei.
Numă Numărul de ore de curs, lucră lucr ări practice alocat disciplinei din planul de î nv ăţămâ ăţământ nt
2 ore de curs, 3 ore de lucr ări practice/ să ptămână
Procedura de evaluare a cunoştinţelor examen Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de nv î ăţământ 6 credite
Preocuparea de bază a disciplinei genetică medicală, citogenetică MICROBIOLOGIE Staff-ul disciplinei: Şef de disciplină: Dr. Toma Felicia, şef de lucr ări.
Cadre didactice: Dr. Lőrinczi Lilla, şef de lucr ări, Dr. Barabás - Hajdu Enik ő, şef de lucr ări, Dr. Bucur Gabriela, asistent universitar, Dr. Székely Edit, asistent universitar, Dr. Şipoş Anca Cătălina, preparator universitar. Asistente de laborator: As. Cioca Ionescu Daniela Filomela, As. Moldovan Ramona Adina, As. Rozsonczi Magdolna.
Disciplină obligatorie. Programa analitică (ataşată). Bibliografia obligatorie (ataşată). Structura: Facultatea de Medicină, anul II: Virusologie-Parazitologie: semestrul I (2 ore curs/s ă ptămână, 2 ore lucr ări practice/să ptămână), Bacteriologie, micologie: semestrul II (3 ore curs/s ă ptămână, 3 ore lucr ări practice/să ptămână). Facultatea de Medicină dentar ă, anul II: Virusologie-Parazitologie: semestrul I (1 or ă curs/să ptămână, 2 ore lucr ări practice/să ptămână), Bacteriologie, micologie: semestrul II (2 ore curs/s ă ptămână, 2 ore lucr ări practice/să ptămână).
Evaluarea cunoştinţelor: Facultatea de Medicină: Virusologie-Parazitologie – verificare, Bacteriologie – examen.
Numărul de credite acumulate: Facultatea de Medicină: Virusologie-Parazitologie – credite 4, Bacteriologie – credite 7.
Preocuparea de bază a disciplinei: bacteriologie, micologie, virusologie, parazitologie. PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR DE VIRUSOLOGIE - PARAZITOLOGIE pentru studenţii anului II medicină generală semestrul I 30 ore (15 săptămâni x 2 ore) 1.
Obiectul şi istoricul virusologiei.
2.
Elemente subvirale: viroizi, prioni.
3.
Lucrare de verificare a cuno ştinţelor teoretice şi practice. Clasificarea virusurilor.
4.
Virusuri cu poarta de intrare tractul digestiv.
5.
Infecţii virale cu exantem.
6.
Virusuri cu poarta de intrare tegumentele şi mucoasele.
7.
Lucrare de verificare a cuno ştinţelor teoretice şi practice. Virusul imunodeficien ţei
umane (HIV), Retroviridae. Oncogeneza viral ă. 8.
Introducere în parazitologia medical ă.
9.
Încrengătura Protozoa, Clasa Rhizopoda, genul Entamoeba, Acanthamoeba şi Neagleria.
10.
Lucrare de verificare a cuno ştinţelor teoretice şi practice. Clasa Flagellata. Familia
Trichomonadidae. Genul Trichomonas. Giardia lamblia. 11.
Toxoplasma gondii. Genul Cryptosporidium, Plasmodiile şi malaria. Pneumocystis
carinii. 12.
Plathelminţii.
13.
Nemathelminţii: Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura, Enterobius vermicularis.
14.
Lucrare de verificare a cuno ştinţelor teoretice şi practice.
15.
Trichinella spiralis, Strongyloides stercoralis, Ancylostoma duodenale, Entomologia
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR DE BACTERIOLOGIE-MICOLOGIE pentru studenţii anului II medicină generală, semestrul II 45 ore (15 cursuri x 3 ore)
1. Obiectul şi scopul microbiologiei. 2. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. 3. Procesul infecţios. 4. Imunitatea. Antigene. Anticorpi. Sistemul imun. 5. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor. 6. Klebsiella, Genul Enterobacter. Yersinia. Pseudomonas aeruginosa. 7. Genul Vibrio. Genul Campylobacter. Genul Helicobacter. Haemophilus influenzae. 8. Genul Brucella. Bordetella pertusis. Genul Legionella. Francisella tularensis. 9. Mycoplasma. Spirochete: Treponema pallidum. Borrelia burgdorferi. Leptospira spp. Rickettsia. Genul Chlamydia. 10. Genul Mycobacterium. Genul Corynebacterium. 11. Noţiuni generale de micologie. 12. Boli emergente şi reemergente.
Bibliografie: 1. Bîlbîie V., Pozsgi N.: „Bacteriologie medical ă”, vol. II, Ed.Medicală, Bucureşti, 1985 2. Buiuc D., Neguţ M.: „Tratat de microbiologie clinică”, Ed. Medicală, 1999 3. Ciufecu Elvira Sânziana: “Virusologie medical ă”, Ed.Medicală Naţională, Bucureşti, 2003 4. Junie Monica, C.I. Sa şcă: “Infecţii parazitare umane”, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1997 5. Lőrinczi Lilla, Szekely Edit: “Orvosi Mikrobiológia – Általános bakteriológia”, UMF Tg.Mureş, 2005 6. Péter Mihail, Domokos Ludovic, Piros M. Sanda, Felicia Toma, Lilla L őrinczi: „Îndreptar de lucr ări practice de Microbiologie”, U. M. F. Tg. Mure ş, 1998, 1-225. 7. Sabău Monica, Dănilă Monica, Cristina Golea, Felicia Toma, Anca Sin: “Acut şi cronic în infecţiile hepatitice”, University Press, Tg.Mure ş, 2001 8. Toma Felicia: “Bacteriologie generală”, Curs, UMF Tg.Mure ş, 2005
MORFOPATOLOGIE Şefii de disciplină: Prof. Dr. Haranghy Lâszlo
1946-1952
Prof. Dr. Putnoky Gyula
1952-1953
Prof Dr. Gyergyay Perene
1953-1977
Prof. Dr. Simu Georg
1978-1997
Prof. Dr. Jung loan
1997 şi în prezent
Staff-ul disciplinei: Prof. Dr. Jung loan Prof. Dr. Egyed-Zs. Emeric Conf. Dr. Turcu Mihai Şef lucr ări Dr. Stolnicii Simona
Asistent Dr. Horvâth Emoke Asist. Dr. Chira Liliana Laborant pnncipal Ormenişan Olimpia I Morfopatologia: disciplină obligatorie pentru anul III medicin ă generală;
Patologie general :
tulbur ări circulatorii, metabolice, de cre ştere şi diferenţiere celulara, patologia
inflamaţiilor, imunopatologie, patologia tumorilor, malforma ţii congenitale). Patologie special :
Bolile aparatului cardiovascular, respirator, digestiv, excretor, genital masculin şi feminin,
patologia sarcinii şi nou-născutului, patologia sistemului nervos, endocrin, hematoformator-limfatic, locomotor. La specializarea moaşe predomină patologia genitală feminină, patologia sarcinii şi a nou-născutului. Lucr ări practice: demonstraţii de necropsie şi preparate macroscopice lucr ări de histopatologie (conform tematicii cursurilor)
Bibliografia: cursuri editate de cadrele didactice, unele manuale în limba romînă, maghiar ă şî engleză (ale cadrelor didactice şi ale unor autori str ăini)
Numărul orelor: Facultatea de medicină:
30 ore curs patologie general ă
30 ore curs patologie special ă 30 ore lucr ări practice semestrul l 45 ore lucr ări practice semestrul II
Evaluarea cunoştinţelor:
verificări pe parcurs examen la sfâr şitul anului.
Număr de credite: 9 la medicina generală Preocupările de bază ale disciplinei: Patologie tumorală, malformaţiile cardio-vasculare, patologia pancreasului, patologie obstetrical ă, studiul proceselor precanceroase, ale diferitelor boli rare, etc. II. Patologia iatrogen
: disciplina opţională pentru anul V. Medicină generală Titularul cursului: Prof.dr.Jung Ioan Cursul a fost întrodus în anul universitar 2004/2005
Principalele capitole: Acţiunea adversă a medicamentelor, efectele secundare ale radioterapiei, imun opatologie iatrogenă, complicaţiile anesteziei şi terapiei intensive, leziunile iatrogene ale organelor (pe aparate), patologia iatrigenă în unele specialităţi clinice (chirurgie, obstetrică-ginecologie, ortopedie, O.R.L., oftalmologie, neurochirurgie, etc., gre şeli de diagnostic.
Numărul orelor: 15 ore curs Evaluarea cunoştinţelor: verificare la sfâr şitul cursului Număr credite: 1 Cursul de patologie iatrogen ă este în faza de editare.
FARMACOLOGIE Staff-ul disciplinei Prof.dr.Monea Marioara - Şef de disciplină, doctor în farmacie, farmacist primar
Statutul diciplinei din planul de î nv ăţământ : disciplină obligatorie Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole a) Curs Farmacologia generală : farmacocinetică, farmacodinamie, farmacotoxicologie Farmacologia specială :-
medicaţia sistemului nervos periferic,
medicaţia sistemului nervos central analgezice, antiinflamatoare, antialergice antibiotice şi chimioterapice, antifungice, antriprotozoarice, antihelmintice, antivirale medicaţia aparatului - digestiv respirator cardiovascular (tonicardiace, antianginoase, antihipertensive, antiischemice) - medicaţia diuretică - medicaţia antitrombotică şi antihemoragică - medicaţia endocrino-metabolică - medicaţia citostatică şi imunomodulatoare
Bibliografie obligatorie - Monea Marioara : Curs de farmacologie, vol I, 1999, vol.II 2002 - Feszt Gh.: Farmacologie, vol.I-II, Tg.Mure ş (1979, 1983) - Stroescu V. (red) : Farmacologie, Bucure şti,(1999) - Feszt Gh. : Gyogyszertan, I-II kotet (1979, 1983)- pentru cei care studiazã în limba - Feszt Gh. şi colab.: Indrumãtor de lucrãri practice de farmacologie (1983)
maghiarã
Nr ore curs: – Disciplina de farmacologie se predă la următoarele facultăţi, colegii şi ani de studii : a)Medicină generală anul III : disciplină obligatorie – 2 ore curs/s ă pt limba română şi maghiar ă, câte 15 să pt pe semestru şi 2 ore lucr ări practice pe grupă/să pt acelaşi nr de să ptămâni; b)Disciplina de farmacologie cuprinde şi farmacologia clinică care este opţională anul IV medicină generală 1 or ă curs /să pt 15 s ă pt sem I.
Procedura de evaluare a cunoştinţelor la farmacologie pentru facult ăţile de medicină are loc prin verificare pe parcurs, examen oral la sfâr şit de an. la colegiu de profilaxie oro dentar ă – verificare pe parcurs
Nr. de credite acumulate este după cum urmează: Facultatea de medicină 8 credite Colegiu de igienă orodentar ă 2 credite
Preocuparea de bază a disciplinei : farmacologia generală şi specială, reguli de farmacografie, studii experimentale pe animale de experien ţă a principalelor grupe de medicamente, studii de toxicologie, aprofundarea cuno ştinţelor privind medicamentele uzuale. În cazul farmacologiei clinice preocup ările generale sunt : studiul clinic al medicamentului în faza a IV-a clinică, metodologia studiului clinic control, farmacovigilen ţă şi biostatistică medicală.
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI DE FARMACOLOGIE CLINICĂ -
Total 16 ore, câte 2 ore bisă ptămânal în anul IV Semestrul II
Curs TOTAL
1. Introducere 2. Medicaţia insuficienţei cardiace 3. Medicaţia cardiopatiei ischemice 4. Medicaţia antihipertensivă 5. Medicaţia diuretică 6. Medicaţia antireumatică – antiinflamatoare-antialergică 7. Anticoncepţia hormonală 8. Medicaţia antiinfecţioasă
16 ore 16 ore
DISCIPLINA MEDICINĂ INTERNĂ II Actualmente disciplina cuprinde următorul personal: Conf. Dr. Lauren ţiu Cozlea - Şef de disciplină, Şeful Clinicii Medicale III Conf. Dr. Istvan Benedek - Şeful Secţiei Clinice de Hematologie Şef de Lucr ări Dr. Monika Szabo
Asist. Dr. Terezia Mure şan Cr ăciun Asist. Dr. Marta German-Sallo Asist. Dr. Maxim Dr ăgan Asist. Dr. Ioan Ţilea Asist. Dr. Cristina Şandor Tătar Asist. Dr. Cristina Chiorean Asist. Dr. Geza Dosa Asist. Dr. Radu Motoc Asist. Dr. Dan Mircea Fărcaş Asist. Dr. Rodica Redi ş Asist. Dr. Geza Fodor Asist. Dr. Laszlo Farkas Asist. Dr. Adrian Alecu Asist. Dr. Anda Fridrik Asist. Dr. Anca Negovan Secretar laborant Elisabeta C ălugăr
Disciplina Medicină Internă II cuprinde: Semiologie medicală - anul III Medicină Generală (disciplină obligatorie) 120 ore de curs sem. I 90 ore de curs sem. II 180 ore lucr ri practice sem. I 180 ore lucr ri practice sem. II Cuprins
Semiologie generală Semiologia aparatului respirator Semiologia hematologică Semiologia aparatului cardiovascular Semiologia aparatului digestiv Semiologia aparatului urinar
Bibliografie: Cursuri litografiate UMF Târgu-Mure
Evaluare: examen Credite: 8
Medicină internă - anul V Medicină Generală (disciplină obligatorie) 296 ore de stagiu sem. II
Farmacologie clinică - anul IV Medicină Generală (disciplină opţională) 30 ore curs în semestrul II Cuprins
Probleme de etică în terapeutica medicală Elemente de farmacovigilenţă Terapie genetică - principiile terapiei genetice - agenţii terapeutici obţinuţi prin inginerie genetică - boli ereditare şi boli dobândite candidate la terapia genică Farmacologia bolilor aparatului respirator Farmacologia bolilor aparatului cardiovascular Farmacologia bolilor aparatului digestiv Farmacologia bolilor metabolice Farmacologia bolilor hematologice Farmacologia bolilor renale Farmacologia bolilor imunologice Evaluare:verificare
Oncohematologie - anul IV Medicină Generală (disciplină opţională) Preocupările disciplinei cuprind medicină internă, cardiologie, hematologie, gastroenterologie, nefrologie, alergologie
DISCIPLINA DE IGIENĂ Echipa disciplinei este alcătuită din: prof.univ.dr. Ramona Ureche, conf.dr. Ábrám Zoltan, şef lucr ări dr. Monica Tarcea (D ănilă),
preparator Finta Hajnal şi preparator Moldovan Hora ţiu, alături de
doi tehnicieni Kosztan Jolan şi Domahidi Ervin.
Disciplina de Igienă este disciplină obligatorie, atât pentru studen ţii Facultăţii de Medicină Generală anul III, cât şi pentru cei de la Medicin ă Dentar ă anul II şi V, precum şi de la Colegiul Universitar Medical anul III şi anul I. Disciplina de Igienă cuprinde următoarele module de predare: Igien –anul III MG (disciplin
obligatorie);
responsabil de curs prof.univ.dr. Ramona Ureche
pentru seria român ă şi conf.dr. Ábrám Zoltan pentru seria maghiar ă;
Principalele secţiuni şi capitole de curs şi lucr ări practice sunt prezentate separat pe pagina următoare.
Bibliografia obligatorie cuprinde: Ureche R., Ábrám Z., Domahidi I.: „Igiena mediului ambiant”, U.M.F. Târgu-Mure ş, curs litografiat, 1995, 135 pagini. Ureche R., Bedő K., Ábrám Z., D ănilă M., Domahidi I.: „Igiena alimenta ţiei”, U.M.F. TârguMureş, curs litografiat, 1996, 134 pagini. Ábrám Z., Domahidi I.: „Táplálkozás- és élelmezés-egészségtan”, U.M.F. Târgu-Mure ş, curs litografiat, 2000, 130 pagini. Dănilă M.: “Igiena Mediului”, editura UMF Tg. Mure ş, curs litografiat pentru Facultatea de Stomatologie, 2000, 83 de pagini.
Numărul de ore de curs şi lucrări practice alocate pe module de predare: 9
Igien – anul III MG = 3 ore de curs s ă ptămânal pentru dou ă serii române şi două maghiare şi
3 ore de lucr ări practice; 9
Igien
i radioprotec ie – anul II Medicin Dentar
= 2 ore de curs s ă ptămânal şi 2 ore de
lucr ări practice;
Procedura de evaluare a cunoştinţelor şi numărul de credite acumulate prin promovare: Igien – anul III MG = examen / 6 credite; Igien
i radioprotec ie – anul II Medicin Dentar
= examen / 3 credite;
Preocuparea de bază a disciplinei: medicină preventivă/igiena mediului. PROGRAMA ANALITICĂ CURSURI ŞI LUCR ĂRI PRACTICE DE IGIENĂ PENTRU ANUL III MG ORE CURS: 45; ORE L.P.: 45; TOTAL: 90 ore
CURSURI: 45 ore IGIENA MEDIULUI AMBIANT (21 ore)
1. Obiectul, sarcinile şi orientările actuale ale igienei mediului. Norme sanitare. Ecologia uman ă. Igiena aerului. Atmosfera. Compozi ţia normală a aerului. 2. Impurificarea aerului atmosferic cu gaze şi praf. Efectele impurificării aerului asupra s ănătăţii. Măsuri profilactice în vederea combaterii polu ării atmosferice. 3. Microflora aerului. Dezinfec ţia aerului. Propriet ăţi fizice ale aerului şi sănătatea. Factorii meteorologici şi sănătatea. Igiena solului. 4. Igiena apei. Nevoile de ap ă potabilă. Sursele de aprovizionare cu ap ă. Alegerea sursei de ap ă potabilă. Calitatea apei potabile şi starea de sănătate a populaţiei. Proprietăţile organoleptice şi fizico-chimice ale apei. 5. Normele bacteriologice şi potenţialul epidemiologic al apei potabile. Analiza şi normele biologice ale apei. 6. Alimentarea cu ap ă a localităţilor urbane şi rurale. Alimentarea centrală cu apă. Alimentarea locală cu apă. 7. Igiena îndepărtării şi neutralizării apelor reziduale. Îndep ărtarea şi neutralizarea reziduurilor solide. Evacurea reziduurilor în mediul urban şi rural. Aspecte epidemiologice. Poluarea sonor ă.
IGIENA ALIMENTAŢIEI (21 ore) 8. Importanţa alimentaţiei raţionale. Nevoia de calorii a organismului şi modul de acoperire. 9. Prezenţa lipidelor în alimente, modul de acoperire al nevoii organismului, gr ăsimi alimentare. Rolul nutritiv al glucidelor. Alimente bogate în carbohidra ţi (CHO), efectele CHO concentarte asupra tubului digestiv. CHO digerabile şi nedigerabile. Importan ţa trofică a protidelor, nevoia organismului, alimente bogate şi sărace în proteine. 10. Rolul elementelor minerale şi vitaminelor în formarea organismului, nevoia şi modul de acoperire. Importan ţa microelementelor şi vitaminelor, prevenirea st ărilor carenţiale. Elemente bogate în vitamine. 11. Lapte şi produse lactate. Valoarea nutritiv ă, riscuri de îmbolnăviri şi prevenirea lor. 12. Carne şi derivate de carne. Pe şte. Ouă. Valoarea lor nutritivă. Prevenirea îmbolnăvirilor transmise prin aceste produse. 13. Fructe, legume şi zarzavaturi. Importan ţa lor nutritivă, riscul de îmboln ăviri şi prevenirea acestora. Cerealiere, leguminoase. Importan ţa lor alimentar ă, valoarea nutritiv ă. 14. Băuturi r ăcoritoare şi alcoolice. Importan ţa lor biologică şi igienică. Măsuri de prevenire şi combatere a alcoolismului. Toxiinfec ţii alimentare. Metode de prevenire a toxiinfec ţiilor şi intoxicaţiilor alimentare.
IGIENA ŞCOLAR Ă (3 ore) 15. Etapele de dezvoltare fizic ă şi maturizare neuropsihic ă la copii şi adolescenţi (indicatori de sănătate). Adaptarea copiilor şi adolescenţilor la procesul instructiv-educativ şi metodele de prevenire şi combatere a comportamentelor cu risc în colectivit ăţile de tineri. Educa ţia pentru sănătate (abuzul alimentar, fumatul, alcoolismul, comportamentul sexual, consumul de droguri, agresivitatea, igiena buco-dentar ă).
LUCR ĂRI PRACTICE: 45 ore IGIENA MEDIULUI AMBIANT (21 ore) 1. Determinarea temperaturii, umidităţii şi a vitezei curenţilor de aer. Catatermometria. Radiaţii calorice. Presiunea atmosferic ă. 2. Determinarea gazelor din aer : CO 2, SO2, Cl2, NH4. 3. Determinarea impurificării aerului cu pulberi şi microorganisme. Metoda gravimetric ă şi coniometrică. Determinarea aeromicroflorei şi microflorei suprafeţelor de lucru. 4. Recoltarea probelor de ap ă. Cercetarea igienico-sanitar ă a apei potabile. Analiza propriet ăţilor organoleptice, fizice (temperatura, turbiditatea), chimice (pH, cloruri, duritate). 5. Determinarea indicatorilor chimici de impurificare : substan ţe organice, amoniac, azoti ţi, azotaţi. Oxigenul solvit din ap ă. Consumul biochimic de oxigen. 6. Analiza bacteriologic ă a apei potabile: nr. total de germeni şi indicele coli. Epidemii hidrice. Dezinfecţia apei potabile -determinarea clorului activ şi a clorului rezidual. Dezinfecţia apei fântânilor. 7. Evaluarea poluării sonore şi a condiţiilor de iluminat din microclimat.
IGIENA ALIMENTAŢIEI (21 ore) 8. Calcularea valorii calorice şi nutritive a regimului alimentar. Controlul sanitar al produselor alimentare şi băuturilor. Principiile UE de siguran ţă alimentar ă. 9. Laptele. Recoltarea probelor, examenul organoleptic, determinarea gradului de impurificare; determinarea densit ăţii, dozarea lipidelor. Controlul pasteuriz ării. Punerea în eviden ţă a falsificărilor. Determinarea conţinutului de NaCl din brânz ă. 9. Carnea. Recoltarea probelor, examenul organoleptic al c ărnii şi preparatelor din carne. Eviden ţierea amoniacului, hidrogenului sulfurat şi peroxidazei. Peştele. Ouăle -examenul organoleptic, densitatea specific ă. Conservele alimentare -controlul ermeticităţii şi sterilităţii lor. 10. Produse de mor ărit şi panificaţie. Făina -recoltarea probelor, examenul organoleptic, determinarea glutenului umed şi a acidităţii f ăinii. Pâinea -recoltarea probelor, examenul organoleptic, aciditatea şi porozitatea pâinii.
11. Legume şi fructe -recoltarea probelor, examenul organoleptic. Determinarea vitaminelor A şi C din vegetale. Gr ăsimi alimentare. Determinarea acidităţii libere, gradului de râncezire şi a indicelui de iod. 12. Băuturi. Determinarea acidităţii şi a gradului de alcool. Decelarea alcoolului metilic, acidului cianhidric şi a furfurolului din distilate. Aprecierea b ăuturilor r ăcoritoare. 13. Analiza microbiologică a alimentelor: laptele şi carnea. Examenul parazitologic al c ărnii.
IGIENA ŞCOLAR Ă (3 ore) 14. Metodologia de apreciere a dezvolt ării fizice şi a gradului de maturizare neuropsihic ă la copii şi adolescenţi. Metodologia aprecierii programului de activitate şi de odihn ă, precum şi a reuşitei şcolare. Parametrii evaluării comportamentului cu risc în colectivit ăţile de copii şi adolescenţi.
Monitorizarea morbidităţii acute şi cronice în colectivităţile de copii şi metodologia de apreciere a condiţiilor igienico-sanitare în institu ţiile de copii. 15. Verificarea cunoştinţelor.
DISCIPLINA CHIRURGIE IV Staff-ul disciplinei: Prof. Dr. Alexandru Bo ţianu, medic primar chirurgie general ă, medic primar chirurgie toracică, Fellow of American Colege of Chest Physicians, Full-Member of European Society of Thoracic Surgery - Şeful Disciplinei Asist. Univ. Dr. Petre Bo ţianu, medic rezident chirurg, doctorand Asist. Univ. Dr. Vasile Damian, medic specialist chirurg, doctorand Dr. Adrian Cristian Dobric ă, doctorand cu frecven ţă Dr. Mihai Pop, doctorand cu frecven ţă, medic specialist chirurg
Statutul disciplinei din planul de î nv ăţământ: Chirurgie: curs obligatoriu pentru studen ţii anului III ai Facultăţii de Medicină Dentar ă Chirurgie Toraco-Pulmonar :
curs op ional pentru studenii anului V ai Facult ăţii de Medicină (în
ultimul an - 153 de cursan ţi de la seriile de limba român ă şi limba maghiar ă) Chirurgie Toraco-Pulmonar ă - anul V Facultatea de Medicin ă - Curs:
Tumorile pulmonare 1. Cancerul bronho-pulmonar 2. Tumori pulmonare maligne rare 3. Chirurgia metastazele pulmonare 4. Tumori pulmonare benigne 5. Nodulul pulmonar solitar
Traumatismele toracice 1. Chirurgia actuală a tuberculozei toracice 2. Supuraţiile pulmonare şi chistul hidatic pulmonar
Supuraţiile pulmonare 1. Abcesul pulmonar 2. Bronşiectazia
Chistul hidatic pulmonar Patologia chirurgicală a spaţiului pleural 1. Pleureziile purulente 2. Mezoteliomul pleural 3. Pneumotoraxul spontan 4. Revărsatele pleurale maligne
Patologia chirurgicală a peretelui toracic şi diafragmului Perete toracic: 1. Infecţiile peretelui toracic 2. Tumorile peretelui toracic 3. Malformaţiile peretelui toracic 4. Necrozele de iradiere
Patologia chirurgicală a diafragmului Patologia chirurgicală a traheei şi mediastinului Patologia chirurgicală a traheei:
Patologia chirurgicală a mediastinului 1. Infecţiile mediastinului 2. Chisturile mediastinului 3. Tumorile mediastinale 4. Sindromul de ven ă cavă superioar ă
Transplantul pulmonar Bibliografia obligatorie: ELEMENTE DE CHIRURGIE TORACO-PULMONAR Ă-Cursul facultativ pentru anul V Medicină Generală, A. Boţianu, Tipografia U.M.F. Târgu-Mure ş, 1999, editat şi pe CD cu sprijinul Fundaţiei Chirurgicale “Sfântul Ioan” din Târgu-Mure ş
Numărul de ore de curs, stagii, respectiv lucrări practice alocat disciplinei din planul de învăţământ: -Chirurgie Toraco-Pulmonar - anul V Facultatea de Medicin :
curs: un curs de 2 ore/ 2 s ă ptămâni în semestrul II, pe care disciplina îl sus ţine să ptămânal la cererea studenţilor
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: -Chirurgie Toraco-Pulmonar ă - anul V Facultatea de Medicin ă: examen scris
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei: -Chirurgie Toraco-Pulmonar ă - anul V Facultatea de Medicin ă: 1 credit
Preocupări de bază ale disciplinei: -chirurgie generală -chirurgie oncologic ă -chirurgie esofagiană -chirurgie toracică -chirurgie de grani ţă cervico-toracică -chirurgie de grani ţă toraco-renală, în colaborare cu Clinica de Urologie - Prof. Dr. Radu Boja -chirurgie de grani ţă toraco-abdominală -învăţământ medical asistat de calculator -elaborarea unor filme de tehnic ă chirurgicală (listă anexată) -editarea unor căr ţi şi cursuri de specialitate în Editura Funda ţiei Chirurgicale "Sfântul Ioan" care deserveşte disciplina noastr ă.
CHIRURGIE I Staff-ul disciplinei Chirurgie I. Prof. Univ. Dr. Copotoiu Constantin - şeful disciplinei, rectorul UMF Asist. Univ. Dr. Popoviciu Corina Asist. Univ. Dr. Budi şcă Ovidiu Asisl. Univ. Dr. Strat Alexandru Asist. Univ. Dr. Molnar Călin Asist. Univ. Dr. Mureşan Adrian Asist. Univ. Dr. Păltineanu Bogdan Asist. Univ. Dr. Popa Daniel Asist. Univ. Dr. Moldovan Bogdan
Statutul disciplinei nî planul de î nv ăţământ este obligatoriu
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole din programa analitică Curs anul IV : -Traumatisme toracice -Traumatisme abdominale -Peritonitele - Ocluziile intestinale - Pancreatita acută - Hemoragia digestivă superioar ă, hipertensiunea portal ă - Apendicita acută - Infarctul intestino-rnezenteric -Patologia peretelui abdominal -Patologia esofagului -Patologia chirurgical ă a stomacului şi duodenului - Patologia chirurgicală a ficatului - Patologia chirurgicală a căilor biliare - Patologia chirurgicală a pancreasului (cancerul de pancreas) - Patologia chirurgicală a intestinului subţire -Patologia chirurgical ă a colonului - Patologia chirurgicală a rectului - Patologia chirurgicală a regiunii perianale - Indicaţiile splenectomiei - Patologia glandei tiroide - Patologia glandei mamare - Patologia arterelor - Patologia pleuro-pulmonara - Boala varicoas ă - Tromboza venoas ă acută - Patologia limfatică - Varicocelul şi hidrocelul
Bibliografie obligatorie: Anul IV :
Copotoiu C. - Urgen ţe majore în chirurgie, Litografia UMF Tg. Mureş, 1997; Angelescu N., Andronescu P.D. -- Chirurgie general ă, Ed.Medicală Bucureşti, 2000; Angelescu N. • Chirurgie pentru reziden ţial, Ed. Celsius Bucureşti, 1997 Bancu V. E.
Patologie chirurgicală, Ed. Didactică şi pedagogică
Bucureşti 1979 Burghele Th. - Patologia chirurgical ă vol. V Proca E.- Tratat de patologic chirurgical ă voi V, Ed. Medicală Bucureşti, 1986 Caloghera C. - Chirurgie de urgen ţă, Ed. Antib Timi şoara, 1993 R ăze şu V. - Chirurgie general ă - Vademecum pentru examene şi concursuri, Ed R ăzeşu Piatra Neamţ, 2003
Anul III:
R ădulescu P.
Elemente de patologie şi terapeutică chirurgicală, Ed.
Didactică şi pedagogică Bucureşti, 1980 Popa F. - Chirurgie voi. l, Ed. Na ţional, 1998 Angelescu N. - Propedeutic ă chirugicală
Număr de ore:
Curs-60 ore Stagii-l 36 ore (anul l V) Lucr ări practice – 120 ore (anul III)
Procedura de evaluare a cunoştinţelor – examen Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei de înv ăţămân t anul IV 13 credite, anul III 6 credite
Preocuparea de bază a disciplinei - chirurgia tubului digestive - chirurgia oncologică - chirurgie endocrin ă - chirurgie toracic ă - chirurgie de urgenţă a politraumatismelor toraco-abdominale - chirurgie vascular ă periferică - chirurgie endoscopica
DISCIPLINA CHIRURGIE 3 Staff-ul disciplinei: Dr. Coroş Marius
medic primar chirurg
Şef de lucr ări
Hintea Alexandru
medic primar chirurg
asistent universitar
Cozma Dan
medic primar chirurg
asistent universitar
Gomotârceanu Florin
medic primar chirurg
asistent universitar
Dr. Ancuţa Roşca
medic primar chirurg
asistent universitar
Dobre Adrian
medic primar chirurg
asistent universitar
Cr ăciun Călin
medic primar chirurg
asistent universitar
Georgescu Rareş
medic specialist chirurg
asistent universitar
Statutul disciplinei din planul de invăţământ (obligatorie, optionala, facultativa); OBLIGATORIE
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole (din programa analitică a cursurilor, stagiilor, respectiv lucrărilor practice); PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR DE CHIRURGIE GENERALĂ PENTRU ANUL IV MEDICINĂ GENERALĂ 1.
Traumatismele toracice:
2.
Traumatismele abdominale:
3.
Peritonitele
4.
Ocluziile intestinale
5.
Pancreatita acută
6.
H.D.S., hipertensiunea portală
7.
Apendicita acută
8.
Infarctul intestino-mezenteric
9.
Patologia peretelui abdominal
10.
Patologia esofagului
11.
Patologia chirurgicală a stomacului şi duodenului
12.
Patologia chirurgicală a ficatului
13.
Patologia chirurgicală a căilor biliare:
14.
Patologia chirurgicală a pancreasului (cancerul de pancreas)
15.
Patologia chirurgicală a intestinului subţire
16.
Patologia chirurgicală a colonului
17.
Patologia chirurgicală a rectului
18.
Patologia chirurgicală a regiunii ano-perineale
19.
Indicaţiile splenectomiei
20.
Patologia glandei tiroidiene
21.
Patologia glandei mamare
22.
Patologia arterelor - arteriopatia obliterantă acută şi cronică
23.
Patologia pleuro-pulmonar ă
24.
Boala varicoasă
25.
Tromboza venoasă acută
26.
Patologia limfatică
27.
Varicocelul şi hidrocelul
Bibliografia obligatorie: 1. Angelescu N. – Patologie chirurgicala pentru admiterea în rezidentiat, Ed. Celsius, 1997 2. Angelescu N. – Tratat de patologie chirurgicala, Ed. Med., Vol. I-II, Bucuresti, 2001 3. Bancu E.V. – Patologie chirurgicala, Ed. Did. Si Ped., Bucuresti, 1979 4. Copotoiu C. - Urgen ţe majore în chirurgie- curs litografiat UMF Tg.-Mureş 5. Proca E. – Tratat de patologie chirurgicala, vol VI – Ed. Medicala, Bucuresti, 1989 6. Acalovschi I. – Manopere si tehnici in terapa intensiva, Ed. Dacia Cluj-Napoca , 1989 7. Angelescu N. – Tehnici elementare de chirurgie. Ed. Med. Buc., 1985 8. Proca E. – Tratat de patologie chirurgicala, vol I – Semiologie si propedeutica chirurgicala (conducator E.V. Bancu), Ed. Medicala, Bucuresti, 1989 9. R ădulescu P. – Elemente de patologie si terapeutica chirurgicala, Ed Did. Ped. Buc. 1980 10. Schwartz- Principiile chirurgiei- Editia I in limba romană.
Procedura de evaluare a cunoştinţelor (examen, verificare pe parcurs, colocviu); Procedura de evaluare const ă din două tipuri de verificări ale cunoştinţelor 1. test grilă din subiectele tematicii cursului de patologie chirurgical ă 2. prezentare de caz chirurgical 3. examen practic pentru studen ţii de la Colegiul Medical
Numarul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de invăţământ; 13 credite
Preocuparea de bază a disciplinei (ex:cardiologie, gastroenterologie, etc.) CHIRURGIE GENERALĂ
ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE Staff-ul disciplinei: Dr. Nagy Örs, profesor universitar, şeful disciplinei Dr. Pop Tudor Sorin, şef de lucr ări Dr. Bálint Andor, şef de lucr ări Dr. Băţagă Tiberiu, şef de lucr ări Dr. Octav Russu, asistent universitar Dr. Remus Opri ş, asistent universitar Dr. Gergely István, preparator universitar
Statutul disciplinei din planul de nv î ăţământ: obligatorie Numărul de ore: de curs pe an: 60, num ărul de lucr ări practice pe an: 102 Evaluarea cunoştiinţelor î nsu şite se face cu câte o verificare pe parcursul anului, la sfâr şitul fiecăruia din cele 2 stagii de lucr ări practice (semestrul I şi semestrul II), respectiv cu un examen teoretic -test grilă- şi un examen practic la finele anului universitar. Promovarea disciplinei din planul de înv ăţământ atrage dup ă sine acumularea a 5 credite. Disciplina are, ca şi preocupări de bază artroplastia endoprotetică (şold, genunchi, umăr, cot etc.), chirurgia tumorilor osoase, necroza avascular ă a capului femural, ortopedia pediatrică (tratament conservator şi chirurgical), studiul rolului osteotomiilor în tratamentul chirurgical al gonartrozei, osteointegrarea componentelor necimentate endoprotetice.
Programa analitică a cursurilor şi lucrărilor practice pentru anul IV – Medicină generală Semestrul I
Curs
30 ore
Stagiu
51 ore
Total
81 ore
PROGRAMA ANALITIC A CURSURILOR
I Semiologie ortopedică II. Diformităţile congenitale ale aparatului locomotor III. Necrozele sterile epi-apofizare. Epifizite, apofizite IV. Procesele inflamatorii osteo-articulare nespecifice acute şi cronice V. Tuberculoza osteoarticular ă VI. Diformităţile şi tulbur ările funcţionale ale aparatului locomotor consecutive leziunilor nervoase VII. Deviaţiile axiale scheletice şi tulbur ările statice ale aparatului locomotor VIII. Dezaxările şi diformităţile coloanei vertebrale IX. Artrozele X. Tumorile aparatului locomotor
TRAUMATOLOGIE XI. Fracturi, luxaţii, entorse XII. Traumatismele membrului superior XIII. Traumatismele membrului inferior
XIV. Traumatismele bazinului osos XV. Traumatismele vertebro-medulare
Bibliografie recomandată: 1. Curs de traumatologie osteoarticular ă; ediţia 2001, sub redac ţia Prof. Dr. Nagy Örs 2. Curs de ortopedie-traumatologie; edi ţia 1990, sub redac ţia Prof. Dr. C. Ciugudean 3. Tratat de patologie chirurgical ă; ediţia 1988, vol. III, sub redac ţia Prof. Dr. E. Proca 4. Ortopédia és traumatologia – egyetemi jegyzet; edi ţia 1995; Prof. Dr. Nagy Örs 5. Az ortopédia tankönyve; edi ţia 1995; Prof. Dr. Vizkelety T. 6. Curs de ortopedie; edi ţia 1999, sub redac ţia Prof. Dr. D. Antonescu 7. Coxartroza; ediţia 1997, sub redac ţia Prof. Dr. I. Dinulescu 8. Tumorile aparatului locomotor; edi ţia 1997, Bucure şti; Prof. Dr. I. St ănculescu Dr. H. Orban 9. Necroza avascular ă a capului femural; ediţia 1999, Tg. Mureş; Dr. Pop T. S., Prof. Dr. Nagy Örs, Dr. Bálint A. 10. Fractura de şold în osteoporoz ă; ediţia 1999, Tg. Mure ş; Dr. Băţagă T., Prof. Dr. Nagy Örs, Prof. Dr. Seres S. L
UROLOGIE Staff-ul disciplinei: Prof.Dr.Boja Mihail Radu – şeful Disciplinei de Urologie Conf.Dr.Oşan Virgil Gheorghe Şef lucr ări Dr.Martha Orsolya
Asistent univ. Dr.Golea Ovidiu Preparator Dr.Vass Levente
Statutul disciplinei din planul de învăţământ: obligatorie/compulsory. Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole din programa analitică a cursurilor, stagiilor, respectiv lucr ărilor practice:
PROGRAMA ANALITICA A CURSURILOR TEORETICE I: Introducere. Sindromul obstructiv în urologie II: Malformaţiile congenitale ale aparatului urogenital. III: Traumatismele aparatului urogenital IV: Infecţiile specifice ale aparatului urinar şi genital masculin. V: Infecţiile nespecifice ale aparatului urogenital.
VI: Litiaza urinar ă. VII: Litiaza urinar ă. VIII: Tumorile renale. IX: Hiperplazia benignă a prostatei. X: Cancerul de prostat ă. XI: Tumorile uroteliale ale aparatului urinar superior. XII: Tumorile vezicale. XIII: Tumorile vezicale. XIV: Tumorile testiculare. XV: Insuficienţa renală acută obstructivă.. Bibliografia obligatorie: 1. CURS DE UROLOGIE: Radu Boja. University Press Târgu-Mure ş, 2000, pag.1-213. 2. CURS DE UROLOGIE: Virgil O şan. University Press Târgu-Mure ş, 2003, pag.1-256. 3. D.Nicolescu. Urologie. Ed.Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 1990. 4. I.Gh.Totoianu: Sexualitatea uman ă. Casa de editur ă "Mureş" Târgu-Mureş 1996.
Numărul de ore de curs, stagii,, respectiv lucrări practice alocat disciplinei din planul de învăţământ:
UROLOGIE SEMESTRUL I şi II
curs
30 ore
Lucr ări practice
30 ore 60 ore
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen/examination. Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de înv ăţământ: 5 credite Preocuparea de bază a disciplinei – urologie/urology CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ Actualul staff este compus din Conf.dr.Virgil Gliga şi Asist.univ.Florin Patraulea. In cadrul disciplinei se pred ă cursul Chirurgie i ortopedie pediatric , la anul IV Medicin şi cursul Chirurgie i ortopedie pediatric
pentru studenţii anului II Colegiul de medicin , ambele discipline
obligatorii. Programa analitică: I.
Elemente de psihologie.
Specificul Chirurgiei Pediatrice. Principii de terapie intensiv ă. Principii de anestezie. Echilibrul hidro-electrolitic. Nutriţia parenterală. Particularităţile organismului nou-n ăscutului şi sugarului.
II.
Copii: victime ale accidentelor. Traumatologie. Corpii str ăini. Traumatismele abdomenului. Traumatismele musculo-scheletale. Înţepături de insecte, şerpi, că puşe, etc Arsuri. Copilul bătut. Epidemiologie, profilaxie, management.
III.
Gâtul şi toracele. Linfangiomul. Chistele şi fistulele branhiale. Torticollis. Deformităţiile congenitale ale peretelui toracic. Hernia diafragmatică. Atrezia esofagiană. Infecţiile plămânilor şi pleurei
IV.
Abdomenul. Embriologia abdomenului şi a tubului digestiv. Malformaţiile congenitale ale peretelui abdominal. Ombilicul. Omfalocel. Gastroschizis. Cloaca. Herniile peretelui abdominal.
V.
Tulbur ările de rotaţie şi poziţie ale tubului digestiv. Ocluziile intestinale congenitale. Atreziile intestinale. Ileus meconial, peritonita meconial ă. Alte ocluzii intestinale. Aganglionoza.
VI.
Apendicita. Diagnostic, tratament, complicaţii. Invaginaţia intestinală. Enterocolita necrozanală. Boala Hivschipung. Aganglionoza. Atrezia anorectală. Ocluzia intestinală post operatorie şi de cauze rare.
VII.
Tumori. Tumori retroperitoneale. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Teratomul sacrocogcigian. Hemangioame, limfoame. Patologia genitourinar ă. Hipospadias.
VIII. A. Anomaliile testiculare. Criptorhidia. Torsiuea testicular ă. Scrot gol. Scrot dureros. Tumorile testiculare.
B. Infecţia chirurgicală. Septicemia la nou născut şi sugar (Stafilocociile). Infecţia plăgii operatorii. Osteomelita. Chimoterapia şi Antibioterapia.
IX.
Ortopedie-Traumatologie pediatrică. Particularităţile scheletului la nou-născuţi şi sugari. Anatomie, Cre ştere, Dezvoltare, Vindecarea fracturilor- Complica ţii. Fracturi, luxaţii, entorse. Comunicare, relaţii cu pacienţii şi părinţii. Noţiuni de deontologie.
Nr. ore: Chirurgie i ortopedie pediatric - IV Medicin
-1 or ă curs/să ptămână, un semestru, 2 s ă ptămâni
de stagiu, un semestru. Chirurgie i ortopedie pediatric
- II Colegiul de med .-
2 ore curs/s ă ptămână, un semestru, 2 ore
lucr ări practice/ să ptămână, un semestru.
Procedura de verificare: Chirurgie i ortopedie pediatric - IV Medicin Chirurgie i ortopedie pediatric
–Verificare.
- II Colegiul de med. –Examen comun cu alte discipline.
Nr.credite: Chirurgie i ortopedie pediatric - IV Medicin Chirurgie i ortopedie pediatric
– 3 credite.
- II Colegiul de med. – 3 credite.
Preocuparea de bază a disciplinei constă în tratarea afecţiunilor chirurgicale ale copilului cu excepţia profilurilor cardiovascular şi neurochirurgical.
RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ Staff-ul disciplinei: 1. Prof.dr. M.Buruian 2. Prof.dr.Gr.Stanciu 3. Dr.Daniela Podeanu 4. Dr.L.Herman, Dr.I.Simu, Radiaţiile X: mecanism de producere, structura atomului, propriet ăţile razelor X, aparatura de roentgen diagnostic, dozimetrie, protec ţia în radiologie, formarea imaginii radiologice şi legile ei. Radiodiagnosticul aparatului respirator – metode de investiga ţie, anatomie radiologică, simptome de bază în diagnosticul pozitiv, marile sindroame radiologice pleuro-pulmonare. Radiodiagnosticul aparatului respirator – malforma ţii congenitale, bron şite, pneumonii, bronhopneumonii, supura ţii, pneumoconioze, tuberculoz ă, tumori pulmonare primare şi secundare; radiodiagnosticul afecţiunilor pleurale. Radiodiagnosticul aparatului cardiovascular – metode de investiga ţie, malformaţii congenitale, semiologia radiologică a leziunilor valvulare. Radiodiagnosticul aparatului cardiovascular – leziunile valvulare dobândite, bolile pericardului, bolile aortei, etc. Radiodiagnosticul afecţiunilor mediastinale şi al diafragmului. Radiodiagnosticul tubului digestiv – esofag, stomac, duoden. Radiodiagnosticul tubului digestiv – intestin sub ţire, intestin gros, c ăi biliare, ficat, pancreas.
Radiodiagnosticul aparatului urinar – metode de explorare, substan ţe de contrast, incidente, accidente şi tratamentul lor. Semiologia aparatului urinar- malforma ţii, litiază, hidronefroză, pielonefrite, tuberculoz ă, afecţiuni vasculare, tumori. Radiodiagnosticul sistemului osteoarticular – anatomie radiologic ă, leziuni elementare osoase. Radiodiagnosticul sistemului articular – osteoartropatii inflamatorii, dismetabolice, discrinice, de cauză necunoscută. Tumorile osoase benigne, semimaligne, maligne şi metastatice. Radiodiagnosticul afecţiunilor articulare şi ale coloanei vertebrale. Examenul radiologic în specialit ăţi. Radiodiagnosticul în urgen ţele medico-chirurgicale. Nr.total ore: 32 Nr.total de cursuri: 16
PROGRAMA ANALITICÃ A CURSURILOR DE IMAGISTICÃMEDICALÃPENTRU ANUL IV AL FACULTÃŢII DE MEDICINÃ Noţiuni de bazã privind explorarea computer-tomograficã: principiu, caracteristici, parametrii de examinare, indicaţii şi contraindicaţii, avantaje şi dezavantaje. Explorarea computer-tomograficã cranio-cerebralã: traumatisme cranio-cerebrale, afec ţiuni vasculare, afecţiuni tumorale primare, secundare, inflama ţii, boli degenerative şi parazitare. Explorarea computer-tomograficã a gîtului şi a toracelui: traumatisme cervicale, tumori metastatice, afecţiuni laringiene; tumori toraco-pulmonare primare şi secundare, tumori timice, tumori de perete toracic, tumori mediastinale. Explorarea computer-tomograficã a coloanei vertebrale: traumatismele vertebro-medulare, tumorile primare şi secundare, hernia de disc. Explorarea computer-tomograficã a abdomenului: afec ţiunile hepatice, pancreatice, splenice, suprarenaliene, renale şi retroperitoneale. Explorarea computer-tomograficã a pelvisului şi extremitãţilor: tumorile primare şi secundare ale pelvisului pe sexe, tumorile extremitã ţilor. Explorarea ecograficã - no ţiuni generale; aplicaţii în explorarea ecograficã abdominalã, în obstetricã şi urologie.
Noţiuni generale privind explorarea cu izotopi radioactivi, indica ţii, contraindicaţii, principalele tipuri de izotopi şi utilizarea lor în explorarea paraclinicã. Nr.total de cursuri: 8 Nr.total ore: 16
Forma de verificare: examen (Radiologie) colocviu (Imagistică) Nu vor fi admişi la examen practic, teoretic şi verificare scrisã studen ţii care au trei absen ţe nemotivate la lucrãrile practice.
PEDIATRIE III Staff-ul disciplinei: Conf.Dr. Toganel Rodica Sef de Lucr ări: Dr. Fagarasan Amalia Asistent Universitar Dr. Sglimbea Anca Asistent Universitar Dr.Muntean Iolanda Sef de Lucrari Dr. Cucerea Manuela Asistent Universitar Dr.Simon Marta
Statutul disciplinei din planul de invatamant: - obligatorie pentru Pediatrie si Puericultura - facultativ pentru Cardiologie Pediatrica, anul V Medicina Generala Enumerarea principalelor sectiuni si capitole din programa analitica a cursurilor: Curs de Cardiologie Pediatrica anul V MG : Tematica cardiologie pediatric , 2005 .
1. Introducere in cardiologia pediatric ă. Examenul fizic cardiologic. Examin ări instrumentale in cardiologie.
2. Electrocardiograma normală şi patologică la copil 3. Malformaţiile cardiace- generalităţi, clasificare. 4. Defectul septal interatrial. Hipertensiunea pulmonar ă 5. Defectul septal interventricular 6. Canalul arterial persistent 7. Studii de caz din malforma ţiile cardiace cu şunt stâng- drept, necianogene 8. Stenoza aortică. Stenoza pulmonar ă 9. Coarctaţia de aortă
10. Tetralogia Fallot. Anomalia Ebstein 11. Transpoziţia marilor vase. Cordul univentricular. 12. Studii de caz din malforma ţiile cardiace cianogene, cu shunt drept- stâng. 13. Profilaxia endocarditei bacteriene 14. Test din cardiologia pediatric ă Curs de Puericultura, anul IV MG : Programa analitic
1. Introducere in puericultur ă. Profilaxia primar ă, secundar ă şi ter ţiar ă. Perioadele copilăriei. Examenul clinic al copilului.
2. Creşterea şi dezvoltarea sugarului şi copilului (somatică, neuropsihomotorie). Aprecierea creşterii, stimularea prin îngrijiri.
3. Nou-născutul la termen, caracteristici fizice, func ţionale, îngrijiri. Prematurul, dismaturul. 4. Nutriţia şi nevoile nutritive. 5. Alimentaţia naturală. 6. Alimentaţia artificială. 7. Alimente şi preparate dietetice. Alimentaţia copilului mic şi şcolarului. Bibliografia: 1. Popa Ioan, Bejan Leonida, Raica Alice: „Cardiologie Pediatrica” Ed. Helicon, Timi şoara, 1994.
2. Zăgreanu Ioan: „Diagnostic clinic in cardiopatiile congenitale „, ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1989.
3. Murphy Kent.: ECG essentials: a pocket reference for systematic interpretation, Quintessence Publishing Co., Inc, Chicago, 1991.
Bibliografie pentru Puericultura anul IV MG 1. Rodica Toganel: Curs de Puericultura si Pediatrie pentru uzul studentilor de stomatologie Stomatologie anul IV; Litografie U.M.F. Tg- Mureş, 2002
2. Făgăr ăşan Amalia: Cresterea si dezvoltarea sugarului si copilului , Litografia U.M.F. TgMureş, 2004.
3. Mărginea Oana: Nutritie si alimentatie – litografie, UMF Tg. Mureş, Tg- Mureş, 2004. 4. Cucerea Manuela: The new-born- for medicine students; Litography of U.M.F. Tg- Mure ş, 2004
5. Muntean I., Cucerea Manuela: Lectiuni de pediatrie , vol I., Litografie U.M.F. Tg- Mureş, 2002, 1-4
6. Bărbuţă R.: Ingrijirea sugarului, Ed. Junimea, Ia şi, 1983 7. Muntean Ioan, Pap Zoltan, Ajtai Katalin: Gyermekgyogyaszat vol. III, Litografia U.M.F. TgMureş, 1980.
8. Adrienne Horvath: Az ujszulott, ed. University Press, Tg- Mure ş, 2003. Bibliografie pentru pediatrie anul V MG 1. Z. Papp: curs de Pediatrie Vol I si II, UMF Tg. Mureş, 1996-1997. 2. Z. Papp, I. Muntean: Curs de Pediatrie , UMF Tg. Mure ş, 1989. 3. Baghiu Despina Maria: Curs de Hematooncologie, UMF Tg. Mureş, 1999. Nr. de ore de curs alocat din planul de invatamant:
- Semestrul 1 – Curs ( dr. Rodica Toganel) - An IV Medicina Dentara (14 ore de curs, 2 ore de curs la 2 saptamani) - An IV Medicina Generala (14 ore de curs, 2 ore de curs la 2 saptamani) - An V Medicina Generala – curs facultativ de Cardiologie pediatrica (15 ore de curs , 2 ore de curs la 2 saptamani)
- Nr. ore stagii anul V MG Semestrul I si II 14 saptamani - Coleg. Univ. de Medicina de Urg. ( 15 saptamani ; 2 ore de curs pe saptamana ; 2 ore Lucrari practice pe sapt. ) Nr. de ore de activitate practica pentru anul V MG – 220 ore pe an universitar Nr. de ore Lucrari practice Puericultura pentru anul IV Medicina dentara 30 ore / an univ. Nr. de ore lucrari practice Col. Univ. de Urgenta , anul II - 30 ore / an Univ. Nr. de ore lucrari practice Col. Univ. de Urgenta, anul III - 30 ore / an Univ. Procedura de evaluare a cunostintelor : - Evaluare prin colocviu pentru curs cardiologie Pediatrica anul V - Evaluare prin colocviu pentru curs Puericultura MG anul IV - Evaluare prin colocviu pentru curs Stomatologie anul IV
- Examen – pentru Col. Med. de Urgenta an II - Examen pentru Col.Med. de Urgenta anul III - Evaluari si examinari periodice pentru Pediatrie pe tot cursul anului Nr. de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de invatamant :
- MG anul V Cardiologie Pediatrica : credite 1 - MG anul IV Puericultura – credite 2 - M Dentara anul IV- credite 3
- Colegiu Medical Medicina de Urgenta anul II: 5 credite - Colegiu Medical – Medicina de Urgenta anul III : 5 credite Preocuparea de baza a disciplinei Pediatrie III este Neonatologia si Cardiologia Pediatrica
PEDIATRIE II Componenţa disciplinei: -
Conf Dr. Kiss Éva .– medic primar, specializare în nefrologie pediatric ă
-
Asist. Univ. Dr. Sig,mirean Marcela – medic primar, specializare în gastro-enterologie
-
Asist. Univ. Dr. Bodescu Virginia – medic primar
-
Asist. Univ. Dr. Voicu Sanda – medic primar, competen ţă în ecografie generală
-
Asist. Univ. Dr. Duicu Carmen – medic rezident de pediatrie
-
Prep.Univ. Dr. Moréh Zsuzsánna – medic specialist pediatru
Doamnele Dr. Kiss Éva, Dr. Sigmirean Marcela, Dr. Bodescu Virginia şi Dr. Voicu Sanda de ţin titlul de „Doctor în Medicină”, Dr. Duicu Carmen şi Dr. Moréh Zsuzsánna sunt doctorande.
Activitatea didactică î n cadrul disciplinei : cursuri şi stagii de pediatrie pentru anul V. Medicin ă Generală şi cursuri de pediatrie pentru anul V. Stomatologie – sec ţia maghiar ă.
Dezvoltarea disciplinei: compartimentarea pe specialit ăţi şi formarea specialiştilor: nefrologie (cu 1 medic specialist în nefrologie pediatric ă), gastroenterologie (cu 1 medic specialist în gastroenterologie), diabet şi boli de nutriţie, secţie de terapie intensiva semidotată, laborator de endoscopie digestiv ă superioar ă şi laborator de ecografie general ă ( 1 medic cu competen ţă în ecografie generală şi un medic cu cursul de ecografie general ă efectuat). Staff-ul disciplinei: 6 cadre didactice.
Statutul disciplinei din planul de învăţământ: disciplină obligatorie. Programa analitică. Enumerarea principalelor sec ţiuni şi capitole (din programa analitică a cursurilor, stagiilor, respectiv a lucr ărilor practice):
Programa analitică a cursurilor - Medicină Generală anul V. secţia maghiară: - Patologie neonatal - Patologia aparatului respirator - Patologia aparatului cardio-vascular - Bolile colagenului vascular - Afec iunile tractului digestiv - Bolile caren iale - Afec iunile reno – urinare
- Diatezele hemoragice - Patologia sistemului nervos -
Oncopediatria
- Boli de metabolism i de nutri ie
Bibliografia obligatorie: 1. Ioan Munteanu, Despina Baghiu, Oana M ărginean, Duicu Carmen, Mihaela Chince şan – Lec iuni de Pediatrie,
vol. I, II. 2004.
2. Kiss Éva, Todea Csilla, Horváth Adrienne, Munteanu Iolanda, Moréh Zsuzsánna – Gyermekgyógyászat jegyzetfüzet ,
Általános orvosi kar, I, II kötet. 2004.
3. Gyermekgyógyászat jegyzetfüzet , Fogászati egyetemi hallgatók számára, Todea Csilla- în curs
4. M. Geormăneanu, Anneliese Walter-Ro şianu- Pediatrie, Partea II, Editura Didactic ă şi Pedagogică Bucureşti, 1996.
5. M. Geormăneanu, I.Munteanu- Pediatrie, Partea I, Editura Didactic ă şi Pedagogică Bucureşti, 1993 (sau 1995).
6. Zoltán Pap – Gyermekgyógyászat, I, II kötet, 1996-1997 Numărul de ore de curs, stagii respectiv lucr ări practice alocat disciplinei din planul de în ăţământ: -
Medicină Generală anul V: - 70 ore de curs / semestru, 280 ore de stagii / semestru
-
Stomatologie anul V : - 16 ore de curs / semestru
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: -
Medicină Generală anul V: o verificare scris ă pe parcursul semestrului, examen oral la sfâr şitul
semestrului -
Stomatologie anul V : 2 verific ări scrise pe parcursul semestrului
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de înv ăţământ: 16 credite pentru medicina general ă şi 3 credite pentru stomatologie.
Preocuparea de bază a disciplinei: Nefrologie , Gastroenterologie, Diabet şi Boli de Nutri ţie, Pediatrie Generală.
MEDICINA MUNCII Staff-ul disciplinei : Dr. Szasz Lorand Csaba, dr. În ştiinţe medicale, conferen ţiar universitar, şef de disciplină Dr. Szasz Zsuzsanna Agnes, preparator, angajat din 2005
Statul disciplinei: după planul de învăţământ este disciplină obligatorie.
Principatele capitole din programa analitică a cursurilor şi a lucr ărilor practice. Capitolele importante din tematica cursurilor : a. Definiţia, evoluţia şi obiectivele medicinei muncii. Noxe profesionale b. Pneumoconioze : Clasificare, clearance-ul pulmonar, silicoza, azbestoza c. Boli pulmonare cauzate de pulberi vegetali : bisinoza, astm bron şic profesional d. Intoxicaţii profesionale cu metale şi metaloizi (plumb, mercur, crom, mangan, nichel, bariu, aluminiu, zinc, seleniu, cadmiu, beriliu). e. Intoxicaţie profesională cu gaze şi vapori iritanţi şi cu gaze asfixiante chimici (oxidul de carbon, cianuri) f. Intoxicaţie profesională cu pesticide organo-fosforice, organo-clorulate, carbama ţi) g. Intoxicaţie profesională cu solvenţi organici (benzen, toluen, tetraclorul ă de carbon, tricloretilenă, alcool metilic, nitroaminoderiva ţi a hidrocarburilor aromatice). Principalele capitole din tematica lucr rilor practice :
h. Boala profesională, anamneza profesional ă, profilaxia bolilor profesionale i. Probele funcţionare ventilatorii simple, teste bromhomotorii j. Probe funcţionare cardiovasculare, utilizate în medicina muncii k. Determinarea şi aprecierea microclimatului industrial l. Zgomotul industrial şi audiometria m. Determinarea şi aprecierea iluminatului industrial
Bibliografia obligatorie : 1. Curs de Medicina Muncii 2002, autor : L. Szasz 2. Munkaorvostan 2004, autor : L. Szasz 3. Munkaorvostan jegyzet 2005, autor : L. Szasz 4. Munkaorvostan 2003, autor : Dienes Alexandru 5. Medicina Muncii 1983, autor : Manu Petre
Numărul de ore de curs şi lucr ări practice alocat disciplinei de planul de înv ăţământ este : o or ă de curs şi o or ă de lucr ări practice pe s ă ptămână.
Procedura de evaluare a cunoştinţelor este verificare pe parcurs. Nr. de credite este 2. Preocuparea de bază a disciplinei sunt bolile profesionale şi bolile legate de profesiune, activitatea de cercetare se desf ăşoar ă la Clinica de Medicina Muncii Târgu-Mure ş
MEDICINA INTERNA I Staff-ul disciplinei : Disciplina are un număr de 11 cadre didactice : 1 profesor ( şeful clinicii, prof.dr. Galafteon Oltean), 2 conferenţiari (Dr.Imre Benedek, Dr.Simona B ăţagă), 1 şef de lucr ări (Dr. Imola Török), 5 asisten ţi (Dr. Smaranda Demian, Dr.Radu Macavei, Dr. Ioan Macarie, Dr.Dan Georgescu, Dr.Teodora Hintea) şi 2 preparatori (Dr. Marcela Cândea şi Dr. Istvan Kovacs)
Statutul disciplinei: în planul de învăţământ este o disciplin ă obligatorie. În cadrul diciplinei exist ă mai mulţi titulari de curs, dup ă cum urmează: Prof.dr. Galafteon Oltean – pentru Medicin ă internă anul IV medicină generală Prof.dr. Galafteon Oltean – pentru cursul de oncohematologie anul IV medicin ă generală (disciplină opţională) Conf.dr. Imre Benedek – pentru cursul de cardiologie interven ţională anul V medicină generală (disciplină opţională) Conf.dr. Imre Benedek – pentru Medicin ă Internă anul III medicin ă dentar ă Conf.dr. Simona B ăţagă – pentru cursul de semiologie medical ă anul III medicin ă generală Conf.dr. Simona B ăţagă – pentru cursul „Principii şi tehnica îngrijirii pacientului în endoscopia digestivă, anul III Colegiul de Medicin ă (disciplină facultativă) Şef lucr ări dr. Imola Török – pentru cursul de Endoscopie digestiv ă anul IV medicină generală
(disciplină opţională) Şef lucr ări dr. Imola Török – pentru cursul de farmacologie clinic ă anul IV medicină generală
(disciplină opţională) Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică a cursului de medicin intern pentru anul IV medicin general
sunt următoarele:
- bolile cardiovasculare; bolile digestive; bolile hematologice Principalele secţiuni şi capitole din programa analitic a cursului de oncohematologie pentru anul IV medicin general
sunt următoarele: hematopoieza şi procesul de oncogenez ă; leucemiile acute
şi cronice; limfoamele maligne; gamapatiile monoclonale; tratamentul citostatic, modalit ăţi
moderne de tratament, transplantul medular şi de celule stem periferice.
Bibliografia minimă obligatorie pentru cursul de medicină internă pentru anul IV medicină generală este: 1. Curs de Medicin ă internă - Vol. I "Bolile cardiovasculare" (prof.dr. C.Dudea) Litografia UMF Tg.-Mure ş, 1997 2. Curs de Medicin ă internă - Vol. II "Bolile cardiovasculare"
(prof.dr. C.Georgescu) Litografia UMF Tg.-Mure ş, 1996 3. Curs de patologie Medical ă - Vol. IV "Bolile digestive" (prof.dr. G.Oltean) Litografia UMF Tg.-Mureş, 1998 4. "Aspecte diagnostice i terapeutice în bolile hematologice" , (prof.dr. G.Oltean) Ed. Tipomur, Tg.-Mure ş, 1996 5. “Principiile Medicinii Interne” - Harrison, Ediţia 14, Editura Teora, 2003. Pentru cursul de Oncohematologie, bibliografia minimă obligatorie este: 1. "Aspecte diagnostice i terapeutice în bolile hematologice" , (prof.dr. G.Oltean) Ed. Tipomur, Tg.-Mure ş, 1996 2.“Principiile Medicinii Interne” - Harrison, Ediţia 14, Editura Teora, 2003. 3. Tratat de Medicină internă (sub red. R.P ăun) - "Bolile hematologice" , partea I (Ed. Medicală Bucureşti, 1997) şi partea a II-a (Ed. Medical ă Bucureşti, 1999)
Număr ore de curs şi stagii alocate din planul de înv ăţământ: – pentru disciplina de medicină internă anul IV medicină generală - 4 ore curs/s ă ptămână - 17 ore stagii clinice/să ptămână, timp de un semestru (15 s ă ptămâni) b) – pentru disciplina de oncohematologie - 1 or ă de curs/să ptămână timp de 1 semestru (15 s ă ptămâni)
Procedura de evaluare a cunoştinţelor examen
(test grilă + examen practic) pentru disciplina de medicin ă internă anul IVmedicină
generală verificare pe parcurs
(2 verificări scrise) pentru disciplina de oncohematologie anul IV medicin ă
generală
Număr credite acumulate : 16 credite pentru disciplina de Medicină Internă anul IV medicină generală 1 credit pentru disciplina de Oncohematologie anul IV medicină generală
Preocupările de bază ale disciplinei: cardiologie, gastroenterologie, hematologie clinic ă, medicină internă
Dr. Török Imola,
şef lucrări, Clinica Medicala I, UMF Tg Mureş
Disciplina: Endoscopie digestiv ă
Statutul: opţional Principalele secţiuni şi capitole: principii de bază şi technica endoscopiei; endoscopia esofagului; endoscopia stomacului; endoscopia duodenului; colonoscopia; endoscopia interven ţională.
Bibliografie:
1. Gherasim L – Medicina interna volumul , Editura medicala, Bucuresti, 1999. 2. Trifan A – Manual de endoscopie vol. I si II, Editura Junimea, Iasi, 2002.
Nr ore de curs: 2 ore pe s ă ptămână Evaluarea cunoştinţelor: verificare pe parcurs Nr credite: 1 Dr.Băţagă Simona, Conferenţiar universitar, Clinica Medicala I, UMF Tg Mureş Denumirea disciplinei : Principii şi tehnica îngrijirii pacientului în endoscopia digestivă Disciplină nouă Disciplina Facultativă Capitole: pregătirea pacientului pentru endoscopie, dezinfec ţia aparaturii, endoscopia digestiv ă supeiroar ă, endoscopia digestiv ă inferioar ă, endoscopia terapeutic ă
Bibliografie: Oliviu Pascu : Endoscopia digestiv ă, Anca Trifan : Endoscopia superioar ă, Anca Trifan : Endoscopia digestiv ă inferioar ă
Nr.ore: 2 ore de curs Evaluarea cunoştinţelor : examen scris Denumirea disciplinei : Principles and techniques of nursing in digestive endoscopy Disciplină nouă Disciplină facultativă Chapters the preparations of the endoscopy, principles of desinfections, upper digestive endoscopy, lower digestive endoscopy, therapeutic endoscopy
Bibliografie 1. Oliviu Pascu: Endoscopia digestiv ă 2. Anca Trifan : endoscopia digestiv ă superioar ă 3. Anca Trifan: Endoscopia digestivă inferioar ă
Nr. ore: 2 ore de curs Evaluarea cunoştineţelor : examen scris Dr.Băţagă Simona, Conferenţiar universitar, Clinica Medicala I, UMF Tg Mureş Denumirea disciplinei: Semiologie medical ă, disciplină obligatorie Disciplina de bază a medicinei interne, introdus ă de la începuturile medicinei
Stafful disciplinei: Conf.dr. B ăţagă Simona Disciplină obligatorie Principalele capitole : Semiologie aparatului cardio-vascular, semiologie aparatului digestiv, semiologie aparatului renal, semiologia sângelui şi a sistemului hematopoetic
Bibliografia: Cursurile de semiologie UMF Tg.-Mure ş şi bibliografia anexată din ele: Simona Băţagă: Semiologie Aparatului Cardiovascular. Note de curs. Editura University Press Tg.-Mure ş, 178 de pagini, 2004, ISBN : 973-7788-21-4, Simona B ăţagă, Smaranda Demian: Semiologia aparatului renal. Semiologia sângelui şi a organelor hematopoetice. Note de curs. Editura University Press Tg.-Mureş, 121 de pagini, 2004, ISBN : 973-7788-23-0.
Nr.ore: 2 ore curs s ă ptămânal Evaluarea cunoştinţelor : test grilă şi examen practic Nr. credite: 8 Preocuparea de bază : examen cardiologie, examen gastroenterologie, examen aparat renal, examen hematologie Denumirea disciplinei : semiology (clinical and phsical examination) lectures
Semiology, disciplină obligatorie Principalele capitole: cardiovascular semiollogy, digestive semiology, renal semiology, hematologic semiology
Bibliografie: Cursurile de semiologie UMF Tg.-Mure ş: Semiologia Aparatului digestiv. Note de curs. Editura University Press Tg.-Mure ş, 156 de pagini , 2004, ISBN: 973-7788-22-2. Simona Băţagă, Smaranda Demian: Semiologia Aparatului cardiovascular. Note de curs. Editura University Press Tg.-Mure ş, 178 de pagini, 2004, ISBN : 973-7788-21-4. Simona Băţagă , Smaranda Demian: Semiologia aparatului renal. Semiologia sângelui şi a organelor hematopoetice. Note de curs: Editura University Press Tg.-Mure ş, 121 de pagini, 2004, ISBN : 973-7788-23-o
Evaluarea cunoştineţelor: Test and practical examination Preocuparea de bază: examen cardiologie, examen gastroenterologie, examen aparat renal, examen hematologie
MEDICINĂ INTERNĂ V Staff-ul disciplinei: Prof.dr.Brassai Zoltán, Conf.dr.Bancu Ligia, Şef lucr.dr.Kelemen Piroska, Şef lucr.dr.Ureche Corina, Şef lucr.dr.Puskas Attila, Asist.dr. Mako Katalin, Asist.dr.Fulop Emoke, Asist.dr.Hosu Ioan, Asist.dr.Szalman Krisztina, Prep.dr.BaloghZsolt, Prep.dr.Imre Mihaly.
Statutul disciplinei: obligatoriu Principalele secţiuni şi capitole: Cardiologie, Angiologie, Gastroenterologie,
Hematologie
Bibliografia obligatorie: 1. Curs de Medicin ă internă - Vol. I "Bolile cardiovasculare" (prof.dr. C.Dudea) Litografia UMF Tg.-Mureş,1997 2. Curs de Medicin ă internă - Vol. II "Bolile cardiovasculare" (prof.dr. C.Georgescu) Litografia UMF Tg.-Mureş 1996 3. Curs de Patologie Medical ă - Vol. IV "Bolile digestive" (prof.dr. G.Oltean) Litografia UMF Tg.-Mureş,1998 4. „Aspecte diagnostice şi terapeutice în bolile hematologice", (prof.dr. G.Oltean) Ed. Tipomur, Tg.-Mure ş, 1996 5. Kardiológia és angiológia - A belgyógyászat zsebkönyve ( Prof. Dr. Brassai Zoltán) Springer Orvosi Kiadó, Budapest, 1999 6. Medicină internă – vol. III „Bolile digestive” (sub red. L. Gherasim) Editura Medical ă, Bucureşti, 1999
Număr ore de curs: 4+2 / s ă ptămână Procedura de evaluare a cunoştinţelor: Examen Numărul de credite acumulate: 20 Preocuparea de bază a disciplinei: Medicină Internă Dr Ligia Bancu – Şef de lucrări Titular de curs: Dr.Ligia Bancu, şef de lucr ări
Statutul disciplinei: Opţională Principalele secţiuni şi capitole: Istoric. Principii de baz ă ale endoscopiei. Indica ţii, contraindicaţii, complicaţiile endoscopiei digestive superioare (EDS). Tehnica endoscopiei digestive superioare. Preg ătirea, monitorizarea EDS. Descrierea leziunilor în termeni endoscopici Modificări endoscopice esofagiene Modificări endoscopice gastrice Modificări endoscopice duodenale Colangiopancreatografia endoscopic ă retrogradă Indicaţii, contraindicaţii, complicaţiile colonoscopiei. Pregătirea pentru colonoscopie. Tehnica colonoscopiei. Leziuni supradenivelate ( polipii recto-colonici, tumori maligne)
Bolile inflamatorii ale colonului. Afecţiuni colonice diverse. Hemostaza endoscopică, protezarea endoscopic ă. Polipectomia Gastrostomia endoscopic ă percutană
Bibliografia obligatorie Manual de Endoscopie digestiv ă, vol 1-2, Anca Trifan,Editura Junimea 2002 5. Număr ore de curs: 2ore /s ă ptămână 6. Procedura de evaluare a cuno ştinţelor: verificare pe parcurs 7. Numărul de credite acumulate: 1 8. Preocuparea de baz ă a disciplinei: Gastroenterologie
Dr.Kelemen Piroska – şef de lucrări Titular de curs: Dr.Kelemen Piroska, şef de lucr ări
Statutul disciplinei: obligatoriu Principalele secţiuni şi capitole: Introducere Insuficienţa respiratorie acut ă Urgenţele în HTA Durerea precordială Urgenţe în cardiopatia ischemic ă Edemul pulmonar acut şi şocul cardiogen Resuscitarea cardiorespiratorie Urgenţele tromboembolice Urgenţele bolnavului diabetic Sindroamele dureroase abdominale Insuficienţa renală acută Şocul
Intoxicaţiile
Bibliografia obligatorie 1. Schaffler-Braun-Renz – Ghid clinic, explor ări, diagnostic, terapie, urgen ţe, ed. Medicală S.A., Bucureşti, 1995 2. The Merck Manual – Ghid Medical, edi ţia a XVI-a, ed. Melania, Budapesta, 1994
3. L Gherasim – Medicină Internă, vol. 1- 3, ed.Medical ă, Bucureşti, 1996 4. Dr.Brassai Z – Cardiologie şi angiologie, ed. Springer, Budapesta, 1999 5. Dr.Ferencz L – Ghid de diagnostic a bolilor interne (A belgyógyászati diagnosztika kézikönyve),EME Cluj, 2003 6. Harrison’s – Principles of Internal Medicine, edi ţia a 12-a., 1991
Număr ore de curs: 2ore/s ă ptămână + LP 2 ore din 2-2 s ă ptămâni Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Numărul de credite acumulate: 2 Preocuparea de bază a disciplinei: medicină internă Dr. Corina Ureche-şef de lucrări 1. Titular de curs: Dr.Corina Ureche, şef de lucr ări 2. Statutul disciplinei: obligatoriu 3. Principalele secţiuni şi capitole: Introducere Insuficienţa respiratorie acut ă Urgenţele în HTA Durerea precordială Urgenţe în cardiopatia ischemică Edemul pulmonar acut şi şocul cardiogen Resuscitarea cardiorespiratorie Urgenţele tromboembolice Urgenţele bolnavului diabetic Sindroamele dureroase abdominale Insuficienţa renală acută Şocul
Intoxicaţiile
Bibliografia obligatorie: 1. Schaffler-Braun-Renz – Ghid clinic, explor ări, diagnostic, terapie, urgen ţe, ed. Medicală S.A., Bucureşti, 1995 2. The Merck Manual – Ghid Medical, edi ţia a XVI-a 3. L Gherasim – Medicină Internă, vol. 1- 3, ed.Medical ă, Bucureşti, 1996 4. Harrison’s – Principles of Internal Medicine, edi ţia a 12-a., 1991
Număr ore de curs: 2ore/s ă ptămână + LP 2 ore din 2-2 s ă ptămâni
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: colocviu Numărul de credite acumulate: 2 Preocuparea de bază a disciplinei: medicină internă Dr. Puskás Attila – şef de lucrări Titular de curs: Dr Puskas Attila, sef de lucrari
Statutul disciplinei: obligatoriu Principalele secţiuni şi capitole: Bolile respiratorii 1. Bronsita acuta si cronica 2. Astm bronsic 3. Pneumoniile 4. Cancerul pulmonar 5. Bolile pleurei 6. Insuficienta respiratorie acuta si cronica 7. Bolile mediastinului
Bolile cardiovasculare 8. Febra reumatica 9. Bolile valvulare 10. Endocardita infectioasa 11. Pericarditele 12. Miocarditele 13. Cardiomiopatiile 14. Cardiopatia ischemica 15. Sincopa, socul cardiogen 16. Insuficienta cardiaca 17. Cord pulmonar cronic 18. Embolia pulmonara 19. Aritmiile cardiace 20. Cardiopatiile congenitale
Nefrologie 21. Infectiile urinare 22. Glomerulonefritele 23. Sindromul nefrotic 24. Insuficienta renala acuta si cronica
Bibliografia obligatorie: 1. Brassai: Kardiologia es Angiologia, Ed. Springer 1999 2. Harrison’s – Principles of Internal Medicine, edi ţia a 12-a., 1991
Numă Număr ore de curs: 2 ore /spt Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen scris si examen practic Numă Numărul de credite acumulate: Preocuparea de bază bază a disciplinei: medicina interna MEDICINA INTERNA 3 Staff-ul disciplinei 1.Prof.Dr.Emilian Carasca 2.Prof.Dr.Alexandru Incze 3.Conf.Dr.Grigore Dogaru 4.Sef l.Dr.Dumitru Moldovan 5.Sef l.Dr.Daniela Ecaterina Dobru 6.Sef l.Dr.Gina Camelia Suciu 7.Asist.Dr.Doina Podoleanu 8.Asist.Dr.Daniela Ciomos 9.sist.Dr.Sorin Micu 10.Asist.Dr.Attila Frigy 11.Asist.Dr.Mirela Camelia Gliga 12.Asist.Dr.Cristian Podoleanu 13.Asist.Dr.Ilie Barb 14.Asist.Dr.Horatiu Pop 15.Asist.Dr.Alina Boeriu 16.Preparator Dr.Daniel Cozlea 17.Preparator Dr.Monica Dorgo
Statutul disciplinei Medicina interna- obligatorie Alergologie-optional-Anul IV.M.G. Medicina interna-Anul III.Facultatea de Stomatologie Medicina interna-anul V.MG (disciplina obligatorie) Prof.Emilian Carasca; Prof.Alexandru Incze; Conf.Grigore Dogaru;Sef l Gina G ina Suciu.
Programa analitica- Medicina interna. Anul V.M.G.
I.Bolile aparatului respirator: 1.Notiuni de fiziologie respiratorie 2.Bronhopneumopatia 2.Bronhopneumopatia cronica obstructiva(BPOC) 3.Bronsiectazia 4.Astmul 5.Pneumonii 6.Afectiuni pulmonare difuze 7.Pleurezii 8.Pneimotoraxul si hemotoraxul 9.Insuficienta respiratorie cronica (IRCr) 10.Hipertensiunea pulmonara primitiva.
II.Bolile renale 1.Principalele functii renale:tubulara si endocrina 2.Glomerulonefritele 3.Sindromul nefrotic 4.Infectia tractului urinar (ITU) 5.Insuficienta renala acuta (pre, post si renala) 6.Insuficienta renala cronica (IRC)
III.Diabetul zaharat si alte tulburari metabolice 1.Diabetul zaharat 2.Tulburarile metabolismului lipidic
IV.Reumatologie 1.Poliartrita reumatoida 2.Bolile autoimune 3.Vasculite sistemice
Bibliografia obligatorie 1. Harrison Vol. I. si Vol. II.
Nr. ore: Ore de curs- 60 ore / semestru Ore de prezentari de caz- 30 ore/ semestru Ore de stagiu- 238 ore/ semestru
Procedura de evaluare – examen Numarul de credite acumulate- medicina interna- 18 credite
Preocuparea disciplinei -Medicina interna -Alergologie -Diabet -Nefrologie -Cardiologie -Gastroenterologie
ALERGOLOGIE Titular de curs Sef lucrari Dr.Dumitru Moldovan Disciplina introdusa pentru prima oara in anul 1995. A fost disciplina facultativa in perioada 19952003. Din anul universitar 2004-2005 este optionala. Prezentarile orale si cursurile tiparite au fost elaborate in limba romana si limba maghiara. Sef lucrari Dr.Dumitru Moldovan
Statutul disciplinei: Disciplina optionala Bolile alergice: o problem ă de sănătate publică Bazele celulare şi moleculare ale alergiei Alergenele Diagnosticul bolilor alergice Tratamentul imunologic al bolilor alergice Alergia ocular ă Rinitele alergice Astmul Dermatita atopică Urticaria şi angioedemul Dermatita de contact Alergia la medicamente Anaflaxia Alergia la venin de albin ă şi viespe Alergia la latex
Bibliografia: Carte: Alergia. Diagnostic si tratament. Editura Prisma, 160 pagini, 2000. Cursuri litografiate: Curs concis de alergologie, Litografia UMF.Tg.Mures 1997. Alergologia (Limba maghiara). Litografia UMF.Tg.Mures 2004.
Nr. ore:
Curs limba romana: 15 cursuri a 2 ore. Curs limba maghiara: 15 cursuri a 2 ore
Procedura de verificare: test grila. Numar de credite Preocuparea de bază: Alergologie clinica. MEDICINĂ INTERNĂ IV Staff-ul Disciplinei: Conf. Dr. Ştef ănescu Mihai, doctor în medicină Asist. Univ. Dr. Opriş Mihaela, doctorand în medicină Asist. Univ. Dr. Viţa Ionel, doctorand în medicin ă Asist.Univ. Dr. Gyori Ladislau, doctorand în medicin ă Asist. Univ. Dr. Mitre Adriana, Asist. Univ. Dr. Sârbu Voichi ţa Preparator Dr. Macarie Gheorghe Cosmin.
Statutul disciplinei din planul de nv î ăţământ : Medicină internă – anul IV MG (disciplină obligatorie) Medicină internă- anul III MD (disciplin ă obligatorie) Semiologie medicală – anul III MD (disciplin ă obligatorie) Medicină internă – anul II Col MD (disciplin ă obligatorie) Internal Medicine – IV th year General Medicine (compulsory) Internal Medicine – III dr year Dental Medicine (compulsory) Medical Semiology – III rd year Dental Medicine (compulsory) Internal Medicine – II nd year Medical College (compulsory)
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole (din programa analitic ă a cursurilor, stagiilor respectiv lucr ărioor practice) : vezi anexa 1
Bibliografia obligatorie vezi anexa 2 Numărul de ore de curs, stagii, lucr ări practice alocat disciplinei: ore de curs (lecture hours): 12 (MG IV :4, MD III: 2, MD II: 2, Colegiu MG II: 4) ore de stagii (probation hours) : 89,34 ore lucr ări practice (practical works): 23
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: anul IV m.g., an II colegiu MG, an III med. dent.:examen (exam); anul III med. dent semiologie :colocviu (coloqvium)
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de înv ăţământ: an IV MG: 16; an II colegiu MG: 12; an III med. dent. medicina interna:3; an III med. dent semiologie: 4
Preocupare de bază a disciplinei: cardiologie (cardiology). TEMATICA CURSULUI ŞI STAGIILOR CLINICE DE MEDICINĂ INTERNĂ MEDICINĂ GENERALĂ AN IV şi MEDICINĂ DENTAR Ă AN III 1. Reumatismul articular acut 2. Valvulopatiile 3. Bolile cardiace congenitale 4. Endocardita infecţioasă 5. Bolile miocardului 6. Bolile pericardului 7. Cardiopatia ischemică 8. Aritmiile cardiace 9. Insuficienţa cardiacă 10. Cordul pulmonar acut şi cronic 11. Hipertensiunea arterială 12. Bolile arterelor 13. Bolile venelor 14. Bolile esofagului 15. Gastritele 16. Ulcerul gastro-duodenal 17. Cancerul gastric 18. Bolile intestinului subţire 19. Bolile colonului şi rectului 20. Pancreatitele şi cancerul pancreatic 21. Hepatita cronică 22. Ciroza hepatică 23. Litiaza biliar ă şi colecistitele 24. Anemiile 25. Leucemiile 26. Limfoamele 27. Mielomul multiplu 28. Purpurele vasculare
29. Trombocitopatiile 30. Coagulopatiile
ENDOCRINOLOGIE Staff-ul actual al disciplinei: Prof. Dr. Kun Imre Zoltán, şeful Disciplinei şi Clinicii de Endocrinologie; Dr. Corina Radu, asistent universitar; Dr. Diana Barb, preparator universitar.
Statutul disciplinei din planul de învăţământ: obligatorie (la anul IV medicină şi anul III. stomatologie). Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică a cursurilor şi lucr ărilor practice sunt următoarele:
PROGRAMA ANALITICĂ a cursurilor şi lucrărilor practice de endocrinologie pentru studenţii anului IV. medicină PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR 1. Endocrinologie general ă 2. Endocrinologie special ă. Sistemul hipotalamo-adenohipofizar 3. Sistemul hipotalamo-neurohipofizar 4. Adenohipofiza 5. Adenoamele hipofizare. 6. Adenohipofiza. Insuficienţa hipofizar ă. 7. Glanda tiroidă 8. Noţiuni de anatomie şi fiziologie 9. Tireotoxicozele: 10. Hipotiroidia. 11. Tiromegaliile (guşile). 12. Tiroiditele. 13. Tumorile tiroidiene. 14. Paratiroidele şi osteoporoza 15. Hipoparatiroidia. 16. Hiperparatiroidia. 17. Osteoporoza. 18. Patologia suprarenalelor 19. Medulosuprarenalele
20. Endocrinologia gonadelor 21. Diferenţierea sexuală normală şi tulbur ările ei. 22. Tulbur ările gonadelor masculine 23. Andropauză 24. Tulbur ările funcţiilor ovariene. 25. Sindromul climacteric şi menopauza 26. Obezitatea.
Bibliografia obligatorie : 1. Endocrinologie clinică: Note de curs. Autor: Coculescu Mihai (Dr. Corin Badiu, Dr. Sergiu Catrina). Bucureşti, Editura Medicală. 2. Diagnosticul bolilor endocrine. Autor: Dumitrache Constantin, Ionescu Barbu. Bucure şti 1993. 3. Tratamentul bolilor endocrine. Autor: Dumitrache Constantin. Bucure şti 1990. 4. Curs de endocrinologie clinic ă. Autor: E. Zbranca, Pencea Vera, Gneazdovschi V. Iasi 1980. 5. Klinikai Endocrinológia. Autor: Kun Imre. Marosvásarhely: Orvostudományi és Gyógyszerészeti Egyetem 1997. 6. Kun Imre Zoltan, Klinikai endocrinologia, Erdélyi Múzeum-Egyesület Kolozsvár, 2000.
Numărul de ore de curs, stagii, respectiv lucr ări practice alocat disciplinei din planul de învăţământ.
Forma de î nv ăţământ
Nr. orelor
Curs (sem. I, sau sem. II)
30
Lucrări practice
30
Total
60
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: 2 verificări pe parcurs şi examen la sfâr şitul semestrului Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de înv ăţământ Preocuparea de bază a disciplinei: tiroidologie, neuroendocrinologie, patologia gonadelor FTIZIOLOGIE Staff-ul disciplinei: Prof. Dr. Gabriela Jimborean – şef al disciplinei de Ftiziologie; Asist. Univ. - Dr. Edith-Simona Iano şi;
Statutul Disciplinei de Ftiziologie:
Ftiziologie, Seria Română – anul V MG (disciplin ă obligatorie); Ftiziologie, Seria Maghiar ă – anul V MG (disciplin ă obligatorie); Ftiziologie, Seria Român ă - anul III Stomatologie (parte din cursul şi stagiul de Medicină Internă (disciplină obligatorie); Ftiziologie, Seria Maghiar ă – anul III Stomatologie (parte din cursul şi stagiul de Medicină Internă (disciplină obligatorie); Explor ări Paraclinice în Pneumologie – anul V MG Seria Român ă şi Maghiar ă (disciplină opţională); Enumerarea principalelor capitole (din programa analitică): A) Principalele capitole din cursul de Ftiziologie: Epidemiologia TBC; Etiologia TBC; Criterii de diagnostic în TBC; Clinica TBC; Tratamentul TBC; Profilaxia şi combaterea TBC; B). Principalele capitole din Îndrum ătorul de Lucr ări Practice de Ftiziologie: 1.Foaia de observa ţie a bolnavului de TBC; 2.Clasificarea cazurilor de TBC; 3.Criteriile de diagnostic în TBC: Diagnosticul bacteriologic în TBC; Diagnosticul morfopatologic: Bronhoscopia, Toracoscopia şi examenul histopatologic; Criteriile diagnosticului clinic în TBC; Diagnosticul radiologic şi alte investigaţii de imagistică în TBC; Intradermoreacţia la tuberculină; Explor ări bioumorale în TBC; 4. Profilaxia şi combaterea TBC; C). Curs op ţional - Explor ări paraclinice în Pneumologie - principalele capitole: 1.Radiografia toracică: -Radiografia standard şi computerizată; -Microradiofotografia; -Interpretarea radiografiei – aspecte fiziologice şi patologice; 2.Bronhografia; 3.Tomografia computerizat ă;
4.Angiografia pulmonar ă; 5. Echografia toracică; Rezonanţa magnetică nuclear ă; Scintigrafia pulmonar ă; Explorarea funcţională respiratorie; Bronhoscopia, Toracoscopia, Mediastinoscopia, Toracotomia exploratorie; Prelevări citologice şi histologice; Metode directe de explorare a pleurei; Explor ări bacteriologice, biochimice şi imunologice;
Bibliografia obligatorie: Curs de Ftiziologie -Facultatea de Medicin ă Generală, Biblioteca UMF Tg-Mure ş; Curs de Ftiziologie - Facultatea de Stomatologie, Biblioteca UMF Tg-Mure ş; Îndrumător de Lucr ări Practice de Ftiziologie, Biblioteca UMF Tg-Mureş;
Numărul de ore de curs, lucr ări practice din planul de învâţământ: -Semestrul I (seria român ă şi maghiar ă)MG – 1 or ă curs Ftiziologie /să ptămână; -Semestrul I (seria român ă şi maghiar ă)MG – lucr ări practice în fiecare zi (în func ţie de orarul primit de la Decanatul UMF); -Semestrul II ( seria român ă)MG -1 or ă curs Ftiziologie/să ptâmănă; -Semestrul II (seria român ă) MG- lucr ări practice în fiecare zi (în funcţie de orarul primit de la Decanatul UMF); -Semestrul II (seria român ă şi maghiar ă) MG - Explor ări paraclinice în Pneumologie 2 ore de curs/să ptămână; -Semestrul II (seria român ă şi maghiar ă) Stomatologie - 6ore de curs/semestru, în limba română, respectiv maghiar ă; -Semestrul II (seria român ă şi maghiar ă) Stomatologie - 1 s ă ptâmănă lucr ări practice în funcţie de orarul de la Decanatul Stomatologie;
Procedura de evaluare a cunoştinţelor – verificare în presesiune; Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de înv ăţământ Preocuparea de bază a Disciplinei – Pneumologie + Ftiziologie.
CLINICA PEDIATRIE NR. I Staff-ul disciplinei: Prof. Dr. Ioan Muntean Conf. Dr. Baghiu Despina Maria Sef lucr. Dr. M ărginean Cristina Oana Sef lucr. Dr. Todea Csilla Sef lucr. Dr. Horvath Adrienne Asist. univ. Dr. C ă pâlna Brândusa Prep. Dr. Chince şan Mihaela
Statutul: în planul de inv ăţământ au statut obligatoriu: pediatria, puericultura şi nursing general şi opţional cardiologia pediatrică.
TEMATICA PEDIATRIE A CURSULUI DE PEDIATRIE AN V MEDICINĂ ÎN ANUL UNIV. 2004/2005 1.Patologie neonatal ă 2.Patologia aparatului respirator 3.Patologia aparatului cardiovascular 4.Bolile colagenului vascular 5.Afecţiunile tractului digestiv 6.Bolile carenţiale 7.Afecţiunile reno-urinare 8.Diatezele hemoragice 9.Patologia sistemului nervos 10.Oncopediatria – 5 ore: leucemiile; masele abdominale (tumoarea Wilms, neuroblastomul); limfoamele hodgkiniene şi nehodgkiniene; terapia suportiv ă – îngrijiri paleative. 11.Boli de metabolism şi de nutriţie – 3 ore: boli de stocaj; diabetul zaharat.
TEMATICĂ PUERICULTUR Ă SECŢIA MAGHIAR Ă 2005. Introducere în puericultur ă. Profilaxia primar ă, secundar ă, ter ţiar ă. Perioadele copil ăriei. Examenul clinic al copilului. Creşterea şi dezvoltarea sugarului şi copilului. (somatică, neuropsihomotorie). Aprecierea cre şterii, stimularea prin îngrijiri. Nou născutul la termen, caracteristici fizice, func ţionale, îngrijiri. Prematurul, dismaturul. Nutriţia şi nevoile nutritive.
Ală ptarea exclusiv ă. Ală ptarea preponderent ă, ală ptarea par ţială. Înţărcare, ablactare, alimentaţie diversificată, alimentaţia cu biberonul Alimente şi preparate dietetice. Alimentaţia copilului mic şi a şcolarului.
Bibliografie Pediatrie 1. M. Geormăneanu, Anneliese Walter-Ro şianu: Pediatrie, Partea II, Editura didactic ă şi pedagogică Bucureşti, 1996. 2. M. Geormăneanu, I.Munteanu: Pediatrie, Partea I, Editura didactic ă şi pedagogică Bucureşti, 1993 (sau 1995). 3. Baghiu Despina Maria: Curs de pediatrie – Hematologie şi oncologie, UMF Tg. Mure ş, l999. 4. E. Ciofu, Carmen Ciofu: Esen ţialul în pediatrie, Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 2000. 5. Lecţiuni de pediatrie (2004) l. român ă şi l. maghiar ă. 6. Nelson Textbook of Pediatrics, the 17 ed, Behrman R., Kliegeman R., H. Jonson MD, Sauders Co., Philadelphia, 2003
Bibliografia Puericultură 1. Mărginea Oana: Curs de Puericultur ă- Alimentaţia sugarului şi a copilului, Litografia U.M.F. Tg- Mureş, 2004. 2. Făgăr ăşan Amalia Curs de Puericultur ă- Creşterea şi Dezvoltarea, Litografia U.M.F. TgMureş, 2004. 3. Bărbuţă R.: Puericultur ă Clinică, Ed. Junimea, Ia şi, 1983 4. Muntean Ioan, Pap Zoltan, Ajtai Katalin: Gyermekgyogyaszat vol. III, Litografia U.M.F. Tg- Mureş, 1980. 5. Adrienne Horvath: Az ujszulott, ed. University Press, Tg- Mure ş, 2003.
Nr.ore: Nr. ore curs Pediatrie – 75 ore/an de invatamant Nr. ore stagii Pediatrie – 220 ore/ an de invatamant Nr. ore curs Puericultura 15 ore/an de invatamant Nr. ore lucrari practice Puericultura 15 ore/an de invatamant Nr. ore curs Cardiologie pediatrica 15 ore/an de invatamant
Procedura de verificare: Evaluarea la Pediatrie – examen si verificare pe parcurs Evaluarea la Puericultura – colocviu Evaluarea la Cardiologie pediatrica – colocviu
Nr.credite: Numarul de credite prin promovarea - disciplinei de pediatrie = 18 - disciplinei de puericultura = 2 - disciplinei de cardiologie ped. = 1
Preocuparea de baza a disciplinei este pediatria, avand si compartimente specializate pentru - gastroenterologie - imunologie-alergologie - hematologie - oncologie.
NEUROLOGIE Staff-ul disciplinei: Prof. dr. Pascu Ion Şef de lucr. dr. Szatmari Szabolcs Şef de lucr. dr. B ălaşa Rodica
Asist. dr. Bârsan Andreea Asist. dr. Szasz Jozsef Asist. dr. Toma Lumini ţa Asist. dr. Macavei Ioan.
Statutul disciplinei: obligatorie Programa analitică a cursului şi stagiilor: Semiologie neurologic
I.1. Sindromul de neuron motor central I.2. Sindromul de neuron motor periferic I.3. Sindroamele senzitive I.4. Sindroamele medulare I.5. Sindroamele de trunchi cerebral I.6. Sindromul vestibular I.7. Sindromul cerebelar I.8. Sindroamele talamice şi hipotalamice I.9. Sindroamele căilor optice I.10. Sindroamele motilităţii oculare I.11. Sindroamele corticale (frontal, parietal, temporal, occipital)
I.12. Sindroamele dischinetice şi distonice I.13. Sindroamele arterelor cu distribu ţie cerebrală I.14. Tulbur ările de vorbire I.15. Hipertensiunea intracraniană I.16. Coma I.17. Cefalalgia I.18. Sindroamele sistemului nervos autonom Patologie neurologic
II.1. Epilepsiile II.2. Bolile cerebrovasculare II.3. Bolile extrapiramidale II.4. Bolile demielinizante II.5. Neuropatiile şi polineuropatiile II.6. Miasteniile II.7. Bolile neurodegenerative II.8. Bolile musculaturii striate Bibliografia obligatorie : 1. L. Popoviciu (Ed): Semiologie neurologic ă, Lit. I.M.F. Târgu-Mure ş, 1979. 2. L. Popoviciu (Ed): Neurologie, Ed. Did. Ped., Bucure şti, 1993.
Numărul de ore: Curs: 45 de ore Stagii: 80 de ore
Procedura de evaluare: Examen Numărul de credite: 9 Preocuparea de bază: Bolile cerebrovasculare, Scleroza multipl ă, Boala Parkinson, Epilepsia, Miastenia gravis.
ORL Staff-ul disciplinei: Prof.dr. C. Dra şoveanu Sef. lucr. dr. Mühlfay Gh. Sef lucr. dr. Sab ău Sorin Asist.univ.dr. Boldea Claudia
Statutul disciplinei în planul de învăţământ : obligatorie Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole: - otologie - rinologie - faringo – laringologie - aspecte de patologie traheo-bron şică şi esofagiană - noţiuni de foniatrie
Bibliografia obligatorie 1. ATAMAN T.,Examinarea Oto-rino-laringologică,Editura Tehnică, Bucureşti,2003 2. COSTINESCU V. şi colab.Oto-rino-laringologie.Vol. I şi II Editura Medicală ,Bucureşti 1964. 3. DRASOVEANU C. Patologie ORL. University PressTg.Mureş .2000 4. MUHLFAY V.,DRASOVEANU C ,Fullorrgegegyogyaszat. IMF Tg.Mureş.Litografia IMF Tg.Mureş 1990. 5. SARAFOLEANU D.,SARAFOLEANU C. Compendiu O.R.L.,Editura Naţional,Bucureşti,1997
Numărul de ore de curs şi lucr ări practice alocat: Procedura de evaluare a cunoştinţelor : examen Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei în planul de învăţământ: Preocuparea de bază a disciplinei : capitolele enumerate. DEMATOLOGIE Staff-ul disciplinei: Dr. Morariu Silviu Horia Asistent universitar Dr. Simu Lia Maria
Statul disciplinei: disciplină obligatorie. Programa analitica a cursurilor - Semiologie dermatologic ă - Viroze cutanate - Piodermite. Dermatoze provocate de parazi ţia animali Infecţii mycobacteriene - Micoze cutaneo-mucoase - Dermatoze alergice - Dermatita de stază. Vasculite
4 credite
- Boli ale ţesutului conjunctiv - Dermatoze buloase - Afecţiuni papulo-scuamoase - Afecţiuni ale glandelor sebacee - Tumori cutanate benigne. Dermatoze precanceroase - Tumori cutanate maligne - Sifilis - Alte boli cu transmitere sexual ă Programa analitica a lucr ărilor practice: - Structura şi funcţiile organului cutanat - Examenul local dermatologic - Explor ări paraclinice - Diagnostic diferen ţial - Noţiuni generale de terapeutic ă dermatologică - Tratamentul cu agen ţi fizici - Tratamentul sistemic în dermatologie - Paraneoplazii cutanate - Reacţii cutanate postmedicamentoase - Diagnostic diferenţial în raport cu regiunile anatomice - Patologia mucoasei bucale - Patologia regiunii genitale
Bibliografie: 1. Buţiu O.V. – Curs de dermato-venerologie, Litografiat, UMF Tg Mure ş, 1979 2. Buţiu O.V. – Dermatovenerologia, kurzus, Litografia UMF Tg Mure ş, 1979 3. Bucur Gh., Opri ş Dana Angela – Boli dermatovenerice. Enciclopedie. Ed Medical ă Naţională, Bucureşti 2002 4. Colţoiu Al. – Tratat de dermato-venerologie, vol I partea I şi II, Ed Medicală, Bucureşti, 1986 5. Forsea D., Raluca Popescu, Popescu C.M. – Compendiu de dermatologie şi venerologie, Ed Tehnică, Bucureşti, 1996 6. Maier N. – Patologie cutanată, vol I, II, III, Ed Casa C ăr ţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 1998 7. Mitchell Sams W, Lynch J.P – Principles and practice of Dermatology, Churchill Livingstone, New York, 1990
8. Morariu SH – Curs de dermatologie şi venerologie, Litografiat, UMF Tg Mure ş 2002 9. Ţolea I. – Dermatovenerologie clinic ă, Ed Scrisul Românesc, Craiova, 2000 10. Saurat J.H., Laugier P., Grosshans E., Lachapelle J.M. – Dermatologie et venereologie, Masson, Paris 1990
Nr. ore: Curs – 15 ore, Lucr ări practice – 30 ore. Procedura de verificare: examen. Nr. credite: 3 credite Preocuparea de bază a disciplinei: Dermatologie şi Venerologie OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE NR. II Staff-ul: Conf.Dr. Carmen R ădulescu- şef de disciplină Prof. Dr. Constantin R ădulescu-Profesor consultant Şef de lucr ări Dr. Marius Gliga
Asistent universitar Dr. Caterina Gliga Asistent universitar Dr. Carmen Popa Asistent universitar Dr. Ovidiu Gârbovan Preparator universitar Dr. Levente Ilyes Preparator universitar Dr. Ovidiu Grama
Statul disciplinei: A.Obstetrica şi Ginecologia pentru studen ţii anului VI Medicină Generală, seriile I şi II, semestrul I şi II constituie o disciplin ă obligatorie - Conf. Dr. R ădulescu Carmen şi Prof. Dr. R ădulescu Constantin
Programa analitică: Obstetrica şi Ginecologia pentru studen ţii anului VI Medicină Generală, semestrul I şi II: Endocrinologia reproducerii Obstetrica: sarcina normală şi patologică Ginecologia: Anomaliile congenitale ale tractului genital feminin, Boala inflamatorie pelvin ă, Cancerul vulvar, vaginal, cervical, Cancerul corpului uterin, Tumorile ovariene, Endometrioza, Sterilitatea feminină, Contracepţia
Bibliografia: Ginecologia, vol I şi II de Prof. Dr. Constantin R ădulescu, Editura Medical ă, Bucureşti, 1988 şi 1995 Curs de Obstetrică-Conf.Dr. Carmen R ădulescu, Litografia UMF Tg.Mure ş, 2003.
Nr. ore: Pentru studen ţii anului VI Medicină Generală
a. 56 de ore de curs pe an la fiecare serie (2 serii), total 112 ore de curs b. Ore de stagiu:1275 ore în primul semestru şi 1241 de ore în semestrul II
Procedura de verificare: Evaluarea cunoştinţelor se face prin examen atât pentru studen ţii din anul VI Medicină Generală cât şi pentru cei din anul III de la Colegiul de Medicin ă.
Numărul de credite la anul VI Medicină Generală este 10. Preocuparea de bază a disciplinei o constituie: Patologia sarcinii, na şterii şi lăuziei, Oncologia ginecologică.
OBSTETRICĂ – GINECOLOGIE I. Staff – ul disciplinei este alcătuit dintr-un conferen ţiar universitar, un şef de lucr ări şi 8 asistenţi universitari. Dintre membrii disciplinei 4 au titlul de doctor în ştiinţe medicale iar alţi 2 sunt doctoranzi.Membrii disciplinei au dobîndit diferite competen ţe în subspecialit ăţi din domeniul obstetricii şi ginecologiei (ecografie, laparoscopie, histeroscopie, planificare familial ă,colposcopie, management sanitar).
Statutul disciplinei: în planul de înv ăţămînt disciplina obstetrică-ginecologie are statut de disciplină obligatorie.
Capitolele principale din programa analitică Pentru Anul VI Medicin General 1. Anatomia clinică a aparatului reproductiv şi fiziologia reproducerii. Axa hipotalamohipofizo- ovariană. Embrioogia aparatului genital feminin. Tulbur ările de dezvoltare ale aparatuluigenital feminin. 2. Fiziologia sarcinii. Fecundaţia, migraţia, implantaţia şi placentaţia.adaptarea maternă la sarcină. diagnosticul sarcinii. urm ărirea prenatală a sarcinii normale . naşterea eutocică. bazinul obstetrical. atitudinea f ătului în uter. prezentaţia, poziţia, varietăţi de poziţie. mecanismul naşterii eutocice. urmărirea şi dirijarea travaliului. lăuzia normală şi patologică
3. Patologia trimestrului i al sarcinii. avortul de trim.i. boala trofoblastic ă gestaţională. hiperemeza gravidică. patologia trimestrelor ii şi iii ale sarcinii. izoimunizarea feto-maternă. hipertensiunea arterială asociată sarcinii. 4. Bolile materne asociate sarcinii. diabetul zaharat. afec ţiunile cardiace materne şi sarcina. patologia infec ţioasă maternă asociată sarcinii.Afecţiunile chirurgicale asociate sarcinii . 5. Hemoragiile în trimestrul III de sarcin ă şi la naştere.
6.
Patologia de durat ă a naşterii. Naşterea prematur ă. Sarcina suprapurtat ă. Suferinţa fetală intrauterină. Evaluarea intrauterin ă a stării f ătului. Retardul de creştere intrauterină a f ătului
7. Sarcina multiplă. Urmărirea prenatală a sarcinii multiple. Atitudinea la naştere în sarcina multiplă. Anomaliile naşterii. Anomalii de prezentaţie. Anomalii ale bazinului osos. Dispropor ţia feto-pelvină.leziunile canalului de naştere şi alte anomalii ale perioadei a iii- a a naşterii 8. Tehnici şi manevre obstetricale operatorii. Opera ţia cezariană. Naşterea pe cale vaginală după operaţie cezariană 9. Planificarea familială. Contracepţia. 10. Sarcina extrauterină. Sterilitatea feminină. Investigarea cuplului infertil. Managementul medical şi chirurgical al sterilităţii. Tehnici de reproducere asistat ă. 11. Tulbur ările funcţiei menstruale. Amenoreea. Dismenoreea şi sindromul premenstrual. Metroragiile disfuncţionale. Endometrioza şi adenomioza. 12. Infecţiile joase ale tractului genital. Infec ţiile înalte ale tractului genital. Boala inflamatorie pelvină. 13. Ginecologie pediatrică. Menopauza. 14. Tumorile benigne ale tractului genital feminin.prolapsul genital. Incontinen ţa urinar ă. Fistulele genito-urinare 15. Leziunile precanceroase ale colului uterin. Cancerul colului uterin.
16. Hiperplazia de endometru. Adenocarcinomul de endometru. Sarcoamele uterine 17. Cancerul ovarian epitelial şi nonepitelial. Leziunile precanceroase ale vulvei şi vaginului. Cancerul vulvar. Cancerul vaginal. Cancerul trompei uterine 18. Patologia benignă a sînului. Screening-ul cancerului de sîn. Cancerul de sîn 19. Tehnici chirurgicale ginecologice. Chirurgia minim invaziv ă în ginecologie: laparoscopia şi histeroscopia
Numărul de ore de curs, stagii şi lucr ări practice Pentru anul VI MG: Semestru I : 2 ore de curs. Semestrul II: 2 ore de curs + 17 ore de stagiu.
Evaluarea rezultatelor se face cuprinde 2 verific ări pe parcursul celor 2 semestre respectiv examen de final de an
pentru anulVI Medicină generală, examen de semestru pentru facultatea de
Stomatologie anul III, respectiv la finele fiec ăruia din cele 2 semestre pentru anul III Colegiul de Medicină.
Numărul de credite: Pentru anul VI MG: 10 credite (la finele sem.II) Preocupări de bază: diagnosticul antenatal şi sarcina cu risc crescut, sterilitatea feminin ă şi chirurgia ginecologică (avînd statut de centru regional de referinţă)
PSIHIATRIE Staff-ul disciplinei Prof Aurel Nireştean Prof. Gaboş Grecu losif Conf. Marieta Grecu Gabo ş Asist. univ. Adriana Miliai Prep. Dana Cîmpan Prep. Benko Agnes
Statutul disciplinei Psihiatrie anul VI mg - disciplina obligatorie Psihiatrie anul IV stomatologie - disciplina obligatorie Etică medicală anul II mg - disciplina obligatorie Psihiatrie anul II Colegiu Medical - disciplina obligatorie
Tematica cursurilor si a stagiilor 1. Noţiuni introductive în psihiatria actual ă; 2. Conceptul de thren în psihopatologie; 3. Personalitatea, tulbur ările de personalitate; 4. Re ţeaua de suport social; 5. Conştiinţa şi tulbur ările eisenzaţia. Percepţia.atenţia. Memoria şi tulbur ările lor; 6. Gândirea. Limbajul, imagina ţ ia ş i tulbur ările lor afectivitatea, viaţa instinctuală, voin ţa; 7. Activitatea voluntar ă şl tulbur ările lor; 8. Sindroamele psihopatologice; 9. Reacţiile psihopatologice şi nevrozele; 10. Schizofreniile şi psihozele afective periodice; 11. Tulbur ările schizo- afective şi tulbur ările delirante; 12. Alcoolismul şi toxicomaniile; 13. Demenţele. Retardârile mintale şi tulbur ările; 14. Psihice ale vârstei a treia; 15. Tulbur ările psihice în traumatismele craniocerebrale, epilepsie, infec ţia cu virusu imunodeficien ţei umane (sida) şi cele legate de maternitate; 16. Urgenţele psihiatrice. Terapiile psihiatrice.
Bibliografie obligatorie 1. Nireştean A.- Ghid de stagiu psihiatric. Litografia UMF Tg. Mure ş, 1999;
2. Nireştean A.- Aspecte clinico-evolutive şi terapeutice în stările psihopatoidc, teza de doctorat. 1994; 3. Nireştean A.- Curs de Psihiatrie, Facultatea de Stomatologie, Litografia U.M.F. Tg.-Mure ş, 1996; 4. Nireştean A.- Curs de Psihiatrie, Facultatea de Medicin ă Generală, Litografia U.M.F.Tg.Mureş, 2001; 5. Grecu GH. -Curs de Psihiatrie, Litografia U.M.F, Tg.-Mure ş, 1976; 6. ***- DSM IV , Ed. Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România, 2000 7. ***-ICD 10.Ed.All, 1998.
Număr de ore de curs - 3ore/să ptămână Procedura de examinare - examen Numărul de credite - 6 Preocuparea de bază a disciplinei Personalitatea normală şi patologică Tulbur ări de dispoziţie Psihoterapiile cognitiv comportamentale Actualităţi psiho-farmacologîce
BOLI INFECŢIOASE Staff-ul disciplinei: Prof. dr. Rodica Pascu - şeful disciplinei Şef lucr ări dr. Carmen Chiriac Şef lucr ări dr. Zaharia Kezdi Iringo
As. univ. dr. Brându şa Ţilea As. univ. dr. Anca Georgescu As. univ. dr. Cristina Gârbovan As. univ. dr. Domnica Ţetcu Butiurcă As. univ. dr. Mariana Pop As. univ. dr. Andreea Moldovan Prep. univ. dr. Andrea Incze
Statutul disciplinei din planul de învăţământ: Boli Infecţioase - anul VI Medicin ă Generală- disciplină obligatorie
Enumerearea principalelor secţiuni şi capitole ( din programa analitic ă a cursurilor, stagiilor, respectiv lucr ărilor practice)
Programa analitic a cursurilor - MEDICIN GENERAL
ANUL VI
Principii de diagnostic si tratament al bolilor infectioase , sindromul febril, sindrom eruptiv, sindrom inflamator, sindroame localizatoare ale infectiilor Infecţiile aparatului respirator, defini ţie, clasificare, tablou clinic, diagnostic tratament Anginele acute Infecţiile streptococice Infectii cu streptococ B hemolitic gr A Scarlatina Infecţiile streptococice cutanate şi ale păr ţilor moi Infectii cu streptococi de gr B, Infectii cu enterococcus si alti streptococi de gr D Infectii cu streptococi de gr C,G, F si viridans Rujeola Rubeola Infecţii cu Herpes-virusuri Varicela Herpes zoster Mononucleoza infecţioasa Mononucleoza infecţioasa cronicã. Infectii cu herpes simplex Infectii cu HHV6, HHV7, HHV8 Infectii cu cytomegalovirus Oreionul Difteria Infectii cu alte corynebacterii Infectii cauzate de Listeria monocytogenes Infectii cauzate de Erysipelothrix rhusiopatie Tusea convulsiv ă Infecţii ale Sistemului Nervos Central Meningite acute Meningite bacteriene Meningita cerebrospinală epidemică Meningita pneumococica Meningita cu hemophilus influenze
Alte meningite bacteriene: streptococice, stafilococice, bacili gramnegativi Meningite purulente aseptice Meningite virale acute Meningite cu enterovirusuri, virusul choriomeningitei limfocitare benigne si altele Meningita tuberculoasă Encefalite acute infecţioase, Mielite şi Neurite Rabia Abcesul cerebral Boli cu poart ă de intrare cutanată: Leptospirozele Boala Lyme si alte borelioze Antrax Tetanos Rickettsioze Boli cu poart ă de intrare digestivă Diarei infecţioase Diarei infecţioase de etiologie virala:rotavirusuri, parvovirusuri( Norwlk, Hawai), adenovirusuri, astrovirusuri, calicivirusuri, etc Dizenteria acută bacterină Diareea călătorilor Toxiinfecţiile alimentare Botulismul Salmoneloze Febra tifoidă Holera Enteroviroze prezentare general ă. Poliomielita Infecţii cu virusuri Coxasckie şi ECHO : tablouri clinice. HEPATITE virale acute Hepatita virală A.0,22 Hepatita virală B. Hepatita cu virusul Delta. Hepatita virală C Alte hepatite virale
Infecţii bacteriene sistemice: Definitii: Sindrom de r ăspuns inflamator sistemic, sepsis, sepsis sever, MSOF, bacteriemie. Sepsis Infecţia cu Virusul Imunodeficien ţei Umane (HIV/SIDA) Infecţii nosocomiale Infecţii la organisme cu imunitate compromis ă -neutropenici -infecţii la pacienţii cu hemopatii maligne -infecţii la recipienţii de măduva osoasa şi transplant de organe solide
Bibliografia obligatorie - MEDICINĂ GENERALĂ ANUL VI 1. Chiotan M: Boli infecţioase, Ed. Naţional, Bucureşti, 2000 2. Ileana Rebedea: Boli infec ţioase, Ed. Medicală, Bucureşti, 2000 3. Angelescu M: Terapia cu antibiotice, 2004 4. Voiculescu Gh. : Boli infecţioase , Ed. Medicală, Bucureşti, 1989, Vol. I, II 5. Harrison's: Principles on Internal Medicine, Twelfth Edition, Part Five: Infection Diseases
Numărul de ore de curs, stagii , lucr ări practice alocate disciplinei din planul de înv ăţământ: Anul VI - Medicină Generală - TOTAL : 144 ore/an Total cursuri: 42 ore/ an Stagiu clinic: 102 ore/an
Procedura de evaluare a cunoştinţelor : Facultatea de Medicină Generală - anul VI: examen teeoretic oral examen clinic practic la patul bolnavului
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de înv ăţământ: Facultatea de Medicină Generală - anul VI: 10 credite
Preocuparea de bază a disciplinei : predarea patologiei bolilor infec ţioase terapia infecţiei HIV terapia infecţiilor SNC
EPIDEMIOLOGIE-MEDICINĂ PREVENTIVĂ Stafful disciplinei î n 2005: Prof.dr. Monica Sab ău
Şef lucr.dr. Cristina Golea
Preparator dr. Bacârea Vladimir
Stattul disciplinei: disciplină obligatorie Principalele capitole ale programei de preg ătire teoretică şi practică: Principii generale ale epidemiologiei; Sănătatea şi boala; Epidemiologia bolilor transmisibile şi netransmisibile; Epidemiologia genetică; Prevenţia; Epidemiologia, preven ţia şi controlul unor boli transmisibile şi netransmisibile (bolile controlabile prin vaccinare în România, hepatitele virale, infecţia HIV/SIDA; infecţiile nosocomiale, gripa, bolile cardiovasculare, cancerul, boli pulmonare cronice, tulbur ările neuro-psihice cronice, diabetul); Supravegherea epidemiologic ă, Studii epidemiologice; Screeningul; Imunizarea activ ă şi pasivă; Măsuri de investigare şi control în focarul de boli infecţioase.
Bibliografia recomandată: Beaglehole R.: Bazele epidemiologiei, Ed. All, Bucureşti, 1997; Bocşan I.S.: Epidemiologie practic ă pentru medicii de familie, Editura Medical ă Universitar ă “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 1999; Ivan A.: Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Ia şi, 2002; Sabău Monica, Kiss E.: Epidemiologie, edi ţia a II-a, UMF, Tg. Mure ş, 1987; Sabău Monica, Golea Cristina, Bacârea V.: Epidemiologie special ă (boli netransmisibile), 2005.
Nr. ore: pentru anul universitar 2004-2005, 28 ore curs şi 34 ore stagiu Procedura de verificare: examen oral pentru verificarea no ţiunilor teoretice şi teste pentru activitatea practică
Număr credite: 6 Preocupări de bază: Epidemiologia infecţiilor acute şi cronice produse de virusurile hepatitice; Prevenţia tuberculozei prin acţiuni de educare - informare.
METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE Staff-ul disciplinei: Prof.dr. Monica Sab ău Prep.dr.Vladimir Bacârea
Statutul disciplinei: disciplină obligatorie Principalele capitole din programa analitică: Metodologia cercetării medicale; Etapele unui studiu clinic; Elaborarea unui protocol de cercetare; Studii epidemiologice; Redactarea medical ă; Documentarea şi Lectura critică a bibliografiei; Etica în cercetarea medicală.
Bibliografia: Achimaş A.C.: Metodologia cercet ării ştiinţifice, Ed. Universitar ă “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 1999; Browner S.W.: Publishing and Presenting Clinical Research, Lippincott Williams and Wilkins, Baltimore, 1999; Sabău Monica, BacâreaV.: Metodologia Cercet ării Ştiinţifice Medicale, University Press, Tg. Mureş, 2005; Tigan St., Achimaş A.C., Drugan T.: Curs de informatic ă şi statistică meicală, Ed. Srima, Cluj Napoca, 2001; Landirvon G., Delahaye F.: La recherche clinique, Masson, Paris, 1995
Nr. ore: 30 ore de curs Procedura de verificare: verificare pe parcurs Nr. credite: 2 Preocuparea de bază a disciplinei: elaborarea protocoalelor pentru studii de cercetare medical ă PROGRAMA ANALITICĂ 2004 – 2005 Medicină Generală anul II Sem. I
Curs
-
Sem. II
Curs
30 ore
Stagiu
-
Seria I – IV
Stagiu
-
total
-
total
30 ore
Activitatea teoretică (curs) Medicina bazată pe dovezi. Metodologia cercetării medicale
1
Etapele studiului clinic
1
Pregătirea studiului clinic
1
Elaborarea protocolului de cercetare
1
Desig-ul studiului
1
Studii descriptive
1
Studii transversale
1
Studii caz – control
2
Studii privind strategia de diagnostic
2
Studii de cohortă
2
Trialuri clinice randomizate, controlate
3
Culegerea informaţiei
3
Prelucrarea datelor
3
Analiza şi interpretarea rezultatelor
2
Prezentarea rezultatelor
2
Etica medicală
1
Redactarea medicală
2
Prezentarea orală a unei lucr ări ştiinţifice
1
Bibliografia: 1. Achimaş AC. Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, Ed. Universitar ă Iuliu Haţieganu, Cluj Napoca,1999. 2. Browner SW. Publishing and Presenting Clinical Research, Lippincott Wiliams and Wilkins, Baltimore, 1999. 3. Landrivon G, Delahaye F. La recherche clinique, Masson, Paris, 1995. 4. Sabău Monica, Bacârea V. Metodologia cercet ării ştiinţifice medicale, University Press, Târgu Mureş, 2005.
PROGRAMA ANALITICĂ 2004-2005 Medicină Generală an VI Sem. I
Curs
28 ore
Sem. II
Curs
28 ore
Seria I şi III
Stagiu
34 ore
Seria II şi IV
Stagiu
34 ore
total
62 ore
total
62 ore
Scopul cursurilor şi a activităţilor practice (stagiu) este de a explica studen ţilor: Conceptele şi metodele epidemiologice de studiu Cauzalitatea în epidemiologie Contribuţia epidemiologiei la controlul şi prevenirea îmbolnăvirilor, precum şi la promovarea sănătăţii populaţionale Metodele concrete de supraveghere a principalelor boli infec ţioase şi neinfecţioase din România
Evaluarea cunoştinţelor: examen oral pentru activitatea teoretică şi teste pentru activitatea practică I. Activitatea teoretică (28 ore) Epidemiologia: definiţie, scop, aspecte istorice, clasificare, domenii de utilizare.
1 oră
Metoda epidemiologică, raţionamentul epidemiologic, epidemiologie practică. Sănătatea: definiţie, factorii determinanţi ai sănătăţii, evaluare pe baze
1 oră
epidemiologice. Cauzalitatea: conceptul de cauză, factorii implicaţi în cauzalitate, stabilirea
1 oră
cauzelor unei boli, ghidul de cauzalitate (rela ţiile temporale, plauzibilitatea, consistenţa, puterea asocierii, reversibilitatea, rela ţia doză-r ăspuns) Procesul epidemiologic al bolilor infec ţioase şi neinfecţioase: definiţii, factori
3 ore
structurali, forme de manifestare. Controlul, eliminarea şi eradicarea bolilor infecţioase. Prevenţia: nivelele prevenţiei (primordială, primar ă, secundar ă, ter ţiar ă). Măsuri de
1 oră
prevenţie pentru boli infecţioase (generale, speciale, specifice). Screenigul. Epidemiologia, controlul şi prevenirea bolilor infec ţioase controlabile prin
6 ore
vaccinare din România: difterie, tetanos, tuse convulsiv ă, poliomielită, TBC, rujeolă, hepatită virală B. Epidemiologia, controlul, prevenirea hepatitelor virale A, C, D, E, G, TT.
3 ore
Epidemiologia, controlul, prevenirea infec ţiilor cauzate de HIV.
2 ore
Epidemiologia, controlul, prevenirea unor boli cu risc epidemiologic: grip ă,
6 ore
infecţii streptococice, boala diareic ă acută, toxiinfecţii alimentare, boli cu transmitere sexuală, infecţii nozcomiale. Epidemiologia afecţiunilor cardio-vasculare, neuropsihice şi a cancerului.
4 ore
Bibliografie: 1. Beaglehole R.: Bazele epidemiologiei, Ed. All, Bucure şti, 1997; 2. Bocşan I.S.: Epidemiologie practic ă pentru medicii de familie, Editura Medicală Universitar ă “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 1999; 3. Ivan A.: Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, Ed. Polirom, Ia şi, 2002; 4. Sabău Monica, Kiss E.: Epidemiologie, edi ţia a II-a, UMF, Tg. Mure ş, 1987;
MEDICINĂ DE FAMILIE Staff-ul disciplinei: Prof. Dr. Kiklei Pal Istvan – şef disciplină – medic primar Medicină Internă şi medic primar Cardiologie Conf. Dr. Pop Petre Diana – conferen ţiar – medic primar Medicină Internă Dr. Balint Szentendrey Dalma – asistent – Medic primar Medicin ă Internă, specialist Cardiologie Dr. Hubatsch Polinger Mihaela – preparator - medic rezident Medicin ă de Familie, Pneumologie Dr. Bocicor Andrea – preparator –medic rezident Medicin ă de Familie Dr. Preg Zoltan – preparator – medic rezident Medinin ă Internă, Medicină de Familie
Statutul disciplinei din planul de învăţământ: anul VI M.G. disciplină obligatorie Principalele capitole din programa analitică a cursurilor, stagiilor, lucr ărilor practice
PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR Definiţia medicinii de familie Principiile medicinei de familie Sarcinile medicinei de familie Deprinderile necesare pentru medicul de familie Reactualizarea medicinei de familie Sistemul modern de s ănătate. Locul medicinei de familie într-un sistem modern de s ănătate Sistemul asistenţei de sănătate din România Principiile directoare ale medicinii contemporane şi etapele de dezvoltare ale acestora. Relaţia medic - pacient în medicina de familie Sistemul informaţional - în asistenţa de sănătate a populaţiei Sănătatea. Abordarea holistic ă a sănătăţii Riscul
Boala Abordarea somato-psiho-social ă a bolii Particularităţile diagnosticului şi tratamentului în asisten ţa primar ă Conceptul preventiv în asisten ţa primar ă Pacientul cu distres respirator în practica medicinei de familie Tablouri clinice asociate cu dispnee Tablouri clinice asociate cu dispnee medie Asistenţa primar ă a sindroamelor dureroase toracice în practica medicinei de familie Durere toracică asociată cu atingerea funcţiilor vitale Sindroame clinice cu risc vital asociate cu durere toracic ă Sindroame clinice asociate cu durere toracic ă dar f ăr ă risc vital Disconfortul şi durerea retrosternal ă Asistarea primar ă a sindromului comun de durere toracic ă şi abdominală în practica medicinii de familie Asistenţa primar ă a sindroamelor dureroase abdominale în practica medicinei de familie Tratamentul primar al sindroamelor dureroase abdominale în practica medicinii de familie Localizarea durerii Principiile reabilitării comprehensive în practica medicinei de familie Strategia reabilitării complexe în practica medicului de familie Faza de spitalizare Faza de reconvalescen ţă Faza de îngrijire Evaluarea complexă a rezervelor func ţionale definirea scopurilor tratamentului longitudinal Psihoterapia Probleme sociale
Bibliografia obligatorie: 1. Prof. Dr. Kikeli Pal Istvan - Profilaxia în Medicina de Familie – editura Procardia 2001, litografia UMF 2002 2. Prof. Dr. Kikeli Pal Istvan – A csaladorvoslas alapjai – editura Procardia 2000, litografia UMF 2001 3. Pentru rezienţii de medicină de familie A. Restian: Bazele medicinei de familie. Editura Medicala
Numărul de ore de curs şi stagii alocate disciplinei din planul de învăţământ:
Ore de curs: 28 ore Ore de stagii: 51 ore
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: examen Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei din planul de înv ăţământ: 6 Credite Preocuparea de bază a disciplinei: Preven ţie şi recuperare cardiovascular ă, informatică medicală – baze de date pe suport electronic pentru sistemul integrat de s ănătate
TERAPIE INTENSIVĂ Staff-ul disciplinei: Conf.dr. Sanda Copotoiu Şef lucr. dr. Leonard Azamfirei Şef lucr.dr. Kovacs Iudit
Asist univ.dr. Lucian Baila Asist. univ.dr. Ioana Ghi ţescu Prep. univ.dr. Copotoiu Ruxandra
Statutul disciplinei î n planul de nv î ăţământ: - Terapie Intensivă - anul V MG - disciplin ă obligatorie
Principalele secţiuni şi capitole din programa analitică - Terapie intensiv – anul V MG
1. Disfuncţa respiratorie 2. Hemodinamica în terapia intensiv ă 3. Nutriţia bolnavului critic 4. Insuficienţa renală acută 5. Insuficienţa hepatică acută 6. Şocul 7. Dezechilibrele acido-bazice 8. Dezechilibrele hidro-electrolitice 9. Disfuncţia neurologică în terapia intensivă 10. Resuscitarea 11. Disfuncţia termoreglării 12. Anestezia 13. Durerea
Bibliografia obligatorie Terapie Intensiv - anul V MG
1. Copotoiu Sanda - Curs de Anestezie-Terapie Intensiva, UMF Tg.Mure ş, 2001 2. Chiorean Mircea, Copotoiu Sanda, Azamfirei Leonard - Managementul bolnavului critic, Ed. University Press Tg. Mure ş, 2004
Număr de ore - de curs Terapie Intensivă - anul V MG - 2 ore Terapie Intensivă - anul II Col. Med - 3 ore - de stagiu
Terapie Intensivă - anul V MG - 40 ore - de lucr ri practice
Terapie Intensivă - anul II Col. Med - 45 ore
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: - Terapie Intensivă - anul V MG - verificare - Terapie Intensivă - anul II Col. Med - examen
Număr de credite acumulate: - Terapie Intensivă - anul V MG – 3 credite - Terapie Intensivă - anul II Col. Med -
Preocuparea de bază a disciplinei: terapie intensivă, anestezie REUMATOLOGIE (BALNEOLOGIE) Staff-ul disciplinei: Prof.Dr.Georgescu Lia Asistent univ. Dr.Popoviciu Hora ţiu Asistent univ. Dr.Biro Anna Juliana Preparator univ. Dr.Copotoiu Monica
Statutul disciplinei: disciplină obligatorie. Programa analitică: Cadrul nosologic al specialit ăţilor, clasificarea bolilor reumatismale, imunopatologie clinic ă. - poliartrita reumatoidă
- epidemiologie
- lupus eritematos sistemic
- patogenie
- scleroză sistemică progresivă
- tablou clinic
- polidermatomiozita
- diagnostic
- vasculita sistemică
- diagnostic diferen ţiat
- spondilartrita seronegativ ă
- tratament medicamentos
- osteoporoza
- tratament fizica – recuperare
- boala artrozică Diagnosticul diferenţial al monoartritelor şi poliartritelor. Hidrotermoterapie Electroterapie Kinetoterapie Artropatii microcristaliniene Reumatism abarticular Discopatie lombar ă. a.) Lia Georgescu: Elemente de reumatologie (curs pentru uzul studen ţilor) UMF.Tg.Mureş 1994. b.) Harrison: Principles of Internal Medicine, Ed.14 th, 15th, Ed.Teora, Bucure şti 2003.
Nr. ore: 28 ore de curs 280 ore stagii
Total 308 ore.
Procedura de verificare: teste de evaluare. Nr. credite: 4 credite anul VI., 2 credite anul V. Preocuparea de bază a disciplinei: Reumatologie – imunoterapie. MEDICINA LEGALĂ Staff-ul disciplinei Dr. L.Hecser, conf.univ., şef de disciplină Dr. V.Hădăreanu, asist.univ. Dr. Katalin Palfi Siklodi, asist.univ.
Statutul disciplinei din planul de învăţâmânt statut obligatoriu Enumerarea principalelor sec ţiuni şi capitole (din programa analitică a cursurilor, stagiilor, lucr ărilor practice) (1) Programa analitică a cursurilor 1. Obiectul medicinei legale. Medicina şi dreptul: dreptul penal, dreptul civil, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul administrativ. Organizarea medicinei legale în România. 2. Tanatologia şi tanatogeneză în medicina legală. Stările terminale. Moartea cerebral ă. 3. Moartea violentă. Moartea suspect ă. Moartea a cărei cauză nu se cunoa şte (moartea subită). Sindromul mor ţii subite al sugarului (SMSS). Sindromul apneic de somn (SAS).
4. Traumatologia medico-legală. Mecanismele evenimentelor traumatice. Aspecte juridice penale şi civile. 5. Accidentele de circulaţie. Traumatologia în accidentele de circula ţie. Legislaţie (HGR nr.195/2002, OGR nr.85/2003). Consumul de alcool şi accidentele rutiere. 6. Traumatologie prin factori fizici şi alţi factori. Electrocutarea. Barotrauma. Agresiunea prin hipotermie şi hipertermie. Inaniţia şi setea. 7. Asfixiile mecanice. Spânzurarea. Strangularea. Sugrumare cu mâna. Alte forme ale asfixiei mecanice. Înecarea în apă dulce şi apă sărată. 8. Factori chimici cu implicaţii medico-legale. Intoxicaţiile acute. Aspecte juridice. 9. Pruncuciderea. Aspecte juridice. Autopsia medico-legal ă a nou-născutului. Examinarea mamei, expertiza medico-legal ă psihiatrică. 10. Probleme medico-legale în leg ătur ă cu sarcina, naştere, lehuzia. Avortul posttraumatic. 11. Tãgada paternităţii. Filiaţiunea biologică. Codul familiei. 12. Violul. Aspectele medico-legale şi juridice. Perversiunea sexual ă. 13. Psihiatria medico-legală. Aspecte penale, civile. Procedura expertal ă, legislaţie. 14. Responsabilitatea medical ă. Aspecte juridice penale şi civile. (2) Programa lucr ărilor practice 1. Analiza legislativă privind medicina legal ă în România (OUG nr.1/2000, Legea nr.459/2001, HGR nr.774/2000, Ordinul MJ nr.1134/C/2000 şi a MS nr.255/2000). 2. Codul penal. Codul de procedur ă penală. Cordul civil. Codul familiei. Codul muncii. Codul administrativ. 3. Constatarea medico-legal ă pe cadavru (autopsia medico-legal ă). Art.114 Cod proc.pen. Natura şi felul mor ţii. 4. Constatarea medico-legală pe cadavru. Raportul de autopsie medico-legal ă. 5. Examinarea medico-legală a persoanelor fizice. Certificatul medico-legal. Raportul de constatare medico-legală. 6. Practica medico-legală în traumatologie mecanică. Implicaţii juridice. 7. Accidentele de circulaţie. Practica medico-legală. Alcoologie medico-legală. 8. Traumatologie fizică. Electrocutarea. Arsurile. Practica medico-legal ă. 9. Asfixiile mecanice. Practica medico-legal ă. 10. Toxicologie practică. Intoxicaţiile acute mortale. 11. Pruncuciderea. Criteriologie. Practica medico-legal ă: autopsia nou-n ăscutului. Examinarea mamei. 12. Violul. Examinarea medico-legală ginecologică. Biocriminalistică. Starea de virginitate.
13. Practica filiaţiunii biologice. Capacitatea de procreere. 14. Practica expertizelor medico-legale psihiatrice. M ăsurile de siguran ţă cu caracter medical (art.113, art.114 Cod penal). Expertizele medico-legale speciale (amânarea de pedeaps ă, întrerupere de pedeaps ă).
Bibliografie obligatorie 1. Crişu C. Codul penal. Codul de procedur ă penală. 64 legi speciale. Ed.Argessis-Juris, Curtea de Argeş, 2001. 2. Scripcaru Gh. Medicina legal ă expertală în România. Ed.Cugetarea-Ia şi, 2000. 3. Hecser L., Hădăreanu V. Medicină legală şi drept medical. Noţiuni teoretice. Lit.UMF Tg.Mureş, 2001. 4. Beliş V (ed.). Tratat de medicina legal ă. vol.I, II. Ed.Medical ă;Bucureşti, 1995. 5. Voicu V. Toxicologie clinic ă. Ed.Albastros, Bucure şti, 1997. 6. Scripcaru Gh. Medicina legal ă. Ed.Didactică şi Pedagogică, R.A..Bucure şti, 1993.
Numărul orelor de curs şi lucr ări practice 14 cursuri
– 28 ore
14 lucr ări practice – 28 ore
Procedura de evaluare a cunoştinţelor verificare
Numărul de credite acumulate prin promovarea disciplinei pe planul de înv ăţâmânt 4 puncte
Preocupări de bază a disciplinei - traumatologie - psihiatrie medico-legal ă - moartea subit ă - actul de autoagresiune (suicid) - toxicologie medico-legală
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR Staff-ul disciplinei: - Dr. şt. med. Farkas Evelyn şef de disciplină, şef de lucr ări - Doctorand, Ceană Daniela Edith, asistent universitar - Asistentă medicală Hadnagy Ildiko, angajată pe post de laborant ă - Belza Otto, operator calculator
Statutul disciplinei din planul de învăţământ:
Cele trei discipline cuprinse în planul de înv ăţământ sunt obligatorii
Enumerarea principalelor secţiuni şi capitole: Definiţia sănătăţii şi sănătăţii publice, Etapele profilaxiei, Evaluarea stării de sănătate a populaţiei, Educaţia pentru s ănătate, management sanitar, economie sanitar ă, organizarea cabinetelor medicale de medicin ă generală, medicină dentar ă şi medicină de urgenţă, sistemul informaţional demografic al României, metodologia cercet ării statistice şi elemente de statistică sanitar ă, metode de lucru utilizate în s ănătatea publică, etc.
Bibliografia obligatorie: 1. Detels R., Holland W. W., McEwen J. and Omenn G. S.: Oxford of Textbox of Public Health Third Edition vol 2, Oxford University Press, New York, Oxford, Tokyo, 1997 2. Enăchescu D., Marcu M. Gh.: S ănătate Publică şi Management Sanitar, Editura All, Bucureşti, 1994, 1999 3. Farkas I. J., Farkas Evelyn: Vademecum medici generalis, Uniunea Societ ăţilor de Ştiinţe Medicale, filiala Mureş, secţia de medicină generală, 1987 4. Farkas I. J., Farkas Evelyn: Curs de medicin ă socială, IMF Tg. Mureş, 1988 5. Farkas I. J., Farkas Evelyn: Îndreptar de lucr ări practice în medicina social ă, IMF Tg. Mureş, 1989 6. Farkas Evelyn: Îndreptar de lucr ări practice în sănătatea publică, Legislaţie sanitar ă, UMF Tg. Mureş, 2000 7. Farkas Evelyn: Curs de S ănătate Publică şi Management Sanitar, UMF Tg. Mure ş, 2001 8. Mureşan P.: Manual de metode matematice în analiza st ării de sănătate, Editura Medicală, Bucureşti, 1989 9. Mureşan P.: Reglementările privind clasificarea şi codificarea cauzelor de boal ă şi deces, Revizia a 10-a OMS, Editura Medical ă, Bucureşti, Ministerul Sănătăţii, Centrul de calcul, Statistică Sanitar ă, 1993, 2001 10. *** HCM 880/1965 11. *** Clasificarea interna ţională a maladiilor (CIM) – Revizia a 10-a a OMS vol I Editura Medicală, Bucureşti, Ministerul Sănătăţii, Centrul de calcul, Statistică Sanitar ă, 1993, 2001 12. *** Compendium of Human Settlements Statistics, United Nations, 1995 13. *** World Health Statistics 1993, World Health Organization, Genéve, 1996 14. *** Monitorul Oficial al României partea I, Nr. 204/1 VI 1998 15. *** Ordin Nr. 84/6 II, 1998, al MS privind autoriza ţia de liber ă practică în România 16. *** Monitorul Oficial al României partea I, Nr. 631/5 XII 2000 17. *** Legea 19/2000 18. *** Demographic Yearbook, 1998 UNO, New York 2000
19. *** Demographic Yearbook, United Nations, 2003 20. *** Anuar de statistic ă sanitar ă 2002, Ministerul S ănătăţii şi Familiei, Centrul de calcul, statistică sanitar ă şi documentare medicală, Bucureşti, 2003
Numărul de ore de curs şi lucr ări practice alocate celor 3 discipline: 28 ore curs, 28 ore lucr ări practice 14 ore curs, 14 ore lucr ări practice 14 ore curs, 14 ore lucr ări practice
Procedura de evaluare a cunoştinţelor: a)
verificare
b)
colocviu
c)
colocviu
Numărul de credite acumulate 6 credite 4 credite 2 credite
Preocuparea de bază a disciplinei: sănătate publică şi management sanitar, analiza eficien ţei sectorului medico-sanitar, analiza st ării de sănătate a populaţiei.
LIMBA MODERNĂ Staff-ul disciplinei: Lect.dr.Mirela Dredeţianu (1991) Asist.Angela Bârsan (1991) Asist.Bucur Liana (1991) Asist.Bucur Stanca (2001) Asist.Patricia Serbac (2001) Secretar Claudia Vod ă (1996)
Statutul disciplinei: disciplina este obligatorie. Principalele capitole predate la cursuri : termeni medicali, texte medicale, texete de cultur ă şi civilizaţie , dezvoltarea aptitudinilor de vorbit, de scris , de citit, folosind limbajul medical (vezi programa analitic ă).
Bibliografia German
1. “Deutsch, ein Lehrbuch für Ausländer”, Leipzig 1980 2. Abager, S.: “Gramatica practică a limbii germane”, Bucure şti 1974
3. Lăzărescu, I.: “Curs practic de limba german ă”, Bucureşti 1992 4. Bauer, E.W. u.a.: “Biologie”, Berlin 1978 5. Livescu, J., Savin, Emilia şi Abager, B.: “Limba german ă. Curs practic” Bucure şti 1970 6. Helbig, G. şi Buscha, J.: “Kurze deutsche Grammatik für Ausländer” 7. Haneş, Gheorghina: “Ghid de conversa ţie român-german”, Bucure şti 1979 8. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: “Das Verb”, Timi şoara 2001 9. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: “Das Adjektiv”, Timi şoara 2001 10. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: “Präpositionen im Unterricht”, Timi şoara 1999 11. Marcu-Lapadat, Mihaela, Macovei, Florica şi Dobran, Floarea: „Biologie. Lehrbuch für die VII. Klasse”, Editura Teora, Bucure şti 2000 Englez
1. Nucleus - Medicine ,Tony O’Brien, Jeffrey Jameson, David Kirwan. 2. Gramatica limbii engleze - Georgiana Gălăţeanu. 3. English for academic purposes.Medicine - David V. James 4. English in medicine - Eric Glendinning&Beverly Holmstr öm 5. Headway- Intermediate John & Liz Soars. 6. Medical journals 7. Magazines 8. English in Medicine. 9. Test your vocabulary for medicine.David Riley. Francez
1. Dictionnaire de la langue fran çaise, Le Petit Robert, Paris, Xie, 1990. 2. Dictionnaire Encyclopédique pous Tous, Nouveau Petit Larousse, Paris, Vi e, 1969. 3. Dictionnaire Maxi Dé butants, Larousse, Paris, Cedex o6, 1996. 4. Nouveau Larousse M édical, Librairie Larousse, 1994. 5. Bienvenue en France, M éthode d’apprentissage du fran çais, Les Editions Didier, 1991. 6. Espaces, Méthodes de fran çais, Hachette, Paris, 1990. 7. Le Nouveau Sans Fronti ères, Méthodes de français, Paris, 1990. 8. Presse-Papiers, Extraits de la presse fran çaise, Année VI, N0 5, f évrier, 1996. 9. Science et Vie, avril, septembre, novembre 1997 10. Grevisse, Maurice, Le bon usage, Grammaire fran çaise, Editions y Duclot, S.A. Gembloux, 1974.