Ghidul Romanului in Belgia

Ghidul Rom\u00e2 \u00een Belgia Edi\u021bia 2009

Autori: Carmen Solomie & Dorin Fle\u015feriu Revizori Edi\u0163ie: Vicentzia Neagu, Cornelia van Bouwel, Nadia Ellebo Grafic\u0103 \u015fi design: Ciprian Dragoste Coordonator: Dorin Fle\u015feriu ISSN 2066 - 2690 (online)ISSN 2066 - 690X (tip\u0103rit\u0103) Tipar exectutat de: S.C. TIPO REX S.R.L.

Drepturile de copyright, multiplicare \u015fi distribu\u0163ie sunt proprietatea Distribu\u0163ia \u00een format electronic, se poate face f\u0103r\u0103 acce prin men\u0163ionarea sursei (www.rombel.com) \u015fi p\u0103strarea netru con\u0163inutului original, \u00een format PDF. Ghidul va fi actualizat lunar \u00een format electronic \u0219i poate fi consultat o RomBel la adresa: www.rombel.com."

At\u00e2t edi\u021bia electronic\u0103 c\u00e2t \u0219i cea tip\u0103rit\u010 distribuite gratuit. Am considerat o valoare simbolic\u0103 de 5 Euro, care est Cine dore\u0219te, poate s\u0103 doneze aceast\u0103 sum\u0103 la achizi\u0 toate sumele rezultate fiind donate copiilor rom\u00e2ni bolnavi \u0219i famili Biserica Sf. Nicolae din Bruxelles. Dona\u021biile le pute\u021bi face \u00een banque: 001-4999418-17 | "l'Eglise Orthodoxe Roumaine en Belgique Saint Nic Rue Vanderlinden 15 A 1030 BELGIQUE | Pentru transferuri interna\u021biona IBAN : BE61 001499941817 Cod BIC : GEBABEBB. Men\u021bionati ca \u0219 "ghid 2009". V\u0103 mul\u021bumim.

Cuprins

1. Mesaj de întâmpinare 1 2. Bun venit în Belgia 5 Regatul Belgiei - scurtă istorie 5 Capitala Belgiei - Bruxelles; 7 Oraşe mari 9 Instituţii şi organisme ale Uniunii Europene 9 Valorile şi simbolurile UE 14 15 Cariera în instituţiile europene 3. Telefoane şi adrese utile 16 Instituţii româneşti şi belgiene 16 Centrele de informare EUROPE DIRECT CENTRAS 19 22 4. Prezenţe Româneşti în Belgia Rombel -Români în Belgia 22 23 Instituţii ale statului român 27 Asociaţii 27 Biserici şi locaşe de cult 30 Magazine şi restaurante 31 Afaceri româneşti în Belgia 31 Medici 33 Traducători autorizaţi 34 Avocaţi, firme juridice 34 Contabili 34 Imobiliare 35 Cursuri de limba română 5. Formalităţi 41 Dreptul de rezidenţă până la trei luni / mai mult de 41 trei luni Obţinerea actelor de şedere - înregistrare la primărie, 41 cărţi de identitate 43 Despre acte în general - traducere, apostilare, legalizare 44 Căsătoria în Belgia 45 Obţinerea cetăţeniei belgiene Permisul de muncă - tip A, B şi C 47 6. Stabilirea în Belgia 51 Închirierea unei locuinţe 51 Cum devenim proprietarii unei locuinţe în Belgia 53 Cursuri de integrare socială 57 Racordarea la utilităţi -apă, gaz, electricitate, telefonie 58 fixă I

şi

mobilă, televiziune, internet 58 61 7. A munci în Belgia 61 Noi reglementări privind libertatea de mişcare a muncitorilor 63 Permise de muncă în 5 zile. Meseriile "critice" 65 Declaraţia Limosa 66 Expat - statutul fiscal al cadrelor străine 67 Statutul de independent 70 Ajutorul de independent 72 Statutul de independent complementar 72 Statutul de angajat 74 Conflicte de muncă, intervenţia sindicatului 75 A munci ca şi "au pair" Contribuţii şi drepturi sociale, inclusiv pentru românii 76 fără acte 77 Noi reguli pentru combaterea muncii la negru 80 8. Sistemul de educaţie 80 Ciclul preşcolar 81 Ciclurile primar şi secundar 83 Studii superioare în Belgia Echivalare diplome, accesul pe piaţa muncii la o jumătate 84 de normă 85 Cursuri de limbi străine 86 9. Bani, credite şi taxe 86 Credit la o bancă din România 87 Credit la o bancă în Belgia 88 Declaraţia electronică via Tax-on -web 89 Transferul de bani 89 Trimitere rapidă de bani prin Western Union 91 10. Securitate socială şi asigurări 91 Ce este securitatea socială 92 Cartea de identitate socială ("carte SIS") 92 Alocaţia pentru copii 94 Asigurări antitero 95 11. Cum se poate trăi ieftin în Belgia 98 12. Transportul Reţeaua belgiană de transport 98 Călătorie minori în străinătate 99 Călătorie din şi înspre România - circulaţia de persoane 100 și mărfuri Noi reguli privind transportul copiilor cu maşina în101 Belgia 102 Cum să cumperi o maşină în Belgia 104 Accident de maşină II

13. Sistemul medical 106 Generalităţi - alegerea medicului generalist, rambursare 107 de la mutualitate 108 Concediul de maternitate Activitatea de asistent medical, infirmier în Belgia110 111 Formularul E112 114 14. Mediul de afaceri 114 15. Petrecerea timpului liber, agrement şi distracţii Adrese utile, atracţii turistice în marile oraşe

III

1

Capitolul 1

M E S A J D E Dedicaţie: Parinţilor noştri Î N T Â M "Ghidul românului în Belgia" este o carte "fără sfârşit"... A început afi P scrisă încă din anul 2002, când se fonda prima listă de discuţii virtuale pe Yaho I N numită simplu, Rombel. De atunci, au trecut 7 ani, lista a evoluat devenind A R portalul internet cu acelaşi nume www.RomBel.com, care a reunit peste timp E

Mesaj de întâmpinare

peste 3500 de membri*; zi de zi membrii comunităţii Rombel au ajutat la scrierea acestui ghid, prin cele peste 45.000 de mesaje adunate în Forum şi m mult de 2000 de articole publicate pe site. Nu ne-am propus s ă realizăm un ghid exhaustiv care să acopere toate problemele posibile şi imposibile cu car s-ar putea confrunta un român în ţara ciocolatei, a diamantelor şi a berii... îns credem că efortul de a strânge în paginile unui volum informaţiile utile, sutel de sfaturi, de experienţe de viaţă şi idei pe care oameni cu mult suflet le-au postat în paginile forumului, constituie o bună bază de "pornire" pentru orice nou venit şi, de ce nu, un îndemn. Un îndemn la generozitate, recunoştinţă ş întrajutorare, fără de care acest volum poate nici n-ar fi existat. Un îndemn de intra într-un "joc" care a facut şi titlul unui frumos film - "Pay it forward" şi în care era vorba despre un copil, care încercă sa schimbe lumea cu un joc simpl dacă ai fost ajutat o dată dă mai departe, şi nu întoarce doar binele facut, dă înapoi întreit... Un "joc" simplu, firesc, care ne determin ă pe mulţi dintre noi s revenim pe paginile forumului Rombel şi care a demonstrat de-a lungul anilor că românii pot fi solidari şi generoşi. A trăi în strainătate nu este uşor, însă poate una din revelaţiile emigrantului este banala concluzie că "acasă" poate oriunde eşti bine primit şi ai prieteni, unde ai şansa să oferi şi să primeşti dragostea şi ajutorul celorlalţi şi asta nu mai depinde de graniţe, ci în mare măsură depinde de ţine însuţi. Te încurajăm să intri în paginile forumului ori d câte ori întrebările tale nu au un răspuns, să întrebi, să-ţi cauţi prieteni sau pu şi simplu să descoperi ce mai este nou prin Belgia şi să stai la "taclale"... şi, uita, atunci când lucrurile în viaţa de emigrant s-au aşezat, să oferi şi tu m departe, când ai ocazia, sfaturi celor care au nevoie. w w Aş dori să adresez mulţumiri celor ce au ajutat direct sau indirect la w realizarea acestui ghid: în primul rând mulţumesc tuturor membrilor Rombe . r o forumul, pentru informaţiile oferite, răbdarea şi tenacitatea cu care ţin "viu" m echipei şi moderatorilor Rombel din prezent dar şi din trecut (Carmen, b e Korinuta, Cipri, Cornelia, Florin, Nadia, Sergiu, Rareş, Thomas, Valentin ş l . Vicentzia), precum şi asociaţiilor şi site-urilor care ne-au inspirat şicooferit sur m valoroase de informaţie: Arthis, Mioriţa, Dirobenelu, O.R.C.A, Consulatul 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

1

1

E R A N I P M Â T N Î E D J A S E M

României în Belgia, Centrul Român de Informare, Ambasada României în Belgia; o parte a informaţiilor se regăsesc pe siteurile instituţiilor federale belgiene, în ghidurile adresate străinilor stabiliţi în Belgia sau cele ale instituţiilor europene, etc. Şi,

ca în orice carte "fără sfârşit", nu ne putem lua decât "la bună revedere", urmând ca, prin ajutorul vostru să revenim cu o nouă ediţie şi să îmbunătăţim tot mai mult oferta ghidului atât în ediţia on line, cât şi cea tipărită. Ne-am bucura să avem alături de noi cât mai multi sponsori - cei interesaţi de publicitate în ghid ne pot contacta la adresa de mai jos, pentru c astfel pot ajuta la tipărirea a cât mai multor exemplare şi chiar ediţii; sponsor îşi vor aduce contribuţia pentru ca acest proiect non-profit să meargă mai departe, să fie un prieten de nădejde pentru oricare român stabilit în Belgia, aflat în vizită sau doar interesat de Belgia sau de a păstra comunicarea cu al români.

Lectură plăcută, Dorin Fleşeriu, fondator & administrator www.RomBel.com

Pentru contact şi sponsorizări ne puteţi scrie pe adresa: [email protected] sau în forum la www.rombel.com

m o c . l e b m o r . w w w

2

* membri înscrişi pe www.rombel.com până în Martie 2009

2009 - Ghidul Românului

în Belgia

7


în Belgia

3

Romanians in Belgium website gium

7

casts LIVE the religious mass

more than 3.500 members

[email protected]

4


în Belgia

Capitolul 2 Bun venit în Belgia s s s s s

Regatul Belgiei - scurtă istorie Capitala Belgiei -Bruxelles; oraşe mari Instituţii şi organisme ale Uniunii Europene Valorile şi simbolurile UE Cariera în instituţiile europene

B U N V E N I T Î N

2

B E L G I A

Regatul Belgiei (neerlandeză Koninkrijk België, franceză Royaume de Belgique, germană Königreich Belgien), cunoscut colocvial ca Belgia (neerlandeză België, franceză Belgique, germană Belgien) este situată la frontiera dintre Europa germanică și cea latină. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene şi gazduieşte majoritatea instituţiilor acesteia precum şi alte instituţii internaţionale importante, inclusiv sediul NATO (OTAN). Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² şi are o populaţie de aproximativ 10,5 milioane de locuitori, învecinându-se cu Ţările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franţa şi Marea Nordului. Este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină, iar cele dou mari regiuni ale ţării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandez Flandra, situată în jumătatea de nord a ţării, re p rez i ntă 58% din populaţie, i regiunea de limbă franceză - Valonia, situată în jumătatea de sud, grupează 32% din populaţie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o encla majoritar francofonăsituatăîn Regiunea Flamanda, localizată în apropierea « frontierei» flamando-valone și adăpostește 10% din populația Belgiei. În regiunea estică a Valoniei trăiește comunitatea germanofonă. Numele "Belgia" este derivat din numele provinciei romane Gallia Belgica, situată în extremitatea nordică a Galiei, locuită iniţial de către belgi, amestec de popoare celtice şi germanice. Aceştia sunt menţionaţi de către Iulius Cezar în "Comentarii de Bello Gallico", fiind consideraţi cei mai puternici dintre gali: "Horum omnium fortissimi sunt Belgæ". w Contextul istoric particular a facut ca organizarea politică belgian ă w fie foarte complexă. În secolul al XIX-lea, elita politică şi economicăw majorita . francofonă în întreaga ţară a neglijat sistematic populaţia flamandroă, care a contracarat printr-o mişcare de emancipare la sfârşitul secolului almXIX -lea b e începutul secolului al XX-lea. La sfârşitul celui de al doilea război mondial l . comunităţile francofone şi neerlandofone au marcat politica statului prin c o tendinţele pronunţate de autonomie. Tensiunile intercomunitare au m crescut 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

5

2

A I G L E B N Î T I N E V N U B


6

iar unitatea statului a ajuns să fie pusă în discuţie. Începând din anii ‘70 o serie de reforme instituţionale au transformat statul unitar într-un stat federal cu trei nivele de guvernare, menite să asigure un compromis care minimizează tensiunile lingvistice, culturale şi economice. De la înfiinţarea sa în 1831, Belgia este o monarhie constituţională ereditară. Regele, plasat de Constituţie deasupra considerentelor ideologice religioase, a dezbaterilor politice şi a intereselor economice, are rol de arbitr si apărător al unitaţii şi independenţei ţării. Regele Albert al II-lea, al şaselea rege al belgienilor, a depus jurământul la 9 august 1993. Este căsătorit cu Donna Paola Ruffo di Calabria şi au împreună trei copii: Prinţul Philippe, Prinţesa Astrid şi Prinţul Laurent, care la rândul lor şi-au întemeiat familii. Informaţii despre monarhia belgiană de la începuturi şi până în prezent se găsesc pe pagina web: www.monarchie.be. Şeful statului este Regele, care are însă prerogative reduse. El numeşte prim ministrul, dar acesta trebuie să aibă sprijinul Parlamentului. Prim ministrul este şeful guvernului federal, format dintr-un număr egal de miniştrii neerlandofoni şi francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul ci ce îşi are originile în Codul Napoleonian. Curtea de Casaţie este nivelul cel ma înalt al ierarhiei juridice, fiind superioară Curţii de Apel. Parlamentul federal este bicameral, format din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Primul are 40 membri aleşi, 21 reprezentanţi ai comunităţilor şi 10 membri cooptaţi. Membrii majori ai familiei regale aflaţi în lista de succesiune la tron sunt senatori de drept. Camera Inferioară este formată din 150 reprezentanţi ale în 11 arondismente electorale, prin vot proporţional. Deoarece Belgia este un dintre puţinele ţari cu participare la vot obligatorie, înregistrează una dintre cele mai mari prezenţe la vot. Pe lângă nivelul federal, conform reviziei Constituţiei din 1993, Belg are încă două niveluri de administraţie federală: • trei comunităţi lingvistice: Comunitatea flamandă, franceză şi germanofonă • t re i re g i u n i : › Flandra, subdivizată în 5 provincii: Anvers, Limburg, Flandra de Est, Flandra de Vest, Brabantul Flamand › Va lo n i a , s u b d i v i zată î n 5 p ro v i n c i i : B ra b a nt u l Va lo n , N a Liège, Hainaut, Luxemburg › Re g i u n e a C a p i ta l e i B r u xe ll e s Fiecare Comunitate şi Regiune are propria adunare legislativă şi propriul guvern. Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingv ă, ambele Comunităţi majore exersându-şi autoritatea pe teritoriul acesteia, existând însa şi o Comisie Comunitară Comună. Limbile naţionale: franceză, neerlandeză, germană Moneda: euro (EUR) 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

B Ziua naţională: 21 iulie U Imnul naţional: la Brabançonne N Drapel: 3 benzi verticale - negru, galben, roşu. Culorile drapelului su V E cele bătute pe moneda vechiului ducat de Brabant, care avea gravat un leu N I aur (galben) pe un fundal de nisip (negru), cu gheare şi dinţi însângera ţi (ro T Deviza: Uniunea face forţa! Î N Zile de sărbătoare naţionale: 1 Ianuarie, Paştele, 1 Mai, ÎnălBţarea, E Rusaliile, 21 Iulie, 15 August (Adormirea Maicii Domnului), 1 Noiembrie L (Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor), 11 Noiembrie (Armistiţiul din 1918), G 25 Decembrie. Serviciile publice federale sunt de asemenea închise înIA15 Noiembrie (Sărbătoarea Regelui). Fotbalul şi ciclismul sunt sporturi populare în rândul belgienilor. Eddy Merckx este considerat a fi cel mai mare ciclist din toate timpurile. În fotbal, Jupiler League este competiţia fotbalistică cea mai importantă, iar cluburi ca R.S.C. Anderlecht au avut deseori succese importante pe plan european. În ultimii ani două jucătoare de tenis belgiene s-au clasat pe prima poziţie în clasamentul WTA: Kim Clijsters şi Justine Henin. Circuitul Spa -Francorcham găzduieşte Marele Premiu al Belgiei din calendarul competiţiei Formula 1. Pilotul belgian Jacky Ickx a câştigat 8 mari premii şi a terminat de două ori pe locul II în Campionatul Mondial de Formula 1. Thierry Boutsen este un alt pilo belgian care a câştigat 3 curse în 1989 şi 1990. În 1920 oraşul Anvers a găzdui Jocurile Olimpice de vară, în 2000 Belgia a găzduit împreună cu Olanda, Campionatul European de Fotbal, iar Beneluxul şi-a depus candidatura pentr a găzdui ediţia din 2018 a Campionatului Mondial de Fotbal.

2

Capitala Belgiei - Bruxelles

Regiunea Capitalei Bruxelles (franceză Région Bruxelles-Capitale, neerlandeză Brussels Hoofdstedelijk Gewest, germană Region BrüsselHauptstadt) este una dintre cele 3 regiuni ale statului federal belgian. Este formată din 19 comune, cu o suprafaţă totală de 161 km² complet urbanizat cu o populaţie de peste un milion de locuitori. Regiunea este predominant francofonă - aproximativ 85-90% din populaţie este vorbitoare de franceză (inclusiv imigranţii), şi circa 10-15% sunt vorbitori de neerlandeză. În ianuar 2006, 73.1% din populaţie erau cetăţeni belgieni, 4.1% francezi, 12.0% w w cetăţeni din alte state ale Uniunii Europene (care se exprimă de obicei în w franceză sau engleză), 4.0% cetăţeni marocani, iar 6.8% alţi cetăţeni din afar . r o UE. (STIB) m Societatea de Transport Intercomunal Bruxelles opereaz b ă metro din Bruxelles şi o reţea de linii de autobuz şi tramvai, dar se elocupă şi d . c administraţia drumurilor în cele 19 comune. o m


în Belgia

7

2


Cele 19 comune Idx

Denumire franceză

Denumire

Cod poştal

17.74

100.967

2 Bruxelles

Brussel

32.61

153.659

3 Ixelles

Elsene

6.34

80.754

4 Etterbeek

Etterbeek

3.15

43.311

1040

5 Evere

Evere

5.02

34.987

1140

6 Ganshoren

Ganshoren

2.46

21.864

1083

7 Jette

Jette

5.04

45.027

1090

8 Koekelberg Koekelberg

1.17

19.326

1081

9 Auderghem Oudergem

9.03

30.183

1160

10 Schaerbeek Schaarbeek

8.14

119.573

1030

Sint-Agatha-Berchem 2.95 11 Berchem-Sainte-Agathe

21.074

1082

12 Saint-Gilles Saint-Gillis

2.52

45.873

1060

13

Molenbeek-Saint-Jean Sint-Jans-Molenbeek

5.89

85.360

1080

14

Sint-Joost-ten-Node Saint-Josse-ten-Noode

1.14

25.030

1210

15

Woluwe-Saint-Lambert Sint-Lambrechts-Woluwe7.22

49.336

1200

16

Sint-Pieters-Woluwe Woluwe-Saint-Pierre

8.85

38.712

1150

1070

1000,1020, 1120,1130

1050

17 Uccle

Ukkel

22.91

76.909

1180

18 Forest

Vorst

6.25

49.320

1190

12.93

24.178

1170

Watermael-Boitsfort Watermaal-Bosvoorde

7

8

Populaţie

1 Anderlecht Anderlecht

19


Suprafaţă

neerlandeză

6 11 8 13

2

10 5 14 15 1 12 4 16 18 3 3 9 17 19


în Belgia

B Societăţile de transport flamanda De Lijn şi valona TEC asigur ă U legături rutiere între Bruxelles și celelalte regiuni ale Belgiei. Societatea N Naţională de Căi ferate Belgiană leagă majoritatea localităţilor importante V E belgiene, iar o serie de servicii feroviare internaţionale, precum Thalys, N Eurostar, TGV, ICE, fac legatura cu marile capitale europene. Regiunea este d I T asemenea deservită de două aeroporturi, Aeroportul InternaţionalÎ Bruxelles N Zaventem şi Aeroportul Charleroi Bruxelles Sud. B E Începând cu anul 1991, floarea de iris este emblema Regiunii L bruxelloise, iar alegerea simbolului s-a făcut pe baza prezenţei milenare a G I plantei în regiune. A

2

Oraşe mai mari

Anvers ( neerlandeza Antwerpen - numele oficial, engleză Antwerp, spaniolă Am be r e s ) este capitala regiunii Flandra şi unul din cele mai mari porturi europene. Muzeul Plantin-Moretus a fost înscris în anul 2005 în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Anvers ....oraşul lui Rubens, centrul mondial al diamantelor, oraşul creatorilor de modă de renume, o metropolă primitoare, animată şi multiculturală. Liège (neerlandeză Luik, valonă Lidje, germană Lüttich ) este capitala provinciei cu acelaşi nume din Valonia, este situat pe cursul fluviului Meuse are o populaţie de 189.510 locuitori. Timp de 8 secole, Liège a fost capitala un principat ecleziastic. Datorită trecutului său istoric, oraşul este bogat în vech monumente laice şi religioase, muzee, locuri de promenadă. Revoluţia Franceză a provocat dizolvarea principatului de Liège şi anexarea sa la Fran 1795. Prin Congresul de a Viena (1815) Liege este cedat țărilor de Jos. Revolu de la 1830 are ca rezultat independenţa noului stat belgian, ce include provincia şi oraşul Liège. Bruges (neerlandeză Brügge ) este capitala provinciei Flandra de Vest din regiunea Flandra, fiind numit şi "Veneţia Nordului". Basilica din Bruges pastrează, potrivit legendei, un flacon cu Sfântul Sânge al Lui Iisus Hristos. D anul 2000, centrul istoric vechi al oraşului este inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. INSTITUŢII ŞI ORGANISME ALE UNIUNII EUROPENE

w w w Uniunea Europeană îşi are originile în Comunitatea European ăa . r Oţelului şi Cărbunelui, înfiinţată în 1951 prin Tratatul de la Paris şoi în m Comunitatea Economică Europeană formată în 1957 prin semnarea b Tratatul e de la Roma de către 6 state: Franţa, Germania, Italia şi Benelux (Belgia, Olan l . şi Luxemburg). În cei peste 50 de ani de existenţă, Comunitatea cEconomic o Europeană s-a extins prin aderări succesive ale altor state meuropene 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

9

2


transformându-se într-o comunitate economică şi politică - Uniunea Europeană. În prezent grupează 27 de state membre şi are instituţii şi organisme cu caracteristici supranaţionale şi interguvernamentale. Uniunea Europeană nu este o federaţie ca SUA şi nici o simplă cooperare interguvernamentală precum Naţiunile Unite. Ţările membre rămân naţiuni independente, dar îşi pun în comun suveranitatea lor pentru a obţine mai multă putere economică şi influenţă pe plan mondial, o putere la care nu ar fi putut ajunge nici una dintre ele separat. Statele îşi deleagă o parte din puterea lor de decizie către instituţiile europene pe care le-au creat de comun acord, astfel încât deciziile luate la nivel european să fie democratice, ţinând cont de interesele tuturor ţărilor. Cele mai importante instituţii sunt Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European, Curtea Europeană de Justiţie şi Curtea de Conturi. Triunghiul instituţional, format din Parlamentul European, Consiliu Uniunii Europene şi Comisia Europeană, este cel care concepe şi dezvoltă politicile la nivel european şi adoptă legislaţia. Curtea de Justiţie asigură aplicarea legilor europene şi Curtea de Conturi verifică activităţile financiare ale Uniunii. În cadrul UE funcţionează şi o serie de organisme cu rol specific, precum: Banca Centrală Europeană (responsabilă de politica monetară), Banca Europeană de Investiţii (finanţează proiecte europene de investiţii ş sprijină mediul de afaceri prin Fondul European de Investiţii), Ombudsman-u (Mediatorul) European (privind administrarea defectuoasă în cadrul instituțiilor și organelor UE), Controlorul European pentru Protecţia Datelor (garant al dreptului fundamental de protejare a datelor personale ale cetăţenilor europeni). A. INSTITUŢII ALE UNIUNII EUROPENE Parlamentul European


10

Reprezintă cetăţenii Uniunii, iar din 1979 membrii săi sunt aleşi direc de către aceştia. În prezent, cei peste 490 de milioane de cetăţeni din cele 27 de State Membre sunt reprezentaţi de 785 de parlamentari. Parlamentarii su aleşi pentru 5 ani, iar pentru perioada 2009-2014, în principiu, nu vor fi mai mult de 736. Parlamentarii europeni nu aparţin unor partide politice naţionale, ci a 7 grupuri europene: Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Grupul Socialist din Parlamentul European, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor, Grupul Verzilor/Alianţa Libera Europeană, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/ Stânga Ver Nordică şi Grupul Independenţă şi Democraţie. De asemenea, există şi parlamentari independenţi, neafiliaţi vreunui grup politic. Până la alegerile 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

B europene din 4 iunie 2009, România era reprezentată de 35 de parlamentari. U Parlamentul European are trei mari roluri: N 1. Adoptarea, împreună cu Consiuliul European, a legilor Veuropene E care guvernează politicile europene N 2. Supravegherea celorlalte instituții europene I T 3. Împreună cu Consiliul se ocupă de bugetul european. LaÎsfârșitul N fiecărei proceduri, Parlamentul este cel care va decide aprobarea sau B E respingerea acestui proiect de buget. L Parlamentul are trei sedii: la Luxemburg (sediul Secretariatului G I General), la Strasbourg (unde au loc sesiunile plenare, la care particip ă toţi A membri) şi la Bruxelles (unde au loc întâlnirile comitetelor şi unele sesiuni plenare). Preşedintele Parlamentului este ales pentru 2 ani şi jumatăte, iar de la 1 ianuarie 2007 funcţia este ocupată de Hans-Gert Pottering.

2

Comisia Europeană

Comisia Europeană este formată din 27 de membri, câte unul pentru fiecare stat membru și este un organism independent față de guvernele naționale. Reprezentantul României, Leonard Orban, este desemnat comisa pentru multilingvism. Principalele roluri ale Comisiei sunt: 1. Adoptarea, împreună cu Consiuliul European, a legilor europen care guverneaza politicile europene 2. Supravegherea celorlalte instituții europene 3. Împreună cu Consiliul se ocupă de bugetul european. La sfârșitul fiecărei proceduri, Parlamentul este cel care va decide aprobarea sau respingerea acestui proiect de buget.

Comisia Europeană este formată din 27 de membri, câte unul pentru fiecare stat membru și este un organism independent față de guvernele nationale. Comisia este constituită din departamente și servicii. În actuala sa componenţă are mandat până la 31 octombrie 2009 şi este prezidată de Jose Manuel Barroso din Portugalia. Membrii Comisiei sunt aleşi o dată la 5 ani, în decurs de 6 luni de la alegerile parlamentare. Ca urmare a aderării României Bulgariei sunt 27 de comisari, dar începând cu noiembrie 2009 numărul acestora va scădea. Numărul final va fi adoptat de Consiliu, iar comisarii vor fi w w numiţi prin rotaţie din toate Statele Membre, pentru o reprezentare w echitabilă. Comisia are sediul central la Bruxelles şi birouri în Luxemburg, pl . r o ale lumi Reprezentanţe în Statele Membre şi Delegaţii în numeroase capitale Consiliul Uniunii Europene

Este principalul organism decizional la nivelul UE 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

m b e l . c o şi mreprezint

11

2


interesele Statelor Membre. În plus, șefii de stat sau/și prim ministrii se reunesc (maximum de 4 ori pe an) la nivel înalt în ceea ce se nume şte Consiliu European, pentru a stabili direcţii de politică la nivel european şi a găsi solu problemele ce nu au putut fi rezolvate la nivel de Consilii. Consiliul are 6 roluri principale: 1. Adoptă legislaţia europeană împreună cu Parlamentul, în majoritatea domeniilor 2. Coordonează politicile economice ale statelor membre 3. Încheie înţelegeri la nivel internaţional 4. Aprobă, împreună cu Parlamentul, bugetul European 5. Dezvoltă Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) 6. Coordonează colaborarea tribunalelor şi forţelor poliţieneşti naţionale în probleme de criminalitate. Fiecare stat membru are o Reprezentanţă permanentă la Bruxelles care apară interesele naţionale la nivel European. Șefi statelor se reunesc săptamânal în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) pentru a stabili agenda Consiliului, excepţie făcând problemele legate de agricultură, care intră în atribuția Comitetului Special pentru Agricultur Preşedenţia Consiliului este asistată de Secretariatul general, actualmente condus de Javier Solana (2004) care ocupă și funcția de Înalt reprezentant pentru PESC. România va deţine acest rol în perioada iulie -decembrie 2019. Preşedenţia Consiliului este asistată de Secretariatul General iar secretar general a fost reales, în 2004, Javier Solana, ce îndeplineşte şi funcţia de Înalt Reprezentant pentru PESC. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene


12

Curtea de Justiţie, cu sediul la Luxemburg, a fost înfiinţată în anul 1952, cu scopul de a se asigura ca legea europeană este interpretată şi aplica în acelaşi fel pe întreg teritoriul Uniunii. Are puterea de a judeca litigiile dint statele membre, dintre instituţiile europene, dintre companii şi dintre indiviz Este formată din 27 de judecători şi 8 avocaţi generali numiţi, de comun acor de guvernele statelor membre pentru o perioadă de 6 ani, care poate fi reînnoită. Începând cu 12 ianuarie 2007, Camelia Toader din România s-a alăturat celorlaţi judecători ai Curţii de Justiţie. Din cauza numărului foarte mare de cazuri pe care Curtea de Justiţie trebuie să le rezolve, în 1989 a luat fiinţă Tribunalul de Primă Instanţă, ce se ocupă în special de cazuri aduse în faţa instanţei de către persoane fizice, companii sau unele organizaţii, precu şi de cazuri legate de concurenţă. Are în componenţă cel puţin un judecător din fiecare stat membru, România fiind reprezentată de Valeriu Ciuca. Pentru soluţionarea litigiilor dintre Comunitatea Europeană şi funcţionarii săi a fos înfiinţat Tribunalul Funcţiei Publice. 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

Curtea Europeană de Conturi

B U N

Înfiinţată în 1975 cu sediul la Luxemburg, este responsabilă V de E colectarea și utilizarea corectă și legală a fondurilor europene, provenite de N contribuabilii europeni.. Are 27 de membri, numiţi pentru un mandat de 6 an I T ce poate fi reînnoit. România este reprezentată de Ovidiu Ispir. Curtea de Î N Conturi, ca instituţie, nu deţine nici un fel de putere legală. Dacă descoper ă B E neregularitaţi sau fraude, sesizează Oficiul European de Luptă Antifraud ă L OLAF. OLAF, înfiinţat în 1999 în cadrul Comisiei Europene, are un statut G I independent special şi are misiunea de a conduce investigaţiile administrativ A antifraudă.

2

B.ORGANISME ALE UNIUNII EUROPENE Organisme financiare Banca Centrală Europeană

BCE a fost înfiinţată în 1998, are sediul în Germania, la Frankfurt am Main şi este complet independentă de instituţiile europene; este responsabil cu asigurarea stabilităţii preţurilor şi colaborează strâns cu băncile centrale naţionale ale statelor din zona euro, formând grupul numit Eurosistem. În plu BCE împreună cu băncile centrale naţionale din statele membre formează Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC). Cele 16 state care au adopta moneda euro sunt: Belgia, Germania, Irlanda, Spania, Fran ţa, Italia, Luxemburg, Ţarile de Jos, Austria, Portugalia, Finlanda, Grecia, Slovenia, Cip Malta şi Slovacia (2009). Banca Europeană de Investiţii

BEI a fost creată în 1958, pe baza Tratatului de la Roma, cu sediul la Luxemburg. BEI este deţinută de statele membre, care contribuie cu capital funcţie de puterea economică proprie. Rolul iniţial era de a finanţa investiţ majore de infrastructură ale statelor membre. Însă, în ultimele decenii, a finanţat şi alte proiecte, dacă investiţiile au fost compatibile cu politicile w w europene. Principalele domenii de acordare de credite sunt creşterea w competitivităţii, promovarea procesului de integrare economică, protec ţia . r mediului, modernizarea reţelelor europene de transport. BEI finano ţează şi m investiţii în ţările care au încheiat acorduri de cooperare economica b cu UE (ţările din zona Mării Mediterane, Africa, zona Caraibelor, Pacific).el BEI . împreună cu Fondul European de Investiţii (FEI) formează GrupulcoBEI. Fond European de Investiţii a fost creat în 1994 pentru a sprijini apariţiam şi 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

13

2


dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Organisme specializate Ombudsman-ul European (Mediatorul European)

Mediatorul European, instituţie cu sediul la Strasbourg, primeşte şi investighează plângerile cetăţenilor europeni asupra eventualelor încălcări legii de către instituţiile europene; anchetează, elaborează rapoarte pentru Parlament, dar nu poate impune sancţiuni. Pentru a depune o plângere la Mediatorul European trebuie să fii rezident al UE, sa fi încercat să soluţionez incidentul mai întâi cu instituţia în cauză, cazul să nu fi fost adus în instanţă ş nu fi trecut mai mult de 2 ani de la incident. Responsabilul European pentru Protecţia Datelor

Autoritate independentă, înfiinţată în 2001, funcţională din 2004, cu sediul la Bruxelles, Responsabilul European pentru Protec ţia Datelor monitorizează procesele de colectare şi procesare a datelor cu caracter personal (spre exemplu date medicale, adrese, numere de telefon). Orice persoană care consideră că datele sale cu caracter personal colectate, prelucrate sau utilizate de o instituţie europeană sunt eronate sau au fost dobândite ilegal, poate înainta o plângere, iar dacă aceasta este întemeiată Responsabilul European poate facilita trimiterea cazului la Curtea de Justiţ Valorile şi simbolurile Uniunii Europene


14

Uniunea este fondată pe respectul pentru demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, stat de drept şi respectarea drepturilor omului, inclusiv a minorităţilor. Valorile sunt comune Statelor Membre într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţ solidaritatea şi egalitatea între femei şi barbaţi (din Constituţia Europeană Simbolurile UE sunt: steagul, imnul, moneda unică şi ziua de 9 Mai. Steagul cu cele 12 stele aşezate în cerc, pe fond albastru, înseamnă unitatea şi identitate popoarelor Europei. Cercul reprezintă solidaritatea şi armonia, iar stelele reprezintă perfecţiunea (şi nu numărul statelor membre UE, cum s-ar putea crede). Consiliul Europei a decis, în 1972, ca "Oda bucuriei” (ultima parte a Simfoniei a IX-a de L.van Beethoven) să devina imnul său, iar în 1985, Statele Membre UE l-au adoptat şi ele ca imn oficial. Nu înlocuieşte imnurile naţiona ci subliniază aspiraţia spre valorile comune, unitatea în diversitate şi idealur de libertate, pace şi solidaritate care stau la baza Uniunii. Tratatul Uniunii Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economică şi Monetară ş pune bazele monedei unice, iar în decembrie 1995, Consiliul European de la 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

Madrid decide ca moneda unică să poarte numele de "euro”. De la 1Bianuarie U 2002, moneda unică a intrat propriu-zis în circulaţie şi în buzunarele N cetăţenilor. Reprezentarea grafică a fost inspirată de litera greceasc V ă "epsilo facând legatura cu leaganul civilizaţiei şi al democraţiei europene E şi cu prima N literă din cuvântul "Europa”. Cele două linii paralele sunt un indicator al I T stabilităţii euro. Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre Îcrearea N Uniunii Europene de astăzi. În acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Fran B Robert Schuman, a citit presei internaţionale o declaraţie prin careE chema L Franţa, Germania şi celelalte popoare ale Europei să îşi uneasca produc ţiile d G I oţel şi cărbune, ca "prima fundaţie concretă a unei federaţii europene” . Scopu A era crearea unei comunităţi în care membri să îşi pună sub control comun producţia de oţel şi cărbune - ca bază a puterii lor militare - în scopul evitării izbucnirii unui nou război. Ţările cărora li se adresa prioritar provocarea Franţa şi Germania - fuseseră în război timp de aproape 100 de ani, iar cel dedoilea război mondial aproape ca le distrusese. În 1985 s-a hotărât ca ziua de mai să devină "Ziua Europei".

2

Cariera în Instituţiile Europene Aderarea României la UE a deschis porţile către posturi în cadrul Instituţiilor Europene. Românii pot candida atât pentru posturile deschise membrilor din toate ţările Uniunii, cât şi pentru posturile destinate exclusiv ţărilor nou venite, România şi Bulgaria. Procesul de selecţie este prin intermediul portalului European Personnel Selection Office www.europa.eu/epso, urmând a fi modificat din 2010. Un instrument ajutator: www.euroconcurs.ro - aici găsiţi informaţii în limba română, exemp de teste, un ghid online; mai mult, sunt organizate periodic seminarii şi training-uri în marile oraşe din ţară. Pentru a deveni funcţionar european, „EU official”, singura modalitate este să vă prezentaţi la concurs şi să treceţi probele de selecţie. Astfel, deveniţi laureat şi sunteţi înscrişi pe lista de rezerve. Abia atunci pute candida efectiv pentru un post vacant într-o instituţie. În general, selecţia cuprinde 3 etape: 1. Testele de preselecţie: se desfaşoară în a doua limbă cunoscută de candidat, sunt teste grilă şi au două direcţii principale: a. Un test referitor la dezvoltarea Uniunii Europene ş w w politicile comunitare; b. Un test de logică sau abilităţi verbale şi numerice;w . r o 2. Proba scrisă: Un test grilă în domeniul de specialitate ales de m candidat şi un eseu. b 3. Proba orală: interviu cu comitetul de selecţie. Proceduraelde . c selecţie se va modifica din anul 2010, urmând a fi eliminate întrebările despr o m UE. SUCCES! 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

15

3

E L I T U E N A O F E L E T I Ș E S E R D A


16

Capitolul 3

Adrese și telefoane utile s s

Instituţii româneşti şi belgiene Centrele de informare EUROPE DIRECT CENTRAS

Datele de mai jos sunt cu titlu informativ, adresele şi linkurile pot suferi modificări, deci trebuiesc folosite sub rezerva verificării lor iniţiale de către persoanele interesate. În sprijinul cetăţenilor români care doresc să călătorească sau se afl în strainătate, Ministerul Afacerilor Externe a publicat în luna martie 2009 „Ghidul Serviciilor Consulare”, ce poate fi accesat pe site-ul www.mae.ro – la rubrica „Vize şi Servicii Consulare”. Informaţiile se referă la actele necesare pentru calatoria în străinătate, modalităţile de acordare a asistenţei consula recomandări privind pregătirea călătoriilor în alte ţări, etc. Puteţi afla ce poa face pentru dumneavoastră personalul consular în situaţia în care aţi rămas făra acte sau bani, aţi suferit un accident de maşină, v-aţi îmbolnăvit în timpu călătoriei sau aţi fost arestat, precum şi limitele asistenţei consulare. La începutul anului, în Belgia, a fost pus în circulaţie ghidul "Belgopocket 2009" -pentru varianta online în limbile franceză, neerlandez germană, accesaţi www.belgopocket.be (ghidul este realizat în cea mai mare parte de reprezentanţi ai instituţiilor federale în colaborare cu diverse administraţii comunitare şi regionale, iar informaţiiile sunt aduse la zi până data de 15 septembrie 2008). Ambasada Belgiei la Bucureşti Adresa: Bulevardul Dacia, 58, 020061 Bucureşti, Sector II Tel: +40 (21)210.29.69; +40 (21)210.29.70; +40 (21) 212.36.80 (VISA); Fax: +40 (21) 210.28.03 E-mail: [email protected]; [email protected] Web: www.diplomatie.be/bucharest Ambasada şi Consulatul României la Bruxelles Adresa: 105 Rue Gabrielle, 1180 Bruxelles; Tel: +32 (0)2 343 6935 Fax: +32 (0)2 346 9814 E-mail: [email protected] Web: www.bruxelles.mae.ro 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

Centrul Român de Informare de la Bruxelles Adresa: 107 Rue Gabrielle, 1180 Bruxelles; Tel: +32 (0)2 3444 145 Fax: +32 (0)2 3442 479 E-mail: o ff i c e @ ro i nfo c e nt re . b e Relaţii diplomatice Web: www.diplomatie.be Misiunea României la UE Web: www.ue.mae.ro

A D R E S E Ș I T E L E F O A N E U T I L E

3

Oficiul pentru străini Web: www.dofi.fgov.be l'Office des étrangers World Trade Center, tour II, Chaussée d'Anvers 59B, 1000 Bruxelles Tel: 02/206.15.99 Dienst Vreemdelingenzaken WTCenter, Tower II, Antwerpsesteenweg 59 B, 1000 Brussel Telefon 02/793.95.00 Asociaţia pentru drepturile străinilor Web: www.adde.be Tel: 02/ 227 42 41; 02 /227 97 51 Date generale despre Belgia Web: www.belgium.be Link-uri utile:

- w w w . e u r o p a . e u ; P o r t a l u l " Yo u r E u r o p e " www.europa.eu.int/youreurope; Centrul de Informare al Comisiei Europene în România - www.infoeuropa.ro; Ministerul Integrarii Europene - www.mie.ro; Euro Info Center RO 828 - www.euroinfo.ccivl.ro; Institutul Europeanwdin w România - www.ier.ro; EUpolitix - www.eupolitix.com; EUexpans w www.euexpans.com; EurActiv - www.euractiv.com; . r o SOLVIT - w w w. e c . e u ro p a . e u /s o l v i t UE

online

Securitate socială:

Serviciul public federal - www.socialsecurity.fgov.be; Institut National d' assurance maladie -invalidité - www.riziv.fgov.be 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

m b e l . c o m

17

3

E L I T U E N A O F E L E T I Ș E S E R D A

Asociaţia de coordonare si iniţiativă pentru refugiaţi şi străini

serviciul

de

traducere

şi

interpretariat

www.cire.irisnet.be/appuis/cofetis.htm; Serviciul de integrare ATLAS - Carnotstraat 110, B-2060 Anvers, Tel: 03 227 70 49; 03 22770 50

social:

Asiguratori: www.partena.be; www.securex.be; Ethias (fosta Smap) www.ethias.be; Actel - www.actel.be; Axa - www.axa.be; Partner AssurancesFortis bank - www.fortisbank.be/assurer/

Case de asigurare medicală: Mutualitatea socialista - www.mutsoc.be; Mutualitatea creştina - www.mc.be; Mutualitatea neutra - www.munalux.be; Mutualitatea liberala - www.mut400.be; Euromut - www.euromut.be. "Partena" şi "Securex" nu sunt companii de asigurări în sensul propriu al cuvântului. Cel mai des se ocupă de gestiunea "socială" pentru întreprinderi independenţi, adică salarii, fişele de impozite ale angajaţilor, etc. În Belgia es obligatorie înscrierea la o casă de asigurare, necesară obţinerii card-ului SIS Acesta trebuie prezentat sistematic pentru eliberarea medicamentelor în farmacii, internarea sau realizarea de analize medicale, şi în alte ocazii. Înscrierea în plus faţă de “mutualitate” la o companie de asigurări (de ex. DKV permite o şi mai largă acoperire (rambursare) a cheltuielilor legate de servic de sănătate. Studii Comunitatea franceză din Belgia: www.cfwb.be; www.enseignement.be; Echivalari diplome: www.equivalences.cfwb.be; A studia în Belgia: www.studyinbelgium.be Site-uri pt Joburi:

Pentru Instituţiiile Europene - www.europa.eu.int; www.eurobrussels.com;

www.eurodesk.org; m o c . l e b m o r . w w w

18

Plasarea forţei de muncă - pentru regiunea flamandă - VDAB www.vdab.be; regiunea Bruxelles - Actiris - www.actiris.be; regiunea valona - Forem -

www.leforem.be

Crearea unei societ ăţ i în Belgia - www.creation-pme.wallonie.be;

www.mineco.fgov.be/SME

Site care ajută la crearea propriului CV-on line - www.europass.cedefop.eu.int Portalul European pentru Tineret - www.europa.eu.int/youth/working/ Portalul orientării profesionale în Comunitatea Franceză - w w w. o r i e ntat i o n . b e Alte siteuri, inclusiv Interimuri - www.monster.be; www.xpats.com; 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

A www.adecco.be; www.europeana.ro/joburi/belgia.htm; www.references.be; www.studentenjobs.be; www.stepstone.be; www.expatica.com; D R E www.eastchance.com; www.strainatate.quickjobs.ro; S www.interjobs.ro/belgia; www.manpower.com; ww.randstad.be; E

Ș Despre Bruxelles: www.blbe.be; www.bruxelles.irisnet.be; a căuta o cazare -IT E www.vlan.be; www.brusselsinternational.be; www.brussels-rentals.com. L E Legislaţia referitoare la accesul, sejurul, stabilirea şi expulzarea de pe teritoriul F belgian a străinilor, dar şi alte informaţii utile (cărţi de identitate, cărţi de sejur O , permise de lucru, echivalări diplome, proceduri de reîntregire a familiei, A N concubinaj) - w w w. d o f i .fgo v. b e E U T Alte linkuri utile: I L Pagini aurii - www.pagesdor.be; h ă r ţ i/itinerare - www.stib.be; E

3

www.viamichelin.fr, www.mappy.com; permis de conducere/control tehnic www.feuvert.be; www.goca.be; instituţii federale şi regionale din Bruxelles www.cocof.irisnet.be. Centrele de informare EUROPE DIRECT CENTRAS

Românii au la dispoziţie o reţea de centre de informare specializate, finanţate de Comisia Europeană, unde pot afla detalii despre oricare dintre domeniile de activitate ale instituţiilor Uniunii. Reţeaua Europe Direct Centr oferă informaţii practice despre demersurile pentru recunoaşterea studiilor ţările Uniunii, călătoria în statele membre sau posibilităţile de obţinere a permisului de muncă. Apelaţi gratuit numărul de telefon 00.800.67891011 sau accesaţi site-ul internet: www.europedirect.centras.ro. Scopul centrelor EUROPE DIRECT este informarea despre politicile şi programele UE în regiunile în care îşi desfăşoară activitatea. Sub responsabilitatea structurii gazdă, centrele oferă un serviciu local care: - permite cetăţenilor să obţină informaţii, consultanţă şi raspunsuri la întreb privind legislaţia, politicile, programele şi oportunităţile de finanţare ale Uniunii (în toate limbile oficiale); - oferă cetăţenilor oportunitatea de a comunica instituţiilor UE reac w ţiile lor w forma unor întrebari, opinii şi sugestii; - permite Comisiei să îmbunătăţească transmiterea de informaţw . ii exacte r o adaptate necesităţilor locale. m b e l . c o m


în Belgia

19

20


în Belgia

Aici poate fi Reclama ta! Pentru a solicita mai multe informații, vă rugăm trimiteți un email la: [email protected] 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

21

A I G L E B

4

N Î I T Ș E N Â M O R E Ț N E Z E R P

Capitolul 4

Prezențe românești în Belgia s s s s s s s s s s s s


22

Rombel -Români în Belgia Instituţii ale statului român Asociaţii Biserici şi locaşe de cult Magazine şi restaurante Afaceri româneşti în Belgia Medici Traducători autorizaţi Avocaţi, firme juridice Contabili Imobiliare Cursuri de limba română

Cum să te simţi acasă printre străini (cel puţin la început de drum, to cei din jur sunt străini)? Răspunsul este simplu: rămânând în contact cu vorbitorii de limbă română, fie ca este vorba despre conaţionali, fie instituţ româneşti. ROMBEL – Români în Belgia - www.rombel.com reprezintă cea mai largă comunitate virtuală a românilor din Belgia, având drept scop informa şi liberul schimb de opinii dintre aceştia. Creat în anul 2002 şi numărând prezent peste 3.500 de membri, ROMBEL foloseşte ca suport internetul - cel mai rapid şi practic mod de comunicare între românii din diaspora, având o ar de acoperire şi o audienţă practic nelimitate. În decursul celor 6 ani de existenţă, ROMBEL a evoluat de la un simplu grup de discuţii către un portal informare, devenind reprezentant "de facto" al Comunităţii Românilor din Belgia. Prin membrii săi, ROMBEL s-a implicat în numeroase acţiuni caritabi oferind şansa unică mai multor copii bolnavi din România de a beneficia de operaţii complexe în Belgia, care le-au salvat sănătatea sau chiar redat viaţ Membri, administratori, moderatori, s-au implicat în cazuri umanitare prin strângere de fonduri pentru operaţii sau tratamente, programări şi însoţirea familiei în labirintul administrativ al spitalului, traduceri şi intermediere lingvistică, găzduirea familiilor venite în Belgia. De asemenea, a ajutat la strângerea de ajutoare umanitare pentru victimele inundaţiilor din România (2006) şi a fondat primul Turneu de Fotba al Românilor din Diaspora (2006). Evoluţia şi dinamica forumului s-au mutat 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

P rapid din spaţiul virtual în cel real, întâlnirile lunare organizate de Rombel R adunând împreună sute de români în diverse oraşe ale Belgiei. Începând din E ianurie 2008, site-ul Rombel transmite ÎN DIRECT în fiecare sâmb ăZtă şi E duminică slujba religioasă şi alte evenimente creştine de la BisericaN ortodox Ț “Sfântul Nicolae” din Bruxelles, o premieră absolută în diaspora româneasc E Dorind să-şi pastreze şi pe viitor caracterul independent şi liber, ROMBEL va R continua să susţină comunicarea, activităţile culturale, sportive şi O caritabile M organizate atât în nume propriu cât şi în parteneriat cu alte organiza Â ţii sau N instituţii. Mai mult, dezideratul rămâne promovarea imaginii României şi a E românilor în Belgia precum şi în întreaga lume. ROMBEL poate fi accesat la Ș T adresele: WWWROMBEL.COM . sau WWWROMBEL.ORG . , iar pe e-mail la I Î adresa: [email protected]. Un grup activ de discuţii găsiţi la adresa: N http://groups.yahoo.com/group/rombel/, grup care primeşte săptăBmânal E "Rombel Newsletter". L Foarte importantă pentru pă strarea limbii române este şi G I A preocuparea Guvernului de la Bucureşti de a sprijini proiectele educative. În contextul procesului de promovare a limbii şi civilizaţiei româneşti în spaţ Uniunii Europene, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a iniţiat în anu şcolar 2007-2008 un proiect pilot în special în zonele unde sunt semnificativ comunităţi de români. Dacă la început au fost vizate doar Spania şi Italia, începând cu anul şcolar 2008-2009 proiectul s-a extins şi-n Belgia. Proiectul constă în introducerea în oferta educaţională a unităţilor de învăţământ belgiene a unui Curs de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în format de două ore pe săptămână. Aşadar părinţii sunt încurajaţi să îşi înscrie copiii la acest curs, care le poate fi foarte benefic. Organizarea cursului reprezintă o premieră, deşi în trecut au existat cursuri de limba română şi de reli ortodoxă predate în cadrul şcolilor europene.. Proiectul se aplică la toate nivelurile de învaţământ preuniversitar iar la sfârşitul fiecărui an elevii prime o adeverinţă din partea MECT, care îi scuteşte de a da anumite examene de diferenţa, în eventualitatea reintegrarii în învaţamântul românesc. În urma concursului organizat de MECT şi Institutul Limbii Române, din septembrie 2008 există deja 5 profesori care predau cursul în şcolile din Belgia. Părinţii s pot adresa pentru obţinerea de informaţii la Ambasada României de Bruxelles sau la prof. Carmen Solomie: [email protected]".

4

w w 1. Instituţii w . r Devenind parte integrantă a UE, România se înscrie de fapto într-un m spaţiu care reuneşte 27 de state membre, cu o populaţie de 492,8 milioane de b locuitori şi 23 de limbi oficiale. Printre drepturile de care se bucurăel şi români . c Uniunii, ca cetăţeni europeni se numără: libera circulaţie pe întreg teritoriul o m călătoria făcându-se pe baza cărţii de identitate; dacă se afla pe teritoriul 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

23

A I G L E B

4


statelor terţe (non-UE) beneficiază de protecţie consulară din parte ambasadelor şi consulatelor tuturor statelor membre UE, în cazul în care ţara terţă, România, nu are deschisă reprezentanţă diplomatică sau consulară; au dreptul de a vota şi candida pentru alegerile locale în statul în care îşi au reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acelui stat precum şi pentru alegerile europene; au dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European î mod individual sau în asociaţie cu alte persoane, pe probleme care intra sub incidenţa domeniilor de responsabilitate ale UE şi care îi afectează în mod direct; pot adresa plângeri Mediatorului European împotriva actelor de gestiune defectuoasa ale instituţ iilor sau organelor comunitare.

Ambasada României în Regatul Belgiei - în prezent Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Belgiei este domnul Ovidiu Dranga. Adresa: 105 Rue Gabrielle, 1180 Bruxelles Telefon: + 32 (0)2 345 2680; Fax: + 32 (0)2 346 2345; E-mail: [email protected] Program: luni-vineri între 09.00 - 13.00 şi 14.00 -18.00 (program de lucr ghişeu şi la telefon)

Consulat Adresa: 105 Rue Gabrielle, 1180 Bruxelles Telefon: +32 (0)2 343 6935; Fax: +32 (0)2 346 9814; E-mail [email protected] Nota: pentru orice problema ( fara programare ) este indicat sa va adres personal Secţiei consulare în cadrul orelor de lucru cu publicul. Consulate onorifice


24

ANTWERP - Consul onorific: Jean-Marie Bavo Denis Adresa: Nooderlaand 127 A, 2030, Antwerp, Tel: +32 543 22 00; Fax: +32 32 571 LIEGE - Consul onorific: Isy – NOEL LESMAN Adresa: 10, Rue de Chaudfontaine, 4020 Liege; Tel:+32 3 281 1562; Fax:+ 230 0272 MALINES - Consul onorific: KAREL VERSCHUEREN Herenthoutseweg 71, 222 Heist-Op-Den-Berg, Malines;Tel. +32 1 426 20 Fax:+32 1 426 0858 TOURNAI - Consul onorific: Andre BERTOUILLE Rue du Becquerelle 22, 7500 Tournai; Tel:069 21 40 74; Fax: 069 84 21 94 BRUGES - Consul onorific: Joeri Beuren ( investit în data de 21 octombr 2008 ) 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

P R Reprezentanţa Permanentă a României pe lâng ă Uniunea E Z Europeană E N Ț Adresa: Rue Montoyer 12 B -1000 Bruxelles E Tel:+32 (0)2 7000 640; Fax:+32 (0)2 7000 641; R O E-mail:[email protected]; web:www.ue.mae.ro/ M Toate cele 27 de state membre ale UE au câte o Reprezentanţă Â N Permanentă la Bruxelles, care le reprezintă interesele politice şi economice, E aşa cum şi Comisia Europeană are câte o Reprezentanţă în fiecare dintre ţările Ș T UE. Reprezentanţele permanente sunt o extindere a guvernelor naţionale, un I fel de birouri guvernamentale care interacţionează zilnic cu instituţÎN iile

4

europene şi cu celelalte Reprezentanţe. Începând cu 1 ianuarie 2007, B Misiunea E. României pe lânga UE s-a transformat în Reprezentanţa Permanentă L Personalul este condus de un Ambasador, Reprezentant Permanent,Gfuncţie I A ocupată din aprilie 2008 de domnul Mihnea Ioan Motoc. Delegaţia Permanentă a României la NATO

Adresa: N.G. Building, NATO HQ, Boulevard Leopold III, 111 Bruxelles; Tel:+32 2 707 9600; Fax:+32 2 707 9602; E-mail:[email protected]; web: www.nato.mae.ro

România participă activ la obiectivul de securitate european şi transatlantic prin Reprezentanţa Militară a României la NATO şi UE, structură afla în subordinea Statului General Major. Reprezentanţa Militară este condusă domnul Sorin Ducaru iar obiectivul principal este de a promova interesele militare ale României la Cartierul General NATO precum şi pe lângă structur militare europene. De la 1 ianurie 2007, Reprezentantul Militar al României participă cu drepturi depline la reuniunile Comitetului Militar al UE şi este parte a procesului decizional în cadrul Politicii Europene de Securitate şi Apărare (PESA). Centrul Român de Informare

w w Adresa: Rue Gabrielle 107, 1180 Bruxelles; Tel:+32 (0)2 3444 145; w Fax:+32 (0)2 3442 479; Email:off[email protected]; site . r o web:www.crib.mae.ro m Funcţionează ca o structură care facilitează comunicarea între b e România instituţiile publice, ONG-uri, think thank-uri şi mediul academic din l . c Bruxelles. o m Ca membru UE, România are reprezentan ţ i în structurile 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

25

A I G L E B

4


instituţionale ale Uniunii, astfel: - 1 comisar european - Leonard Orban, căruia i s-a atribuit portofoliu multilingvismului - 35 de parlamentari europeni - 1 judecător la Curtea de Justiţie – Camelia Toader - 1 judecător la Tribunalul de Prima Instanţă – Valeriu Ciuca - 1 membru în Curtea de Conturi – Ovidiu Ispir - 15 membri în Comitetul Economic şi Social (câte 5 reprezentanţi ai sindicatelor, ai confederaţiilor patronale şi ai societăţii civile) - 15 membri în Comitetul Regiunilor

De asemenea, Banca Naţională a României face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participă ca membr cu drepturi depline la Consiliul General al Băncii Centrale Europene şi la comitetele acesteia. Începând cu iunie 2007 Asociaţia Municipiilor din şi-a deschis oficial biroul de reprezentare în cadrul Casei Europene a Municipalităţilor şi Regiunilor din Bruxelles. Oficiul Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă UE

Adresa: Rue Montoyer 23, et.4, 1 000 Bruxelles Telefon:+32(0)2 505 3000; Fax: +32(0)2 513 3200; Site web: www.rosteu.n Camera de Comerţ si Industrie a României - Adresa: Rue D'Arlon 51, 10 Bruxelles Telefon: +32(0)2230 2395; Fax +32(0)2230 2395; E-mail: [email protected] Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România Biroul de Reprezentare Bruxelles

Adresa: Rue Montoyer 24, Bruxelles Tel: 02 237 41 44; Fax: 02 237 41 99; E-mail: [email protected]; Web: www.uncjr.org m o c . l e b m o r . w w w

26

Uniunea Naţională a Patronatului Român (UNPR) “Comunitatea oamenilor de afaceri din România la Bruxelles”

Adresa: Avenue d’Auderghem 289, 1040 Bruxelles; Tel: +32 2 648 65 40; E-mail : [email protected]; Web: www.unpr.ro 2. Asociaţii 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

P R ROMBEL - Români în Belgia - Comunitatea virtuală a Românilor din Belgia E Z e-mail: [email protected]; Web: www.rombel.com E N Ț Diaspora România Beligia - Nederland - Luxemburg; E Web: www.dirobenelu.com R O M "Arthis" - La Maison Culturelle Belgo-Roumaine a.s.b.l. Â N - publicaţia lunară «Quoi de Neuf ?» conţine articole în 3 limbi: român E franceză şi neerlandeză Ș T Adresa: 33 Rue de Flandre, 1000 Bruxelles, director d-na Carmen Hopârt I Tel/fax: 02/511.34.20; E-mail:[email protected]; [email protected]; ÎN

4

Web: www.arthis.org

B E L G I A

Fondation socio-culturelle belgo-roumaine "Mioriţa" Adresa: Noorderlaan 127A - B 2030 Antwerpen, preşedinte d-na Florinela Petcu; colaborează cu Serviciul de Integrare din Anvers şi organizează cursu de limbă, educaţie interculturală, traduceri, evenimente; Tel:+32 (0)3 636 49 49; e-mail: [email protected]; site: www.miorita.be La Communauté Roumaine de Belgique Adresa: Rue des Chats 69, 1082 Bruxelles; E-mail:[email protected]; web:www.c-r-b.org Clubul « ROMÂNIA – UE » Bruxelles “O iniţiativă românească pentru o Europă unită” Adresa: Avenue Broqueville 116, 1200 Bruxelles; E-mail:off[email protected]; Web:www.euro-club.org L’Alliance belgo-roumaine a.s.b.l. Adresa: 221, Avenue Brugmann, 1050 Bruxelles Tel: 02/ 347.36.87; Fax 02/610.45.85; E-mail: [email protected]; web: www.abero.org Asociaţia culturala Hermes.ro E-mail: [email protected] Adresa: Woluwedal 12/29, 1932 Zaventem; Tel:+32 488 770 038,

3. Biserici, religie 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

w w w . r o m b e l . c o m

27

A I G L E B

4


Parohia Ortodoxă Română Sfântul Nicolae

Adresa: Rue des Palais 181 - 183, 1030 Bruxelles;Web: www.biserica.be, www.catedrala.be - parohul bisericii este Părintele Patriciu Vlaicu - GSM: 0473326422; email: [email protected] Din viaţa parohiei: Vecernia de sâmbătă seara urmată de cursurile Şcolii Biblice şi Sfânta Liturghie în fiecare duminică de la ora 10:30 - transmis în direct de www.Rombel.com; Şcoala Parohială care organizează cursuri gratuite de pictură pe sticlă pentru adulţi şi copii, limba română, istorie ş geografie, franceză, engleză, dansuri populare; revista lunară "Darul Cuvântului"; forumul de discuţii şi portalul de informaţii religioase http://catedrala.1fr1.net În sânul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale Meridionale activează şi două asociaţii de tineri, reprezentate şi la Bruxell ASOCIAŢIA NEPSIS - s-a constituit la 13 noiembrie 1999 la iniţiativa Î.P.S. Mitropolitul Iosif, cu scopul de a pastră aprinsă flacăra credinţei sau de a t credinţa printre cei tineri sau chiar mai puţin tineri -www.nepsis.org ASOCIAŢIA AXIOS - are ca scop ajutorarea copiilor din două orfelinate din România. Parohia Buna Vestire

Adresa: Place Sainte Catherine, 1000 Bruxelles (lângă staţia d metrou cu acelaşi nume) - program: slujba în limba română duminica de la ora 11:00, preot Vasile Pala -tel/fax:+32 2 219 0780; e-mail: [email protected]; web: www.eglisebruxelles.com Parohia ortodoxă română "Sfântul apostol Andrei şi sfântul Materne” - Aalst


28

Preot Constantin Pogor; slujbele se oficiaza duminica de la ora 11:00 Adresa: Begijnhofstraat, 1, 9300 Aalst Tel. +32 4 86977590; e-mail: [email protected]; Web: www.parohiaaalst.be Misiunea Română Greco-Catolică din Belgia

Adresa: Rue de L' Eglise Saint Lambert, 1200 Woluwe Saint Lambe Sfânta Liturghie în fiecare duminică la ora 10:30 la capela, de către Parin 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

P Filip Ionel Cheresi R Tel. +32472438509; Email: [email protected]; Web: www.grecocatolic E Z E Parohia "Naşterea Maicii Domnului" – Antwerp (Anvers) N Ț E Adresa: Sint Jacobsmarkt 15, Antwerpen 2000 - Preot Prof R . O Dura M Tel/ fax: +3223752603; e-mail: [email protected], Â N web: www.bisericaromana.nl E Ș T Parohia "Pogorârea Sfântului Duh" ( Rusalii ) I Î N

Dr. Ioa

4

Preot Mircea Cosofret B Biserica St. Vincent, 239, Rue des Français, 4000 Liège 50, Rue deE Peppang L G L-3270 Bettembourg, G.D. du Luxembourg I A Tel:+ 352 21 511393,+352 21 324248 4. Turism

Biroul de Promovare a Turismului românesc la Bruxelles Adresa: Galeriile Toison d'Or, 17A, Avenue de la Toison d'Or, 1050 Bruxelles Tel: +32 (0)2 502 46 42; Fax: +32 (0)2 502 56 22; E-mail: [email protected]; [email protected]; Site: www.roumanie-tourisme.be www.roemenie-toerisme.nl

Romtrans Benelux nv Adresa: Klein Zuidland Str, nr.4 ; B-2030 Antwerpen; tel: +32.3.544 12 84 +32.3.54412 87; e-mail: [email protected] ; www.romtrans.ro

Agenţia Tarom Adresa: Boulevard Adolphe Max 34, 1000 Bruxelles; Tel: +32.221863 Fax+32.22.198046

Compania aeriană Blue Air Este prima companie aeriană din România care operează zboruriwîn sistem w low-cost având capital 100% privat romanesc - www.blueair-web.com w . r o Agenţia Atlassib m Transport persoane şi colete spre/dinspre România b e Adresa: Rue de la Tribune 18, 1000 Bruxelles / metro: Parc sau Madou l Tel.+32.2.512.63.33; Fax:+32.2.514.71.00; GSM:0473.472.168; .c o m [email protected] 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

29

A I G L E B

4


Agenţia Eurolines www.eurolines.ro 5. Magazine, restaurante

RESTAURATION ROUMAINE Adresa: Rue Gretry 13, 1000 Bruxelles, lânga Bursa; Tel: 0474/2617 0474/697392; Restaurantul "La Fleur de Tilleul" Adresa: 4 rue Desiree Quenne, 6110 - Montigny le Tilleul Telefon: +32 71. 51.00.03; Email:[email protected]; web:www.lafleurdetilleul.be

Restaurant Cosmopolitan Specialităţi româneşti şi internaţionale Adresa: Rue des deux Eglises 98, 1210 Bruxelles Deschis 7/7 orele 12:00-15:00, 18:30-22:30; Tel: 0496/403284 (d-nul Ştefan) Restaurant " La Villette” Adresa: Rue du Vieux Marché aux grains 3, 1000 Bruxelles Tel: 02.512.75.50; Fax: 02.514.11.64; Website: http://www.la-villette.be

Wine World Chaussée de Charleroi, 43 ,1060 Bruxelles, lânga Place Stephanie; Tel./ 02/534.77.03

La Bunicuţa Magazin cu produse române ş ti, proprietar doamna Silvia Olari Adresa: Avenue de la Reine 194, Bruxelles


30

Casa Românească Avenue Jean Volders 58, 1060 Bruxelles, Tel. 0477 311 724 Cafe bar Laura - Avenue de la Reine n°233, Bruxelles, Tel: 0486107728

Magazin cu produse româneşti în Liege: Adresa: 48 Quai St. Leonard nr 48 - deschis de marţi până sâmbătă între orele 9:30- 18:30 şi duminică de la 9: la 15:00 Georges - Magazin de mezeluri 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

P Piaţa Clemenceau, Anderlecht, Bruxelles R - unul din cele mai cunoscute locuri de întâlnire ale românilor, da E Z neadministrat de un român E N Ț Magazinul "Ardealul" E Rue de Fiennes, 29 -1070 Anderlecht, Bruxelles, Tel.02/524 14 90 R O M Cafeneaua cu specific românesc L'Athome Â N 82 Avenue Jean Sobieski ( lânga Atomium ) E Ș T ARDEALUL I Rue Richard Neyberg 133 - aproape de Place Bockstael, BruxellesÎN

Café taverna Transilvania Preparate culinare tradiţionale, organizare evenimente Rue de l'Eglise Sainte-Anne 100,1081 Koekelberg; Tel 0488 249 128 ( doamna Elena )

4

B E L G I A

6. Afaceri româneşti în Belgia

Transylvania SPRL - Importator Vinuri Române ş ti în Belgia www.transylvania.be; Rue du Pont au Lin 27, 1390 Grez-Doiceau, Tel: 010 842 356, Fax: 010 842 (d-nul Târgovişteanu); E-mail: info @transylvania.be Salonul MANI D'ORO - Massage & Beauty Center (d-na Anamaria Petre) Adresa: QUELLINSTRAAT 43, B-2018 ANVERS, Telefon: 0495 835 www.manidoro.be Salonul de coafura Class - Langeleemstraat 47, 2018 Antwerpen, Tel.0484401558 (d-na Felicia) Centrul de fitness Downtown - Brederodestraat 186, 2018 Antwerpen Tel.032904135 (d-nul Ciprian); downtownfi[email protected] w

w w FREYA Salon de Coiffure -Rue de Tervaete 46, Etterbeek 1040- Bruxelles; GSM: . r o 0485 489 067, E-mail : info@freya-coiffure.be; web: www.freya-coiffure.be m b e l . c o m 7. Medici 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

31

A I G L E B

4


Stomatologi / Dentişti Dr. Alexandru George, consultaţii numai cu RDV: Avenue Josse Goffin 92, 1082 Bruxelles (Berchem Sainte Agathe); Tel: 02.463.32.37; Dr. Iolanda Hociung - cabinet dentar specializat pentru copii -143 Avenue Reine Astrid, 1959 Kraainem (metro Stockel) - tel/fax: 02 7210645, Email: [email protected] Dr. Potra Beatrice - Rue G. Leclercq 3, 1160, Auderghem, Bruxelles; Tel: 02 6726353 Dr. Ruşinoiu Mariana -99 Rue Gergel/Gergelstraat 1970 Wezembeek-Oppem; Tel: 02/7843850 Mircea Golcea, Av. Hippocrate 4 bte 18, 1932 Woluwe-St. Etienne, Tel: 02 770 30 61 T. Buzincu 105 Avenue Ch.Gillisquet, 1030 Bruxelles, Tel: 02/245.57.61 Medic Ortodont: Nuşfelean Monica, Edith Cavell 21, Bruxelles Tel: 02 3442147 Medicină generală Dr. Smaranda Gane - Ch. de Gand 152, 1080 Molenbeek, Tel: 2410 6380, GSM:0475 622 131 Dorina Becheanu - Spitalul Saint Luc- Bruxelles, Tel: 02.764.1765 Mircea Stern - Av. Winston Churchill 194, 1180 Uccle, Tel: 02/3441659; GSM:0475 662 889 Diaconescu Constantin - Avenue de Volontaires 75, Bruxelles, Tel: 0475 70 93 93


32

Jalma-Vaideanu Carmen - Rue de Cible 36, 1210 Saint-Josse, Bruxelles; GSM:0473 36 64 36 Dora Becheanu - Avenue Emile Vandervelde 31, 1200 Woluwe-Saint-Lambert, Bruxelles Tel. 02 762 76 57 (medicină generală, electocardiogramă) 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

Pana Aurel - Domaine de la Magnanerie, Avenue Minerve, 21A Bte 64, 1190P R Bruxelles, E Z TEL : 02/ 343.43.08; GSM: 0474/42.23.24

E N Ț Constantin Adriana - Rue de la Caserne 15, 1000 Bruxelles, Tel02/5128762, E GSM 0478/247409 R O M Dr. Stein Ernest, Haringrodestraat 66, 2018 Antwerpen, Tel:03/218 95 95 Â N E Farmacii Ș T I Farmacia Masy, rue Vanderkindere 1080 Uccle, Bruxelles, Tel: 02.346.7891 ÎN

4

Tratament naturist cu Aloe Vera - farmacist Sabina Cucu - rue Wayez, 165, 1 B E Bruxelles, Tel 02/5580760, GSM 0485/930513 L Alte specializări:

G I A

Psihoterapeut Tatiana Benchea, Avenue Guillaume Macau 7, 1050 Bruxelles, Tel: 0473.512337 Ortopedie Dr. Dunca Ioan - Centre Medical Montgomery, Bruxelles, Tel:027350252, 0486/247080 Cardiologie - Monica Brad, Avenue Messidor 103, Bruxelles, Tel:02.6486986 Pediatrie, competenţă în Pneumologie - Alergologie - Elena Bradaţan, GSM:0474 916 962, Namur 8. Traducători autorizaţi Cornelia Van Bouwel - română -neerlandeză, 2018 Antwerpen, www.vertalingen-traduceri.net, GSM: +32484975833; Tel./Fax: +3232370833; Antwerpen, Email: [email protected] Nadia Codreanu Elleboudt - română-franceză, www.traducator.be.cx puncte de lucru la Bruxelles şi 7060 Soignies. GSM:0473.662.649, Fax:02-3461900 Email:[email protected] Diana Satac - olandeză, franceză, română - Tel: +32 478462500, w w Email: [email protected] w Marcela Iordache - română, franceză, Tel: 0488. 075.760, . r o Email: [email protected] m Mario Janmart - română - olandeză; Kerselarenstraat 5/203, 3010 Kessel-Lo b e Tel: 0477-61.53.22 , www.translating-romanian.eu l . c Tine Van Hecke - olandeză, română, italiană, franceză, o m Tel. 0476.391.755 sau 03.289.72.35 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

33

A I G L E B

4


Delia De Coopman - engleză, franceză, română; Tel 0478/512566, Lucica Jalea - română-olandeză - Tel: 050/81 68 29, Fax: 050/78 16 67, GSM: 0476/92 27 64; E-mail: [email protected], web: www.romtranslations.be Maria Pauna - română, franceză, engleză, Tel./Fax : + 32 (0)4/341.39.65, GSM:0496/74.79.67, Email: [email protected], web: www.translators.be Bouritei Carmen-română, franceză, 1020 Bruxelles, GSM:0497314897; Email: [email protected] 9. Avocaţi, firme juridice

Av. Lili Bretin (avocat) - Tel: 02.770.22.21, GSM: 047820236, Email: [email protected] Av. Gelu Buzincu - Avocat Vanden Eynde Legal, Avenue de la Toison d'Or, 77, 1060 Bruxelles, Tel: +32 2 290.04.00, Gsm: +32 484 249 002; Email: [email protected]; Website: www.vdelegal.be Peter Mihok (jurist ) -Email: [email protected] Sanda Mihailescu Stoleru - Tel. 02/673.94.60, Email: [email protected] A-Law -76 Vlaamse Kaai, 2000 Anvers, Tel: +32(0)3 232 68 88, www.a-law.eu Email: [email protected] ( persoană de contact Vladimir Lincautan - rusă, neerlandeză, română, engleză ) 10. Contabili


34

MAY COMPTA SPRL - contabilitate, fiscalitate - rue des Tombes 164 A, 5060 Sambreville Contact: Janssens Yvette (fr) şi Cristina Machiş-Janssens ( ro şi fr ) Tel: 071 744817, Fax:071 744742, Email: [email protected] http://users.swing.be/sw241969/index.htm Viorel Petru Marchiş - Avenue Charles Quint 369, 1083 Bruxelles, Tel : 02 230 96 47 Mariana Bara - Rue du Fort 18, 6000 Charleroi, Tel/Fax : 071 33 49 84 Iulian Şuhanea - Square Marguerite 35, 1000 Bruxelles, Tel : 02 736 93 55 Gabriela Mihaela Stoian - Avenue du Capricorne 67, 1200 Bruxelles, Tel : 02 779 99 50 Marian Cojocaru - Rue Beyaert 56, 7500 Tournai Madalina Benţ - Rue Hamente 14, 4537 Verlaine (LIEGE), Tel:04 259 97 57, Email: madalina.bent@renson-fiduciare.be 11. Imobiliare 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

P Nadia CODREANU - Birou de imobiliare. Toate tranzacţiile imobiliareR E la Z Bruxelles şi în Regiunea Valona. Investiţii în România, Spania. E GSM: 0473662649; Tel/Fax: 023461900, Email: [email protected] N Ț www.bureau-immo.be.cx E Agenţia imobiliară IMMO STOLER, Rue de la Cathédrale 46, 4000 Liège,R Tel.: O +32 4 223 50 95 - www.stolerimmo.be M Â N 12. Altele E Ș T Hana Banuţa - actriţă şi marionetist profesionist - Party-uri pentru copii în I Î limbile română şi olandeză, concursuri, animaţii. N

4

Email: [email protected] Ciobanu Sorin - grădinar - Rue Goffart, Bruxelles, Tel: 0484 288 133, Email: [email protected]; www.mon-jardinier.be

B E L G I A

13. Lista şcolilor din Belgia cu predare în limba română din cadru proiectului MAE - Curs de limbă, cultură şi civilizaţie românească Nota: Acestea sunt şcolile belgiene în care se organizează cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, prin programul Limba şi Cultura de Origine, gestionat de Comunitatea franceză din Belgia şi Ambasada României din Belgia, anul şcolar 2008-2009. Lista se actualizează anual, în funcţie de cerere.

1. Şcoala des Trieux - Rue Chaussée 133+, Forchies-la-Marche. 2. Şcoala Sacré-Cœur- Bvd. Audent 58, 6000, Charleroi 3. Scoala Shape ( Mons ) - Avenue de Paris 7010, Shape. 4. Şcoala Athenée royale Robert Campin - Rue du Chateau 18, 7500 Tournai 5. Şcoala de la Liège, Alleur-à-Ans - Rue de la Valee 60, 4432, Ans. 6. Ecole 7 Arc–en-ciel - Rue de Ribaucourt 21, 1080 Molenbeek, Bruxelles 7. Institut Marie Immaculée Montjoie -Rue des Resedas 51, 1070 Anderlech Bruxelles 8. Institut de la Providence - Rue Haberman 27, 1070 Anderlecht, Bruxelles 9. Athénée Royal Serge Creuz - Rue de la Prosperité 14, 1080 Molenbeek, Bruxelles w w 14. Cursuri de limba română se pot urma la adresele: w . r o Institute “Marie Haps” a.s.b.l. – web: www.ilmh.be/coursdusoir m b Ioana BELU - Assistante au Département d’Études romanes, e Email: [email protected] l . c Universitatea din Gent - Facultatea de Filologie, Dep. Lingvistică romanic o ă m 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

35

A I G L E B

4


Blandijnberg 2, 9000 Gent, Tel.: (32 9) 2644048/ 4051, Fax: (32 9) 26441 www.ugent.be Institutul superior de traducători şi Interpreţi – ISTI, Rue J Hazard 34, B-1180 Bruxelles Tel: 02/340.12.80 Fax: 02/346.21.34, Email: [email protected], web: www.isti.be Centrul de Studii Româneşti de la Anvers - MIORIŢA Belgisch-Roemeense socioculturele vereniging Noorderlaan 127a - 2030 Antwerpen, Tel: 0472 73 35 63 , 0474 30 76 49, Web: www.miorita.be Arthis – Casa de Cultură Belgo - Română, 33 rue de Flandre, 1000 Bruxelles, Tel./Fax 02/511.34.20, E-mail : [email protected], web : www.Arthis.org NOTA. Firmele, organizaţiile şi persoanele fizice menţionate în ghid au fost preluate din diverse surse: Forumul Rombel, Yahoo Rombel, siteuri ale institu ţiilor de stat româneşti, contact direct, etc.... Acurateţea tuturor datelor nu este verificată, deci rugăm pe toţi cei care doresc să aducă anumite corecţii sau doresc să fie menţionaţi în ghid, sa ne scrie pe adresa [email protected] şi modificările vor fi integrate în ediţia online precum şi-n viitoarea ediţie tiparită a ghidului.


36


în Belgia

Avocat Gelu BUZINCU

Avenue de la Toison d’Or 77, 1060 Bruxelles Tel : 00 32 2 290 04 00 Fax : 00 32 2 290 04 10 Gsm : 00 32 484 249 002 Email : [email protected] sau [email protected]

Sites : www.avocatbuzincu.be si www.vdelegal.be

Licenţiat în drept cu gradul de distincţie a Universităţii Libera din Bruxelles (U.L.B), Gelu BUZINCU şi-a completat parcursul academic cu o specializare obţinută cu distincţie în legislaţia europeană l Institutul de Studii Europene de la Bruxelles în 2005. Înainte de a se alătura Baroului de la Bruxelles, ş i-a îmbog ăţ it experien ţ a profesional ă prin completarea unui stagiu judiciar la Procuratura de Bruxelles şi un stagiu la Comitetul Economic şi Social European. Înscris la Baroul din Bruxelles din 2006, practica lui se concentreaz ă pe drept european, drept comercial, drept civil, drept penal,şiprecum dreptul fiscal al societăţilor româneşti. Ca avocat român stabilit în Belgia, el este pregătit ajute românii din Belgia în problemele lor juridice. Lucrează în limba franceză, română, engleză pentru limba flamandă, pe care deşi o înţelege, lucrează cu colaboratori pentru reprezentarea în Instanţă. 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

37

Cabinet de avocat LILI BRETIN Avenue de Broqueville 116/13 1200 Bruxelles Tel: 0032 2 770 22 21 Fax: 0032 2 770 93 65 GSM: 0032 478 720 236 Email: [email protected]

Specialitate:drept internațional, drept belgian, drept

român şi drept european. Principalul centru de activitateeste la Bruxelles; Asigurăstrânsă o colaborarecu cabinete situate în toate ţările membre ale Uniunii Europene; ; Activ şi în România de mai mult de 12 ani Experienţă profesională

Cabinetul este situat la 5 min de Instituțiile Europe Metro n°1: stația Josephine Charlotte (direcția Stockel)

38


în Belgia

non-profit

Asociaţie socio-culturală belgiano-română

Mioriţa... • consolidează contactele sociale şi culturale dintre Belgia şi România; • promovează şi organizează începând cu anul 2002 activităţi şi proiecte sociale • favorizează integrarea românilor în Belgia. Mioriţa organizează… • cursuri de limbă română; • expoziţii despre România tradiţională şi contemporană (pictură, ceramică, obiec sticlărie,…); • ateliere creative de încondeiat ouă, ceramică, confecţionat naiuri, bucătărie rom • activităţi muzicale cu solişti şi grupuri româneşti şi din Europa de est; • seri de film şi poezie românească cu regizori şi autori contemporani; • prilejuri de întâlnire între români şi flamanzi; • degustări de vinuri româneşti; • p a r t e a s o c i a lă ş i c u l t u r a lă a c o l o c v i i l o, rd i v e r s e l o r e v e n i m e n t e , p e t r e • sesiuni informative şi seminarii despre România în general. Mioriţa acordă… • sprijin şi consultanţă pe probleme de limbă română şi traduceri (medicale, jurid • sprijin şi consultanţă la începerea unei activităţi de liber întreprinzător în Fland (Uniunea Liber Întreprinzătorilor). MIORIŢA vzw - 0477.481.015 - Antwerpen

secretariat: +32 (0)474 30 76 49 - presedinţa: +32 (0)472 73 35 63 [email protected] - www.miorita.be

KBC: 418-2070021-90


în Belgia

IBAN: BE34 4182 0700 2190

BIC: KREDBEBB

39

Dragi români,

La doi paşi de Comunitatea Europeană, într-un cadru elegant, cu muzică de calitate şi un meniu de excepţie, o echipă de români vă stă zi de zi la dispoziţie. Restaurantul Cosmopolitan propune o bucătărie românească tradiţională şi creativă dar şi specialităţi mediteraneene. Vă vom ajuta să organizaţi nunţi, botezuri, onomastici şi vă promitem că vă veţi simţi fantastic. Aşadar, când vă este poftă de o ciorbă, de sarmale, o saramură de pui sau papanaşi delicioşi nu mai staţi pe gânduri căci doar la Cosmopolitan, le găsiţi cu siguranţă. Vă aşteptăm cu drag!

Ştefan şi Echipa Restaurant Cosmopolitan Rue des deux eglises 98 1210 Bruxelles

02/2306900 0496/403284

www.resto-cosmopolitan.blogspot.com www.resto.com/cosmopolitan 40


în Belgia

Capitolul 5

Formalități s

s

s s s s

F O R M A L I T Ă multȚI de

Dreptul de rezidenţă până la trei luni / mai trei luni Obţinerea actelor de şedere - înregistrare la primărie, cărţi de identitate Despre acte în general - traducere, apostilare, legalizare Căsătoria în Belgia Obţinerea cetăţeniei belgiene Permisul de muncă - tip A, B şi C

5

Dreptul de rezidenţă până la trei luni / mai mult de trei luni

Cetăţenii Uniunii, aşadar şi cetăţenii români, au dreptul de a rămâne pe teritoriul unui stat membru pentru o perioadă de până la 3 luni, fără nici o condiţionare sau formalitate, alta decât aceea de a deţine o carte de identitat sau un paşaport valabile. Membrii de familie ai unui cetăţean al Uniunii care n au cetăţenia unui stat membru, au dreptul de a rezida (locui) pe teritoriul unu alt stat membru pentru o perioadă de până la trei luni numai dacă îl însoţesc p cetăţeanul UE ai cărui membri de familie sunt. Un cetăţean român poate rămâne pentru o perioadă mai mare de 3 luni pe teritoriul unui alt stat membru, dacă îndeplineşte una dintre urmă toarele condiţ ii: 1. este angajat sau desfă şoară o activitate independentă; 2. este înscris într-o instituţie de învăţământ sau de instruire vocaţională sau este student şi are o asigurare medicală; de asemenea, asigur autorităţile naţionale ale statului în care vrea să rezideze, printr-o declaraţ sau prin mijloace echivalente, că nu va deveni o povară pentru serviciile sociale; 3. este membru al familiei unui cetăţean al Uniunii (soţ, soţie, mam tată, fiu, fiică), chiar dacă nu are cetăţenia unui stat membru (procedura de reîntregirea familiei).

w w w Obţinerea actelor de şedere . r o m În Belgia, indiferent dacă doriţi să vă stabiliţi temporar sau b e primări permanent, pentru a avea un statut legal trebuie să vă înscrieţi la l . ă dacă dată depuse actele la primarie, veţi primi vizita Poliţiei, care verific c o adevar locuiţi la adresa declarată. În acest scop este recomandat ca numele m 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

41

I Ț Ă T I L A M R O F

5

dumneavoastră să figureze pe sonerie şi cutia poştală. În cazul în care nu sunteţi găsiţi la domiciliu, veţi primi în cutia de scrisori o invitaţie de a cont telefonic Comisariatul de Poliţie. De îndată ce aveţi documentul care ate şederea, este bine să vă prezentaţi la primărie pentru a definitiva înscrierea Formalităţile s-au schimbat din luna iunie 2008: la început veţi primi o dov de înscriere, Anexa 19 www.dofi.fgov.be/ReglementationBelgeAnnexe/n/bijlage_19.pdf şi ulterior carte de identitate electronică, precum cea a cetăţenilor belgieni. Mai multe informaţii: www.dofi.fgov.be. Fiecare schimbare a domiciliului presupune o vizită din partea Poliţiei şi apoi înscrierea noii adrese în acte, la primarie Kids-ID este nouă carte de indentitate şi călătorie emisă pentru copiii belgieni până în 12 ani. Kids-ID permite identificarea electronică a copiilor începând cu vârsta de 6 ani şi are avantajul că este valabilă în caz de schimba a domiciliului. Deţinătorii documentului pot circula în ţările U.E., mai puţin î Bulgaria, Lituania, România şi Slovacia. Detalii pe www.iby.rm.fgov.be. Valabilitatea permisului de rezidenţă

Valabilitatea permisului de rezidenţă este de maximum cinci ani de la data eliberării, în funcţie de perioada solicitată de rezidenţă. Valabilitatea nu va fi afectată dacă absenţa de pe teritoriul statului belgian se încadrează în următoarele limite: nu depăşeşte 6 luni într-un an de zile; mai mult de 6 luni într-un an, dar pe motiv de satisfacere a stagiului militar; mai mult de 12 luni consecutive, pentru motive importante precum sarcina şi naşterea unui copil boală gravă, studiu sau instruire vocaţională, sau mutarea în interes de servic în alt stat membru sau într-o ţară terţă. Decesul unui cetăţean al Uniunii, plecarea sa din ţară gazdă, divorţul, anularea căsătoriei sau terminarea parteneriatului înregistrat NU afectează dreptul unui membru al familiei, indiferent dacă este sau nu cetăţean al unui stat membru al UE, să continue s rezideze pe teritoriul statului în cauză, cu îndeplinirea aceloraşi condiţii solicitate unui cetăţean al Uniunii. Copiii cetăţeanului aflat într-o astfel de situaţie pot continua să rezideze pe teritoriul statului în cauză dacă sunt înregistraţi la o instituţie de învăţământ, până la completarea studiilor. m o c . l e b m o r . w w w

42

Viza de sejur prelungit D

Începând cu 1 ianuarie 2007, regimul de vize aplicabil cetăţenilor români care doresc sa rămână în Belgia pe o durată mai mare de 3 luni este identic celui aplicat cetăţenilor estonieni, maghiari, letoni, lituanieni, polone slovaci, sloveni şi cehi de la lărgirea precedentă a UE. Următoarele categorii cetăţeni români nu mai necesită viză de sejur prelungit (tip D): persoanele c vor exercita activităţi independente, studenţii şi persoanele implicate în 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

coabitare. Cei care vor lucra ca şi angajaţi au nevoie în continuare de permisulF O de lucru şi viza "tip D". Persoanele salariate vor trece iniţial print-o perioadă R M tranzitorie când au nevoie de permis de lucru, deoarece nu beneficiază încă A drepturile de liberă circulaţie a forţei de muncă. Cetăţenii români beneficiaz ă L de o procedură accelerată de eliberare a permisului de muncă (în 5ITzile lucrătoare) în cazul meseriilor aflate în penurie în Belgia. SalariaţiiĂ au Ţ I următoarele opţiuni: fie merg în Belgia fără ASP (viza D, de lung sejur) şi se vo adresa primariei competente pentru domiciliul lor din Belgia, în vederea obţinerii permisului de sejur (articolul 9, al.3, legea din 15.12.1980), fie vor solicita, înainte de a pleca din ţară, o ASP la reprezentanţa diplomatică sau consulară competentă pentru rezidenţa acestora. Independenţii beneficiaz de acelaşi tratament ca şi cetăţenii celorlalte state membre ale UE, ceea ce înseamnă în fapt suprimarea sistemului "PECO" existent anterior. Sursa: www.diplomatie.be/bucharest/ şi www.rombest.com. Independen pot obţine o carte de sejur electronică de tip E, cu valabilitatea de 5 ani. Important: Începănd cu luna iunie 2008, Regatul Belgiei nu mai eliberează cetăţenilor europeni cărţi de identitate ci cărţi de sejur - Attestation d'enregistrement - acestea nu permit legitimarea în cazul unei c ălătorii când sunteţi obligaţi să fiţi în posesia unei cărţi de identitate sau a unui paşaport.

5

Despre acte în general - traducere, apostilare, legalizare

Din păcate diplomele de studii traduse în ţară nu sunt acceptate la Serviciul de echivalare, chiar dacă sunt apostilate (operaţie care de altfel est obligatorie). Ele trebuiesc traduse la un traducător jurat din Belgia. Apostila documentelor se poate face direct la Prefectura reşedinţei de judeţ de către titulari sau rude de gradul I - FĂRĂ PROCURĂ- sau de către o alta persoană împuternicită. Nu este însă cazul diplomelor universitare care mai întâi trebu să treacă pe la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi apoi la Prefectur Mai multe informaţii despre apostila puteţi citi aici: www.apostile.ro. Copii legalizate după actele româneşti se pot face la primaria localităţii unde locuiţi în Belgia. Un document românesc tradus de un traducător jurat va trebui obligatoriu legalizat la Tribunalul de primă instanţă. Doar semnătura parafa nu sunt suficiente pentru a avea o traducere legalizată, acest gen fiind traducere libera. De obicei autorităţile cer documente traduse şi legalizate. O w informaţie preluată de pe siteul Ambasadei României: toate actele w eliberate w de autorităţile belgiene, folosite pentru reglementarea situaţiei cet. ăţenilor r o români, trebuie să poarte apostila Convenţiei de la Haga. Pentru apostilare m este necesară prezentarea la Ministerul Afacerilor Externe belgian, b Rue de e Petites Carmes no. 27, Bruxelles. l Un document prin care se împuterniceşte o persoană din.c România o m procura întocmit în două limbi (română şi franceză/neerlandeză) poate înlocui 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

43


obţinută de la Ambasadă. În cazul în care sunteţi înscris în Registrul de eviden al populaţiei puteţi cere legalizarea semnăturii la primărie, preţul este 3,75 euro. Dacă nu sunteţi înscris în Belgia, puteţi cere legalizarea semnăturii la notar pentru 10-15 euro. În ambele cazuri se cere o supralegalizare-apostila adresa în Bruxelles - Service Légalisation, Rue des Petits Carmes 27, 1000 Bruxelles. Căsătoria în Belgia

5


44

În cazul în care sunteţi deja în Belgia, actele pregătitoare se pot obţin de la Ambasadă; dacă nu, atunci mai uşor şi mai repede le obţineţi din Români de la Oficiul de Stare Civila din oraşul în care locuiţi. Despre Ambasada României la Bruxelles găsiţi informaţii aici: www.bruxelles.mae.ro. Birourile traduceri în general se ocupă de întreg procesul, adică tradus, legalizat şi apostilat. Costă puţin mai mult decât dacă v-aţi deplasa personal, dar aşa nu pierdeţi timp şi obţineţi şi actele în 2-3 zile. Declaraţia de căsătorie trebuie depusă cel târziu cu 15 zile înaintea datei căsătoriei.Data ceremoniei trebuie stabilită de dumneavoastră, ca şi cuplu, dar împreună cu funcţionarii de primărie, în funcţie de diponibilităţile existente în programul primăriei. Pe lângă actul de identitate, actele necesare pentru oficializarea căsătoriei sunt următoarele: 1. Copie după Certificatul de naştere pentru viitorii soţi (Certificatul de naştere trebuie să fie de tip nou, internaţional şi se eliberează la Oficiul st civile al localităţii de domiciliu; în cazul în care aveţi certificat de tip vechi, ve putea să-l preschimbaţi pe baza unei cereri şi după plata unei taxe). E recomandat să depuneţi o copie legalizată şi apostilată. 2. Copie după actul de deces al soţului, soţiei (în cazul în care sunte vaduv/ă) 3. Copie după transcripţia după toate divorţurile precedente (dacă a fost căsătoriţi şi aţi divorţat) 4. Certificat de domiciliu eliberat pentru căsătorie 5. Certificat de celibat - ATENŢIE! trebuie să scrie foarte clar că NU sunteţi căsătorit! (şi nu o formulare de genul "nu apare ca fiind căsătorit") - se poate obţine din ţară dar şi de la Ambasadă, pe baza unui act de identitate 6. Certificat de naţionalitate - se eliberează pe baza paşaportului 7. Certificat de tradiţie (certificat de cutuma) - prezintă condiţiile d fond pentru încheierea căsătoriei prevăzute de legislaţia statului de cetăţ şi este emis de autoritaţile statului de cetăţenie 8. Trebuie să aveţi doi martori - să aibă asupra lor acte de identitate 9. Atestat de la notar în cazul în care aţi decis să faceţi un contract prenupţial (depus cu cel târziu o săptămână înainte de căsătorie) Atenţie! Declaraţia de căsătorie nu poate fi depusă dacă nu aveţi 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

F la toate actele aşa cum vi se cer şi trebuie sa fie prezenţi ambii parteneri O depunerea actelor (având şi cărţile de identitate). Documentele eliberate de R autorităţile străine care nu sunt apostilate conform convenţiei deM la Haga A trebuie să fie legalizate de o ambasadă sau consulat belgian în ţara înL care sunt I eliberate. Documentele care nu sunt în franceză sau neerlandeză trebuie T traduse de un traducător autorizat în Belgia. Apostila - convenţia deĂ la Haga Ț I este dovada de legalizare din România. Toate actele trebuie apostilate în România, altfel nu sunt valabile. Data apostilarii nu are nici o importan ţă, nici data eliberării certificatului de naştere, a sentinţei de divorţ, etc. În schimb data certificatului de celibat trebuie sa fie recentă. Dacăsunteţi deja înregistr în Belgia, dovada de domiciliu se solicită la primaria localitaţii de domiciliu, n u î n R o m â n i a . În cazul în care căsătoria a fost încheiată în faţa autorităţilor străine (Oficii de stare civilă dintr-o ţară străină, Ambasada sau Consulatul unui stat străin din România) puteţi opta pentru înscrierea Certificatului de căsătorie în registre de stare civilă române de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate; dacă nu, atunci este obligatorie transcrierea în termen de 6 luni de la data când cetăţeanul român s-a întors în România sau d la primirea din străinătate a Certificatului de căsătorie. Dacă doriţi transcrie certificatului de căsătorie fără a reveni totuşi în România, puteţi apela la un avocat. Pentru transcrierea căsătoriei din Belgia în România este nevoie de Certificatul de căsătorie apostilat în Belgia şi care trebuie să poarte deja semnătura unui ofiţer public, primarul în principiu, şi nu a unui funcţionar comunal delegat. Acelaşi lucru este valabil şi pentru certificatele de naştere. Şi o informaţie foarte utilă: pentru toţi cei născuţi în România şi căsătoriţi Belgia certificatul de naştere tradus şi legalizat cerut pentru căsătorie, se va depune şi păstra după încheierea căsătoriei la tribunalul oraşului, arondismentului judiciar de care aparţine localitatea de domiciliu. Un extras certificatului de naştere se poate obţine oricând printr-o simpla vizită la gref tribunalului şi după plata a 2,75 euro pentru un exemplar. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei care au obţinut cetăţenia belgiană şi sunt născuţi în România.

5

Obţinerea cetăţeniei belgiene

w Obţinerea cetăţeniei belgiene se face în două moduri: prin w naturalizare sau prin alegerea naţionalităţii. Cel mai bine este să vw .ă interesa r o direct la primarie, la serviciul de stare civilă pentru a evita confuziile, m informaţiile eronate sau neaduse la zi. Aveţi dreptul de a cere cetăţbenia prin e naturalizare dupa 3 ani de şedere continuă în Belgia, dosarul se întocme şte la l . c depune primăria localităţii de domiciliu, se completează un formular care se o m primarie împreună cu toate celelalte documente solicitate - de consultat: 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

45


5


46

www.diplomatie.be Conform legii belgiene SNEL BELG WET - traducere aproximativă "Legea pentru a deveni rapid belgian" - pentru cetăţenii străini care doresc s aplice pentru NAŢIONALITATEA BELGIANĂ ( CU RENUNŢAREA LA CETĂŢ DE ORIGINE) se cer 7 ani de şedere neîntreruptă în Belgia. Trebuie ştiut că pentru obţinerea cetăţeniei trebuie să aveţi un trecut "curat" - cazierul judici curat, fără amenzi pentru deranjarea ordinii publice, fără implicări în scandaluri publice sau să fiţi bănuit de implicare în acţiuni de terorism sau orice ar aduce atingere securităţii naţionale a Regatului Belgiei. Procedura d naturalizare este foarte bine explicată pe site-ul www.lachambre.be. Dosaru de naturalizare trece prin mai multe comisii care vor face cercetări şi îşi vor d avizul (un singur aviz negativ înseamnă însă refuzul cetăţeniei). Documentel care însoţesc formularul de cerere de naturalizare (care se ia de la primarie) care se cer în mod obligatoriu sunt: 1. Certificatul de naştere apostilat; 2. O copie certificată la primarie după cartea de identitate; 3. Un certificat de rezidenţă cu istoricul adreselor unde aţi locuit (extras de la comuna unde aveţi în prezent domiciliul prin care se atestă und cât aţi locuit pe teritoriul belgian); 4. O cerere scrisă de mână/ la calculator în care expuneţi motivel pentru care doriţi să deveniţi cetăţean belgian. Alte acte pe care puteţi să le ataşaţi: 1. Un extras de componenţă a familiei; 2. Un certificat de naţionalitate; 3. Un certificat de căsătorie sau de divorţ (apostilate); 4. Atestaţiile de absolvire a cursurilor universitare, lingvistice et efectuate pe teritoriul Belgiei; 5. Deciziile de echivalare ale diplomelor obţinute în România; 6. Atestaţiile de proprietate a bunurilor imobiliare pe care le deţine în Belgia; 7. O declaraţie de venit; 8. Cel puţin 10 declaraţii de la prietenii sau cunoştintele dvs. care au deja cetăţenia belgiană, prin care să ateste faptul că sunteţi o persoană vrednica de a obţine cetăţenia ţării. Este bine ca fiecare declaraţie să fie însoţită de o copie după cartea de identitate a persoanei care semnează sau de numarul ei naţional. Procedura de naturalizare este gratuită, dar unele persoane preferă să apeleze la un avocat pentru a-şi spori şansele. Anii necesari pentru demararea procedurii se socotesc de la data la care aţi fost înscrişi în Registr de evidenţă al populaţiei, deoarece data de pe cartea de identitate poate fi data la care vi s-a eliberat documentul şi nu data înregistrării efective. Este b să întrebaţi la primărie când aţi fost luat în evidenţă. În concluzie, cererea de 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

F ă pe naturalizare se poate face dupa împlinirea a 3 ani de locuire continu O teritoriul belgian. După publicarea deciziei în Monitorul Oficial, veRţi fi chema M la primărie pentru a vi se schimba cartea de identitate. A Este posibilă posesia a două cetăţenii? DA! De altfel, cetăţenia L I belgiană este incompatibilă doar cu a următoarelor ţări: Danemarca, T Franţ Ă Marea Britanie, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Austria, Span Ț I Cât timp nu renunţaţi în scris la cetăţenia română - cu cerere la Ambasada română, rămâneţi şi cetăţean român. România nu intră pe lista ţărilor incompatibile cu cetăţenia belgiană.

5

Permisul de muncă

După cum se ştie, pentru a munci legal în Belgia, cetăţenii români trebuie să obţină un permis de muncă de la autorităţile belgiene competente Informaţii referitoare la modalităţile de obţinere a unui loc de muncă în strainătate sau a permiselor de muncă pentru cetăţenii străini care doresc s lucreze în România, se găsesc pe siteul de la Oficiul pentru Migraţia Forţei d Muncă: www.omfm.go.ro. Categorii de permis de muncă:

1. Permisul de muncă de tip A - durata nelimitată, este valabil pentr toate profesiile salariate; 2. Permisul de muncă de tip B - durata de valabilitate determinată, de maximum 12 luni şi dă dreptul la ocuparea unui loc de muncă la un singur angajator, cel care a solicitat permisul; 3. Permisul de muncă de tip C -durata determinată, este valabil pentru toate profesiile salariate. Dacă muncitorul este titularul unui permis de muncă de tip A, nu se cere nici o autorizare de ocupare a unui loc de muncă din iniţiativa angajatorului. Permisul îşi pierde valabilitatea dacă deţinătorul său lipseşte d ţară pentru o perioadă mai mare de 1 an, numai dacă această absenţă nu a antrenat pierderea dreptului sau a autorizaţiei sale de şedere. Permisul de muncă de tip B se acordă din oficiu muncitorului interesat, ca urmare a acordării autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă angajatorului. Astfel, w w de durata de valabilitate a permisului de muncă este aceeaşi cu durata w valabilitate a autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă acordată angajatorul . r Dacă muncitorul este titular al unui permis de muncă de tip C, nu ose cere m obţinerea autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă. Permisele de munc ă de b tip B si C îşi pierd valabilitatea dacă deţinătorul lor îşi pierdeel dreptul s . c obligat autorizaţia de şedere. Cetăţeanul care părăseşte ţara definitiv este o m


în Belgia

47


5


48

restituie permisul de muncă la administraţia comunală din locul unde îş reşedinţa, înainte de plecare. Condiţiile de acordare a autorizaţiei de ocupare a forţei de munc

Autorizaţia de ocupare a forţei de muncă nu se acordă decât dacă se face dovada ca nu s-a găsit pe piaţa belgiană a muncii un lucrator pentru post pe care se doreşte angajarea cetăţeanului român. Nu se ţine seama de piaţa muncii în cazul următorilor membri de familie ai cetăţenilor români (cu anumite condiţii), oricare ar fi naţionalitatea lor: soţul/soţia şi descendenţii sub 21 de ani sau care sunt în grija lor. De asemenea, acordarea autoriza ţiei d ocupare a forţei de muncă este subordonată semnării de către angajator şi muncitor a unui contract de muncă. Autoritatea competentă poate deroga prin decizie motivată pentru cazuri individuale demne de interes din motive economice sau sociale, atât de la obligaţia verificarii pieţei muncii, cât şi de la obligaţia semnării contractului. Cererea pentru autorizaţia de ocupare a forţei de muncă pentru u muncitor care lucrează pentru prima dată în Belgia, trebuie să fie însoţită de certificat medical din care să reiasă faptul că este apt de muncă. Certificatul poate fi eliberat şi de un medic autorizat de agenţii diplomatici sau consulari belgieni, cu maximum 3 luni înainte de data depunerii cererii şi, dacă este cazul, va fi tradus de un traducator autorizat în una din limbile Regiunii competente pentru eliberarea permisului de muncă. Nu se solicită certificat medical: - persoanelor care locuiesc legal în Belgia de cel puţin 2 ani; -dacă autoritatea competentă consider ă aceasta prin decizie motivată, pentru cazuri individuale demne de interes din motive economice sau sociale. În cazul contingentelor de cel puţin 15 muncitori, acordarea autorizaţiei de ocupare a forţei este subordonată depunerii prealabile a unei cereri scrise pe lângă autoritatea competentă. Regula nu se aplică persoanel pentru care la acordarea autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă munca nu s-a ţinut seama de situaţia pieţei muncii. Autoritatea competentă cere avizul comisiei paritare competente. Reînnoirea, refuzul sau retragerea autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă şi a permisului de tip B Prin reînnoire se înţelege eliberarea unei noi autorizaţii de ocupare a forţei de muncă şi a unui nou permis de muncă B unui angajat, în vederea continuării activităţii, la acelaşi angajator sau nu, dar în aceeaşi profesie. Cererea de reînnoire trebuie să fie depusă de angajator, cel mai târziu cu o lun înainte de expirarea validităţii autorizaţiei de ocupare şi a permisului de mun în curs. Condiţiile reînnoirii sunt aceleaşi cu cele prevăzute pentru acordarea 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

F autorizaţiei de ocupare, dar nu se mai solicită certificatul medical. Nu au O obligaţia de a exersa aceeaşi profesie pentru care a fost acordat primul permi R M de muncă B, muncitorii care beneficiază/au beneficiat de o formare/ A readaptare acordată de Oficiul Regional de muncă sau de către Institutul L I Naţional de Asigurare Boala-Invaliditate. T Ă Autorizaţia de ocupare a forţei de muncă şi permisul de munc ă nu se Ț I eliberează în următoarele cazuri: 1- cererea conţine date incomplete sau incorecte, condiţiile legii n sunt îndeplinite; 2- ocuparea forţei de muncă este contrară fie ordinii publice sau siguranţei publice, fie legilor şi reglementarilor, fie convenţiilor şi acordurilo internaţionale în materie de recrutare şi de ocupare a unui loc de muncă de către muncitorii străini; 3- motive de siguranţă publică, bazate pe comportamentul persona al muncitorului; 4- angajatorul nu respect ă obligaţiile legale şi reglementare referitoare la ocuparea unui loc de muncă; 5- ocuparea forţei de muncă nu se face conform condiţiilor de remunerare şi a altor condiţii de muncă care guvernează ocuparea unui loc d muncă de către muncitorii belgieni; 6- se refera la un loc de muncă ale cărui resurse nu îi permit muncitorului să-şi procure cele necesare nevoilor sale sau ale familiei; 7- la data depunerii cererii, muncitorul face obiectul unei decizii negative cu privire la dreptul sau la autorizaţia de şedere şi nu face obiectul unui recurs suspensiv sau care nu a fost suspendat de către judecător. Permisul de muncă este retras dacă: 1- muncitorul a recurs la practici frauduloase, declaraţii inexacte s incomplete; 2- ocuparea unui loc de muncă de către muncitor contravine fie ordinii publice sau siguranţei publice, fie legilor şi reglemetărilor; 3- intervine o decizie negativă asupra dreptului/autorizaţiei de şedere a titularului ei, care nu face obiectul unui recurs suspensiv sau care nu fost suspendată de judecător. 4- muncitorul nu respectă condiţiile în care i-a fost acordat permisu de muncă; w 5- În caz de retragere a autorizaţiei de ocupare a forţeiwde munc w angajatorului la care lucrează muncitorul. . r Reguli speciale de acordare a permisului de muncă ose aplic m stagiarilor, tinerilor au pair şi personalului de cabaret. b CONCLUZIE: Dacă unul dintre soţi are deja permis de muncelă, . c partenerul va obţine drept de muncă numai cu permis B sau ca independe o m angaja c Soţia/soţul unui independent care are drept de şedere, se poate

5


în Belgia

49


5

permis de muncă B în orice meserie, nu numai în meseriile critice. Angajatoru va depune o cerere pentru obţinerea unui permis de muncă B, care de fapt est o formalitate şi durează doar câteva zile, pentru că nu se va mai cerceta dac acel angajator a încercat să-şi găsească întâi angajaţi pe piaţa de muncă belgiană ( pentru că încă există prioritatea de a angaja întâi belgieni, iar apoi străini ). Pe scurt: angajatorul va depune dosarul de angajare la cel mai apropiat VDAB, Actiris, FOREM, care va verifica dacă dosarul este în ordine, mai apoi să-l trimită la Serviciul de emigrări de la Ministerul Muncii. Pentru a pair, stagiari şi tehnicieni specializaţi se trimite dosarul direct la Servicul de emigrări de la Ministerul Muncii. Abia după posibila liberalizare a pieţei mun din 2012 ( Ate nți e ! autorităţile belgiene au anunţat ca anul 2012 nu este obligatoriu anul liberalizării ) nu va mai fi nevoie de permisul de munca.


50


în Belgia

Capitolul 6

Stabilirea în Belgia s s s s

S T A B I L I R E A Î N

Închirierea unei locuinţe Cum devenim proprietarii unei locuinţe în BelgiaB E Cursuri de integrare socială L G Racordarea la utilităţi -apă, gaz, electricitate, telefonie I A fixă şi mobilă, televiziune, internet

6

Închirierea unei locuinţe

Mai multe informaţii despre drepturile şi obligaţiile dvs. în societatea belgiană se găsesc pe siteul www.droitbelge.be/droit_immobilier_bail.asp. În primul rând, până nu aveţi o locuinţă oficială ( vizitată de poliţistul de cartier nu puteţi avea carte de identitate. În ceea ce priveşte contractele de închirier există două tipuri: contracte de scurtă durată, de la 1 la 3 ani şi contractul de 9 ani. În general, pe lângă plata primei rate de chirie, se cere şi o garanţie de 2 lu ( banii sunt puşi într-un cont separat, pe numele chiriaşului şi al proprietarulu aşa încât niciunul nu poate scoate banii fără acordul celuilalt; în caz de degradare a locuinţei proprietarul îi poate folosi pentru reparaţii ). A găsi o locuinţă de închiriat nu este însă un lucru uşor, mai ales când proprietarii nu prea au încredere în străinii nou veniţi şi fără acte. Ei vor să fie siguri că sunte solvabili şi peste câteva luni, deci e posibil să vă ceară şi câteva fişe de salariu. Dacă închiriaţi prin intermediul unei agenţii, comisionul este plătit de către proprietar. Însă, dacă doriţi ca agenţia să caute o locuinţă expres după dorin şi criteriile dvs, să vă apere interesele, atunci se lucrează pe baza unei misiu de căutare. În acest caz comisionul este plătit de către persoana care cau locuinţa şi este negociabil. ATENŢIE! Faceţi inventar nu numai la ceea ce se găseşte în apartament, dar şi la starea tuturor bunurilor ex: robineţi ruginiţi sau care nu mai funcţionează, centrala de încălzire, faianţă, gresie, geamuri, etc. pentru c w altfel la plecare e posibil să existe discuţii cu proprietarul şi, în caz căwacesta constată că s-au produs daune, să nu vă mai restituie garanţia. Dacăwtotul este . în regulă, în mod normal la expirarea contractului de închiriere vi serorestituie m garanţia plus dobânzile aferente. Ar fi de preferat să faceţi poze când este de b e faţă şi proprietarul. De fapt, pentru a se evita neînţelegerile, noua legisla ţie din l . domeniu impune în mod obligatoriu înainte de ocuparea locuinţei, stabilirea c o unui inventar amanunţit al stării lucrurilor. Actul se anexează la contractul de m 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

51

A I G L E B

6

N Î A E R I L I B A T S


52

închiriere şi se înregistrează. Constatatul poate fi facut amiabil între locatar proprietar, cu menţionarea amanunţită a situaţiei, sau de către un agent imobiliar agreat IPI sau un expert. Conform legii, atunci când se apeleaz ă la u agent sau expert aceasta se face în baza unei misiuni şi tariful este cunoscut d către parţile implicate. Cheltuielile sunt partajate între locatar şi proprietar, dacă se alege un expert unic, sau fiecare parte plăteşte pentru misiunea agentului /expertului ales. Proprietarul este obligat să predea apartamentul curat, legislaţia belgiană interzice închirierea locuinţelor insalubre. Dacă apelaţi la serviciile unei agenţii imobiliare, vă recomandăm să nu plătiţi nimic înainte de a semna contractul şi nici să nu semnaţi un contract de exclusivitate cu o agenţie. Agenţia reprezintă interesele persoanei care plăteşte comisionul şi, în rest, respectă legalitatea tranzacţiei. După întocmir contractul de închiriere trebuie înregistrat la serviciul de finan ţe al localităţ domiciliu, înregistrarea fiind gratuită (vă va ajuta şi la înscrierea la primărie) www.belgium.be/eportal. Huurdersbond sau sindicatul chiriaş ilor www.huurdersbond.be vă poate ajuta să găsiţi raspunsul la nenumărate întrebări. Este foarte important dacă nu doriţi prelungirea contractului de închiriere să anunţaţi din timp: cu cel puţin 3 luni înainte şi prin scrisoare recomandată, altfel contractul se prelungeşte de la sine, în cel mai rău caz pân la 9 ani... Câteva drepturi şi obligaţii pe scurt: CHIRIAŞ - 1. Întreţinere şi curăţenie: locuinţa, podele, instalaţii sanitare; curăţarea coşului de fum; zugraveala interiorului şi întreţinerea acesteia; ţevile: desfundare, detartrare; înlocuirea părţilor deteriorate. 2. Înlocuirea şi reparaţia a tot ceea ce se strica: uşi, geamuri, chiuvet cheile pierdute, yala forţată; înlocuirea becurilor, găurile din perete, petele d pe tapet. 3. Supravegherea stării generale pe dinăuntru şi pe dinafara locuinţ 4. Sesizarea imediată a proprietarului în caz de defecte. PROPRIETAR - 1. Întreţinerea şi reparaţia în afara locuinţei: balcon, acoperiş, faţadă; lucrările mari: electricitatea, instalaţiile sanitare, ţevile gaz; încălzirea centrală; faianţa/gresia. 2. Înlocuirea aparaturii defecte. 3. Reparaţia defectelor sesizate de către chiriaş. Există două modalităţi de a închiria: imobile nemobilate (doar bucataria este utilată) şi cele mobilate; alegerea o faceţi în funcţie de propriil interese şi mai ales de perioada pe care vă gândiţi să o petreceţi în acel apartament. Dacă vă cumpăraţi singuri mobila şi ulterior nu mai doriţi să o mutaţi în alt imobil, o puteţi vinde la magazine din reţeaua Troc International (preiau mobila de acasă, o vând, contra unui comision, evident) şi astfel vă recuperaţi o parte din bani. SFÂRŞITUL CONTRACTULUI DE ÎNCHIRIERE -acest lucru se poat 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

fie:

S T 1. La cererea chiriaşului - pentru un contract pe termen scurt: A cu 3 lun B veţi pierd înainte, anunţat în scris prin scrisoare recomandată ( în caz contrar, I L garanţia depusă ); soluţia: înţelegere de comun acord ( puteţi gasi un I alt chiri R care să vă preia contractul ). Pentru un contract pe termen lung: se reînnoie E automat la fiecare 3 ani; cu 3 luni înainte prin scrisoare recomandatAă (dacă întrerupeţi contractul în primii 3 ani trebuie să platiţi o compensaÎN ţie )

B mai 2. La cererea proprietarului: - pentru un contract de 3 ani sau E puţin: proprietarul nu poate stopa contractul! Pentru un contract de L 9 ani: în G orice moment dacă el sau familia sa vin să locuiască acolo; după 3 sau 6 ani I A pentru renovare; după 3 sau 6 ani fără motiv (plăteşte o compensaţie pentru chiriaş ). În toate situaţ iile e necesar însă un preaviz de 6 luni. Pentru căutarea unei locuinţe aveţi mai multe variante: începeţi căutarile înc din ţară, contactând agenţiile imobiliare prin email - o dată ajunşi în Belgia aveţi deja câteva întâlniri prestabilite; în Belgia fiind, c ăutaţi o rezidenţă, und se poate închiria pe termen scurt şi mediu fără garanţii bancare, iar între timp alegeţi ceea ce vă place. O agenţie imobiliară aparţinând unor conaţionali români este www.bureau-immo.be.cx - doamna Nadia Codreanu, Gsm: 0473.66.26.49, Tel/ Fax: 02.346.19.00. Pe siteul www.ximmo.be exist ă o opţiune foarte practică: puteţi afla care sunt "împrejurimile" locuinţei -şcoli, centre culturale, comerciale, sportive, spitale, medici, farmacii, restaurante

6

Cum devenim proprietarii unei locuinţe în Belgia

Cu toţii ne dorim o casă. În funcţie de preferinţe, veţi alege un apartament sau o casă dar nu trebuie uitate bineînteles posibilităţil financiare ale fiecăruia şi nu în ultimul rand “generozitatea” unei bănci. O da lamurită problema creditului şi gasită casa mult dorită, spunem "DA" şi n aşteptăm la « sperietoarea » întabulării. Surprinzător însă, pentru a deve proprietar în Belgia, procesul este foarte clar şi simplu. 1. Cum începem… 2. Rolul notarului 3. Creditul ipotecar 4. Renovaţi singur 5. Deja vindeţi? w w 6. Agenţiile imobiliare

w . r o 1. Cum începem m În mare, o dată gasită locuinţa dorită, veţi semna imediat un b acord/ e precontract ( compromis de vente/verkoopcompromis ) cu proprietarul ( nu l . c vă nevoie de notar, dar este recomandat să fie semnat la notar ), în care o m angajaţi să cumpăraţi dacă proprietarul este de bună credinţă şi locuin ţa est 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

53

A I G L E B

6



54

fără "probleme". În Belgia, semnat înseamnă ca şi cumpărat. Deci din momentul în care s-a semnat acordul de vânzare sunteţi obligat să vă prezentaţi la notar cel mai târziu în termen de 4 luni, pentru a semna actul fin (acte authentique/authentieke), după ce toate documentele legale şi ipoteca au fost puse la punct. Cele 4 luni şi contractul final se desfaşoară sub patronat notarului ( notaire/notaris ). În Belgia există un notar pentru cumpărător şi unul pentru vânzător, preţul - onorariul rămânând acelaşi. Înainte de a semna precontractul trebuie să fiţi siguri ca dispuneţi de toate fondurile necesare tranzacţiei sau să aveţi acordul scris al unei banci. Dacă fondurile nu sunt suficiente şi banca nu a dat încă acordul, va trebui să inseraţi în precontract/compromis "clauza de împrumut ipotecar". Această clauză vă scoate din încurcătură în momentul în care nu s-au putut strânge banii necesari deoarece banca nu a acordat împrumutul: numai cu acest motiv se poate anula precontractul ş i se poate recupera avansul platit. Preţul proprietăţii stabilit cu vânzătorul şi suma finală pe care trebuie să o plătiţi sunt alarmant de diferite! Explicaţia: taxele pe tranzacţii imobiliare în Belgia sunt printre cele mai mari din lume. În regiunile Bruxelles şi Walonia, taxa de înregistrare platită statului este de 12,5% din valoarea de vânzare. Pentru Bruxelles, în anumite cartiere, dacă este prima locuinţă pe care o achiziţionaţi, sunteţi scutiţi de taxă pentru primii 45.000 Euro. În regiunea flamandă, taxa a fost redusă la 10%, cu o deducere de 1.250 Euro dacă este prima locuinţă. În anul 2009 se oferă din partea Guvernului flamand o scutire de 7.500 de euro din TVA pentru locuinţele nou construite. Un alt lucru de lua în seama este impozitul cadastral (revenu cadastral/ R.C.sau kadastral inkomen K.I.). Se calculează în funcţie de suprafaţă şi valoarea locuinţei, de numărul de locatari sub acelaşi acoperis (membri ai familiei, numărul de copi şi de veniturile locatarilor. Pe lângă taxa de înregistrare mai este taxa de not stabilită de către stat, deci nu are rost să încercaţi să ‘negociaţi’ preţul cu notarii. Taxa diferă în funcţie de valoarea proprietăţii, dar în mare se află undeva la 1,6% din valoarea ei. Şi nu aţi terminat! Dacă luaţi un împrumut din bancă, mai aveţi 3 taxe: taxa de înregistrare a ipotecii către stat, taxa notarial fixă de înregistrare a ipotecii şi o taxă de credit către bancă. Acestea sunt sub 2%. În total, puteţi considera undeva la 16- 17% în Walonia şi Bruxelles şi 1415% în Flandra taxele pentru « a deveni proprietar ». Regula pricipală este c agenţiile imobiliare percep comision numai de la persoana care le-a încredinţat misiunea. În general, agenţiile, NU percep comision de la cumpărător, deoarece au semnat deja cu proprietarul o misiune de vânzare care le garanteaza comisionul. În acest caz, vânzătorul plăteşte un comision de circa 3 % + TVA. Există cazuri în care agenţia lucrează numai la cererea cumpărătorului (misiune de căutare, în care se specifică valoarea comisionulu şi faptul ca acesta se va plăti la notariat). Comisionul este negociabil dar nu mare de 3% şi este plătit de către cumpărător în momentul semnării actului 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

S notariat. Această practică nu măreşte preţul proprietăţii, deoarece în pre T final nu mai există comisionul proprietarului către agenţie. A

B I L 2. Rolul notarului I R E A Deoarece toţi notarii sunt obligaţi să încaseze acelaşi comision, este Î N vorbe bine să vă alegeţi unul recomandat sau unul apropiat ca locaţie şi care

B o limbă comună cu dvs. Dacă nu aveţi referinţe, puteţi apela la E www.notaire.be. De obicei notarul vânzătorului trimite o schiţa a L «contractului de vânzare-cumpărare» către cumpărator, care esteG bine să fie I A revizuită de notarul acestuia pentru a evita eventuale clauze nefavorabile. O dată textul agreat, actul este semnat de ambele părţi şi un avans de 10% este vărsat de cumpărător într-un depozit, controlat de notar. Acum veţi avea timpul necesar să căutaţi o bancă mai bună, sub rezervă să includeţi în contra clauză de împrumut ipotecar. Dacă nu aveţi această clauză în contract şi nu găsiţi nici o bancă ce poate să vă dea banii, atunci pierdeţi avansul plătit deja Este recomandat să luaţi ofertă de la o bancă şi să încercaţi să ‘forţaţi’ pe ceilalţi să vă dea condiţii mai bune, apoi reveniţi la prima bancă şi tot aşa pân obţineţi cele mai bune condiţii de împrumut ipotecar. Notarul va face toate verificarile legate de proprietate, vânzător şi, dacă toate merg bine, vă veţi întâlni în 4 luni la sediul notarului dvs. pentru semnarea contracului final (act autentic) şi înmânarea cecului cu diferenţa de 90% + taxele aferente menţionate mai sus, în schimbul cheilor locuinţei. Dacă doriţi un evaluator imobiliar şi banca vă va solicita acest lucru pentru ipotecă - deoarece este o activitate independentă, este bine să faceţ evaluarea înainte de semnarea «precontractului». O dată semnat acel act e foarte greu să mai reziliaţi contractul fără penalizări (doar în caz de clauze încălcate de către vânzător) şi, destul de straniu, tot de atunci deveniţi eligibi pentru plata asigurării locuinţei respective(!). Dacă are loc un incendiu, chia dacă proprietarul locuieşte încă în casa, dvs. pierdeţi, deci faceţi asigurarea c mai repede şi bine. Pentru asigurări băncile creditoare sunt prima opţiune, da găsiţi şi alte bănci/societăţi.

6

3. Creditul ipotecar

w w Sunt multe opţiuni de credit, variate de la o bancă la alta. Creditele pot fi cu dobândă fixă sau variabilă şi se fac pe maximum 30 de ani. w .Atenţie la r o puţin. taxe ascunse! un procent bun nu înseamnă întotdeauna că veţi plati m Discutaţi cu fiecare bancă şi cereţi cât mai multe informaţii inclusivb o simular consultanţa este gratis. Alegeţi ce vă este mai convenabil, discutaţeli cu persoane ce au trecut deja prin această experienţă. Interesant este.c ca băncil o m Uneori pot împrumuta până la 120% din sumă, deci se pot acoperi şi taxele. 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

55

A I G L E B

6


însă aceasta se răsfrânge asupra dobânzii, care creşte. Unele bănci o să încer să vă ‘oblige’ să luaţi asigurarea tot de la ei (casă şi asigurarea de viaţă). Comparaţi ofertele, căci poate o reducere de nerefuzat pe care v-o fac la dobânda, e "ascunsă" în spatele unor asigurari mult mai mari. Nu sunteţi obligaţi să luaţi creditul şi asigurările de la aceeaşi bancă. 4. Renovaţi singur!

Dacă doriţi să renovaţi noua proprietate, faţă de TVA-ul normal de 21% din Belgia, pentru case mai vechi de 6 ani beneficiaţi de un TVA redus la 6% pentru manoperă şi materiale de construcţie. Unele primării oferă şi premii pentru activităţi de renovare (izolaţii acoperiş, montare geamuri termopan, instalarea unei centrale în condensaţie), sume ce se pot ridica la câteva mii de euro, deloc de neglijat. Aceste prime sunt oferite numai în cazul în care renovarea se face prin entreprenor înregistrat. Trebuie însă să fiţi atenţi: o dat cu renovarea, valoarea R.C (revenu cadastral/ kdastral inkomen) creşte şi este bază de calcul pentru impozitul anual. E posibil să plătiţi înapoi, rând pe rând, toţi banii primiţi drept ‘prima de renovare’. Pentru renovări puteţi apela la firme specializate (foarte scumpe ) sau vă descurcaţi în regie proprie. Atenţie l taxe însă, lucrul cu "prieteni" este susceptibil de TVA în Belgia, doar rudele de gradul I vă pot ajuta legal fără a plăti taxe. 5. Deja vindeţi?

Procesul este invers decât cel menţionat mai sus. Dacă vindeţi locuinţa personală în mai puţin de 2 ani, puteţi recupera circa 3/5 din taxele plătite. La Bruxelles se poate recupera aproximativ 36 %. Dac ă vindeţi locuin personală în mai puţin de 5 ani, plătiţi taxe pe profitul obţinut. Puteţi însă deduce din profit investiţiile ce au dus la majorarea preţului casei (renovări, extinderi, îmbunătăţiri) – deci păstraţi toate facturile! Dacă revindeţi un imob care nu este locuinţă personală atunci se plăteşte impozit pe profitul obţinut. 6. Agenţiile imobiliare m o c . l e b m o r . w w w

56

Agence immobiliers/ vastgoedmakelaar sunt implicate în vânzăricumpărări, închirieri, gestiune imobiliară, consultanţă, evaluări. Pentru informaţii suplimentare despre tarife, servicii, imobile de vânzare, consulta www.immoweb.be sau site-urile agenţiilor: Century 21 - www.century21.be Eurorent - www.eurorent.com; Eurohouse -www.eurohouse.be; Housing Service- www.housing-service.be; Immo2002-www.immo2002.be; Macnash Associates- www.macnash.com; Toby -www.bureau-toby.com; Trevi -tel: 02 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

S 343 2240, www.trevi.be. Siteuri generale cu anunţuri de închirieri/vânz ă T locuinţe: www.immoweb.be şi www.vlanimmo.be. A

B I L Cursuri de integrare socială I R E A socială Este necesar şi firesc totodată să urmaţi un curs de integrare Î N (care nu este obligatoriu) dacă doriţi să vă adaptaţi mai uşor noii societa ţi, s

B în discu cunoaşteţi care vă sunt îndatoririle dar şi drepturile. Cursul va aduce E toate aspectele vieţii în Belgia, aplicate în viaţa de zi cu zi şi vă oferăLrăspunsu G concrete la toate întrebările pe care le aveţi! Cursul de orientare social ă este I A gratuit şi este organizat de către Guvernul flamand pentru persoanele care se află în Belgia de mai puţin de un an. În fiecare oraş mare există un centru pentru integrare, este bine să luaţi contact direct cu biroul din zona unde locuiţi. Pentru a accesa lista cu centrele de integrare: www.vmc.be. Cursul de integrare cuprinde trei module: orientare socială, reorientare profesională echivalarea studiilor, curs de limba neerlandeză; se obţine la final un certifica de "absolvire", numit "Dovada de integrare". Cursul de orientare socială se preda în mai multe limbi - de obicei în limba maternă, printre care şi limba română (Anvers şi Gent). Cursul de limba neerlandeză se organizeză în funcţie de nivelul studiilor fiecărui cursant. "Ca Limbii Neerlandeze" sau "Huis van het Nederlands" din cadrul clădirii Atlas d Anvers, vă ajută să găsiţi scoala potrivită pentru dvs. Universitatea din Anver organizează, în colaborare cu Serviciul de Integrare Atlas, cursuri intensive d limba neerlandeză. Iată câteva subiecte din structura cursului de orientare socială susţinut la Anvers în limba română: Istoria Belgiei pe scurt; Viaţa în Belgia - legile, valorile, sărbătorile legale; Transportul - pe jos, cu bicicleta, autobuzul, tramvaiul sau metroul, biletul de călătorie, abonamentul, reducer Dreptul de şedere - migraţia în Belgia, şederea pe termen scurt sau lung, căsătoria, obţinerea permisului de muncă B, reîntregirea familiei; Sănătatea Casa de ajutor de sănătate = Mutualitatea, rambursare, preţul la doctor, la medicamente, accidentul de muncă, sarcina; Banii -cum se deschide un cont bancar, efectuarea plăţilor, Proton - pentru plăţile cu mărunţiş, plata prin "sel banking", plata prin domiciliaţie, cărţile de credit, impozitele; Locuinţa chiriaşul şi proprietarul, locuinţele sociale, prime şi subvenţii acordate de c stat, instalaţii de utilitate publica, gunoiul menajer; Învaţământul -wcentrele d instruire ale adulţilor, învaţământul pentru promovare socială; Piaw ţa muncii w cine (nu) are drept de muncă în Belgia, cine vă poate ajuta să căutaţ.i de lucru, r o munci ca angajat, salariul, sindicatul, posibilităţi de întrerupere a muncii fă m rezilierea contractului, concediu educativ plătit, pensia, concedierea/demisi b e a munci ca independent, şomajul, slujbele pentru absolvenţi. l . c Din aprilie 2008 s-a creat un Serviciu de permanenţă în limba român o m în cadrul Serviciului de integrare ATLAS, Carnotstraat 110, B-2060 An

6


în Belgia

57

A I G L E B

6



58

Numere de telefon utile:03 227 70 49 sau 03 227 70 50. Pentru toate cursuril de integrare socială în limba română şi pentru serviciul orăşenesc de traduce de la Anvers, persoana de contact este Cornelia Van Bouwel - Email: [email protected]. Adrese utile în marile oraşe: *Onthaalbureau Inburgering stad Antwerpen (PINA) Adresa:Carnotstraat 110, 2060 Antwerpen Tel:032277000; Fax: 032277171; E-mail: [email protected] www.antwerpen.be. *Onthaalbureau Inburgering Brussel - (Bon vzw Brussels onthaalbureau inburgering Nieuwkomers) Adresa: Phillipe de Champagnestraat 23, 1000 Brussel Tel: 02/501.66.80; Fax: 02/501.66.96; email: [email protected]; web:www.bonvzw.be/ *Onthaalbureau Inburgering Gent (Kom-Pas Gent) Adresa: Kongostraat 42, 9000 Gent Tel: 09/265.78.40; Fax: 09/265.78.49; email: [email protected] www.gent.inburgering.be *Onthaalbureau Inburgering Limburg - Hoofdvestiging: PRIC LIMBURG Adresa: H. van Veldekesingel 150/35, 3500 Hasselt Tel:011247800; Fax: 011247815; e-mail:[email protected]; www.limburg.inburgering.be *Hoofdvestiging : ONOV coördinatie en administratie Adresa: Voldersstraat 1, 9000 Gent Te l : 0 9 / 2 6 7 . 7 9 . 2 0 ; Fa x : 0 9 / 2 6 7 . 7 9 . 2 8 ; e m a i l : o n o v @ o n o v. b e ; www.oostvlaanderen.inburgering.be *Vestiging Leuven Adresa: Diestsesteenweg 57, 3010 Kessel-Lo Tel: 016/47.43.11; Fax: 016/47 42 11; E-mail: [email protected] *Vestiging Kom-pas - regio Kortrijk Adresa: Pieter de Conincklaan 4, 8500 Kortrijk Tel:056/32.44.86; Fax: 056/32.44.87; E-mail: [email protected] *Vestiging Yambo - regio Brugge Adresa: Vlamingstraat 41, 8000 Brugge Tel: 050/34.88.08; Fax: 050/34.88.07; E-mail: [email protected]

Racordarea la utilităţi 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

Gaz şi electricitate; apa

S T A B Pentru Bruxelles există o singură societate furnizoare: SIBELGA I L ELECTRABEL, Chausèe d'Ixelles 133, 1050, Bruxelles, Tel: +32 2 549 41 00, I R www.electrabel.be. Puteţi alege modul de facturare: lunar, bilunar,Etrimestri A Primele dvs. facturi sunt făcute pe baza consumului locatarului precedent. L Î N intrarea în locuinţă se face citirea contorului şi se notează în documentul num

B "Starea la faţă locului". De asemenea, cereţi de la societatea furnizoare de E gaz/electricitate, să vă trimită un formular de citire a indexului. Formularul, L G semnat în 3 exemplare de către părţi - din care un exemplar va fi trimis la I A societatea furnizoare, va sta la baza facturilor care se vor stabili pe numele dv Pentru apă, există tot o singură companie pentru Bruxelles: Compagne Intercommunale Bruxelloise d'Eau -www.cibe.be. Facturarea se face anual, în funcţie de consum dar şi de numărul de persoane înregistrate la adresă. Se plateşte apa consumată dar şi apa uzată.

6

Teledistribuţie - TV - Internet - Telefonie fixă şi mobilă

Există diferiţi furnizori, dar piaţa în general nu este foarte competitivă. Există companii care oferă şi pachete complete: telefon, internet, cablu TV. În privinţa internetului, există doar două firme care deţin monopolul, chiar dacă între timp au mai apărut şi unii furnizori mai mici, care acţionează mai mult local. De consultat ofertele lor pe internet: www.e-levenabe; www.voo.be; www.scarlet.be; www.tele2.be; www.telenet.be; www.belgiantelecom.be. Accesul la internet se face fie de pe o linie de telefon clasică, fie de pe o linie ADSL sau încă, în unele zone, via cablul de la televiziune. În general, nu puteţi alege dvs. personal operatorul prin cablu tv, depinde de zona geografică unde staţi. La Bruxelles, Gent, Leuven şi Aalst exista posibilitatea Clearwire - Instant Internet, nu necesită o linie de telefon clasică. O altă posibilitate de Internet instant este dată de firme ca Mobistar - mini modemuri uşor de purtat în buzunar, oriunde. Pentru televiziune, o altă soluţie ar fi instalarea unei antene satelit (aici poate fi avută în vedere posibilitatea de a recepţiona şi canalele române de televiziune) dar acest lucru este condiţionat de posibilitatea fizică de plasare a antenei precum ş i de acordul primă riei dar ş i al w w proprietarului/asociaţiei de proprietari (există primării care nu permit w instalarea antenelor satelit). În ceea ce priveşte telefonia fixă, pentru . r o racordarea la reţ ea există o singură companie: BELGACOM m www.belgacom.be; după instalarea liniei puteţi face apel la serviciile b altor e furnizori, la alegerea dvs. l . c ţă 3 mari Pentru telefonia mobilă - există pe piaţă în momentul de fa o m operatori: PROXIMUS - www.proximus.be (legat de Belgacom), MOBISTA 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

59

A I G L E B

6


www.mobistar.be şi BASE- www.base.be. Este posibil să schimbaţi operatorul păstrând însă numărul de telefon. Pentru convorbiri în România puteţi folosi www.ortelmobiel.be care are tarife foarte mici sau cabinele telefonice de la Internet-Cafe unde preţul este între 11-20 cenţi/minut. Alte posibilităţi: prin apelarea unui număr al unei societăţi de telefonie www.belkraker.be sau www.directbellen.be - preţurile pentru România sunt de la 2 cenţi /minut, îns atenţie se pot schimba lunar. E u ro Vo i c e oferă servicii de telefonie VoIP la tarif reduse cu România si alte tări, permiţând portabilitatea numărului și mobilitate. Pentru detalii accesați adresa web: www.eurovoice.ro sau tel: 0484 63 90 92 (în BE) sau 0317 10 00 71 (în RO). De asemenea, puteţi instala pe calculator programe care vă ajută să sunaţi ieftin nu doar în România, ci şi spre multe alte destinaţii din Europa, de multe ori apelurile pe fix fiind gratuite: www.internetcalls.com; www.12voip.com; www.justvoip.com; www.skype.com.


60


în Belgia

Capitolul 7

A munci în Belgia

A M U N C I Î N

B

..Noi reglementări privind libertatea de mişcare a E L muncitorilor G s Permise de muncă în 5 zile. Meseriile "critice" I A s Declaraţia Limosa s Expat - statutul fiscal al cadrelor str ăine s Statutul de independent s Ajutorul de independent s Statutul de independent complementar s Statutul de angajat s Conflicte de muncă, intervenţia sindicatului s A munci ca şi "au pair"

s

7

s s

Contribuţii şi drepturi sociale, inclusiv pentru românii fără acte

Noi reguli pentru combaterea muncii la negru

Noi reglementari privind libertatea de mişcare a muncitorilor

Serviciul Public Federal pentru locuri de muncă şi integrare socială di Belgia a adus recent lămuriri privind libertatea de mişcare a muncitorilor în Belgia. Începând cu data de 5 decembrie 2008, s-a decis extinderea cu încă ani, pâna la 1 ianuarie 2012, a restricţiilor privind accesul liber pe pia muncii impuse imigranţilor din România şi Bulgaria. Motivele invocate de cabinetul belgian au fost criza financiară globală şi rata ridicată de şomaj din zonele de sud ale ţarii. Decizia Belgiei este urmarea unor măsuri similare lua recent de către Olanda şi Luxemburg. Belgia a fost una dintre ţările UE care a impus restricţii de doi ani pe piaţa muncii cetăţenilor din România şi Bulgaria la data aderării celor două state la blocul comunitar – 1 ianuarie 2007. La doi ani de la ultimul val de extindere, statele membre UE pot prelungi reglementările temporare referitoare la accesul noilor membri UE pe piaţa w muncii cu încă trei ani. Ulterior, ele pot decide aplicarea în continuare a w w ani de la restricţiilor timp de încă doi ani – perioada totală fiind aşadar de şapte . r aderarea României şi Bulgariei. o m a putea Românii au în prezent nevoie de un permis de muncă pentru b lucra legal în Belgia şi trebuie să se facă dovada că pe piaţa belgiană a muncii e l . nu a fost identificat un lucrător pentru postul pe care se doreşte c angajar o cetăţeanului român, motiv pentru care românii pot lucra doar dac m ă obţin 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

61

A I G L E B N Î I C N U M A

7


62

permis de muncă de la autorităţile competente. Potrivit Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM), legislaţ belgiană prevede 3 categorii de permis de muncă: de tip A, cu o durată nelimitată, valabil pentru toate profesiile salariate, de tip B, cu valabilitate determinată, de maximum 12 luni, care dă dreptul la ocuparea unui loc de muncă doar la un angajator şi de tip C, cu durată determinată şi valabil pentru toate profesiile salariate. Pentru angajaţii titulari ai unui permis de muncă de tip A, nu se cere nici o autorizare de ocupare a unui loc de muncă, însă documentul îşi pierde valabilitatea dacă deţinatorul său lipseşte din ţară pentru o perioadă mai mare de un an (numai dacă aceasta absenţă nu a antrenat pierderea dreptului sau a autorizaţiei sale de şedere). Permisul de muncă de tip B se acordă din oficiu muncitorului interesat, ca urmare a acordării către angajator a autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă. Durata valabilitate a permisului este aceeaşi cu durata de valabilitate a autorizaţiei acordată angajatorului. Pentru permisul de tip C nu este necesară obţinerea autorizaţiei, dar atât permisul C cât şi B îşi pierd valabilitatea dacă deţinatoru pierde dreptul sau autorizaţia de şedere, iar dacă cetăţeanul părăseşte ţara definitiv este obligat să restituie permisul la administraţia comunală. Autorizaţia de ocupare se acordă în baza dovezii că nu s-a găsit pe piaţa belgiană a muncii un lucrător pentru postul respectiv. În cazul membrilo de familie ai cetăţenilor români, cum ar fi soţul/soţia sau descendenţii sub 21 de ani care sunt în grija lor, oricare ar fi naţionalitatea acestora, nu se ţine seama de prevederile privind dovedirea situaţiei de pe piaţa muncii. Prevederea se aplică doar dacă membrii de familie locuiesc legal în Belgia, ia lucrătorul a fost admis pe piaţa muncii pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau dacă de la data aderării au locuit legal cel puţin 18 luni în acest stat. Acordarea autorizaţiei se face după semnarea de către angajator şi angajat a unui contract de muncă. Pentru muncitorul care lucrează pentru prima dat Belgia, cererea trebuie să fie însoţită de un certificat medical din care sa reias ca este apt de muncă. Actul poate fi eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data depunerii cererii şi, dacă este cazul, va fi tradus în una din limbile regiunii competente pentru eliberarea permisului de muncă. Autorizaţia de ocupare a forţei de muncă şi permisul de muncă nu se eliberează dacă cererea conţine date incomplete sau incorecte, dacă prevederile legii şi a hotarârilor sale de executare nu sunt îndeplinite sau dac ocuparea forţei de muncă este contrara ordinii publice sau siguranţei publice legilor şi reglementărilor, sau convenţiilor şi acordurilor internaţionale în materie de recrutare şi de ocupare a unui loc de muncă de catre muncitorii străini. Mai multe informaţii asupra subiectului se găsesc la adresele: www.emploi.belgique.be, www.omfm.ro şi www.vmc.be. Alte linkuri utile: www.diplomatie.be, www.eurovisa.info, www.emploi.wallonie.be, www.bruxelles.irisnet.be, www.vlaanderen.be/werk, www.dglive.be. 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

A M Permise de muncă în 5 zile. Meseriile "critice” U N C de top Foarte multă vreme Belgia nu a fost considerată o destinaţie I pentru românii aflaţi în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit decât în Î N

propria ţară, dar lucrurile s-au schimbat, cei mai "favorizaţi" fiind românii cu B E înaltă calificare. O astfel de categorie profesională care patrunde mai uşor pe L piaţa belgiană a muncii este personalul medical. Spitalele traverseaz G ă o criz I ă. de angajaţi fară precedent, urmarea fiind importul de forţă de munc A Reprezentanţii firmelor de recrutare afirmă că cele mai multe sunt cererile d asistente medicale. În cazul în care doresc să ocupe un loc de muncă într-una din meseriile critice - meserii pentru care piaţa belgiană a muncii este în imposibilitatea de a satisface oferta de locuri de muncă - pentru obţinerea permisului de muncă românii vor beneficia de o procedură accelerată şi simplificată de doar 5 zile, masură introdusă în 2006. Atenţie! Acest lucru es de multe ori pur teoretic, procedura fiind diferită în cele 3 regiuni: valonă, flamandă şi regiunea Bruxelles. Practica ne arată că aceste demersuri sunt aproape imposibil de realizat în 5 zile, datorită procedurilor birocratice. Procedura este următoarea: angajatorul belgian introduce la Administraţia regională competentă, cererea de autorizare de ocupare, formular tip, la car anexează următoarele documente: - copie a contractului de muncă semnat de către angajator, în cazul î care legea solicită un contract scris; - copie a paşaportului lucrătorului, dacă acesta nu este în Belgia, sau o copie a documentului eliberat de primăria de resort care atestă situaţia legal de sejur a lucrătorului, dacă acesta este deja prezent în Belgia. În principiu, autorizaţia de ocupare va fi eliberată în următoarele 5 zile lucrătoare. Angajatorul trebuie să înmâneze angajatului o copie a autorizaţiei, în aşteptarea eliberării permisului de muncă de tip B. Copia ţine loc de permis de muncă provizoriu. Administraţia regională va transmite permisul de muncă, pentru a fi înmânat lucrătorului, fie la administraţia comunală aferentă locului de rezidenţă în Belgia, fie la Administraţia comuna aferentă locului în care este stabilită întreprinderea, dacă angajatul nu este încă rezident în Belgia. w w Condiţiile au fost reglementate prin Decretul regal din 19 decembrie w 2006. Informaţii suplimentare privind acordarea permiselor de munc ă pot fi . r o obţinute de la: Ministerul Comunitaţii flamande - Administraţia locului de m muncă, Ministerul Regiunii Bruxelles - Administraţia Economiei şi bLocului de e şi a Locu Muncă şi Ministerul Regiunii Valone - Direcţia Generală a Economiei l . c de Muncă.

7

o m


în Belgia

63


7


64

În momentul actual, aceasta ar fi "harta" profesiilor care înregistrea deficit de personal: I. În Valonia: ingineri, învăţători, asistenţi medicali, chimişti, farmacişti, biologi, funcţionari în asigurări, responsabili în gestionarea curen a întreprinderilor, contabili, responsabili în vânzări şi produse, informaticien desenatori, tehnicieni în diverse domenii (auto, telecomunicaţii, etc.), operatori maşini-unelte, instalatori, tinichigii, carosieri, ţevari, fochişti, sudo cazangii fier, electricieni şi asimilaţi, electromecanici şi asimilaţi, muncitori î industria lemnului, dulgheri, pictori, tâmplari, zidari, faianţari, bucătari, gestionari restauratori, patiseri/brutari, măcelari. II. În comunitatea germanofonă: diriginte şantier, şef şantier, muncitor în extracţia şi prelucrarea pietrei, zidar şi faianţar, zugrav specializ în plafoane şi stucatura, betonist, turnător sapă, sticlar, dulgher acoperişuri, carmangeriu, tranşator, inginer IT, informatician, hotelier specializat, bucă ajutor bucătar, chelner, ajutor infirmier, tehnician agronom, muncitor în agricultură şi gradinărit, ajutor în zootehnie, şofer camion, muncitor în turnătorie, topitor, frezor, strungar, mecanic, lăcătuş, asamblor şi montator maşini, lăcătuş de reparaţii, mecanic auto, mecanic camioane, sudor, desenator tehnic, desenator în construcţii, electrician, electromecanic, electronist, macaragiu, asistent medical specializat, asistent medical licen secretară de direcţiune, secretară/ajutor secretariat, personal economic, personal juridic, personal contabil, personal bancar, cercetător în economie, personal coordonator, coordonator vânzări, personal gimnastică medicală ergoterapeut, ajutor farmacist, învăţător în ciclul secundar, colaborator în serviciul extern, casier, vânzător, responsabil stoc, asistent social, consilier pentru probleme de muncă şi profesionale, administrator imobil, şofer autobuz, personal pentru călcat. III. În Flandra: inginer, asistent farmacist, personal medical şi de îngrijire calificat, desenator, tehnician, contabil, informatician specializat, responsabil în vânzări şi marketing, management general, responsabil producţie, lucrător agricol şi horticol, pietrar, marinar (pe apele interioare) şofer, ţesător, fabricant de ţipare, strungar, montator, instalator instalaţ sanitare şi încălzire centrală, sudor, tâmplar, dulgher, zidar, faianţar, stucatorist, meşter sticlar, ţiglar-şindrilar, tipograf, brutar, macelar, operator producţie alimentară, macaragist, maşinist şantiere. IV. În Regiunea Bruxelles: arhitect (construcţii civile), inginer (în lucrări publice şi private), asistent medical, profesor de engleză în învaţământul secundar inferior, învaţător în învăţământul primar şi preşcola desenator în construcţii mecanice şi desenator în arhitectură, asistent socia neerlandofon, tehnician în transmişii de date şi comutatii mecanice, tehnicia în electronică , tehnician în climatizare, tehnician cu diplomă (în electromecanică /construcţ ii/electricitate/electronică ), contabil, 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

A site web informatician (inginer de soft, inginer de sistem, help desk, creator de M administrator de site web, webmaster, analist programator, programator, U tehnician de întreţinere, gestionar de reţea), consilier de direcţie (cadru/ N C proiect) director comercial/director personal/analist financiar/responsabil de I secretar, traducător, funcţionar în serviciul juridic, administrator deÎNcase de comerţ, instalator sanitar, electrician, tehnician în electromecanicăB, mecanic E auto (electromecanic) şi camionagiu (mecanic de vehicule cu motor), L montator de schele, zidar şi faianţar. G Pentru traducători există un deficit pe segmentul olandeză -IAfrancez franceză -engleză şi a combinaţiilor rare, cum ar fi de exemplu: din franceză/olandeză spre rusă, chineză, japoneză ....

Declaraţia Limosa

7

Declaraţia obligatorie Limosa - înainte de a întreprinde parţial sau în întregime activităţi în Belgia, ca angajat sau independent non belgian, trebu să declaraţi aceste activitaţi. Stagiarii care efectuează parţial sau integral stagiul în Belgia trebuie de asemenea să se declare. De la data de 1 aprilie 200 a devenit obligatorie menţionarea activităţii în LIMOSA, pentru toţi subantreprenorii străini care lucrează temporar în Belgia (prin site-ul www.limosa.be, prin fax sau scrisoare). Cei ce se înscriu pot fi muncitori detaşaţi, stagiari sau întreprinzători particulari independenţi. Şeful şi clientu (cel care dă comanda) trebuie să prezinte un L1 (= dovada de declaraţie) pen fiecare străin detaşat care lucrează în Belgia. Următoarele documente sunt necesare: 1. L1, dovada declaraţiei date în Limosa pentru fiecare întreprinz particular independent, angajat şi stagiar care lucrează temporar în Belgia 2. Documentele de şedere valabile ale întreprinzatorilor particulari independenţi, angajaţii şi stagiarii care lucrează temporar; este vorba despre anexa 3, anexa 22 sau un atestat de înmatriculare B sau un permis de şedere pentru rezidenţii Uniunii Europene. 3. Document valabil de detaşare E101 sau E102. 4. Autorizaţia de a munci într-un alt stat membru al UE. 5. Dovada de înscriere a întreprinderii din strainătate în PDOK (= sistemul de timbre în construcţii). PDOK este oficiul patronal de organizare w w de control al sistemului de asigurare a existenţei. w 6. Certificat de aptitudini ca întreprinzător (cunoaşterea profesiunii . r o gestiunea întreprinderii), trebuie să corespundă reglementărilor privind m stabilirea în Belgia. b 7. Dovada de înregistrare ca antreprenor pentru lucrări înel construc . c în Belgia. o m 8. Dovada de afiliere la un birou social. De preferinţă unul belgian. 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

65


7


66

Pe facturi trebuie să fie menţionate următoarele: numărul de întreprindere, numărul dvs. din registrul de persoane fizice pentru o societat numărul de înregistrare ca antreprenor, cel puţin un număr de cont bancar, data facturii, numărul de ordine, numele şi adresa dvs., forma juridică, numărul dvs. de TVA, numele, adresa şi numărul de TVA al clientului, data încheierii lucrărilor, descrierea lucrărilor executate, suma exclusiv TVA, nor TVA şi suma TVA, eventual şi motivul normei de TVA. Expat - statutul fiscal al cadrelor străine

Regimul special de impozitare al cadrelor străine se aplică, în anumit condiţii, străinilor detaşaţi în Belgia în interes de serviciu sau angajaţi direct Pentru a accede la acest regim special de expat, persoana interesat ă trebuie îndeplinească o serie de condiţii: - să aibă naţionalitate străina (regimul nu se aplică persoanelor cu naţionalitate belgiană, chiar dacă acestea au avut dubla naţionalitate - să fie încadrat, ceea ce înseamnă ca funcţia necesită cunoştinţe şi responsabilitaţi particulare; dar şi personalul specializat într-un anumit domeniu poate beneficia de regim special - este vorba în mod deosebit de acele persoane care au o specializare pentru care este dificil, sau chiar imposibil, de a se recruta din Belgia. Avantajaţi - cercetătorii care lucrează laboratoare sau centre de cercetare ştiinţifică belgiene sau străine - exercitarea profesiei în Belgia trebuie să fie de natură temporar Unele indemnizaţii plătite de către angajator nu constituie remuneraţie impozabilă pentru angajat, fiind considerate ca taxe pentru angajator. Angajatul străin îşi păstrează calitatea de non-rezident, ceea ce înseamnă că nu este supus impozitului decât exclusiv pentru veniturile realizate în Belgia; remuneraţia aferentă activităţii profesionale efectuate în străinătate nu este impozabilă în Belgia. Dobândirea statutului de expat este supusă unei cereri unice introdusă de către angajator, în maximum 6 luni de prima zi a lunii următoare începerii activitaţii sau detaşării în Belgia. Informa suplimentare se găsesc la adresele: www.mineco.fgov.be/enterprises şi www.expatica.com - Expatica: Europe’s leading lifestyle portal for internationals living abroad. Cererile trebuiesc depuse la: AFER - Bureau Central de Taxation Etranger; Boulevard Roi Albert II, 33 (North Galaxy Tour B7), 1000 Bruxelles; tel.02/5769002; fax 02/57617 78; e-mail: bct.cd.bruxelles.etr@minfin.fed.be. Pe scurt, avantajele statutului de expat sunt: chiria (fără a socoti şi cheltuielile de întreţinere) este deductibila din salariul impozabil, iar în cazu care deveniţi chiar dvs. proprietarul locuinţei se poate deduce echivalentul unui procent din valoarea cadastrală; toate zilele lucrate în afara Belgiei (numărate printr-un mecanism special) nu se taxează (deci câştigul este brut 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

A "în mână", pentru acele zile). Există însă criterii foarte stricte pentru a ob M statutul de expat: U - angajatorul trebuie să îndeplinească anumite condiţii pentru a N C de a fac putea cere acest tratament fiscal şi tot el este singurul care are drept I cererea Î N - pentru a se califica la statutul de expat, cel în cauza Btrebuie s E dovedească: L - 1. la momentul primului contact cu angajatorul (interviul, de G I exemplu), era rezident în altă ţară decât Belgia A - 2. are în continuare legături cu ţara în care a fost anterior rezident (de exemplu proprietate imobiliară, conturi, asigurări de viaţă sau de pensii private etc.) şi evident această ţară nu trebuie neaparat să fie ţara de cetăţenie. În fapt, statutul de expat îmbină avantajele şi obligaţiile standard din sistemul belgian cu anumite avantaje fiscale suplimentare specifice statutulu de non-resident fiscal. Un criteriu important este că soţul/soţia să nu aibă venituri în Belgia. Pe acest site veţi găsi o broşură care explică foarte bine statutul de expat: www.hrservices.be/ias/docs.

7

Statutul de independent

Ce înseamnă pe scurt a fi independent? Alegi singur pentru cine lucrezi, când şi cât vrei să lucrezi, îţi plăteşti toate contribuţiile sociale ce decurg din activitatea desfaşurată, îngrijirea medicală, asigurări, pensia, impozitele şi salariul... Mulţi angajatori preferă acest gen de lucrători pentru "angajarea" lor este mai simplă decât în cazul unui salariat. În cazul în care partenerul unui independent (soţ/soţie) nu lucrează şi este considerat "în întreţinere", atunci vor exista anumite scutiri la impozit. La fel şi pentru copii aflaţi în întreţinere. Atenţie, în general într-o familie în care ambii soţi lucrea impozitarea va fi mult mai mare. Pentru înscrierea ca independent este necesară dovada că aveţi noţiuni de gestiune. Diploma de Bacalaureat obţinută înainte de 30.09.2000 este suficientă! Pentru ghişeul de întreprinderi nu mai este nevoie de traducere şi nici de apostilare, existând o convenţie între România şi Belgia care exclude aceste formalitaţi. Actele costa 73 EUR şi se obţin în aceea şi zi, w ceea ce reprezintă o mare diferenţă faţă de perioada anterioară. w w În Belgia numai câteva meserii (42 la numar) sunt reglementate şi protejate, . r celelalte pot fi practicate liber. Meseriile reglementate nu trebuiesco m confundate cu profesiile libere - medic, farmacist, dentist, avocat, arhitect, b contabil, traducător, notar, agent imobiliar, etc., care sunt protejateel oricum. . c Pentru a practica aceste meserii trebuie o dovadă de studiu a lor (diploma, o m certificat) sau a faptului că aţi fost instruiţi - cunoştinţele teoretice pot fi 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

67


7


68

înlocuite cu dovada cunoştinţelor practice. Se pot alege din start câte activit (nereglementate) doriţi, cu cât mai multe cu atât mai bine, pentru că ulterior dacă vreţi să adăugaţi o nouă activitate, veţi plati de fiecare data cei 73 euro. Lucrator independent poate fi orice persoană fizică care exercită o activitate profesională, pentru care nu încheie un contract de muncă, deci nu este supu statutului de salariat. Activitatea poate fi prestată cu titlu exclusiv sau cumulată cu o altă activitate profesională. Condiţii pentru independent: să fie major, sa aibă naţionalitate europeană sau o carte profesională. Activitatea d independent poate fi desfaşurată ca persoană fizică autorizată sau ca independent cu statut de asociat în cadrul unei societaţi. În cadrul acestui statut există reguli bine determinate privind capitalul de pornire, formalit ăţ de constituire, de gestionare, responsabilităţile, modul de taxare, pierderile fiscale, încetarea activităţii, faliment. Prin definiţie, independentul nu este un salariat! ceea ce înseamnă c trebuie să cotizeze singur la asigurările sociale, să se afilieze la o casă de asigurări sociale şi la un serviciu de asigurări de sănătate = mutualitate. Beneficiază de un număr de întreprindere cu care va fi înregistrat la BCE, num utilizat obligatoriu în relaţiile cu autorităţile administrative şi judiciare sau c alte persoane fizice. Cotizaţiile sociale sunt obligatorii şi aduc un minimum d protecţie socială; ele sunt calculate nu pentru anul în curs, ci pe baza veniturilor profesionale nete obţinute cu 3 ani înainte. Astfel, din veniturile profesionale brute se deduc cheltuielile profesionale, iar venitul profesional net va constitui baza de calcul pentru stabilirea cuantumului cotiza ţiilor soci (de exemplu pentru anul 2009, cotizaţiile se vor stabili în funcţie de nivelul veniturilor profesionale din 2006). Cotizaţiile sociale se achită trimestrial, în caz de neplată până în ultima zi a trimestrului în curs, se aplică majorări. Anua sumele sunt indexate în funcţie de nivelul de venituri. În primul an de activitate, cotizaţia se va plăti forfetar, iar după 3 ani se va recalcula în func de veniturile obţinute în primul an de activitate. La începutul fiecărui an, se completează o fişă roz - "Listing des clients assujetis à la TVA" - lista cu clien pe care îi aveţi şi care au număr de TVA; se depune până în luna martie, altfel amenda este de 2.500 EUR. Lunar veţi plăti asigurarea medicală - mutualitat - şi anual o taxă pe sediul întreprinderii, unde se afla biroul firmei - chiar dac doar un simplu flat închiriat. În fiecare an, înainte de luna iunie ve ţi face declaraţia de impozit pe venit. Este recomandat să faceţi un "vărsământ anticipat" în funcţie de veniturile obţinute (în plus, puteţi beneficia de reduce de câteva procente ale impozitelor); în lipsa acestui vărsământ impozitul va fi majorat cu câteva procente. Se pot urma şi cursuri de gestiune pentru independenţi, organizate n limba română, prin interpret, dacă există suficiente cereri. După obţinerea numărului de întreprindere (care este acelaşi cu numarul de TVA) vă prezenta la Ministerul Finanţelor, Direcţia de administraţie TVA, pentru a definitiva 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

A formalitaţile. În general, eliberarea cardului SIS de plastic de la mutualitate M poate dura, dar între timp sunteţi asiguraţi şi vă puteţi folosi de o dovad ă de U asigurare medicală sub forma de hârtie A4. N C Dacă sunteţi înregistraţi pe activitatea de construcţii, mai exist ăo I etapă: cererea unui număr de înregistrare ca şi antrepriză de construc ţii (fr: Î N "enregistrement comme entreprise de construction"). În practică, Baccesul la E numar. sectorul construcţiilor (prestaţii la particulari) este dificil fară acest L Dacă aveţi numărul, puteţi factura cu TVA de 6%, dacă nu, sunteţi obliga ţi s G I adăugaţi un TVA de 21%, deci lucraţi mai scump decât concurenţii dvs. În plu A dacă antreprenorul este înregistrat, particularul care a comandat lucrarea poate beneficia de anumite prime acordate de către stat. Dacă lucraţi în sistemul "sous traitance" sau "co-contractant" atunci mai mult ca sigur că partenerul va cere acest număr de înregistrare pentru facturile dvs care trebuie făcute în regimul TVA 0%. Cererea de înregistrare se face la Comisia înregistare (fr: "Commission d'enregistrement provinciale") de pe teritoriul provinciei unde sunteţi înregistrat ca independent. Acte necesare: de completat un formular special, copii după extrasul de activitate de independent, numărul de TVA, carte de identitate, cazier. Extrasul de cazier judiciar nu trebuie să fie mai vechi de 6 luni de la data eliberării. Formalitatea va dura circa o lună, iar Comisia va trimite prin scrisoarea recomandată numărul de înregistare. Toate cheltuielile legate de activitatea profesională sunt deductibile de impozit. Puteţi alege să fiţi doar independent sau să va deschideţi o societate, SPRL, respectiv BVBA- caz în care aveţi nevoie din start de un notar care redactează statutul societăţii, plus să dispuneţi de capital social. Puteţi estima veniturile viitoare şi puteţi cere Casei de cotizaţii sociale să plătiţi de la început o taxă trimestrială mai mare, oricum sunt bani pe care nu-i pierdeţi ş în plus, sunt deductibili de la impozit. Mai multe informaţii: www.asd.be, www.libredoser.be şi www.mineco.fgov.be. Statutul de independent este pentru mulţi ceva gen "sperietoare", datorită taxelor şi mai ales a recalculării care se face după primii 3 ani de activitate. Taxe se plătesc în funcţie de venituri (câştiguri-cheltuieli) şi se percep de exemplu pentru 2007 în anul 2009. La început se plăteşte contribuţia socială în valoare de aproximativ 600 EUR/trimestru, adică o sum forfetară. După al 3-lea an, se recalculează contribuţia şi eventualwse mai plăteşte ceva în plus sau se rambursează dacă s-a plătit prea mult. w w Independenţii reprezintă categoria cu cele mai mici pensii şi, în general, tot c . r o casa de înseamnă îngrijiri medicale costă mai mult. Interesaţi-vă din timp la m asigurări sociale care sunt repercursiunile în caz de şomaj, de faliment sau b boală, pentru că pentru independeţi exista alte reglementări decâtel pentru . c salariaţi. o IMPORTANT! Începând cu primul trimestru al anului m fiscal 200

7


în Belgia

69


7

declaraţia TVA pentru societăţi şi lucrătorii independenţi în Belgia se face electronic pentru persoanele care posedă o conexiune internet. Aplicaţia se numeşte Intervat şi poate fi accesată la adresa www.minfin.fgov.be, E service (exista versiuni în franceza şi neerlandeza). Puteţi testa aplicaţia cu ajutorul Url-ului de acceptare sau aveţi acces cu ajutorul unei cărţi electronice de identitate, a unui lector de citire şi a unui program instalat pe PC. Detalii la http://readers.eid.belgium.be sau între orele 7:00-20:00 la telefon 02/788515. Ca independent, dacă aveţi probleme profesionale sau doriţi informaţ ii concrete, îndrumă ri, asistenţă socială , există Sindicatul Independenţilor - Syndicat des Independants et des PME, cu sediul central la 1332 Genval, Avenue Albert I-er 183, la nici 10 km de Bruxelles pe direcţia Wavre. Taxa de membru este 150€/an deductibilă. Înscrierea se poate face şi on-line - mai multe informaţii pe www.sdi.be. Alegerea statutului de "ajutor de independent" ("conjoint aidant" franceză, "meewerkende echtgenoot" -neerlandeză)


70

Un independent are posibilitatea de a face reîntregire familial ă, asigurând soţiei/soţului, respectiv familiei, condiţii legale de şedere în Belgia Aşadar, dacă unul din soţi este independent, celălalt poate lucra drept "soţ/ soţie de ajutor de independent", dar nu este obligatoriu. Actele partenerului se obţin în baza actelor şi a statutului independentului. Statutul de "ajutor de independent" este interesant în cazul în care: aveţi venituri mari din activitat de independent şi doriţi să treceţi o parte în sarcina soţiei/soţului; aveţi prea mult de lucru şi doriţi ca partenerul să vă ajute; partenerul doreşte să lucreze ală turi de dvs. sau în sectorul de activitate prestat de dvs. Nu trebuie însă uitat că acest statut impune plata cotizaţiilor sociale trimestriale de minimum 250 EUR sau după caz suma integrală de 600 EUR. Actele necesare sunt: paşaportul, certificatul de naştere şi cel de căsătorie tip internaţional cu apostilă, declaraţie din partea independentului din care reie că soţia/soţul este ajutorul său şi circa 70 EUR taxa. Statutul se obţine în aceeaşi zi. Mai multe informaţii pe siteul: www.rsvz.be Dar ajutor de independent poate fi şi altcineva, nu exclusiv un membru al familiei. Independentul facturează serviciul sau lucrarea prestată şi plăteşte ajutorul pentru munca prestată, iar plata se trece pe cheltuieli. Persoana care ajută fa propria declaraţie de impozit, dar nu are nevoie de contabil şi nici nu poate fa deduceri TVA pentru cheltuielile profesionale. Mai există o variantă, aceea a ajutorului ocazional, pâna la maximum 3 luni pe an. În principiu însă, acte pentru şedere legală se obţin şi fară a apela la acest statut, tot pe baza actelor independentului, prin declarare şi înscriere directă la comună, primărie. 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

A Exista o diferenţă: M 1. ajutorul de independent este cel care lucrează cu un independent, U doar pentru că nu are diploma de bacalaureat, altfel ar deveni de laNînceput C independent principal. Însă acesta plăteşte ca orice independent contribu ţ I socială integrală. Î N 2. soţul sau soţia unui independent poate lucra ocazional în Bfirmă făr E să plătească acele contribuţii; în cazul în care lucrează constant în firma se L poate afilia ca soţie/soţ de independent, cu obligaţia de a plati jumăGtate din I contribuţia socială; astfel, conjoint aidant = meewerkende echtgenoot. A Independent complementar O dată obţinut statutul de independent şi toate avantajele ce derivă din acesta (de exemplu, acte de şedere) nu este recomandat sa renunţaţi brus la statut, chiar şi-n condiţiile în care veţi avea o slujbă ca şi angajat. Este posib să cumulaţi activitatea de salariat cu cea de independent - statutul de independent cu titlu complementar, pentru care trebuie să prestaţi cel puţin jumătate de normă ca salariat. Trebuie să vă afiliaţi la o companie de asigurare şi să plătiţi o cotizaţ trimestrială. Totuşi, nu se va plăti cotizaţia dacă câştigul net este inferior unu prag minimal de câştig. Puteţi deduce TVA-ul, dar trebuie făcută o declaraţ fiscală alături de unele obligaţii de contabilitate; totuşi, dacă cifra de afaceri depăşeşte circa 5500 EUR/an, se poate plăti ca taxă o sumă forfetară, dar se pierde avantajul deducerii TVA-ului. În concluzie, statutul are avantajul simplificării formalităţilor administrative, singura obligaţie fiind depunerea anuală a unei liste cu clienţii înscrişi la administraţia fiscală. Contabilitate va redusă, dar atenţie, câştigurile obţinute din activitatea complementară se vo cumula cu celelalte obţinute şi vor fi taxate ca atare. Aşadar, aveţi dreptul s lucraţi ca angajat - şi nu doar în meseriile de pe listă, puteţi să vă păstraţi activitatea de independent în auxiliar (independent complementar), nu vi se retrag actele dobândite (de exemplu, cartea de identitate pe 5 ani) şi puteţi primi şi şomaj. Pe de alta parte, dacă sunteţi angajat pe perioadă determinat şi intraţi în şomaj, dar va hotărâţi să începeţi o activitate de independent, păstraţi dreptul la şomaj timp de 9 ani; deci, dacă societatea proprie da faliment, dupa 1 pâna la 8 ani, puteţi intra direct în şomaj. În caz de faliment după 9 ani, trebuie să prestaţi din nou un volum de muncă ce diferă în funcţie de vârstă. Mai multe informaţii despre cumularea statutului de angajat cu cel w w de independent complementar, puteţi afla pe pagina web: www.rsvzw inasti.fgov.be. . r o care Un subiect contradictoriu este cel al "falsului" independent, m facturează doar pentru o singură firmă. Dar în principiu există jurispruden b e ă firmă domeniu, deci nu ar trebui să fie o problemă dacă lucraţi cu o singur l . c normă independent. În multe societăţi există colaboratori independenţi cu o m întreagă! Cel mai simplu exemplu - medicii care lucrează la un singur spital,

7


în Belgia

71


7

sunt independenţi la un singur loc de muncă. În Belgia nici un medic nu e salariat al spitalului (excepţie fac cadrele universitare din spitalele universitare). Important e să fiţi în regulă cu cotizaţiile sociale, taxele la fisc declaraţiile de TVA! Vă sfătuim să vă înconjuraţi de specialişti în domeniul fisc integri şi cu experienţă în Belgia (contabil, expert-contabil). Drept de muncă pentru partenerul unui independent

Soţia/soţul unui independent care are drept de şedere, se poate angaja cu permis de munca B în orice meserie, nu numai în meseriile critice. Angajatorul va depune o cerere pentru obţinerea unui permis de muncă B, care de fapt este o formalitate şi durează doar câteva zile, pentru că nu se va mai cerceta dacă acel angajator a încercat să-şi găsesca întâi angajaţi pe pia de muncă belgiană. Angajatorul depune dosarul la cel mai apropiat VDAB, ACTIRIS sau FOREM, care după verificare îl trimite la Serviciul de emigrări d Ministerul Muncii. Pentru au-pair, stagiari şi tehnicieni specializaţi se trimit dosarul direct la Ministerul Muncii. Mai multe informaţii: www.vmc.be. Cunoaşteţi o meserie dar nu aveţi diploma?


72

O modalitate de a avea acces la un job este prin intermediul TITLULU DE COMPETENŢĂ (fr: "Titre de compétence"); în cazul în care cunoaşteţi o meserie dar nu aveţi diplome sau certificate care va atestă calificarea, pute cere recunoaşterea competenţei profesionale (dacă sunt mai multe meserii, validarea se face pentru fiecare în parte). Procedura de recunoa ştere este gratuită şi are loc într-unul din centrele de validare agreate de pe teritoriul Regiunii Wallone sau din Bruxelles, fiind urmată de susţinerea unei probe practice. În majoritatea cazurilor se cere un nivel bun de cunoaştere a limbii franceze, dar candidatul poate fi însoţit de un interpret dacă el consideră că se descurcă singur. Titlul de Competenţă este un document oficial care atest cunoaşterea unei meserii. Validarea este necesară pentru a intra pe piaţa forţei de muncă. Titlul este recunoscut de FOREM, ACTIRIS, dar vă poate aju şi atunci când căutaţi un loc de muncă direct sau prin interim. Informa suplimentare, inclusiv lista cu toate meseriile pentru care se poate ob ţine validarea se găsesc la adresa: www.cvdc.be, precum şi pe siteul: www.centresdecompetence.be. Statutul de angajat

Există două tipuri de contracte: unul în care este stipulat salariul brut pe ora şi unul referitor la salariul brut lunar; este vorba despre contract pentr "muncitor" şi cel pentru "funcţionar". Iată şi câteva diferenţe: 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

Muncitori: Salariu pe ora, 2 plăţi pe lună (avans şi lichidare); Concediu A medical: 2 săptamâni plătite de către patron, apoi de către mutualitate; M U Perioada de probă: de la 7 la 14 zile; Concediu de odihnă: nu se primeşte salariu N în timpul concediului, se primesc bani de concediu (extra); Perioada de preaviz C I este mai scurtă; Drept la primă de final de an şi alte bonusuri. Î N Funcţionari - Salariu pe lună, o plată; Concediu medical: 4 săptămâni B plătite de către patron, apoi de către mutualitate; Perioada de proba: 1-6 luni; E L Concediu de odihnă: se primeşte salariu în timpul concediului, plus bani de G concediu; Drept la prima de final de an şi bonusuri I A Dacă sunteţi înscrişi la Actiris, Forem ori VDAB aveţi dreptul de a urma cursuri de formare profesională -www.bruxellesformation.be. Formarea profesională care adaugă un stagiu în întreprindere este benefică pentru cei care nu au lucrat niciodata în Belgia. În majoritatea cazurilor se cere un nivel de franceză bun şi cunoştinţe de neerlandeză. Tot prin intermediul Bruxelles Formation aveţi acces la cursuri de franceză, engleză, neerlandeză; unele sunt gratuite, iar pentru altele va trebui să plătiţi o taxă redusă la jumătate. Un alt mod de a căuta de lucru este prin intermediul Interim-urilor, soluţie pe cât de apreciată de unii, pe atât de dezaprobată de alţii, deoarece nu obţin nici o slujbă bună pe termen lung. Un sfat bun este plasarea CV-lui pe www.monster.be şi pe www.stepstone.be, o dată cu crearea unui Job Agent, astfel încât ofertele de job se primesc direct pe adresa personala de email. Siteuri utile: www.hobsons.be; www.leforem.be; www.references.be; www.sendingmycv.com; www.jobscareer.be; www.vacature.com; www.randstad.com; www.firstjobchallenge.com; www.eurodesk.org; www.ec.europa.eu/eures; www.bgda.be. Pentru anunţuri de la agenţii importante de recrutare, interimuri, unele clasificate chiar pe domenii: ww.aidemploi.com; www.eurograduate.com; www.eastchance.com; www.interjobs.ro/belgia.htm; www.theitjobboard.be (pentru IT); www.xpats.com; www.vivastreet.be; www.jobs-brussels.com; www.rainbowcareers.be; www.eurobrussels.com; www.euractiv.com. Ce trebuie sa facă angajatul? Rezidenţii români ce doresc sa ramână mai mult de 3 luni în Belgia au nevoie de viza (autoriza ţie de sejur provizoriu – viza Schengen tip D). Solicitantul vizei trebuie să dispună de: paşaport valabil cel puţin încă un an, certificat de bune moravuri ce acoperă ultimii 5 ani, certificat medical obţinut de la un medic agreat de ambasada Belgiei la w Bucureşti şi autorizaţia de ocupaţie. După obţinerea vizei, lucrătorul se poate w deplasa în Belgia, unde trebuie să se prezinte la administraţia comunală aw . locului de sejur, pentru a-şi regulariza sejurul în Belgia. r o

7

Unde ne putem interesa pentru autorizaţia de ocupaţie şi permisele de tip A, B şi C Ministère de la Région wallonne -Division de l'emploi et de 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

m b pentru e l . c la o m

73


formation - Place de Wallonie 1, 5100 Namur; Tel: 081333111; www.emploi.wallonie.be Ministère de la Région de Bruxelles-Capitale - Direction de la Politique de l’Emploi et de l’Economie plurielle, Cellule Permis de travail Rue du Progrès, 80, 1035 Bruxelles, Gare du Nord, CCN 15; www.brussel.irisnet.be

Ministerie van Vlaamse Gemeenschap - Departement Economie, We r k g e l e g e n h e i d , B i n n e n l a n d s e A a n g e l e g e n h e d e n Markiesstraat, 1, 1000 Brussel; Tel: 02/553.46.92; www.vlaanderen.be/we

Ministerium der Deutschsprachigen Gemeinschaft - Abteilung Ausbildung, Besch ‫ ﻥ‬ftigung und Europ ‫ ﻥ‬ische Programe Hostert 15, 4700 Eupen; Tel.: 087 59 64 86, fax: 087 56 95 60; www.dglive.b

7

IMPORTANT! Extraordinar pentru românii aflaţi în căutarea unui job este faptul ca există Interim ADMB care se ocupă în mod special şi de angajarea românilor. Pentru cei cu acte, dar şi pentru cei fără acte: dacă găsiţi o meserie pe măsura dvs., dacă vorbiţi suficient de bine o limbă de uz internaţional, dac aveţi experienţă, acest interim vă ajută să obţineţi permisul de muncă B şi permisul de şedere în Belgia. Pentru Anvers -sunaţi la telefon 03 204 10 50, ia pentru Gent, la numărul 09 242 83 56 (în limba română). Uniunea antreprenorilor flamanzi UNIZO a lansat un program de acţiuni menit sa producă angajarea a peste 10.000 de persoane, în întreprinderile mici şi mijlocii. Posturile vacante sunt în meseriile mai puţin calificate, iar sectoarele vizate sunt cele din construcţii, transporturi şi horec (restauraţie) pentru regiunile din Alost-Audenarde, Hasselt, Courtrai-Rouler Louvain, Tongres şi Vilvorde. Mai multe informaţii la: www.unizo.be. Ca solicitant de loc de muncă, puteţi apela la: NGO-uri (varianta belgiană ONG-ului românesc); interimuri; portalul youth; variantele de Maison dÈmploi existente; instituţiile sociale (Actiris - fostul Orbem, Vdab sau Fore sau accesând un sistem win-win de network (antreprize şi companii ce îşi derulează activitatea pricipală conform cerinţelor dvs.). m o c . l e b m o r . w w w

74

Conflicte de muncă, intervenţia sindicatului

Pentru problemele legate de salarizare este bine să vă adresaţi imediat Inspecţiei sociale a muncii, fără a fi nevoie de un avocat - pentru a ş unde trebuie să depuneţi plângerea, consultaţi www.meta.fgov.be. Sindicatu este o instituţie puternică care vă poate reprezenta în toate conflictele de muncă la Tribunalul de muncă, cu condiţia bineînţeles să fiţi membri. Pent 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

A şi lovire - vătămări corporale vă adresaţi poliţiei. Litigiile între angajat Mmâne la angajator sunt de competenţa sindicatului, însă numai dacă totul ră U stadiul de discuţiii contradictorii şi nu se ajunge la fapte reprobabile. N Dacă nu se poate comunica în mod normal cu angajatorul, nu ramâne decât Csă I recurgeţi la o plângere la poliţia (locală) din localitatea de domiciliu. Î N

A munci ca şi "au pair"

B E L G AgenţiaIANaţional

Mai multe informaţii găsiţi pe pagina web de la pentru Ocuparea Forţei de Muncă - www.anofm.ro. "Au pair" este tânăra primită temporar într-o familie belgiană, unde primeş cazare şi masă, în schimbul efectuarii unor mici sarcini curente şi de ordin familial, în vederea perfecţionării cunoştintelor sale lingvistice şi a îmbogăţ culturii generale printr-o mai bună cunoaştere a ţării, participând la viaţa familiei gazdă. Condiţiile pentru a fi tânăr au pair: 1. Vârsta minimă de 18 ani şi să nu fi atins 26 de ani la data acordă autorizaţiei de ocupare a unui loc de muncă sau a permisului de muncă; 2. Să-şi ia angajamentul de a nu ocupa în Belgia nici un loc de munc pe durata plasamentului au pair; 3. Să deţină un titlu care îi dă acces, în România, la învăţământul superior sau să dovedească faptul că a studiat cel puţin până la vârsta de 17 ani; 4. Cunoştinţe de bază a limbii uzuale din familia gazdă sau să-şi ia angajametul de a urma un curs intensiv de limbă imediat după sosirea în Belgia; 5. Să urmeze pe durata plasamentului au pair cursuri într-o instituţie recunoscută, autorizată sau subvenţionată de una din Comunităţi sau cursuri stabilite de Ministrul regional care are locurile de muncă în atribuţiile sale, cu predarea limbii sau limbilor Regiunii; va furniza trimestrial o atestare de prezenţă efectivă la cursuri; 6. Să nu fi beneficiat deja de un permis de muncă în Belgia, indiferent de titlul acesteia (excepţie - permisul de muncă pentru au pair). La rândul său, şi familia gazdă trebuie să îndeplinească anumite condiţii: 1. Să existe cel puţin un copil care nu a atins vârsta de w 13 ani l w începutul perioadei de şedere a tânarului au pair; w 2. Să deţină un certificat de bună conduită şi moravuri pentru to . r o membrii familiei, majori la începutul perioadei de şedere a tânarului au pair m 3. Să depună lunar tânărului au pair, prin virament bancar, obsuma fix e de cel puţin 450 Eur, cu titlul de bani de buzunar, indiferent de eventualele l . c perioade de inactivitate; o m 4. Să încheie în favoarea tânarului, o asigurare complementar ă d

7


în Belgia

75


7

riscuri pentru cheltuieli medicale, farmaceutice şi de spitalizare în caz accident sau de boală; 5. Să-i pună la dispoziţie o cameră individuală şi să-i asigure liberu acces la locuinţă; 6. Să îi acorde cel puţin o zi întreagă de odihnă pe săptămână; 7. Să se angajeze să încheie o asigurare pentru eventuala repatrier anticipată a tînărului au pair din motive de boală sau de accident. 8. Să fie de acord sa autorizeze accesul în locuinţă al funcţionarilo însărcinaţi cu supravegherea. Participarea tînărului au pair la sarcinile curente şi de ordin familial, incluzând supravegherea copiilor, nu poate depăşi 4 ore pe zi şi 20 de ore pe săptămână; ea nu poate constitui scopul principal al şederii. Acordarea autorizaţiei de ocupare a unui loc de muncă şi a permisului de muncă este subordonată următoarelor condiţii: 1. Respectarea condiţiiilor privind calitatea de au pair; 2. Familia gazdă să nu aibă autorizaţie de ocupare a unui loc de muncă, referitoare la un alt tânăr au pair; 3. Durata de validitate a autorizaţiei de ocupare a unui loc de munc a permisului de muncă referitoare la tânărul au pair nu poate depăşi un an; 4. Autorizaţia şi permisul de muncă nu pot fi reînnoite decât o singur dată şi în măsura în care plasamentul nu depaşeşte o durată totală de un an 5. O schimbare a familiei gazdă nu este posibilă decât o singură dată în masura în care durata totala a plasamentului tânărului au pair nu depăşe un an, iar celelalte condiţii de acordare a autorizaţiei şi a permisului de munc sunt îndeplinite. Contribuţii şi drepturi sociale, inclusiv pentru românii fără acte


76

Drepturile dvs. decurg din statutul pe care îl aveţi. Pentru angajaţi, legea belgiană conţine o serie largă de măsuri de protecţie cum ar fi impunere unui salar minim, a numărului de ore lucrate, încheierea de asigurări în caz d accident de muncă, etc; este bine de ştiut că inclusiv angajaţii fără documente beneficiază de drepturi, iar pentru a le cunoaşte bine accesaţi pagina www.orcasite.be. Informaţiile se găsesc pe site şi-n limba română, inclusiv un ghid de drepturi pentru angajaţii fără documente. Statutul de independent este mai puţin protejat decat cel de salaria Independenţii care provin dintr-o ţară membră UE nu sunt supuşi procedurilo speciale pentru obţinerea permisului de şedere, dar trebuie să dovedească termen de 5 luni, ca au demarat o afacere, ceea ce implica nu doar ob ţinere de venituri ci şi achitarea taxelor către stat. În ceea ce priveşte angajaţii, patronul este cel care achită la ONS toate contribuţiile sociale. Taxele sunt obligatorii şi vă asigură dreptu 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

A înscrierea la fondul de asigurare de boala, alocaţie pentru copii şi prima de M ţii au naştere, concediu de boală plătit, pensie, ajutor de şomaj. Independen U obligaţia să-şi plătească singuri la INASTI contribuţiile sociale. În plus, aloca N pentru copii, prima pentru primul copil, precum şi pensiile sunt maiCmici; nu s I acordă nici o indemnizaţie de boală în prima lună a concediului de boal ă, iar Î N ulterior se acordă o sumă fixă pe zi, care nu reprezintă un procent din B venituril realizate de dvs, ca şi în cazul angajaţilor; nu există dreptul la alocaţEie de şoma L ci doar la alocaţia de faliment (12 luni). Pentru mai multe informaţiiGconsulta I site-ul INASTI : www.rsvz-inasti.fgov.be. A Atât angajaţii cât şi independenţii pot beneficia de aceste drepturi, fară să aibă obligatoriu un permis de şedere. Singura condiţie impusă este plata taxelor prevăzute. Pentru a beneficia de rambursarea costurilor medica şi a indemnizaţiilor de boală şi de alocaţie de concediu de maternitate, trebuie să deveniţi membru la fondul de boală. Independenţii aflaţi în incapacitate de muncă pe o perioadă mai mare de 3 luni (cauzată de boală), pot solicita o ‘evaluare’ - îşi păstrează aceeaşi asigurare de boală ca în cazul independenţ activi, dar nu mai plătesc contribuţii sociale. Persoanele care nu deţin documente legale pot beneficia de procedura Ajutor Medical de Urgenţă dacă se adresează CPAS-ului din zona i care locuiesc. Doar medicul este în măsură să aprecieze ce fel de ajutor medic este necesar, fiind nevoie în final însă de aprobare de la CPAS. Dintre organizaţiile neguvernamentale care se ocupă de drepturile muncitorilor se distinge O.R.C.A. -Organizaţia pentru muncitorii emigranţi clandestini (contact doar prin telefon, e-mail sau solicitând un rendez-vous). Adresa O.R.C.A. - 164 rue Gaucheret, 1030 Bruxelles; Tel. 02 274 14 31, Fax 0 274 14 48; Email: [email protected]; www.orcasite.be Birouri de asistenţă juridică - Pentru un prim aviz juridic şi eventual un avocat pro deo (= avocat gratis), puteţi gasi biroul cel mai apropiat sunând la: Tel: 02/2275470 (neerlandeză); [email protected]; www.advocaat.be; sau la Tel: 02/6482098 (franceză); [email protected], www.avocat.be.

7

Noi reguli pentru combaterea muncii la negru

Deputaţii europeni au votat în luna februarie 2009 poziţia formală a Parlamentului European referitoare la directiva privind angajareawde imigra w ilegali. Directiva prevede sancţionarea angajatorilor de imigranţi ilegali în ti ce acestora li se vor oferi condiţii legale de muncă. În cazurile cele w .mai severe r o pentru deputaţii solicită sancţiuni penale şi responsabilizarea companiilor m acţiunile sub-contractorilor. În Uniunea Europeană lucrează întreb4.5 şi 8 e milioane de imigranţi ilegali în sectoare precum construcţii, agricultur ă şi l . c turism. o m privind Prezenta propunere de directiva, împreună cu directiva 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

77


7


78

returnarea şi cea referitoare la card-ul albastru pentru lucrătorii cu înaltă calificare profesională, face parte din pachetul legislativ propus de Comisia Europeană, care are ca obiectiv general reducerea imigraţiei ilegale şi încurajarea celei legale. Sancţiuni penale - Directiva prevede sancţiuni penale împotriva angajatorilor pentru infracţiuni repetate, angajarea unui număr mare de persoane care se află într-o situaţie neregulamentară, practici de exploatare dacă angajatul este victima traficului cu fiinţe umane şi angajatorul cunosţte acest fapt sau dacă angajatul este minor. Recuperarea salariilor neplatite - Un angajator găsit vinovat trebuie să returneze orice ajutor de stat primit în ultimii ani şi să plătească o amend graduală în funcţie de numărul imigranţilor ilegali încadraţi. În plus, trebuie plătească toate impozitele şi alte taxe pe care ar fi trebuit să le achite dacă lucrătorul ar fi fost angajat legal, iar unde este cazul, costurile legate de returnarea imigrantului. Se presupune că relaţia de muncă este de cel puţin trei luni, cu excepţia cazului în care angajatorul sau angajatul pot dovedi contrariul. Deputaţii europeni au solicitat ca procedurile necesare pentru recuperarea salariilor neplătite să fie automate şi să nu necesite acţiuni suplimentare din partea angajatului. Europarlamentarii au pledat pentru ca statele membre să stabilească amenzi reduse pentru persoanele care foloses serviciile imigranţilor clandestini în gospodăriile particulare, asigurându-se însă că nu are loc exploatarea acestora. Depunerea unei plângeri - Parlamentul doreşte ca statele membre s stabilească un mecanism care să ofere posibilitatea imigranţilor ilegali de a depune o plângere. Părţilor terţe desemnate de statele membre, precum sindicatele, ar trebui să li se permită să denunţe un angajator de imigranţi ilegali fără însă a exista riscul de a fi judecaţi din cauza faptului că ar oferi asistenţă unei persoane care se află în mod ilegal pe teritoriului statului membru. În cazul în care imigranţii ilegali cooperează în procesul intentat angajatorului, aceştia vor putea obţine un permis de şedere pentru o perioad limitată. Inspecţii eficiente - Statelor membre li se solicită să întreprindă inspecţii regulate pentru a controla angajarea imigranţilor ilegali. Inspecto trebuie să solicite angajatorilor să controleze valabilitatea permisului de şedere al angajaţilor non-UE şi să informeze autoritatea naţională competent cu privire la orice nouă recrutare a unor cetăţeni non-UE.


în Belgia

Schema permis de munc ă

? a i g l e B n î t a il i ci m o d / ti li b a t s u a t l u n o rt a p / u a t l u f e s e t s E

r o it c n u m a c l a g le i z re c lu a S

t a t s u o n n -ru t in d it n e v ro p

a D

. x (e ?i c n u m a e d l u p o c s u c a l e c a t a c e d vi t o m lt a n -ru t n i d re e d e s e d si m r e p n u e d i u p si D

a D

) … t a i g u f e r e d i lu u t u t a t s a e r e t s a o n u c e r , er a zi r a l u g re

u N

e t a o p , u ir o iz v o r p e r e d e s e d si m r e p n u e d e n u p si d e n i C

u c a i g l e B n î it s e i u c o L

u C .

» C rt a a k s d i e b r a

« a c n u m e d si m r e p n u a ti ci l o s

n o tr a p e ci r o u rt n e p i z e r c u l a s it o p a c n u m e d si m r e p t s e c a

. M E R O F u a s IS R I T C A , B A D V a l e ir c s n i it o p e t i s

t s e c a n î ,t n e n a m r e p e r e d e s e d si m r e p n u e d i u p si d a c a D

o i ci n – a c n u m e d si m r e p n u i ci n e d ie o v e n i a u n z a c

l a i ci f o it te n u s u a s /a t ri o t a s a c it s e e r a c u (c a /t

.

» tr a a k s id e rb a «

a D / u a t l u r e n e tr a p

? a t a r e n e tr a p u N

le e x a t a c e t s e d e v o d e r a c

u N

7 0 0 2 ire b m e c E e U d l – a a i ru lg b e m e B n mÎ

t a s a t e d r o it c n u m n u it s E

1 0 1 E r la u rm fo n u : e d e i o v e n i A

u at l u n o rt a p re a c n î a r a t n î e ti t a l p t n u s a l a i c o s a it c e t o r p d n i vi r p

t. a il i ci m o d / ti li b a t s e t s e

i s a l e c a i z e r c u l a s i s m i n i m u ir a l a s i s a l e c a u c ti t a l p ii f a s e i u b e r T


a l a i c o s a ti c e t o r p u rt n e P . a i g l e B n i d ii r o ti c n u m a c e r o e d r a m u n

.t il i b a t s e t s e u a t l u n o rt a p e r a c în ii r a t a e g e l a li b a l a v e t s e

u a t , /a l u r e n ter a p a z a e r c u L

ip t a c n u m e d it r a c i e n u a z a b n î ,i u l u n a a ta a r u d a g a e rt n i e p ,t u c e rt l u n a t a r c u l i A

?t n e d n e p e d n i u a s r o ti c n u m a c l a g e l ) a n u e r p m î d n i u c o l a c it a rt si g e r în

? u r c u l e d a n â m e d e ir u n e p u c a t n u rf n o c e s e r a c ii s fe ro p în

» B rt a a k s id e rb a «

u N

a D

a ir u n e p u c a t n u rf n o c e s e r a c r o l e c a ir o g e t a c in d e i s e f o r p o -r t n î i z e r c u L

e r a c n î l u c o l e d e it c n u f n î a r e fi d ii s e f o r p e t s e c a u c a t si L ? ru c u l e d i e tr fo

a iz rt e p x e la

n î ,f e s e ci r o u rt n e p i z e r c u l

a t si x e a r d n la F i s a i n o l a V , s e ll e x u r B .t P . a i g l e B n î ti li b a t s e t s e u a t l u n o rt a p

a t s a e c a (

a c n u m e d e d e e tr irt a u c c s o u a eti c s c i B it ol s a po ă c n ca es u i m an bu e r e d am t e u et s at r în l a au c t n s o a rt o e c a u A p r c . a i ii d z c , e r n e c u it u l m cn a i u s e f it t ce o ie ir P p o

i a m a e c e t s e a r d n a l F .t p a t si L . a t si l o e t â c e tr a p -n e i c n i v ro p e r a c e if .t p

e t , a c n u m e d c o l a r fa i a m a r e r a c în l u z a c n î , a e n e m e s a e D .) ra u d e c o r p e t s e

u N

. a g n lu

a D

. M E R O F u a s IS R I T C A , B A D V la e ir c s n î it o p

l u n ro t a p a c ia it d n o c u c

e p e z je a g n a a s it s a g a u n a c , ra t s n o m e d a t a o p a s u a t

a t ni r u s u

d o m n î i s le a n o i g e r i e ti a rt si n i m d a e r e r e c a t s a e c a a z a e s e r d a l u n o tr a P .

, B a c n u m e d e tr a c o u c i z e r c u l a s it o P

u c a it ci l o s e t a o p u a t l u n o rt a p , u r c u l e d a n â m e d a zi r c u c te a t n u rf n o c le ii s e f o r p .t P

B a c n u m e d e rt a c o

l a a t r ru a b o p m e a mr i u d h e c c e o v r t p a t s a t lt s a a n e c -ru a ( t in a d iv i tc ic e n p s i e s r ia i lg a e tc B n in fu d i .t n p e im E n U

) ii c n u m i e t ie p a iz rt e p x e e d le e m u n

a t a r a t n î a iz v o it i ci l o s a s e i u b e rt , ia g l e B n î e r e d e s e d si m r e p n u

a c n î e t s e u n e r a c e ri s o s e d e it a r a l c e d o : x (e l a g e l e r e d e s e d is m r e p n u e d ja e d i u p si d a c a D

e d e l a t ii tr a c a z a b n î ,i t o p e r e r e c a t s a e c a e c u d o rt in l u n o rt a p e r a c n î l u t n e m o m n î ) a t a ri p x e

. a c n u m e d a e tr a c e p a t a n o it n e m a d a o ir e p u rt n e p e r e d e s e d is m r e p n u it i icl o s a s , a c n u m

.i ir e r e c a e r e c u d o rt n i a l e d e li z 5 n î a c n u m e d a e tr a c e n it b o e t a o p it î ,l a m r o n

e d a c n î i u p si d u n a c a D .

a z a b În .i e i g l e B a a ci t a m o l p i d u a s a r la u s n o c a it c e s a l e n i g ir o e d

. ia g l e B n î a e ri s o s a l e r e d e s e d si m r e p n u a ti ci l o s it o p , e zi v i e t s e c a

Sursa: OR.C.A. Belgium & Arthis în Belgia

79

E I Ț A C U D E E D L U M E T S I S

Capitolul 8

Sistemul de educație s s s s

s

Ciclul preşcolar Ciclurile primar şi secundar Studii superioare în Belgia Echivalare diplome, accesul pe piaţa muncii la o jumătate de normă Cursuri de limbi străine

Politica de învăţământ este organizată astăzi de cele 3 comunităţi. Două grupuri iau iniţiativa: cel privat şi cel public (în care se încadrează municipalitaţile, provinciile şi comunităţile). Există 3 mari reţele de învăţământ: comunitar, liber subvenţionat -în mare parte catolic- şi învăţământul oficial subvenţionat, care este organizat de provincii şi comun Şcolarizarea obligatorie acopera 12 ani, de la 6 la 18 ani şi poate fi precedată o "pepinieră" de educaţie, învăţământul preşcolar (deocamdată nu este obligatoriu, însă indicat). Învăţământul primar începe de la vârsta de 6 ani iar învăţământul secundar cuprinde trei grade de vârstă şi începe de la 12 ani. Fiecare nivel are doi ani de şcoală. Anul I al primului nivel este în principiu comun pentru toate tipurile de studiu, iar începând cu al doilea an alegerile se diversifică. Învăţământul secundar cuprinde învăţământul secundar genera tehnic, artistic şi profesional. Învăţământul superior (de la 18 ani, nu este obligatoriu) include universităţi şi învăţământul superior non-universitar. Instituţiile sunt grupate în mai multe reţele: -şcolile subvenţionate de comunităţile existente în Belgia -şcolile oficiale subvenţionate de către primării şi provincii -şcolile libere subvenţionate de către stat, dar administrate privat cum ar fi şcolile confesionale, şcolile metodice - Steiner, Montessori, Freinet etc...

8


80

Ciclul preşcolar

Organizarea structurii sistemului educativ pentru copiii de vârste mici este în grija comunităţii; aşadar, fie că este vorba despre creşe sau doar supraveghere în afara orelor de program, instituţiile vor avea fie statut neerlandofon, fie francofon, ceea ce nu exclude ca personalul sa fie bi -sau multilingv. Structurile oficiale, agreeate, sunt controlate de "Kind en Gezin" 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

S (partea flamandă) şi "L'Office de la Naissance et de l'Enfant" (structura francofonă); controlul se face la nivel de infrastructură, igienă şi ISprograma T pedagogică. E M Pentru informaţii despre serviciile agreate în localitatea dvs., U adresaţi-va la: KIND EN GEZIN, Guldenvlieslaan 67, 1060 Bruxelles L (pentru D Bruxelles şi Brabantul Flamand) - www.kindengezin.be şi Comite subrégiona E de l'Office de la Naissance et de l'Enfant, Boulevard Léopold 44, 1080 E D Bruxelles, Tel: 02/ 413.27.49. De obicei sunt organizate şi servicii de U supraveghere ("garderie" în franceză), aşadar copilul poate ramâne în C A şi după continuare la creşă (situaţie valabilă şi pentru învăţământul primar) orele de program, în general pâna la ora 18:00. O bună adresă dacăȚIsunteţi în E căutare de baby-sitting este: www.liguedesfamilles.be. Mai exist ă o posibilitate: femei care au în grijă la domiciliul propriu un numar relativ mic d copii (neer landeză -"onthaalmoeders", franceză ''mère d'accueil''). În ceea ce priveşte îngrijirea copiilor bolnavi, cea mai mare parte a mutualitaţilor au un serviciu de îngrijire la domiciliu, de aceea este indicat s interesaţi direct la respectiva societate.

8

Ciclurile primar şi secundar

Informaţii despre învăţământ în general se găsesc pe siteul www.enseignement.be. La înscrierea copiilor la şcoală se cere şi carnetul de vaccinari (inclusiv carnetul din România este valabil, cu condiţia să fie tradu pentru a se putea verifica dacă au fost făcute toate vaccinurile). Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 30 iunie. La Bruxelles toate tipurile de educaţie sunt organizate fie în franceză, fie în neerlandeză şi studiul celei dedouă limbi este obligatoriu începând cu clasa a III-a primară. Marea majorita a şcolilor sunt mixte şi elevii sunt externi. Cursurile se desfaşoară de regulă începând cu ora 8:30 pâna la ora 15:30 şi cea mai mare parte a copiilor iau masa de prânz la şcoală (dar nu este obligatoriu; ei pot merge acasă pentru a mânca, urmând a se întoarce la şcoală pentru a doua parte a activitaţilor); şcolile oferă posibilitatea de a servi o masa caldă (contra cost) sau copiii pot şi aduca tartine de acasă. Este bine ca atunci când primiţi avizul pentru masa prânz, în caz de accept, să retrimiteţi la şcoala documentul la timp, altfel risca ca, timp de o luna, copilul să nu beneficieze de o masa caldă. Activitawţi de w supraveghere se pot organiza atât înainte cât şi după programul şcolar. w Miercurea este zi scurtă, până la prânz. . r o Experienţa a demonstrat că în general, copiii acumulează mai repede m decât adulţii şi se adaptează mult mai uşor, favorizaţi fiind şi de faptul că b e acestuia sistemul belgian este mai orientat către copil şi nevoile specifice ale l . c Informarea părinţilor vis- a- vis de evoluţia copilului se realizează prin: o "buletinele/rapoartele de evaluare", "jurnalul de clasă", reuniunilemcu părin 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

81


8


82

sau discuţii directe cu profesorul titular al clasei. O metodă care dă rezultate excelente în integrarea copilului şi învăţarea noii limbi este înscrierea la activităţile din timpul vacanţei. În general, informaţiile despre activitaţile de vacanţă se distribuie prin intermediul şcolilor. Educaţia tinerilor se desfaşoară şi prin instituţii auxiliare şcolii. Centrele psiho -medico -sociale PMS oferă tinerilor precum şi familiilor lor sprijin în găsirea de răspunsuri la întrebări legate de integrare, dificultaţi de învăţare apărute pe parcursul studierii materiei. Centrele PMS sunt servicii publice gratuite, finanţate în întregime de Comunitatea franceză şi sunt formate din echipe tri-disciplinare: consilieri psiho -pedagogi, sociali şi auxil paramedicali şi medici. Asigură şi supravegherea medicală a elevilor în cadru programului de promovare a să nă tă ţ ii în ş coli (PSE). "Şcolile de teme" sunt o iniţiativă extra-şcolară benevolă, care luptă pentru integrarea socială şi culturală a copiilor, pentru egalitatea de şanse ş reuşita şcolară. Cei care frecventează şcolile au vârste cuprinse între 3 şi 18 an Copiii sunt integraţi în EDD fără distincţie ideologică, religioasă sau rasistă. M multe informaţii direct la şcoala unde este înscris copilul sau La Fédération Francophone des écoles de Devoirs (FFEDD), Rue Saint-Nicolas 2, 5000 Namu Tel: 081/24.25.21, Fax: 081/24.25.23, Email: [email protected], website www.ffedd.be. Link-uri utile: www.cocof.irisnet.be; reţeaua de şcoli din Bruxelles: www.cirb.irisnet.be; serviciul de informaţii despre studii şi profesii www.siep.be. O altă structură este învăţământul specializat care se adresează copiilor cu probleme de comportament, handicap psihic sau fizic, în general copii care întâmpină dificultăţi în cadrul schemei de învăţământ clasic. Perm asigurarea dreptului la educaţie pentru fiecare elev şi asigură, pentru toţi, integrarea socială şi/sau inserţia socio - profesională. Este o formă de învăţământ adaptată stilului şi ritmului fiecăruia, în condiţiile în care învăţământul clasic, general, s-ar putea dovedi ca având un ritm prea alert pentru copiii cu probleme. Pe lângă aceste facilităţi, există inclusiv posibilitat ca elevul să se reîntoarcă în învăţământul general - la cererea părinţilor, a tutorelui parental sau chiar a tânărului, dacă este major, cu condiţia de a ob un aviz documentat din partea Centrului psiho-medico-social (PMS) din respectiva şcoală. În practică, acest lucru se întâmplă dacă s-a acoperit o part importantă a lacunei care a stat la originea înscrierii în învăţământul specializat, iar comportamentul s-a îmbunătăţit în mod semnificativ. În unele cazuri, elevii din învăţământul special pot beneficia de o soluţie integrată, adică pot urma unele cursuri regulate şi altele din învăţământul special. Integrarea se face cu asistenţa şi expertiza corpului profesoral. Fiecare evaluare privind revenirea la forma generală de educaţie se face în interesul tânărului, dar în final părinţii sunt cei care deţin controlul asupra deciziei. Învăţământul fundamental specializat este organizat în patru grad 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

S funcţie d de maturitate şi nu în cicluri de ani de studii. Există 8 tipuri de şcoli în I S la altul gradul de handicap al copilului. Trecerea de la un grad de maturitate T este legată de dobândirea de abilităţi şi competenţe bine determinate şi se E poate face în orice moment în cursul anului şcolar. Cele mai multe M şcoli U beneficiază de un internat; transportul este gratuit la o şcoală la libera aleger L D cât mai aproape de casă - de consultat: www.cocof.irisnet.be. Înscrierea la o E şcoală specială se face oricând în cursul anului şcolar, la cererea părinţilor E este urmată de un examen multidisciplinar realizat de un centru PMS D U www.restode.cfwb.be/pgens/cpms sau un alt organism agreeat. Informa ţii C A utile: numar verde al Comunitaţii Franceze: 0800 20 000. Administration Ț générale de l'Enseignement et de la Recherche scientifique, Direction généra I E de l'Enseignement obligatoire - Service général de l'Enseignement fondamental et de l'Enseignement spécialisé, Direction des affaires générale et de l'enseignement spécialisé - Adresa: Rue Adolphe Lavallée, 1, 1080 Bruxelles, Tel:+32 (2)690.84.06, 07; Fax:+32 (2)690.85.77, 90; email: [email protected]. Service général de l'Organisation de l'Enseignement secondaire, des CPMS et des Services de l'inspection médica scolaire - Service des CPMS - Adresa: Rue Adolphe Lavallée, 1, 1080 Bruxelle Tel +32 (2) 690.85.03, email: [email protected]. Informaţii utile despre învăţământul comunal şi cel din provincie: www.cpeons.be; Liga învaţamântului şi a educaţiei permanente www.ligueenseignement.be; Formaţiune în curs www.profor.be; Institutul superior de pedagogie www.ispb-bruxelles.org. Înva ţ amântul de Promo ţ ie Social ă - www.belsoc.org, www.arianet.irisnet.be, Serviciul social federal de securitate socială www.socialsecurity.fgov.be. Adesea cunoscut sub numele de "curs de seară propune o gamă variată de formare organizată după un orar compatibil în general cu o activitate profesională. Se caracterizează printr-o abordare în funcţie de capacitaţile cursantului, un sistem de formare pe module şi valorificarea cunoştinţelor dobândite fie în experienţa profesională, fie personală; este vorba de fapt despre o educaţie pe toată durata vieţii, o formare continuă , perfecţ ionare, dezvoltare personală ; tână rul are posibilitatea să obţină un titlu de studii pe care nu l-a putut obţine anterior, în formarea sa iniţială.

8

w w w . r o Tinerii români au porţile deschise la studiu în Belgia - facultate, m masterat, doctorat (studiile fie se plătesc fie sunt cu bursă). Pe lângbă dreptul e studii, tinerii pot să-şi găsească legal şi un job. Conform ultimelor prevederi l . c ţii prime legale, un student aflat în întreţinerea părinţilor şi pentru care părin o m ă taxe alocaţie în Belgia, are dreptul să lucreze 46 zile pe an fără să plăteasc

Studii superioare în Belgia


în Belgia

83


8

(RSZ). Concret este vorba despre 23 de zile lucrătoare între lunile iulieseptembrie şi înca 23 de zile lucrătoare în restul anului calendaristic. Studen vor plăti pentru perioadele de lucru doar un impozit foarte mic, numit "sum de solidaritate" în urma căruia salariul brut este aproape egal cu salariul net. Dacă cele 23 de zile legale din una din cele 2 perioade au fost dep ăşite (chiar numai cu o zi), atunci trebuiesc plătite impozite normale (retroactiv), ca orice angajat, pe toata perioada lucrată pe parcursul anului. Studenţii de naţionalitate română, înscrişi la cursuri de zi sau serale, care nu sunt în întreţinerea părinţilor care locuiesc în Belgia, pot lucra cu o normă de maximum 50% sau pot opta pentru statutul de independent cu plata unei cotizaţii reduse. În acest caz sunt supuşi la plata impozitului pe venit. Oricum pe prima tranşă de venit, de aproximativ 7.000 euro, nu se plăteşte impozit. Pentru informaţii suplimentare, se pot adresa la serviciul social al facultăţii s la un contabil. De echivalarea diplomelor străine şi studii în Belgia se ocupă un serviciu specializat -www.equivalences.cfwb.be; NARIC - VLAANDEREN www.ond.vlaanderen.be. Fiecare cerere de echivalare de studii este evaluat individual, iar acceptul se face cu avizul conform al inspecţiei competente, cu câteva excepţii. Avizele sunt formulate în termen de patru luni de la data depunerii cererii. Cererile pot fi depuse de către solicitant însuşi sau de către instituţia care a înscris elevii străini. Pentru mai multe informaţii, vă puteţi adresa la următoarele organisme: * Ministère de la Communauté française - Administration générale de l'Enseignement et de la Recherche scientifique; Adresa: Boulevard du Jar Botanique 20-22, 1000 Bruxelles, Tel: +32.2690.81.00; Fax: +32.2690.82.39; E-mail: [email protected] * Ministère de la Communauté flamande - Département Enseignement Boulevard du Roi Albert II 15, 1210 Bruxelles; Tel: +32.2553.86.11 * Secrétariat général de l'Enseignement catholique


84

Rue Guimard 1, 1040 Bruxelles; Tel: +32.2507.06.11, 21. Portalul "Study in Europe" este referinţă pentru tinerii care doresc studieze în Europa (şi in Belgia) în cadrul programelor de învăţământ secun şi superior. Site-ul descrie toate programele de schimb interna ţional, inclusiv cu ţările din America de Sud şi Nord, care permit studenţilor din afa Comunitaţii Europene să studieze în Belgia- www.study-in-europe.org Portalul PLOTEUS al Comisiei Europene este "poarta către oportunita ţi de educaţie şi formare profesional ă pe întreg teritoriul european", cuprinzând ofertele de educaţie şi de formare disponibile în întreaga Europă. Oportunitaţi de studii, informaţii cu privire la sistemele de educaţie, schimburi şi burse, informaţii generale despre ţara de destinaţie, contacte utile... tot ceea ce aveţ i nevoie gă siţ i la adresa: www.europa.eu.int/ploteus. Platforma Socrates al Comisiei Europene permi 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

S anual studenţilor să studieze peste hotare. Prin programele Erasmus, Lingua I S Comenius şi Minerva, Socrate este instrumentul fundamental de mobilitate T academică în Europa. Pe portalul Uniunii Europene, secţiunea destinat ă E M tinerilor, se găsesc toate informaţiile necesare. Un site specific al Comunita U franceze este accesibil la adresa: www.cfwb.be/socrates. L D anual Wallonie-Bruxelles Relations Internationales (WBRI) publică E ghidul "A studia sau a preda în străinatate". Ghidul cuprinde liste deE oportunitaţi pentru studenţi, profesori şi cercetători pentru Valonia DU Bruxelles, care doresc să aplice pentru o bursă de scurt sau de lung termen sau C A să fie asistenţi în universitaţi europene. Ghidul este disponibil la Ț www.wbri.be/bourses. I E Liga Studenților Români din Străinătate asigură un cadru de organizare reprezentativ al studenţilor români din străinătate, promovând solidaritatea între membrii săi și o atitudine pozitivă față de perspectivele întoarcerii lor în țară după terminarea studiilor- www.lsrs.ro.

8

Cursuri de limbi straine

Se organizează pe toată durata anului şcolar, iar alegerea limbii şi a nivelului de studiu este extrem de diversă. Foarte multe cursuri sunt organiz de către administraţiile comunale, existând însă şi alte organisme abilitate: Camera de Comerţ -partea franceză: Enseignement de Promotion et de Formation continue de l'ULB et de la Chambre de Commerce et d'Industrie de Bruxelles (EPFC)-www.epfc-bxl.org; partea neerlandophona: Centrum voor Volwassenenonderwijs; Kamer voor Handel en Nijverheid van Brussel (KHNB www.vub.ac.be/khnb. Comunităţile - franceză: www.enseignement.be/citoyens - flamanda: www.ond.vlaanderen.be, www.wordwatjewil.be, www.huisnederlandsbrussel.be. Adresa Serviciului de Informare asupra Studiilor şi Profesiilor, SIEPRue de la Poste 109-111, 1030 Bruxelles, Tel:+32.2640.08.32; Fax: +32.2 646.80.08; Email: [email protected]. Informaţii referitoare la cursurile de limbă se pot obţine de asemenea la "Bureau de Liaison Bruxelles-Europe" - tel:(+32.2) 280.00.80, site web: www.blbe.be. w w w . r o m b e l . c o m


în Belgia

85

E X A T I Ș E T I D E R C , I N A B

Capitolul 9

Bani, credite și taxe s s s s s

Credit la o bancă din România Credit la o bancă în Belgia Declaraţia electronică via Tax-on -web Transferul de bani Trimitere rapidă de bani prin Western Union

Credit la o bancă din România

9


86

Există posibilitatea de a solicita un credit de la o bancă din România pe baza veniturilor obţinute în Belgia, acesta fiind un serviciu introdus mai rece de către bănci. Un exemplu: pe site-ul www.brd.ro/persoane-fizice/specialromani-in-străinătate/ aflaţi mai multe amănunte şi puteţi beneficia de consiliere gratuită. Dacă optaţi pentru un credit prin intermediul unei bănci d România, vă sfătuim să fiţi atenţi la dobânda şi să citiţi cu atenţie clauzele contractului. De asemenea, pe www.finzoom.ro sunt detalii privind dobânzile costurile etc. pentru mai toate tipurile de finanţări/credite. Baza de acordare creditelor o reprezintă în general veniturile din salariile realizate în străină de către cetăţenii români, la care se pot adauga şi veniturile membrilor familiei. În ceea ce priveşte adeverinţa de venit, acestea depinde de statutul dvs: salariat sau independent; urmează legalizarea semnăturii. Dacă sunte independent procedura este simplă, se face prin notariat sau primărie, fiind urmată de supralegalizare sau apostilare. Dar trebuie ştiut că în prezent varianta cu împrumutul din România este destul de complicată, existând totu avantajul ca nu este nevoie de deplasarea personală în ţară - se poate face o procura de împuternicire. În principiu, trebuie să vă interesaţi direct la bănc despre ofertele şi serviciile lor, dar vă putem sugera - conform informaţiilor d pe siteul mai sus menţionat, documentele necesare unui credit imobiliar: - Acte de identitate emise în România - Documente care atestă veniturile realizate în străinătate: adeverinţă de venit pentru ultimele 3 luni, emisă de angajator cu maximum 45 de zile înaintea datei analizei - Contractul individual de muncă - Documentul legal care atestă plata impozitelor (Fiş a Fiscală,Certificat Fiscal sau Extras de cont pentru evidenţierea încasării veniturilor şi a plăţii impozitelor); 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

- Documente specifice proiectului finanţat

B A Notă! Contractele de muncă încheiate pe perioada determinată potN constitui baza pentru acordarea de credite numai dacă este stipulată clauzaI, de C reînnoire automată. R Important! Documentele întocmite de c ă tre o autoritate E straină/autentificate de un notar străin vor fi prezentate băncii spreD a li se I T garanta astfel autenticitatea semnăturilor şi sigiliul. Supralegalizarea este E supusă procedurii stabilite de statul de origine a actului. Dacă actulȘeste emis de către o autoritate dintr-o ţară semnatară a Convenţiei de la HagaIT din 1961 A sau autentificat într-o astfel de ţară, nu mai este solicitată supralegalizarea, X conform precizărilor de mai sus, fiind necesară aplicarea unei apostile pe E

aceste documente. De asemenea, este necesar ca toate documentele emise de către o autoritate straină/autentificate de un notar străin după ce sunt supralegalizate/apostilate (după caz), să fie traduse în România (traducere legalizată). Credit de consum oriunde în UE

9

La începutul anului 2008 mass-media românească anunţa ca românii vor putea să-şi facă credite de consum oriunde în UE. Ştirile aveau la bază o directivă adoptată de Parlamentul European în 16 ianuarie 2008 cu privire la creditele de consum acordate cetăţenilor Uniunii. Noua masură va permite oricărui cetăţean comunitar să facă împrumut de nevoi personale la orice bancă din orice ţară membră. Mai mult, dobânda anuală va fi calculată după metodă unică în toată Uniunea. Parlamentul European cere şi reducerea costurilor împrumuturilor personale pentru cei peste 490 de milioane de cetăţeni ai Uniunii. Consumatorii vor primi informaţii standardizate despre împrumuturi, pentru a putea compara mai uşor ofertele. Potrivit directivei europene, clienţii vor avea dreptul să renunţe la un credit fără a preciza un motiv anume şi fără taxe suplimentare. De asemenea, vor putea rambursa împrumutul în orice moment. Parlamentul European a votat o directiva care prevede şi armonizarea legilor în domeniu în cele 27 de state. Directiva trebu transpusă în legislaţiile naţionale în cel târziu 2 ani de la momentul adoptării Legea nu se referă însă şi la creditele imobiliare.

w w w . r Evident mai există o variantă de împrumut: dacă lucraţi cuoforme m legale în Belgia puteţi avea acces la credit la o bancă din Belgia. Aceasta b depinde de banca unde v-aţi deschis contul, de vechimea în muncăel , de valoarea împrumutului, etc.... Există multe alte instituţii bancare .cce pot ofe o credite, însă cu dobândă mare. De exemplu: www.cetelem.be sau m alte banci

Credit la o bancă în Belgia


în Belgia

87


mici care apelează inclusiv la publicitatea prin poştă. Aşadar, un cetăţean român rezident în Belgia cu forme legale şi având un venit stabil poate obţine un credit bancar (pentru nevoi personale, de consum, ipotecar) - bineînţeles sub rezerva că poate îndeplini cerinţele băncii în materie de documente necesare şi că nu intră sub incidenţa rău-platnicilor. Cel mai important lucru este să puteţi face dovada unui venit stabil adică... sunteţi salariat şi aveţi un contract pe perioada nedeterminată (deci nu mai sunteţi sub incidenţa perioadei de probă). Dacă sunteţi independent, există criterii suplimentare, printre altele se cere ultima declaraţie de venituri sau un atestat de la contabilul dvs. din care reies veniturile impozabile. Indiferent de institu ţia aleasă, un consilier bancar vă poate oferi toate detaliile necesare, inclusiv informaţii legate de fiscalitatea unui credit. O sugestie: nu minimaliza ţi nivel dobânzii şi exploraţi toate alternativele pentru finanţarea de care aveţi nevoi accesaţi site-urile unor bănci cunoscute, unele au chiar simulare on-line, cee ce face mai uşoară o comparaţie. Declaraţia electronică via Tax-on -web

9


88

Este posibil să completaţi şi să trimiteţi declaraţia de impozit într-o manieră securizată via internet. Trebuie să accesaţi siteul www.taxonweb.be să vă înregistraţi - există două modalitaţi: fie printr-un cod de acces personal p care trebuie sa-l comandaţi şi-l veţi primi prin curier poştal. Dacă aveţi deja u cod de acces, acesta ramâne valabil; fie cu ajutorul cărţii de identitate electronice. O dată înregistrat, puteţi să completaţi declaraţia. Există cazuri când aceasta este deja completată cu date preliminare, datorită unor informaţii de care dispune deja administraţia fiscală (salarii, alocaţii sociale, venit cadastral...). Verificaţi datele şi continuaţi; programul are o funcţie care vă avertizează în caz de eroare. Din momentul în care aţi terminat de completat declaraţia, tot ce mai ramâne de făcut este să o trimiteţi; este inutil să o imprimaţi, deoarece trimiterea se efectuează electronic. Veţi primi o recipis de recepţie şi declaraţia va ramâne disponibilă spre consultare în orice moment. Contabilii şi consilierii fiscali au de asemenea posibilitatea de a completa declaraţia dvs. via Tax-on-web, cu condiţia ca aceştia să înregistrez mandatul pe care dvs. l-aţi acordat lor. Cum se face calculul impozitului? Tax on-web calculează direct impozitul pe care trebuie să-l plătiţi sau cel care trebuie să vă fie rambursat, dacă este cazul. O altă aplicaţie, Tax-Calc, vă este pusă la dispoziţie pe siteul SPF Finances. Simularea vă permite să vă calculaţi impozitul în avans şi într-o manieră anonimă. Dacă veţi constata că există vreo eroare în declaraţia dvs, înainte de a o expediă este necesar să luaţi legatura cu servicul de taxare (pentru conformitate, vedeţi demonstraţia aplicaţiei). 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

B Adrese şi siteuri utile: SPF Finances - www.minfin.fgov.be; Administrations A fiscales fédérales - www.fiscus.fgov.be; Base de données fiscales (SPF N Finances) -www.fisconet.fgov.be. Centrul de contact SPF Finances,I, Avenue d C Roi Albert II 33, 1030 Bruxelles, Tel: 0257 257 57.

R E D Transferul de bani I T E O dată cu aderarea, plăţile în euro trebuie să aibă acelaşi cost, Ș indiferent dacă sunt locale sau externe. Transferurile efectuate dinITstatele U A spre România s-au ieftinit considerabil, dar în România băncile nu aplic ă X întotdeauna şi întocmai prevederile comunitare. Aşadar, transferurile banca E

în euro trebuie să aibă acelaşi cost, indiferent dacă beneficiarul are cont cure deschis la o bancă din România sau dintr-un alt stat membru. Condiţia este prevazută în Regulamentul nr. 2560/2001 al Comisiei Europene. Reglementarile sunt valabile atât pentru transferurile interbancare, cât şi pentru plăţile la comercianţi cu cardul şi retragerile de numerar de la ATM. Singura condiţie este ca moneda de plată sa fie euro, iar valoarea tranzacţiei fie mai mica de 50.000 euro. Aplicarea regulilor europene la plăţile în euro va avea un efect diferenţiat, în funcţie de ţara de unde se iniţiază transferul. În România, comisioanele rămân ridicate şi se fac prin intermediul băncilor corespondente ceea ce presupune atât costuri mari, cât şi o perioada lungă de execuţie. Astfel, un simplu transfer local implică până la patru bănci, iar operaţiunea poate dura 3-5 zile lucrătoare. De aceea, plăţile în euro, fie că sunt interne sau externe, presupun plata unor speze bancilor corespondente, ceea ce majorează costurile. Comisia Europeană a propus introducerea Regulamentului 2560/2001 la nivelul UE deoarece plăţile transfrontaliere aveau costuri exagerat de mari comparativ cu cele locale. Aplicarea acestor prevederi a avut un efect benefic asupra costului serviciilor financiare, se arată într-un raport d evaluare publicat la începutul lunii ianuarie 2007 de Comisia Europeană. În prezent, un transfer de 100 de euro costă în statele din zona euro doar 2,5€, faţă de 17,2€ în martie 2003. Cele mai mici costuri pentru transferurile interbancare sunt acum în Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria şi Irlanda, unde comisioanele percepute de bănci pentru a transfera 100 de euro sunt mai mici de 1 euro. Aceeaşi operaţiune poate costa pâna la 3-4 euro în Spania,wFranţa ş w 12 euro. Italia. Cele mai mari comisioane se întâlnesc în Grecia, în medie de

9

w . r o Trimitere rapida de bani prin Western Union m b e O modalitate rapidă şi sigură de a trimite bani este prin intermediul l . c Serviciului Western Union Money TransferSM -www.westernunion.com, care o m reprezintă soluţia perfectă pentru a trimite bani persoanelor de încredere. 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

89


9

Dacă trebuie să trimiteţi bani unei persoane necunoscute, vă confruntaţ riscul de a deveni victima unei fraude. Dacă doriţi să trimiteţi bani în afara României, suma maximă ce poate fi transferată este de 10.000 Usd sau echivalentul în Euro şi Ron (conversia Us va fi facută la cursul Western Union, şi nu la cel al BNR). Dacă primiţi bani din strainătate, trebuie să aveţi un act de identitate, vârsta minimă de 14 ani şi s specificaţi agentului: numele şi prenumele persoanei care a trimis banii, suma transferată, oraşul şi ţara de unde s-a efectuat transferul şi numărul de control al transferului (MTCN). Servicii opţionale - livrare la domiciliu, anunţare telefonică/telegramă sau mesaj sms. Nu este nevoie să aveţi un cont deschis în bancă, iar banii se pot ridica de la oricare dintre cele peste 4.600 locaţii din România - durata transferul propriu-zis este foarte scurtă, cîteva minute. Western Union ă recomandă pentru a vă proteja împotriva fraudelor: nu trimiteţi niciodată bani unui necunoscut printr-un serviciu de transfer de bani; fiţi foarte atenţi la afaceri sau oportunităţi care par prea avantajoase pentru a fi adevărate; nu folosiţi serviciul de transfer de bani pentru a plăti, d exemplu, achiziţii la licitaţii online; nu trimiteţi bani pentru a plăti taxe sau onorarii pentru potenţiale câştiguri la loterii internaţionale. Pentru a ajuta pe cei în nevoie a fost creată Fundaţia Western Union, un exemplu fiind susţinerea programului "Singur acasă", ce asistă copiii emigranţilor români.


90


în Belgia

Capitolul 10

S E C U R I T A T E s Ce este securitatea socială S O s Cartea de identitate socială ("carte SIS") C s Alocaţia pentru copii I A s Asigurări antitero L Ă Ș I A Ce este securitatea socială S I G U Securitatea socială belgiană este un sistem bazat pe solidaritatea între: lucrători şi şomeri; activi şi pensionari; persoane sănătoase şR i persoane Ă R şi cele c bolnave; persoane cu venituri şi cele fără resurse; familiile fără copii I

Securitate socială și asigurări

copii, etc... Solidaritatea este garantată deoarece: persoanele active trebuie plătească toate contribuţiile, proporţional cu venitul lor; o importantă finanţare este oferită de către comunitate, adică de către toţi cetăţenii; sindicatele, societăţile de asigurări sociale şi organizaţiile patronale sunt factori de co-decizie asupra diferitelor modalitaţi de funcţionare a sistemulu Sistemul de securitate socială asigură 3 funcţii: 1. În caz de pierdere a salariului (şomaj, pensie, incapacitatea d muncă), veţi primi un venit de compensare, de înlocuire; 2. În caz de anumite "cheltuieli sociale" (suprataxe) cum ar fi educa copiilor sau costurile de boală, veţi primi o suplimentare de venituri; 3. În absenţa involuntară a veniturilor profesionale, veţi primi ajuto social de supravieţuire. Sistemul de securitate social ă clasic este repartizat astfel: * Un regim pentru muncitorii angajaţi (un angajat este o persoană legată de angajatorul sau printr-un contract de muncă. Totuşi, unele categori de persoane sunt tratate ca angajaţi pentru punerea în aplicare a măsurilor d securitate socială, şi invers, unele categorii sunt excluse). * Un regim pentru muncitorii independenţi (independentul este w persoana care exercită o activitate profesională fără a fi angajat în obliga ţii w w legate de un contract de muncă sau de un statut. La fel, anumite grupuri sunt . r excluse şi altele sunt tratate ca liber -profesionişti). o m * Un regim pentru funcţionari (funcţionarul este persoana b e subordonată domeniului de servicii publice). l . Sistemul clasic conţine 7 categorii: c 1. Pensiile pentru vechime în muncă şi pensiile de urmaş; om

10


în Belgia

91

I R Ă R U G I S A I Ș Ă L A I C O S E T A T I R U C E S

10

2. Şomaj; 3. Asigurarea împotriva accidentelor la locul de muncă; 4. Asigurarea împotriva bolilor profesionale; 5. Prestaţiile familiale - alocaţia pentru copii; 6. Asigurarea în caz de boală şi/sau de invaliditate; 7. Vacanţele anuale În plus, schemele de securitate socială conţin regimurile aşa-numite reziduale care fac parte din ajutorul social (de ex: o extindere a protec ţiei sociale pentru persoanele care nu sunt eligibile pentru cele 7 categorii mai s menţionate). Cartea de identitate socială ("carte SIS")

Introducerea cardului SIS are ca obiectiv principal de a furniza persoanei asigurate social un suport electronic pe care figurează numărul s de identificare de securitate socială; acel număr va fi folosit de către asigurat toate relaţiile cu instituţiile de asigurări sociale, precum şi cu persoanele responsabile pentru a face declaraţiile de date sociale (angajatorii, fondurile de pensii şi, desigur, însuşi asiguratul). Orice vizită la doctor este condiţionat de prezentarea cardului SIS şi chiar a cărţii de identitate. Cardul poate fi folo şi în farmacii, la cumpărarea cu preţ redus a medicamentelor. Alocaţia pentru copii


92

Conform Regulamentului Consiliului Europei 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială pentru lucrătorii salariaţi, independenţi şi membrii familiilor lor care se deplasează în interiorul comunităţii, dar şi Regulamentului Consiliului CEE 574/72 privind stabilirea modalitaţilor de aplicare a regulamentului 1408/71, începând cu luna ianuar 2007 alocaţia pentru copii poate fi exportată. Salariaţii vor lua legatura cu casa de asigurări a patronului, iar independenţii vor lua legatura cu casa de asigurari sociale la care sunt afilia Alocaţia pentru copii poate fi plătita prioritar sau complementar. Alocaţia se plăti prioritar (suma integrală a alocaţiei care se cuvine în Belgia) atunci când nu primiţi în România sau în altă ţară UE sau în spaţiul economic european alocaţie pentru copii, în principal pe baza prestaţiilor sau ca echivalent al acestora. Din contra, alocaţia se va plăti complementar atunci când în Român cineva are dreptul să ridice această alocaţie ca urmare a prestaţiilor sau ca echivalent al acestora. În cazul plaţii complementare, se va proceda la o comparaţie a sumelor o dată la şase luni, după ce au fost chestionate instituţiile româneşti care se ocupă de plata alocaţiilor. Sumele vor fi comparate pentru fiecare copil în parte. În fiecare trimestru se va stabili de 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

S către instituţiile europene o sumă de valoare mijlocie pentru conversie. Pen E România aveţi nevoie de formularele E 411 şi E 405. C U doar Românii care lucrează legal pot primi în ţara de rezidenţă nu R alocaţia de stat ci şi indemnizaţia de creştere şi îngrijire a copilului pân ă la do I T sau trei ani. Criteriul de bază este că cei care fac solicitarea către Direc ţia A T Muncii şi Protecţiei Sociale (DMPS) să fie salariaţi cu contract de munc ă. E Ambele prestaţii sau dupa caz, una dintre ele, pot fi dirijate la cerere S c ătre ţ O unde muncitorul lucrează. Modalitatea de plată este mai avantajoas ă în aces C sistem, deoarece persoanele beneficiare primesc alocaţia/indemniza ţia I A L cuvenită în ţ ara de origine, dar ş i diferenţ a până la nivelul Ă alocaţiei/indemnizaţiei din ţara în care lucrează. Alocaţiile pot fi solicitate fie Ș I de către familii, fie de către un singur părinte. A Se ştie de altfel că în majoritatea ţărilor UE cuantumul alocaSţiei I 42 lei pentru copii este mai mare decât în România. În acest caz pe lângă cei G U pentru fiecare copil (condiţionaţi de domiciliul stabil), statele europene în care R muncitorii români lucrează cu forme legale vor plăti o sumă de bani pân ă la Ă R nivelul alocaţiilor din respectivul stat. Dacă părinţii lucrează cu contracte de I muncă în două ţări diferite se va lua în considerare plata alocaţiei care este ma mare. Se aplică astfel principiul exportabilităţii prestaţiilor sociale, prevăzut d legislaţia europeană. Solicitanţii nu trebuie să se deplaseze neaparat în România ci se pot adresa instituţiilor competente din ţara unde muncesc, care la rândul lor vor trimite cererile ministerului de resort român, urmând ca DMSSF judeţene să se ocupe de completarea formularelor. Alocaţia de stat pentru copii a crescut de la 40 lei la 42 lei începând cu 1 ianuarie 2009, iar alocaţia pentru copiii aflaţi în plasament este majorată la 97 lei www.mmuncii.ro. Din punctul de vedere al grijei faţă de viitoarea mămică şi nou născut Belgia este ţara care oferă multe facilitaţi. În funcţie de asigurare -mutuali şi/sau asigurarea de spitalizare- vor fi rambursate costurile aferente na şterii, totalitate sau un procent de mai bine de jumătate. Alocaţia lunară pentru cop primită de către un salariat este diferită; astfel, pentru primul copil se plătesc 81,77, la al doilea copil € 151,30 şi începând de la al treilea şi următorii € 225,90. În plus, se acordă un ajutor şi la naştere: în cazului primului născut -a mamei sau al tatălui- suma este de € 1.107,80, iar în restul situaţiilor suma es de € 833,49. Pentru gemeni sau mai mulţi copii se plăteşte o sumă de w € w 1.107,80 pe copil. Sumele menţionate sunt acordate de către Serviciul feder pentru alocaţiile pentru copii - consultaţi www.rkw.be şi nu au legăw .tură cu r o beneficiile oferite la naştere de către mutualitate (fiecare oferă propriile m beneficii). Concediul aşa numit de maternitate este de 9 săptamânib(din care e 70% din una este obligatorie înainte de naştere) şi suma primită este de circa l . salariu. Alte avantaje ale naşterii unui copil în Belgia: copilul poatecofi îngrijit m supravegheat în dezvoltarea sa în mod gratuit de catre centrele specializate

10


în Belgia

93

I R Ă R U G I S A I Ș Ă L A I C O S E T A T I R U C E S

special programul de vaccinare) până la vârsta de 3 ani; de la 3 luni copilul poate fi înscris la creşă (pentru şomeri sau cei care primesc ajutor social pentru suma de 1,25 euro/zi-maximum 12.50 euro), iar de la doi ani şi jumătate poate fi înscris în învăţământul preşcolar. De asemenea, supravegherea copiilor înainte şi după programul de curs oficial se deduce fiscal până la vârsta de 12 ani, suma deductibilă fiind de aproximativ 12 euro pe zi. Este bine de ştiut că deducerile la impozit sunt valabile atât pentru angajaţi cât şi pentru independenţ i. Pentru asigură rile medicale gă siţ i informaţ ii la: www.socialsecurity.fgov.be şi www.belgique.charline.be. NOU! De la 1 februarie 2009 "şefii" de familii monoparentale, aflaţ şomaj de cel puţin 3 luni, pot beneficia de o primă de 75€/lună, în cazul în car reîncep serviciul. Prima se va acorda pe o perioadă de maximum 12 luni, părintelui care reia slujba în calitate de angajat sau de independent cu titlu principal. Ideea este de a se extinde acordarea de prime şi femeilor care reîncep lucrul, fă ră a fi fost în ş omaj; mai multe informaţ ii la: www.emploi.belgique.be, www.onem.be. Asigurări antitero

Începând cu data de 1 mai 2008 cea mai mare parte a contractelor de asigurare încheiate de belgieni cuprinde explicit riscurile legate de atacuri teroriste. Astfel, asigurările de viaţă, cele auto, de boală sau împotriva incendiilor cuprind în mod automat clauze legate de atacuri de tip terorist, f modificarea sumelor de asigurare din contractul de bază. Noile contracte au, totuşi, câteva limite, cum ar fi aceea că nu privesc pagubele unui atac nuclear iar plafonul de asigurare este de maximum 1 miliard de euro.

10


94


în Belgia

Capitolul 11

Cum se poate trăi ieftin în Belgia

C U M

S E P O Românii sunt cunoscuţi ca fiind întreprinzători şi descurcăre A ţi în general; la aceasta se adaugă şi un simţ pragmatic care-i ajută să seTEadapteze noului loc, fără a uita însă rădăcinile şi învăţăturile bune de acasă. ŞTi una din R aceste învaţături ar putea fi - de ce nu?- spiritul de economie. Ă Aflaţi într-o ţară straină, nu toţi românii îşi cunosc drepturile. I Pe lâng I E diferite instituţii ori asociaţii care se ocupă inclusiv de drepturile imigran ţilo F fără acte de şedere, un ajutor vine şi din partea primului website dedicat T I dreptului belgian. Pe lângă consilierea online sau ghidul juridic, siteul propun N

în download documente tip în format Word - spre exemplu: contractÎNde muncă, facturi, somaţii, contestaţii, contract de închiriere al locuinBţei, E cumpărări -vânzări, auto, etc. - website: www.vosdroits.be. L G În general la întrebarea "Se poate trăi ieftin în Belgia?" răspunsul înc I mai poate fi DA, dacă se respectă un anumit mod de acţiune şi chiar Ade gândire pragmatică, care în fapt nu înseamnă renunţarea la confort şi nu contravine unui stil de viaţă decent. Foarte binevenită este reducerea facturii de energie mai ales în condiţiile în care preţul energiei creşte continuu. De altfel, Regiun Walona şi Bruxelles au înfiinţat unele ajutoare care să contribuie la diminuare facturii de energie a consumatorilor particulari. Ajutoarele sunt sub forma de prime, de exemplu pentru un raport energetic făcut de un expert asupra izolaţiei caselor sau pentru izolarea propriu-zisă a acestora (acoperiş, planş pereţi, ferestre). Astfel, pentru schimbarea unei ferestre cu un rând de geam una cu două rânduri de geam, în regiunea Walona se acordă o primă de bază 40€/m² şi pentru o sumă maximă de 10.000 €/an/locuinţă. La Bruxelles montarea unui geam dublu superizolant dă dreptul la o primă de 50€/m², limitată la 2.500 €/locuinţa. În acelaşi timp se oferă prime pentru instalarea unei centrale termice mai performante cu consum de gaz. Instalarea unei pompe de circulaţie de căldura permite unui propietar din Bruxelles să obţin o primă echivalentă cu 50% din valoarea facturii de cumpărare, plafonată la max. 2.500€/locuinţă. Se acordă prime regionale şi pentru instalarea panourilor solare. Acest tip de ajutoare din partea statului există şi în regiune w Flandra. Mai multe informaţii la adresa: www.energie.wallonie.be. w w - la Un mod economic de a folosi energia este contorul de noapte . r jumătate de preţ, începând de vineri seara de la ora 22.00 şi până luni o m dimineaţa la ora 07.00; costul unui contor de noapte - aproximativ 50€ la b e şi de Bruxelles şi aproape 150€ în Regiunea Valona. Becurile electronice l . calitate rezolvă 20% din economia de curent -trebuie vizată marca veritabil c o evitate falsurile. m

11


în Belgia

95

A I G L E B N Î N I T F E I I Ă R T E T A O P E S M U C

11


96

Pentru unii maşina este un lux, pentru alţii un rău necesar; foarte important este faptul că peste tot în Belgia reţeaua de transport în comun este foarte bine organizată. Mai mult, este stimulată deplasarea cu bicicleta, organizându-se inclusiv activităţi la nivel naţional, cum ar fi "Săptămâna bicicletei" în luna mai sau "Săptămâna mobilitaţii" - anual în luna septembrie când bicicleta este regina străzilor. Pentru cei cu venituri mai reduse există lanţurile de magazine "Aldi" , "Lidl" şi "Colruyt", urmate de magazinele ceva mai sofisticate "Delhaize" şi GB Carrefour. Magazine cu textile dar şi obiecte electro-casnice şi cosmetice: Zeeman, Wibra, Kruidvat, Di, Promo, etc. Un truc este acela de a cumpara în general haine şi alte lucruri scumpe în perioada soldurilor - de două ori pe an, în lunile ianuarie şi iulie, sau de profitat de promoţiiile din magazine. Macelariile Renmans afiliate la "Aldi" sunt indicate pentru carne proaspată preţuri mai acceptabile. Pentru Bruxelles cea mai bună alegere cu costuri mi o reprezintă piaţa de la Clemenceau, Anderlecht - deschisă în weekend; carn proaspătă-mititei, salam Victoria, Bucureşti, cabanos, afumături - toate se găsesc la Magazinul "Georges", unde se vorbeşte şi limba română. Şi tot despr produsele alimentare: putem afirma că a cumpară un "produit blanc" - fără marcă/etichetă - nu înseamnă calitate inferioara; produsele au aceleaşi calit ca şi cele de marcă, lipsind însă eticheta, ceea ce elimină costurile contractua de publicitate, distribuţie, etc. În medie sunt cu 30% mai ieftine. Pentru cei care nu au probleme cu produsele second-hand există magazinele "Kringwinkel", afiliate OCMW, care au aproape orice, de la obiect de uz casnic la mobilă, aparatură, biciclete şi altele, la preţuri foarte mici. Un lanţ de magazine este "Trok" unde se găsesc mobilă, produse igienice sau de u casnic la preţuri mici, provenite de la magazinele care au dat de curând faliment. Mai putem adăuga magazinele "Solderies" - la Charleroi există o stradă întreagă cu astfel de magazine, depozitele "Emaius", târgurile care se mai ales vara numite "Brocantes", magazinul "Ikea" pentru tot ce înseamnă casă şi decoraţiuni interioare. Haine de marcă ieftine se găsesc la Bruxelles la depozitul DOD situat pe rue Liedekerke 103 (St. Josse) -deschis numai vineri, sâmbată şi duminică între orele 09:00 - 17.30; există o sucursală la adresa Ru des Basins, 1070 Bruxelles, lânga Canal. La Anvers magazine cu încal ţăminte calitate provenită din colecţiile anilor trecuţi sau din falimente: "MONAR", Justitiestraat, 2018 Antwerpen, "Miss and Mister", Nationalestraat, 2000 Antwerpen, Outlet (n-are nume), Keyserlei, 2000 Antwerpen. Kringloopwinkels sau magazine cu obiecte reciclate sau la mâna a doua (num în Flandra): www.kringloop.net. În ceea ce priveşte transporturile, trenul este mai ieftin sâmbăta şi duminica dacă luaţi bilet de weekend dus-întors, iar în vacanţe opţiunea o zi mare sau la munte; facilitaţi sunt şi dacă veţi călători în grup. La tren şi autob biletele senior au reducere de 60%. Carburantul cel mai ieftin? în benzinaria 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

C magazinului "Macro". Pentru cei interesaţi de un preţ mai bun la benzin ă sau U motorină încercaţi şi pe site-ul www.carbu.be. Evident, tot pentru aMcălători, dar pe distanţe mai lungi, putem folosi serviciile companiilor aeriene S low-cos E de c ătre Wizzair, Blue Air; exista un site www.skyscanner.net - folosit inclusiv P operatorii de turism - care adună la un loc majoritatea firmelor low-cost pe O transportul aerian. A T Un alt exemplu constatat în viaţa de zi cu zi este obiceiul multor E T belgieni de a merge la magazin cu lădiţe din plastic şi după cumpărarea R produselor desfac pur si simplu ambalajele, lăsând în magazin surplusul de Ă I greutate şi deşeu. Este un mod de a face economii, mai ales că ridicarea I deşeurilor menajere în majoritatea localităţilor se face contra cost,E taxarea F T Pentru fiind de fapt dublă: se plătesc atât sacii de gunoi cât şi taxe comunale! I evita stocarea de sticle, cumpăraţi doar produse ambalate în sticleNsau borca Î le pentru care plătiţi garanţie şi astfel le puteţi returna la magazin. Sau N B depuneţi în containere speciale pentru a fi reciclate. Există şi magazine care E ambalează numai în pungi de hârtie, de obicei cele de genul Fair Trade. L Un alt truc: dacă staţi la casă, construiţi în pamînt un rezervor de apG ă care I A captează fie apă din pamînt, fie apă de la ploaie. Cei care doresc să telefoneze mai ieftin în România pe telefon fix sa mobil şi au o conexiune internet pot folosi programele VOIP. Unele dintre ele oferă acest serviciu telefonic gratuit, dar soluţia cea mai valabilă ramâne cea plata - www.lowratevoip.com, www.voipwise.com, www.internetcalls.com. O soluţie viabila pentru îmbogaţirea culturii generale şi pentru relaxare o constituie bibliotecile; mai mult, pentru cei care vor să închirieze DVD-uri cu filme sau CD-uri, un abonament/legitimaţie la bibliotecă locală costă 2.50 euro/an, iar apoi preţurile de închiriere sunt cca. 1.25 euro/DVD şi 0,70 euro/CD. Tot la bibliotecă există de obicei şi acces internet gratuit pentru cei interesaţi. Un alt exemplu de spirit practic este siteul www.donoo.eu/zone-be se donează online diverse categorii de obiecte. La final, iată şi un site de trucu la făcut economie, prin simpla schimbare a unor obiceiuri (sau prejudecăţi): www.gagnez1000euros.be.

11

w w w . r o m b e l . c o m 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

97

L U T R O P S N A R T

Capitolul 12 Transportul

s s s

s s s

Reţeaua belgiana de transport Călătorie minori în străinătate Călătorie din şi înspre România - circulaţia de persoane ş mărfuri Noi reguli privind transportul copiilor cu maşina în Belgia Cum să cumperi o maşină în Belgia Accident de maşină

Reţeaua belgiană de transport

12


98

Belgia este foarte bine conectată la reţelele vest-europene de transport si dispune de peste 3.500 km de cale ferată din care aproximativ 3.000 km sunt electrificaţi. Compania naţională de transport feroviar Societatea Naţională de Căi Ferate belgiană - asigură majoritatea legăturilor Frecvenţa trenurilor este ridicată şi costul transportului este redus, existând pachete promoţionale de transport -www.b-rail.be, www.sncb.be. Nou! Pân la un număr de 4 copii mai mici de 12 ani pot călători gratuit cu trenul dacă su însoţiţi de un călător plătitor de bilet (cu o vârstă mai mare); avantajul este valabil pentru călătoria la clasa a II-a către toate destinaţiile în Belgia; copiii m mici de 12 ani care posedă o "carte de reducere pentru familie numeroasă" po călători gratuit tot timpul, chiar dacă nu sunt însoţiţi. Serviciile internaţiona sunt realizate fie cu trenuri InterCity spre Amsterdam, Strasbourg sau Züric fie prin trenuri de mare viteză spre Paris, Londra, Köln, Frankfurt, Amsterdam Marsilia, Bordeaux. Transporturile urban şi interurban sunt de competenţa regiunilor, existând trei societaţi de transport în comun: De Lijn pentru regiunea Flandr TEC pentru regiunea Valonia şi STIB/MIVB pentru Regiunea Bruxelles Capit Bruxelles şi Anvers sunt oraşele care au sistem de metrou, sisteme de transpo lejer şi tramvaie existând în Bruxelles, Anvers, Charleroi şi Gent. Tramvaiul d coastă este o linie de tramvai interurban ce rulează de -a lungul întregii coast belgiene, de la frontiera cu Franţa pâna la cea cu Olanda. Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de autostrăzi. Marile aglomeraţii dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare. Autostrăzile sunt notate cu litera 'A' şi urmează traseele drumurilor europene, centurile sunt denumite 'ring' şi sunt notate cu litera 'R 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

iar drumurile naţionale sunt notate cu litera 'N'. Portul Anvers esteTunul dintr R cele mai mari porturi mondiale, mai exact al patrulea ca mărime. Este situat p A N estuarul râului Escaut sau Schelde. Alte porturi maritime sunt Bruges situat S Zeebrugge, porturile Gent şi Oostende. Belgia dispune de peste 2.000 km de P O canale navigabile, din care peste 1.500 km sunt utilizați în mod curent. R Principalele porturi interioare sunt cele de la Bruxelles şi Liège. T Pentru transportul urban în Bruxelles există reţeaua STIB - U L www.stib.be, www.mivb.be - se pot afla traseele tuturor mijloacelor de transport în comun şi, foarte util, este calculat cel mai rapid şi mai scurt trase Din data de 4 aprilie 2009 a intrat în funcţiune "noul metrou" - 6 linii performante. Preţul unui bilet este de 1,70€ la automatele de bilete (amplasate în staţiile de metrou) şi 2€ la şofer. Important: biletul este valabil o oră, se foloseşte pentru autobuz, metro, tramvai şi trebuie compostat la fiecare urcare într-un mijloc de transport. Foarte practică este soluţia biletul de 1 zi, mai ales în cazul în care aveţi mult de călătorit; mai mult, sâmbăta şi duminica, biletul de o zi de 4.50€ este valabil pentru 2 persoane! Copiii călătoresc gratuit pe toate mijloacele de transport pâna la vârsta de 12 ani (pentru STIB este necesar un card eliberat de companie care se poate procur numai de la agenţiile de tip Bootik); persoanele în vârstă de peste 65 de ani po călători gratuit (cu un card eliberat de Stib), iar în rest există mai multe tipuri abonament: lunar, anual, pentru elevi; există şi opţiunea mai rentabilă a biletului cu 10 călătorii Jump-12.30€. De menţionat ca tichetele magnetice eliberate de Stib sunt valabile şi pentru tren în regiunea Bruxelles. Există de asemenea reţeaua NOCTIS - pentru călătoriile de noapte. La Bruxelles foarte utilă şi ceva mai ieftină decât tichetele obişnuite este cartela reîncărcabilă MOBIB care se eliberează contra sumei de 5 euro la orice Bootik Stib ţi este validată prin scanare în mijloacelor de transport. O călătorie costa 1,60€, iar calatorii -11,20€. Pentru regiunea flamandă consultaţi www.delijn.be şi pentru Valonia - www.infotec.be. Foarte avantajoase, pentru toate liniile şi toate companiile de transport sunt abonamentele. Există angajatori care decontează integral sau parţial deplasarea până la serviciu. Mai multe despre avantajele financia în materie de transport ale angajatorului dvs. puteţi obţine la Contact Center Serviciul public federal de finanţe - tel: 025725757 sau www.minfin.fgov.be.

12

w w w . r o Primariă belgiană eliberează copiilor o carte de identitate cu m fotografie, cu care aceştia pot călători în Europa (este diferită faţă de b ID card cu care pot călători oriunde în interiorul Belgiei). Copiii pot obţine elun paşapo propriu sau pot fi înscrişi în paşaportul părinţilor. Dacă un minor că.clătoreşte o m doar cu unul dintre părinţi, acesta trebuie să fie în posesia unei declara ţii

Călătorie minori în străinătate


în Belgia

99


12

oficiale din partea celuilalt părinte, prin care-şi exprimă acordul pent efectuarea călătoriei. Cele mai corecte informaţii se găsesc pe siteul www.mae.ro la secţiunea "Condiţii de călătorie". Atenţie! Multe state restricţionează călătoriile minorilor în străinătate, dacă aceştia nu sunt însoţiţi de părinţi sau de tutorii lor legali sau dacă părinţii/turorii legali nu şi-au dat consimţământu În România, legislaţia aplicabilă (Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinatate) prevede ca minorilor li se perm ieşirea din ţară numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră. Copiii minori (sub 18 ani) posesori de paşapoarte individuale trebuie să prezinte la ieşirea din ţară, pentru a putea călători în străinătate, înscrisuri autentificat conform legii din care să rezulte acordul ambilor părinţi sau al persoanelor responsabile de creşterea, supravegherea şi îngrijirea lor. Când copilul este înscris în paşaportul unuia dintre părinţi şi se deplasează în străinătate împreună cu acesta, părintele trebuie să prezinte la ieşirea din ţară acordul legalizat al celuilalt părinte, cu excepţia cazurilor în care părinţii sunt divor şi acesta din urmă are copilul încredinţat spre creştere şi educare prin hotărâre judecatorească, rămasă definitivă şi irevocabilă. Mare atenţie la întocmirea procurii de către notar; poliţia de frontieră îşi rezervă dreptul de a nu permit părăsirea ţării de către minor dacă procura nu este întocmită corect (lipsa datelor despre documentele părinţilor, a datei de părăsire şi întoarcere din/î ţară etc.). Pentru mai multe informaţii recomandăm consultarea siteului I n s p e c t o r a t u l G e n e r a l a l Po l i ţ i e i d e F r o n t i e r ă R o m â n e www.politiadefrontiera.ro. Este recomandat de asemenea să încheiaţi, înainte de efectuarea deplasării, o asigurare de călătorie pentru copil, care să includă acoperirea cheltuielilor medicale în caz de îmbolnăvire sau accident (inclusiv transportu în România). Călătorie din şi înspre România


100

Atenţie! cartea albastră sau cea electronică de 5 ani, adică documentul de sejur, nu reprezintă un titlu de călătorie; paşaportul sau buletinul de identitate româneşti sunt actele care va oferă dreptul să călători - se pot obţine de la Ambasada României din Belgia sau direct din ţară. Un cetăţean român cu domiciliul în străinatate călătoreşte cu buletinul românes spre România şi se poate întoarce în Belgia cu buletinul belgian fără problem Pentru copil (în cazul în care este belgian) este nevoie doar de cartea de identitate cu poza, care se obţine de la primăria din localitatea de domiciliu. Ce se întâmplă în lipsa CI sau a paşaportului expirat? Ambasada emite un "Tit de că lă torie" cu valabilitate de maxim 30 de zile - de vă zut www.bruxelles.mae.ro; titlul este valabil numai în sens "dus", la intoarcere 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

T trebuie să fiţi în posesia unui paşaport sau a unei CI. R Pentru transport marfă, puteţi apela compania Ro mt ra n s BAe n e l u x - Klein Zuidland Str, nr.4; B-2030 Antwerpen; tel: +32.3.544 12 84;Nfax: S +32.3.544 12 87; e-mail: [email protected]; www.romtrans.ro. Pentru transportu P O - care cu autocarul, cele mai cunoscute companii sunt Atlassib şi Eurolines R efectuează şi transport de marfă, colete. At l a s s i b - www.atlassib.roT Rue de l U Tribune 18, 1000, Bruxelles, Tel. +3225126333; Fax: +3225147100; L [email protected]. Eurolines - www.eurolines.be -ofera date pentr rezervare de bilete şi agenţiile din Belgia -Antwerpen, Bruxelles, Gent, Kortri Leuven, Liege, Brugge şi Mons. Călătoria cu avionul de asemenea trebuie menţionată, mai ales în condiţiile în care puteţi face apel la serviciile companiilor low-cost. Aeroport în Belgia: la Zaventem şi Charleroi. Wizz Air - www.wizzair.com - rezervări online, condiţii de călătorie, calcularea traseelor, pagina şi-n limba română Contact: via telefon - pentru România 0903 900 313 (apeluri taxate cu 0.60 EU pe minut. Apelurile din reţelele de telefonie mobilă pot fi taxate la un tarif ma mare - este accesibil numai prin reţeaua Romtelecom). Număr local Belgia 0903 41405 (apeluri taxate cu 1.12 EUR pe minut. Apelurile din re ţelele de telefonie mobilă pot fi taxate la un tarif mai mare) Informaţie importantă! Companiile aeriene nu acceptă copii neînsoţiţi cu vârsta sub 14 ani - ei trebuie să fie însoţiţi pe aceeaşi rezervare d către un pasager în vârstă de cel puţin 16 ani care să îşi asume întreaga responsabilitate pentru aceştia. Pasagerii cu vârstă între 14 şi 16 ani pot călători neînsoţiţi. Numele pasagerului de pe biletul rezervat poate fi schimb contra cost. Prezentarea pentru îmbarcare începe cu 2 ore înainte de ora programată pentru zbor şi se încheie cu 40 de minute înainte de aceasta. Ave dreptul să transportaţi bagaje de cală în greutate totală de 20 de kg şi un baga de mână de maxim 10 kg; se va achita o taxa suplimentară pentru exces de bagaje. Numarul de bagaje de cală trebuie să fie indicat şi achitat în timpul procesului de rezervare. Dacă pasagerul are un număr mai mic de bagaje dec cel achitat, Taxa de bagaje nu va fi returnată. Copiii cu vârstă între 2 şi 14 ani inclusiv, figurează ca şi copii pe rezervare, dar trebuie să ocupe propriul lor scaun şi să plateasca bilet de adult. Copiii în vârstă de până la doi ani pot călători cu bilet redus, în braţele adultului însoţitor. Nu se acceptă mai mult d un copil cu vârstă până la 2 ani pentru fiecare persoană însoţitoare wşi nu au w dreptul la bagaje cu excepţia unui cărucior, transportat gratuit. Scaunele de w maşină pentru copii nu pot fi aduse la bord. . r Alte alternative sunt Blue Air - www.blueair-web.com, daroşi Ta ro m m care are şi o agenţie la Bruxelles: Tel: +32 (0)2 218.63.82, Fax: +32 b (0)2 e 219.80.46. l

12

Noi reguli privind transportul copiilor cu maşina în Belgia 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

. c o m

101


Din data de 10 mai 2008 au intrat în vigoare două modificări ale legii privitoar la transportul copiilor cu maşina în Belgia. Scaunele de maşină pentru copii trebuie obligatoriu să respecte norma R44/03 sau R44/04, adică numărul de omologare care figurează pe scaun trebuie să înceapă cu cifrele 03 sau 04. Până în mai 2008 era interzisă instalarea pe bancheta din spate a maşinii a un al treilea scaun pentru copii. Dacă era neapărat nevoie, al treilea copil mai mi de 3 ani putea sta pe bancheta din spate fără scaun, dar purtând centura de siguranţă. Noile reglementări arată însă că al treilea copil poate sta pe locul d faţă, într-un scaun special; dacă această măsură nu este posibilă, al treilea cop nu va putea călători în maşina. Regula generală rămâne totuşi în aplicare: cop care masoară sub 1,35 m trebuie să călătorească într-un dispozitiv adaptat; copiii care măsoară 1,35 m sau mai mult trebuie să călătorească într-un dispozitiv special sau să folosească centura de siguranţă. Informaţiile sunt afişate pe portalul federal www.belgium.be. Cum să cumperi o maşină în Belgia

12


102

Evident, pentru a ne deplasa există şi alternativa achiziţionarii unei maşini. Există foarte multe site-uri de anunţuri: www.autozone.be, www.autoscout24.be, www.vlan.be, etc. Vă recomandăm să nu faceţi nici o plată până nu vedeţi şi testaţi maşina şi mai ales până nu primiţi cheile şi documentele maşinii! Iată şi câteva "ponturi": - verificaţi întotdeauna concordanţa dintre seria de pe saşiu cu ce din documente - cereţi să faceţi un contract scris şi verificaţi identitatea celui care vinde maşina (mare atenţie dacă preţul maşinii este neobişnuit de mic faţă de medie şi este vândută de un particular). - cereţi vânzătorului documentul numit "CAR PASS", care vă indică exact starea km la contor la date diferite (se poate constata dac ă au fost făcute modificări la contorul de kilometraj). "Car pass"-ul este eliberat de centrul de control tehnic şi proprietarul trebuie să prezinte actul în original şi acesta nu poate avea o vechime mai mare de 2 luni. Dacă există dubii cu privire la autenticitatea actului, se poate verifica cu numarul de identificare al car passului direct prin internet la adresa: www.professionals.car-pass.be/verify. - dacă veţi cumpăra maşina de la o persoană particulară e bine să fiţi însoţiţi de un specialist. Cumpărând maşina de la un comerciant de automobile rulate, garagist, concesionar, etc - acesta este obligat să vă ofere 1 an de garanţie pe autovehiculul rulat. Cel mai mare garaj de maşini second-hand se numeşte LOT şi se află în vestul Bruxelles-ului, la ieşire. Mai multe informaţii se găsesc pe siteul: www.mobilit.fgov.be. Actele maşinii sunt: certificat de înmatriculare (Cartea Roz), certificat de conformitate, certificat de control tehnic (care trebuie să fie facut la zi!), 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

T certificatul car pass (dovedeşte autenticitatea kilometrajului), certificatul ca R descrie starea automobilului, cartea service, factura de vânzare cump ărare A N (care între particulari se face de mână sau se poate imprima de pe internet de S la adresa: www.auto-on-net.com) şi asigurarea provizorie pentru tranzit, pe P O care o face orice companie de asigurări din Belgia. R Când înscrieţi o maşină în Belgia, trebuie să plătiţi următoarele taxe: T U TVA, taxa de înscriere în circulaţie, taxa de circulaţie, pentru auto care L funcţionează cu LPG (gaz) există taxa complementară; pentru auto pe motorină -taxa compensatorie a accizelor. Pentru o maşină nouă se plăteşte 21% TVA din preţul de vânzare. Pentru o maşină de ocazie: dacă este cumpărată de la un particular: nu se plăteşte TVA; dacă este cumpărată de la un garaj: se plăteşte 21% TVA din preţul de vânzare şi se eliberează o factur unde TVA-ul trebuie să fie menţionat separat sau 21% TVA din beneficiul pe care-l face garajul din respectiva vânzare. Independenţii şi firmele pot deduc TVA-ul sau o parte din TVA numai în cazul în care dovedesc cu acte folosirea maşinii pentru activitatea profesională. Pentru a putea cumpăra maşina în rate, trebuie să convingeţi banca finanţatoare că dispuneţi de suficiente venituri pentru a putea rambursa creditul. În principiu, banca ce vă poate credita este cea unde aveţi afacerile. caz de refuz, puteţi încerca: la banca de credit profesional, specializată în acordarea de credite pentru independenţi şi societăţi mici. Există filiale peste tot în Belgia, acordă credite pentru maşini noi şi ocazie - www.bkcp.be. O alt variantă este dată de faptul că unele garaje lucrează cu intermediari de credit pentru finanţarea maşinii. Un site bun de consultat pentru circulaţia pe drumurile belgiene - www.code-de-la-route.be. Independenții pot obține permis de conducere C subvenționat Muncitorii independenti din Regiunea Valonă au posibilitatea obținerii permisului de conducere C sau CE prin metoda cecurilor de formare profesională – „cheques formations“, cursul fiind subvenționat de către Regiune. Procedura: - independentul trebuie să aibă sediul /domiciliul în regiunea valon - informatiile se solicită la antena FOREM de care apartine, urmând primi indicatiile si formularele de completat prin email sau post ă. Si independentii din regiunea flamandă pot obtine permisul C prin intermediul VDAB. Singura cerință în plus este că persoana interesat w ă să de w deja permisul de conducere tip B și, bineînțeles, să cunoască limba w neerlandeză. Nu numai independentii, ci și șomerii au acces la aceast ă . r o pregătire. m Dacă până la data de 1 Iunie 2009 conducătorii auto din Belgia erau b e obilgaţi să poarte o vestă fluorescentă doar aflaţi pe banda de urgenţă, l . c începând de la această dată sunt obligaţi să poarte o vestă fluorescentă în o m maşină, altfel riscă o amendă de 50 euro.

12


în Belgia

103


12


104

Accident de maşină

Se întocmeşte un formular european de "Constatare de comun acord" între şoferii implicaţi în accident (este un act furnizat de către asigurator, trebuie să-l aveţi asupra dvs. întotdeauna); este de fapt o declara tip care prezintă circumstanţele în care s-a produs accidentul şi permite accelerarea procedurii de indemnizare a şoferilor de către asiguratori. Fieca şofer completează partea sa de declaraţie; constatarea nu este obligatorie, e recomandată, deoarece în lipsa ei va trebui să faceţi o declaraţie de acciden în faţa poliţiei, fără să ştiţi însă ce declară cealaltă parte - ca urmare pot apă complicaţii; în plus, trebuie să cunoaşteţi obligatoriu datele exacte ale celuila conducător auto. Plecarea de la locul accidentului fără a lăsa datele persona (nume, prenume, adresă, nr. contract de asigurare, înmatricularea), se considera "Fuga de la locul accidentului" şi se pedepseşte cu 2 ani de închisoare, plus amendă şi suspendarea permisului de conducere pe 5 ani. Atenţie la completarea "constatării" pentru a evita situaţia transformarii din victimă în vinovat. Prima faţă a foii este cea mai importantă, pe baza ei se stabileşte cine este vinovat de accident. Faţă verso are doar valoare complementară şi puteţi să nu o completaţi dacă vreţi. Atenţie la căsuţele de bifat, iar dacă nu sunteţi de acord cu ceea ce bifează celălat şofer, treceţi la "Observaţii" remarca dvs. După ce aţi semnat şi detaşat foile (cîte una fiecă şofer) nu se mai poate adăuga nimic în lipsa celuilalt, foile se trimit prin fax de un asigurator la altul şi orice modificare poate face nula "constatarea". O constatare care nu poartă semnătura ambilor şoferi este nulă. Dac celălalt şofer refuză constatarea sau chiar semnarea ei, sunaţi la poliţie (inclusiv în cazul în care aveţi dubii asupra şoferului, dacă suspectaţi că are ac false sau dacă este violent); dacă şoferul nu opreşte maşina sau pleacă de la locul accidentului, notaţi neapărat numărul maşinii, altfel nu veţi obţine nici o despăgubire. "Constatarea" semnată trebuie trimisă companiei dvs. de asigurare în termen de 5 zile (conform legii, însă unii asiguratori cer să fie informaţi, măcar telefonic, în maximum 24 ore) prin scrisoare recomandată după ce aţi făcut înainte o fotocopie. Dacă nu sunteţi de acord cu decizia asiguratorului care, spre exemplu v-a găsit vinovat, puteţi ataca decizia în justiţie, dar cu argumente foarte solide. Oricare ar fi infracţiunea comisă, dacă doriţi să contestaţi, nu trebuie să semnaţi nimic. Semnarea unui document înseamnă recunoaşterea comiterii infracţiunii respective. Solicitaţi agentului de circulaţie care întocmeşte procesul verbal să noteze motivele contestaţiei dvs. Contestaţia s face în termen de maximum 30 zile, precizând motivul ei şi se transmite Tribunalului de Poliţie dar, dacă se decide că sunteţi vinovat, amenda este de regulă mai mare decât cea stabilită iniţial. Inclusiv pentru respectiva amend se poate face recurs la Tribunalul de Poliţie. DRUM BUN ŞI FĂRĂ INCIDENTE! 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

Avem plăcerea să vă aducem la cunoştinţă prin prezenta că “ROMTRANS BENELUX nv”, creată pe 09.07.1997 ca filială şi aparţinând de Grupul ROMTRANS Bucureşti / România (vezi: www.romtrans.ro) are ca scop s pună posibilităţile sale de transport şi expediţie la dispoziţia clienţilor prezenţi şi potenţiali. Noi efectuăm transporturi în special din zona Benelux şi Anglia, dar şi Franţa sau Germania, către ţările din Europa de Est mai cu seamă către România dar şi către celelalte ţări din Est. Ne bazăm pe mai mult de 1.200 de angajaţi şi 100 filiale, pe experienţa de 50 ani a grupului dar şi pe cunoştinţele de peste 25 ani de activitate neîntreruptă în acest domeniu a colectivului de conducere. Avem posibilitatea de a efectua transporturi pe cale ferată sau auto atâ complet cât şi grupaj. Transporturile aeriene sau curier expres, inclusiv formalităţile de vămuire, fac de asemenea parte din activitatea noastră. Expedițiile grupaj săptămânale către câteva destinaţii printre care şi România fac parte din posibilităţile noastre. Suntem specializaţi şi în transporturi agabaritice / PROIECT; Dacă am reuşit să vă trezim interesul pentru o eventuală colaborare vă rugăm să nu ezitaţi şi să ne contactaţi, vă stăm la dispoziţie cu informaţ suplimentare. Aşteptăm cu interes reacţia Dvs. Cu stimă, Marian LIGA

Phone: 0032.3.544 12 84, Fax: 0032.3.544 12 87, E-mail: [email protected], www.ro 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

105

L A C I D E M L U M E T S I S

Capitolul 13 Sistemul medical s

s s s

13


106

Generalităţi - alegerea medicului generalist, rambursare de la mutualitate Concediul de maternitate Activitatea de asistent medical, infirmier în Belgia Formularul E112

Sistemul de îngrijire al sănătăţii în Belgia este foarte bine pus la punct fiecare tip de instituţie de îngrijire având o ofertă medicală specifică, o infrastructură şi mecanisme de finanţare proprii. Se respectă aceleaşi princip ca şi-n împarţirea administrativă: regiunile Flandra, Valonia şi Regiunea Bruxelles Capitale. Medicii care lucrează cu convenţie sunt medicii care respectă preţul unei consultaţii aşa cum este prevăzut de către mutualitate. Onorariul va fi notat în cifre pe chitanţa eliberată de medic după încasarea plăţii. Mutualitatea va rambursa 2/3 din suma, conform convenţiei încheiate între medici şi mutualitate. Tariful medicilor conventionaţi se publică la fiecare început de an în ziarul Mutualitaţii Creştin-Democrate (pentru cei afiliaţi la respectiva mutualitate). Dar se percep suplimente în funcţie de gradul de specializare şi vechimea medicilor, precum şi-n raport de actele medicale efectuate în timpul consultaţiei. Tot pe siteul Mutualitaţii creştine există o pagină unde puteţi căuta toţi medicii şi se specifică lucrează sau nu cu convenţie -www.mc.be. Nu toţi medicii, mai ales specialiştii, practică preţuri stabilite de mutualitate. Rămâne la alegerea pacientului dacă mai merge sau nu la acelaşi specialist. Se presupune că toţi medicii practică preţurile convenţionate, însă unii îşi stabilesc propriile tarife. În spitale se respectă aceste preţuri, dar nu neaparat şi-n cadrul cabinetelor private. Medicii neconventionaţi pot cere ca şi onorariu suma pe care o doresc, fără a o nota pe chitanţă, dar oricum mutualitatea nu va rambursa mai mult de 2/3 din suma convenţionată. Preferabil să mergeţi la specialiştii afiliaţi la spitale, deoarece consultaţiile la cabinete particulare costă ceva mai mult. Înscrierea la medicul generalist nu este obligatorie, dar este binevenită. Astfel, în orice moment, există un medic care vă cunoaşte tot trecutul medical, vă poate face trimitere la medicul specialist şi este întotdeauna aproape de familie. De regulă, la înscriere medicul alcătuieşte u dosar medical global, al cărui cost va fi rambursat ulterior integral de către 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

S mutualitate. Există asigurări sociale care sunt general valabile pentru toat I S lumea, dar lor li se pot adăuga şi asigurările medicale private. Unii angajator T (în special companiile multinaţionale, dar nu exclusiv) propun asigurarea în E M pachetul compensator, iar în alte cazuri angajaţii îşi iau o astfel de asigurare p U cont propriu. Independenţii şi angajaţii plătesc de la 1 ianuarie 2007 L acelea preţuri. Pentru medicii generalişti din Bruxelles există o listă onlineMpe care o E puteţi consulta, medicii fiind împărţiţi pe cele 19 comune: www.mgbru.be. D I Sistemul de urgenţă este diferit de cel din România. Dacă optaţi pentru aceas C A de variantă fără să fi trecut înainte pe la medicul de familie, plătiţi o taxa L urgenţă nerambursabilă de către mutualite- dacă se constată că nu a fost caz de urgenţă, în toate celelalte cazuri se rambursează taxa de urgenţă de 12,50 sau pur şi simplu nu se adaugă la onorariu. Medicamentele generice sunt versiunea mai ieftin ă a medicamentelor de marcă (originale)-conţin exact aceeaşi materie primă sa substanţa activă ca şi produsul original, chiar dacă au alt aspect. Sunt produ de către laboratoare de farmacie după expirarea patentului asupra unui produs farmaceutic. Medicamentele generice au acelaşi efect, sunt în aceea măsură absorbite de către organism, singura diferenţă fiind faptul ca sunt m ieftine. Exemplu: "Dafalgan" este medicamentul original, iar Paracetamol es medicamentul generic (substanţa activa fiind paracetamolul); "Zantac" (substanţa activa este ranitidina) şi medicamentele generice Docraniti, Raniphar, Ranitidine BC, Ranitidine EG, Ranitidine-Ratiopharm en MerckRanitidine. Paşii de urmat pentru a fi în regulă cu asigurarea medicală ar fi următorii: 1. declararea la primărie, obţinerea permisului de şedere cu num naţional şi apoi înscrierea la mutualitate din proprie iniţiativă 2. asigurarea de spitalizare nu este una şi aceeaşi cu asigurarea p viaţă; asigurări se pot încheia şi la bancă, dar şi la agentul de asigurări. 3. ca salariat se plătesc impozite pe salariu de +/-14% care sunt direcţionate către RSZ (Fondul pentru securitate socială) - mutualitatea este inclusă în această sumă, însă se mai plăteşte în plus şi cotizaţia anuală de membru al mutualitaţii. 4. medicul de familie (de casă) este bine să îl căutaţi în apropierea locuinţei dvs., facilitând astfel vizita în situaţii de urgenţă. Un alt site w bun de w consultat este www.huisarts.be.

13

w . r o Concediul de maternitate m b e Concediul de maternitate are o durată de circa 3 luni, din care l . c viitoarea mămică trebuie să îşi ia obligatoriu o saptămână de concediu înainte o de a naşte. Pentru 3 luni de maternitate se primeşte ca indemnizaţiemdin salar 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

107


o suma începând cu 82% pâna la a 31-a zi de concediu, apoi de la a 31-a zi până la sfârşitul concediului un procent de 75%. Cel mai bine este să întrebaţi la mutualitate, ei pot stabili prin simulare suma exactă pe care o veţi primi. Spitalele se confruntă, din ce în ce mai des, cu situaţii în care pacienţii au greutăţi în a se exprima în una din limbile naţionale. La dificultaţile de ordin lingvistic se adaugă şi altele, care ţin de diferenţele de mentalitate, de concepţii culturale şi de cadrul de referinţă între pacienţi şi medici. Barierele lingvistice şi culturale au un impact negativ asupra accesului la îngrijire şi la calitatea acesteia. Pentru a remedia aceste probleme au fost create funcţiile de "mediator intercultural" şi "coordonator de mediere interculturală" www.socialsecurity.fgov.be. Activitatea de asistent medical, infirmier în Belgia

13


108

Din păcate, în prezent majoritatea locurilor disponibile în Belgia (pentru emigranţi) sunt pentru asistenţi medicali fără specializare şi fără experienţă, ceea ce înseamnă ca cei interesaţi vor trebui de fapt să o ia, încă dată, de la început. Pentru cei care încă se află în România, o soluţie viabila es să încerce să-şi găsească de lucru prin firmele de angajare. Cererea de infirmiere este mare, aşa încât vă sfătuim să aveţi răbdare şi să căutaţi firme serioase. Atenţie! În nici un caz nu e recomandat să daţi actele în original, fie că este vorba despre diplomă sau orice alt act! Originalul poate fi înlocuit cu o copie legalizată la notar. Din informaţiile oferite de românii care deja lucreaz în spitale, reise ca aceşti "angajatori" intermediari între spitalele din străinătate şi mâna de lucru din România percep un comision pentru a pune candidatul în legătură cu noul loc de muncă. Aici problema e spinoasă, deoarece sunt mulţi intermediari care sunt plătiţi deja de către spitale pentru recruta personal. Aceşti angajatori funcţionează după principiul societăţilor interim. În Belgia, cel care caută de muncă nu plăteşte. Dacă vi se cer bani în Belgia pentru a vi se intermedia un contract de muncă este ilegal. În România însă, aveţi mare grija să nu daţi banii decît dupa ce semnaţi un contract pe car trebuie să-l citiţi foarte bine în prealabil. În afară de contactarea unei firme de angajare, o altă variantă este de a trimite CV-ul direct pe site-urile spitalelor belgiene. În Belgia asistenta medicală se numeşte infirmieră. Trebuie să şti există două categorii de asistente medicale/infirmiere, ceea ce creeaz ă de multe ori confuzii. Categoriile sunt: infirmieră grad A1 cu studii de nivel graduat, studii superioare de tip scurt (adică asistentă medicalăcu diplomă postliceală în România, cel mai bine plătita) şi infirmieră grad A2 cu brevet, c un grad mai jos decât A1 şi mai puţin bine plătita (în Belgia infirmiera A2 face studii postliceale, însă programa şcolară este mai puţin stufoasă şi e axată ma 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

S ca pentr mult pe practică, iar la sfârşit se eliberează un Brevet şi nu o Diploma I S vechime infirmierele A1). Salariul depinde de spitalul care face angajarea iar T se negociază, deoarece nu toate spitalele recunosc vechimea în cazul E unui M - exist transfer. De aceea, trebuie să fiţi foarte atenţi la negocierea salariului U spitale care oferă şi tichete de masă, prime la sfârşit de an, plus fireşLte banii d M concediu (al 13-lea salariu). Diplomele de asistent medical din România sunt E recunoscute. Conform informaţiilor vehiculate în mass media, românii D I angajaţi ca şi infirmieri sunt foarte apreciaţi deoarece sunt muncitori, serio C A se adaptează repede la noile tehnologii medicale, care de altfel lipsesc în L România în marea lor majoritate, din păcate. Există şi avantaje, deoarece înc de la 1 ianuarie 2007 singurele diplome recunoscute automat în Belgia erau pentru veterinari, dentişti, asistente şi doctori. Belgia caută asistenţi medica în toată lumea, dar preferă francofonii, cu noţiuni solide de franceză, urmând ca ulterior să dobândească şi cunoştinţe de limba neerlandeză. Munca unei infirmiere nu se compară cu munca unei asistente medicale din România, fiind un amestec de muncă de doctor şi de femeie de serviciu. Femeile de serviciu nu fac altceva decât curăţenie, nu au nici un contact cu bolnavul. Multe infirmiere lucrează în casele de vârstnici ("Maison de Repos", respectiv "Rest Huizen"). Lista spitalelor din Belgia -www.cenim.b Pentru a vă fi recunoscut dreptul de a profesa în Belgia aveţi nevoie de echivalarea diplomei de studii şi de numarul INAMI/RIZIV, echivalare făcuta d către Serviciul Federal al Sănătăţii Publice din Belgia. Trebuie să fiţi în poses unui Certificat de conformitate, eliberat de Ministerul Sănătăţii din România Dacă nu aveţi înca acel atestat puteţi depune totuşi dosarul şi cu raspunsul negativ pe care îl veţi obţine vă puteţi adresa mai departe Ministerului Învăţământului, care vă mai poate acorda o şansă la echivalarea diplomei. Certificatul de conformitate al diplomei se obţine pe bază de dosar la Ministerul Sanataţii la Bucureşti, iar obţinerea lui poate dura câteva luni. Exi şi o problemă: autoritaţile române nu au inclus în lista de echivalare decâ diplomele de licenţăsau echivalarea bazată pe o experienţă de minim 5 ani - de aici şi greutatea de a obţine acel Certificat de atestare. Se pare însă ca mai există o soluţie: obţinerea de la acelaşi minister a unei 'adeverinţe" în locul certificatului - probabil mulţi asistenţi absolvenţi de şcoală postliceală şi neavând totuşi o experienţă de 5 ani au procedat la fel. Pentru orice informa suplimentare consultaţi siteul: www.health.fgov.be. w w pentru Formularele necesare echivalarii diplomelor sunt disponibile w download la adresele: www.rombel.com/files/doc; daca doriţi un ZIP cu toate . r 3 dosarele în DOC: www.rombel.com/files/doc/documente.zip, iar oîn PDF: m www.rombel.com/files/doc/documentepdf.zip. b

13

e l . c o m


în Belgia

109


13


110

Formularul E112

Este formularul care ar putea salva viaţa multor copii sau chiar a dvs. în situaţia în care sunteţi asiguraţi la CNAS România şi sunteţi pe o listă de aşteptare interminabilă sau tratamentul este programat prea târziu. Casele d asigurări de sănătate la care sunt luaţi în evidenţă solicitanţii eliberează formularul E112 în una din următoarele condiţii (www.cnas.ro): - asiguratul îşi transferă reşedinţa pe teritoriul unui alt stat membru UE şi necesită menţinerea dreptului la prestaţiile de boală -maternitate acordate până la momentul transferului în România, - asiguratul urmează să efectueze un serviciu medical care face parte din pachetul de servicii medicale de bază din România, iar acesta nu poate fi acordat într-un interval de timp necesar în mod normal pentru obţinerea tratamentului respectiv în România, luându-se în considerare starea curent de sănătate a persoanei şi evoluţia probabilă a bolii. Acte necesare: cerere; copie act de identitate sau certificat de naştere; un raport medical care va conţine recomandarea pentru efectuarea tratamentului în străinătate, numai pentru cea de a doua situaţie; dosarul medical din care să rezulte diagnosticul pacientului şi faptul că serviciul medical solicitat nu poate fi efectuat într-un interval de timp normal în nici un din unităţile sanitare din România; confirmare scrisă din partea unităţii sanitare din statul membru al UE din care să rezulte disponibilitatea de a acorda respectivul serviciu medical în perioada indicată de persoana solicitantă. În situaţia în care asiguratul îşi schimbă reşedinţa va prezenta ş înscris medical din care să rezulte ca deplasarea nu aduce prejudicii stării de sănătate sau primirii tratamentului medical. Dacă cele două condiţii sunt îndeplinite CNAS nu poate refuza eliberarea acestui formular. Pentru a construi un dosar medical de aprobare formularului E112 primul pas este colectarea tuturor rapoartelor medicale traducerea lor în limba ţării unde se află clinica; atât medicul din România cât cel din străinătate vor avea de completat anumite formulare. Dacă sunteţi din Bucureşti, verificaţi dacă sunteţi asigurat OPSNAJ sau CASMB - există la fiec instituţie un birou care preia aceste formulare - Departamentul de relaţii internaţionale. Pentru cei care beneficiază în Belgia de asigurarea medicală: atunci când se părăseşte teritoriul Belgiei (vacanţă, concediu), este bine să aveţi formularul 112, care trebuie solicitat la mutualitate, cu minimum 2 s ăptămân înainte de deplasare.


în Belgia

Capitolul 14 Mediul de afaceri

M E D I U L D E Schimburile comerciale dintre România şi Belgia se deruleaz ă, în A principal, în cadrul "Acordului european instituind o asociere întreFRomânia A pe de o parte şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de C E altă parte", semnat la 1 februarie 1993 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1995 R se adaugă şi alte acorduri semnate pe parcursul anilor. ComparativI cu anul

2000, schimburile comerciale bilaterale au crecut de 3,6 ori în 2007, cre şteri fiind înregistrate atât la exportul românesc cât şi la import. Soldul balanţei comerciale a înregistrat în perioada celor 6 ani un sold constant negativ pent partea romană. În 2007, exportul românesc a crescut cu cca. 10%, comparat cu anul anterior. La export, în fruntea clasamentului se situează produsele textile, urmate de maşini, aparate şi echipamente electrice, vehicule şi echipament transport, mase plastice, produse metalurgice, chimice, din lem La 31 decembrie 2007, volumul investiţiilor directe belgiene în România a fo de 95,1 milioane Euro fiind realizat de 2021 societăţi belgiene - locul 17 în cadrul ţărilor investitoare, cu o pondere de 0,5% din valoarea totală a capitalului străin subscris. Sectoarele unde au fost efectuate investiţiile: industrie (50,7%), servicii (27,8%), comerţ en gros, wholesaling (6,4%), transporturi (6,2%), comerţ cu amănuntul, retailing (5,3%), turism (1,4%), construcţii (1,3%), agricultură (0,9%).

Camera de Comerţ şi Industrie a României - Biroul de Reprezentare Bruxelles

14

Biroul de reprezentare al CCIR la Bruxelles a fost deschis la începutul anului 2006, cu scopul de a conecta mediul de afaceri românesc cu institu ţii parteneri de afaceri din Belgia. Reprezentanţa CCIR se concentrează pe relaţionarea cu instituţiile europene şi celelalte organizaţii cu vocaţie europeană prezente la Bruxelles, oferind oamenilor de afaceri români posibilitatea de a fi conectaţi la miezul dezbaterilor europene. Biroul este promotorul dezvoltării de afaceri la nivel european pentru firmele româneş w un prim partener pentru firmele belgiene care doresc să cunoască pia w ţa w privind românească. Servicii: pentru firme- furnizare de informaţii de afaceri . r piaţa unică europeană în vederea identificarii de oportunitaţi de afaceri; o m punerea în contact cu parteneri din Belgia în funcţie de profilul afacerii; b consultanţa de afaceri pe probleme de comerţ exterior; organizareede întâlni l . la sediul Biroului de reprezentare al CCIR sau de vizite de lucru la firme c o belgiene; promovarea de firme prin diseminarea de materiale de prezentare m 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

111

I R E C A F A E D L U I D E M

sediul Biroului. Pentru organizaţii şi asociaţii: facilitarea accesului pe lâng forurile europene de decizie; organizarea de evenimente de rela ţionare cu asociaţiile europene reprezentate la Bruxelles; intermedierea de stagii de pregătire şi acordarea de asistenţă Camerelor de Comerţ şi Industrie Teritoriale care doresc să interacţioneze cu membrii Eurochambres. Adresa: 51 Rue D’Arlon, 1040 Bruxelles, Tel:+32(0)22302395, Fax: +32(0)22302396; Email: [email protected]. Clubul România -UE, 6 ani de existenţă

Clubul România-UE a fost constituit în septembrie 2003 de către un grup de români din Bruxelles. Clubul este independent financiar, f ără caracte religios sau politic, independent de orice structură guvernamentală sau part politic din România sau din spaţiul UE. Scopul principal este de a contribui la eforturile de integrare a României în UE - clubul se doreşte un "think-tank" ca să fie un element de opinie obiectiv şi independent în legătură cu relaţiile dintre România şi UE. Principalele obiective sunt: sprijinirea eforturilor de integrare a României în UE; promovarea imaginii României în mediile europene şi a expertizei româneşti în afacerile europene; facilitarea comunicării ideilor şi principiilor europene în România. Preşedintele Clubulu România-UE este d-l Titus Poenaru, iar vicepreşedinte este d-l Nelu Neacşu, care este de asemenea şi reprezentantul UNPR (Uniunea Naţională a Patronatului Român) la Bruxelles. Adresa: 116 Avenue Broqueville, 1200 Bruxelles, www.euro-club.org; Email:off[email protected] IMM-urile au reprezentanţi la Bruxelles

14


112

IMM-urile din România au oportunitatea de a fi informate permanent asupra posibilităţii de accesare a fondurilor europene ca urmare a înfiinţării, Bruxelles, a unei reprezentanţe permanente a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici ş i Mijlocii din România (CNIPMMR). Reprezentanţa, deschisă în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCST), funcţionează în sediul ROST (Oficiul Român pentru ştiinţă şi tehnologie pe lângă UE) de la Bruxelles. Obiectivele principa sunt: - asigurarea informării permanente a IMM-urilor din România, membre în CNIPMMR, privind noutaţile relevante la nivel european; - organizarea de activităţi de promovare a IMM-urilor şi dezvoltarea de parteneriate europene; - informarea despre oportunităţile de accesare a fondurilor europene. 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

Reprezentanţa la Bruxelles a CNIPMMR asigură şi punereaMîn aplicar E Ştiintifi a parteneriatului încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare D (ANCST) pentru participarea la activităţile Oficiului Român pentruIU Ştiinţă Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană (ROST) şi promovarea particip ării L D IMM-urilor inovative româneşti la programele de cercetare ale Comisiei E Europene, la consorţii europene pentru proiecte de cercetare, precum şi în A F vederea informării acestora. A C *O altă veste bună pentru oamenii de afaceri români: Regiunea E Centru este prima Regiune a României reprezentată la Bruxelles. În R data de 7 I aprilie 2008 Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) a inaugurat oficial Biroul de reprezentare a Regiunii Centru pe lâng ă UE. * Uniunea Naţională a Notarilor din România -Avenue de l'Opale 51, 1030 Bruxelles, GSM: 0476 586 128, Fax: 02 73 283 34, e-mai [email protected], www.uniuneanotarilor.ro.

14

w w w . r o m b e l . c o m 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

113

I I Ț C A R T S I D I Ș T N E M E R G A , R E B I L I U L U P M I T A E R E C E R T E P

15 m o c . l e b m o r . w w w

114

Capitolul 15 Petrecerea timpului liber, agrement și distracții

s

Adrese utile, atracţii turistice în marile oraşe

Românii apreciază la belgieni faptul că ştiu să petreacă timp liber de calitate şi weekend-ul este mereu rezervat ieşirilor în natură sau întâlnirilor î familie. Mai mult, deşi au o ţară mică, belgienii ştiu să o pună în valoare, explorând la maximum potenţialul turistic. Pe tot parcursul anului, dar mai a vara, sunt organizate activităţi diverse, care reunesc întreaga familie. Pentru a afla noutăţile în materie de divertisment, cultură, timp liber, există două mari surse de informaţie: www.quefaire.be şi www.brusselslife.b -găsiţi tot ceea ce vă doriţi, de la brocante şi evenimente de cartier până la concerte ale starurilor internaţ ionale. Alte linkuri utile: www.liensutiles.org/loisb.htm, Oficiul de promovare a turismului din Valonia şi Bruxelles www.opt.be, ghiduri belgiene pentru petrecerea timpului liber www.atraxions.be, www.idearts.be/loisir, fotoghid www.trabel.com, c ălători virtuală în inima vechiului oraş Bruxelles www.ilotsacre.be. În Belgia este încurajată folosirea mijloacelor de transport în comun a bicicletei, ca alternative nepoluante. Compania naţională de căi ferate SNC www.b-rail.be, are o ofertă interesantă de călătorie în toate colţurile Belgiei: Excursions, inclusiv pentru grupuri şcolare ori pentru persoanele cu mobilita redusă. Există în gări broşuri cu cele mai importante atracţii turistice din Belg iar SNCB propune excursii pentru familii sau grupuri, în care se includ transportul cu trenul, plus intrarea la una sau mai multe dintre atrac ţiile turistice precum: Grădina Zoologică şi Acquatopia din Anvers, Paradisio, par Planckendael, Walibi, Plopsa; de consultat: www.b-rail.be/php/bexcursions. În luna ianuarie mai există o facilitate: bilet shopping dus- întors în weekend l preţ de 8 EUR. Fiecare oraş are ceva deosebit de oferit vizitatorilor dar şi localnicilor Anvers are catedrala din piaţa centrală, biserica unde este înmormântat Rubens, vechiul port, precum şi gara. O zonă foarte frumoasă şi care aminte mult de Transilvania este regiunea turistica Ardeni. În Bruxelles: Muzeul B e interesant, vizita gratuită în weekend, Old England- muzeul instrumentelo muzicale, Muzeul de artă - Palais des Beaux -Arts, www.bozar.be; Catedrala 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

P de pe Saint Michel et Gudule, Catedrala Notre Dame din Laeken, iar de sus, poarta Muzeului Regal de Istorie Militară, se poate admira întregulE Toraş R (gratuit): www.klm-mra.be. La Waterloo admiraţi Leul lui Napoleon, E organizându-se reconstituiri ale marii bătălii, iar la Walibi şi Aqualibi C distrac E e garantată pentru cei mari şi mici. Aici găsiţi toate parcurile de distrac ţii din R Belgia: www.pretparken.be. Oraşele ce găzduiesc carnavaluri celebre în luna E A februarie, de obicei: Binche www.carnavaldebinche.be, Aalst www.aalst.be, T I Malmedy www.malmedy.be. M

P U BRUXELLES / BRUSSEL L U Bruxelles are două feţe: metropola contemporană şi istoricILă, pe de o I parte, oraş uman, cald, convivial pe de altă parte. B E R , Grand Place (Grote Markt / Market Square) A G R "Una dintre cele mai frumoase pieţe din Europa sau poate chiar din E lume", este o expresie des auzită atunci când turiştii la Bruxelles încearc ă să M E "Grand descrie frumuseţea pieţei centrale. Vorbitorii de franceză o numesc N Place" iar în olandeză este numită "de Grote Markt". Turiştii secolului T al XXI-l Ș al II-lea nu sunt singurii care o admiră. Arhiducesa Isabella, fiica regelui Filip I Spaniei a scris despre piaţă în timpul vizitei sale la Bruxelles, la 5 septembrie D I S 1599: "Niciodată nu am vazut ceva atât de frumos şi de desăvârşit precum T centrul oraşului, unde primăria oraşului se ridica până în cer. Decorarea case R A principa este dintre cele mai remarcabile". În zilele noastre, Grand Place este C atracţie turistică a oraşului. Pe toată durata anului este vizitată de mii Ț de turi I care se plimbă admirând dantelaria clădirilor sau savurează o excelent ă bere I

belgiană la una din numeroasele terase ale pieţei. Piaţa găzduieşte concerte alte evenimente publice. Cele mai renumite evenimente sunt Ommegang şi covorul de flori organizat bienal. Anual la sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie, o procesiune istorică, denumită Ommegang, are loc în piaţă. Procesiunea reaminteşte de secolul al XVI-lea şi a fost creată iniţial pentru a-i ura bun veni la Bruxelles regelui Charles V. Din doi în doi ani, în timpul celei de-a treia săptămâni din luna august, cultivatorii belgieni de begonia înfrumuse ţează w piaţa cu un minunat covor de flori. De fiecare dată este aleasă o altăwtemă de w decorare. Inima Bruxellles-ului şi punctul 0 turistic, de unde începe . r o ă piaţă cunoaşterea oraşului, este aşadar Grand Place (Grote Markt). Aceast m istorică pătrată, cu case splendide şi frumuseţea impresionantă a primariei în b e centre stil gotic, este în general considerată a fi unul dintre cele mai frumose l . c oraşe din Europa - www.ilotsacre.be.

15

o m


în Belgia

115


15 m o c . l e b m o r . w w w

116

Parcul Expoziţional Heysel

În 1930 Belgia a vrut să organizeze o expoziţie pentru a arăta lumii prosperitatea sa, după dezastrele din Primul război mondial şi, de asemenea, pentru a sărbători Centenarul Independenţei sale. Suprafaţa expoziţională parcul central Cinquantenaire devenise prea mică, prin urmare s-a decis ca Expoziţia din 1935 va avea loc la nord de centrul oraşului, în Heizel/Heysel. Domeniul fusese deja pregătit pentru urbanizare în timpul domniei lui Leopo II care a cumpărat 200 ha de teren liber, dar planurile sale originale nu au ma fost realizate. Pentru expoziţia din 1935 au fost necesari 10 ani de organizare dar rezultatele au fost impresionante. Mai mult de 20 de milioane de vizitator au venit la Bruxelles, 182 clădiri au fost construite, au participat 25 de ţări ş au organizat mai mult de 300 de congrese, parade, festivaluri şi concerte. Fiecare ţară a fost reprezentată într-un pavilion naţional, unde specificul naţional a fost arătat întregii lumi. Mai mult, un imens parc de atracţie şi de reconstrucţie a "vechiului Bruxelles" a atras o mulţime mare de oameni la Heysel. Clădirile există şi astăzi şi continuă să găzduiască expoziţii şi târguri. pot vedea şi luminile fostului stadion de fotbal Heysel, care a fost de asemene construit în anul 1930. După tragedia din 1985, stadionul de fotbal a fost refăcut în 1993 şi este acum numit Stadionul Regele Boudewijn. De la Expoziţia din 1958, singurul monument major care a rămas la Heysel este, de asemenea, şi cel mai spectaculos: Atomium. Aceasta a fost prima expoziţie planificată după Al doilea război mondial. Întreaga perspecti economică a fost mult mai bună decât în 1930 (începând de la crearea Comunităţii Economice Europene în 1957) şi lumea vibra de entuziasm pentr noile tehnologii (centrale nucleare, primul satelit lansat de c ătre sovietici, et Peste 35 de milioane de persoane au vizitat Expo 58 şi 46 de ţări de pe 6 continente au fost reprezentate. Majoritatea pavilioanelor s-au construit într un foarte modern stil arhitectural futurist, care a devenit simbolul acelui spaţiu. În prezent, parcul Heysel este încă vizitat de multă lume. Lângă stadionul de fotbal se înalţa Kinepolis, un mare complex de cinema cu 28 de săli şi un ecran gigant IMAX. Un alt punct de atracţie este frumosul parc Min Europa, care conţine modele miniaturale (scara 1:25) ale principalelor monumente din statele membre UE. Atomium a devenit Turnul Eiffel din Bruxelles şi este reprezentarea vizuală a conceptului de "atom", fiind simbolizat printr-un elementar cristal de fier şi cei 9 atomi ai sai. Este onorat astfel industria metalelor şi a fierului şi credinţa în puterea atomică. A fost nevoie de 18 luni pentru concepere şi alte 18 luni pentru construcţie; este acoperit cu un strat de aluminiu, cântareşte 2.400 tone şi are o înălţime de 10 metri. Fiecare sferă are diametrul de 18 m. Un lift duce vizitatorii în sfera cea 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

P şi, dacă mai de sus, pentru a se bucura de o vedere panoramică a zonei Heysel vremea este bună, chiar a oraşului Bruxelles. Există, de asemenea, oE Tzonă R bufet-restaurant în sfera de sus, iar în celelalte sfere/bile sunt organizate E expoziţii. În ultimii ani, monumentul a fost restaurat şi renovat complet şi este C E acum la fel de strălucitor şi frumos ca în primii săi ani. R

E A Manneken Pis T I M New York are Statuia Libertăţii, Copenhaga are sirena şi Bruxelles a P .... Menneken Pis. Statueta micului băiat surprins într-o poziţieU oarecum L Uşului. compromiţătoare, a fost de secole una din atracţiile turistice ale ora Pentru cei mai mulţi oameni care îl văd pe "manneken", prima reacţILie este de I amuzament: "Uite, cât de mic este! De ce e nevoie sa-l vad ă toata lumea?" Dar B E populaţia din Bruxelles a acceptat modul lui de a fi. La urma urmelor, R nu , întotdeauna lucrurile trebuie să fie mari pentru a fi frumoase. Imagina ţi-vi-l d A dimensiunea Statuii Libertaţ ii: Bruxelles-ul ar fi inundat continuu!G De fapt, nimeni nu ştie de ce Manneken este acolo. Este considerat R a fi nimic E mai mult decât un element decorativ în partea de sus a unei fântâni,Munde oamenii din Evul Mediu veneau să ia apă proaspătă. Deja în secolulE al XV-lea N există o fântână numită "manneken-pis" pe Stoofstraat / Rue De T Ș când L'étuve.Versiunea oficială îşi are originea în data de 13 august 1619, I D oraşul a ordonat sculptorului Jerome Duquesnoy să facă o nouă statuie din I S bronz manneken-pis pentru a o înlocui pe cea veche. De-a lungul vremii, micu T băiat a fost de multe ori ascuns pentru a-l proteja de bombele armatelor R invadatoare. De asemenea, a fost furat în repetate rânduri de cătreAsoldaţii C jefuitori şi chiar de către cetăţenii din Geraardsbergen, un oraş în Flandra, ca Ț I pretindeau că posedă cea mai veche statuie a băiatului în Belgia. Mul I ţi oamen

nu ştiu ca Manneken-pis este foarte adesea îmbrăcat. În momentul de faţă el are o garderobă de mai mult de 600 de costume, care sunt toate conservate în King's House şi în Muzeul oraşului din Grand-Place. A primit primul său costu la 1 mai 1698, dar continuă să primească chiar şi astăzi. În semn de mulţumire Manneken le oferă oamenilor bere, ce vine direct de la un butoi de bere anexa la statuie. Printre cele mai speciale costume se număra: un Elvis Presley şi un Mickey Mouse. Există multe legende despre Manneken. Una dintre ele spune că un w w bărbat şi-a pierdut fiul. Copilul a fost găsit după două zile în apropiere de locu w unde este acum fântâna, exact în momentul în care micuţul făcea pipi. În sem . r de recunoştinţă pentru găsirea fiului, bărbatul a ridicat o statuie. o

15

m b e l . c o m


în Belgia

117


15

Basilica de Koekelberg

Basilica din Inima sacră (situată la Koekelberg) este denumită "Basilica naţională a Belgiei" şi a fost construită pentru a celebra a 75-a aniversare a independenţei Belgiei. În 1905 regele Leopold II a pus prima piatră. Conform schiţelor arhitectului Langerock era proiectată o gigantică biserică neo -gotică, dar planurile iniţiale au fost stopate la începutul Primulu război mondial. În 1919 construcţiile vor continua, dar cu planuri schimbate. Noul arhitect a fost Albert Van Huffel şi, la un moment dat, părea că Basilica nu va fi terminată prea curând. Mai mult decât atât, construcţia depindea în întregime de donaţiile făcute de către credincioşi. Biserica a fost terminată la sfârşitul lui 1960 şi dedicată victoriilor războaielor din 1918 şi 1944. Decora de interior este în stilul Art deco 1930. Din martie 1997 vizitatorii pot urca în cupola Basilicii de unde pot admira o frumoasă panoramă asupra oraşului Bruxelles şi a împrejurimilor. Reşedinţa regală cu Pavilionul chinezesc şi Turnul japonez

În suburbia Laken/Laeken, situată în afara centrului oraşului, se întinde domeniul regal cu "Chateau de Laeken", unde locuieşte familia regal Reşedinţa regală de astăzi a fost construită în 1772 de către Albert von Sachsen-Teschen, achiziţionata ulterior de către Napoleon în 1804. După bătălia de la Waterloo din 1815 a devenit proprietate a regelui William I. O alt schimbare de proprietar a avut loc 15 de ani mai târziu, în 1830, când Belgia a devenit stat independent. Regele Leopold I a primit-o drept cadou din partea statului belgian. După un incendiu în 1890 a fost reconstruită, devenind reşedinţă a familiei regale, pe tot timpul domniei regelui Leopold III. În parcu regal atracţia cea mare o constituie serele regale. Construcţia grădinilor botanice a început în 1870. Printre arhitecţii participanţi s-a numărat şi tân Victor Horta, care mai târziu va deveni arhitectul lider Art Nouveau în Belgia Colecţia de plante tropicale şi alte frumoase flori poate fi vizitată de către public timp de 10 de zile în lunile aprilie -mai, în fiecare an. ANTWERPEN


118

Antwerp este al doilea mare oraş din Belgia şi are o multitudine de faţete. Este al doilea mare port din Europa (dupa Rotterdam) şi este un oraş splendid cu numeroase stiluri arhitecturale, amintind mai ales de secolele XV (Epoca de aur din Anvers) şi XVII. Trecutul este, de asemenea, reprezentat de numeroase picturi de Peter Paul Rubens care a trait în Anvers la începutul secolului al XVII-lea. Anvers este centrul de diamante al lumii. Dac ă diamante sunt cu adevarat cel mai bun prieten al unei fete, atunci cu siguran ţă doamne 2009 - Ghidul Românului

în Belgia

P zona nu vor rata o vizită în centrul diamantelor, din jurul gării centrale; reprezintă, de asemenea, partea evreiască a oraşului. În prezent,E TAnvers-a R câştigat un loc printre oraşele de moda ale lumii, datorită eforturilor a E numeroşi tineri designeri. Una dintre cele mai mari clădiri este "Central C E Station", gara centrală, care salută vizitatorii care sosesc cu trenul în Anvers R precum o catedrală modernă. Este parţial acoperită de o imensă cupola de E A sticlă şi metal, proiectată de arhitectul Van Bogaert. Clădirea în sine a gării a T fost proiectată între 1895 şi 1905 de către arhitectul Delacenserie. I Aici se M termină cea mai veche linie de cale ferată din Belgia. Grădina zoologic ă este P cea mai mare din Belgia şi un veritabil punct de atracţie pentru ceiU mici şi ce L U mari.

I L I Muzeul Rubens B E R , Peter Paul Rubens este cel mai mare şi mai celebru dintre pictorii din A Anvers. Rubens a cumpărat o casă aparţinând secolului a XVI-lea, dup ă G R 1616 pân reîntoarcerea sa din şederea în Italia (1600-1608). A trăit în casa din E în 1640, când a murit. Era una dintre cele mai elegante case renascentistM E baroce din Ţările de Jos, cu o frumoasă grădină restaurată şi o intrare N impresionantă. Cele mai frumoase picturi ale lui Rubens au fost create în ace T Ș casă. După moartea sa, casa a fost vândută altor persoane care, în descursul I timpului, i-au schimbat considerabil aspectul. În 1937 a fost cumpăDrată de I S primăria oraşului. Două schiţe vechi din 1680 (cele mai vechi imagini cunoscute ale casei) au fost folosite ca bază pentru restaurare. AstăTRzi este A "Casa-Muzeu Rubens" iar vizitatorii ar trebui să fie conştienţi de faptul ca nu C vizitează casa lăsată în urma sa de celebrul său proprietar, ci mai degrab ăo Ț I reconstituire a casei aşa cum arăta probabil în prima jumătate a secolului al I

XVII -lea.

Muzeul Diamantelor

15 Anvers a fost cunoscut ca şi Centru de diamante al lumii timp de

secole, iar astăzi găzduieşte cel mai mare Muzeu al Diamantelor. Este un muzeu "imagine şi sunet', o experienţă unică pentru simţuri. Audio-ghidul va dă posibilitatea de a vizita muzeul în limba aleasă de dvs., pe propriul w nivel ritm. Experţi şi diletanţi deopotrivă, vor găsi toate răspunsurile pewcare le w caută. Mai mult decât atât, multe surprize aşteaptă vizitatorii în camerele de . r tezaur ale unor splendide colecţii de bijuterii de diamante, pornindodin secolu m al XVI-lea şi până în prezent. b e l . c o m


în Belgia

119


15

BRUGES

Bruges este numit: "Veneţia Nordului", splendidul oraş medieval fiind una din bijuteriile Coroanei belgiene. În nici un alt oraş european sentimentul şi aspectul medieval nu sunt atât de prezente ca în acest ora ş din apropierea Mării Nordului. Este unul din cele mai importante oraşe belgiene totodată capitala provinciei Flandra de Vest. Mulţi oameni realizează excurs de o zi de la Bruxelles la Bruges, dar cel mai bun mod de a vizita Bruges este d petrece cel puţin o noapte în unul din numeroasele hoteluri. Seara târziu, cân toţi turiştii au plecat, Bruges îşi recapătă farmecul şi liniştea vechilor timpuri Bruges este unic, în sensul că aici autorităţile au făcut tot posibilul pentru a păstra imaginea cu aspect medieval a oraşului. Combinaţia de vechi, nu foart vechi şi de nou fascinează pe toţi cei care păşesc pentru prima dată în Bruges. Nu puteţi părăsi Bruges fără să faceţi o minunată călătorie cu barca, pe canale GHENT

Ghent (flamanda: GENT) este cel de-al patrulea mare oraş din Belg şi este, de asemenea, oraşul floare al ţării. Cultivatorii din regiunea Gent vân flori de begonia şi azalea peste tot în lume. La fiecare 5 ani expoziţia de succes "Gentse Floralien" atrage mii de vizitatori. Când vizitaţi Gent, nu rataţi această frumoasă zonă a oraşului: Graslei şi Koornlei. Sunt numele a două străzi din vechiul port, chiar în mijlocul oraşului. Graslei înseamnă "strada ierburilor legumelor", Koornlei "strada grâului". Ambele denumiri indica faptul ca aces produse specifice au fost comercializate sau stocate în zona respectivă. "SPIJKER" este cea mai veche casă de la Graslei. Datează de la sfârşitul secolu XII - începutul secolului XIII şi adăpostea grâul transportat cu navele din Gen Acest lucru s-a datorat faptului ca Gent a primit privilegiul de a stoca cereale grâu în SPIJKER pentru a avea rezerve în timpuri de foamete. OOSTENDE


120

Oraşul Oostende, protejat de Marea Nordului de o reţea de diguri, este cel mai populat centru de pe coasta belgiană. Iniţial a fost un sătuc de pescari. Regii Leopold I şi Leopold II au decis să-şi petreacă verile la Oostende ceea ce a ridicat oraşul şi l-a transformat într-o staţiune la modă în secolul al XIX-lea. Din păcate, în secolul al XX-lea, distrugerea a venit din nou, de data aceasta sub forma bombardamentelor aeriene din timpul celui de-al doilea război mondial.


în Belgia

Notițe

Notițe

în peste 200 de țări și teritorii, de mai bine de 150 de ani peste tot în lume prin cele 340.000 locații ale agenților peste 4.500 locații ale agenților, peste tot în România. Familia ta va găsi cu siguranță o locație în apropiere. Peste 1.000 locații ale agenților Western Union din Belgia: poșta, Travelex și Goffn. Un serviciu rapid, de încredere și convenabil

Ghidul Romanului in Belgia

Recommend Documents