1. Care din următoarele afirmaţii privind alcătuirea dizaharidelor sunt adevărate? a. zaharoza = glucoza + fructoza b. maltoza = glucoza + glucoza c. galactoza = glucoza + levuloza d. lactoza = glucoza + galactoza e. dextroza = fructoza + galactoza R : a, b, d 2. *Următoarele glucide sunt polizaharide, cu excepţia: a. amidon b. maltuloza c. inulina d. celuloza e. glicogen R:b 3. Absorbţia glucidelor şi implicit indexul glicemic de depinde de: a. disponibilitatea relativă sau rezistenţa amidonului la acţiunea enzimelor b. activitatea enzimelor, în special lactaza din mucoasa intestinală c. prezenta oligozaharidelor neabsorbabile d. consumul de alcool e. consumul de alimente bogate in lipide R : a, b, c, e 4. Proprietatile fiziologice ale fibrelor alimentare sunt: a. stimularea masticatiei, fluxului salivar si secretiei de suc gastric b. cresterea volumului bolului fecal c. asigurarea substratului pentru fermentatia colonica d. producerea de acizi grasi cu lant lung cu rol in reactiile imune e. prevenirea absorbtiei integrale a grasimilor alimentare prin legarea de acizii biliari R: a, b, c, e 5. Despre glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. se găseşte în cantităţi mari în fructe, cereale, miere b. este produsul principal al hidrolizei unor glucide complexe c. sistemul nervos central nu poate folosi glucoza ca sursă de energie d. în ficat şi muşchi este stocată sub formă de glicogen e. se mai numeşte levuloză R: a, b, d 6. *Despre celuloză sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia: a. este formată din molecule de glucoză într-o formă liniară b. legăturile dintre molecule sunt rezistente la acţiunea enzimelor care scindează amidonul c. se găseşte în pulpa şi coaja fructelor şi legumelor
d. este forma de depozit a glucozei la om şi animale e. se întâlneşte în teci de cereale, nuci, seminţe R: d 7. Despre absorbţia glucidelor sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. glucidele sunt digerate în tubul digestiv cu ajutorull enzimelor până sunt transformate în glucoză, fructoză şi galactoză b. după absorbţie, glucoza este transportată la ficat prin circulaţia portală c. 10 % din glucoza ajunsă la ficat este folosită pentru oxidare şi pentru depozitare sub formă de glicogen d. glucoza intrată în circulaţia sistemică este disponibilă ţesuturilor periferice sub acţiunea insulinei e. glicemia post-prandială depinde şi de absorbţia intestinală şi gradul de preluare hepatică a glucozei R: a, b, d, e 8. Care este conţinutul corect de fibre din următoarele alimente? a. o felie de pâine albă are <1g de fibre b. ½ cană de mazăre fiartă are 4-4,9g de fibre c. o porţie de caise are 3 grame de fibre d. ½ cană de morcovi cruzi au 2-2,9g de fibre e. un măr de mărime medie cu coajă are 5 g de fibre R: a, b, d 9. Despre funcţiile glucidelor în organism sunt false următoarele afirmaţii: a. au rol preponderent structural b. glucoza este indispensabilă pentru menţinerea integrităţii funcţionale a ţesutului nervos c. glucidele sunt necesare pentru metabolizarea lipidelor d. lactoza are un tranzit intestinal mai scurt decât alte dizaharide, având efect laxativ e. 1 gram de glucoză furnizează 4 kcal R: a, d 10. Despre glucide sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. glucidele se găsesc în plante sub formă simplă sau polimerizată b. 10 % din glucidele comestibile sunt absorbite sub formă de glucoză c. glucidele nedigerabile ajung în colon unde sunt metabolizate de bacterii d. un gram de glucoză furnizează 4 kcal e. glucidele nedigerabile au un rol important în prevenirea şi controlul unor afectiuni R: a, c, d, e 11. Din grupa sterolilor fac parte urmatoarele : a. colesterolul b. ceramide c. sarurile biliare d. biotina e. vitamina D R: a, c, e
12. Următorii acizi grasi se pot numi esenţiali: a. acidul linoleic b. acidul oleic c. acidul linolenic d. acidul erucic e. acidul docosahexaenoic R: a, c, e 13. *Despre acizii graşi polinesaturaţi sunt valabile următoarele afirmaţii, cu excepţia: a. conţin 2 sau mai multe duble legături b. acidul linoleic este convertit enzimatic în acid gama-linolenic şi acid arahidonic, ambii cu rol în dezvoltarea precoce a creierului c. acidul docosahexaenoic joacă un rol major în funcţia retiniană d. acidul arahidonic previne dermatita e. cel mai important acid ɷ-3 este acidul linoleic R: e 14. Între funcţiile lipidelor intră şi: a. grăsimile asigură absorbţia vitaminelor hidrosolubile b. cresc secreţia gastrică c. accelerează evacuarea gastrică d. ţesutul adipos contribuie la susţinerea organelor şi nervilor e. ţesutul adipos contribuie la menţinerea constantă a temperaturii corporale R: d, e 15. Despre trigliceridele cu lanţ mediu se pot afirma următoarele: a. sunt rapid hidrolizate în tubul digestiv şi se absorb direct în circulaţia sangvină b. apar în circulaţia sangvină la 20 minute după ingestie c. sunt oxidate hepatic d. asigură 11 kcal/g e. se adresează pacienţilor cu catabolism crescut sau malabsorbţie R: a, b, c, e 16. Despre cantitatea de lipide din diferitele surse alimentare se poate afirma: a. fructele, legumele şi cerealele au un conţinut redus de lipide b. oul are ≤ 6 g lipide/100 g produs c. brânza slabă are între 4 – 6 g lipide/100 g produs d. telemeaua şi carnea au >7 g de lipide/100 g produs e. ciocolata are ≤4 g lipide/100 g produs R: a, b, d 17. *Următorii aminoacizi sunt esenţiali, cu excepţia: a. leucina b. prolina c. arginina d. valina e. triptofanul R: b
18. Următorii aminoacizi sunt esenţiali: a. treonina b. histidina c. glutamina d. prolina e. serina R: a, b 19. Următorii aminoacizi sunt neesenţiali: a. lizina b. alanina c. metionina d. glicina e. valina R: b, d 20. Despre structura proteinelor sunt false următoarele afirmaţii: a. proteinele fibroase conţin câteva lanţuri polipeptidice helicoidale legate într-o structură liniară rigidă b. proteinele fibroase au solubilitae crescută şi rezitenţa mecanică mică c. proteinele globulare se găsesc în fluidele organismului d. proteine globulare sunt cazeina din lapte, albumina din ou e. proteinele fibroase sunt elemente structurale (coalgen, keratină) R: a, c, d, e 21. *Deficitul de sodiu poate sa apara in urmatoarele conditii cu exceptia: a. pierderi gastro-intestinale b. insuficienta cortico-suprarenala c. pierdere de apa pura d. arsuri cutanate intinse e. tratament prelungit cu diuretice R: c 22. Potasiul in organism are urmatoarele roluri in: a. sinteza proteica b. echilibrul acido-bazic c. sinteza si activitatea unor enzime d. echilibrul ponderal e. activitatea neuromusculara R: a,b,c,e 23. Ratia zilnica recomandata de fier este : a. barbati adulti 12-16 mg/zi b. adolescente (F) 15-18 mg/zi c. gravide 20-30 mg/zi d. adolescenti (B) 20- 25 mg/zi e. Femei de varsta fertila 18-20 mg/zi
R : a, b, d, e 24. Ratia zilnica recomandata de calciu este : a. adult sanatos 1000 mg/zi b. sugar 350-500 mg/zi c. copil 500-800 mg/zi d. adolescent 1800-2000 mg/zi e. gravide si femeia care alapteaza 1500-2000 mg/zi R: a, b, c, e 25. Despre magneziu se paote afirma: a. intră în structura osului împreună cu calciul b. nivelul seric normal este între 3-5 mEq/l c. se absoarbe de-a lungul intestinului subţire şi gros, dar cea mai amre parte în jejun d. este un cation intracelular e. organismul conţine circa 20-28 g magneziu R: a, c, d, e 26. *Factori care favorizează absorbţia calciului sunt, cu excepţie: a. vitamina D b. aciditatea gastrică c. aportul de vitamina A şi C d. prezenţa proteinelor e. fibrele alimentare R: e 27. Factori care determină scăderea absorbţiei calciului sunt: a. acidul oxalic b. acidul fitic din cereale c. dieta bogată în lipide d. proteinele e. fibrele alimentare R: a, b, c, e 28. Funcţiile calciului în organism sunt şi: a. rol plastic la nivelul oaselor şi dinţilor b. activează factorul intrinsec Castle c. necesar în transmiterea nervoasă d. efecte parasimpaticomimetice e. împreună cu magneziul scade excitabilitatea neuromusculară R: a, b, c, e 29. Surse de magneziu sunt şi: a. leguminoasele uscate b. peştele c. nuci si alune d. cacao e. cereale integrale
R: a, c, d, e 30. Deficitul de magneziu se manifestă prin: a. disfagie b. fasciculaţii c. anxietate d. hipotensiunea arterială e. depresie R: a, b, c, e
31. Continutul de apa al organismului: a. procentul de apa din organism variaza intre 50-70% b. cantitatea de apa din organism creste pe masura ce masa adipoasa creste c. continutul in apa variaza in functie de sex, barbatii avand un procent mai ridicat d. continutul in apa variaza in functie de varsta si se coreleaza invers proportional cu aceasta e. continutul in apa al organismului creste cu varsta R: a, c, d 32. Compartimentele apei in organism: a. apa se gaseste atat in compartimentul extracelular cat si in cel intracelular b. fluidul interstitial reprezinta apa ce inconjoara celulele c. fluidele tisulare reprezinta apa ce inconjoara celulele d. compartimentul intracelular reprezinta 60% din greutatea corporala e. continutul crescut de apa la nivel intracelular se explica prin faptul ca aici se desfasoara toate procesele din care rezulta energia necesara supravietuirii R: a, b, e 33. Functiile apei in organism sunt de: a. solvent b. reglarea temperaturii corporale c. transport d. in forma si structura corporala e. in metabolismul proteinelor R; a, b, c, d 34. In reglarea temperaturii coporale: a. apa nu intervine in mentinerea unei temperaturi constante b. pierderile de apa pe cale cutanata sunt ajustate in functie de temperatura c. evaporarea si perspiratia cresc atunci cand temperatura creste d. evaporarea si perspiratia determina scaderea temperaturii corporale e. cand temperatura scade, cresc evaporarea si perspiratia R: b, c, d
35. Apa circula in organismsub forma de: a. sange b. glucide c. secretii d. fluide tisulare e. proteine R: a, c, d 36. Apa este un determinant al formei corporale prin: a. transportul nutrientilor si produsilor de secretie b. asigura turgescenta tesuturilor c. asigura distensia si gradul de rigiditate al celulelor d. asigura un rol de lubrifiant pentru structurile implicate in mobilitatea corpului e. variatiile de presiune ale apei in celule si membrane influenteaza distensia si gradul de rigiditate al celulelor, fiind astfel un determinat al formei corporale R: b, c, e 37. Despre apa este adevarat ca: a. in conditii normale un adult metabolizeaza 5 litri de apa pe zi b. aportul de apa si pierderile acesteia nu au cai precise de reglare hormonala c. in timpul exercitiului fizic necesarul de apa este crescut d. copii au un necesar de apa scazut e. copii au un risc de deshidratare crescut R: c, e 38. Despre apa este adevarat ca: a. copii au un risc de deshidratare crescut in conditii de temperatura ridicata b. la copii, suprafata cutanata raportata la masa corporala este mare, determinand un risc crescut de deshidratare c. rata de evaporare depinde de suprafata cutanata d. rata de evaporare depinde de greutate e. femeile gravide si cele care alapteaza au un necesar crescut de apa R: a, b, c, e 39. Despre apa este adevarat ca: a. in conditii de temperaturi ridicate evaporarea si perspiratia sunt reduse b. cand temperatura scade, perspiratia si evaporarea scad, rezultand cresterea temperaturii corporale c. efortul fizic in conditii de temperaturi ridicate duce la pierderi de apa prin transpiratie de pana la 2 l pe ora d. la varstnici apare alterarea mecanismului fiziologic al setei e. copiii au un necesar de apa mai crescut comparativ cu adultii R: b, c, d, e
40. Reglarea setei: a. poate fi alterata la varstnici b. este realizata de centrii hipotalamici c. este influentata de gradul de deshidratare d. se face exclusiv prin mecanisme hormonale e. nu este influentata de concentratia de sodiu extracelulara R : a, b, c 41. In conditii de deshidratare : a. scade nivelul de sodiu extracelular b. scade volumul lichidului extracelular c. mucoasa bucala se usuca datorita lichidului extracelular mai concentrat la acest nivel d. mucoasa bucala uscata nu declanseaza senzatia de sete e. chemoreceptorii de la nivelul creierului percep schimbarile de presiune de la nivelul lichidului cerebrospinal R: b, c 42. In conditii de deshidratare : a. creste cancentratia de sodiu la nivel extracelular b. scade volumul lichidului intracelulat c. osmoreceptorii de la nivelul creierului percep schimbarile de presiune de la nivelul lichidului cerebrospinal si stimuleaza setea d. ingestia de apa stimuleaza osmoreceptorii de la nivelul creierului e. ingestia de apa stimuleaza receptorii diseminati in peretele gastric si inhiba setea R: a, c, e 43. Hormonii implicati in reglarea balantei hidrice sunt: a. insulina b. vasopresina c. cortizolul d. aldosteronul e. adrenalina R: b, d 44. In reglarea balantei hidrice, aldosteronul: a. determina eliminarea de sodiu la nivel renal b. determina reabsorbtia de sodiu la nivel renal c. determina reabsorbtie crescuta de apa d. este secretat de suprarenale e. nu are rol in reglarea balantei hidrice R: b, c, d 45. Sursele de apa ale organismului sunt: a. consumul de apa si alte lichide b. apa din alimente c. apa rezultata prin evaporare si perspiratie
d. apa rezultata din procesele de oxidare din organism e. apa rezultata prin ultrafiltrarea renala R: a, b, d 46. Eliminarea de apa din organism se face pe urmatoarele cai: a. renala b. cutanata c. hormonala d. pulmonara e. intestinala R: a, b, d, e 47. Eliminarea de apa din organism pe cale renala: a. pierderile renale se impart in obligatorii si facultative b. pierderile obligatorii se refera la cele necesare pentru indepartarea substantelor ce se elimina in mod normal prin urina c. pierderile obligatorii se refera la cele legate de reglarea diurezei d. pierderile facultative sunt mai mari cantitativ decat cele obligatorii e. pierderile renale faculative se refera la cantitatea de apa excretata in vederea mentinerii balantei hidrice R: a, b, e 48. Eliminarea de apa pe cale cutanata are loc prin: a. excretie b. secretie c. perspiratie d. transport activ e. difuziune R: c, e 49. Eliminarea de apa pe cale cutanata: a. creste in conditii de efort fizic b. scade in conditii de temperatura crescuta c. creste in conditii de temperatura crescuta d. aprozimativ 300 ml se pierd zilnic prin difuziune e. este mai importanat decat cea pe cale renala R: a, b, c, d 50. Eliminarile de apa: a. cele cutanate si pulminare cresc in conditii de temperatura redusa b. prin respiratie se pierd zilnic aproximativ 350 ml c. pierderile pulmonare de apa sunt mai reduse la cald d. eliminarile renale sunt influentate de temperaturile crescute e. in conditii de diaree, pierderile intestinale sunt crescute R: b, c, e
51. Se recomanda un aport de apa de: a. 1 ml apa pentru 1 kcal la adulti b. 1 ml apa pentru 1 kcal la copii c. 150 ml/kgcorp la adulti d. 2-2,5 l pe zi la adulti e. 150 ml/kgcorp la nou-nascuti R: a, d, e 52. Necesarul de apa este mai mare la copii datorita: a. suprafetei corporale mici b. procentului mic de apa din compozitia corporala c. procentului mare de apa din compozitia corporala d. capacitate mare de a limita diureza e. suprafetei corporale mari raportata la greutate R: c, e 53. Au un necesar crescut de apa: a. Nou nascutii b. Varsticii c. Femeile care alapteaza d. Copii e. Bolnavii R : a, c, d, e 54. In cazul varsnicilor, riscul de deshidratre este ridicat deoarece : a. au un necesar mare de apa b. au un metabolism ridicat c. exista dereglari ale mecanismului fiziologic setei d. ingestia de lichide este mai redusa e. secretia de vasopresina este mai redusa R: c, d
55. Apa are rol de: a. solvent lichid pentru toate procesele chimice care se desfasoara in organism b. lubrifiant pentru structurile ce asigura mobilitatea corpului c. trasportor pentru nutrienti, produsi de secretie, metaboliti, in concordanta cu necesitatile tisulare d. solvent, pentru ca inhiba reactiile de hidroliza e. nu are rol in reglarea temperaturii corporale R: a, b, c 56. Despre vitamine sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a. b. c. d. e.
sunt compuşi organici indispensabili proceselor metabolice; se sintetizează în organism; trebuie asigurate prin aport alimentar; sunt substanţe naturale; se clasifică în două grupe pe baza structurii chimice.
R: a, c, d. 57. Vitaminele liposolubile: a. au caracter lipofil; b. nu sunt absorbite în circulaţia limfatică; c. au nevoie de prezenţa bilei pentru absorbţie şi digestie; d. nu se pot acumula în organism; e. aportul deficitar determină fenomene de carenţă precoce. R: a, c. 58. Despre vitamina A sunt false următoarele afirmaţii: a. are mai multe forme active; b. formele active se găsesc în produsele de origine vegetală; c. compuşii cu rol de provitamină A se găsesc în produsele de origine vegetală; d. acidul retinoic reprezintă un compus cu rol de provitamină A; e. provitamina este convertită în forma activă în rinichi. R: b, d, e. 59. Absorbţia carotenilor din tubul digestiv: a. variază în funcţie de capacitatea de digestie a proteinelor cu care sunt complexaţi; b. nu depinde de niciun factor; c. este diferită în funcţie de cantitatea de lipide din dietă; d. variază în funcţie de glucide; e. depinde de orarul meselor. R: a, c. 60. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. în celulele mucoasei intestinale, retinolul se leagă de o proteină celulară de legare; b. după ce este reesterificat în celula intestinală, retinolul intră în constituţia chilomicronilor; c. carotenii nu intră în constituţia chilomicronilor pentru a ajunge la ficat; d. la nivelul ficatului, are loc hidroliza esterilor cu formare de retinol şi trigliceride; e. din hidroliza hepatică a esterilor rezultă acizi graşi. R: a, b, e. 61. De la nivelul ficatului, retinolul poate intra pe următoarele căi metabolice: a. poate fi depozitat în celula hepatică sub formă neesterificată; b. se poate lega de proteina transportoare şi trece în sânge; c. poate fi depozitat în celula hepatică numai după ce este esterificat cu acid palmitic; d. poate fi legat de proteina celulară de legare, care reglează concentraţia sa celulară;
e. este reesterificat şi nu se poate depozita în ficat. R: b, c, d. 62. *Una dintre formele biologic active ale vitaminei A este următoarea: a. retinolul; b. carotenul; c. beta-carotenul; d. provitamina A; e. acidul eicosapentaenoic. R: a. 63. *În sânge, retinolul: a. circulă legat de un complex proteic specific; b. poate circula liber, nelegat de proteine; c. se leagă de molecule lipidice; d. interacţionează cu celula ţinţă fără a fi legat de proteina specifică; e. circulă legat de albumină. R: a. 64. Despre rolurile îndeplinite de vitamina A sunt adevărate următoarele: a. retinalul are rol în vederea nocturnă; b. retinolul este implicat în sinteza de glicoproteine; c. vitamina A intervine în reglarea activităţii osteoclastelor; d. vitamina A are rol în reglarea echilibrului hidro-electrolitic; e. prin acidul retinoic, are rol în morfogeneza embrionară şi funcţia celulelor epiteliale. R: a, b, c, e. 65. Sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. conţinutul de vitamină A al alimentelor se măsoară în echivalenţi de activitate a retinolului; b. necesarul zilnic de vitamină A este mai mare la adulţi; c. necesarul de vitamină A nu creşte în sarcină; d. necesarul de vitamină A este mai mare pe perioada lactaţiei; e. un echivalent de activitate a retinolului este egal cu 3,33 UI de vitamină A. R: a, b, d, e. 66. Între sursele de vitamină A se regăsesc: a. ficat; b. lactate; c. fructe; d. legume; e. produse vegetale.
R: a, b. 67. Sunt false următoarele afirmaţii: a. deficitul de vitamină A poate fi primar sau secundar; b. unul dintre semnele care apar în carenţa de vitamină A este hiperkeratoza foliculară; c. deficitul de vitamină A duce în final la cecitate; d. dozele mari de vitamină A nu pot produce toxicitate; e. hipovitaminoza A se poate manifesta prin cheilită. R: d, e. 68. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina D: a. este implicată în homeostazia calciului şi fosforului prin intervenţii la nivel intestinal, osos şi renal ; b. poate fi sintetizată în piele, sub acţiunea razelor ultraviolete din precursori de origine animală sau vegetală; c. forma activă nu este hidroxilată; d. pentru a fi activă necesită o hidroxilare în ficat; e. forma activă se numeşte calcitriol. R: a,b, e. 69. Printre acţiunile vitaminei D se numără următoarele: a. stimulează absorbţia activă a calciului la nivel intestinal; b. inhibă reabsorbţia tubulară renală a calciului şi fosfatului; c. stimulează sau inhibă sinteza anumitor proteine; d. afectează transcripţia genică prin interacţiune cu receptori specifici membranari; e. la nivel osos, alături de parathormon, mobilizează calciul în scopul menţinerii nivelului seric în limite normale. R: a, c, d, e. 70. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina D: a. adultul îşi asigură necesarul prin expunere la soare şi ingestie în cantităţi mici; b. cea mai bogată sursă alimentară este uleiul din ficat de peşte; c. deficitul de vitamină D determină rahitism; d. copiii nu sunt mai susceptibili de a avea hipervitaminoză D faţă de adulţi; e. hipervitaminoza se caracterizează prin hipercalcemie şi hipofosfatemie. R: a, b, c. 71. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina E: a. cel mai activ compus dintre vitaminele E este alfa-tocoferolul; b. este cel mai puternic antioxidant hidrosolubil; c. protejează acizii graşi polinesaturaţi din structura membranelor celulare;
d. se produc pierderi de vitamina E prin lăsare la temperatura camerei; e. tocoferolii pot fi distruşi prin contact cu fierul feric. R: a, b, e. 72. Între sursele cele mai bogate de vitamină E se regăsesc: a. nuci; b. peşte; c. uleiuri vegetale; d. lapte; e. ouă. R: a, b, c. 73. Sunt false următoarele afirmaţii despre vitamina E: a. carenţa este extrem de rară la adulţi; b. carenţa poate apărea la pacienţi cu insuficienţă pancreatică endocrină; c. la prematuri, hipovitaminoza E se poate manifesta prin anemie hemolitică; d. toxicitatea este foarte frecventă; e. organismul uman nu poate tolera doze de 10 ori mai mari decât necesarul. R: b, d, e. 74. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina K: a. sursa alimentară este reprezentată de filochinonele din plante; b. o altă sursă este reprezentată de menachinonele produse de bacteriile intestinale; c. menadiona este forma găsită în alimente de origine animală; d. filochinonele sunt sensibile la lumină şi iradiere; e. principalul rol este la nivelul ficatului în sinteza factorilor de coagulare. R: a, b, d, e 75. Sunt false următoarele afirmaţii despre vitamina K: a. principala sursă alimentară este constituită de cereale; b. carenţa poate să apară la nou-născutul de câteva zile, după dezvoltarea florei bacteriene; c. manifestările clinice ale carenţei sunt reprezentate de fenomene hemoragipare; d. toxicitatea apare în cazul utilizării analogului sintetic; e. se recomandă administrarea profilactică de menadionă. R:a, b, e 76. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre tiamină: a. se mai numeşte şi vitamina B3; b. cantitatea cea mai importantă se găseşte în carnea de porc; c. se distruge la frig; d. forma metabolic activă este tiaminpirofosfatul;
e. stimulează fosforilarea proteinelor din canalul de sodiu de la nivelul membranei neuronului. R: b, d, e. 77. Următoarele afirmaţii despre vitamina B1 sunt false: a. deficienţa apare în ţările în curs de dezvoltare prin consumul unor cantităţi mari de orez nedecorticat; b. în ţările dezvoltate carenţa este secundară alcoolismului; c. toxicitatea este frecventă; d. doze de 100 de ori mai mari decât normalul determină cefalee, convulsii, aritmii. e. boala beri-beri este o formă a toxicităţii. R: a, c, e. 78. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina B2: a. este prezentă mai ales în produsele lactate, carne; b. nu este distrusă de razele ultraviolete; c. prezenţa viaminei B2 este necesară pentru conversia vitaminei B6 la forma activă; d. carenţa este fatală; e. dermatita seboreică este una dintre manifestările carenţei. R: a, b, e. 79. *Care afirmaţie despre vitamina B2 este falsă? a. este cunoscută şi sub denumirea de riboflavină; b. toxicitatea a fost descrisă în practica clinică; c. deoarece este distrusă de razele ultraviolete, laptele nu se mai îmbuteliază în sticle; d. hipovitaminoza se poate manifesta prin cheilită, stomatită; e. este necesară pentru conversia niacinei la triptofan. R: b 80. Despre niacină sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. se mai numeşte vitamina B3; b. acidul nicotinic şi nicotinamida intră în compoziţia NAD şi NADP; c. se sintetizează pornind de la triptofan; d. principalele surse alimentare sunt reprezentate de carne şi peşte; e. orezul conţine cantităţi foarte mari de niacină. R: a, b, c, d. 81. *Care dintre următoarele afirmaţii despre vitamina B3 este falsă? a. hipovitaminoza severă determină pelagra; b. pelagra este fatală dacă nu este tratată; c. acidul nicotinic poate fi utilizat în tratamentul dislipidemiilor;
d. hipervitaminoza poate duce la insuficienţă hepatică; e. în stadii incipiente, carenţa se manifestă prin contracturi musculare. R: e 82. Despre vitamina B5 sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. este larg răspândită în organism; b. principalele surse sunt reprezentate de organe metabolic active: ficat, rinichi; c. este parte integrantă a coenzimei A; d. carenţa apare foarte des la oameni; e. carenţa este descrisă la pacienţi cu malnutriţie severă. R: a, b, c, e 83. Vitamina B6: a. este un nume generic ce include 6 compuşi; b. formele metabolic active în organismul uman sunt cele fosforilate; c. cantităţi mari se găsesc în carne, viscere, cereale intergrale; d. piridoxalfosfatul este o forma inactivă metabolic; e. hipovitaminoza poate apărea în unele anomalii ale metabolismului aminoacizilor. R: a, b, c, e 84. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina B12: a. sursele de vitamină B12 sunt exclusiv de origine animală; b. suferă modificări în timpul preparării termice; c. formele active au un rol important în transferul unui atom de carbon; d. carenţa apare cel mai frecvent prin aport alimentar scăzut; e. carenţa determină anemie megaloblastică. R: a, c, e 85. Carenţa de acid folic: a. poate fi indusă de aportul alimentar insuficient; b. poate apărea în alcoolism; c. apare şi datorită carenţei de vitamină B12; d. poate determna defecte de închidere a tubului neural; e. apare în situaţii cu turn-over celular scăzut. R: a, b, c, d 86. Printre sursele de acid folic se numără: a. spanac; b. lapte; c. broccoli; d. produse de carne; e. fasolea uscată.
R: a, c, d, e 87. Despre biotină sunbt adevărate următoarele afirmaţii: a. denumeşte 3 substanţe metabolic active; b. cantităţi mari se găsesc în ficat, lapte; c. carenţa este rară deoarece biotina este larg răspândită în alimente; d. carenţa poate să apară în cazul consumului unor cantităţi mari de albuş de ou fiert; e. hipovitaminoza se poate manifesta prin alopecie, dermatită. R: a, b, c, e 88. Vitamina C: a. poate fi sintetizată în organismul uman; b. se găseşte atât în produse de origine vegetală, cât şi animală; c. este distrusă prin oxidare; d. are rol de agent antioxidant; e. carenţa determină hemoragii gingivale. R: b, c, d, e 89. *Depozitele energetice ale organismului sunt determinate de: a. Aportul energetic b. Consumul de energie secundar creşterii şi dezvoltării c. Consumul de energie secundar activităţii fizice d. Balanţa existentă între aportul de alimente şi consumul de energie e. Statutul de fumător R: d 90. Referitor la sursele energetice ale organismului sunt adevărate următoarele: a. Singura sursă energetică disponibilă organismului uman este cea reprezentată de alimente b. Desfacerea legăturilor chimice din structura alimentelor determină eliberarea de energie c. Energia eliberată din alimente este încorporată în legăturile fosfat macroergice din componenţa intermediarilor energetici d. Principalul donator de energie liberă este ATP e. Cea mai mare parte a ATP este produsă la nivelul reticulilor endoplasmatici R: a, b, c, d 91. Depozitele energetice ale organismului adult sunt: a. La nivelul ţesutului adipos sub formă de trigliceride b. La nivel hepatic sub formă de glucoză c. La nivel hepatic sub formă de glicogen şi trigliceride d. La nivel muscular sub formă de glicogen e. La nivelul ţesutului adipos sub formă de glicogen R: a, c, d 92. În cele două perioade distincte, de post şi cea alimentară, căile metabolice activate vor fi caracterizate prin:
a. În perioada de post, consumul de energie din depozite glucidice şi lipidice b. În perioada alimentară, stocare de energie sub formă de glicogen şi trigliceride c. În perioada de post, stocare de energie sub acţiunea insulinei d. În perioada alimentară, reacţii anabolice sub acţiunea insulinei e. În perioada de post, reacţii catabolice sub acţiunea glucagonului R: a, b, d, e 93. Componentele principale ale consumului energetic sunt reprezentate de: a. Metabolismul bazal b. Aportul alimentar c. Termogeneza d. Energia necesară activităţii fizice e. Energia razelor solare R: a, c, d 94. Metabolismul bazal reprezintă: a. Nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii b. Consumul energetic compatibil cu supravieţuirea c. 60-75% din consumul energetic zilnic d. Consumul de energie necesar deplasării corpului e. Energia asigurată de alimente R: a, b, c 95. Principalii factori care influenţează valoarea metabolismului bazal sunt reprezentaţi de: a. Masa corporală b. Vârsta c. Sexul d. Compoziţia corporală e. Venitul familial R: a, b, c, d 96. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul bazal sunt adevărate: a. Există o relaţie de directă proporţionalitate între metabolismul bazal şi greutatea corporală b. Repartiţia ţesutului adipos are o mare influenţă asupra valorii metabolismului bazal c. Masa slabă nu influenţează valoarea metabolismului nazal d. Ţesutul adipos are cea mai mare rată a metabolismului e. Valoarea metabolismului bazal depinde de vârstă R: a, e 97. Referitor la acţiunea dinamică specifică a alimentelor, sunt adevărate următoarele: a. Nu este influenţată de compoziţia dietei b. Cel mai mare consum energetic se înregistrează după ingestia de proteine şi carbohidraţi c. Cel mai mare consum energetic se înregistrează după ingestia de lipide d. Cel mai mic consum energetic se înregistrează după ingestia de lipide e. Reprezintă cantitatea de energie consumată pentru digestia, absorbţia, transportul şi metabolismul alimentelor ingerate
R: b, d, e 98. Acţiunea dinamică a alimentelor poate fi modificată astfel: a. Alimentele condimentate cresc consumul energetic b. Alimentele condimentate scad consumul energetic c. Cafeina scade consumul energetic d. Alimentele calde cresc consumul energetic e. Nicotina creşte consumul energetic R: a, d, e 99. Referitor la temperatura corpului uman sunt adevărate următoarele: a. Se menţine constantă în limite de 36,2-36,8oC temperatura periferică b. Copii prezintă valori mai ridicate decât vârstnicii c. Se menţine constantă în limite de 37-37,5oC temperatura centrală d. Există variaţii diurne cu valori mai mari la prânz comparativ cu dimineaţa e. Deviaţiile termice ale mediului ambiant nu influenţează niciodată temperatura corpului uman R: a, b, c 100.
Energia necesară desfăşurării activităţilor fizice reprezintă: a. Aproximativ 30% din cheltuielile energetice ale organismului b. Cea mai variabilă componentă a consumului energetic total al organismului c. Componenta necesară doar desfăşurării sporturilor de performanţă d. 50% din cheltuielile energetice ale organsimului, indiferent de vârstă şi sex e. Componenta neglijabilă a balanţei energetice
R: a, b 101.
*Tipul de substrat energetic utilizat în timpul efortului fizic depinde de: a. Intensitatea efortului fizic b. Durata efortului fizic c. Antrenamentul persoanei d. Greutatea persoanei e. Toate de mai sus
R: e 102. Următoarele afirmaţii cu privire la sursele energetice din timpul efortului fizic sunt adevărate: a. Un efort fizic de intensitate foarte mare şi durata mică se bazează pe rezervele de ATP existente şi cele formate prin intermediul fosfocreatinei b. Un efort fizic de intensitate foarte mare şi durata mică se bazează pe rezervele de trigliceride c. Un efort fizic de intensitate mare ce durează mai mult de câteva secunde va impune intrarea în acţiune a căii glicolitice anaerobe d. Efectuarea unui efort fizic de intensitate moderată-redusă va presupune utilizarea energiei provenite în principal din metabolizarea acizilor graşi e. Un efort fizic de intensitate mare ce durează câteva ore se bazează pe rezervele de ATP R: a, c, d 103.
Masurarea consumului energetic se face prin calorimetrie indirecta care :
a. implica determinarea consumului de oxigen si a producerii de bioxid de carbon intrun interval de timp dat b. poate fi aplicat unui subiect in repaos sau in activitate c. permite calculul cantitatii de caldura din incinta unde este amplasat pacientul d. permite calculul coeficientului respirator e. masoara diferenta dintre rata de eliminare a oxigenului si a hidrogenului R: a, b, d. 104. *Urmatoarele valori ale energiei rezultata din digestia unui gram din urmatoarele nutrimete sunt adevarate cu exceptia : a. proteine 4 kcal/g b. lipide 9 kcal/g c. fibre alimentare 5 kcal/g d. alcool 7 kcal/g e. glucide 4 kcal/g R:c 105. a. b. c. d. e.
Care din urmatoarele afirmatii privind alcatuirea dizaharidelor sunt adevarate : zaharoza = glucoza + fructoza maltoza = glucoza + glucoza galactoza = glucoza + levuloza lactoza = glucoza + galactoza dextroza = fructoza + galactoza
R : a, b, d. 106. a. b. c. d. e.
*Urmatoarele glucide sunt polizaharide cu exceptia amidon maltuloza inulina celuloza glicogen
R:b 107. a. b. c. d. e.
Absorbtia glucidelor si implicit indexul glicemic de depinde de : disponibilitatea relative sau rezistenta amidonului la actiunea enzimelor activitatea enzimelor , in special lactaza din mucoasa intestinala prezenta oligozaharidelor neabsorbabile consumul de alcool consumul de alimente bogate in lipide
R : a, b, c, e 108. a. b. c.
Proprietatile fiziologice ale fibrelor alimentare sunt: stimularea masticatiei, fluxului salivar si secretiei de suc gastric cresterea volumului bolului fecal asigurarea substratului pentru fermentatia colonica
d. producerea de acizi grasi cu lant lung cu rol in reactiile imune e. prevenirea absorbtiei integrale a grasimilor alimentare prin legarea de acizii biliari R: a, b, c, e. 109. a. b. c. d. e.
Din grupa sterolilor fac parte urmatoarele : Colesterolul ceramide sarurile biliare biotina vitamina D
R: a, c, e. 110. a. b. c. d. e.
Urmatorii acizi grasi se pot numi esentiali: acidul linoleic acidul oleic acidul linolenic acidul erucic acidul docosahexaenoic
R: a, c, e. 111. a. b. c. d. e.
*Urmatorii amino-acizi sunt esentiali cu exceptia leucina lizina alanina valina triptofanul
R:c 112. a. b. c. d. e.
Sursele de apa pentru organism sunt: apa hrana perspiratia oxidarea celulara lichidul cefalorahidian
R. : a, b, d.
113. *Urmatoarele data privitoare la necesarul zilnic de apa sunt adevarate cu exceptia : a. adult 35 ml/kg b. adult obez 50 ml/kg c. copil mic 60 ml/kg d. sugar 150 ml/kg e. mamele care alapteaza 2-3 l/zi
R: b 114. f. g. h. i. j.
*Deficitul de sodiu poate sa apara in urmatoarele conditii cu exceptia: pierderi gastro-intestinale insuficienta cortico-suprarenala pierdere de apa pura arsuri cutanate intinse tratament prelungit cu diuretice
R: c 115. f. g. h. i. j.
Potasiul in organism are urmatoarele roluri in: sinteza proteica echilibrul acido-bazic sinteza si activitatea unor enzime echilibrul ponderal activitatea neuromusculara
R: a,b,c,e. 116. f. g. h. i. j.
Ratia zilnica recomandata de fier este : barbati adulti 12-16 mg/zi adolescente (F) 15-18 mg/zi gravide 20-30 mg/zi adolescenti (B) 20- 25 mg/zi Femei de varsta fertila 18-20 mg/zi
R : a, b, d, e. 117. f. g. h. i. j.
Ratia zilnica recomandata de calciu este : adult sanatos 1000 mg/zi sugar 350-500 mg/zi copil 500-800 mg/zi adolescent 1800-2000 mg/zi gravide si femeia care alapteaza 1500-2000 mg/zi
R: a, b, c, e.
118.
Care din urmatorii aminoacizi sunt aa aromatici, care se constituie in precursori ai neurotransmitatorilor : a. fenilalanina b. tirozina c. valina d. triptofanul e. leucina R: a, b, d.
119.
Care sunt aminoacizii ramificati vitali in neoglucogeneza: a. valina. b. izoleucina
c. tirozina d. fenilalanina e. leucina R: a, b, e. Evaluarea calităţii nutriţionale a diferitelor surse de proteine alimentare se face prin analiza relaţiei dintre aportul alimentar şi necesităţile metabolice: a. echilibrul între aportul şi necesarul de azot total al individului b. echilibrul dintre amino acizii alimentari şi necesarul de aminoacizi c. raportul dintre proteinele complexe si lipidele saturate din produs d. echilibrul dintre a.a esenţiali şi cei neesenţiali e. echilibrul dintre proteine si glicogen R: a, b, d
120.
121. Factorii care influientează necesarul de proteine: a. procesul de creştere b. calitatea proteinelor alimentare c. temperatura mediului ambiant d. sportul de performanta e. sarcina si lactatia R: a, b, d, e.
122.
Evaluarea starii nutritionale se face pe
a. date antropometrice b. analize biochimice c. teste de laborator d. ancheta alimentara e. ancheta sociala R: a, b, c, d. 123.
Necesar caloric estimat in functie de activitatea fizica prestata este de : a. sedentar=25kcal/kg greutate ideala b. activitate medie=30-35 kcal/kg greutate reala c. obez activ = 39 kcal/kg greutate reala d. activitate intensa=35-40kcal/kg greutate ideala e. sportiv : 50 kcal/kg greutate ideala R: a, d, e.
124.
Evaluarea antropometrica include : a. măsurarea greutăţii şi a înalţimii b. calcularea IMC c. calcularea indicelui glezna-brat d. măsurarea pliurilor cutanate e. perimetrul cranian la copil R: a, b, d, e
125. Aditivii alimentari sunt substante care se introduc intentionat in alimente in urmatoarele scopuri: a. prelungirea duratei de pastrare si evitarea alterarii b.mentinerea si/sau imbunatatirea caracteristicilor senzoriale (organoleptice) c. cresterea densitatii calorice
d. facilitarea unor procese tehnologice e. adictie R: a, b, d. 126.
Efectele nefavorabile ale aditivilor alimentari apar mai ales daca: a. se folosesc fraudulos aditivi neautorizati sau insuficient verificati din punct de vedere al inocuitatii b. se introduc in alimente in care prezenta lor nu este admisa c. nu sunt sezizati organoleptic d. se depasesc limitele maxime admise e. nu au gradul de puritate adecvat (contin impuritati nocive) R: a, b, d, e
127.
Urmatoarele afirmatii despre densitatea energetica a alimentelor sunt adevarate: a. reprezintă procentajul de kcal pentru 100 g de aliment b. este determinant esenţial al saţietăţii c. este invers proporţională cu volumul alimentelor d. cu cât un aliment este mai sărac în lipide densitatea sa energetică este mai mare e. este direct proportional cu densitatea nutritionala R: a, b, c 128. Metoda jurnalului alimentar prin cântărire este considerată metoda de referinţă deoarece are urmatoarele avantaje a. răspunsul nu apelează la memorie b. prizele alimentare sunt precise şi continutul poate fi uşor calculat c. studiul pe mai multe zile permite stabilirea obiceiurilor alimentare d. prizele alimentare în afara domiciliului sunt bine apreciate e. înregistrarea unor zile repetate de mai multe ori in cursul unui an permite estimarea frecvenţei unui nutriment studiat R: a, b, c, e
129.
Chestionarul de frecventa alimentara semicantitativ are urmatoarele avantaje : a. reflecta obiceiurile alimentare b. nivelul de raspuns este ridicat c. este ieftin d. nu face apel la memorie e. permite efectuarea unei relaţii între obiceiurile alimentare şi patologie R: a, b, c, e.
130. *Pentru buna funcţionare a organismului şi status nutriţional optim este necesar: a. Stare de echilibru între necesarul şi aportul energetic şi nutriţional b. Aport constant de energie conţinută de alimente c. Raport optim între insulină şi glucagon, hormonii implicaţi în metabolism în perioada de post şi perioada alimentară d. Toate cele de mai sus
e. R: d
Nici un R
131. *Piramida alimentară reprezintă: a. Exprimarea recomandărilor privind activitatea fizică b. Exprimarea grafică a standardelor nutriţionale, a cantităţilor şi a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menţine starea de sănătate c. Limitarea aporturilor nutriţionale în funcţie de vârstă d. Toate de mai sus e. Nici un R R: b 132. Referitor la cereale, sunt adevărate următoarele: a. Reprezintă principalele componente ale dietei şi importante surse nutritive b. Reprezentantul cel mai de seamă este orzul c. În constituţia grâului, straturile externe conţin cea mai mare cantitate de fibre d. Cu cât gradul de extracţie este mai scăzut, cu atât făina rezultată este cu un conţinut mai scăzut în nutrienţi e. Principalele minerale conţinute în cereale sunt fierul şi fosforul R: a, c, d, e 133. În cadrul alimentaţiei sănătoase, referitor la grupa cerealelor sunt adevărate următoarele: a. Păinea reprezintă o sursă importantă de nutrienţi, aducând 50% din necesarul energetic b. Făinurile cu grad mare de extracţie conţin o cantitate mai mică de acid fitic comparativ cu făina albă c. Acidul fitic se combină cu minerale formând săruri insolubile şi modificându-le disponibilitatea d. Făinurile cu grad mare de extracţie conţin o cantitate redusă de fibre alimentare e. Valoarea nutritivă a făinii nu este modificată prin adăugarea altor ingrediente în procesul de preparare a prăjiturilor R: a, c 134. *Conform piramidei alimentare, recomandările privind aportul de alimente din grupa cerealelor sunt următoarele: a. 2-3 porţii/zi b. 6 până la 11 porţii/zi c. 8 porţii/zi d. 4 porţii/zi e. Nici un răspun corect R: b 135. Principalii nutrienţi ai laptelui de vacă sunt următorii: a. Proteinele, în principal cazeina şi lactalbumina b. Carbohidraţi, sub forma amidonului c. Grăsimi, într-o formă emulsifiată d. Vitamine din complexul B, în special riboflavina e. Vitamina A R: a, c, d, e
136. Referitor la derivatele din lapte, sunt adevărate următoarele: a. Smântâna conţine o cantitate mare de grăsimi saturate având un important rol energetic b. Untul are un conţinut crescut de vitamina A c. Iaurtul se obţine prin adăugarea unei culturi de bacterii ce fermentează amidonul d. Iaurturile probiotice conţin un număr mare de microorganisme nepatogene care formează microbiota indigenă a tractului gastrointestinal e. Valoarea nutritivă a brânzeturilor este foarte scăzută R: a, b, d 137. Referitor la lapte şi produse lactate, sunt adevărate următoarele: a. Laptele semidegresat este similar cu laptele integral în ceea ce priveşte conţinutul în carbohidraţi, proteine, minerale şi vitamine hidrosolubile b. Laptele semidegresat are un conţinut mai crescut în vitamine liposolubile c. Laptele praf este un produs obţinut prin evaporarea apei din lapte d. În cazul iaurturilor, conţinutul nutriţional este modificat prin adăugarea aromelor sau a fructelor e. Se recomandă consumul a 10 porţii zilnice de lapte sau derivate din lapte R: a, c, d 138. a. b. c. d. e. R: a
*Oul constituie un produs de bază în alimentaţie, fiind caracterizat prin: Conţinut bogat în proteine cu valoare biologică înaltă şi vitamine Cantitate mare de proteine în albuş cu valoare biologică foarte scăzută Cantitate mare de proteine dar în proporţii necorespunzătoare a aminoacizilor esenţiali Cantitate mare de grăsimi şi colesterol în albuş Cantitate redusă de vitamine liposolubile
139. Următoarele afirmaţii cu privire la conţinutul nutritiv al oului sunt adevărate: a. Reprezentantul principal al proteinelor din albuş este ovoalbumina b. Valoarea biologică a proteinelor din ou este considerată 100% c. Gălbenuşul este o sursă importantă de fosfolipide d. Cu excepţia riboflavinei, toate celelalte vitamine se găsesc în albuş e. Albuşul concentrează substanţele minerale din ou R: a, b, c 140. Referitor la carne şi preparate din carne, sunt adevărate următoarele: a. Cei mai importanţi constituienţi ai cărnii sunt proteinele, fierul şi vitaminele din grupul B b. Proteinele din carne au o valoare biologică scăzută, deoarece nu conţin toţi aminoacizii esenţiali c. Conţinutul în proteine nu depinde de specie sau segment anatomic d. Fierul conţinut în carne are o biodisponibilitate mai mică decât cel din vegetale e. Sărurile minerale se găsesc într-o proporţie variabilă, fiind reprezentate în principal de fier R: a, e 141. Carnea de peşte este comparabilă cu carnea celorlalte animale în ceea ce priveşte compoziţia, cu unele specificări: a. Este mai greu de digerat decât carnea de la mamifere şi păsări
b. Este o sursă importantă de proteine cu o valoare biologică înaltă, conţinând toţi aminoacizii esenţiali c. Speciile de peşte gras sunt cunoscute a fi bogate în vitaminele A şi D d. Crustaceele sunt bogate în glucide e. Caracteristică este proporţia mare de acizi graşi polinesaturaţi şi în special ω-3. R: b, c, e 142. *Conţinutul în proteine al cărnii variază în funcţie de specie, fiind adevărate următoarele afirmaţii: a. Carnea de pui 21% b. Carnea de vită, oaie 17% c. Carnea de porc 16% d. Toate de mai sus e. Nici un răspun corect R: d 143. Referitor la constituienţii cărnii, sunt adevărate următoarele: a. Conţinutul în sodiu este mai mare în viscere b. Ficatul are un conţinut crescut în vitamina A c. Conţinutul în fosfor este foarte redus la peşte d. Vitaminele sunt prezente în proporţii importante, în special cele din grupul B e. Preparatele de carne sunt foarte sărace în grăsimi R: a, b, d 144. În cadrul alimentaţiei sănătoase, următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la legume şi vegetale: a. Reprezintă principala sursă de vitamine şi minerale alături de fructe b. Reprezintă o sursă importantă de carotenoizi şi agenţi fitoprotectori c. Vegetalele cu frunze verzi au un conţinut foarte scăzut în tiamină d. Legumele conţin o cantitate apreciabilă de substanţe minerale e. Legumele şi produsele de soia sunt bogate în colesterol R: a, b, d 145. Grupa legumelor şi vegetalelor se caracterizează prin următoarele: a. Valoare energetică redusă, fiind indicate în dietele hipocalorice b. Conţinut în minerale constant, indiferent de conţinutul în minerale al solului c. Cartofii sunt caracterizaţi print-un index glicemic scăzut d. Rădăcinoasele conţin acid ascorbic e. Vegetalele cu păstăi conţin cantitatea cea mai mare de carbohidraţi şi proteine dintre toate legumele R: a, d, e 146. a. b. c. d. e. R: b, c
În ceea ce priveşte vegetalele cu păstăi, sunt adevărate următoarele: Proteinele lor au o valoare biologică crescută Fasolea verde şi mazărea reprezintă surse importante de acid ascorbic Furnizează o cantitate considerabilă de fibre alimentare Nu pot fi consumate în stare proaspătă ci necesită preparare termică Soia este foarte săracă în izoflavone
147. *Fructele sunt alimente de origine vegetală caracterizate din punct de vedere nutriţional prin următoarele: a. Sărace în apă b. Sărace în proteine c. Foarte bogate în lipide d. Vitamine liposolubile foarte bine reprezentate e. Foarte sărace în minerale R: b 148. Referitor la grupa fructelor, sunt adevărate următoarele: a. Glucidele reprezintă una dintre componentele cele mai importante b. Lipidele se găsesc în special în sâmburi şi seminţe c. Au un conţinut crescut în potasiu d. Citricele au conţinut scăzut în acid ascorbic e. Alături de legume, reprezintă singura sursă de acid ascorbic din dietă R: a, b, c, e
149. a. b. c. d. e. R: c, d
Următoarele afirmaţii sunt adevărate: Nucile au conţinut crescut de apă Castanele au conţinut scăzut de carbohidraţi Sucul provenit din fructe face parte din acelaşi grup de alimente Sucul de fructe conţine o cantitate mult mai mică de fibre comparativ cu fructul întreg Fructele nu au structură celulozică
150. a. b. c. d. e. R: a, c
Grupa produselor zaharoase se caracterizează prin următoarele: Aport caloric ridicat oferit într-un volum mic Prezenţa lor este absolut necesară pentru echilibrul raţiei alimentare Acţiune cariogenă importantă, cu impact mai ales în rândul copiilor şi adolescenţilor Reprezentare grafică la baza piramidei alimentare Au valoare nutriţională foarte mare
151. În ceea ce priveşte băuturile, sunt adevărate următoarele: a. Ceaiul şi cafeaua au o valoare energetică de 7 kcal/g b. Ceaiul este o sursă importantă de bioflavonoide c. Vinurile dulci, berea şi lichiorurile au un conţinut important de carbohidraţi d. Consumul de băuturi alcoolice nu interferă cu starea de nutriţie, indiferent de cantitatea şi frecvenţa consumului e. Consumul de alcool interferă cu utilizarea nutrienţilor de către organism R: b, c, e 152. a. b. c. d. e.
*Consumul de băuturi alcoolice în sarcină poate determina: Avort spontan Dezlipire de placentă Greutate mică la naştere Sindromul „alcool fetal” Toate de mai sus
R: e 153. Sindromul „alcool fetal” ce poate apare datorită consumului de băuturi alcoolice în sarcină se caracterizează prin: a. Creştere insuficientă pre- şi postnatală b. Întârziere în dezvoltare c. Dezvoltare excesivă în înălţime d. Microcefalie e. Anomalii ale articulaţiilor scheletului R: a, b, d, e 154. În ceea ce priveşte aportul de băuturi alcoolice, sunt adevărate următoarele: a. Alcoolul poate fi consumat în cantităţi moderate fără repercursiuni asupra stării de sănătate b. În sarcină se recomandă aportul de băuturi alcoolice pentru creşterea apetitului c. Se recomandă ca alcoolul să fie consumat înainte de aport alimentar d. În hiperuricemie se recomandă aport de băuturi alcoolice terapeutic e. Consumul cronic de alcool duce la apariţia malnutriţiei R: a, e 155. În cadrul piramidei alimentare, recomandările privind aportul principalelor grupe de alimente sunt: a. Grupa legumelor şi vegetalelor 3-4 porţii/zi b. Ouă 7 porţii/săptămână c. Grupa pîine, cereale, paste 6-11 porţii/zi d. Grupa fructelor 8 porţii/zi e. Grupa lapte şi derivate 2-3 porţii/zi R: a, c, e
156.
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) b) placut c) d) e)
Gastrotehnia reprezinta arta pregatirii alimentelor intr-un mod cat mai placut si mai atragator Alimentul, dupa preparare, trebuie să devină mai uşor de digerat şi să aibă un aspect şi un gust Prepararea alimentelor poate avea implicatii in profilaxia sau vindecarea unor afectiuni Nu este indicat ca alimentele sa fie consumate in stare cruda Prin pregatire culinară, alimentele nu trebuie să devină iritante sau nocive
R: b. c, e 157. Prelucrarea termica a alimentelor: a) b) c) d) e)
Este necesara pentru absolut toate alimentele avand scopul de a le creste gradul de salubritate Depinde de temperatura mediului la începutul şi în timpul tratamentului Presupune modificari fizico-chimice ce dau alimentelor proprieteti noi Determina cresterea digestibilitatii anumitor alimente Determina scaderea sapiditatii anumitor alimente
R: b. c, d 158. Una din etapele premergatoare prepararii culinare este cercetarea starii de salubritate a alimentelor. Urmatoaree afirmatii sunt adevarate: a) Aceasta etapa trebuie facuta exclusiv de catre organe specializate
b) Carnea proaspata este acoperita cu o pelicula subtire, usor umeda, prezentand pe sectiune o culoare roz-rosie c) Carnea proaspata lasa urma la presiunea digitala d) Pestele proaspat are solzii foarte usor detasabili e) Oul proaspat este mai greu decit cel vechi R: b. e 159. Intre manoperele preliminare prelucrarii termice a alimentelor amintim: a) Transarea carnii pe calitati si categorii b) Decongelarea rapida a carnii c) Spalarea legumelor prin mentinerea timp indelungat in apa de spalare d) Curatarea legumelor (prin razuire, detasarea frunzelor externe, curatarea cojii) e) Spalarea oualor cu apa calduta R: a, d, e 160. In timpul prepararii termice se produc urmatoarele modificari: a) Proteinele sufera un proces de denaturare cu pierderea solubilitatii si coagularea lor b) Amidonul se transforma in dextrine fiind ulterior descompus de amilaza salivara si pancreatica c) Fibrele se ramolesc fiind mai putin iritante pentru colon d) Grasimile devin mai sensibile la actiunea bilei si altor enzime (lipaza gastrica si intestinala) e) parazitii si microorganismele sint distrusi R: a. b, c, d, e 161. Urmatoarele afirmatii sunt false: a) Tiamina, piridoxina, ac. pantotenic sunt foarte sensibile la actiunea temperaturilor ridicate b) Carnea prajita pierde aproximativ 14% din tiamina pe cind cea fiarta pierde aproximativ 50% c) Fierberea legumelor si fructelor distruge 90% din vitamina C d) Vitamina A se pierde in cantitate foarte mare deoarece trece in apa de fierbere e) Pentru evitarea distrugerii vitaminelor hidrosolubile se recomanda alcalinizarea apei de fierbere R: a. c 162. Reactia Maillard: a) Reprezinta pierderea totala a vitaminelor si mineralelor in timpul prepararii termice a alimentelor b) Reprezinta asocierea de carbohidrati si proteine ce poate genera la temperaturi mari o cafeinizare non-enzimatica c) reprezinta asocierea de carbohidrati si lipide ce genereaza o reducere de catre grupul carbonil din glucoza a lanturilor peptidice d) Are drept efect modificarea gustului, culorii, aromei e) se produce la temperaturi mari si ph de minim 7 R: b. d, e 163. Cauzele deteriorarii uleiurilor in timpul procesului de prajire sunt: a) temperatura mare b) accesul aerului
c) contaminarea determinata de reziduuri alimentare d) pierderea antioxidantilor naturali e) niciuna de mai sus R: a. b, c, d 164. Avantajele gatirii la cuptorul cu microunde sunt: a) prepararea rapida a alimentelor b) decongelarea rapida a alimentelor c) gustul agreabil datorita producerii reactiei Maillard d) pierderea mai mica de vitamine hidrosolubile e) toate de mai sus R: a. b, d 165. Fierberea laptelui are urmatoarele urmari: a) distruge unii fermenti facindu-l mai digerabil b) distruge vitamina C c) lactalbumina coaguleaza d) distruge eventualele microorganisme patogene e) laptele devine mai putin digerabil R: b. c, d, e 166. Urmatoarele modificari apar in cursul prepararii termice a carnii: a) inactivarea unor toxine (toxina botulinica) b) formarea substantelor sapide ale carnii c) mentinerea continutului proteic d) pregatirea albuminelor pentru digestie e) pastrarea substantelor extractive si nutritive in carne atunci cind fierberea porneste de la rece R: a. b, d 167. Pestele contne: a) acizi grasi saturati b) proteine cu valoare biologica mare c) Acizi grasi polinesaturati d) continut crescut de nucleoproteine e) sursa importanta de fluor R: b. c, e 168. Oul: a) contine proteine cu valoare biologica mare b) contine vitamine hidro si liposolubile c) contine o cantitate importanta de vitamina C d) are un efect excitosecretor mai mare decat carnea e) poate fi conservat prin deshidratare R: a. b, e 169. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a) "legatura cu ou" este un proces implicat in obtinerea maionezei b) "fulgii de ou" apar atunci cand se produce coagularea si flocularea galbenusului la temperaturi > 70 grade C
c) "legarea prin emulsionare" sta la baza obtinerii sufleurilor d) budincile se obtin prin adaugarea oului la sosul alb alaturi de alte ingrediente (legume, fainoase, cartof, branza) e) compozitiile pe baza de galbenus de ou si lapte stau la baza formarii cremelor R: b. d, e 170. Urmatoarele afirmatii referitoare la legume si fructe sunt adevarate: a) pentru actuinea lor alcalinizanta legumele si fructele sunt indeosebi indicate in toate afectiunile insotite de scaderea RA (rezervei alcaline) b) K (potasiu) are o actiune similara cu a Na (sodiu) in ceea ce priveste retentia de apa in organism ceea ce explica actiunea diuretica a legumelor c) Leguminoasele uscate sunt bogate in glucide (amidon)si proteine vegetale d) leguminoasele uscate sunt tot atat de bogate in proteine ca si carnea e) un reprezentant de seama al tuberculilor este mazarea R: a. c, d 171. Importanta consumului de legume deriva din: a) salatele aduc o mare cantitate de vitamine, saruri minerale si glucide usor asimilabile care lipsesc din alimentele de origine animala sau sunt distruse in timpul prepararii termice a acestora b) celuloza si hemiceluloza din legume, prin absorbtia apei formeaza o masa gelatinoasa cu rol absorbtiv, astringent si dezinfectant c) unele legume contin substante fitoncide care pot sa distruga sau sa opreasca multiplicarea unor microorganisme d) curatirea legumelor pentru salata se va face cu putin timp inainte de servire folosinduse un cutit oxidabil e) spalarea legumelor se face prin nmuierea acestora in apa timp de 30-60 de minute R: a. c 172. Pentru prelucrarea termica a legumelor trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: a) timpul de fierbere b) cantitatea de apa c) taierea legumelor inainte de a fi fierte d) pastrarea culorii naturale a legumelor prin adaugarea bicarbonatului de sodiu in apa de fierbere e) pastarea legumelor dupa ce au fost tocate inainte de a fi fierte R: a, b. c, e 173. Cerealele si fainoasele constituie alimente foarte importante pentru alimentatia omului sanatos. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a) proteinele din cereale nu contin toti aminoacizii esentiali b) proteinele din secara sunt inferioare proteinelor din grau c) faina cu un grad de extractie mare pierde o mare parte din minerale si vitaminele din complexul B d) faina alba este utilizata in patiserie si la prepararea prajiturilor e) in cenusa cerealelor predomina miliechivalenti acizi R: a. d, e
174. Una din caracteristicile principale ale crupelor este acela ca fierb repede si prin fierbere isi maresc volumul si isi modifica calitatile gustative devenind placute la gust. Astfel: a) grisul se foloseste fiert in apa sau lapte sau adaugat la supe, ciorbe, produse de patiserie b) malaiul are o valoare calorica mica si valoare biologica ridicata c) malaiul are un continut crescut de aminoacizi esentiali d) orezul, prin fierbere isi mareste volumul si greutatea e) fierberea orezului si a pastelor fainoase se face intr-o cantitate nu foarte mare de apa R: a, d 175. Exista urmatoarele tipuri de aluaturi: a) aluat nedospit - framintarea fainii cu apa rece b) aluat frantuzesc sau foetaj - faina, apa, grasime (unt), zahar c) aluat pentru foi de placinta - faina, apa, sare, putin untdelemn d) aluat de taitei - aluat simplu, fara grasime, cu ou e) aluat nisipos - aluat de ecler R: a. c, d 176. Intre sosurile reci amintim urmatoarele: a) sosul de lamaie b) sosul spaniol c) sosul "maitre d'hotel" d) sosul "vinaigrette" e) sosul Bechamel R: a. c, d 177. Intre sosurile calde amintim: a) sosul Bechamel b) sosul "a la creme" c) sosul de rosii (sosul tomat) d) sosul "remoulade" e) sosul tartar R: a, b. c 178. Urmatoarele afirmatii legate de supe si ciorbe sunt adevarate: a) supele limpezi de legume se obtin prin inroducerea legumelor in apa clocotita sau in abur sub presiune la care se adauga cereale sau derivate ale acestora sau legume fierte pasate b) pentru obtinerea bulionului de carne concentrat, carnea taiata in bucati mici se va pune la fier "de la cald" c) supa limpede se prepara din carne sau oase d) supele ingrosate au un aport caloric mai ridicat comparativ cu supele limpezi e) consomme-ul este un preparat care presupune un proces termic de foarte scurta durata sau deloc asa cum este cazul supei gazpacho R: c, d
179. Deserturile sunt preparate culinare cu o savoare deosebita care se servesc de obicei la sfarsitul mesei. Acestea sunt:
a) sucurile de fructe si de legume - se prepara din fructe si legume de buna calitate pastrandu-si calitatile nutritive daca sunt tinute la temperatura de 4 grade C timp de 24-48 ore b) chiselurile sunt preparate culinare care se prepara prin inglobarea unei foi de gelatina in lapte, branza de vaci, sucuri de fructe, etc c) fainoasele cu lapte se recomanda a fi fierte indeosebi in sistem "bain marie" d) compoturile se obtin prin fierberea indelungata a fructelor, fiind un desert foarte bun pentru alimentatia bolnavilor de stomac e) cremele sunt preparate culinare cu o valoare nutritiva ridicata datorita elementelor componente R: c, e 180. Derivatele din lapte: a) se pastreaza la temperatura de 8-10 grade C b) sunt usor de digerat, hranitoare si cu proprietati laxative c) nu sunt recomandate in tratamentul unor afectiuni (cum ar fi colopatiile cronice sau constipatiile) d) branzeturile sunt sarace in substante nutritive e) proteinele continute in aceste preparate sunt incomplete R: b 181. Una din afirmatiile de mai jos nu este adevarata: a) garniturile "a la greque" se obtin prin fierberea legumelor inabusit, adaugand unt si zeama de lamaie b) sufleurile sunt preparate culinare pregatite din carne sau legume legate cu sos alb sau ou la care se adauga diferite ingrediente pentru ameliorarea gustului sau marirea valorii nutritive (cascaval, unt, smantana) c) garniturile preparate din paste fainoase se vor fierbe in apa multa pentru a nu aglutina d) pireurile sunt obtinute prin fierberea si apoi pasarea legumelor, cu adaos de unt si lapte e) budincile dietetice se prepara la fel ca si cele obisnuite cu deosebirea ca in multe cazuri se inlocuieste cascavalul cu branza de vaci sau se exclude galbenusul R: b 182. Urmatoarele sosuri sunt reci cu o exceptie: a) sosul de lămâie b) sosul maioneză c) sosul provansal d) sosul tartar e) sosul de roşii (tomat) R: e 183. Urmatoarele sosuri sunt calde, cu o exceptie: a) sosul de smântână b) sosul de lămâie c) sosul de roşii (tomat) d) sosul “à la crème” e) sosul spaniol (brun) R: b
184. *La o femeie normoponderală înainte de perioada de gestaţie, câştigul ponderal optim în sarcină este următorul: a. 18 kg b. 11,5-16 kg c. 6 kg d. Cel mult 5 kg e. 23 kg R: b 185. Referitor la administrarea de suplimente nutritive pe parcursul sarcinii, sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. O dietă echilibrată acoperă în general necesarul de vitamine şi minerale necesar gestaţiei b. Suplimentele de acid folic şi fier sunt necesare la toate gravidele c. Este necesară recomandarea de rutină a suplimentelor de zinc şi vitamina E d. Suplimentele nutritive sunt necesare la gravidele considerate cu risc e. Este necesară recomandarea de rutină a suplimentelor de vitamina A R: a, b, d 186. În ceea ce priveşte necesarul energetic şi de principii nutritive în sarcină, sunt adevărate următoarele: a. Metabolismul bazal creşte în gestaţie cu 50% b. Necesarul de proteine zilnic este de 1,1 g/kg/zi, folosindu-se greutatea corporală dinaintea sarcinii c. Cantitatea de carbohidraţi recomandată în sarcină este de maxim 100 g/zi pentru a preveni cetoza d. Necesarul de acizi graşi în sarcină este de 13 g/24 ore acizi graşi polinesaturaţi ω-6 (acid linoleic) şi de 1,4 g/24 ore acizi graşi polinesaturaţi ω-3 (acid α-linoleic) e. Necesarul de fier scade în sarcină R: b, d 187. a. b. c. d. e. R: a
*Necesarul hidric al sugarului este următorul: 125-150 ml/kg corp/zi 10-20 ml/kg corp/zi 50-60 ml/kg corp/zi În funcţie de senzaţia de sete 500 ml/zi
188. Referitor la alimentaţia nou născutului şi sugarului sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. În primul an de viaţă, majoritatea proteinelor sunt furnizate de laptele uman şi formulele de lapte b. Laptele uman conţine cantităţi crescute de acizi graşi esenţiali precum acidul linoleic, linolenic şi derivaţii cu lanţ lung ai acestora c. Glucidele trebuie să furnizeze maxim 20% din totalul caloric la sugari d. Formulele de lapte pentru sugari conţin adaosuri din toate vitaminele necesare e. Aportul de vitamina K în perioada neonatală este extrem de important, deficitul putând duce la apariţia de sângerări sau la boala hemoragică a nou născutului R: a, b, d, e
189. Următoarele afirmaţii cu privire la laptele uman şi formulele de lapte sunt adevărate: a. Laptele uman este alimentul ideal pentru nou născuţi b. Laptele uman nu asigură necesarul energetic şi de nutrienţi în cantităţi adecvate în primele luni de viaţă c. Alimentaţia la sân nu aduce beneficii nutriţionale sugarului d. Laptele uman şi colostrul conţin anticorpi şi factori antiinfecţioşi care nu sunt prezenţi în formulele de lapte pentru sugari e. Formulele comerciale de lapte sunt adaptate pentru a furniza necesarul nutritiv într-o formă uşor absorbabilă R: a, d, e 190. Nevoile energetice ale copilului sunt determinate de: a. Metabolismul bazal b. Activitatea fizică c. Randamentul şcolar d. Rata de creştere e. Mediul de viaţă R: a, b, d 191. Referitor la nevoile nutriţionale în perioada copilăriei sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. Aportul energetic al copiilor având aceeaşi vârstă şi sex depinde de nivelul activităţii fizice b. Necesarul glucidic este de 20-30% din aportul caloric c. Lipidele trebuie să reprezinte 25-35% din aportul caloric d. Pentru copii sănătoşi este preferabil ca aceştia să primească vitamine şi minerale din alimente e. Nu este necesară suplimentarea cu vitamine şi minerale la copii ce consumă diete vegetariene fără produse lactate R: a, c, d 192. sunt: a. b. c. d. e. R: c
*Categoriile de copii cu risc care necesită suplimente de vitamine şi minerale Copii din familiile cu statut socio-economic ridicat Copii din ciclul gimnazial Copii cu boli cronice precum fibroza chistică, afecţiuni hepatice Copii din mediul rural Copii care nu au utilizat niciodată suplimente de vitamine şi minerale
193. Alimentaţia copilului preşcolar se bazează pe următoarele principii: a. Este o perioadă ce se remarcă prin dezvoltarea abilităţilor legate de autoalimentare b. Este o perioadă în care apar şi se dezvoltă anumite preferinţe alimentare c. Preşcolarii necesită un număr mai redus de mese (1-2/zi) datorită capacităţii mari a stomacului d. Porţia preşcolarului trebuie să fie aceeaşi ca la adult e. Alimentaţia în grup are o importanţă tot mai mare în viaţa preşcolarului, fiind neccesară o atmosferă destinsă la masă
R: a, b, e 194. Alimentaţia şcolarului se bazează pe următoarele principii: a. Este o perioadă caracterizată printr-un proces lent de creştere şi o mărire constantă a aportului alimentar b. Frecvent copii şcolari sunt responsabili de prepararea micului dejun c. Este o perioadă în care nu se mai recomandă micul dejun d. Omiterea micului dejun duce la performanţe şcolare mai mari e. Se pune accent pe creşterea ofertei de fructe, legume, cereale şi respectarea preferinţelor alimentare R: a, b, e 195. *În perioada adolescenţei se modifică compoziţia corporală în funcţie de sex astfel încât la sfărşitul adolescenţei proporţia ţesutului adipos va fi: a. Ţesutul adipos va creşte mai mult la fete (22-26%) comparativ cu băieţii (15-18%) b. Ţesutul muscular va creşte mai mult la fete (22-26%) comparativ cu băieţii (15-18%) c. Ţesutul adipos va creşte mai mult la băieţi (22-26%) comparativ cu fetele (15-18%) d. Ţesutul osos va creşte mai mult la fete (22-26%) comparativ cu băieţii (15-18%) e. Ţesutul adipos va creşte mai mult la fete (10%) comparativ cu băieţii (5%) R: a 196. În aprecierea procesului de creştere în perioada adolescenţei, se utilizează următorii parametri: a. Greutatea normală pentru talia respectivă, în funcţie de vârstă şi sex, se încadrează între percentilele a 10-a şi a 85-a a graficelor de creştere b. Greutatea normală pentru talia respectivă, în funcţie de vârstă şi sex, se încadrează între percentilele a 30-a şi a 90-a a graficelor de creştere c. Valorile normale ale IMC-ului sunt cuprinse între percentila a 5-a şi a 85-a a graficelor de creştere în funcţie de vârstă şi sex d. Valorile normale ale IMC-ului sunt cuprinse între percentila a 20-a şi a 75-a a graficelor de creştere în funcţie de vârstă şi sex e. Evaluarea pliului cutanat oferă un grad mai mare de precizie R: a, c, e 197. a. b. c. d. e. R: d
*În cazul adolescenţilor, necesarul energetic se calculează în funcţie de: Vârstă şi sex Talie Nivelul activităţii fizice Toate de mai sus Nici un R
198. În cazul adolescenţilor, principiile alimentaţiei corecte sunt: a. Din aportul energetic zilnic, 50-55% din calorii sunt reprezentate de glucide, majoritatea glucide complexe b. Din aportul energetic zilnic, 15% din calorii sunt reprezentate de proteine c. Din aportul de lipide, raportul recomandat este de 1/4-1/3 de origine animală d. Determinarea aportului energetic nu trebuie să ţină cont de nivelul activităţii fizice, aceasta fiind neglijabilă la această categorie de vârstă
e. Nu este necesară ajustarea aportului energetic în funcţie de creştere, fiind o perioadă stabilă din punct de vedere staturo-ponderal R: a, b, c 199. Referitor la nutriţia în perioada adolescenţei, sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. Aportul proteic insuficient nu este urmat de consecinţe negative asupra compoziţiei corporale b. Aportul proteic insuficient poate să apară în cazul unor afecţiuni cronice sau al dietelor restrictive c. Aportul de referinţă al calciului pentru toţi adolescenţii este de 1300 mg/zi d. Nu se recomandă utilizarea de rutină a suplimentelor de vitamine şi minerale la adolescenţi e. Cantitatea de alimente necesară zilnic trebuie să fie împărţită în 3 mese principale şi cel puţin 2 gustări, cu adaptare la programul şcolar R: b, c, d, e 200. În perioada adolescenţei, sunt adevărate următoarele afirmaţii cu privire la aportul nutriţional: a. Aportul de referinţă al calciului pentru toţi adolescenţii este de 1300 mg/zi b. Toţi adolescenţii au un necesar mai mic de fier c. Aportul de referinţă al acidului folic este de 400 μg/zi d. Fructele şi legumele reprezintă o sursă importantă de vitamine şi minerale, fiind recomandate cel puţin 5 porţii/zi e. Necesarul de vitamine este redus în perioada adolescenţei R: a, c, d 201. Modificările fiziologice din perioada de îmbătrânire, cu răsunet nutriţional, sunt următoarele: a. Pierderea de 2-3% din masa slabă în fiecare decadă b. Rata metabolismului bazal creşte cu 15-20% de-a lungul vieţii c. Necesarul energetic zilnic se modifică datorită sarcopeniei, creşterii masei de ţesut adipos şi reducerii activităţii fizice d. Diminuarea în proporţii variabile a simţurilor olfactiv, tactil şi gustativ e. Creşterea apetitului şi a capacităţii de digestie şi absorbţie R: a, c, d 202. La vârstnici pot apare următoarele modificări la nivelul sistemului gastrointestinal: a. Disfagia b. Xerostomie c. Atrofia gastrică d. Modificarea motilităţii intestinale e. Creşterea activităţii lactazei R: a, b, c, d 203. Referitor la principiile nutriţiei optime la vârstnici, sunt adevărate următoarele: a. La vârstnici este recomandat un aport proteic de 1-1,25 g/kg/zi b. Necesarul proteic la vârstnici nu este influenţat de prezenţa comorbidităţilor, severitatea şi durata lor
c. Se recomandă ca 70% din necesarul energetic să fie furnizat de glucide d. La vârstnici sunt necesare frecvent suplimentări vitaminice, după evaluare corectă e. Deshidratarea este cea mai comună perturbare hidroelectrolitică la vârstnici R: a, d, e
204. La femeia care alăptează, sunt adevărate următoarele: a. Compoziţia laptelui matern variază în funcţie de dieta mamei b. Producţia de lapte creşte în cazul în care femeia este subponderală sau urmează o dietă hipocalorică c. Este recomandabil ca femeia care alăptează să aibă un aport caloric zilnic de cel puţin 1800 kcal d. Aportul de lichide recomandat în perioada alăptării este de 2-3 l/zi e. În cursul lactaţiei, aportul de proteine trebuie suplimentat cu 100 g proteine/zi R: a, c, d 205. *Nutriţia în boala stomacului operat presupune următoarele, cu excepţia: a. mese mici şi repetate b. un procent de glucide egal cu 50-60% din raţia calorică totală c. utilizarea preponderent a glucidelor cu structură simplă d. precauţii în utilizarea alimentelor care conţin lactoză e. consum moderat de grăsimi R: c 206. *Tratamentul nutriţional al diareei presupune: a. consumul de alimente fără preparare termică prealabilă b. alimente şi băuturi cu conţinut redus de electroliţi c. alimente bogate în grăsimi d. aport crescut de fructe şi legume e. eliminarea alimentului „suspect”, dacă acesta poate fi identificat R: e 207. *Care este necesarul de proteine la un pacient cu ciroză hepatică şi encefalopatie hepatică în primele 2-3 zile de evoluţie? a. 0,8 g/kg/zi b. 1 g/kg/zi c. 1,5 g/kg/zi d. 1,2 g/kg/zi e. 0,5 g/kg/zi R: e
208. *Care afirmaţie referitoare la aportul proteic al unui pacient cu ciroză hepatică este falsă? a. trebuie să fie susţinut, pentru a evita catabolismul proteinelor endogene b. se utilizează de rutină restricţie proteică c. la un pacient fără semne de encefalopatie hepatică este de 1-1,2 g/kg/zi d. dacă pacientul este malnutrit, aportul proteic poate creşte până la 1,5 g/kg/zi e. pacienţii cu encefalopatie hepatică trebuie trataţi intensiv cu lactuloză înainte de a se recurge la restricţia proteică R: b 209. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată despre dieta unui pacient cu ciroză hepatică: a. aportul glucidic trebuie limitat la maximum 40% din aportul energetic total b. o gustare bogată în glucide administrată la culcare previne catabolismul proteic nocturn c. aportul de fibre alimentare trebuie redus dacă există manifestări de encefalopatie hepatică d. restricţia hidrică este necesară la orice pacient cirotic e. se administrează de rutină suplimente de vitamina A şi D R: c 210. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată despre dieta unui pacient cu ciroză hepatică: a. tratamentul nutriţional al unui pacient cu ciroză hepatică compensată este unul predominant restrictiv b. sunt recomandate mese abundente, întrucât determină scăderea presiunii portale c. aportul caloric al unui pacient cu ciroză hepatică este de obicei de 25-35 kcal/kg/zi d. aportul caloric al unui pacient cirotic malnutrit este de obicei de 20-25 kcal/kg/zi e. se recomandă consumul zilnic de vin roşu în cantităţi moderate R: c 211. *Printre principalele cauze de malnutriţie la pacienţii cu boli pulmonare se regăsesc următoarele, cu excepţia: a. Aerofagie b. Tahipnee → aport alimentar scăzut c. Anorexia din bolile cronice d. Creşte surfactantul pulmonar şi elasticitatea pulmonară e. Depresie, anxietate cu anorexie R: d 212. *Acutizarea unei bronşite cronice poate fi determinată de următoarele, cu excepţia: a. Viroze respiratorii b. Infecţii bacteriene ale căilor respiratorii superioare
c. Inhalare de gaze toxice d. Exces de sodiu alimentar e. Expunere la alergeni R: d 213. *Următoarea afirmaţie este falsă în ceea ce priveşte malnutriţia pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă: a. Malnutriţia favorizează reducerea musculaturii respiratorii b. Malnutriţia favorizează slăbirea musculaturii respiratorii c. Malnutriţia este mai frecvent întâlnită la cei cu bronşită cronică decât la cei cu emfizem d. Malnutriţia agravează disfuncţia ventilatorie e. Malnutriţia creşte riscul de infecţii R: c 214. *Următoarea afirmaţie este falsă în ceea ce priveşte nutriţia pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă: a. Un aport crescut de acizi graşi ω-3 are efecte benefice b. Este necesară creşterea aportului de vitamine antioxidante c. Trebuie evitat excesul de vitamină D, care ar putea favoriza infecţiile căilor respiratorii superioare d. Trebuie redus aportul de sare e. Este util un aport crescut de lichide R: c 215. *Următoarele măsuri s-au dovedit a fi utile în profilaxia astmului bronşic, cu excepţia: a. Hrănirea copilului o perioadă cât mai îndelungată la sân b. Aport corespunzător de vitamine D, E şi zinc în timpul sarcinii c. Evitarea expunerii copiilor la fumul de ţigară d. Reducerea expunerii la alergeni e. Utilizarea precoce la copil a suplimentelor multivitaminice şi minerale R: e 216. *În tratamentul nutriţional al fibrozei chistice se recomandă următoarele, cu excepţia: a. Proteine – 1,5 g/kg la adulţi b. Lipide – 20-30% din aportul caloric c. La pacienţii cu boală respiratorie se va creşte raportul lipide/glucide în dietă d. Administrarea de trigliceride cu lanţ mediu e. Reducerea aportului alimentar de sodiu R: e
217. *Valoarea-ţintă a LDL-colesterolului la pacienţii cu risc cardiovascular foarte crescut trebuie să fie: a. Mai mică de 50 mg/dl b. Mai mică de 70 mg/dl c. Mai mică de 100 mg/dl d. Mai mică de 110 mg/dl e. Mai mică de 130 mg/dl R: b 218. *Următoarele afirmaţii despre fibrele alimentare sunt adevărate, cu excepţia: a. Fibrele alimentare sunt constituenţi vegetali alcătuiţi din proteine ce formează peretele celulelor vegetale b. Mucilagiile sunt fibre alimentare solubile c. Mucilagiile se găsesc în orz d. Citricele conţin pectină e. Necesarul zilnic de fibre este de 25-30 g R: a
219. *Mecanismele prin care fibrele alimentare solubile scad LDL-colesterolul sunt următoarele, cu excepţia: a. Leagă acizii biliari în lumenul intestinal b. Formează un strat gros în apropierea mucoasei, crescând absorbţia de acizi biliari c. Reduc rata de absorbţie a glucozei → scad eliberarea de insulină → scad producţia hepatică de colesterol d. Produc acizi graşi cu lanţ scurt prin fermentare în intestinul gros e. Inhibă sinteza hepatică de colesterol R: b 220. *Care dintre următoarele afirmaţii despre conţinutul în potasiu al alimentelor este falsă? a. Lintea conţine mai mult potasiu decât peştele b. Bananele conţin mai mult potasiu decât cartoful c. Leguminoase uscate conţin mai mult potasiu decât fructele proaspete d. Fructele oleaginoase conţin mai mult potasiu decât carnea de pui e. Peştele conţine mai mult potasiu decât legumele proaspete R: b 221. *Următoarea afirmaţie despre acizii graşi este falsă: a. Aterogenitatea acidului palmitic este mai mare decât a acidului lauric b. Acidul docosahexaenoic are 22 atomi de carbon în moleculă
c. Acidul oleic se găseşte în avocado şi în migdale d. Acidul arahidonic este un acid gras polinesaturat omega 3 e. Acidul eicosapentaenoic se găseşte în seminţe de in, ulei de soia R: d 222. *Acizii graşi polinesaturaţi ω6 au următoarele efecte, cu excepţia: a. Scad LDL-colesterolul b. Scad HDL-colesterolul c. Scad trigliceridele d. Acidul linoleic este un precursor al eicosanoizilor e. Cresc susceptibilitatea la oxidare a LDL-colesterolului R: c 223. *Acizii graşi polinesaturaţi ω3 determină următoarele acţiuni, cu excepţia: a. Scăderea trigliceridelor b. Creşterea HDL-colesterolului c. Scăderea agregabilităţii plachetare d. Scăderea susceptibilităţii la oxidare a LDL-colesterolului e. Scăderea tensiunii arteriale R: d 224. *Următoarea afirmaţie despre acizii graşi mononesaturaţi este falsă: a. Scad LDL-colesterolul b. Scad trigliceridele c. Scad susceptibilitatea la oxidare a LDL-colesterolului d. Inhibă agregarea plachetară e. Scad diametrul particulelor de LDL-colesterol R: e 225. *Scăderea LDL-colesterolului de către fructele oleaginoase se explică prin următoarele, cu excepţia: a. Conţinutul crescut de grăsimi mono- şi polinesaturate b. Conţinutul crescut de fibre c. Conţinutul crescut de arginină d. Determinarea senzaţiei de saţietate e. Creşterea secreţiei de insulină R: e 226. *Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la policosanol este falsă? a. Este o mixtură de acizi graşi derivaţi din ceara de la albine
b. c. d. e.
Determină scăderea LDL-colesterolului Determină scăderea oxidabilităţii moleculelor de LDL-colesterol Determină scăderea agregabilităţii plachetare Se administrează în doze de 20 - 40 mg/zi
R: a 227. *Următorii factori nutriţionali cresc rezistenţa la insulină, cu excepţia: a. Lipidele saturate b. Deficitul de sodiu din alimentaţie c. Excesul de sodiu din alimentaţie d. Consumul crescut de alcool e. Aportul excesiv de calciu R: e 228. *Dieta DASH se caracterizează prin următoarele, cu excepţia: a. Aport redus de grăsimi b. Aport redus de colesterol c. Aport redus de calciu d. Aport crescut de potasiu e. Aport crescut de magneziu R: c 229. *Următoarea afirmaţie referitoare la trigliceridele cu lanţ lung este falsă: a. Conţin AG cu 6-12 atomi de carbon b. Sunt parţial solubile în apă, astfel încât sunt mai uşor emulsificate decât trigliceridele cu lanţ lung c. Sunt mai uşor hidrolizate decât trigliceridele cu lanţ lung d. Sunt absorbite direct în circulaţia portală, nemaifiind necesar transportul prin limfă sub formă de chilomicroni e. Aportul caloric este mai mare decât cel al trigliceridelor cu lanţ lung R: e 230. *Următoarele alimente trebuie evitate de către pacientul cu boală Wilson, cu excepţia: a. Scoici b. Ficat c. Carne de porc d. Ciuperci e. Broccoli R: c
231. *Contraindicaţiile absolute ale nutriţiei enterale la un cirotic sunt următoarele, cu excepţia: a. Sângerări semnificative gastrointestinale b. Prezenţa varicelor esofagiene c. Obstrucţii intestinale d. Pancreatite e. Pacienţi cu ascită sub tensiune care nu pot tolera volumul necesar de alimente pentru nutriţie enterală R: b 232. *Următoarele recomandări nutriţionale trebuie făcute pacienţilor cu pancreatită cronică, cu excepţia: a. Aport proteic: 1-1,5 g/Kg/zi b. Aport crescut de glucide c. Evitarea excesului de fibre alimentare d. Se va prefera administrarea de trigliceride cu lanţ lung e. Aport redus de grăsimi R: d 233. *Malnutriţia are următoarele efecte asupra funcţiei renale, cu excepţia: a. Nivelurile crescute de prostaglandină E2 modifică capacitatea de concentrare a urinei b. Aportul proteic redus scade nivelul de uree din medulara renală, nivel necesar pentru a crea un gradient osmotic adecvat şi poate afecta activitatea hormonului antidiuretic (ADH) c. Aportul proteic redus scade activitatea enzimelor implicate în alcalinizarea urinei, ducând la alcaloză d. Aportul redus de fosfaţi scade excreţia de acizi, ducând la acidoză e. Creşte frecvenţa infecţiilor nosocomiale de tract urinar R: c 234. *Următoarea afirmaţie este falsă în ceea ce priveşte nutriţia pacientului dializat: a. Raţia proteică va fi normală, exceptând cazul dializei peritoneale, în care dieta va fi hipoproteică b. Aportul de sare şi apă va fi restrâns c. Aportul de potasiu va fi controlat prin dietă, folosind la nevoie răşini schimbătoare de ioni d. Aportul de fosfor va fi restrâns e. Aportul de calciu trebuie suplimentat R: a 235. *În anemiile posthemoragice acute se recomandă următoarele, cu excepţia: a. Dietă de cruţare în caz de hemoragie digestivă b. Sunt indicate alimente cu conţinut crescut de proteine
c. Sunt indicate alimente cu conţinut crescut de fier, acid folic şi vitamina B 12 d. Monitorizarea necesarului de vitamină E, mai ales la cei cu boli hepatice sau intestinale e. La pacienţii sub tratament cu anticoagulante orale (antivitamine K) trebuie evitat excesul sau variaţiile mari ale aportului alimentar de vitamină K R: d 236. *În tratamentul nutriţional al anemiilor megaloblastice prin deficit de vitamină B 12 se recomandă următoarele, cu excepţia: a. Aport proteic crescut (1,5 g/kg/zi) b. Sunt preferate proteinele animale c. Ficat, deoarece conţine cantităţi mari de fier, acid folic şi vitamina B 12 d. Surse alimentare de vitamina B12: spanac, broccoli, sparanghel e. La pacienţii cu leziuni bucale date de anemie: dietă semilichidă, cu evitarea alimentelor care irită mucoasa bucală, evitarea condimentelor şi a alimentelor acide R: d 237. Trigliceridele cu lanţ mediu sunt folosite cu bune rezultate în tratamentul dietetic al următoarelor boli: a. boala stomacului operat b. pancreatita cronică c. ulcerul duodenal d. pancreatita acută în primele zile de evoluţie e. ciroza hepatică compensată R: a, b 238. Despre aportul hidro-electrolitic al unui pacient cu ciroză hepatică sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. aportul de sodiu nu trebuie să depăşească 2 g/zi b. în lipsa ascitei sau a edemelor aportul hidric trebuie încurajat c. aportul de potasiu trebuie adaptat în funcţie de efectele medicaţiei diuretice d. în caz de hiponatremie severă se recomandă restricţie hidrică e. în cazul persistenţei ascitei se recomandă aport hidric liber şi creşterea dozelor de diuretice R: a, b, c, d 239. Despre nutriţia unui pacient cu ciroză hepatică sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. este obligatorie restricţia calorică b. aportul crescut de fibre alimentare este util în cazul apariţiei fenomenelor de encefalopatie hepatică c. aportul lipidic trebuie redus la toţi pacienţii cirotici d. administrarea de trigliceride cu lanţ mediu poate determina alcaloză metabolică e. aportul glucidic trebuie să reprezinte 50-60% din aportul energetic total
R: b, e 240. În dieta pacienţilor cu pancreatită cronică: a. sunt necesare cantităţi crescute de fibre alimentare b. glucidele trebuie să reprezinte mai puţin de 40% din aportul caloric c. aportul lipidic trebuie redus d. aportul proteic trebuie să fie de 1-1,5 g/kg/zi e. aportul caloric trebuie să fie crescut la măcar 35 kcal/kg/zi R: c, d, e 241. Pancreatita cronică beneficiază de următoarele măsuri terapeutice nutriţionale: a. mese mici şi repetate b. aport proteic redus, pentru a evita stimularea secreţiilor pancreatice c. aport redus de glucide la pacienţii care asociază diabet zaharat d. evitarea excesului de fibre alimentare e. aport crescut de acizi graşi omega-3 R: a, d, e 242. Pancreatita cronică beneficiază de următoarele măsuri terapeutice nutriţionale: a. suplimentarea cu antioxidanţi b. administrarea de trigliceride cu lanţ mediu c. vitamine liposolubile administrate în forme miscibile cu apa d. dietă hiperproteică e. dietă hipoglucidică R: a, b, c, d 243. Pancreatita acută poate beneficia de următoarele măsuri terapeutice nutriţionale: a. suprimarea alimentaţiei orale până la remisia durerii şi normalizarea nivelului seric al enzimelor pancreatice b. alimentaţie orală hiperproteică continuă, pentru a evita catabolismul proteic endogen c. evitarea nutriţiei enterale, deoarece poate stimula secreţiile pancreatice d. administrare intrajejunală de infuzii hipercalorice, scurtcircuitând stomacul e. evitarea nutriţiei parenterale, deoarece poate stimula secreţiile pancreatice R: a, d 244. Despre tratamentul nutriţional al pancreatitelor acute sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. necesarul caloric al pacienţilor este constant crescut b. aportul de trigliceride cu lanţ mediu este benefic c. aportul proteic trebuie să acopere 0,25-0,30 g azot/kg/zi
d. necesarul caloric al pacienţilor este foarte variabil e. glucidele trebuie să acopere 60-70% din aportul energetic total R: c, d, e 245. Despre tratamentul nutriţional al pancreatitelor cronice sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. necesarul caloric al pacienţilor este constant crescut b. se recomandă consumul zilnic de vin roşu în cantităţi moderate c. aportul alimentar crescut poate exacerba manifestările dureroase d. aportul proteic trebuie să provină preponderent din surse vegetale e. aportul proteic trebuie să se limiteze la 0,8 g/kg/zi, din surse de bună calitate R: a, c 246. Pancreatita cronică beneficiază de următoarele măsuri terapeutice nutriţionale: a. administrare de acizi graşi omega-3 b. aport crescut de acizi graşi saturaţi c. limitarea aportului de glucide la 45% din aportul caloric total d. limitarea aportului de proteine la 0,8 g/kg/zi e. limitarea aportului de lipide R: a, e 247. Efectele malnutriţiei asupra sistemului pulmonar sunt următoarele: a. Malnutriţia fetală determină hiperplazie pulmonară b. Aportul proteic insuficient duce la scăderea sintezei de colagen c. Aportul proteic insuficient duce la scăderea sintezei de elastină d. Aportul lipidic insuficient duce la modificări asemănătoare cu cele din emfizem e. Macrosomia fetală se asociază cu o funcţie pulmonară deficitară ulterior, la adult R: b, c 248. Malnutriţia are următoarele efecte asupra funcţiei şi a structurii pulmonare: a. Scade cantitatea de surfactant → colapsul alveolelor → creşte efortul respirator b. Creşte complianţa pulmonară c. Scade elasticitatea plămânului d. Hipoproteinemie → creşte presiunea coloid-osmotică e. Scade hemoglobina → scade capacitatea de transport a oxigenului R: a, c, e 249. Modificările pulmonare determinate de malnutriţie sunt următoarele, cu excepţia: a. Creşte complianţa pulmonară
b. c. d. e.
Scade complianţa pulmonară Scade elasticitatea plămânului Creşte elasticitatea plămânului Creşte cantitatea de surfactant
R: a, d, e 250. În perioadele de înfometare apar următoarele modificări ale muşchilor respiratori, cu excepţia: a. scade masa musculară b. scade forţa musculară c. creşte rezistenţa musculară d. scade rezistenţa musculară e. nu este influenţată eficienţa musculară R: c, e 251. Următoarele măsuri de tratament nutriţional sunt utile în bronşita acută: a. Dietă normo sau hipercalorică b. Deoarece laptele ar putea da o senzaţie de îngroşare a secreţiei de mucus, se va prefera laptele degresat → important pentru aportul de calciu c. Scăderea aportului de acizi graşi ω-3 pentru a reduce inflamaţia d. Asigurarea unui aport adecvat de alimente bogate în antioxidanţi şi potasiu e. Scăderea consumului de lichide pentru a uşura munca cordului R: a, b, d 252. Printre cauzele de bronhopneumopatie obstructivă cronică se regăsesc următoarele, cu excepţia: a. Etilismul cronic b. Fumatul c. Deficienţa de alfa-glucozidază d. Infecţia HIV e. Infecţia cu virusul hepatitic C R: a, c, e 253. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte nutriţia pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă: a. Dieta trebuie să fie hipercalorică pentru corecţia malnutriţiei: 30-35 Kcal/Kg, în funcţie de greutatea corporală b. Dieta trebuie să fie hipoproteică pentru prevenirea afectării concomitente a rinichiului c. o dietă bogată în glucide este mai indicată decât una bogată în lipide la pacienţii cu rezervă ventilatorie redusă, deoarece determină o reducere a producţiei de CO2, o scădere a PaCO2 şi o creştere a PaO2
d. Dieta trebuie să conţină acizii eicosapentaenoic şi docosahexaenoic pentru acţiunea lor antiinflamatoare, cu efecte protectoare pe plămâni e. Aport crescut de fibre alimentare R: a, d, e 254. Cauzele stării de rău astmatic pot fi următoarele, cu excepţia: a. Oprirea bruscă a β2-simpaticomimeticelor b. Abuzul de medicaţie corticoterapică c. Expunere îndelungată la alergeni d. Traume psihice majore e. Coexistenţa unor afecţiuni respiratorii severe (bronhopneumonie, pneumotorax) R: a, b 255. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte rolul unor nutrienţi în fiziopatologia astmului bronşic: a. Magneziul relaxează muşchiul neted şi stabilizează mastocitele b. Seleniul este cofactor antioxidant în glutation-peroxidaza c. Cuprul este un cofactor antioxidant în superoxid-dismutaza d. Acizii graşi omega 3 cresc contractilitatea muşchiului e. Acizii graşi polinesaturaţi / trans omega 6 cresc producţia de eicosanoide R: a, b, c, e 256. Următoarele măsuri sunt utile în tratamentul nutriţional al astmului bronşic: a. Reducerea consumului de sodiu b. Reducerea consumului de cafea c. Reducerea consumului de alimente şi băuturi care conţin sulfiţi d. Reducerea consumului de acizi graşi omega-3, pentru a reduce sinteza de leucotriene e. Reducerea consumului de acizi graşi saturaţi şi acizi graşi trans R: a, c, e 257. În tratamentul nutriţional al bronşiectaziei se recomandă: a. Alimente cu densitate calorică mare, mai ales dacă pacientul este anorexic b. 0,6-0,8 g proteine /kgc, în special proteine de bună calitate c. Aport lichidian 2-3 litri pe zi, preferabil sucuri sau băuturi cu conţinut caloric ridicat d. Emulsii grase administrate intramuscular pentru a reduce sinteza de leucotriene şi de tromboxani, care sunt mediatori ai inflamaţiei e. Interzicerea consumului de alcool şi de alimente iritante R: a, c, e
258.
Criteriile de diagnostic pentru fibroza chistică includ:
a. b. c. d. e.
Prezenţa bolii cronice renale Accelerarea creşterii Niveluri scăzute de sodiu şi de clor (sub 60 mEq/l) în probele de sudoare Malabsorbţia Istoric familial de fibroză chistică
R: d, e 259. În pneumonii se recomandă: a. Hidratare adecvată: 3-4 litri pe zi b. Reducerea moderată a aportului de sodiu (2 g de sodiu pe zi) c. Iniţial (în perioada febrilă) se recomandă: pâine, făinoase, brânză de vaci proaspătă, carne de pasăre fiartă d. Aport crescut de fibre pentru prevenirea constipaţiei e. Alimente bogate în potasiu R: a, d, e 260. La pacienţii cu tuberculoză pulmonară, următoarele afirmaţii sunt false: a. Este necesară o dietă hipocalorică b. Rifampicina determină depleţie de vitamină B6 care poate duce la nevrite c. Este necesar un aport suplimentar de vitamină A sub formă de caroten d. Pacienţii cu tuberculoză au frecvent deficienţe multiple de micronutrienţi; ca urmare, sunt necesare suplimente de vitamine D, E şi seleniu e. Sunt necesare alimente bogate în fier şi vitamină C, cu rol în formarea hemoglobinei R: a, b 261. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate la pacienţii cu cord pulmonar cronic? a. Trebuie evitate alimentele ce ar putea determina iritaţii gastrice şi reflux gastro-esofagian b. Este necesară restricţia aportului de magneziu c. Când apare rezistenţa la glucocorticoizi, vitamina C ar putea restabili răspunsul interleukinei-10 d. Sunt recomandate alimentele bogate în potasiu e. Sunt recomandate alimentele cu concentraţie proteică crescută R: a, d, e 262. Acizii graşi nesaturaţi forma trans determină: a. Creşterea colesterolului total b. Scăderea LDL-colesterolului c. Scăderea lipoproteinei (a) d. Creşterea agregabilităţii plachetare e. Scăderea trigliceridelor
R: a, d 263. Următoarele afirmaţii despre acizii graşi saturaţi sunt adevărate: a. Cresc LDL–colesterolul b. Cresc trigliceridele c. Cresc agregabilitatea plachetară d. Cresc HDL–colesterolul e. Au efect trombogen R: a, b, c, e 264. Fitostanolii şi fitosterolii: a. Inhibă absorbţia intestinală de colesterol b. Inhibă absorbţia intestinală de trigliceride c. Sterolii sunt derivaţi ai stanolilor cu efect hipocolesterolemiant mai mare d. Stanolii şi sterolii scad LDL-colesterolul e. Se recomandă în doză de: 2 g/zi R: a, d, e 265. În treapta a doua a tratamentului dietetic al unei dislipidemii se recomandă ca: a. Lipidele saturate să fie sub 10 % din aportul caloric b. Lipidele polinesaturate să fie sub 10 % din aportul caloric c. Lipidele mononesaturate să fie sub 15 % din aportul caloric d. Glucidele să fie sub 50 % din aportul caloric e. Colesterolul alimentar să fie sub 200 mg/zi R: b, c, e 266. Următoarele afirmaţii despre fibrele alimentare sunt adevărate: a. Fibrele alimentare sunt rezistente la digestia în intestinul gros b. Ligninele sunt fibre alimentare solubile c. Pectina se găseşte în morcovi d. Necesarul zilnic de fibre solubile este de 25-30 g e. Hemiceluloza se găseşte în cereale întregi R: a, c, e 267. Următorii nutrienţi au rol antioxidant: a. Vitamina K b. Vitamina E c. Vitamina C d. Carotenoizii e. Seleniul
R: b, c, d, e 268. Care dintre următoarele afirmaţii despre alcool şi cafea sunt adevărate? a. Alcoolul determină creşterea trigliceridelor b. Alcoolul determină scăderea HDL-colesterolului c. Alcoolul determină inhibarea oxidării LDL d. Consumul crescut de cafea determină creşterea colesterolului total e. Consumul crescut de cafea determină creşterea HDL-colesterolului R: a, c, d 269. În caz de homocisteinemie > 30 μmol/l se recomandă suplimentarea dietei cu: a. Vitamina A b. Vitamina B6 c. Vitamina B12 d. Acid folic e. Vitamina C R: b, c, d 270. Următoarele afirmaţii referitoare la proteinele din soia sunt false: a. Determină scăderea colesterolului total b. Au un conţinut crescut de acizi graşi mononesaturaţi c. Determină scăderea HDL-colesterolului d. Determină scăderea trigliceridelor e. Se administrează în doză de 25 g/zi R: b, c 271. Usturoiul are efecte benefice în boala aterosclerotică deoarece: a. Scade colesterolul total b. Scade LDL-colesterolul c. Scade trigliceridele d. Creşte HDL-colesterolul e. Activează HMG-CoA reductaza R: a, b, c, d 272. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă se recomandă: a. Restricţia aportului de sodiu la 10 g sodiu/zi b. Consumul unor cantităţi mari de lichide pentru a menţine funcţia normală a rinichilor c. Reducerea aportului de lipide şi de colesterol d. Creşterea aportului de fibre alimentare e. Evitarea alcoolului şi a excesului de cafea
R: c, d, e 273. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte tratamentul nutriţional în boala de reflux gastroesofagian: a. Se recomandă o dietă hipercalorică b. Se recomandă o dietă hiperproteică c. Aportul scăzut de fibre alimentare pentru evitarea distensiei abdominale d. Consumul unor cantităţi crescute de lichide la mese pentru accelerarea tranzitului intestinal e. Evitarea vinului roşu R: b, e 274. Următoarele alimente pot fi consumate de către pacientul cu boală celiacă: a. Legume consevate b. Fructe congelate c. Floricele de porumb d. Paste făinoase e. Pastă de tomate R: a, b, c, e 275. Următoarele alimente trebuie evitate de către pacientul cu boală inflamatorie intestinală: a. Pastele făinoase b. Pâinea prăjită c. Untul crud d. Ciupercile e. Fructele uscate R: d, e 276. În colica biliară se recomandă următoarele alimente: a. Supe limpezi de zarzavat b. Compot c. Carne slabă de pasăre fiartă d. Gălbenuş în cantitate moderată, inclus în preparate dietetice e. Grăsimi foarte proaspete (unt, ulei) în cantitate redusă R: a, b 277. În tratamentul nutriţional al infecţiilor urinare se recomandă: a. Reducerea aportului lichidian b. Proteine cu valoare biologică mare; se va reduce aportul proteic doar dacă scade funcţia renală
c. Creşterea aportului de vitamină C d. Consum crescut de produse cu cofeină (cafea, ceai, băuturi tip cola) pentru efectul lor relaxant e. Peştele gras oceanic R: b, c, e 278. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul fierului în organism sunt adevărate: a. O alimentaţie normală diversificată şi echilibrată asigură 0,1-0,3 mg de fier pe zi b. Procentul de absorbţie a fierului din preparatele de carne este de 15-20% c. Procentul de absorbţie a fierului din alimente creşte în prezenţa acidului fitic d. Absorbţia fierului se face proporţional cu nivelul acestuia din depozite: cu cât rezervele de fier sunt mai scăzute, cu atât cantitatea de fier absorbită din intestin este mai mare e. Forma “hem” din alimentele de origine animală este mult mai eficient utilizată decât forma “non-hem” din alimentele de origine vegetală R: b, d, e
279. Cauzele deficitului de acid folic pot fi: a. Carenţă de factor intrinsec b. Consum parazitar intestinal (botriocefaloză) c. Tranzit intestinal accelerat d. Administrare de metoclopramid e. Exces de utilizare: sarcină, lactaţie R: c, e 280. Tratamentul nutriţional al anemiilor hemolitice cuprinde următoarele: a. Dietă hipocalorică b. Dietă hipoproteică c. Alimente bogate în fier: ficat de orice tip, stridii, scoici, fructe de mare, carnea roşie, soia şi produsele derivate (tofu, lapte) d. Alimente bogate în vitamină E: germeni de grâu, migdale, seminţe de floarea soarelui, ulei de floarea soarelui, şofran, porumb, soia, unt de arahide, alune, spanac, broccoli e. Alimente bogate în zinc: stridii, carne de vită, porc, pui, raci, crabi, fasole uscată, iaurt R: d, e 281. *Referitor la efectul Somogyi sunt adevărate următoarele afirmații: a. este reprezentat de creşterea glicemiei plasmatice dimine aţa devreme b. tratamentul corect necesită creşterea dozei de insulină pentru a menține normoglicemia c. este un efect secundar frecvent al tratamentului cu biguanide d. se referă la hiperglicemia reactivă ce urmează unui episod de hipoglicemie e. este mai frecvent la vârstnici decât la tineri
R: d 282. *Care este procentul de lipide din necesarul energetic care se utilizează în dieta unui bolnav normoponderal cu diabet zaharat, care nu asociază hiperlipidemie? a. 60% b. 30% c. 50% d. 45% e. 15% R: b 283. *Care este necesarul zilnic de proteine la un pacient cu diabet zaharat şi nefropatie diabetica? a. 0,8 g/kg/zi b. 1,5 g/kg/zi c. 0,5 g/kg/zi d. 2 g/kg/zi e. 0,3 g/kg/zi R: a 284. a. b. c. d. e.
*Când va reduce doza un pacient cu diabet zaharat tratat cu insulină? premergător unei mese cu conţinut glucidic mai mare decât de obicei când anticipează un efort fizic semnificativ în cursul unei infecţii intercurente dacă are cetoză înaintea unor explorări de laborator
R: b 285. *Care din următoarele afirmații este adevărată despre dieta unui pacient diabetic: a. calculul necesarului caloric nu ia în considerare statusul ponderal b. planul alimentar nu se adaptează obiceiurilor alimentare ale pacientului c. planul alimentar este standardizat şi nu necesită individualizare în funcţie de caracteristicile pacientului d. persoana cu diabet este elementul-cheie în deciziile referitoare la tratamentul nutriţional e. regimul dietetic optim scade HbA 1c cu aprox. 4% la toţi pacienţii diabetici R: d
286. a. b. c.
*Care este necesarul zilnic de glucide la o persoană cu diabet zaharat? 0,8 g/kg/zi 45-55% din necesarul caloric zilnic 0,5 g/kg/zi
d. e.
10-15% din necesarul caloric zilnic 25-30% din necesarul caloric zilnic
R: b 287. *Printre efectele dietelor cu index glicemic scăzut asupra persoanelor cu diabet zaharat se numără: a. creşterea nivelului trigliceridelor b. scăderea nivelului trigliceridelor c. creşterea nivelului LDL-colesterolului d. creşterea riscului cardiovascular e. controlul foarte dificil al glicemiei postprandiale R: b 288. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată despre rolul metabolic al proteinelor din dieta unui pacient diabetic: a. normoinsulinizarea determină un catabolism proteic crescut b. subinsulinizarea determină hiperglicemie, explicată prin inhibarea gluconeogenezei din surse proteice c. gradul de conversie al proteinelor alimentare la glucoză este constant, indiferent de calitatea insulinizării d. prevenția catabolismului proteic se face prin echilibrarea glicemică riguroasă şi printrun aport adecvat de proteine e. aportul proteic de peste 20% din necesarul energetic zilnic inhibă pierderile urinare de albumine şi reduce riscul de dezvoltare a nefropatiei diabetice R: d 289. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată despre rolul metabolic al lipidelor din dieta unui pacient diabetic: a. lipidele au efect hiperglicemiant b. lipidele accelerează evacuarea gastrică şi cresc riscul de hipoglicemie c. o gustare mixtă formată din glucide şi lipide este utilă pentru profilaxia hipoglicemiilor nocturne d. aportul de acizi graşi mononesaturaţi poate determina accentuarea insulinorezistenţei e. dietele hipolipidice hiperglucidice agravează dezechilibrul glicemic R: c 290. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată despre rolul metabolic al fibrelor din dieta unui pacient diabetic: a. copiii cu diabet zaharat au un necesar de minimum 30 g fibre alimentare pe zi b. consumul unor cantităţi mari de fibre alimentare agravează hiperglicemia postprandială c. consumul unor cantităţi mari de fibre alimentare accelerează evacuarea gastrică
d. consumul unor cantităţi mari de fibre alimentare ameliorează controlul glicemic e. consumul unor cantităţi mari de fibre alimentare agravează o eventuală dislipidemie asociată R: d 291. a. b. c. d. e.
Obezitatea androidă se caracterizează prin: excesul de grăsime în regiunea gluteală şi femurală indice abdomino-fesier <1 la bărbaţi circumferinţa abdominală mai mare de 94 cm la bărbaţi asocierea cu un risc crescut cardiovascular un risc crescut de apariţie a diabetului zaharat tip 2
R: c, e
292. a. b. c. d. e.
Reprezintă criterii ale unui bun control metabolic: glicemie preprandială între 80 – 110 mg/dl HbA 1c < 8,5 % trigliceride à jeun < 150 mg/dl IMC < 25 kg/m2 la bărbaţi glicemie postprandială între 180 – 200 mg/dl
R: a, c, d
293. a. b. c. d. e.
Insulina: este produsă de celulele α din pancreas este o lipoproteină cu greutate moleculară mică este compusă din două lanţuri de aminoacizi stimulează gluconeogeneza inhibă lipoliza
R: c, e
294. a. b. c. d. e.
În dieta pacienţilor cu diabet zaharat: proteinele trebuie să reprezinte peste 30% din aportul caloric glucidele trebuie să reprezinte mai puţin de 40 % din aportul caloric se vor include, cu precădere, alimente cu index glicemic mare lipidele pot reprezenta până la 30 % din aportul caloric aportul caloric adecvat se stabileşte în funcţie de greutatea ideală şi activitatea fizică
R: d, e
295. Care sunt hormonii de contrareglare care intervin in hipoglicemie? a. glucagonul b. catecolaminele c. tiroxina
d. parathormonul e. prolactina R: a, b
296. Care sunt semnele de hipoglicemie la un pacient cu diabet zaharat? a. transpirațiile abundente b. nervozitatea, iritabilitatea c. tegumentele deshidratate d. foamea e. tremurăturile extremităţilor R: a, b, d, e
297. a. b. c. d. e.
Sunt tipice pentru dislipidemia pacientului diabetic următoarele modificări: creşterea colesterolului total scăderea HDL-colesterolului creşterea HDL-colesterolului creşterea trigliceridelor creşterea LDL-colesterolului total
R: b, D
298. a. b. c. d. e.
Hipoglicemia poate fi indusă de: monoterapia cu acarboză efortul fizic consumul de alcool monoterapia cu repaglinidă administrarea de glucagon
R: b, c, d
299. a. b. c.
Dieta în diabetul zaharat: aportul de colesterol trebuie să reprezinte 7% din calorii este bazată pe necesitățile metabolice, nutriționale şi de stil de viaţă la pacienții non-obezi se recomandă, în mod obişnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din numărul total de calorii d. asigură un necesar energetic stabilit similar cu cel din populația generală e. deoarece dietele cu glucide în cantitate mică pot incetini progresia nefropatiei, necesarul glucidic trebuie limitat la 0,8 g/kg/zi
R: b, d
300. În insulinoterapia convențională se folosesc: a. numai injecții de insulină rapidă
b. c. d. e.
1-2 injecții de insulină intermediară sau de analog cu durată lungă de acțiune 2 injecții de insulină premixată ajustări permanente ale dozelor de insulină la necesitățile stilului de viață un regim de viață fix, adaptat schemei de tratament insulinic
R: b, c, e
301. a. b. c. d. e.
Efectele secundare ale terapiei insulinice pot include: insuficiența hepatică alergia la insulină hipoglicemia cetoacidoza diabetică acidoza lactică
R: b, c
302. a. b. c. d. e.
Insulinele cu acţiune de scurtă durată (rapide, regular): au durata de acţiune de aproximativ 6 ore intră imediat în acţiune dacă se administrează pe cale subcutanată au acţiune bifazică au acţiune în platou se pot administra intravenos, intramuscular şi subcutanat
R: a, e
303. a. b. c. d. e.
Aportul de proteine în dieta pacienților cu diabet zaharat: contribuie la 10-20% din aportul energetic zilnic induce optimizarea controlului glicemic la pacienţii cu hiperglicemie dacă este folosit mai ales pentru gluconeogeneză, poate accentua hiperglicemia nu previne hipoglicemiile recurente şi nocturne în cantităţi crescute, are rol protector față de apariţia nefropatiei diabetice
R: a, c, d
304. a. b. c. d. e.
Criteriile IDF de diagnostic al sindromului metabolic cuprind: trigliceride serice > 200 mg/dl criteriu obligatoriu: circumferinţa abdominală > 94 cm la bărbaţi colesterol total > 200 mg/dl glicemie à jeun > 100 mg/dl HTA cunoscută
R: b, d, e 305. Despre dieta pacienților cu diabet zaharat sunt adevărate următoarele: a. este individualizată în funcţie de caracteristicile antropometrice
b. acizii graşi ω-3 administraţi la pacienţii diabetici determină creşterea trigliceridelor şi a LDL-colesterolului c. ar trebui să conţină 12-14% acizi graşi polinesaturaţi d. asigură creşterea şi dezvoltarea normale la copii şi adolescenţii cu DZ e. restricţionarea strictă a aportului de zahăr şi de alte glucide simple este obligatorie la toți pacienţii R: a, c, d
306. a. b. c. d. e.
Utilizarea edulcoranţilor la pacienţii diabetici: fructoza nu trebuie inclusă în calculul caloric ciclamatul nu se poate folosi la fierbere şi coacere aspartamul se foloseşte ca îndulcitor pentru alimentele reci şi băuturi răcoritoare zaharina este contraindicată la copii şi la gravide prin utilizare excesivă, sorbitolul poate determina diaree sau meteorism abdominal
R: c, d, e
307. Consumul de alcool la pacienţii diabetici: a. determină hipoglicemii care nu răspund la administrarea de glucagon b. în cantităţi moderate, anumite băuturi alcoolice pot determina reducerea riscului cardiovascular c. ameliorează manifestările de neuropatie hiperalgică d. poate determina hipercolesterolemie e. poate fi convertit în cantităţi suplimentare de glucoză, ceea ce agravează hiperglicemia R: a, b
308. Dietele hipocalorice: a. persoanele aflate la prima tentativă de scădere ponderală pot folosi dietele cu 800 kcal/zi b. sunt contraindicate în bolile psihice grave c. dietele sever hipocalorice sunt indicate în sarcina cu câştig ponderal important d. dietele hipolipidice pot induce deshidratare prin efectul lor cetogen e. se folosesc în cicluri de scădere – menținere ponderală R: b, e
309. a. b. c. d. e.
Despre aportul lipidic la pacienţii diabetici sunt adevărate următoarele: trebuie să reprezinte 20-35% din aportul energetic zilnic trebuie să conţină minimum 300 mg colesterol pe zi aportul de acizi graşi omega-3 are rol proaterogen aportul de acizi graşi omega-3 are rol antiaterogen aportul de acizi graşi saturaţi trebuie să reprezinte 12-14% din aportul energetic zilnic
R: a, d Următoarele concepte sunt adevărate în tratamentul dietetic al obezităţii: atingerea greutăţii corporale ideale este un obiectiv constant şi obligatoriu scăderea ponderală optimă este de 4-5 kg pe săptămână dietele sever hipocalorice sunt obligatorii în tratamentul dietetic al oricărui pacient obez d. aportul lipidic nu trebuie să depăşească 25-30% din aportul energetic total e. fragmentarea aportului caloric pe parcursul zilei este o strategie utilă
310. a. b. c.
R: d, e
