1. În masajul pielii, netezirea se face prin alunecări: a. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin artere şi a limfei prin vasele limfatice b. care vor urma direcţia de scurgere limfei prin vasele limfatice c.care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a limfei prin vasele limfatice d. care vor urma direcţia de scurgere a sângelui prin vene şi a artere
2. anevrele e!citante sunt: a. mai viguroase şi au o durată mai scurtă de e!ecuţie b. mai "ne şi prelungite c.mai "ne ţi scurte d.mai energice şi de lungă durată
#. $!ecutat pe o suprafaţă %ntinsă,masajul pielii poate in&uenţa: a.raportul somn'veg(e b.sistemul endocrin la femei c.performanţa d. repartiţia sângelui %n organism
). anevra speci"că speci"că ţesutului ţesutului conjunctiv conjunctiv este: a.tapotamentul a.tapotamentul b.fricţiunea c.vibraţia d.cernutul
*. +ensările ţesutul conjunctiv şi ale pielii: a.e!cită nervii senzitivi b.e!cită nervii motori c.determină scăderea e!citabilităţii d.produc anestezie
. anevrele speci"ce masajului nervilor sunt: a.fricţiunile b.netezirile c.loviturile ritmice d.presiunile
-. În sec(elele articulare posttraumatice ,fricţiunile a. mobilizează şi asuplizează capsula şi ligamentele b.sunt manevre ce se aplică la inceputul şedinţei de masaj c. sunt manevre ce se aplică la sf%rşitul şedinţei de masaj d. sunt manevre ce se aplică la inceputul şi la sf%rşitul şedinţei de masaj
. În sec(elele după fractură,pentru un tratament c%t mai e"cient, masajul se efectuează după: a./inetoterapie b.o procedură de termoterapie c.curent interferenţial d.ultrasonoterapie
0. intre tipurile de rupturi musculare, cea care bene"ciază de pe urma masajului la distanţă de leziune este cea: a.fasciculară b.totală c."brilară d.mai dureroasă
1. În torticolisul 3 frigore %n fază acută, nu este indicat tapotamentul pentru că: a. accentuează durerea şi contractura musculară . b. accentuează doar durerea c.accentuează doar contractura musculară d. accentuează edemul local
11. +olinevritele bene"ciază de efectele masajului %n faza : a.de convalescenţă b.iniţială c.terapiei medicamentoase d.manifestă a afecţiunii
? 12.
4traturile pielii care sunt puternic inervate sunt:
a.epidermul si dermul b.epidermul şi (ipodermul c.epidermul d.dermul şi (ipodermul
1#. 5orpusculii 6u7ni sunt implicaţi %n :
a.percepţia presiunilor şi a tracţiunilor b. percepţia alunecărilor c. percepţia vibraţiilor d. percepţia senzaţiei de rece
1). 5orpusculii +acini sunt stimulati de : a.mişcări lente, de toate intensităţile b.atingeri puternice,indiferent de durată c.caldură d. miscari rapide,c(iar de intensitate slaba
1*. 8ascularizarea pielii este realizată : a. de ple!ul vascular profund b.de ple!ul vascular super"cial c.de ple!ul epidermic şi de cel profund d.de două ple!uri vasculare,unul profund şi altul super"cial
1. 8asele cutanate si subcutanate contin : a. mai mult de un sfert din cantitatea de singe a intregului organism b. mai mult de jumătate din cantitatea de singe a intregului organism c. o treime din cantitatea de singe a intregului organism
1-. 9rcul re&e! este: a.suport "ziologic pentru activitatea sistemului nervos b.format din receptor,cale aferenta,centru, cale eferenta, efector c.format din centrii re&ecsi, calea de comanda a actiunii de efectuat, organ efector
d.format din mai multi neuroni ,centri corticali si un receptor
1. e(nica 5;ria! consta in : a.tapotament ligamentar si tendinos pina la 2 de minute b.netezire si tapotament ligamentar si tendinos c.frictiuni circulare concentrice si e!centrice pe tendon si ligament d.netezire, ciupituri si tapotament ligamentar si tendinos
10. asajul subacval se e!ecuta : a. sub o presiune intre 1'# atmosfere b.sub o presiune intre )' atmosfere c.sub o presiune intre ,*'# atmosfere d.sub o presiune intre ,*' atmosfere
2. 5rioterapia produce: a.vasoconstrictie b.vasodilatatie c.vasoconstrictie urmata de vasodilatatie d.un efect ce depinde de tipul reactiv al pacientului
21. 8asele limfatice dreneaza lic(idul e!cedentar din spatiul interstitial rezultat din : a.activitatea metabolica foarte intensa b.aport crescut de apa c.diferenta de presiune dintre capatul arterial si cel venos al capilarului d.diferenta arterio'venoasa
22. 8asele limfatice sunt reprezentate de : a.capilare, vase colectoare, trunc(iuri limfatice,canale limfatice b. .capilare, vase colectoare, trunc(iuri limfatice,canale limfatice,placi +e;er c. .capilare, vase colectoare, trunc(iuri limfatice,canale limfatice,timus d.capilare, vase colectoare, trunc(iuri limfatice,canale limfatice,splina si timus
2#. $tapele drenajului limfatic sunt: a.drenajul de apel al limfaticelor urmat de cel al ganglionilor supraiacenti b.drenajul de resorbtie urmat de cel de apel si cel al ganglionilor supraiacenti c.drenajul ganglionilor supraiacenti vaselor limfatice urmat de drenajul de apel si de resorbtie d.se face doar drenaj de resorbtie si de appel
2). (;!otropia este : a.trecerea limfei de la starea de gel la cea lic(ida b.trecerea limfei de la starea lic(ida la cea de gel c.pastrarea nesc(imbata a starii de gel a limfei d.pastrarea nesc(imbata a starii lic(ide a limfei
2*.
2. =istamina determina : a. intradermic,vasoconstrictie si (ipodermic, vasodilatatie b.in ambele cazuri, vasoconstrictie c. in ambele cazuri vasodilatatie d.intradermic, vasodilatatie si (ipodermic,vasoconstrictie
2-. 9plicarea procedeelor fundamentale >principale? de masaj respectă următoarea succesiune: 9.netezirea >e@eurage?AfricţiuneaAfrământatul >petrissage?Abaterea >tapotamentul?Avibraţiile B. netezirea >e@eurage?A fricţiuneaA frământatul >petrissage?A baterea >tapotamentul?A vibraţiile, netezirea >e@eurage?A 5. netezirea >e@eurage?A fricţiuneaA vibraţiileA frământatul >petrissage?A baterea >tapotamentul?A netezirea >e@eurage?A . netezirea >e@eurage?A baterea >tapotamentul?A vibraţiileA fricţiuneaA frământatul >petrissage?
2. Cricţiunea constituie manevra principală prin care se acţionează asupra musc(ilor %n regiunile unde aceştia sunt situaţi : 9. %n profunzime B. super"cial 5. %n stratul (ipodermic foarte gros . %n regiunea fesieră
20. 5ombinarea fricţiunii cu frământatul reprezintă 9.o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat B.o formă intermediară de trecere spre vibraţii 5. o formă intermediară de trecere spre tapotament .o asociere interzisă
#. 5ontracţia izometrică 9. determină:deplasarea segmentului de corp %n sens antero'posterior B. determină:deplasarea segmentului de corp %n sens rotator 5.. determină:deplasarea segmentului de corp %n plan transvers . nu determină mişcare
#1. 5ontracţia musculară se realizează prin: 9.cuplarea troponinei cu tropomiozina B.cuplarea actinei cu miozina 5.acţiunea ionilor de magneziu .cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina
#2. Cricţiunea este manevră electivă pentru : 9. epiderm B. derm 5. (ipoderm . epiderm şi derm
##. Crământatul este procedeul cel mai e"cient pentru masajul ţesuturilor 9. super"ciale B. profunde 5. nervoase periferice .glabre >fără păr?
#). 4inapsa reprezintă:
9.legătura %ntre un neuron şi ţesutul conjunctiv B.comunicarea nerv'epiderm 5.legătura dintre 2 nervi .comunicarea nerv'derm
#*. rombo&ebitele şi &ebotrombozele %n primele faze : 9. reprezintă contraindicaţii pentru orice manevră de masaj B. reprezintă contraindicaţii doar pentru vibraţii şi tapotament 5. reprezintă contraindicaţii doar pentru frăm%ntat .permit doar netezirea
#. În cazul tumorilor maligne, masajul 9.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii B.se poate face , cu avizul medicului 5.se face cu acordul pacientului .este contraindicat numai %n fazele terminale
#-. ipurile de muşc(i cărora li se aplică de către maseur manevrele de masaj sunt: 9.numai striat B. numai cardiac 5.numai neted .striat şi neted
#. 4arcomerul este: 9.unitatea motorie a muşc(iului
B.unitatea morfo'funcţională a muşc(iului 5.format dintr'un neuron motor si un mio"lament .din "bele musculare inervate de acelaşi motoneuron
#0. Dnteracţiunea neuro'musculară se numeşte: 9.gap junction B.desmozom 5.placă motorie .sinapsă in(ibitorie
). +entru realizarea contracţiei musculare este indispensabil: 9.ionul de calciu B.ionul de "er 5.ionul de (idrogen . actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina
)1. Cibrele roşii musculare au: 9.contracţie lentă B.puţine mitocondrii 5.puţine capilare .contracţie rapidă )2. Cibrele musculare albe: 9.sunt pentru efortul susţinut lung timp,fără perioade de recuperare B. sunt pentru un efort intens, de scurtă durată cu perioade prelungite de recuperare 5.obosesc greu .au multe mitocondrii
)#. Eimfa membrelor inferioare este drenată printr'un sistem limfatic : 9.super"cial B.profund 5.care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicali .dublu, profund şi super"cial
)). anevrele de apel din cadrul drenajului limfatic favorizează 9. contracţia colectorilor B. aspirarea lic(idului interstiţial %n vase 5. contracţia colectorilor şi aspirarea lic(idului interstiţial %n vase . %ntinderea cutanată
)*. În limfedemul secundar, posibilităţile contractile ale vaselor, care sunt stimulate iniţial prin (iperpresiune 9.sunt e!acerbate B. sunt depăşite 5.sunt normale .trec alternativ de la contracţie la dilatare
). anevrele utilizate %n drenajul limfatic trebuie să "e de intensitate e!trem de mică 9.pentru a evita creşterea permeabilităţii vaselor prin stimulare (istaminică B.iniţial, urmate de manevre mai dure 5.pentru a stimula trecerea lic(idelor in spaţiul interstiţial .pentru a stimula sc(imbul lic(idian cu ţesuturile adiacente
)-. 4copul drenajului limfatic este 9.trecerea limfei %n spaţiul interst B.crearea de colaterale limfatice 5. captarea macro'moleculelor proteice şi evacuarea lic(idului limfatic resorbit .doar evacuarea lic(idului limfatic resorbit
). renajul limfatic este realizat prin: 9.masajul ganglionilor limfatici B. manevra de apel >de evacuare? 5. manevra de resorbţie >de captaj? . 9,B şi 5
)0. 4tructurile anatomice asupra cărora acţionează masajul sunt: 9.pielea şi musc(ii B. organe interne, piele, muşc(i, articulaţii 5.pielea, muşc(ii şi articulaţiile . aponevrozele,pielea, muşc(ii şi articulaţiile
*. 6eceptorii pielii asupra cărora acţionează masajul sunt: 9.doar cei tactili B. de temperatură 5.cei ai durerii . tactili şi ai durerii
*1. asajul poate atenua durerile prin: 9.e!citarea "brelor 9 delta B,e!citarea "brelor amielinice 5 5.prin acţiune asupra ambelor tipuri de "bre,9 delta şi 5 .e!citarea "brelor tactile şi inc(iderea porţii din cornul dorsal medular pentru e!citaţiile nociceptive
*2. Cusul neuro'muscular conţine: 9."bre motorii B."bre senzitive 5."bre motorii şi senzitive ."bre simpatice
*#. Dn timpul masajului care produce vazodilataţie super"cială, in reţeaua vasculară profundă apare: 9.vazodilataţie B.vazoconstricţie 5.congestie .desc(idere de capilare suplimentare itial
*). +rin fricţiune, frământat şi tapotament, manevre energice, se produce : 9.vazodilataţie %n profunzime, prin acţiune (istamino'serotoninergică B.vazoconstricţie %n profunzime, prin acţiune (istamino'serotoninergică 5. vazodilataţie %n profunzime, prin acţiune adrenergică . vazodilataţie %n profunzime, prin acţiunea substanţei +
**. urerea referită apare datorită : 9.convergenţei "brelor tactile dintr'o zonă a pielii %n acelaşi segment din cornul ventral medular cu "brele motorii B. convergenţei "brelor tactile dintr'o zonă a pielii %n acelaşi segment din cornul dorsal medular cu "brele durerii viscerale 5. convergenţei "brelor tactile dintr'o zonă a pielii %n acelaşi segment din cornul lateral medular cu "brele durerii viscerale . convergenţei "brelor parasimpatice dintr'o zonă a pielii %n acelaşi segment din cornul lateral medular cu "brele durerii viscerale