1. Broadacre city este un sistem centric: fara functie centralizata; cu functie centralizata diseminata 2. Inconsecventa fata de doctrina modelului initial este evidentiata la: Le Corbusier->M->influenta i!ienei;; "lto -> M# -> linia curba; $o%ard ->MC-> to&o!rafie ve!etatie '. (e ce se s&ri)ina reconsiderarea &ermanenta in teoria urbanistica a modelelor urbanistice fundamentale: substanta remanenta; manierism; con)unctura; nevoia de sc*imbare +. #aturalismul lui ,ri!*t &orneste in esenta de la considerarea formei finite; considerarea &rocesului formativ al naturii . In ce consta su&ortmotivatia criticii sustinute de curentul care &romoveaza /climatul de e0istenta in diversificare urbana; in a&olo!ia orasului; in i!iena mentala 3. Intele!erea locuitului ca /trasatura esentiala a conditiei umane 4$eide!!er5 este: o sustinere; o critica 6. In ce consta riscul abordarii e0clusiv ideolo!ice In te*noto&ie; in *eteroto&ie; in uto&ie ; stereoto&ie 7. Care Care este este &roces &rocesul ul de baza baza &entr &entru u relati relatia a dintre dintre elemen elementel tele e unui unui sistem sistem:: transf transform ormare area; a; transf transferu erul; l; creste cresterea rea;; diferentierea; ierar*izarea 8. Care dintre dintre aceste aceste caracteri caracteristic sticii evidentiaz evidentiaza a starea starea de stabilita stabilitate te !lobala: !lobala: or!anicit or!anicitate; ate; ada&tabil ada&tabilitate itate;; ado&tabili ado&tabilitate; tate; com&le0itate 19. Ce este esential &t. un model de viata urbana erificare &e un model de lucru; ada&tabilitatea la conditiile e0istente; limba)ul utilizat; metodele de anc*eta 11. "ratati intr-o sc*ita care este relatia de im&licare dintre modelul &lanificativ si modelul &ros&ectiv ca modele de dezvoltare 12. "bordarea sistemica are ca atribute determinante: sistematizarea informatiilor; abordarea de ansamblu; abordarea de detaliu; studiul tuturor com&onentelor sistemului; studiul de conte0t; analiza relationala 1'. volutia volutia sistemulu sistemuluii &resu&une: &resu&une: marirea marirea sistemulu sistemului; i; miscarea miscarea continua continua a sistemulu sistemului; i; salturi salturi calitativ calitative; e; transform transformarea area elementelor; secventialitate; &rocese liniare 1+. (lanificarea &resu&une: un urbanism desc*is; sistematizare; continuitate; evolutie si dezvoltare s&ontana; un sistem desc*is; un sistem socialist 1. (t. si!uranta si!uranta locuitului locuitului sunt definitorii: definitorii: anumite re!uli re!uli de conformar conformare e volumetri volumetrica; ca; terenul; terenul; te*nolo!ia te*nolo!ia ; traditia; traditia; materialele de constructie; &lanificarea 13. Modelul Modelul re&rezint re&rezinta a e0&erimen e0&erimentarea tarea unor: unor: idei; idei; caracteris caracteristici tici relevante relevante &rezente; &rezente; caracteri caracteristic sticii relevante relevante trecute; trecute; caracteristici relevante viitoare; idealuri; o&tiuni 16. 0&erimentarea modelului &oate fi: iconica; matematica; i&otetica; alternativa; analitica; estetica 17. Modelul &oate fi: descri&tiv; obiectiv; &ros&ectiv; de &lanificare; functional; traditional 18. Cum se numesc &ro&rietatile !lobale ale unui sistem: sistematizare; sistematice; 29. Consemnat Consemnatii 2 com&onente com&onente ale locuirii locuirii care im&un adecvarea adecvarea s&atiului: s&atiului: amena)area; amena)area; com&ortam com&ortament; ent; functional functionalitat itate; e; clima; esteticconfi!uratie esteticconfi!uratie 21< "mena)area teritoriului teritoriului si urbanismul au caracter: social; &redictiv; normativ; creativ 22. Ca reevaluare contem&orana contem&orana a modelelor urbanistice urbanistice fundamentale care sunt obiectivele directiei directiei de interes &rivind &rivind abordarea s&atiului lizibilitatea; lizibilitatea; ima!inea; semnificatia; s&ecificitatea; interventia 2'. (rin care dintre urmatoarele as&ecte< in &lan de amena)are urbana< &oate sa reflecte o anumite ideolo!ie urbanistica: redactare; obiectivare; ar!umentare 2+. Conce&tul de sistem &resu&une: izolare fizica; izolare subiectiva; caracter; elemente comune; stare de finalitate; numar finit de elemente 2. arietat arietatea ea re&rezint re&rezinta: a: un atribut; atribut; o calitate calitate locala< de detaliu; o calitate calitate de ansamblu. ansamblu. a &resu&une: &resu&une: o anumita anumita coerenta< com&le0itate; calitate 23. (lanificarea constituie: o doctrina; un &rinci&iu; a se realizeaza in &lan: intelectual; fizic; economic; functional 26. Confortul locuirii urbane este conditionat: istoriceste; de conditiile naturale; de traditie; de &articularitate; de stil; de caracterul de centralitate 27. Ideea de /loc &resu&une: &articularitate; delimitare delimitare fizica; locuire; caracter; identitate; localizare localizare 28. " urma urma un model &resu&une: a crea un sistem ec*ivalent; manierism; o anumita metodolo!ie; mimetism; o viziune '9. Modelul &oate fi: formal; artistic; conce&tual; analo!ic material; indiferent; &olivalent '1. =rasul lui ,ri!*t este un ras&uns &osibil al dorintelor formulate formulate de Marcuse In / Mister ros si civilizatia civilizatia in sensul de: democratie; liber curs al instinctelor de viata si &lacere; libertate; e0&resie; frumos '2. Caruia dintre modele ii este s&ecific: diversitate to&o!rafica: MC< M#; diversitate sociala: MC< M#; diversitate estetica; MC< M#; iversitate istorica: M MC M#; iversitate functionala: M< MC M# ''. Ce este caracteristic momentului de codare &e traseul constitutiei unei teorii 4model5 ?ubstanta-remanenta; ?ubstanta-remanenta; manierism; con)unctura; nevoia de sc*imbare '+. #e!li)area /ori!inalitatii istorice a &rezentului 4rancoise C*oi05 este caracteristica &entru : modelul functionalist; modelul culturalist; modelul naturalist '. Modelul !ravitational utilizat in urbanism este un model analo!ic material: matematic; iconic '3. intre obiectivele notate mai )os care desemneaza 4conform teoriei lui Lo%ry5 eta&ele modului de &lanificare: '6. In ce consta esenta curentului critic care sustine im&ortanta /climatului de e0istenta: in &rinci&iul C*artei de la "tena; in critica metodelor; in ideea evolutiei '7. @n oras nu este &erce&ut de locuitorii sai ca un tablou 4A Lync*5 este o idee su&ort 4&rovenind &e linia analizei &erce&tiei urbane5 &rivind: abordarea functionalista; abordarea culturalista; abordarea naturalista
'8. In ce consta riscul abordarii e0clusiv stiintifice In te*noto&ie; in *eteroto&ie; in uto&ie ; stereoto&ie +9. Ce este esential abordarii interdisci&linare =biect unic; limba) unic; metoda unica; instrument unic +1. "ratati intr-o sc*ema care este relatia de im&licare dintre necesitate 4necesar5 si nevoie
1.Ce este amena)area teritoriului -un mi)loc< o actiune< un interes de ordonare intr-un sistem coerent a elementelor fizice
dintr-un anumit teritoriu &ornind de la nevoile omului< societatii si naturii. 2.Modelul !ravitational 4utilizat in urbanism5 este un model analo!ic material din cate!oria modelelor ionice sau matematice de ti& descri&tiv. 3.Care din elementele insemnate mai )os se constituie ca &reocu&are caracteristica &entru fiecare dintre modelele urbanistice fundamentale: omul-ti&4M5; colectivitatea comuna4MC5; estetica de &lanseta4M5; te*nolo!ia4MM#5; traditia4MC5; limitarea s&atiala4MC5; analiza ti&olo!ica4M5; diferentierea s&atiala 4MC< M#5; eficacitatea4M5; frumusetea ima!inii4MC< M#5. 4.(entru care din cele trei modele urbanistice fundamentale M< MC, M# - mi)loacele &reconizate in vederea verificarii natiunii sunt mi)loace umane &rin intimitatea lor. 5.Care sunt considerentele de la care &ornesc criticile aduse urbanismului contem&oran ce sustin densificarea in teritoriul urban - continuitatea s&atio-tem&orara; -climatul e0istential< te*nolo!ia si dis&ersarea functionala. 6.Care dintre i&ostazele contem&orane ale orasului im&lica in cea mai mare masura< amena)are teritoriului - sistemul urban< - a!lomeratia urbana< conurbatia. 7.Instrainarea in s&atiul urban este un risc cu&rins: a5 in esenta sa sau b5 in realizarea modelului. 8. Care este realatia o&tima intre consumul de s&atiu si calitatea s&atiului ca relatie caracteristica in &rocesul de urbaizare: a5 de directa &ro&ortionalitate; b5 de inversa & ro&ortionalitate; c5 stabilitate dialectica. 9.Care este cate!oria de model in care se incadreaza (@ a5 descri&tiv; b5metodolo!ic &lanificativ; c5 &ers&ectiv. 10.In &ers&ectiva dezvoltarii materiale si s&irituale a &o&ulatiei< modul de viata rurala si deci s&atiul trebuie sau nu trebuie cunsiderat un &rodus rezindential al acestei dezvoltari 11.Ce ti& de crestere re&rezinta realizarea unui mare centru de interes intr-o zona &eriferica a orasului ca dezvoltare a modului de viata urbana in cadrul &rocesului de urbanizare a5 e0tensiva; b5 intensiva; c5 e0clusiv intensiva. 12.e&rezentarea alaturata desemneaza: o a!lomeratie urbana; un sistem urban; o conurbatie. 13.In conte0tul definirii modului de viata urbana< crestera diferentelor dintre densitatea diurna si cea nocturna releva un &roces de centralizare sau de descentralizare urbana in teritoriul res&ectiv 14.(rin care din urmatoarele as&ecte un &lan de amena)are urbana &oate sa reflecte o anumita ideolo!ie urbanistica a5 redactare; b5 obiectivare; c5 solutionare urbanistica; d5 ar!umentare; e5 o&timizare; 15.Caracteristicile de obiect re&roductibil atem&oral dintre s&atiul aistoric si a!eo!rafic se refera la: a5 modelele &reurbanismului; b5 modelele urbanistice fundamentale; c5 trans&unerea acestora in contem&oraneitate. 16.Care dintre cele ' atitudini: multidisci&linara; interdisci&linara; transdisci&linara< &ermite abordarea obiectului &rintr-un limba) unitar si o strate!ie unica. 17.Conform intele!erii sistemice varietatea este o calitate de ansamblu sau de detaliu 18.In &lanul elementelor de criteriu si cadru activitatea de amena)are a teritoriului este definita tem&oral &rin valabilitate< tim& de incercare< desfasurare cu &ra!uri< &eriodicitate sau re&etabilitate. 19.In conte0tul nevoii de monitorizare a dezvoltarii durabile< activitatea de amena)are a teritoriului se im&une ca mediator intre: - &e de o &arte - confortul social< confortul locuirii sau confortul fiziolo!ic iar &e de alta &arte resursele din teritoriu< te*nolo!ie sau functionalitate. 20.Care dintre urmatoarele elemente< com&onente ale locuitului sunt definitorii &entru si!uranta locuirii - functionalitatea< ve!etatia< atitudinea< institutia< traditia< te*nolo!ia< terenul. 21.iscutand &artea ideolo!ica in definirea unei atitudini conce&tuale urbanistice< aceasta atitudine devine uto&ie cand este li&sita de asocierea ideolo!iei cu informatia< informatica< stiinta< &olitica< cultura. 22.Deoria urbanistica si a ar*itecturii im&lica total sau numai &artial doctrina urbanistica 23.Care dintre cele 2 definitii ale unui &roiect - tema sau &ro!ramul - &recizeaza com&onentele obiectivului la nivelul caracteristicilor cantitative sau calitative 24.(roblema ce urmeaza a fi rezolvata< ca abatere dintre model si realitate< reflecta sau nu su&ra&unerea dintre model si realitate. 25.Ce releva tema cumeno&olisului< ca observatie valabila esentiala &entru dezvoltarea asezarii &o&ulatiei in teritoriu : centralizarea< descentralizarea< directionalitatea< dis&ersarea sau localizarea. 26.ata de realitatea incon)uratoare< luand in considerare atat cercetarea cat si &roiectarea unui sistem teritorial< avem de a face cu un sin!ur model< doua modele< sau mai multe modele. Modelele se situeaza in antesuccesiune< &ostsuccesiune< simetrie sau su&ra&unere fata de realitate 27. "ctivitatea de amena)are a teritoriului si de urbanism ca stare si &roces are caracter obli!atoriu< facultativ< directiv< normativ< creativ< distributiv sau social.
1. intre elementele enumerate< care sunt elemente de criteriu si cadru &entru urbanism si amena)area teritoriului: natura<
resursele< te*nolo!ia< societatea< istoria< s&atiul< constiinta< &roiectarea< tim&ul< terenul< estetica. 2. =rasul ideal este un model de o&timizare sau de simulare 3. Care este a&artenenta fata de modelele urb. undamentale a urmatoarelor ti&uri de alcatuiri s&atio-functionale : strada 4MC5< incinta 4MC5< orasul-!radina 4M
