igp AAA ,v90
t
IA,
r.d4
o g
iii ant 4000 sau Ii
Caltitorie ?la Venus
r:
ROMAN ORIGINAL
.;
de ;
victor
3, an,?siin.
0
sae
4414,
41.
Ic
====0 PRETUL 1 LEO
pre 917491Vdck 91 V rItVI r ,d,4k4 t4 n46i to(..TiOikv
3
,
www.digibuc.ro
A
'1
fa...ROM
At
4'"
,
VICTOR ANESTIN %P.M......
IN ANUL
4000 SAU
0 CALATORIE LA VENUS 4
iz A:ZIEl."'''' , /b.', r0 .4--S.:7.--' st..:' 4:...1
:., 4-1,/::.4-?-s
k..;:r
Saitura revistei Toaia Populard"
0.-
TIPOGRAFIA ZIARULUI OFOAIA POPULAR1>>
37, Strada AcademieT, BUCURESOI, Calea VictorieT 74
1899
www.digibuc.ro
**0 04 +W*W ........... 1,7,
li **
5,31
*4
* *4.
.
.
,
.
. .
DerCU DMA 111AVNI-3N1 §i !item din ccle inal remit° fabricY
% 4( 4( 9(
li4( 4
4( 4(
4(
Executa :
31A
3,
se
*I 44
Der Tot felul de luciari de lux
3(
T ESE DE LICENTA SI DOCT(RAT -igoa
- SC
zwxReviste 0 ziare. Call de visitä.
i
16 '''''
Blilete de logodne 0 oununi iltil AVIIM CIRCULAR], ETC.
.4
NOME N MAR
5, E STR. ACADEMIEI 37, CAL. VICTORII 74
*
4K
'4( 4K4(
4( 4(
ii
1PRETURT EFTNE.
51.
*
.
46
51
5
.
fonclatt In anul 1899
E
5.
. , .
,F6la PopCilarS"
5P
m. 1
.7
','
TIPOGRAFIA ZIARITLUI
1r)1.
--el< BUCURE$T1+
Ili % gi
...... . a a tUVr. le( 4{ 1.tAAAAAA*AAAAAAAAA,...*AAA**A 7ioe41Pu44..
a
www.digibuc.ro
Romanul ce urmeazi e flout in formi de jurnal, de un
piimintean din anul 4000.
1
IN ANUL 4000 1 Aprilie 4000
Azi se implinesc o mie cinci sute de ant de cand rasa alba a renuntat de bunä voe la puterea ce poseda singuret asupra pamintului. Ciudate sunt
legile &el! 0 data rasa aceasta era asa de mare si puternicrt, in cat cele-l'alte nu emit socotite de cat ca niste se'rmane sclave ale el, iar acum... Ultimele el rgmasite s'ati contopit cu nol; rasa alb/ a trait, ea nu mai exista. In locul el ne-am ridicat nol, cei din rasa galbend. Nol am fost cei d'antiiii earl am aprins lumina civilizatiei pe aceasta planeta, noi vom fi oei din urma earl o vom pastra.
In timpurile din urma, decazuta rasa a albilor ajunsese ma de despretnit, in cat te miral de puterile el asa de slabe, care o mai puteall sustine. Ail, multumita gradului de inteligenta la care am ajuns, nu mai exist& nici stiinte nefolositóre,. www.digibuc.ro
4
nici forme extravagante de guvernAmant. Suntem
tots liberi, ins6 in tot-d'auna cd mai inteligenti aunt mai sus de cei-l'alti ; nu mai avem despotl nick tirani, avem prieteni ; nu ne conduce insA masa,
incultA sail a celor inculti-parveniti, ea in timpul albilor, ci stiinta superióra. Am dAramat fabricele, lecuri de ucidere ; am doborit la pAmint cazArmile si tot ce nu mai satisfAcea nevoile si aspiratiile nóstre. In locul lo; am yidicat cladiri de o arhitectuni uimitor de mAmatA, la care tog cetatenil aii lucrat, far6 deosibire. Femeile nu ne mai sunt sclave : (ale ne aunt prietene, egale ; insa iubirea si ea e schimbatA ; nu mai intelegem iubirea ea un sentiment violent, ea o pasiune nebula care ne coprinde chiar fgra voia nóstra, ci o iubire tot prieteneasca, rezuitatul vietuirei impround a doui indivizi earl vor a impiedeca stingerea neamului omenesc ; liber e on care de a se uni cu cine-va, de a se desparti apol larasi, fara nici o altA, formalitate de cat buna lor invoire. Copiii sunt ai tuturor, de aceea dragostea
parinteasca are un inteles mai larg de cat acela de acum cate-va mil de ant 2 Apriie Stijl:4a ce posedAm a ajuns, in adev'èr, fOrto.-departe, ea nu e insa rëspinditA la tóta populatiunea ; fiind-cA inteligentele nu sunt egale, urmeazA a se.
da fie-druia atAtea cunostinte cate are nevoe. www.digibuc.ro
5
Prin secolul al XIX si XX se obisnuia sa se Tecruteze din tote clasele societatel copiii carora li se vira cu de-a sila in creer tot felul de sante, -si resultatul era, Ca unil Inv Eitel ca o masina tot ceea-ce li se spunea, lucru care nu avea Mei o consecinta rea, dar Md buna, stiinta fiind pentru
acestia un mijloc de a ajunge la un scop,pentru formarea unei cariere. Altil, ma i. inteligenti, intelegdnd din stiinte Cosmosul, pricepe'nd vanitatea
vietei si a lumei, fata de splendorile eterne ce '1 inconjurau si de infinitul eel cuprindeaii din toate partile, ca un imens voal negru, re'maneaa pentru tot restul vietei Mr intr'o impasibilitate si neactivitate continua.
La noi invetatura se da cu totul alt-fel ; nu facern dintr'un ora un invetat, pana cand nu vedera ca vointa predomina asupra inteligentg, care de asemenea trebue sit fie desvoltata. Sunt forte puOaf Insa acestia, e forte limitat num6ru1 lor, caci
toti seventii la un loc sunt numai 25 afara Insa de putinil carl ii pregatim de acura pentru a putea intelege natura si legile ei. Sentimentalii si eel dispasi de tineri spre pesimism, au fost in tot-d'auna inlaturati de la invetarea si cunósterea legilosr neschimbatOre ale Cosmosului.
Acestora li s'au destinat cladiri si gradini marete, in care stall inchisl. Fiind-ca numaral barbatilor e aprópe egal cu al femeiloramandoua sexele
hind inchise la un Mc, ar urma sa se perpetueze www.digibuc.ro
6
la infinit aceastä nenorocita clasä a omenirel. Dar nol am ingrijit sa, nu avem aa triste consecinte ; copiii lor II omorim prin diferite mijhice tiintifice chiar in sanul mamelor, fara insä sä *tie ele. Ast-fel, cu timpul, de unde la tinceput aveam peste un milion de asemenea fiinte, inofensive de insa care ne-ar fi impedicat pe nol Tn cercetarile nestre serióse, all mai ramas azi numai .
cate-va zed de mil. InchiiT nu sunt pazici de nimeni, cad frica coail de nth', cel 25, e mai mare de cat ori-ce pazit. Posedam puterea electricitatei, cu ea in cate-va retscele am supus omenirea intreaga. Clasa cea l'alta, a majoritatei, nu mai scOte niol
un cuvint de alarma ; trämte 1initith cu preocupatiuni uOre, din ea se recruteaz i savantil si sentimentalii. Al omori pe acmtia din urma, nu insemneaza a face o crima, ci a ne face datoria catre ; de alt-fel mOrtea ca i nmterea nu e de cat un simplu fenomen fara importanta. Noi nu mai intelegem morala cum o intelegeaii oda& rasele pierite ; morala nOstra e 4U/rite. Din ori-ce familie n'ar trebles :4 lipseascei revista sifftteinanalet
Foaia Popularel",cea mai efiinci fi jrsotrivitd raki, aucativit fi elistractivd.
www.digibuc.ro
15ub1icafie, mo-
II
PLANUL CALATORIEt 3 Apri lie
Cati-va savanti, earl ail mins o idee noua, se agita printre no i. de oat-va timp. E vorba de a se §ti daca am putea strabate spatiul 'Ana la vre-una din planetele sistemului solar. Luna a fost lasata de o parte ca fiind improprie unel visite a vre-unui pamantean, fiind-ca e aprópe
lipsita de apa si de atmosfera. Marto ar fi una din planetele cele mai favorable pentru o asemenea exoursiune ; s'a discutat insa mal mult asupra
planetei Venus, ea fiind cea mai aprópe de noi ; eaci pe and Marto .chiar la distanta cea mai a-propiata pluteste la 14 milióne leghe,1 Venus ajunge la o departare numai de 10 milione leghe, o distanta (led cu vre-o 4 miliene aproximativ mai mica.
Hotarand planeta ce trebue sa alegem si care de sigur va fi Venusluceafarul nostru de seara si de dimineatava trebui deci sa hotarAm FA modul de transport panii acolo, va trebui sit inventam 4) 0 leghe are 4 kilometri.
www.digibuc.ro
8 --
si masina care sit ne mince in spatiu, ca sa ajungom pe stralucitOrea planet& 10 Apri lie
Dupg discutitml forte animate, care ail durat timp de mai multe zile, s'a hotärit in sfarsit punerea in aplicare a unul aparat manat de puterea clectricitkei. Pe pämint chiar ne servim, pentru a ne duce in locuri mal departate, tot de ast-fel de aparate, dar acela cu care voim a intreprinde ca-
latoria nOstra inter-planetara, va suferi o transformare radicalA.
Rana, intr'o lunil de zile e posibil sa, fie gata ; s'a si spus despre aceasta marelui maestru electrician, care, impreuna cu cinci din noi, vom transforma aparatul sburator.
Rasa alba n'a putut intreprinde nici o data o asemenea exoursiune cereasca,, ins a. unii din ei au imaginat asemenea calatorii.
Asa, am in biblioteca mea mal multe volume vechi in cafi se trateaza despre ast-fel de excursiuni.
Si fiind-cti e vorba de planeta Venus, voiu amind pe Kircher cu Itinerarium extaticum, pe Gassendi, Fontenelle, Swendenborg, Bernardin de Saint Pierre. Parerea majoritkei acestor fantezisti e el Venus are locuitorl cu mult mai intoligenfi si frumosi de cat nol, ca, acolo domneste o eterna dragoste, ba unii din ei daii si amanunte forte interesante. www.digibuc.ro
9
In secolul al XLX un romancier numit Jules Verne, dotat cu o imaginaliune bogata, a gcris mai multe romane pe tema unor asemenea calatoril inter-planetare.
In secolul al XXV-lea Mersilli, un invgtat remumit, a voit sa incerca o masina cu care sa se indrepteze spre vre-una din planetele vecine ; a reusit in adeve'r sit shore dupa pamint, dar nu e mai putin adeverat ca a cazut pe luna, si probabil nu a avut nici un minut de cunostinta, ca sa
pita privi eel putin o data gpectacolul ce-I inconj ura.
De atunci nu s'ati mai incercat asemenea calatorii.
Pentru prima Ora and s'ati descoperit balOnele, -cel d'antiiii care s'a urcat mai sus putin de solul nostru, purta cu litere marl deviza : Sic itur ad astra". In curand s'a v6zut Ca, cu tote sfortarile, nu se pote depasi nici eel putin 8000 metrli din atmosfera care ne inconjOra, si aii trebuit deci sa renunte si la balOne si la deviza cea triumfatOre. Dar stiinta mergea cu incetul spre un punct fix, nu calatorea pe aripele imaginatiunei. Si a ajuns la concluzia ca numal cu ajutorul miraculosului fluid numit electricitate, s'ar putea comunica cu cele-l'alte planate. Deja de vre-o suta de ani, aeronefele i aeroplanele nOstre strabat aerul cu iuteala fulgerului ; de ea nu am incerca, acum cand am ajuns apr6pe
www.digibuc.ro
-10 de apogeul tiintel, o Intreprindere cu mult mat mareata. 20 Apri lie
Zilnic discutam asupra marei cestiuni ce ne ocupa. Planeta Venus va ajunge in mai putin de o luna la cea mat mare apropiere de planeta nostra i atuncl, cu ajutorul miraculdsel nóstre ma6n1, vom putea spune : Bung. ziva D-lor Venuzienl"
Mt cuprinde cate o data o a.$a mare bucurie, in cat ma tem sa, nu fill luat drept un nebun. Dintre cei 25 membril al inaltei i singure Academil, suntem. numal trel earl voim sa riscam ort ce pentru a Intreprinde aceasta calatorie cereasca, a4a de pericolósa pentru ni*te fiinte atat de neinsemnate.
Din nenorocire, numal dont iW pot lua parte la aceasta calatorie, i aceasta mal mult din cauza curatirei*i reinoirei aerului, caci ma*ina nu poate da un volum de aer suficient pentru trot persdne. Iuteala cu care vom calatori e ingrozitóre : vora
merge cu o viteza de 300 kilometri pe secunda. E de neauzit ! Ce-ar zice vre-un descedent al rasel
albe dace' ar vedea progresul enorm la care am ajuns ?
Calatorind cu o iuteala de 300 kilometri pe seeunde vom fi poste 21 minute 20 secunde dincole do orbita lumel, iar poste 37 ore i 13 secunde vom ajunge la Venus. S'ar putea Insà, ca repeziciunea s scada cand
vom trece in centrul de atractie a1 lung, dar www.digibuc.ro
if o data. scApati si de atractia ei, e sperantA sit, atingem cu succes punctul dorit. 30 Aprilie
Victorie ! Sunt dintre cel doul cari vor avea marea onóre sil, facA excursiunea cereasca la planeta vecind. Pericolul acestel cAlAtoril nu m6 sperie,. din contrA.
E hotArat deci ; totul e gata ; r6mane sit ne pregAtim numal noi,cAci faimoasa masing e aranjatA sA ne primeascA. E de o formA elipticA, mai subtiatA cAtre partea
dinainte ; in partea de la urma sunt grAmAdite, puternicele acumulatore electrice. In mijlocul projectilului se aflA o camerA ingusta.
si tapetatA cu un strat dens de bumbac. Ca sA ne intretinem in bung ,sAnAtate, va trebui Fa luAm multe cutil cu paStile.
E curios cum putea cmenirea mai inainte sl introducl in stomac atatea multe alimente. Cate-va
past& noul ne ajunge o zi sail douA. Din cauza modului nostru de nutritiune, orga-
nismul ni s'a schhnbat cu totul ; nu mai e stomacul care domneste, ci creerul, inteligenta. Vorbesc insA numai de cel invaat i. si de neati ; intru cat
priveste majoritatea, ea a rEimas la aceleasi obiceiuri, cu singura deosibire cA nu mai omórA animale pentru a le manca, ci se nutre*te cu produsele pamikitului.
In masina mai avem ca lucruri de prima necesitate pentru o cAlAtorie cereascA : un reflector www.digibuc.ro
-12-electric, o luneta astronomica si o harta a planetei Venus, dupti ultimele observatiunl. Amicul si companionul meil Saitni isi va lua o umbrela imensa de ploaie, cad ri e teama gTozav de ploile deluviene dupti acea planeta. Mai sunt alte multe oobiecte gramadite intr'o lada, fie-care avand destinatiunea sa.
In ziva de 10 Maiu vom naviga pe apele eterului, care stralucitorul Luceafar, aclorat de eel vechi si asa de cunoscut noua acum, in ceea-ce priveste configuratiunea continentelor si marilor sale.
De fie-care parte a projectilului, cu Care vom calatori, si care nu mesóra mai mult de 7 metri in lungime si3 m in largime suntpracticate niste ferestre duble, care ne permit sa studiem vecinatatile.
Singurele obstacole ce am putea intampina in calatoria nOstra ar fi urmatórele : vre-o deranjare in mecanismul electric, cand am fi afara din atmosfera pamintului, lucru care ar avea de resultat, saii caderea nóstra pe pamint, sfaramandu-ne in mu de bucati, saii am remane ca un al douilea satelit al pamintului ; sail vre-un corp ceresc obscur cu o masa mai mare de cat a mistra, ne-ar putea asemenea sfarama ; sail cbiar, de vom ajunge la
tin* scoborirea pe planeta Venus ar fi farte periculósa, daca nu am putea micsora vitesa vertigimisa cu care vom fi asvarliti. Dar, dupa cum zi-
eea un vechili popor european, All right ! 5 Maiu
Nu stiu ce va sa zica teama, nu m'am temut www.digibuc.ro
-13-laid o data nici de Omenl nici de inflexibilele legi
ale naturel, cu tote acestea, and still ce numal cinci zie me despart de plecare, simt un for de neliniste, si par'cl-mi pare reii de planeta ce void peresi.
Ajuns cum e acum pemintul la apogeul la caret se afla, still forte bine, ce e indiferent a face parte din locuitoril unei planete sate alteia, insä me tin ad o intreage legiune de ganduri aducetóre aminte ; acum inteleg putin durerea sentimentalilor, cari pling cu desperare, and. 11 despartim de iubita lor.
lubita mea, acum o descoper, e planeta pe care m'am nescut, si pe care póte ca nu o void mai vedea nici o data. NicI o date ! Cuvintele acestea me kite si me fac se cred, ca nu am omoret in noi intregul sentiment de iubire, de melancolie, ce facea odinióra farmecul si viata atetor populatiuni. Acest roman a fast acordat ea sufiliment gratuit la cea mat resPanditd revistd encielopedied nFoaia Fopulard" ce (stare in. Bucurefti.
www.digibuc.ro
III
PLECAREA 10 Maki dim.
E póte ultima zi ce mai am sA privesc aci pe TAmint.
DupA calculele fAcute, la ora 11 de dimineatA
trebue sä pledm ; mai sunt numai 4-5 ore panA ,-cAnd imi volA mai putea vedea planeta.
Inainte se zicea satul, orasul meg, tara mea..., -eit zic planeta mea..., si simtimêntul de tristete -ce mA desparte de ea e acelasi ca si la aceia earl' -tineaA la clopotnita lor..., ba póte chiar are o intensitate mult mai mare. Noroc cA nu am pe nimeni sI las in urmA. ...Ah! ba da, uitasem..., peste sease luni era sl jail de tovarke a vietei pe Ciarit. Oh ! ce copil drAguti si inteligenti am fi avut impreunA!...
10 Maid, 11 ore 15 minute
Plutim in eter. De 13 minute am lAsat departe -de nol orbita lumel.
Cu inima stransl de bucurie s'i de intristare am apasat de buton si nici nu am mai avut timwww.digibuc.ro
-15 pul sa vAd pentru ultima órA pe cei cari ne aclamail la plecare. PAmintul deveni intr'o clipl rotund ; putem distinge Ore-cum continentele ; peste cAte-va ore am putut zari Pacificul si apol America dacA nu am fi fost asa departe. Luna se aratA din ce in ce mai mica, ca si pamintul.Departe..., le läsAm tote departe. Stelele aii o lumina pasnicti si rece si se disting perfect, chiar si cele de a seasea märime. Atmosferl nu mai existA pentru a impiedica razele kr, cu tóto cA sOrele troneazA mandru pe cer. Un aparat care ne miisOrl iuteala dobAnditA, aratA mereti 75 leghe pe secundA. E o cursA spaimAntAtor de vertiginósA, nol insa nu simtim absolut nimic, si dacA PAmintul si Luna
nu s'ar face din ce in ee mai mici, am putea jura ca nu ne miscAm din loc. Ora 1.30
Sburain necontenit spre sore. PAnä acum nici efi nici Saitni nu ne-am uitat unul la altul, fie-care am privit pe ferestrui, admirAncl spectacolul impozant, ce, pentru prima órA, se desfasura inaintea a doul bieti. pAminteni.
Ne-am uitat unul la altul mai adineauri si amandoul am avut pe buze acelasi cuvint : Adio Pamint !" In contemplatiunea nOstrA uitasem sA activAm
formarea aerului ce trebuia sa ne serveasca la respiratiune.
www.digibuc.ro
16 In asemenea imprejurarl, cele mai raid neglijente sunt de neertat, nu mai e vorba do viata nóstra, ci de telul ce ne-am propus sa ajungem. Cum vom descinde? E o intrebare pe care nu ne-am pus-o, dar pe care amanduol o avem pe buze. Co vom gasi acolo ? Vom da ore poste o omenire civilisata, sail vom gasi o stare de salbafacie, analóga oelei dupa pamint, de acum cate-va zeci de secole? Ori cum va fi, inainte ! Si nici ca putem alt-fel a dirija projectilul, cad ne-am pierde in spatiu, daca nu no indreptam spre sfera de atractiune a planetel ce voim sa vizitam.
Timpul nu mai exista acum, cad el nu era de cat inventat de noi, pe planeta pe care no gaseam adineauri. Locuitoril ei zic un an dupa timpul cat il trebue Pamintului de a se invarti imprejurul Sórelui, nópte sail zi, dupa rotatiunea aceleni Oanote... Dar swum? Plutim intr'un spatiu gol... aprópe fa'ra nici un pima de reper ; sOrele dOr straluceste. Stiarn deja din teorie acestea, dar nu-mi puteam. inchipui a§a do bine aceste imprejurari, dupa cum le vkl. acum cu ochil.
Nu mai e nici o novoe de a indica deci ora ; co no pasa de timpul unel planete, cand ne aflain in domeniul infinitului.
Dupa timpul nostru pamintesc trebue sa ajungem pe Venus la 12 ore din nOpte, insa póte voila
ajunge ziva, caci ne prezinta mai mult fata cea luminata.
www.digibuc.ro
17 Mal adineauri am privit spre punctul in spre care se Indrepteaza vehiculul nostru. Venus lucea
din ce in ce mal mult si se parea rotund daca to uital cu multi atentiune la el. Mai avem 10 ore, dupa timpul obisnuit pe pamentDe o cam data suntem locuitor al aerulul si nu am avea nevoe de timp, dad, aceasta nu ar fi pentru buna Intelegere a pamentenilor..., cand, din intamplare, am duce Om la capat intreprinderea nóstra, si no-am putea intórce pe pament, spre a istorisi Academiel nóstre cele ce am v6zut.
In privinta Intórcerei, cu tote ca nu stim Inca nici dace: vom ajunge cu bine po Venus, me' muncesc gAndurl noul: materiele din a caror descompunere noi smulgem electricitatea, le vom gasi Ore i pe strelucitorea planeta spre care ne indreptam ? Daca ele vor lipsi ? Atunci ? Inca o ora
Inca o ora i, totusl, suntem Inca destul do departe. Venus ni se prezinta cu tOta configuraguea continentelor i marilor sale : polul nord e eel mai bine de observat ; pe eel de sud non albi alearga cu repeziciune. De-alungul ecuatonilui se zareste o fisie lunga v6zuta si de paverzue... e o mare... cea mentem Inca dupa timpul lul Bianchini, care a schitat eel d'antiia configuratiunea acestei planete. Repeziciunea cu care ne indreptam e constanta.
www.digibuc.ro
2
18
Aparatul, cu ajutorul caruia avem aerul trebuincios, functioneaza, de asemenea bine ; pe nesimtite se apropie momentul cel mai pericolos : acela
al coborarelsau al suirei cum yeti voi sa zieeti, cad in spatiu nu exista nici sus nici jos. Daca ne vom sdrobi de vre-o stanca a vre-unuia din inaltii munfi de earl planeta e brazdata ? Tovarasul meu, cu care am vorbit foarte putin, imi impartaseste temerile sale in privinta deseinderei. Amandoul inset avem acelasi dispretpentru mórte,
ba Inca, am dori o asemenea morte, in locul und morti linistite in pacea easel nóstre de pe planeta Pam6nt.
E un moment prea insemnat, pentru a nu ne pastra tot sangele rece si toad judecata de care suntem capabili. Intorsehi repede butonul de mai multe on', slabind intensitatea curentilor care se duceati si. ye-
neail de la un capat la cel-l'alt al projectilului ; efectele micsorarel vitesel le-am simtit numal de cat, planeta ce mai adineauri venea inspaimantaUwe inaintea nOstra, ca un monstru care avea sii 'si inghita pe loc prada, a inceput sa'si micsoreze iutealain fond projectilul nostru e cel care merge mai incet, dar aparentele inseala in tot-d'auna. 11E-aduc aminte eke rah de ani le-aii trebuit óme-
nilor, ea sa constate ca pamentul e rotund si ca nu sOrele se invarteste imprejurul pam6ntu1ui, ci acesta imprejurul sórelui.
www.digibuc.ro
19
Un glumet spunea, de cei can credeau ca s6rele se invarteste imprejurul paméntulm, ea se aseamana intocmai cu cine-va, care ar zice ca pi.mAnd sa frigi un puiti intr'o vatra, e mai usor sa se invarteasca vatra, casa, orasul, pamOntul in jurul pululiii, ca focul sa vie din t6te partile spre
puiii, de cat sa zici ca invartesti puiul in jurul frig6rei spre a-1 intOrce tote partile spre caldura. La polul nord al planetel se zaresc cate-va pete albe, isolate ; trebue sa fie zapada care nu are o asa de mare intinclere, cum are aceea de la polii nostri.
Ne apropiem mereil. Acum, nu mai e vointa nOstra ; acum ce vor voi legile fatalitatei !
www.digibuc.ro
IV
PE VENUS. OAMENII PASAlli Sunt eil sad visez ! Am putut nol Ore sa ajun-
gem cu bine pe o aka lume ! 0 lume att de indepartata de a nOstra!
Sa incerc a nota cum vont putea, ceea-ce ni s'a intAmplat de la venirea nostra pe Venus. Teama nostra cea mai mare era, dupa cum am mai spus-o, sa nu fim aruncati cu putere de varful vre-unel stand, de care ne-am fi sdrobit cu siguranta.
Cand am socotit Ca nu ne mai desparte de cAt cate-va secunde de planeta, am oprit cu totul functionarea curentelor electrice t am lasat matna sa cada din propria sa greutate. Pe Phmênt un corp, care cade in prima secunda, parcurge 4 m. 90 ; pe Venus, 4 m. 45 ; e o diferenta prea mich, dar totut exista una. Noi lush' avem o vitesa dobAndita de mai inainte,
comptam Tulsa pe resistenta ce va trebui sh intAmpinam din partea atmosferel lui Venus, care ar opune cu atAt mai multa resistenth, ou cat ultimele paturi can invillue solul sunt cele mai dense.
www.digibuc.ro
01
In adever aceasta a fost o mare fericire pentru noi si o altii imprejurare mai fericitii, a fost aceia
cil in loc de a cMea pe varful vre-unei stanci, sati chiar pe sol, am fost asvarliti, in linie oblicA,
intr'una din mediteranele, earl inconjórtt ca un brid ecuatorul planetel. Ne-am sprijinit fie-care intr'un colt, dui:4 ce avusesem grije a ne fixa cat mai bine instrumen-
tele de cari ne servisem, si orbiti de razele ce le vil ale Sóre lui, asteptam...
Cand ne-am aruncat in acea mare nu am simtit nici o sguduiturl puternic6, ba, dupti cate-va secunde, parea 06. plutim tot in eterul pe al carui drum venisem.Ne-am oprit. Am stat ast-fel in fundul mkel vre-o 10 minute numal.
Asteptam cu o liniste de care ne miram singuff. Dupä socotelie nóstre, marea in care ne aflam nu putea fi adanca.
Trebuia insä antat mijlocul de a esi en bine afarA si aceasta ni4 era tocmal usor, ba chiar imposibil, prin propria nostra, vointa, si putere. Pe and ne frImantam mintea cu asemenea lu-
cruri, am simtit cum ne misoam din acel loc in sus.Usor... usor... am inceput sä zkim cerul albastru.
Cand ne &him pe uscat, am deschis on precautiune si ngura uscióra prin care puteam esi si respiraram un aer ca si al nostru... dar din cauza unel cglduri mai marl de cat acea cu care eram www.digibuc.ro
22
obisnuiti, care facea aerul mai greu de respirat, am pierdut amandom cunostinta si am cazut jos; mai inainte chiar de a putea esi din projectilul nostril.
Singura priveliste ce-mi aduc aminte ca am va-
zut Ca un tabloil magic, a fost aceea a unul cer albastru, pe care alergail cu iuteala. nori albi. In departare se zariati vIrfuri de munti. .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
. .....
Cand m'am trezit, ma aflam intfun fel de sail imensit de forma ovalfi, cu zidurile gob), fuä cea mai mica podeba. Prin peret1 se am"' practicate vre-o zece ferestre mid, prin care se zarea ceruL Afara era o lumina orbitere. Alaturl de mine era companionul meb. ; dormea Inca.
M'am frecat bine la ochi si m'am sculat in picioare. Eram mai usor ca nici o data,mi se parea, eh, dacit void face un pas, void putea sbura din loc. Mi-adusel aminte munal de cat ca, gravitatiunea pe Venus e mai mica de cat pe Pament.
Mara de aceasta am observat ca, sunt tot asa de gol ca si un om care se hnbaiaza. In salä nimeni.., Privii pe una din feresti... o .
lumina orbitere... La orizon ()rail niste non i. negril cart se afundati cu repezichme.
Asi fi voit sa \red sóreledar, de si era o lumina intensä, de abia puteam zari terenul, totusi nu lam putut vedea. Imi explicaia cauza gandind ca, ferestrele erad indreptate spre miaza-nepte. www.digibuc.ro
23
Spre miaze-zi era deci intrarea ; dar nu asi fi indreznit sä fac un singur pas afare, din sale, de teame ca nu cum-va se flit asfixiat de atmosfera cea greoaie si de caldura cea coplesitóre ce trebuia sa domneasce.
Deja in sale, era o celdure destul de mare si sufeream intr'u cat-va de aceasta, cu tote ce eram gol. Tovaresul ineti era in aceasi toalete. Am Inceput apol se-mi fac felurite ipoteze asupra fiintelor, care ne adusese acolo si care ne transportase cu atata usurinte. De ce nu se arete nimeni ? Suntem Ore prizenieril vre-unel natiunl resboinice i selbatice ? Si din 1ntamplare antropcfage,Imi ziceam eii. Saitni, companionul meii, face o miscare... me reped spre el... dar m trezesc mai departe de cat
asl fi voit sä H... M intorseiii usor i punenclu-i mana pe um& il raised. putin. Saitni !
Saitni 14 intinse bratele ca dupe un somn lung si cu gree imi respunse : Ce e ? Desteapte-te. Sedintele incep mai tarzhi; e destula vreme... lase-me sit mai dorm putin, Ralta. Nu e Ralta... sunt oiL.. Asales... Saitni deschise ochil marl i fu in picióre intr'o clipitä.
Pe Venus ?... Nu e asa striga el. Pe Venus. Traiasch masina nOstre...
www.digibuc.ro
Z-I Si ca un nebun, incepu sa sara prin sad, oprindu-se indata' mirat de prea multa usurinta cu care se invArtea.
Dupa ce se Mai linisti, am inceput sa disoutam asupra locului unde ne aflam. La dracu! nu cum-va ne-di inchis aci Domnil din Venus ? Nu stiii ce vor cu nol, r6spunseiti, dar mai bine sa, asteptam linistiti.
Lumina zilei incepu sa slabeasca ; noril de la orizon disparusera cu desävirsire ; cerul lua o infatisare sumbra.
Peisajul, ce se desfasura inaintea nóstra avea totul pentra a fi pamintesc, totusi nu ml-aduc aminte sa mai' fi vezut o pozitiune asa pe Pamint cu care sit o pot asemana. Mai intaiii, albastrul ceruhu, chiar dupa ce sO-
role apusese, era forte intens, cum nu se
pOte
vedea nici in regiunile equatoriale ale pamintului
si aceasta de sigur din cauza atmosferel celei dese ce inconjóra aceasta planet& Ca sala nóstra am zarit alte multe, puse tOte pe
deahui inalte, la pólele carora se intindea o nemerginita mare verzue, pe care nu se vedea nimic plutind.
In aer de asemenea nu se vedea nici o pasare. Era o natura splendida, dar fara cea mai mica umbra de viata ; nici marea cea intinsa nu'si incoltea oglinda-i cu slArcitura vre-umn val, Crepusculul fu lung, de o durata aprópe Inca o data cat al acelui de pe Pamint. www.digibuc.ro
-25 Deveniseram nerabdatorl. In salk incepuse sa se intunece. Pe cer se aratau deja stelele de intaia si a doua marime. De o data se auzi un sgomot usor. Dinteun ungher ascuns al salei, inainteaza spre nol niste fiinte crudate, purtand in maim diferite lumini albastre,
rosil, iverzi etc., lumini care nu proveneau din vre-o ardere, ci eraii niste simple fosforescente intense.
La lumina lor am putut gin pe cel cad
le
purtaii.
Lucrul, care mi-a atras privirea intaiii, a fost lipsa de brats si inlocuirea lor cu aripi la acele fiinte.
Corpul lor era foarte slab si acoperit cu un fel de pene, picioarele de asemenea subtirl si aproape negro, capul cu toate acestea desvoltat aproape ca al nostru.
La prima impresie te facea sal compari, bra de voe, cu pasarile marl pamantesti. De aripi se serveati ca de mainl si pe ele purtau acele lumini asa de placute la vedere. Erad vre-o zece indivizi de felul acesta. Toti ramasera la o distanta oare-care privindu-ne lung si cu curiozitate. Mica' lor ochl, luminata de luminele ce purtati, me iritau. Unul din el, ca si cum ar fi priceput nerabdarea mea, ma luä usor cu aripa si me conduse catre locul de unde venise ; un altul fu tot asa 3
www.digibuc.ro
-26 de amabil cu Saitni, care nu-§1 mai venea in fire de mirare. Am eit cu toti afard din imensa sal& Spectacolul no mi se infhti§h inaintea ochilor, era din cele mai splendide. Ne aflam pe o terash destul de ridicath d'asupra nivelului mitrei.... inaintea noastrh aveam iarki marea, atunci imi inchipuh cä ne aflhm pe o insulh.
Se inoptase. Ste lelle sclipeau straucitoare, pastrAnd aceleag configuratil, ca vezute dupit indepartata noastrl planet&
Ca lea Laptelui mergea sh, se cufunde in marea cea intinsä i lini§tita, inconjurând cerul cq semicercul seu 4e pulbere argintie.
Gemenii, Orion, Sirius. straluceati cu toata puterea razelor lor. De .ndata privirea mi se opri mirath... Jupiter plana in Gemenil alb §i limpede... In Cancer lush
se afla o stea mai strálucitoare, un luceafar.... Saturn nu putea fi, cad ar fi fost mai mic vezut si are o culoare plumburie... Marto nu, chei e ro-
§iatec... Ce planeth era ded?... Vre-o stea nouh poate!... Nu, era pämintul... pamintul pe care-1 parlsisem cu athtea sperante i GU atAt regret insh.. Era PamIntul, care strelucea pe cerullui Venus ca nfl sPlendid luceafhr verzui. La un g'ind eram i e i Saitni, care cu vocea tremurândh de emothme opti, indreptând intim
www.digibuc.ro
-27 spre partea cerultu unae se afla lucitoarea planeta :Pamintul nostru ! Alaturi o mica, stea... era luna. Atunc i. imi aduseiu numal de cat aminte de instrumentele astronomice ce adusesem cu not... §i bine inteles me miraiu ca nu'mi ved masina. Dar cum st me inteleg cu asemenea fiinte can diferd cu tong de mine ! Nu remarcasem inca intre ei nict o conversatie, nict o vorba §optita cel putin. Teama insa nu ne inspira acele fiinte, din contra,
din cauza lungilor lor aripi de o albeata bloomparabilet, paread niste arhangeh pictatt lasand insa la. o parte figura lor cam ur`ata, judo chnd paminte§te. Si cauza uriteniei kr era nasul extrem de lung ce aveau si ochil cei prea mici. Un Venuzian de linga noi vazindu-ne cum ne uitam in jurul nostru, ca §i cum am fi cautat ceva, se repezi ca un fulger in spatiu, fu urmat deun altul §i. amandoi disparura, lasand in fuga lui inchipuirea unel dungi roit. Saitni era tot d'a una glumet de felullut §i. imprejurarile nu-1 schimbase de loc. La un moment dal, isbit de solemnitatea tacerei ce domnea in jurul ha', se repezi pana in mijlocul terasei §i de acolo, cu o voce tunatoate spuse cele ce urmeaza: Venuzieni. ! Patria noastra e acea verde stea ce luce§te pe cerul nostru asa de splendid, de acolo am venit nol pe aripele fulgerului §i tot a§apoate ne vom intoarce. www.digibuc.ro
-28 VA vom spune lucrun de vett rAmâne cu gurile caseate, dam% din intamplare veti intelege eeea ce vA vom spune.... dar pan& atunci dati-ne masina noastra, cad in ea avem tot ce ne trebue i mai ales alimente... nu cred cet yeti fi atAt de ne-% milosi ea sä ne 1àsat s. murim de foame ! Venuzienii bine inteles erafi Dimiti de gesturile
amicului met, dar erau departe de a ghici cea ce el debita cu athta caldura i foame. Frumosul fu insd eä, in woke moment, venuzienii cari plecasera, se reintorsserä epurtand pe cite o aripà masina noastra, pe cilad cu cea libera tAlau spatiul.
Drace ! ciudatä putere ! exclaim% Saitni si apol amândoul foarte nerabdatori, cercetareun masina ca s vedem dad, nu-i lipseste ceva.Totul era intact, nim un resort stricat, singur crono-
metrul Ii daduse sarsitul. In schimb aveam ceasornicele de buzunar, pe care le gásiram in haine. De sigur Venuzienil ne desbracasera de haine, pecare le puseserg, in masinä, fiind-cet am fi suferit
prea mult de caldura. Ne supara insA multa curiozitate cu can d-nii locuiton ne priveau, ne (Mild macar nici un sunet prin care am fi putut judeca limbagiul lor Am soos afara din masind tot ce ne trebuiapentra observatiunele noastre astronomice. Nu puteam rezista la tentatiunea de a ne vedea imediat planeta indepectatti, ai are]. fill eram.
www.digibuc.ro
-29 Irm montai repede una din lunete *i. o indreptaiu deci spre planeta Pämtmt. Era intors spre nol tocmal continentul vechiu. Africa se dinstingea perfect, singurg partea de sus,
uncle Maliterana o desparte de Europa era estompatA O. conturul pe alocurea era vag.
In Europa se distingeau numal partile meriAionale, ca Spania, Italia qi intru cat vapeninsula,
Balcanick restul era de asemenea de un alb-cenu*iu.
Asemenea se vedea o mare parte din Asia occidentalti, Siberia era Ina, cu totul nedesh4itä. Am dat rindul lui Saitni O. priveasch i el acel spectacol splendid, pe cind Venuzienii na priveau din ce in co mai curio§1, de i cu multä umilintä.
Incepuse sä ne fie cam frig. Demontariim luneta, am strâns cu grije tote partile *i. puind-o la locul ce ocupase, ne luafam hainele. Fara ca sl *um i chiar fara sa, mai avem vreme
de a ne impotrivi, ne-am trezit awzatl fie-care pe spatele unel Venuzian i cu intreg cortegiul de Venuzieni, ce se afla, am pornit. Cu aripile kr cele marl i albe, loveau aerul spintenand spatiul cu repeziciune.
Luminile ce purtau, ne luminau perfect calea *i puteam chiar distinge solul, de-asupra caruia sburam. Si ereau nenumärate-le carduri ca al nostru de oamem-päsArl, care purtau asemenea Irnnini do toate culorile. Pam ci locuitoril acelei www.digibuc.ro
-30 planete I1 daduserä cu tot intAlnirea in acea searit in locurile unde ne aflam.
Tot atunci am putut remarca o multime de pasan mid, aproape asemanatoare cu cele dupa pamant, carl umpleau aerul cu strigatele lor ascutite.
Sala ce parasisem era cioplitii chiar in stinca. Nu-i intelegiam bine scopul pentru care era, facuta
cad, Venuzienil ne lasase numal pe nof in ea, daca ar fi fost un loe de adapost pentru ei, de ce nu au stat cu nol ? Dar aceste detabil, asa de neinsemnate, nu erau nimic, pe lãngä problemele, ce ni se iveaii la fiecare pas inaintea noastra i earl, tocmai tarziu, leam putut in adevar intelege.Inaintea noastra, la orizon se inaltau coame de munti, intr'acolo era de sigur un continent intins, nu un arhipelag, dupg cum vezusem ,cle la venirea noastra pe planet& Dar nu intr'acolo ne indreptaram noi, cam dupa
ce ocoliram un inalt deal, ne indreptaram in spre miaza-zi.
Sborul cmiducatorilor nostri era neinchipuit de
i un singur avant le ajungea sa strabata cate-va zecimi de lin, aripile lor taidi cu putere aerul
metril.
Nici o sfortare, niol o munch', aripele se desfasurall automatic, faceati un semicerc lung apm veneaa la loc, pentru a se deschide iarasi. De nol Mei nu pareati incurcati bravi oanieni, www.digibuc.ro
-31 cu toate ca corpul lor era asa de curios construit si asa de fragil in aparenta, in cat al fi crezut ea se va fringe in off ce moment sub greutatea corpului telt Sburam mereit.. sburam vecontenit... dar ce insemna oare iuteala cu care oamenil pasarl ne conduceaii, comparand-o cu aceea cu care venisem
de la Pamant
www.digibuc.ro
V.
VENUZIENII Oil undo ne aruncam privirile, vedeam numai mil de acele lumini fosforescente, de earl purtait si conducatoril nostri. Inaintea noastth, departe, mult departe, se zgrea un intreg popor de lumini si aripi athe reflecta in spatiu lumina cea curioasä. De sigur e o petrecere la care suntem invitati
imi zise in grab& Sakti, care tocmd trecu Inaintea mea, din cauza und lovituri de aripi mai puternice a conducatorului stlii.
Inaintea noastth se desfasura un tablou curios si splendid. Locul uncle se aflati acele mii de lumini era a insula, insii o insula mai mare de cat toate cele
pe earl le vikusem mai inainte, in partea spre care inaintam noi, se aflaii niste coline asezate in forma de terase; pe virful ultimei terase se afla, o sala identica cu acea in care ne desteptasem. www.digibuc.ro
-33 Necazul meii era inskmare, ca, Inca nu dadusem
peste cladirl care sa-ml dovedeasca c a Venus e locuita de o omenire civilizata. Oare numai acele soiuri de fiinte care ne conduceafi eraii locuitoril planetei ? Atunol civilizatia venusienä e spre decadere sait abia la inceputul ei ! Pe card faceam diferite reflexium asupra locuitorilor din Venus, conducatoril nostri ne depusera cu o gratie extrema, pe una din terasele colinel si apol se retrasera foarte respectos de o parte. TeraSa pe care descinsesem putea sa aiba vr'o 50 de metrii lungime i vre-o 20 de metril %time ; deasupra era o aka, terasa ma mica. Spre adanca noastra mirare ne aflaram in fata a sute de fiinte, care se deosibeati prea putin de noi.
Fiintele ce nol luasem drept venuzieni ce eraii de ci ?
Adeve'ratii Venuzienil ne semanau intocmal, nu-
mai pielea le era prea rosiateca si in general toti aveau ochii extrem de mici. Nasal lor era, Lira deosebire, aquilin i adus. Ce raport era deci intre aceste dont% omeniri deosibite ?
In locul aripelor ce purtau cel-l'alti, acestia aveau maini ca i noi, dar foarte subtiri si noduroase.
Picioarele le ere' de asemenea extrem de subse apropiau foarte mult de acelea ale pri-
lint,
4
www.digibuc.ro
-34-milor locuitori ce vèzuserAm.
Unul din el, se apropie usor de mine si luindu-m6 de maim iml arata spre cer. In ochn acestuia, ca si in al color l'al4 can il inconjurau, se citea inteligenta. Emil uriti cu totil.. dar erail foarte simpatici. Gaud. Imi arata cerul eu mana, inteleseiii numal
de cat ceea ce voia sl stie si cu voce tare, ca si cum ar fl putut intelege ceea ce-i spun, indreptaiii mtina spre planeta Pamant ce se indltase mult pe cerul venuzian si ziseiu : Venim dupà acea planet&
Acel care me intrebase cu un gest asa de eloquent, cum si. cel-l'a1t1 tea' earl 11 inconjurau, pa-
rurl foarte mirati -si priveali spre mine cu neincredere.
Lan... spuse tare interpelatorul meil, aratand verzuia stea. Lan... repetara ei toff. In aeelasi moment, el se apleca si lug, dintr'o
ladà o panza pe care se afla o hada._ mi-o arata surizind usor. Lan... mai zise el, aratand cand planeta Pet-
mont, cand harta ce avea in man& IVI6 ultaiu cu atentiune pe harta... era conti-
nentul vecniu intreg, apoi desfasurand harta mai mult, continentul nou. Aceste hartl insa, erau atat de bine desemnate si cu atata preciziune, in cat nu mi-am putut retine nicl eu nici Saitni o esclamatiune de mirare, www.digibuc.ro
-85 Va sa, zica Venuzienii au ajuns la un grad inalt al stiintei cosmosuki. Imi inchipuil numal de cat cit, lunetele cu care s'a %cut observatiunele necesare la formarea hartilor, trebue sa, fie formidabile si asteptam cu nerabdare sa vèd un observator astronomic. Cautaifi pe harta local de uncle plecasem dupa pämint, kc situat la -vre-o 10 kilometril departare de Paris un vechifi oras european, unde a inflorit civilizatia europeana odinioara, azi valurile marei loveso cadentat ruinele trecutului. Arataiu cu degetul looul de unde plecasem si interlocutorul
meu daca fie, putea zice asa, de oare-ce nu ne intelegeam de cat prin gesturi, mi5 batu usor pe umer ca semn cä a inteles. PricepuY intru cat-va rolul celei ralte rase, aceea
pe 'care o vezusem intfiiii, dupl modul respectos cu care se purta fata de cei din urma. OameniiPasan stateaii la care-care distanta cu ciocul nas aplecat cu umilire Aveau care vre'o inteligenta acele fiinte ?
La un moment dat, un individ-pasare aduse o cutie lunge, pe care o depuse cu umilinta la picioarele noastre.
Ceea ce era mai ciudat pentru noi, era modul cum aripele inlocuiau perfect mainele, ba Inca aveaii in ele mai multa putere de cat avem noi in brate. Cel cu care ne intelesesem se apleca spre cutie o deschise si scoase din ea un fel de sada curioasit. www.digibuc.ro
-36 TAiatA intr'un mod geometric cu totul ciudat, acea stielA nu pArea a fi burl de alt neva de cit de a admira mAestria ou care era lucratA. Venuzianul mi-o dete in mfinl *i. 'mli flicu semn sA me' uit spre PAmint. Dupa, o prealabilA cercetare, in care avuseiu timp sA admir miioane de son i. noui co apAreati prin puterea sticlel, ghsil pAmAntul.
1,16 asteptam sal v6d marit intru cit-va dar nu credeam 0,-1 pot vedea a§a de mare.E stiut cA nici in lunetele noastre astronomice nu pots vedea
un astru in intregimea lui si, au cat ocularul va avea o mai mare putere, cu atit veI vedea un spatiu mai laic, insl portiunea v6zuta ffind foarte detaliata. JudecAnd dupA lunetele noastre pamintesti, sticla
ce aveam in mfingt, mama sail apropia un obiect de 2000 de on'.
Pe and noi, cu toata perfectiunea la care am ajuns, nu am putut inlAtura atAlea masinaril pentru montarea unei lunete, locuitoril din Venus privesc foarte comod cosmosul printeo singurA stielA. Continentele pAmAntului prezentau o configuratie foarte bine deslusitA, si aveati o culoare ver-
zue, pe and marile si oceanele apareau surnbre. Era in adever, ceva ingrozitor pentru inteligenta
noastrA. Cum se putea ca o asemenea sticlA sl aiba atAta putere? Prietenul meii incercl si el de asemenea o altA sticlA si rAmase extaziat ca i mine\ Intr'un mowww.digibuc.ro
-87 ment de entuziasm, dadu cu palma peste pantecile Venuzianilor exclamand Sunteti oameni on dram? Ce e drept, Saitni era cel mai certat cu regulele bunel-cuviinte din Academia noastra. Era de o naturii, vesela i adese-ori veselia aceasta 11 aträgea observatfile colegilor cari 1111amau, spunandu-1 ca, pentru un om de tiinta, nu e destul de serios. Venuzianul meti, remasese cam mirat de gestul aitni, dar mai mult va fi gandit, ca e un gest lu de admiratie extrema a acestuia.
Timpul trecea insa iute, pe cand contemplam in extaz astrele cerului, inarmati cu un aa ochi puternic. Stelele incepedi sa paleasca, la orizon, cerul se albise i aparuse spre rtisarit un Iuceafar ro*iatic. Era aproape sa nu-1 recunosc. Luceafarul
scinteitor de lumina, nu era altul de cat planeta Mercur, care dupa Pamânt abia se zarWe càteo data, de cele mai multe off fiind confundat in razele soarelui. De i cel mai mic din toate planetele can se invartesc in jurul astrului-rege, Mercur v6zut dupe Venus e admirabil.
Pe cand contemplam rásarirea acestel planete, o multime de oameni-pasan sburau din toate partile, catre insula pe care ne afiam; veneau cu sbo-, rul fulgerului mil tin mil. Luminile ce purtaii ou el, palite i ele de aurora, se asemanaii ou stelele ce mureaii incet pe cer. www.digibuc.ro
-38 La un semn al celui cu care vorbisem, miile de oameni-pAsAri se aplecara, spre primAnt, pas&And. aceasth. pozitiune, One' cAnd Venuzianul nostru, isprAvi o rugAciune, in care, de sigurr in-
voca, o divinitate cereascA, cad anita mereu spre cer si mai cu seamA spra rasaritul care incepuse sa, se inroseascA.
La kmina vagit a aurorei Venuzienil imi parun% si mai urAti. La niste vorbe ale Venuzianulm, oamenii-pasari
ca un stol speriat de porumbiei, se imprktiara in diferite puncte ale planetel. RAmAsesem pe terasA numal eii, Saitni §i. Venuzianul nostru, insotit de alti aoul. Mai departe, foarte umiliti, stAteait asemenea vre-o zece oameni-pAsAri.
Venuzianul fAcu un 8enin oamenilor-pasAri, earl'
asteptati de o parte in cea mai mare umilintA sl iatA-ne asezati citesi cinci pe spatele a einei oameni-pasari, cari le cleschise aripele lor man si isi luarA sborul.
De asta-data ins/ iuteala cu care sburaii era
foarte mare, din cauzw temerel de a nu apuca soarele de asupra orizonului. Iuteala cu care sburam era aproape sit mA faca BA lesin.
Sburam aproape de suprafata marei, care era foarte linistita, cite odatit conducAtoril nostri atingeau cu virful lungilor lor aripi albe apa mArei, dupit cum fac irindunicele noastre voioase. www.digibuc.ro
-39-Soarele incepuse sa resara, un soare enorm, care parea cä imbratiseaza, cu masa lui intreaga parte a r6saritu1ui.
Se poate inchipui ce efect irebue s produca asupra cui-va un rasarit de soare pe Venus, stand ca soarele e de douit ori §i. ce-va mai mare vkut dupe' acea planeta. Ca sa-mi esplic i mal bine de ce soarele e asa formidabil la orizon, lini aduseiii aminte, ca de si atmosfera lui Venus e compusä din acelasi gaz ca si a noastra, are insä o densitate de doul on mai mare si coprinde mal multi vapori de apa. Stincele ce intrezarisein in prima noastra calltorie spre Nord, le aveam acum dinaintea ochilor. Era un intreg orase de sali, ca acelea de undo ne desteptasem, toate practicate in stincile care predominaii asupra celor l'alte. Cum am ajuns pe linga ele, am intrat intr'una din acele sari. Era una din cele mai spatioase, puteati incapea mu de oameni in ea si domnea o racoare continua care se datorea mai ales isvoarelor ce sipoteaii pe ici i colo din stinca, earl aduntindu-se la un kc mergeaii sa se verse afara in mare wintr'un canal.
In fundul salei era ridicata un fel de estrada tot de piatra, de jur imprejurul el eraii niste firide practicate in zid, in earl se aflati lungi suluri de pined. Eraii deja multi Venuzieni adunati acolo, incuriozitatea mea asi fi dorit sa v6d i o venuziana www.digibuc.ro
-40 ca s. pot stabili o comparatie 'intro cele dou6 sexe. Eraii atitia earl discutaii cu oare-care aprindere uitindu-se mereii cu micil kr ochl spre nol dar
nu puteam zice iata o venuziana." Imi inchipuiam totue, ea ajune la o cultura rad indepartata ca a noastra femeea va urma sa ia parte a ea, la discutiiie etintifice asupra cosmosului.
Mezati pe niee trepte lungi, earl conducead la i ei i Saitni, aeeptam cu nerabdare ce se va mai inthnpla i ce vom mai afla nog. Dupa cate-va minute simtil insa ca avi cum estrada,
stain, eram nu se poate mai bine a cä de ae dormi ae fi i mai bine ; cand intorsei capul spre Saitni, acesta deja adormise cutoata nerabdarealui. Incetul cu incetul, mi se inchise ochil i mie ; legiuni de ginduri, de privelie.1 curioase, de fiinte enigmatice, trecura pe dinaintea mea gi nu mult dupti aceea adormil.
Cind m'am deeeptat, sala era piing. de Venuzieni, cel pe care '1 cun*eam mai bine sta pe estrada, de uncle vorbea cu animatie, aratind niee halt celor-lalti. Saitni era deja de*eptat, dar nu voise sa'ml
turbure somnul. De la el am aflat ca, de vr'o jumatate de ora, venuzianul vorbea de nol a de planeta noastra. Cuvintarea lui era., placuta, vorbele sonore oh !
cat ae fi dat sä inteleg atunci ceea ce vorbea. Asoultam cu atentie i mi se parea chiar ca. in-
www.digibuc.ro
-41 teleg, cand ochit 1u inteligenti so opreau asupra noastra sau asupra hartilor care representau configuratia continentelor noastre.
Trebue sti fie foarte interesant, imi
opti
Saitni.
Dar eti eram asa de distrat, in cit uitat de amat da un respuns chiar neinsemnat acestei dbservatiuni.
In sfirsit conferinta se ispravi, venuzienh se retrasera, dupit ce ma inth se uitara scrutator la not.
Remasesem iarài numat eel cinci, can venisera intaiu in sala. Conferentiarul, cu ajutorul celor
dog, dupa
ce puse in regula la loc hartile, de care se servise, veni ht noi. Inteleseram numg de cat ce voiaii : sh inv-tam limba venuziana. Ziva aceea o consaeraram primelor notiuni, care bine inteles, fura luate din domeniul Astronomiei.
El ne arata pe rind planetele
i constelatiunele
spimindu-le numele kr, pe care le puteam repeta cu multa inlesnire. Ne miram ins& de un lucru ; cand dorm aceste fiinte, and mananca ele? Daca nu eu alimente grosolane, cum faceau stra-
mosii nostri Chinezh, Japonezit, Franoezii, GermanU, de ce nu se nutresc cel putin cu pastile ea, noi.
Dar toate acestea mi le-am esplicat ma tarziu. Peste cate-va s6ptanu5m eram foarte inaintati in
limba lor, care era foarte simpla i dovedea o 5
www.digibuc.ro
-42 lungA intrebuintare a ei ; pe lAngA acestea limba
lor era universala, elki toti venuzienif vorbeau aceiasi
Limba noastra, care e asa de curata i usoarA, fata cu aceea care se vorbea acuni cate-va mil de
am pe planeta Pamint, e pe o treapta mat inferioara fatA cu aceea care se vorbeste pe Venus.
CAnd am putut intelege intru cat-va aceastä limbh, cand am putut sa'ral dad socoteala prin experientA, de toate lucrurile i faptele ce mi-se pAreau asa de curioase, am regretat atunci ch nu pot si pAmintenii sa ajunga la o asemenea treaptA, de civilizatie.
Cele ce vom schita aci, vor fi numal trasatun generale, asupra moduhu lor de viatà, stArei lor sociale, stiintei, regiunel lordaca s'ar putea zice di au una. Vor 'Area curioase cele ce urmeaza fiind-ca,, chiar la starea de cultura la care am ajuns asta-zi, pamintenh tot nu au putut desradacina cu totul din sufletul kr vechile credinte. Daca s'ar fi incercat cine-va sA, apere asemenea fel de viata cum e acel al Venuzienilor, i daca acel cine-va ar fi trait acum cate-va mh de ani, ar fi riscat sa fie supus batjocorei i tratat de nebun. Acum eel 23 de savanti ce avem ar ridica doar din umen ; de restul pemantenilor nu vorbim acestia vor mai astepta mult liana sa ne devieegali in stiinta. Ca si Panaintul, Venus nu e de cat im copil al www.digibuc.ro
-43 Soarelui ; prin invktire acesta din urmä a desfäcut de la ecuatorul s6u un imens Mel, care a avut un punct de condensare si o orbitg deja for-
mat/ Imprejurul acelui punt, s'a gramadit, prin invilrtirea hu imprejurul Soarelm, toata materia risipitl ce forma inelul. Gaud materia a fost toatà adunatá la un loc, ea a continuat sä se invkteasca ca un glob gazos imprejurul astrulin-rege, invirtindu-se in acelasi timp si imprejurul seu. Noua planeta, in stare de nebulozitate a incer-
cat, prin invktire, sa rupa din ecuator un Melidentic cu acele care o formase, dar n'a isbutit. Puterea sa nu a fost destul de mare si nu a putut forma nici un satelit, deci a r6mas asi fad, drumul ei fara nici un insotitor pe laugh ea.
Incetul cu incetul materia gazoasa s'a racit, din cauza temp eraturei prea reci care o inconjura si a inceput sa se licifieze. Densa atmosfera ce posedd acum, incepu sg, se formeze, bine inteles amestecata la inceput cu diferite gaze streine, de care acum e curatata.
Uscatul a inceput sa aparà in forma de mici insule. Transformatiunele acestea se fAceau cu ajutorul
a zeci de mil si sute de mil de am, ca si la noi Insulele au devenit din ce in ce mai marl, s'au legat unele cu altele si apoi au ajuns sh formeze continentele, a ckor configuratie, nu a remas tot asa cum era la inceputul formarel lor. www.digibuc.ro
-44 Ploi deluviene cadeau pe continentele de curând formate, cAci evaporarea se facea pe o scara foarte intinsti, din cauza Soarelui care era mult mai mare
si din cauza apei care era mult mai multa. Aparuril primele fiinte.
Bine Inteles cele mai rudimentare posibile, apoi prin o transformatiune inceta si succesivii, a ajuns sa, creeze omenirea planetei. Pe Venus omenirea nu s'a desvoltat ca si la noi. Omenirea dupe Venus s'a bifurcat de la Inceputul ei: o parte era formadt din oamenii-pilsan pe cari 11 vazusem la descinderea noastat pe pla-
ne* iar o parte, cea mai inteligenta, din aceia, cu care ne puteam intelege. La inceput insa, cea din urma rasä nu era cu mull superioará celei d'intii, si a trebuit o desvoltare gradatit a inteligentel ei, pentru a putea fi proclamata regina planetei pe care ne aflam. Pe and prima specie se reproducea intoomal ca la noi, cea de a doua a avut menirea sa se poata reproduce pe o alta cak. De aceea la Venuzieni nu existg, deosebire de sex.
Dragostea pentru femee e dar necunoscutd, kr. Aceasta e una din cauzele care ne esplica repedea tor urcare. pe 0 treaptit inaintata a civilizatiunei. Grijele ce dragostea aduc cu ea, preocupatiunele
neinsemnate ce ea da inct pamintenilor, le sunt cu totul neintelese, de oare ce ele nu exist& www.digibuc.ro
-45 Sentimentul nu poate impedica pe cei inteligent', stiinta a putut sii se desvolte in liniste pe Venus.
Mai sunt, nu e vorbA, si alte cauze principale dar acestea e una din ele. Venuzienii isi produc fie care copiii"prin liberl vointa ; cand all ajuns la maturitatea, pe care ei
o socot de 40 de ani anul thr fiind insa pe jumAtate cat al nostru isi injecteaza in piept o substantA protoplasmicA, pe care dupA o lung; o scot
afarl cu multa ingrijire si o depun intr'un fel de urna, pe care o hichid, ne lasand de cat o mie,a deschizAturA, pe undo sa poata respira viitorul copil.
Aci s'ar putea pune intrebarea : hi sanul unei mame dupe pAmant, un foetus are cu ce se hrAni pentru ca sa se poatA desvolta ; dar hate() urma, de unde va putea lua el materiile trebuincioase formarei lui ? R6spunsu1 iata-1: Venuzienii nu se nutresc nici o data. In fie care lunA se injecteazA cu o substanta si le e destul pentru o lunh. Ce e drept, aerul ajuta foarte
mult la aceasta, aci contine materii care introducindu-se in plamani, nu numai ca curateste sangele dar 11 si nutreste. 0 proba evidenta de aceasta e cA, noi chiar de
de arid suntem aci, nu mai avem nevoe, nici de jumAtatea pastilelor ce mancam altä data. Unui foetus insA nu-1 trebueste nici injectiuni, www.digibuc.ro
-46 abia du$ scoaterea din urma are nevoe de aceasta. Venuzienh nu ail fost nici o data deosebiti prin religiune, rasa sail obiceiuri vorbesc de Venudem zienii cei inteligenti ; nu de oamenii-pasari
nu ail putut cuno*e resboiul. Niel nu am putut sa esplic vre-o data vre-unui venuzian intelesul nIsboiului, de oare ce limba kr nu contine asemenea cuvinte. Si aceasta e a doua cauza a desvoltarei kr. Fie-care e stapan pe persoana sa, fie-care face. ceea ce voWe .
Lee nu exista, Aceastä omenire a inteles adevaratul scop al vietel. Aruncati pe un glob Idin spatiul nemarginit, la
ce bun ar fi fost a se desbina, de a'i alege fie-care trib un stapan, a care] progenitura incapabila sail capabila sa aibl dreptun asupra tutulor celor-lalti?
Numarul Venuzienilor nu e atat de mare ca al pamintenilor *i. aceasta gratie nerepreductiunel Dupa cum am fost asigurat, totalitatea locuitorikr nu trece nici peste un milion nu puneen insa la socoteala pe oamenii-pasari, al caror numar trece peste doua milioane. Literatura, artele, inventiile noastre pamanteti pentru a ne face viata mai placutä in mijlocul atator agitatiuni in care ne aflam mai nainte, nu existä pe Venus. Cam dragostea i resboiul lipsind, lipsesc i cele doua elemente puternice ale poesiei.
www.digibuc.ro
-47 Neimpedicati deci de nimic, Venuzienil s'aii indeletnicit cu cunoasterea Cosmosuhu.
Rasultatele stiintei lor, nu se transmit prin ajutorul cartilor, pe care el nici: nu le cunosc, ci prin vinl graiu si prin o indelungata practica. El nu au tras din stiinte. alte foloase de cat acela earl le au fost trebuincioase pentru reproductiunea specier.
Incoló stiinta a fost si este pur speculativa. De aceea Venuzienil nici nu aii avut nicl vor avea industrie, comerchl etc. Specia cea-lalta, posedind o inteligenta mai inferioara, asculta orbeste de cea superioara, ei. Oamenil-pasari sunt niste simplil servitori al acelor d'inth, nu sunt asupritil nici maltratatl. Pentru ei Venuzienil au creat o religiune : acea
a astrelor la can se inchinau, oficiul divin facut de rasa superioara.
El servesc mai ales ca mijloace de locamotiune pentru Venuziem, gratie aripilor puternice cu care sunt inzestrati. Locuintele lor sunt aproape la fel cu ale Venuzienilor.
Oamenii-pasari, in virtutea modulul kr de repruductiune, au familii, sotie, si copil. Venuzienh de amindoug specie nu cunose boala;
medicina nu are decl nicl un drept de a exista ; si de si cunosteau cerul cu toate astrele IA nusi stiau mai de loc persoana lor fizica, nici o data venuzienh nu disecau corpuri fie chiar al unm om-pasare.
www.digibuc.ro
48
Umblau gol, din cauza prea marei calduri ce domne$te pe planeta.
Patti le locuite mai ales de e sunt cele dupa marginea ecuatorultu, uncle caldura prea mare e temperata de apropierea marei i de ploile delu-
viene ce cad adesea. Spre poll nu cunose de cat unele triburi ale rasel inferioare, dar nici acestea nu au un loc stabil, de oare-ce temperatura ajunge une-on, spre
pol, tot ap de ridicata ca i la ecuator. Trecerea de la o caldura extrema la un frig prea mare e foarte brusca in acele part]. Ziva, din cauza caldurei inabu$itoare, Venuzienil stau de preferinta in vaste sail, ca in aceea unde noi suntem gazduiti $i care se afla raspandite mai in toate partile planetei. Noaptea sunt insa in plind activitate, afard numai
daca nu plouti, cu torente, cum une on se intimpla.
Ei sbóra, pe intinsele man, condui de oamenii päsär i studiaza, frumoasele astre ce stralucesc ap de viu pe cerul venuzian. Cand dorm dem ? Nu dorm nici o data a.,a cum donnim nol. EI nu simt trebuinta, de repauz, cam cele mai multe
organe care simt nevoe de linite la un pamantean lipsesc culotul venuzienilor.
Singurul lor repauz e ackla de a sta la un loc pentru cate-va minute, necugetand la nimic. Noua ni se pare cu totul ciudat o asemenea viata i char chimerica.
www.digibuc.ro
49
Sa iubesti, sä nu manand, sa nu donut !....
dar acestea sunt aproape singurile elemente care fac fericirea until pamantean si care toate la un kc, formeaza vieata pentru el. Religiunea lor ? Nu aveati Mel una. Credeau lute() transformare continua a formelor
naturd, cauzata de niste puterl neinteligente, Insa imutabile si vesnice, credeau in spatiul infinit, populat de planete, unele locuite altele nu. In nemtuirea sufletulm nu au crezut nict data si iarasi nu i-am putut face A, inteleaga bine, cum oamenit si-aii facut asemenea ipoteze. Morala lor ? Nu aveau nid un condice dei mo-
rala: nu erau nid maxime si sfatun care s6 circule Ain gura in gura asupra acestui subiect. Nu se vatamaii insa nici o data unul pe altul, averea nu puteau sa st repeasca, de oare ce nu aveau nict unul nimic, demnitatt nu existau pentru a se paste ambitia si gelozia Femeile ne existand nu exista nict un sentiment de iubire, dar Met de ura si gelozie. In schimb tot.' erau bine-voiton unit cu altil; se initiau mutual in secretele ce et smulgeau naturei si apol linistitt si senim, asteptau ceasul din
urma al vietet. Oh ! astfel de viata farä emotiuni ar displäcea, chiar in secolul de &ta pamantenilor, pentru mine unul insa o asemenea viatar este idealul la care trebuie sa ajunga omenirea unel planete.
Saitni cu firea lui inclinata spre sentimenta6
www.digibuc.ro
-
50
lism, nu prea vedea insl cu ()chi bum acest mod de a trai. VI
0 SERBARE VENUSIANA. AU trecut póte mai multe lum. de and suntem ospetil stralucitorulm lucéfar. Lucégr ! Niel nu-nu vine sh cred cA acest glob cu man intinse, cu munt i. inalti, acest sol ce acum 11 cal° cu piciorul, reflecta in spatiu o 1umin6 asa de lucitóre. Privincl inshindepartatul Pämânt care acum luceste asa de vizibil pe cerul lui Venus, mi-aduc a-
minte ca se af16, si el in aceleasi conditium, cl acum cate-va lum eram unul din locuitorh lui. Ciudatd si splendida e organizatiunea Gosmosului !
Incetul cu incetul, am inceput a intelege limba venusiaml, limbl asa de melodiósti si asa de u.sórä !
Putem chiar exprima unele gandun, si mai ales in cestium de domeniul astronomiel. Venusianul cu care am vorbit intah si care se bucura de mult respect printre ceilalti, ca fiind until dintre eel mai invatati, pOrta annoniosul nume de Silansis.
Mal de-una-zi Silansis ne-a anuntat el va fi in curând o sarbhtóre a Omenilor-pasAri, si cum Venusienii superion sunt quasi-preoth cultulmlor, vor presida serbmile din aceea zi sau mai bine zis, www.digibuc.ro
51
din acea nópte, de Ore-ce in timpul zild e imposibil on ce activitato afara de zilele cand tot cerul e acoperit de non, dar in acele zile ploug de obiceiu torential. Am fost i noi invitati la ,aceste serbari ; eram
fOrte curiw sä vedem modul de petrecere al yenusienilor-pasan, cad venusienii superion nu abuzau nici o data de petrecen. In ziva hotarata, indata ce imensul sore disparu dupa, orizont, porniram cu ajutorul Omenilor pasarl
spre directiunea unde gasisem pe Venusien.ii la venirea noastra.
_Drumul nu fu lung, dar nu am avut ocazia sa admiram tote peisajele, ce treceu pe dinaintea nostra, cam bietii Omeni-pasan ce ne conduceau, doreau sa, ajungh cat maN repede la locul serbarei, Mu i ma do omem-pastiri., sburau. din tote paitile, spre locul undo ne indreptam noi. Venisera póte i de la antipozif planetei. Pe locul undo se stransese cu totil nu incapea nici sfertul multimei adunate ; tote treptele marei estrade ereau pline; de aceea estrada era inconjurata pana la o mare ,departare. Zeei de mil de lumira luceau fantastic i faced sa dispara intunericul noptei . Cate un om-pasare mai curios, sa avanta din mijlocul multimd, plana de-a-supra meselor, apoi se last% iara-14or spre soL Un venusian superior lua cuvantul. De i cunóWm mal tote cuvintele venusiene, www.digibuc.ro
52
care de altminteri sunt forte putine, observaiu cu
mirare, ea nu inteleg mai nimic din ceea ce v orb ea venusianul.
Intrebuinta numal nite monosilabe guturale, pe care le remarcasern la Omenii-pasarl. Silansis intari ipoteza mea ; in adevar, limba ce vorbea venusianul era a venusanilor-pasari.
In ace1a4 timp Imi mai spuse el e forte greti, pentru un venusian superior a invata acesta Limba Ewa, de aspra. La un semn al vorbitorului, mil de Omeni-pasari se desprinsesa din glóta, i in filfiit de aripi se
aruncara in spatia.
In cate-va minute, se formeaza sus 2 tabere distincte. Era un fantastic amestec de diferite lumini.
Mil de o parte, mil de alta, fie-care tabara apol se aranj a intr'o clipita in forma unui imens Orag,
Eie-care Orag apol, se indrepta inteun punct opus celm lalt *i. sbura a.5a de departe, in cat fosforescentele lor lumini, se cufundau cu praful de stele al calei Laptelui. Dupa mai multe evolutium, se IntOrse amindoua
taberile 1ndarat O. la cate-va sute de metrii de asupra estradei se napustira una asupra alteia. De asta data fantasticul le ajunse punctul lm culminant : tote acele mii de culori amestecate, earl apareati saii dispamaii, tote acele aripi albe ce reflectail multi-colorile lumini tote acele strigate
www.digibuc.ro
63
guturale si disperate, fAceu ca privelistea, sA fie de neinchipuit.
Cate un om pasare obosit sau Anil, se lAsa usor in jos, pe &Ind lumina ce o purta 14 facea impresia unei frumóse stele cazatore.
De o data din haosul de lumim, se fonneazA iar doug siragun, earl de astA data se intrettliau in mai multe parti, (rand nastere la figurile cele mai bizare si mai amuzante. Venusienti superion contemplau in seninatate, acésta priveliste neimpresionati bapóte chiar plictisita. In schimb ómem pasari, earl rAmasese jos,
contemplau cu aviditate scenele aeriene si pareau gata a se arunca si ea in aer. Dar erau aranjati dupa tribun si trebuia ca fiecare trib sh-s1 astepte randul. Cele douA tabere inamice, se despartira din hou
si apoi se risipira ca un stol de pasan speriate, mArind numarul stelelor de pe cer. Ima obosise ochli privind aceste scene. Jacurilo aceste ima aminteau resbóele pamantesti,
asa cum ele sunt descrise in vechile 'Astro anale. Silansis observand cA incepusem a fi obositi de aceste curiOse privelista, chema pe imenia pasan can ne aclusese si can, cu parere de rau, trebuiau sa ne reconducg.
Tot cerul era plin de stele. PAmantul trona limpede ..,,i verde spre apus, lucirea lui contrastand mult cu ebenul cerului venusian.
www.digibuc.ro
54
Ici si cob°, câte o stea cazatóre, care lasa in urma ei o imensa dung& luminósa. Cereal sa esplic but Silansis, cä urma luminósa, a steld cazatóre se datora persistentiel pe retina, dar Silanisis inu raspunse : Esplicarea ta nu o inteleg, noi insa, esplicam urma ruminosei a stelei ast-fel : Steaua arzand,
desface din masa ei mid bucati incandescente care ramase in urma, continua sa arda cat-va timp. Esplicarea lui Silanisis urn para ingeniósä, mie nu-Mi venise in minte nici o data, acest lucru... totusi asa de simplu. In nóptea aceea facuram mai multe observatium astronemice, i vorbind de Pamant care ocmai a-
pusese, aratg 1u Silansis pe harta ce poseda, locul unde se aflá pe pamant un vulcan numit Vesuviul.
II dadm chiar amanunte asupra activitätei acestm vulcan in timpurile vechi. Silansis lug cuvantul : Vulcanii vostril pamantesti nu-i pot cunóste, eu insa, it,1 voiu arata in curind un vulcan venusian
numit Klani si care din cand in cand mai sta cu nol de vorba! Eruptiunile lm, ce e drept, sunt forte rare, dar sunt formidabile Ii vom putea vizita farit pericol de oare-ce acum se odihneste. Acum e tarziu, hi curand va rasari sOrele, mline seara, insa II vom piitea visita.
www.digibuc.ro
55
Restul nopti 11 pefrecurám in lini$te, r6sfoind paginele colosale ale haowlui. Saitni rämasese forte impresionat de dansurile aeriene ale Omenilor-pasthi, §i-m'i povesti de cu-
notinta ce facuse acolo cu o venusianit-pasare. Bietul Saitni a ramas tot terian! VII
VULCANUL KLAN! In fundul vulcanului Gina.
Pe la miezul ziei, tocmai dormisem, când am fost de$teptat de o sguduitunl, puternica. Saitni, care era deja in piciOre, se repezi spre mine, vazandu-mä ap, speriat, dar abia fticu im pas, $i o noul sguduitura, 11 doboth la pamânt. Din fericire, dupa cum am putut constata mai thrziu, s'a ales numal cu cilte-va v'anát61. Silansis, care se afla cu noi, veni sprc mine surizand.
Nu e nimic, Klani vorbeste.
In on-ce caz, prea vorbeste puternie, tare nu suntem surzi, respunde Saitni, frecandu- partile atinse.
Imi adusei aminte de vizita ce proectasem al facem 4i zisei :
Dar visita nostr0 0 amanamVom asista de sigur la un spectacol interesant.
www.digibuc.ro
56
Nu mai urma, nici o sguduitura.
Mara ceru era cu totutul inorat, si niste nori negril veneau cu repeziciune din spre sud, gata sa se transforme in plOe. Silanisis mai zise ;
Putem profita de timpul cat le trebuenorflor sa ajunga aci, ca sa privim pe batranul Klani. Esiram cate-si trot afara din sad.
In partea de noni stiam mai dinainte, ca se afla un lant, de munti, can presentau caracterele muntilor vulcanici.
Silansis inn arata unul din vuleanil acelul sir de munti, care asvarlea in sus o lungl colóna, de fum cenusiu : Klani.
Catena de munti din call -Mani facea parte nu avea nici tin munte care set intreaca inaltimea de 1000 de metril, iar Klani nu avea nici 600 metra de inaltime.
De sigur, ca peste doul sau trei zile va face eruptiune, zise -Silansis.
In adecar, dupa ce Klami se mai scutura din amorteala in care zacuse atata timp, a trea zi de la data primultu cutremur, facu eruptie. Cum ferestele salet dadeau spre nord, am putut urmari perfect tote fasele eruptiunel Fumul care esea mereu prin crater, se facu din ce in ce mai gros si mai negru, formand o imensa colOna neagrk care parea ca nu mai are sfarsit. Varful colónei insa devenind mai greu, se turti, lua o forma, eliptica, totul repauzandu-se pe lungul trunchiii care se perde in fundul cratemlui. www.digibuc.ro
- 57 Intrega coking isi schimba intunecata-I culóre, intr'un rosu viii. Numeróse fulgere strabatura de la un capet la cel-l'alt imensa colóna. In acest timp Klani clocotea cu furie si chiar locul uncle ne aflam .se clatina cu noi. Klani incepu sa, arunce in aer pietre aprinse, earl cadéu in dep6rtari, asemenatóre focurior de artificii.
0 parte din crater sbura, in aer ca o pana, insotita de un prelung si formidabil detunet. Un riu, aprópe un fluviu isbucni din costa vulcanului indkjit, si in acelasi limp, Klani arunca
peste bordul craterulul o mare de lava aprinsa, care curgea cu rep eziciune spre poalele lul, pierzéndu-se apoi in marea infuriata, ce lovea cóstele lantului de munti. Lava se incolacea prin incretiturile scoborirg ca un imens sérpe de foc, bubuiturile contiunaii cu acelasi rasunet, pe and enorme pietre aprinse luminau tot cerul. Eruptiunea a continuat cate-va ore si. nici unul
din cei can privém, nu ne induram sa ne Orasim locul. Silansis rupse tacerea :
Cum vedeti, trebue sit asteptam mai mult timp, bétrinul Klani, e in stare sa mai repete acesta frumósa representatiune.
Saitni era ametit de ceea-ce v6zuse, dupii, el, acele momente trebuiaii sa se asemene cu sfirsitul lumei. www.digibuc.ro
58
Nu lipsea nimic, zicea Saitni, apA, foc, ful-
gere, trasnete, cutremure si and. te gandesti, a unchiasul, dupA cum 11 zice Silansis, ne poftea cu... cu gura deschisA... sarlatan 136trin.
11 mirosise a came de terian. Si Saitni ameninta vulcanul cu gestul, pe and Klani semet, cu capul in sus, sfida seninatatea ce-
rului, arunand valuri de fum, sau ate un enorm bloc aprins. , Trecuse mal bine de dou6 sAptamani, Klani obo-
sit acum se repausa iarasi, visAnd la gloria lui cea efemerA.
Intr'o sera, superbA, Silansis intovArasit de noi dour si cu ajutorul a trei Omem-pesari, ne aflam la poalele lantulm de munti, din care facea parte si Klani. Nu cum-va o sä intram prin crater ? intreba Saitni glumind. Se prea póte, raspunse Silansis cu mult sange rece.
Lava nu se intarise *Inca bine, dar nu mai putea aluneca la vale, era prea viscósh. Riurile formate in momentul eruptiunei nu mai existau, insa se distingea perfect, trecerea lor, aprópe de la baza craterului si pAnA la pólele lui Klani.
Cum am mar spus, lantul poseda mai multe cratere ; Silansis, care urca inaintea nóstrA, opri
pe omul-pasere care-I purta, pe marginele unui crater vecin cu Klani. www.digibuc.ro
59
Tata planul moil, zise el forte serios, vora vizita interiorul acestui vulcan stins numit Gina,
ca sti putem observa interiorul lui Klani, de Ore-ce acestI doull vulcani comunica intro &lash. Nu am spus eu! striga, Saitni, frumósa idee! asta insemneza sa ne omorim singuri.
Acesta mi-o spuse in limba teriana, caw nu ar fi voit sa contrarieze pe conducatorul nostru. Silansis insä nu mai asteptase sa, ne dam parerea si deja omul pasere se cufunda cu el in adancimea vulcanuldi.
Oamenii paseri cari ne purtaii, urmara exemplul confratelui lór, si iata-ne caletorind spre central pamintului, sau mai bine zis, spre centrul lui Venus.
La luminele fosforescente co conducatoril nosta purtaii, am putut remarca interiorul vulcanului, a cam scoborare intreprinsesem. Era format ma i. tot din trachit, pe unele locuri vechea lava remasese impietrita, &and nastere la figuri fOrte ciudate. Cu cat ne cufundani, mai malt, cu atat distant a intro marginele crateruha se marea. Ne gasém póte la jumetatea scoborarei nOstre, cand auziram niste urlete surde, asemenea cu sgomotul ce-1 fac talazurile unel man infuriate, can se isbesc do stand.. Auzeam pe Saitni, care venea dupa mine, cum murmura, de sigur contra escursiei, dar sgomotul
ce venea de jos, me facea sa nu inteleg ceea-ce spune.
www.digibuc.ro
- 60
In sfirsit, ata pus picioru pe sol, era o caldure nebusitóre, ametitOre.
La cati metril ne gesém depute de suprafata pemintului? Nu-mi putém da bine socotéla, aproximativ insti
la vre-o 800-900 metril, o distante destul de mare.
Cu cal inaintam, cu atet caldura devenea mai coplesitOre, si. cu atet sgomotele resunau mai pu-
ternic, in strania arhitecture a imperiului plutonian.
De o-date la o cotiture subite a gangului ce urmam, o lumine, vie ne lue, ochil.
Avém in fata nestre, la o adencime de vre-o 50 de metril, o imense mare de foc, care se agita ca o mare furtunatece. La intervale forte regulate, mijlocul acestel marl' se ridica, se walla ca un balon monstruos, apoi
crapa cu sgomot; iar valurile de foc isi reluail cursa lor nebune. Nici o priveliste din lume, nici chiar cursa speimentatOre ce o fecusem pentru a veni pe Venus, nu me infiore, asa de mult, ca spectacolul acesteY marl de foc.
Me asteptam la fie-care moment, se ved acele valuri venind spre mine si inghitindu-me. Celdura devenea din ce in ce mai insuportabile.
Saitni, care era ingrozit ca si mine, de acest spectacol infiortitor, articola cete-va cuvinte, pe earl di nu le intelesei si pe cari le int.elese ins& Silansis, care se afla mai aprOpe de densul. www.digibuc.ro
61
La un semn al hu Silansis, cel trel ómeni-pe-
sari ne luarl pe sus si in curAnd am ajuns in fundul vulcanulm Gina, usor apol, am esit pe gura vulcanului. Aer... aer... iata ce ne trebuia, simtiam ca daca asl mai fl respirat mult timp acea atmosferA caldA, nAbusitóre, plina de diferite emanatiuni gazóse, mi-asi fi dat pe The sfiirsitul. Saitni eApètfind curaj, repeta mereti. agitându-se : Colosal ! Colosal!
Pe cand ne indreptam spre locuinta nostra, Silansis ne mai dadu amAnunte asupra aventurilor lui Klani. Mosnégul, avea multe crime la activul sell. Intr'un rand, spunea el, niste Omeni-pasen au. locuit pe costa hu Klani. Klani dormea de mult, linistit, pasnic, numai unul din toti acesti vulcani era in activitate, si incl si acela inofensiv. Oamenil pAseff earl locuiaii acolo, eraii in numer ca la 20. Locuinta lor era o veche salA, parasita de niste colegi al nostril, care se ocupase cu studiul vuleanilor.
lute() buna zi, in mijlocul linistei de care eram impresurata, se auzi niste urlete IngrozitOre, apol imediat o detunatura spaimfintatóre, "area cA o mie de trasnete cad asupra pamintului. Klani isbucnise.
Craterul intreg, cu cOsta pe care se afla sala 4imenilor paseri, fu aruncatA in aer. www.digibuc.ro
62
Nici unul din eel d'intiuntru nu a scapat. Totul a fost aruncat la o inaltime considerabila, in cat abia dupa cate-va minute a recrizut bucltile pe sol. De atunci mai cu sema, Omenii-pasee au o mare
frica de vulcam. Focul e pentni el, D-zeul lor. Stelele au in religinnea lor, o influenta binefacatere, serele si focul central sunt demonii bor.
Pe and vorbea Silansis, eu intorcém mereu capul spre Klani, care se pierduse ca o imensa fantasma in intuneric. Saitni in acea zi avu un vis oribil. Klani se plictisise in acelasi loc si plana in aer, avénd ca baza, o imensa mare de foc, gata FA se lase chiar in locul uncle dormea amicul meu. Saitni sari in sus speriat, apol surizend ne po-
vesti visul, privind pe ferestra, dacit Klani e tot in aceiasi pozitie.
Pe cand betranui revolutionar, dormea linistit, visurile lin transformendu-se intr'o imensa panase alba, care se pierdea in azurul cerului senin. CAPITOLUL VIII.
Conferinta.
Sentimentaiismni Itn Saitni
In sfirsit, dupä ore-care ostenéla, am isbutit sä me exprim perfect in limbo, venusiand si prima mea incercare in publicul venusian, a fost tinerea unel conferinte, in care am tratat despre petmint. www.digibuc.ro
63
-
Le-am povestit geneza lig, aparitiunea omeni-
rel, formele ei de guvernamftt, le-am explicat distractiile el, stiintele, artele si tot ce tine de pamint.
Le-am explicat cum resboiul, religiunea 0. iubirea au pus piedici civilizatiunel si cum am eautat sa ne scapam de tote aceste copilarii. Am vorbit despre pamint, asa cum cred ma e logic, dar a fost interesanta dibcutia ce am avut-o in urma, cu Saitni, care are alte veden. La sfirsitul sedintei, dupa ce am mai discutat cu cati-va, Venuzienl asupra pamintului, Saitni me lua de-oparte si-mi zise :
Asculta Asales, modul cum al zugravit Venuzienilor, pamintul si omenirea dupa el, nu-ti pare cam exagerat ? Cum exagerat, dar nu am gasit Inca destule expresituu, pentru a putea face pe Venuziem sa ne intelOga cu totul.
Tu crezi ca vom merge spre perfectiune, inlaturand iubirea, sentimentul ?
Saitni, vorbele tale me cutremura, stiam ca adolescent, tu al avut inclinatiune spre sentimentul eterat si distrugator al vointeT, numit iubire,
dar nn *tiara ca, dupa Mali am de studiii, mai tl-au remas urme nesterse din o asemenea copilarie.
Asales, relua el, daca ne inselam cu totI ? mai cu séma, ca tredaca scopul ce crezl tu bue ajuns nu e cel adevèrat ? www.digibuc.ro
64
La ce bun a cunóste cosmosul, cand stim cu toti cit viata e efemera si ca cunostintele nóstre,
se asémand cu acelea ale unel insecte care a trait o zi ? si atunci o alta conclusie se presinta : viata, viata, deslegata de orl-ce piedicl, deosebita de aceia animalà, prin iubire si contemplatiune. Dar acésta ar insemna distrugerea complecta a omenirel ah! daca te-ar auzi vre-un membru al Academia, al fi isgonit din sanul el si aruncat in gradinele fericirel, sa poti contempla in pace apusul sórelul si rasaritul lunel, brat la brat cu vre-o desperata pamênténa. Ah da ! uitasem, in discursul tea ai vorbit si de puterea discretionala a celor invtitatl, dar nu al bagat de sémä ca, positia ce vol faceci calor1'a1t1 pame'nteni, e ca si aceea a sclavilcr din yechime.
Nu sunt ore libefi sa faca orl-ce vor, il supunem la vre-o munca, ii intiebuintam la ceva, nu-I lasam sä se iubdsca in pace, afara de casul cand visand prea mult, daii exemplu ma celorl'alt1 ?
Va sa, zicil nu stint liberi, iata (led o contradictie in principfile vóstre. Saitni, tu m'O' speril, undo sunt dar credintele tale ?
Si ea me speril, fiind-ca nu v6z in vertuzienil de aci de cat excesul starei nóstre sociale. All ! starea lor e cea ma i. inalta civiisatie. Si eii iti spun Asales, ca acesta e cel mai www.digibuc.ro
65 --
aclAnc dispret ce 1-am aduce vietel si naturel ce ne-a creat. SA-fl spun drept, mie mi se pare societatea celor 25 de pamenteni, ca si Venuzienii invetati de aci, la turmA de pedanti, can nu pot hitelege viata si care voeste sA desguste si pe alp'. De ce nu te retragi atunci din Academie ? Fiind-cA asi putea fi un auxiliar puternic al color apAsati, pe cari asi face tot posibilul spre a-1 sc6te din robia vóstrA revoltandu-i. Ifi-e fricA insa si mie de consecintele la cari asi ajunge. De ce nu spuneal si pe pamint Saitni asemenea lucruri ? Suntera prea departe de el si p6te chiar ca nu-1 vom mai vedea, deci pot sA-ti spun parerea mea in pace. Crezi cit nu ne vom mai putea intórce ? Sunt sigur. EA din contra am multi% sperantA. Ast-fel o conversatiune de cAte-va minute a fost
de ajuns ca sl privesc cu ala ochi pe colegul moil si numal simpatia ce am pentru el, mf5 opreste
de a-i face ceva reii, am insa cel mai adAnc dispret pentni ideile ce profes6z1. 0 civilisatie ca a lui, e o stare de selbAticie, Stiinta e singura care trebue sA domnéscl pe pAmint.
Dar dacii ne inqclain cu OW www.digibuc.ro
66
-
CAPITOLUL IX.
Esploritri.Aventura Int Saitni. Cate-va zile in urma sedintei cu prietenul Silansis i cu alti dom Venuzieni, ne-am hotarat sit facem o mica preumblare pe planet& Saitni bine-inteles facea parte, bietul companion le perduse umbrela perfectionata, se consola insa prin faptul o pe plede nu putél sa te misti din sala, cad aol ploile sunt adeverate deluvia. Se aznise sa, explice Venuzienior inventia ei necesitatea umbrelei, dar acestia nu air voit sa-1 intelega de loc; and ploua, ziceu el, co nevoe aa sit te duel afara, ce afaceri altele avem noi, de cat de a studia cosmosul si and suntem impiedioati de a-1 vedea, reflectam la celo ce am vazut.
Saitni nu punea la socotéla cà Venuzienfi nu avéu ce sti-si strice, de ore-ce umblail gol. Indata ce incepOii ploile cele marl, simtém multa
umezola, mai cut sOma in acele racoróse sail 0
eram nevoiti sa punem pe noi ore-care imbracaminte.
Inteo sera, and sórele imens I rosu se ineca in apele marei linistite, am luat cu nol mai multi imeni-paseri i ne-am indreptat spre emisferul de nord al planeteL
De and venisem, nu ne departasem de locul uncle descinsesem, de at prea putin, relativ cu distanta ce avém acum sa parcurgem. Aasta era prima nóstra, caletorie. www.digibuc.ro
67
lute la cu care sburam nu era prea mare si ne permitea sä zarim tote peisagele pe uncle trecém. Stele le incepuse sä räsarà, planeta nostrá aparea tocmai in spre ziva, nu avem fericirea de a caletori, avénd-o pe cer. Luminele ce conducatoria nostra purtau ne lumina perfect calea.
Ne apropiam cu incetul de un lant de munti, ale caror virfuri erau acoperite cu zäpadl. Ingrijisem de a lua cu noi, niste vestminte mai gróse ce adusesem dup5. pamint.
La inaltimea la care sburam eram forte bine, cad aerul era mai putin dens ca eel du$ suprafeta planetei ; la suprafata globului, inabusem. Intrebaa pe Silansis. Care parte a planetel e mai muntOsd ? Cea de nerd.
Noi deja am presupus acesta Inca din secolul al XIX si in al XXIII, eram siguri. Tot in acest din urmä secol, am putut determina o mare parte drn configuratia, ce cunOstem acum. Pamentenil nostra nu erau deci nica atunca asa de inapoiati.
Nu, sa aflam pe calea progresuhu si péna la inceputul secoluhu al XXX nu prea am stiut multe.
Nenorocirea e ca tocmal acum in apogeii eine stie ce catastrofa ameninta pämintul ; deja sórele a pierdut mult din caldura de odiniOra. Acum ate-vaimia de am, unpaménten de sigur www.digibuc.ro
68
ar fi pierit intrand in atmosfera planetei vóstre, din causa aldurel prea marl a sórelui. Tot discuttind asemenea lucruri am ajuns la pilele muntilor de can am vorbit mai sus. Erau acum done pareri ; do a trece peste munlii, sau de a face un lung ocol. Saitni propuse sti trecem pe d'asupra muntilor, dupA ce se consultA mai intAiu cu conduatoril nostri inteligenti.
Imbraam tot ce avém mai calduros i Omeniipaseri se repezirA batAnd din aripi, spre crestetu, lnaltilor munti. Frigul incepu usor sa se simtA, Venuzienii pa-
reau insit ct nu sufer de nimic, cu tote a nu erait acoperiti de at cu o usóra mantilA alba,
ceea-ce le dAdea un aspect forte fantastic.
EA simtil cum sangele imi bate din ce in ce mai Meet si la un moment dat era aprOpe sa pierd cunostinta, Venuzienul meü obicinuit cu asemenea slAbiciuni din partea nóstrA, facu un semn Omenilor-pAseri si mai iute ca fulgerul trecurAm peste munti, scoborandu-ne apoi cu o iatélA potrivita,
pentru a nu face o trecere brusa. Puterile au inceput stt-mi revie. D'inaintea nOstrA se intindea un continent, lurninat de fantasticele lumini ale locuitorilor, can II cutreerafi in tote pArtile.
Pe and ne scoboram, and imi venil bine in simtire, m'am uitat sA véd pe Saitni, dar acesta nu era cu nol. Fac atent pe Silansis i acesta rewww.digibuc.ro
- - 69 marcand si el faptul, intrebh pe cei-l'alti, nimen1 nu stia, bine-inteles lipsea si, omul-pasOre ou care el plecase. Saitni.... singurul meu tovarAs ! singurul pAmOntén!
KO gAndil cA a volt der sh glumesca, dar nu! urcarea era pericol6sa, se putea s5, i se fi intAmplat ceva. Ce era de facut ? SA trecem inapol munti Salonis? M'asi fi expus de prisos, cei clod Venuzieni isi luara sborul cu emenii-pAserI in spre partea do unde venisem. Silansis in timpul acesta, se cAznea sA m6 distreze, explicAndu-mi localitAtile uncle ne aflam. CAutArile Venuzienilor ail fost zadarnice, locu-
rile uncle presupuném cA va fi remas Saitni, mall ocupate de emenii-pAs'eri, cari fiind intrebati de companionil lor, nu all putut da nici o deslusire.
Eram forte trist, totusl avem sperantA, cA intamplarea p6te va fi scApat pe Saitni de ori-ce pericol.
Voiam sA trec muntil indarAt si sA conduc eii cu Silansis cAutarile, dar Venuzienii se opuse, zi-
cend cl nu o nevoe, cad dacA Saitni e cu un om pasAre, se va putea interce in siguranta dacA nu undo ne aflam, apol acasA. Incepuse sA se lumineze do ziuA. In curénd imensul sore era sa-si facA aparitiunea pe bolta cerOscA, spre orizonul rfistiritului deja inrosit.
www.digibuc.ro
70
Companionii mei, dupa ce cdutard cat-va timp, au gasit locuinfi de piatrA situate pe costa mun-
filor, intr'una din ele ne-am tetras cu toe. Ziva trecu farA cel mai mic incident. Eram desperat, singurul meü tovards se pierduse de sigur in vre-una din prtipAstille muntilor,
sau azuse intr'una din vastele mAri ce ne inconjuraii.
Venuzienil m6 asigurau mereu, ca, servitor eel mai credincios nu pOte fi ca un om-pasare, dar eA chtre sfArsitul zilel, pierdusem orl-ce speranta. InsA cAnd sOrele dispAru dupa niste maUi muntl,
cad' II desfasurau lantal lor gigantic spre apus, Saitni intrA insotit de omul-pasare.
Uitai de reserva ce pamAntenii au pastrat tot_ d'a-una i sdril de gAtul terianulm. Saitni era forte vesel. Do sigur ea a41 fost cu ioti ingrijata de s6rta mea si mai cu séma tu Asa les. Sa ve spun insl cu deamAnuntul ceea-ce ni s'a intAmplat :
CAnd ne-am invoit sa trecem peste cOma muntilor, conducAtorul meu IT indoise- puterile, ajunsesem la o inaltime considerabilà, de o-data insa
-aripele conducatorulm men, incepu sa spintece
aerul din ce in ce mai incet si in loc de a ne sui, am inceput s scoborka in lithe oblica, spre aceiasi cOstA a muntilor. CAnd am pus piciorul pe pamint, pe vol ve zA-
_rem numal ca niste puncte negro d'asupra munfilor, apoi v'am pierdut din vcdere. www.digibuc.ro
71
Omul-pashre '10 rupsese o parte a aripel. Imi facu semn s6. stau pe loc $i plecl alergand
cu piciórele O. ajutandu-se din and in and de aripa ce putea functiona. Peisajul unde mi5 aflam era splendid, trecusem o mare pe care lucea mil de lumini multicolore ; in spre miaza-nópte se intindeaii muntil giganti, peste carl vol ati trecut. Mteptam forte lini*tit intórcerea conducatorului meil, &and de o-datit, mil de lumini, carl par cri disar din pamint, m6 impresóril i sunt inconju-
rat la moment de un intreg popor de Omenip asgri.
Unil sburau mai sus spre a m6 vedea mai bine, altil se apropiau de mine i cu virfurile aripelor m6 atingeau, parandu-li-se cg. póte m6 voiu pierde
din fata lor ca o vedenie. Eu m'ain sculat in sus i le-am vorbit in limba venuziand ast-fel :
Sunt venit dinteo planeta sord cu a voastril,
i cu un gest am aratat cerul. Imediat intregul popor, cAzu ca prin farmec la piciórele rude. Forte mirat nu intelegeam nimic din cele-ce voiau de, la mine. Unul din ei se apropiä O. cu multa delicatete me inveli, cu aripa lin ca O. cu o manta, un altul facu acelaal lucru de alto. parte *i. iatti-me ridicat triumfator in aer, urmat de lungul *ir de OmempAsen, can scotéu. strigate ragu.5ite, batend. din aripi.
www.digibuc.ro
72
Ast-fel escortat, am retrecut marea, insA nu ne-am indreptat spre partea de uncle, venisem, ci in spre apus. Regiunea in care ne aflam era acoperitA numal cu déluri, iar in depArtare se intrevedea o mare, luminatA vag do aurora ce se arata.
Délurile erau acoperite cu mE de clAdiri de piatrA.
Ne oprirAm pe eel mai inalt, care se afla in mij loc.
Cu aceiasi delicatete ea la inceput, am fost dus inauntru mai mult pe sus. 0 multime de pasari-femel ne esise inainte, si la vederea mea ail scos gpete si mai lugubre de cat bärbatii lor. Am fost suit pe un fel de estrada si indata cell'alci s'au prosternat la piciórele mole, scotAnd tipete asurzitóre. La inceput, acest spectacol rat) distra mult prin noutatea lui, dar am inceput curénd sa m6 plictisesc. Am fAcut atunci o miscare, ca sa mö daA jos ; imediat Venuzienil se repezirA la mine si m6 instalara cu multa gratiozitate la locul med. DupA vre-un ceas de and mó aflam intr'o asa de caraghiósA positiune, un om-pasAre ii facu loc prin mijlocul multimei si veni la mine. Era conducalorul melt Cei-l'alci se repezira la el amenintAtori, dar conducAtorul meA honk ceva, din care nu am putut intelege nimic si amutirA cu tog. www.digibuc.ro
73
Sprijinit de el, spintecaill valurile multimei si am esit afar& Dar caldura incepuse sA se simtd, conducatorul
meu begase de séma cä nu eram in stare de a suporta nabuséla atmosferei ce me inconjura si se repezi cu mine, pe unul din délurile vecine, unde se afla o sala de felul acesta. Acolo am stat tot timpul zilei. Spre sera am venit aci, dupa ce mai intaiu am facut un lung ocol, lasand intr'o parte muntil Gel inalti ce ne desparteau.
Eti surisel si me adresai atunci amicului "Venuzian, acesta intelese surasul meu interogator si imi respunse : Dupa cum v'am mai spus la venirea vestret aci, Omenia-paseri, dupa cum le ziceti vol, au o religiune forte curiOsa si au crezut cä Saitni e un zeti scoborat din cer. Trebue sa ram stita ca majoritatea sunt liberi, si nu vin la nol de cat pentru a-le oficia serviciul divin.
Cei liberi traesc in comun si ail obiceiuri mai ciudate de cat ale color ce stau pe langet nol Prietenului tell insa nu i se putea intampla nimic, Asa les, chci sunt forte prietenosi si cu. moravuri blande, afaret de acesta uncle mai pui ca au o mare tem% de noi. Indata ce omul-pasare i-a facut se, intelegA cii
Saitni e protejatul nostru, ad renuntat la dreptui de a'l tine inchis pentru a i se inchina. 8
www.digibuc.ro
74
Multumii imprejurArilor earl iral aduceaq pe Saitni teafar i siinAtos i ne hotArAram ca la lumina ste-
lelor sä ne continuhm drumul.
Am neglij at insä piing acum de a vorbi de flora si de fauna acestel planete. In adevAr, dad, existA unde-va animale nenu=irate, apoI de sigur planeta Venus e una dintre cele d'ntal la numar. Dar animalele acestea nu all Impartirea ca pe pAmAnt, tote se impart in doua marl clase : pa, sari si poste. Maraifere flu existaacolo.
Marie venuziene sunt populate cu un numAr infinit de pestl de tote speciile, in mare parte necunoscute pamantenilor. Dimensiunele lor nmi sunt mari, eel mai marl nu masora nici panA, la 2 metri.
PasArile sunt tot ce póte fl mal fantastic pe aceasta planetA, de la cele mai minu.scule, pAnA la cele mai marl., can aprópe egaleaza pe ómenii pgsari.
Nu existit insA pasAri rapitOre, chiar cele marl se nutresc cu sAmIntele i cu fructele ce sunt asa de numerOse pe planeta Venus. Arboril i plantele ce cresc pe aceastA planetAaii dimensiuni colosale i sunt de o natura forte elas-
ticA ; in timpul furtunelor, ce se deslAntuesc cu atAta furie pe Venus, el se indoesc pAnA la pamAnt, dar nici unul nu se rupe. www.digibuc.ro
75
Frimzisul lor e forte des si aseunde mii de cuihurl de pasari.
0 padure venuziana e un raiu pentru auz si vedere. Florile cari impod.obese padurea sunt mici war -tote stralucitóre prin culorile lor
Cu cat inaintam catre miaza-nOpte, cu atat se. se scurteaza ziva Iii putem calatori mai malt. Planeta Venus e in general mai muntOsa de cat pamantul, internal dupa cum prevezusem inca din secolul al XIX si XXIII-lea.
Manta sunt cu. mult mai inalti de cat ai painantului, asa dupa socoteala mea, unil ajunge au la colosala inaltime de 12.000 metri. De acea de multe ori eram. nevoiti sa ocolim acesti inaltl munti, spra a nu fi expusi sa perim de frig. In drum' nostru, intalneam necontenit triburi rezlete de Omeni pasäri. Gaud treceam pe Maga acesti pasnici.locuitori al Nordului, conductoril nostri scoteau niste sun ete
guturale fOrte ciudate, la cari raspundeaii eel de jos in cor. Dupiti o ealatorie de caté-va zile, observe' ca ziva nu mai dura de cate-va ore, aceasta ma insrija forte mult find ca frigul ' se accentueaza din .ce in ce. Venuzienil mei pareaii insa ea nu sufere de nimic pareaa ca mai mult rau le face caldura excesiva, de cat frigul eel mare.
www.digibuc.ro
76
Inteo zi, tocmai cAnd ne preghteam sh plechm,
simtif cum un fior rece imi strabatu tot corpul. Ah! afurisith organisare a corpului omenese duph pAmAnt.
Abia am mers vre-o cAti-va kilometrii si nu am mal putut continua drumul. Ne-am oprit numal de cat 0. am intrat intr'una
din acele shli de piatra, cari se afla risipite pe intreaga planet& Saitni era forte ingrijat, mg. luase de mAnh si nu era in stare sh-mi mai spue un singur cuvant. Din neglijenth,lAsasem acash tOte medicamentele
ce luasem cu nol duph pamtmt. In mijlocul acelor pozitiuni shibatice, undo asi
fi putut gasi vre-un ajuter in slabele si ofilitile plante ce crestead acolo ?.
Capul incepu sh-mi vAjie, vedenii nebune incepu sh-mi jOce inaintea ochilor ; la un moment dat mi se paru ca sunt asvArlit dupti, planeth in spatiu si ca me due rostogolindu-mh neconteni t. in infinit Pierdui cunostinta.
X
Mórtea unui VenuzianCrematiunea Mad m'am trezit eram in vechia nOstra lowfilth, o ram% de la sore phtrundea prin una din ferestrele practicate in stAnch si inveselea monoto-
nia Wei. www.digibuc.ro
77
M'am ridicat si vitzui pe Saitni care cu ochil plini de lacrami imi saruta mainile de bucurie, spre imarea mirare a Venuzienulor cari ne Moonjurau.
Scapat, esti scapat, murmura el mereii, plangaud de bucurie. Mi se esplica apoi cum scitpasem. Fiind ca Venuzienil nu cunosteml nict un fel de
medicamente, de oare-ce nu aveaii trebuinta de ele, nu gasise alt mijloc mai bun de cat sa me adoarma imediat si cu viteza cea mai mare posisa ma duca acasa, uncle Saitni mi-a dat tot ajutorul posibil.
Oh! ce ciudata organizare a corpulm aveti vol pamfintenfi, imi zise Silansis, recunoso si eu, ca in aceasta privinta, noi suntem priveligiafi. Noi &Ica nu calatorim ziva, aceasta nu o facem ffind ca ne-am imbolnavi, ci fiind ca am pierde din
putere si am fi prea mult obosici, si afara de aceasta lumina soarelui reflectandu-se in apa e orbitoare si am ramane fara vederi. Iti poti inchipui, Silansis, raspunsei eu, ce era
acum cate-va secole, and de cele mai multe on un pamantean murea de boalä. Saitni, me adresai eu apoi tovarasului meu, cand ne vom putea intoarce pe iubitul si necivilizatul nostru glob? Dupa ce inal voiu fi gasit margaritarul meu de umbrela.
Atunci nici o data. www.digibuc.ro
78
Eu cred, a unul din oamem-pesari a furato din curiozitate. curand sau mai tArziu tot o vol. gasi.
Nu e vorbg nici nu iti putea sa-mi utilezez una-
brela mea, ad aeesta nu stint ploi, sunt adevasunt adevarate potopuri, me intreb in tot p'auna, nu me aflu oare pe pamAnt lu cele dintii timpuri ale lui?.... sail nu me aflu in ajimul unui cataclismu final ?
In adevar cea ce spunea Saitm, era exact Ploile pe aceastg planetg erau foarte nu meroabe iputernice, aceasta din cauza evaporatunei repezi, soarele avAnd un diametru indoit, N ezut dupg Venus.
Noril se adunau inteo clipa si erau in tot d'auna manati de un vAnt turbat. care pe pamAnt ar fl rasturnat toato cladirile cele inalte O. fragile ale oamenilor.
Indatg cerul se iutuneca, tunete surde murmu-
rau in depth-tare. piing and din ce in ce se apropia insotite de trasnete. Iuteala ingrozitoare cu care ploaia cadea, van-
tul eel repede ce indoia pang la pmAnt arborit eel mai inalti, vantul marei in furiate care isbea
cu turbare stancile O. in sferit tunetele i traznetele ce bubuiau si care acopereau O. executau aceste
concerte splendide in salbaticia lor, te faceau sa
crezi a indatti planeta ce va cufunda sub picioarele tale, i ca apa va acoperi totul pentru ve*nicie, www.digibuc.ro
79 Eu i Saitni eram ingroziti in tot d'auna, de
cate-va on se repeta aceasta infioratoare scena, Silansis insa impasibil, clatina din cap zicand:
Cea ce vi sa, pare voua asa de,ingrozitor e nu-
mai partial, legile can guverna cosmosul sant im-
pasibile, on si ce s'ar intampla pe o minusculit partea a neansemnatei noastre planete, n'are mat mare valoare de cat o petricica, pe care o arunci in mare, painantul Venus se va invarti mereu in jurul sau si in jurul Soarelui, dupa aceleasi legi vesnice i neschimbatoare. Si noi stiam lucrurile acestea, dar frica nu ne era mai mica, caci ne impresionau prea mult. Venuzienii nu mureau nici o data de accidente si aceasta ni se parea curios, rare oil eke un ompasare, suprins de furtund in inaltimea atmosferei, eat trasnit si recadea pe planet% ca un scrum de c enlist).
Cate-va zile dupa intoarcerea noastra, Silansis
inn anunta ca until dintre cei mai intelepti Venuuzienii murise noaptea trecuta. Cum ! esclamaiu en, Cesiri a murit ?En era sanatos i mi-a esplicat aproape o ora detaliiele
geografice dupa niste asteroide. Cand a vorbit cu tine, Cesiri stia foarte bine ca are sä moara asta-zi inu zise Silansis. De mnie stia.
Avem o limita a varstei, peste care nu putern trece, une on am putea sä mai prelungim pentru
www.digibuc.ro
80
cate-va luni sau i pentru un an, viata, dar la cear folosi acest lucru, dao ). nu putem sa conservam in ace1a41 limp O. inteligenta,
Ce faceti cu oadavrul ? 11 ardem.
Noi tot nu am ajuns la acest mod practic de distrugere. In secolul al XIX, idea aceasta cap& tase oare-care putere reamintind acela*i lucru ce facea un vechiu popor, din secole i mai tarziu ; se formase deja o societate anumita pentru acest scop, dar revolutile groaznice earl urmarti, facu sa dispara acosta idee ; in secolul al XXV ati fost nevoiti sä reluam vechile moduri de ingropare, adid, de a baga cadavrul in pamant. $i de atunci idea aceasta s'a inrädacinata $a de mult, in cat nici nu se mai aminte*te de crematiune.
Multe sunt lucrurile i obiceiurile can ne mai leaga 'Inca de lumea veche. Cu t6te astea e logic, ca individul o data mort, sa faca ca substantele din care ele compus, sa fie date imediat inapoi naturei. ca ea apoi sä formeze
alte fiintee o frustare a naturel acea de a da indarat cat mai tarziii, elementele din care e corapus individul. Tot ce e fait viata nu are valóre, individul mort trebue sa dea numai de cat naturei tog atomii cari I'aii organizat i ra d. facut sa traiasca. Cea ce spui tu Asales, e fórte adovarat, paman-
tenil de sigur ar trebui sa adopte acest mod de distrugere al corpului. www.digibuc.ro
81
Dacd vrei, sti mergem azi la locuinta lui Cesiri si sA asistAm la arderea corpului sAil.
Spre searl deci ne IndrumarAm pe jos. locul find aprópe, un singur deal ne despArtea. Mil si mil de lumini cveneaA din tote partilel planetel ; din cauza iutelei cu care unele erail condusei pareau cA sunt enorme stele cazatóre. Am ajuns in fata saki unde locuia Cesiri.
Mara pe un steid de piatra era asezat Venuzianul, cu mAinile puse sub cap, ea si cum ar fi fost adormit. Venuzini nenumarati 11 inconjurau. Oamenil-pasArI la o distantA respectabilA staA curiosi.
Se aduse mai multe vase, doui din Venuzieni unserA pe Cesiri, care era gol, cu lichidele s'i unsorile continute in ele si apol dete foc cu o materie necunoscutd.
FlAcarile tdpira usor, apoi de o data o flackra albastra invAli cu totul cadavrul aureolat. Venuzienh nu paremi miscatl nici unul de un asemen ea spectol.
Flackile albastre se urcau la cer cu o ropeziciune uimitóre, ca si cum ar fi fost purtate de vfint, cu tote CA atmosfera ca nici o data era linastitA.
Se rAspandea un aer un miros placut. Silansis chema doui Omenh-pasari si am plecat Inapoi.
Dupa dealul nostril se vedea perfect locuinta tui Cesiri. www.digibuc.ro
82
Spectacolul era straniu, Imprejurul unei imense flacari albastre, mil de liinte care farnicau, iar Omenh-paseri cu aripele
lor albe ca zapada, apareau ca si niste statin. Scanteiail pe cer mai tote stelele, incepuse a sufla un vant bine-facator, pe cand la pOlele dealulm nostru, marea se lovea incet, cadentat, de ma-
pin, amintindu-ne refrenul tóte tree... tote tree".
Se apropie incet ziva cand Silansis va chema majoritatea Venuzienilor, ca sa aziste la o conferinta a mea, asupra modului cum au cunscut si studiat pamantenh cosmosul. Mai ales voiu vorbi despre planeta kr. Dupa ce void vorbi Venuzienilor, chiar de , a dona zi m6 voiu consulta cu Saintni asupra mijhicelor ce trebuesc gasite, ca sa, ne putem intórce pe planeta nOstra. Saitni imi spuse duph mórtea hil Cesiri: Crematiunea pote fi modul cel mai stintific si si mai igienic de distrugere al cadavrului, dar eu
mai bine voesc sa fiu ingropat in humusul planetei mele.
,Eu nu sunt ca tine, continua el, ca sa, mi ascund tote sentimentele, nu sunt nici sentimental neghiob ca cell din gradinele fericirei, dar iint iubesc planeta mea, tot asa cum un Japonez sau un German
din antichitate isi iubea patria in care se näscuse.
Ce a ce-mi spunea Saitni era fórte adevgrat, chiar are sa .firn, mai bine e insa are pe planets noastril. www.digibuc.ro
83
E un prejuditiu, inn dau forte bine socoteala de el, cu toate acestea nu pot sa-1 alung._ 0 voce interna pare ca-mi sopteste : Tu nu vei fi nici o data un adevarat cat& tean al cerulm, care nu are margine, care nu are deosibin de planetA, caoi tote sunt copilele spatiulm , timpulm si ale materiel tu tit. prea mult la umila ta planeta, pierdutA in nemarginit. Seara cAnd lucêafarul PamAnt rasare cel d'intAi
pe bolta cereascA a lui Venus, stateam ganditor si-mi fugeau fara de voe privirile spre lucitórele hu raze, care pare cA ne chiamA inapoi. Imagina Raltel ca nici o data inu aparea curata inainte, o confundam fat% de voe cu planeta mea, le identificam. Putin cite putin, am inceput sa inteleg iubirea sentimentalior, can isi duo viata intr'o vesnica visare, indealizand pe adorata lor, care adese on nu exista.
Savantul care cunoaste legile cosmosului, care isi da socoteala WA sA se sperie de mizerabila noastrd soarta, acel savant dispare din mine itmAnea o fiinta cu veclu prejudecati, de can zadarnic voiam se soap. Atit timp cit omenirea pamAnteneasca nu va putea
sa se continue de cat prin mijlocul practicat de la inceputul el, in totdeanua iubirea va prinde in mrejele el pe ()amen', facAndu-I sl uite chiar cii aceasta nu insemneazA de cAt continuarea speed. 0 inselatorie vesnica si plind de succes, cArula nu-i va putea rezista nimeni. www.digibuc.ro
84 --
Into leg acum de ce sentimentalii din gradinele fericirei" sunt ma de orbitl de pasiuni nebune, call il fac sl fie demni de plans *i. II reduc la o melancolie fArtl, vindecare pentru toat6 viata. De cate on vgd perechi de oameni-pasari, can
se invalesc in aripile lor cu atata foc, imi aduc aminte de imperiul dragostel dupit planeta noas-
trl. Nu erau unit invatati O. filosofi, can voiaii sä es-
plice chiar legile eosmosului, tprin acest ciudat sentimenk? 9
1
Saitni se intoarce emotionat intr'o dimineatä,
spunandu-mi cum a azistat la nmterea unui Venuzian inferior.
In adevär era un lucru foarte interesant ; \remuzienii imferiori nWeau copiii lor vii, sail cum pitsarile noastre faceau oua ? Saitni povesti urmatoarele :
Pe nand admiram planeta Pärnantului, care
se apropia de apus, iatd, ca un Venuzian se apropie de mine O. ma atinge u§or cu aripa, in acelmi tirnp scotand cate-va sunete prin care paTea el implorà ceva. Nu intelesel ce vrea de la mine dar plecai cu el. Era venuzianul care me scapase din mainile con.netätenilor sAr. Cand. acmtia zor nevoie sa mö pro-clame de zeul bor.
Mb purtit ca un sfert de orA, panä am ajuns pe Tarful unul inalt deal ; acolo fui prirait la u*a unel www.digibuc.ro
85
stall cu strigate rägusite de bucurie o femeie era aproape sa nasca si. se sbAtea, fare, a putea face ca copilul sA iasa afar& Aveam nevoie de ate-va instrumento de acasA, scrisei im bilet lui Silansis si. am avut ce doream in mai putin, de doug zeci de minute. Cu ajutorul instrumentolor inlesnil facerea stirmanei femei , dar care nu-mi fu mirarea and in loc de copil, avui in mAini un enorm ou lungaretsi foarte elastic. Mirarea mea fu si mai mare, cAnd un venuzian
imi lug repede oul din maini si. taia coaja cu un fel de piatrA ascutita, din ou esi un mic venuzian, ce umplea sala de tipetele lui asurzitoare.
Pe mine m'au aclamat toti prin strigate identice, iar nobila matrona spre ultima si prea marea mea mirare, a dansat mai mulre jocuri venuziene pAsaresti, ea si. cum nu i s'ar fi intAmplat nimicPe fie care zi ast-fel, descoperim tot lulcruri noul
earl ne pun in mirare si. ne facem sa cugetam la multiplele mijloace ale naturei pentru propagarea sp eci el.
Am ajuns la concluzia, ea stiinta mei singure planete e vanA, e ca si citirea unei singure foi dintr,o carte, vrAnd apol sh judeci intreaga opera. a autorului. XI
Pasnântenii si Venus Ziva and trebuia sa le vorbesc Venuzionilor des cunostintele noastre cosmologice si. despre modul
www.digibuc.ro
86
-cum au ajuns la ele, acea zi a sosit si a trecut deja.
Voiu relata aci o schitA generalA despre cea ce am vorbit. Venuzienii au o atentiune de fer, dadi asi fi pu-
tut vorbi 24 de zile de-a rAndul. de sigur eg Venuzienii ar fi aseultat cu cea mai mare placere. Ca de obiceiu sala era plinA, venise Venuzieni din toate unghiarile planetei oameni-pAsari luerase la constructia acesta aproape o bunA. In mijlocul tacerel generale, inconjurat de schi-tele ce fAcusem mai dinainte incepui cuvAntarea La inceput au fost multe pareri asupra cosmosului toti insA se invoiau in a spune cA, pamantul e fix in centrul universului. ea bolta ceruldi e solidA, ca soarele e un glob facut din intr' o adins pentru noi ct sa ne lumineze, iar stelele ca sA ne Lea privelistea placuta in timpul noptei. Cu timpu stiinta a inceput sa-si elaboreze legie sale, un astronom a dat cea mai puternica lovitura vechiului sistem. el demonstra ca, pamantul e un simplu glob ca si alte. care se invArteste imprejurul soarelui. Un alt astronom descoperi legile dup6 care toate planetele se invArtec imprejurul astrului rege si in fine un altul descoperi legile atractiunei universale. cu cari se supun nu numai planetele ce formeazit cortegiul soarelui,; ci toate stelele ce pAna atunci erau crezute ea fixe. Se inventase de asemenea hmetele i Teleseópele
www.digibuc.ro
87
.
cu ajutorul carora luminele indepartate au fost studiate din puntul de vedere fizic, descoperindu-se
detalii cari se asemanau in mare parte cu acele ale pamantului. Cometele avura o lege, stelele au fost stucliate, gasindu-se prin calcule, departarea la care plutesc. Planeta vóstra a inceput sa fie studiata cu multa
ingrijire, dar cu forte multa greutate, de ore-ce pentru nol sunteti prea apropiati de sore i lumina ce planet a vóstra reflecta in spatiu, impedica pe astronomi de a distinge bine continentele si maririle vóstre. Catre starsitul veacului al XIX Inca ermi indoeli emise de astronomiinsemnati, asupra rotatiunei planetei Venus 1 unii sustinecul caVenus se misca ca si planeta Pamantul in 24 ore imprejurul axei sale, ala, eel care se indoiau, sustineau cä invar-
tir ea lui Venus imprejurul axel sale e egala cu acea imprejurul sOrelui, deci urmeaza sa prezinte in tn tot dauna aceasi fata sórelui. In antichitate planeta vóstra purta forte multe numiri, asa exemplu :
Vesper, Lucifer, Pnuteritan, Sara, Anadid, Nana, Nahit, El Zohra. Fosforos, Venus, Junon, Isis ; dintre tote, Venus este acea care a predominat, nume care II se cla O. azi. Observatiunie facute asupra planetei Venus
suut unele din cele mai vechi si e lesne ee intoles cauza cam vazuta dupa pamant, Planeta ce locuiti e splendida prin lumina ei, ea pOrta um-
www.digibuc.ro
88
bra ea si luna sa de multe off e vazuta chiar in mijlocul zilei, fapt case speria mult pe mei supertitiosi si care considerau aceasta ca un semn
Mese Venus ea si celelalte planete, in antichitate avea influente faste sl nefaste asupra omeoirei. Pozitiunile planetelor pe bolta cereasca, relative
uncle la altele erau m6surate cu grije in totdauna, nasterea la vre-unui print. Planeta vOsta era zeita amórului si. era reprozentata ea o femee frumesa dupa cum pamantenil inteleg frumosul cu parul auriu si Oa. Venus ea si. celelalte avea legende nenumfirate, se zice ea s'a nascut din spuma maarei si se povestea multe aventuri galant6 ale acestei dame cu zeii si mai ales cu zeul Marto zeul razboiulm planeta ce perta acelasi nume avand dupti cum
stiti o culóre rosiatecti, asemenatere cu a sangelui, culóre care dupa pamânt e si mai pronuntata.
Omenirea trensportase in cer t6te pasiunele el', Cum s'a mai spus, Venus e cunoscuta din cele mai indepartata timpuri. Seara. and 6menil se odihneaii de munca zilei, printre mule de stele ce luceau pe cer, contemplau mai ales Lnceafgrul, planeta vOstra, care urmeaza Sórelui cu o oil, sail chiar mai mult de doua.
Alte ori ei zareau dimineata o alta, stea care preceda sOrele; necunoscand legile dupa care se www.digibuc.ro
89
conduc planetele, ii Inchipuiaii ca, acestea sunt doua, astre diferite ; i numeaa pe una lueefarul de sear i pe alta luceafarul de dimineatit. Cu timpul ai remarcat cA cele cloud stele eraii schimba pozitiunea sa fatit de sore imprejurul cdruia se invarte§te. Prima observatiune tiintificä ce se facu asupra una i aceia§i care I
acestei planete a fost acea din secolul al XVII inainte de era nestra dar aceasta observatiune se marginea a nota pozi,t,iunea acestei planete fata de celelalte stele O. planete.
Venus are o forma rotunda, pe care nu o pastreaza in tot-deauna si care vanaza ea si aceea a lunei, caci dupa cum v'am mai spus altà data i dupa cum titi i voi din observatiunele vOstre astronomice, pámintul are un satelit numit de nol
Luna. Descoperirea fazelor planetei voastre a Asturnat
deci multe credinte inradacinate in sufletul pamintenilor i i-a facut s. inceapa a judeca ma adinc asupra misterelor de care e inconjurat cosmosul, mistere can de altminten dispar dinaintea ochiulm patrunzator al §tiinfei. Cu ajutorul cifrelor, al lunetelor, planeta vostra
a inceput sa fie mal bine cunoscuta prin veacul al XDC si al XX-lea. lata resultatul cercetarilor facute de astronomii de atunci, earl sunt cu totul aproape identice cu cele de asta-zi, lasAnd insa de o parte detaliile 9
www.digibuc.ro
90
--
asupra configuratim continentelor $i. marilor dupa planeta voastra, detail earl numal cu ajutorul timpului $i a perfectiondrel instrumentelor au putut fi ve'zute.
Se $tie deal, el Venus e prea putin mat mica de cat pamintul, ca avett un an de 224 zile pamintesti, paminteste vorbind 7 luni $i 15 zile ; ca durata zilei la voi e de 23 ore 21 minute $i 22 secunde. De asemenea se remarcase inclinarea axei pla-
netet $i se presupusese ca aveti anotimpuri excesive, cAnd calduroase prea mult, and frigurose. Se presupuneaU at avea munti inalti, munti ce v6 acopere planeta mai in intregime $i. se cunostea de atunci chiar $i marile ce inconjoara ecuatorul vostru. Unil intrevezuse clnar zapezi la polurile planetel voastre $,i dupa mai multe cercetari, se ajunsese IA convingerea eh nu aveti nici un satelit. Incepuse sta se scrie multe romane astronomic() asupra planetet. $i. locuitorilor ei ; unil ziceaU ea Venus trebue sa fie locuita de oamem negrit, din cauza arsitel soarelui, alti ziceau ca rasa ce dom-
ne$te aci trebue sa fie foarte frumoasa $i inteligenta, ca traiti numat in plAcerile dragostel, in sfAr$it foarte multe ipoteze cart de earl mai nelogice; trebue sa $tita Msg., ca majoritatea acestor
romane erau mai mult ca sa faca pe oamenii sa so distreze. Cu cat autorul avea mat multA ima-
www.digibuc.ro
91
-
ginatiune i cu cat prin urmare, se departa de la
datele stiintifice, cu atat opera era mai bine vdzuta, de cei can o citeati. Si nu numai asupra planetei voastre s'au scris asemenea romane, ci asupra tuturor planetel or cunoscute.
Cu timpul om ajuns ILIA, nu numal s avem romane, ci savantil luerand i observand au reukt sit faca harta planetei voastre, cum avead mai inainte i pe acea ale lui Marto si a Lunei, (Aci le facui mai multe configuratiuni ale continentelor i marilor kr, cum si cate-va harti reprezentind canaluri dupa pleneta Marte).
Vedeti dod c, poseddm
i
noi in timpul de
fata cunostinta cosmosului i c ne perfectionam mered in aceasta stiinta.
Când ne vom intoarco pe Pamint vom face o adeviSrata revolutiune n instrumentele de optica, pe earl le vom perfectiona dupa modelul color ce am gasit aci la vol. De asemenea voiu preconiza pe cat void putea si pe cat vor permite imprejurarile in earl se afia locuitoril pamtintului, void preconiza modul vostru de viata, abnegatiunea voastra sublima de la ori-ce alte placen; studiind contind cosmosul si legile lui. Trebue sä facem ca i restul omenirei s ajunga la aceleasi resultate ea si noi, sa vaza hunea si cozmosul ca o necontenita transformare, sä vada
www.digibuc.ro
92
-
a nu trebue sit punem prea mult pre t. pe umila neastni planetit si mai pntin Ind, pe individualitatea noastrit.
Ce ne pasa dacd nu vom mai fi poste cite-va milioane de ani nici nol, nici palaneta noastrit, diet nimeni nu e nemuritor si dacd moleculele noastre si ale pamfintului ce locuim, vor da nitstere altor himi, altor corpun, can vor &Ai cum, traesc si cele de acum pentru a pieri in noapte si in intuneric. Destul cl o clip% a scanteiat in intunericime, facla cea curatit a inteligentei, stiintei si adevarultu.
XII
PREGATIRI DE PLECARE (Saitni indrägostit) Cate-va zile dupä aceasta conforintit, am avu t cu Saitni o discutie foarte lungA, asupra modului.
cum am putea capata electricitatea in acumulatoarele masinei noastre, pentru a -ne putea intoarce
pe planeta Ilmant Nu fara temere am dechis aceasta conversatiune,
cc1 stiam forte bine ca Saitni ea si. mine, nu cunostea un mijloc, cu care am putea prinde el ectricitate,din atmosfera. Ne lipseati aparatele nece-
sare cad fifind, prea marl, nu le-am putut aduce cu noi. E expuseiii lui Silansis cauza nelinistei noastre
www.digibuc.ro
93
si el easpunse, cA poate nu e un lucru asa de grcu, dupa cum gandeam nol. Ideia lui Silansis erea urmAtoarea : Sg, cApAtam electricitatea necesarä, cliiar din nourii planetei, caii in timp de furtunA stare aproape normalA posedl electricitate uimitoare
prin forta e distrugAtoate. EA suriseiu cu neincredere, asa ceva dupg mine
era mai Inuit ca imposibil, cel care ar fi fAcut esperienta ar fi fost trasnit pe loc, ori-ce mijloace ar fi intrebuintat i ori-ce precautium ar fi luat. Silansis propuse ea sl ne -servirn la prima incercare de oamenii pAsari, dar nici eti nici Saitni nu am primit aceasta propunere. Silansis cunostea perfect vehiculul nostru, pAnA
in cele mai raid detaliiIncepu sa studieze modul cum se fAcuse incarcarea acumulatorilor, eu dandu-i esplicatiunile necesare i intr'o bunl searA, Inn spuse forte linistit : Am gAsit.
Neincrederea mea era aceiasl. Asteptam cea d'intil zi, in care atmosfera sa fie Cea ce ma insaturata de atata electricitate. grija mai mult era soarta masinei mele, cAci de ea depinde i viata mea si a lui Saitni. Ne hotArAsem crt nol dol, Silansis
i eu sA
De cAte-va zile Saitni disfacem incercarea. de- alt-fel nu ma mira absenta lui, caci se intAmpla da multe on sa lipseascA, mergand sl www.digibuc.ro
pAruse,
94
viziteze planeta, insotit de Venuzienh si do oamenit phsart. Lucru care mi-so intAmpla adesea si mie.
Silansis, puse in comunicatie acumulatorit masinel, cu niste sarmh groasa, de un metal necunoseut pe pamant. Incercarea, consta in a face ea olectricitateo sa se scurgh toath plin acea sarma in acumulatoare, cari aveau o puternica forth de primire. Totul era insh ca nu cum-N a sub influenta I reunet descarcan prea puterthce, sh nu fie distrusa nu numal masina, dar chiar i not. Eu cu Silansis eram ocupatt cu supra-vegherea robinetelor care inchideau comunicatia, in caz carpi indicatorul ar fi aratat o cantitate suficienta pentru calatoria noastra siderala.
Duph o asteptare de vre-o jumetate de ceas, timp in care Inca] carea s'a fhcut foarte regulat si fara pie]. un !accident, intrerupserhm circulatia si
. , ... ura ! ... In curand vom porni pe Pamant, tipam eu._ spre merea mirare a Venuzianulut Silansis. Saitni tocmal sosea cu un om pashre. Cum il zarit si fu jos duph aripile pasarm la saru ]. de gat:
Suntem scapati Saitni, plecarea noastrh e sigurh,
Saitni se uita lung la mine si-mi respunse cu o voce mach :
www.digibuc.ro
95 Atat mai rau! Cum atat mai rau! nu cum va 'ti pare rau ca 'fa vei vedea planeta ?
Imi pare rau ca va trebui sa plec cle aci. Si. cauza!
Cauzal... cauza ... repete el foarte incurcat si neandraznind sa se uite drept in ochii mei, urmarind cu privirea pe Silansis, care sta maa de-
parte de noi examinand maina ...... cauza .. e ca sunt indragostit. De eine an?
..
... nenorocitule ... de vre-un venuzi-
... amor contra nature]. .. . . Nu, de o venuziana. Din rasa inferioara ! Toms". .... si da-mi voe sa ti-o prezent.
In adevar, nu observasem ca, omul pasare cu care Saitni era o femee-pasare, dinstictiunea era grea de facut de departe, cam cele cloud sexe nu se deosibeau mult unul de altul, de oare ce mamelele erau foarte mid ]. la feme]..
Era insä o deosibire, femeile venuziene erau mai frumoase de cat barbatii lor i ochii kr aveau o espresie de melancolie vaga i ciudata, cum am vazut la multi sentimentali din gradinele fericirei.
Eu ziseiu atunci lm Saitni, care sta cu capul plecat spre pamant : Cum Saitni ! la virsta ta sa faci o asemenea prostie, sa te indragostesti ca cel din urma pawww.digibuc.ro
96
mintean sentimental; tu fad academia noastra de ris i vei fi sters cu siguranta din numarul celor
25 si la urma inchis cu pasarea ta in gradinele fericirei."
Nu voia sä tit nimic, o iubesc, m iubeste. Dar e un amor contra naturei, nu e o femee, e o pasare. Privesteo Asales, i spune daca nu seaman& cu cea mai frumoasa femee dupa, pamint. Dar ea... Oh ! prietene, nu-ti pota inchipui dragostea
ce are pentru mine... cu ajutorul ei am gasit umbrela pierduta... iata. Si cu un gest triumfetor roti pe de asupra capuldi colosala umbrela, ca i un erou din timpurile vechi, care invartea o sabie amenintatoare contra inamiculm.
Ah ! inteleg acum, exclamat eu rizind, e o dragoste din recunostinta. Nu ride Asales, cad voiu fi dezolat : din aceasta cauza nu ti-asi mai vorbi nici. o data. Zi, e serios ? Foarte. Prea bine, ascultalceia ce eu iti spun acnm. Peste trei zile vom pleca.
Masina e gata, ea nu ateapta de cat imboldut nostru... sail numal al meu, asta depinde daca nu te invoesti 'Ana peste trot zile sd plecam, ve ti cä eu plec singur. www.digibuc.ro
97
Saitni nu rgspunse si se depArta foarte trist, insotit de dulcineea lui. EA pusesem acest termen scot, cad stiam ou sigurantA cil Saitni nu me' va lAsa sl plec singur.
Trecuse deja douA zile si Saitni tot nu se aratase. In timpul acesta ell pregatisem totul de plecare, regulasem toate aparatele, apoi restul timpului mi-i am petrecut in compania inteleptilor Venuzieni,
earl eraii necajici cA nu pot face o asemenea calätorie. Masina mea era facuta numal pentru doua persoane, cantitatea de aer trebuincios, era calculatA numal pentru acest numer, o fiinta mai mult
ar ft fost o moarte sigura a citor fret A,m corij at ou Silansis un memoriu detaliat asupra planet% Venus, pe care 11 hicrasem in timgul sederei mele acolo. Silansis nil-a fAgaduit a, panä intr'un an, crede ca va putea sA viziteze pamintul ; cand l'am in-
trebat prin ce mijloc, nu a voit sa-mi spue, zicindu-mi cA acesta e secretul sett Ne-am invoit insa, ca mai inainte cu cAte-sra luni de plecare, sa ne avizeze prin oare-care semne, de exemplu formarea unei imense linil geometrice
pe o scarA intinsa. Cu instrumentele noastre perfectionate, am putea distinge foarte bine acele semne si ca sa nu remAe indoiala asupra lor, venusienfi vor schimba necontenit acele forme, vor face cerouri, patrate, paralelograme etc. www.digibuc.ro
98
XIII
SPRE PAMINT A treia dimineata Saitni s'a intors, venea trist si ingindurat.
Eu de bucurie, am uitat tot necazul ce mi-I pricinuise si'l am primit cu bratele deschise.
In snrsit... al lasat acele ganduri unte la o parte ! Nam 'tutors fiind ea tiu prea milt la pamint si la tine, alt-fel... Alt-fel... al fi remas cu pasarea ta. Sarmana fata... cu ce durere ne-am desparat,
v a veni la plecarea noastra,... miine e ziva plecare', da ? Da.., mline dimineata, o data cu rasaritul boarelul vom pleca. Iarta-me Asales, daca nu am venit sa-ti dad ajutor pentru pregatirile plecarei, dar sunt cuprins de o pasiune, pe care nu am mai cunoscut-o pan& acum... am ajuns mai rèu de cat un sentimental pamintean.
Si ce sperai tu Saitni de la o fiinta ast-fel organiz a ta ?
Nu stia nicl limba venuziana sa vorbeasca.
Da... dar ne intelegem mai bine de cat in on-ce limb& Bine... dar din punctul de vedere fiziologic.
www.digibuc.ro
99
Mi-a dat tot ce o fata poate sa dea. Remaseiu in marmurit Dar legile naturei sunt calcate, exclamai eu. Ce legi !... ce natura !... doua fiint,e de sex
diferit, can se inteleg si se iubesc... e care vre-o lege care sa, opreasca lucrurie naturale legile le am dat noi in inchipuirea noastra naturei pentru a ne impiedica singun fericirea. De sigur, atmosfera cea inabusitoare a planetei jucase aceasta farsä pe socoteala creerului prietenului meu.
Dar fiind ca se hotarase A, plece cu mine, aceasta dragoste ciudata avea un sfirsit pentru vecie, ne va despärti in curand de la 10 pang, la 15 . milioane de leghe. Maine deci ne vom indrepta catre verzuiul luceafar, ce luceste asa de linistit si senin, in frumoasele nopti ale planetei Venus, llamas bun, locuiton curiosi, ai unei planete sora cu Pamantul. Ziva cea mare, ziva plecarei. Par'cit sunt mai vesel acum, de cat in ziva cand. plecasem sa, descoper o lume noua. E dorul de a-mi vedea mai iute planeta, locurile undo am copilarit, unde am invatat sa cunosc misterile armonicei natun. Cate-o data, cand aud pronuntandu-se cuvantul natura, sau numai ma gandesc la el, inn deftleaza www.digibuc.ro
100
pe dinaintea ochilor legiuni fara numar de lumi locuite orl pustil, miliarde de corpuri ceresti ratacitoare, earl plutesc in spatiti, imamate de acele legi
vesnice earl nu ail inceput si can nu vor avea sfarsit.
De multa on and am astfel de gandurl, imi pun intrebarea : La co bun toate acestea ? Pentru ce se naste
o planeta din sanul haosului, c asa, dea nasterea unel omeniri, care dupa milioane si milioane de secole ajunge la o perfectionare extrema, incepe sa. inteleaga _cos mosul, apol treptet, treptat, scoborand scara suita, trecand prin aceleasi faze in sens invers, se pierde in intuneric si uitare. La ce buu o inselatorie vecinich, care face pe oamenh unel planete sa creada ca &Ansi se aflä in central lumel, ca tot cerul si astrele lul se invartesc imprejurul el, dacà vine mai tarziu deziluzia, ca nu numal nu avem importanta in univers, dar ca poate suntem pe o planeta foarte mica feta de alto corpun ceresti. La ce bun stiintele vane ce-si fauresc omenirilor dupg, modul lor de a intelege ? Care le va fi codul lor de morala ?
Care le va fi conduita ce trebue sa urmeze in via% ?
Intreban fara raspunsun. Pamantul e toate corpurile ceresti, vor urma Inainte curse lor nebund, iar intrebarile oamenilor www.digibuc.ro
- 101
-
se lovesc de sanul de piatra al natural, nimeni nu le-aude caci nimeni nu ezistä. Exista dor legi vesnice i neschimbatoare, can' framanta materia continu, transformand-o dupa voia
lor, daca s'ar putea zice ca au vointa aceste legi inflexibile i inconstiente.
Buni ! iata m cuprins de visun, curios ! pare ea ma apropil de concluziile liii Saitni Venuzienil s'au adunat cu toti spre a azista la plecarea no astra, au venit i oamenil pasan din toate partile planate]. Venus. Pentru ultima oara le adresez cate-va cuvinte prin care le multumim la toti de buna primire ce ne-a facut. Saitni intr'un colt, sta rezemat de pasarea sa . can cu ochn vagi i melancolici privea spre monstrul, ce sta gata sa.-1 rapeasca, iubitul. Facul semn lui Saitni, ne urcaram in ma.5ina,.
si la un moment dat, masina sbura cu o iuteala, mat mare ca a fulgerului, catre indepartatele regiuni pe unde sboara imense corpuri ceresta fillgeratoare de lumina. Noi eram. cei d'intail care batatoream acest drum.
Poate intr'o 4i, locuitori planetelor care formeaza cortegiul Soarelui nostru, vor putea fi in continua co respondenta.
Mercur, Venus, Pamantul, Marta i multe din micile planate si din satelita planetelor marl sunt locuite.
www.digibuc.ro
102
Planetele cele mail abia acum contine de sigur germenil vietel omenestT, Jupiter e deja in epoca
lui tertiara, dacti s'ar putea stabili o comparatie intre pAmant si enormul glob ce e de 1300 de oil mai mare de cat PamAntul. Saturn, Uranus, Neptun si Pluton [aceasta din urmA e cea mai departatA din toate planetele pe soare, e descoperita de Venuzieni, pamAntenii insl o bAnuise de mult, dupti, perturbatiunile aceasta ce producea planetei vecine Neptun] sunt incA in pri-
mele kr perioade ye trece mult timp, pana and pe aceaste planete se vor desvolta fiinte inteligente, earl sA poata intelege cosmosul.
Poate cA nici nu vor mai fi atunci fiinte cugetAtoare pe planetele co acum au omeniri inteligente.
Pamantul va fi de sigur un imens tintirim lipsit de aer prin urmare de apA. Incetul cu incetul, dupa un timp indelungat pentru fie-care planetA, dar socotit ca o clipire in timpul infinit, toate planetele sistemultu solar vor fi lipsite de viatA,
Soarele care le da la toate cAldura va stinge facla lui dAtatoare de viata si va educe cu el in nemarginire imensele globuri moarte. Va rAtaci poate mult timp, p:mA cAnd I a intAlni
un glob imens asemenea si din ciocnirea lor se va naste lumina, cAldura si apoi mai tetrziu viata. Dar aceastA se repeta in tot dauna, noi suntem
www.digibuc.ro
103
oare primele fiinte earl contempla universul, nu aii mai fost milioane si miliarde altele earl s'au stins ?.
Mai adineauri cand am zis ca, noi suntem eel dintail cari callitorim prin aceste paragini am zis-o
numal in cea ce priveste planeta nostra. Poate omenirele ce ne-aii precedat pe alte pamanturi aii fost mai inaintate, poate ail comunicat planetele unele cu altele cu mai multä inlesnire.
Poate !... Dar cugetarea ne sperie si se pierde in haozul sau mai bine zis in armonia nemärginirei. XIV
COMETA Pe cand gandurile ma purtau in dopartarile spatiului si ale timpului, sburam cu o iuteala neinchipuita, mai mare chiar de cat a multor planete. Saitni, cu figura posomorata, privea pe ferestre, spre locul unde lasasem planeta Venus si. care acum se facuse foarte mica. Saitni, lasa gandurile can iti rod sufletul,
gandeste-te mai bine le bucuria ce vei incerca vitzfindu-ti plaueta.
Acum mi-e egal..., am putea sa trecem si dincolo de Neptun, dincolo de Pluton. chiar intr-alt scare vecin.
www.digibuc.ro
104
SA nu vorbeti intr'un ceas raii Saitni. Pe cand ziceam aceste cuvinte, am privit distrat spre partea dinainte a maeine1 noastre. La o distanta, la care pamantul nu se putea afla Inca, lucea un corp, care nu parea sa aiba o forma perfect fotundA, Ce putea fi !
Mi-aduseiu aminte imediat ca, discutasem cu Silansis asupra unei comete, care trecuse pe langa pamant 0. se indrepta spre orbita lui Venus. Nu cum-va ne-am ciocni in drumul nostru ? Trezit pe Saitni din impasibilitatea in care se a-
fla 0.4 aratai eu un gest astrul ce se indrepta amenintator spre noi. Saitni zise 'fleet : 0 comet& Era o cometa, imensa, lucru. curios act avea coada, aceasta ma facea sh cred cA e adevaratA opiniunea emisa de unit din vechit astronomi pa-
manteni, ca o coada de cornea nu e de cat un reflect al samburelui ei in eter.
Si noi ne indreptam mereu spre acest corp, care vine din ce in ce mai navalnic, mai Iturbat. Ce trebue 0, facem care ? SA deviAm drumul ?
Dar am fi amenintati sl pierdem centrul de atractiune al pamantului *i. atunci adio ori-ce spe-
ranta de a ne mai vedea planeta! Putem studia foarte bine constitutia fizica a comotel.
www.digibuc.ro
105
Un enorm corp solid, compus in mare parte de materil incandescente cari ard ca intr'un imens cuptor.
Pare un adevargit infern, dupa cum. l'ati zugravit religiunie vechi pamantene.
Inteo clipa, monstrul gigante s'a apropiat §i. a
treed pe langa, noi cu o iuteall neinchipuita, data fiind si iuteala nemasurata cu care mergeam noi in sens Myers.
Am putut insa remarca in momentul trecerd, ca ne-am apropiat de el, spre partea lui inferioard. Monstrul se ducea departe In adancimele spatiu-
lui clocotind cu furie, iar noi sburam acumdupit
cum arata indicatorul cu o iuteala mult mail mare de cat acea on care am. plecat. Cometa poseda electricitate considerabila si ea e cauza prea marei activitaff a acumulatoarelor noastre.
Cum s'a facut incarcarea ? Mister. Nu am inteles nici o data.
Dar drumul nostru de sigur e scbimbat ... oh! fragile fiinte omenesti, natura ya, poate sdrobi inteo
clipa. cu una din uenumaratele el paten.
10
www.digibuc.ro
ioo
XV
SPRE 1NFINIT PAinantul incepuse sä se zareasa ca un mic glob rotund, luna era de cea-lalta parte a ptimantulin,
mai mult ca un punct de cat un glob. M'am bucurat de acest fapt, find a nu stim bine calea ce am apucat, din cauza deviatiunei ce suferisem din partea cometei. Daca din intamplare luna ne-ar fi atras spre ea,
cu iuteala cu care mergeam, de sigur e ne-am fi sdrobit de stilncile vre-unui crater, in care nem fi gasit moartea. Ce pericole pentru niste fiinte asa de plapande ca
oamenii, and voesc sa infrunte legilo natural. E monstruosa o asemenea lupta, e neegalti si totusi suntem nevoiti stt o suportfun, did nu avem incotro.
Mai avem ate-I a ore. Vom putea debarca in pace ? Daa ne-arn strivi pe vre-una din inaltele coame do munti ui pamantuliu; dar aci cazul e mai path! probabil, caci po pannint so Mtn mat multts man -de cat continente.
Dar daca vom cadea in mare si nimeni nu ne v a vedaa azand, eine ne va scoate ? Pe Venus am fost salvati de oamenii-pasari, care
no observaqe aderea, dar daca se va Intrnpia sa www.digibuc.ro
107
Wein tocmiu in oceanul Pacific, departe de once fiinte omenesti ?.
Reflectiile acestea me fac trist si pe mine si pa S aitni.
In on ce caz tristi sau voiosi, soarta ne va fi aceiasi. Vom ramAne insa in analele planetei noastre, eh
doi oamenii curagiosi, can au infruntat cele mai man pericole pentru cauza stiintm cosmosuhu. Mai avem Tre-un sfert de ora panA sä ajungem.
Saitni imi vorbi adineaun de viata ce ar dori sa, aiba de acum inainte, daca, ar izbuti sa ajunga, en bine pe ptimant.
La ce bun atata munca, pentru ce O. coati a cunoaste misterele nepatrunse ale natural, can sunt cu atat mai man, eu cat cunosti mai multe!. «Stiinta e ca o sfera, care cu cat isi mAreste volumul, cu atat isi imulteste puntele sale de contact cu necunoscutulD a zis un vechiu savant si avea cea mai mare dreptate. De aceia, zicea Saitni, asi dori sa, incep o noua viata; asi voi sa trAesc retras departe cu o fe-
mee, care sA ma iubeascä si sa o iubesc. Sunt cu totul plictisit de viata ce o duo ... on si ce am descoperi nou, on si cate cunostiinti am poseda asupra cosmosului, toate au un mic termen.
uitarea. Ce duke e viata in singuratatea a dm care se www.digibuc.ro
108
iubesc, si In locul acestui vis frumos, sa te pierzi in spatiu. Ti-e frica, Saitni ? Frica ?.... Nu .... dar imi pare ca asi fi dorit sa mor mai bine In voluptoasele brate ale unei femei iubite, de cat pe recele san al naturei.
Pe and vorb earn astfel, iata ea la o distantä oare care in dreptul nostru läsara pamantul ...... Incercarea de a descinde e zadarnicita suntern pierduti de-a pururea in nemarginire. Departe, departe de tot, pamântul se scufunda In infinit, noi inmannuria, priveam cum lumina lui
se stinge din ce in ce.
Pierduti .... pierduti peutru vesnicie, vorn merge ast-fel fail sa De dam seama unde, vom putea trece
cortegiul soarelui, apoi dincolo de el fara sit ne oprim. Vora muri In aceaAd afurisitä masina si no): tot vom
sbura departe, departe Peste miioane si milioane de leghe, vom intalni poate vre-un corp si vom cadea pe el de va fi un soare ne vom volatiliza la moment, de va fi planeta vom servi de curiozitatea astronomica locuitorilor el. Mai adineaun gusiam gandun consolatoare, dar acum nu ma pot obtine de a nu värsa lacrami amare. Oh ! tin ..... tin la acel pamant pe care m'am
nascut, dupa care am invatat cesmosul, a cann istorie ce se perde in noapte, o cunose si o inteleg.
www.digibuc.ro
109
Oh ! Ciarit, ce dulce viaf,ä ne-am fi facut noi a-
mandol.
Du-te turbatä masina', puterea care o posezi ei cu care devorezi spatiul i timpul, nol ti-am procurat-o, poi acum victimele tale ; corp neinsufletit, ti-am noastra.
dat viata, cu care tu vei stinge pe a
www.digibuc.ro
E r I. 1 o g Aci autorul e indreptatit sa intervina, pentru a nu se credo ca cei doi calatori, au fost dusi dincok de sfera de atractiune a soareltu. Asales si Saitni di debarcat pe Marte. Vom vedea ins ii. aceasta intr' alt volum pe care il vom consacra numal sederei lor acolo, cum si intamplarilor
la earl ad dat nastere sederea lor pe acea planetd. SI aruncam insa, o privire spre planeta Pamant, pe care am pardsit-o de atata timp. De cate-va secoIe inaintea lui Asales, starea sociala era aceiasi, aceiasi domnie a stiintel, pe care Asales o lauda asa de mult. Dupa plecarea lor basil, nu a mai tinut mult timp aceastä liniste. Printre locuitoria planetei se ivira turburan grave.
Se stie ca erau numai 25 de indivizi can for-, mau un fel de guvern absolut si fara nici un conwww.digibuc.ro
ill trol din partea multimei, dacä insa nu ar fi restrâns asa de mult libertatoa locuitorilor, inchizand pe um din ei si omortindu-le copii, de sigur d cu toate
autocratia kr, acestia nu s'ar fi revoltat. Intfo noapte, locuiton cei mai inteligenti lu'and initiativti aii distrus toate masinele si aparatele electrice, cu care cei 25 dominau mulamea, apoi multimea a ntivalit in palatele kr distrugind tot ce le esa in cale.
Cel d'intki lucru la care s'a glindit multimea a fost liberarea calor inchisi. Familiele invatate flint crutate, cu conclitiune ca nici un membru din ele sa. nu se mai ocupe cu stiinta.
Era o lectie generala, toti erau buni, interesele materiale nu-i desparteaft, nu aveaii, come4 si in-
dustrie ea sa-i faca concurenta, nu aveau trobuinta de a mânca alimente grosiere ; iubirea scoborise ingeril el pe plmânt. Era o prima-vara vesnid de iubire.. In cAti-va ani populatia se indoi mimarul oamenilor descrescuse malt cu timpul piln . la cei 25. In sufletul tuturor puteal citi ea intr'o carte «Iubire iubire veqnica 4.i dibpret nernarginit pentru re-
cea natura cu legile el inflexibile» SFARSIT ,
Acest roman a fost acordat, In fascicule, ca st.pliment gratuit, la cea mat respanditi revista septiminal51-ilustratii Foais. Populara" 5 let abonamentul In sara. Redactia Bucureltt str. Academiet. N o. 37
.
M-
www.digibuc.ro
Tab la de materli Pag.
I. In anul 4000 U. Planul calatoriel III. Plecarea .
.
.
.
. .
IV. Pe VenueOamenil pasthq V. Venuzienif . . VI. 0 serbaae venuzianii,
.
.
.
.
VII. Vulcanul Mani . VIII. Conferinta , . . IX. Esplorgal Aventuta lut Saitni X. Moartea until venuzian . XI. ParnânteniT e Venus
.
XII. PregatirT de plecare
.
XIII. Spro pitmlint. XIV. Cometa . XIV. Epilog .
www.digibuc.ro
.
. . .
. .
3. 7. 14. 20. 32.
50. 55. 62. 66. 76. 85. 92. 88. 103. 106.
www.digibuc.ro
