CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE FIZIOLOGIE A FICATULUI 1. 1 Anatomia Ficatul Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consisten consistenţă ţă ferm fermă, ă, ficat catul cânt cântăr ăreş eştte la adult dult 1200200-1 1500g 500g cu vasel aselee golit olite. e. Este ste sit situat uat în loja oja subdiafragmatica şi partea internă a hipocondrului stâng. Este alcătuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa şase ori mai mare decât cel stâng. Fica Ficatu tull are are două două feţe feţe:: una una supe superi rioa oară ră,, conv convex exă, ă, şi alta alta infe inferi rioa oară ră.. Faţa Faţa supe superi rioa oară ră este este limi limita tată tă prin prin două două marg margin ini: i: una una post poster erio ioar ară, ă, mai mai groa groasă să,, şi alta alta anterioară, mai ascuţită. Pe faţa inferioară se observa două şanţuri sagitale şi un şanţ transversal, de aspectul literei "H". Aceste şanţuri delimitează lobul drept, lobul stâng, lobul pătrat, ventral şi lobul Spiegel dorsal. In şanţul transversal se află nilul ficatului, prin care pătrund vasele şi nervii ficatului şi ies canalele biliare şi limfatice organului. Ficatul are două învelişuri: un înveliş seros care înveleşte tot ficatul, cu excepţia suprafe suprafeţei ţei superi superioare oare,, unde unde ficatu ficatull est aderen aderentt la diafrag diafragm; m; al doilea doilea înve înveli lişş este este capsula Glisson, care acoperă ficatul şi intră, la nivelul nilului, în interiorul organului de-a lungul vaselor şi căilor biliare.
Vascularizaţia ficatului Aceasta este asigurată de artera hepatica, care aduce sângele arterial, şi de vena portă, care aduce sângele venos funcţional. funcţional. Sângele pleacă de la ficat prin venele suprahepat suprahepatice, ice, care colectea colectează ză tot sângele din acest organ organ şi îl varsă în vena vena cava cava inferioară.
~1~
Vasel Vaselee limfa limfatic ticee se adună adună într-o într-o reţea reţea subser subseroasa oasa care care ajung ajungee la gangli ganglioni oniii substernali, substernali, mediastinali mediastinali anteriori, anteriori, pancreaticolienal pancreaticolienalii cu limfa limfa colectată colectată de pe faţa faţa inferioară şi din limfaticele septurilor intrahepatice.
Nervii ficatului Prov Provin in din din plex plexul ul hepa hepati tic, c, alcă alcătu tuiit din din fibr fibree simp simpat atic icee care care ies ies din din ganglionul celiac, ş i din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.
1.2. Structura histologică Capsul Capsulaa ficatu ficatului lui este este alcătu alcătuita ita din ţesut ţesut conjun conjuncti ctiv v şi elasti elastic. c. Din Din capsulă capsulă pornesc - de la b i l spre interiorul int eriorul ficatului - septuri septu ri fibroase, fibro ase, care constituie c onstituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice şi nervoase. Elem Elemen ente tele le conj conjun unct ctiv ivee prov proven enit itee din din caps capsul ulă, ă, împr împreu euna na cu tram tramaa reti reticu cula lara ra,,
care care repr reprez ezin intă tă supo suport rtul ul celu celule lelo lorr
hepa hepati tice ce cons consti titu tuie ie stru struct ctur uraa
mezod mezoderm ermică ică a ficat ficatulu ului. i. In afară afară de aceast aceastaa mai mai exista exista şi struc structur turaa endot endoteli elială ală,, alcătuită din celulele hepatice (hepatocite). Unitatea morfofuncţională a ficatului este lobulul hepatic. Lobulu Lobulull hepati hepaticc are formă formă pirami piramidal dalaa şi este este consti constitui tuitt din celule celule hepati hepatice ce (hepatocite), capilare şi canaliculi biliari. Hepat epatoc ociitele ele sunt sunt d ispus spusee sub form formăă de plăc plăcii s a u lame ame c elul elular aree anastomozate, formând între ele o reţea tridimensională cu dispoziţie radială. Intre hepatoci hepatocite te se găsesc canalicul canaliculele ele biliare intralobul intralobulare are fără pereţi proprii, proprii, în care se descarcă bila, produsul de secreţie al hepatocitelor. Spre periferia lobul lobululu uluii cana canali licul culii ii bili biliari ari înce încep p să aibă aibă peret peretee propri propriu u şi, şi, ieşind din lobul, se continuă cu canale interlobulare. Acestea se colectează, în final, în cele două canale hepatice (drept şi stâng), prezente în nilul ficatului.
~2~
Căile Căile biliare biliare extrahep extrahepatic aticee sunt reprezentat reprezentatee de canalul canalul hepatic hepatic comun, comun, care care rezul rezultă tă din din unire unireaa cana canale lelo lorr hepa hepati tice ce şi care care se cont contin inuă uă cu cana canalul lul cole coledoc doc ce se deschide în duoden, împreună cu canalul pancreatic principal prin orificiul Oddi. Din calea biliară principală se desprinde canalul cistic, prin care bila ajung ajungee în perioa perioadel delee interdigestive în vezicula biliară.
1.3. Fiziologia Ficat Ficatul ul are o mare mare capaci capacitat tatee de regener regenerare are.. Funcţi Funcţiile ile lui sunt sunt multip multiple, le, fiin fiind d îndeplinite la nivelul hepatocitului. Funcţiile lui principale sunt:
Funcţiile Funcţiile metabolice metabolice se exercită în metabolismul glucidic, protidic,
lipidic şi mineral.
In
metab etabol olis ismu mull
gluc glucid idic ic,
fica ficatu tull
inte interv rvin inee
în
fosf fosfor oril ilar area eaşi şi
polimerizarea glucidelor în glicogen, asigurând rezerve de glucoza şi menţinerea homeostaziei glicemice. In
metabolismul metabolismul protidic, ficatul are funcţie proteinoformatoare, proteinoformatoare,
şi
de echilibru proteic, funcţie uriogenă. Sintetizează Sintetizează albumina, albumina, 70% din α- globuline, globuline, 50%
din
β -globuline, -globuline,
protrombina protrombina şi fibrinogenul, catabolizează
nucleoproteinele. In fosforila fosforilarea rea
metab etabo olism lismul ul lipi ipidic dic
inte ntervi rvine în
abso absorb rbţi ţiaa
grăsi răsim milor lor
şi în
lor, în sinteza sinteza şi esterific esterificarea area colesterolului, în sinteza sinteza lipoproteinelor,
fosfolipidelor şi trigliceridelor. In metaboli metabolismul smul mineral mineral acţionea acţionează ză prin depozit depozitarea area fierului fierului şi a cuprului şi intervine intervine în repartiţia repartiţia apei şi a electroliţilor electroliţilor (ionii de Na + , K şi Cl - ) în organism.
Funcţia biliară comportă secreţia şi excreţia bilei, cu rol important în digestia şi absorbţia grăsimilor, în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K), în absorbţia fierului şi calciului alimentar. ~3~
Bila conţine: 97% apă şi următorii compo-nenţi: săruri biliare, pigmenţi biliari, colesterol, lecitine şi săruri anorganice.
Funcţia antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activităţi prin care substanţele toxice de origine exogenă ca şi cele rezultate din metabolismele endogene sunt transformate în substanţe mai puţin toxice şi eliminate ca atare.
Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este îndeplinită, într-o mare măsură, de ficat.
Menţine echilibrul acido-bazic; ficatul mai are rol de depozit al apei.
~4~
CAPITOLUL II 2.1. HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ (HVA) SPECIFICĂ Definiţie HVA sunt boli infecţioase acute specifice omului, determinate de un grup de virusuri specifice hepatotrope care, introduse în organism pe cale digestivă sau în mod accidental, pe cale parenterală, provoacă o îmbolnăvire generală a organismului şi, mai ales a ficatului manifestată prin fenomene generale infecţioase, digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.
Importanţă HVA a devenit, în ultimele decenii, o importantă problemă de sănătate publică pe plan mondial ca şi în ţara noastră, din următoarele considerente: -
morbiditatea crescută şi persistentă; circa 80% din persoanele
peste 60 de ani au anticorpi faţă de virusul A, ceea ce demonstrează că au făcut în decursul vieţii boala; iar hepatita de tip B este şi ea puternic implantată în populaţie pe întregul glob; -
potenţial important de cronicizare (10-15% din cazuri); potenţial în creştere al hepatitei de tip B, boală mai severă, cu
tendinţă mare de cronicizare; -
persistă dificultăţi încă nerezolvate în tratamentul
severe
formelor
cu insuficienţă hepatică gravă; de asemenea, persistă încă
imposibilitatea de a controla evoluţia spre hepatita cronică şi ciroză a hepatitei B şi nonA-nonB; -
consecinţe
producţie
economice
importante
datorită pierderilor în
prin absenteism îndelungat datorită spitalizării prelungite şi ~5~
recuperării lente;
-
consecinţe sociale cauzate de sechele (hepatita cronică, ciroza,
cancer) şi prin mortalitatea semnificativă (1-2%).
Etiologia HVA - Clasificarea HVA Cele mai multe hepatite virale (99%) sunt cauzate de 4 tipuri specifice acestei boli. Aceste 4 tipuri sunt diferite între ele, dar clinic au manifestări mult asemănătoare, greu de diferenţiat, bănuidu-se varietatea de virus mai mult prin modul de evoluţie în timp a bolii.
Cele 4 tipuri de viruşi sunt:
Virusul hepatitic A - care produce hepatita virală A ce constituie 55-65%
din totalul hepatitelor virale. Acesta este un virus ARN, care face parte din genul Enterovirus şi se transmite pe cale digestivă, enterală. Hepatita virală A are evoluţie favorabilă, vindecarea fiind regula; decesul cu totul excepţional (la subnutriţi). Este frecventă la copii, cu excepţia sugarilor şi adultului tânăr; excepţional la bătrâni.
Virusul hepatitic B - cu transmitere parenterală, producând hepatita
virală B, ce constituie cauza a 25-30% din totalul hepatitelor virale. Virusul hepatitic B este un virus ADN şi face parte din grupul Hepadenovirusuri. Hepatita virală B este o boală cu evoluţie deseori dificilă, cu risc letal, responsabilă de trecere în hepatită cronică în 10-15% din cazuri şi uneori ciroză. Este mai frecventă la adult. ~6~
Virusurile nonA-nonB - care constituie cauza a 10-15% din totalul
hepatitelor virale. Are 2 subtipuri principale: a)
virusul hepatitic nonA-nonB posttransfuzional numit şi virusul C,
care determină hepatita virală C; b)
virusul hepatitic nonA-nonB cu transmitere digestivă (enterală) numit
şi virusul E care determină hepatita virală E. Aceste hepatite virale (E şi C) evoluează dificil, în special cele cu virus C, au risc letal şi prezintă risc de cronicizare.
Virusul hepatitic D(delta) - care produce hepatita virală Delta. El este un virus
defectiv necesitând, pentru a se replica, prezenţa virusului hepatitic B (virus "helper"). Hepatita virală Delta este o formă particulară de hepatita virală, ce apare fie ca o coinfecţie, fie ca suprainfecţie la persoanele infectate cu virus hepatitic B, cărora le agravează evoluţia bolii deja existente.
2.2. HEPATITA VIRALA DE TIP B HVA tip B este o boală infecţioasă, determinată de virusul hepatitic B, un virus ADN, din familia Hepadnaviridae, transmis pe cale parenterală, caracterizată clinic printr-o evoluţie variată, adesea dificilă, cu risc letal şi cu
potenţial important de trecere în stare cronică: hepatită cronică şi ciroză (constituie 10-15% din HVA).
~7~
Etiologie Virusul hepatitic B conţine ADN circular, dublu spiralat sau dublu helicoidal şi are 42 nm. In structura antigenică a virusului hepatitic B, se cunosc 3 antigene principale, faţă de fiecare din acestea formându-se anticorpi specifici. Antigenul HBs (antigen de suprafaţă a virusului hepatitic B) denumit
şi
Antigen Australia
AgHBs apare în sângele celor infectaţi cu mult timp înaintea bolii clinice, începând din a 2-a săptămână după inoculare şi se menţine între a 2-a şi a 21-a săptămână a perioadei de stare a bolii şi după aceea. In tot acest interval este posibilă decelarea în sânge a AgHBs şi prin aceasta se pune diagnosticul de HVA de tip B. Persistenţa în sânge a AgHBs peste 3 luni de la debutul bolii are semnificaţia trecerii în stare cronică. Antigenul central (AgHBc)
Este reprezentat de nucleocapsida virusului şi nu se găseşte liber în sângele circulant, ci numai în hepatocite (în special în nucleii acestora şi mai puţin în citoplasmă). Anticorpii antiAgHBc apar înaintea apariţiei anticorpilor anti AgHBs şi persistă atât timp cât continuă replicarea ei, semnificând prezenţa activă a bolii, tendinţă la cronicizare. Antigenul "e" (AgHBe)
Distinct imunologic de AgHBs şi AgHBc, se găseşte numai în serurile AgHBs parazite. AgHBe apare precoce în incubaţie, înaintea creşterii
transaminazelor serice, odată cu sau puţin după apariţia AgHBs iar persistenţa lui indică evoluţia bolii spre cronicizare. ~8~
Alte antigene ale HVA de tip B
• ANTIGEN DELTA (antigen asociat cu infecţia de virus hepatitic B). A fost decelat prin imunofluorescenţă în nucleii hepatocitelor la bolnavii cu Hepatitiă cronică. Virusul hepatitic B rezistă 10 h la 60 °C, fiind distrus numai prin fierbere prelungită: 30 min la 100 °C sau prin autoclavare. Rezistă la clorinarea apei, la eter, fenol, alcool, este puţin afectat de razele ultraviolete.
Epidemiologie HVA de tip B a luat o mare amploare în ultimii ani, mai ales abundenţei manoperelor medico-chirurgicale. Acest tip de hepatită domină la adulţi şi vârstnici. Rezervorul de virus hepatitic B
Este reprezentat de om prin: - bolnavii de
HVA de tip B,
- bolnavii
de hepatită cronică purtători de AgHBs,
- bolnavii
cu ciroză posthepatită B,
- bolnavii cu cancer primitiv hepatic care în proporţie de 20-80% sunt purtători de AgHBs. Produsele umane care conţin virusul B sunt: sângele şi anumiţi derivaţi de sânge, sângele menstrual, diferite secreţii (sperma, secreţia vaginală, lapte de mamă), saliva.
~9~
Perioada de contagiozitate
La bolnavii de hepatită B, AgHBs apare în sânge începând din a 60-a zi de la inoculare şi persistă în perioada acută a bolii 1-2 luni. Intre 5 şi 10% din bolnavi continuă să prezinte AgHBs şi după acest interval, 2-5 luni şi chiar un an de la vindecarea clinică. Rămân purtători cronici de virus hepatitic B dacă AgHBs persistă mai mult de 3 luni de la detectare. Calea de transmitere
Principala cale de transmitere a virusului hepatitic B este calea parenterală. Virusul hepatitic B se mai poate transmite şi prin contactul persoanelor cu secreţiile, sperma sau lichidul vaginal, celor bolnavi de HVA de tipB. HVA de tip B se mai poate transmite prin contact sexual, prin plăgi contaminate. Cea mai des întâlnită este hepatita posttransfuzională. Transmiterea verticală (gravidă-fat) este posibilă dacă gravida face HVA de tip B în ultimele 3 luni de sarcină şi în cursul naşterii şi în perioada postnatală.
Receptivitatea
Este generală, mai ales la adulţi şi vârstnici.
Patogenie Patogenia hepatitei B se deosebeşte de cea a hepatitei A fiind mai complexă datorită unor mecanisme imunopatologice care intervin în determinarea leziunilor hepatice precum şi în funcţie de răspunsul imun al fiecărei persoane.
~10~
Virusul nu determină direct citoliza hepatică ci acţionează prin reacţii imune grave. Virusul hepatitic B se localizează în celulele hepatice şi se multiplică în nucleul acestor celule unde se sintetizează ADN-ul viral. Faţă de virusul hepatitic se declanşează diverse reacţii imune de leziuni hepatice de diferite grade, până la necroză. In evoluţia HVA de tip B spre cronicizare sunt implicaţi mai mulţi anticorpi anti-AgHBc şi anticorpii AgHBe şi mai puţin sau deloc anticorpii anti-AgHBs.
Tablou clinic Hepatita virală acută de tip B, deşi aparent asemănătoare cu HVA de tip A, se deosebeşte de aceasta printr-un spectru clinic mai complex, cu manifestări extrahepatice frecvente cu numeroase variante evolutive, prognostic mai sever şi un potenţial important de cronicizare.
Perioada de incubaţie
Durează între 60-90 zile cu limite între 45 şi 160 zile (5-6 luni). Această perioadă este contagioasă deoarece virusul apare în sânge chiar după o săptămână de la inoculare.
Perioada prodromală (preicterică)
Se instalează insidios şi durează 2-3 săptămâni. In această perioadă se instalează o senzaţie de discomfort digestiv, astenie şi indispoziţie generală. Temperatura creşte discretă, şi fără frisoane. Frecvent apar manifestări cutanate şi articulare ca: artralgii fixe, simetrice, datorate complexelor imune circulante sau fixate în capilare şi sinoviale; manifestări alergice de tip boala serului; manifestări cutanate sub formă de urticarie, erupţii purpurice.
~11~
Perioada de stare (icterică)
Incepe când apare icterul. Se instalează lent şi durează mai muft decât în HVA de tip A, menţinându-se într-un platou ridicat (icterul are un caracter colestatic). Se întâlnesc multiple manifestări extrahepatice: • manifestări digestive - sunt expresia unei inflamaţii gastrointestinale cu tulburări de tonus şi secreţie la nivelul căilor biliare: diskinezie biliară. • manifestări cardiace: modificări electrocardiografîce HTA frecvent. •
manifestări vasculare: vasculite cu caracter hemoragic uneori poliartrita
nodoasă. •
manifestări
renale:
nefrită interstiţială şi, în unele
cazuri,
apare
glomerulonefrita. • manifestări neurologice: meningite, mielite, nevrite care apar excepţional. In formele severe şi comatoase pot apare modificări psihice. •
manifestări cutanate: erupţii scarlatiniforme, urticariene sau purpurice
(vasculite), facies particular, observat la copii mai ales; obraji congestionaţi de culoare roşie închisă cu buzele roşii şi cu o zonă palidă în jurul cavităţii bucale; orodermatita papuloasă infantilă Gianotti-Crosti. • manifestări hematologice:
- VSH normală sau încetinită -
teste hepatice cu valori crescute
-
TGP 1000-2000 UK - foarte mari
- sideremie crescută - testele de disproteinemie sunt pozitive - bilirubină crescută - leucopenie şi anemie hemoiitică acută
~12~
Evoluţie HVA de tip B are evoluţie mai lungă şi mai dificilă, în funcţie de vârstă şi forma clinică. Vindecarea se produce numai la 80-85% din cazuri, 10-15% din bolnavi evoluează spre cronicizare. Din foştii bolnavi de hepatită B, 10-20% rămân purtători cronici de virus.
Forme clinice Forma anicterică
Se întâlneşte în 10-29% din cazuri. Forma colestatică
Frecvent întâlnită la adulţi cu icter intens, cu prurit supărător; colesterolemie mult crescută, fosfatoză alcalină crescută; bilirubinemie 5-15mg% (icter)
Forme prelungite
HVA tip b prelungita simpla Prezintă o regresiune mai lentă a icterului şi a testelor biochimice.
HVA persistenta Se caracterizează printr-un tablou persistent de HV timp de câteva luni şi chiar 1-3 ani, timp în care tabloul histopatologic rămâne acela al unei HVA, fără aspecte de cronicizare HVA tip B ondulanta Evoluează cu recăderi multiple timp de 1-2 ani; cu recidive cauzate de eforturi, ~13~
abateri alimentare, suprainfecţii, tratamente cu cortizon. HVA prelungita cu potenţial de cronicizare Evoluează cu prelungirea simptomelor dishepatice, perturbarea testelor hepatice, prezenţa autoanticorpilor, creşterea IgG, scăderea albuminelor şi manifestări histopatologice.
Forme severe
In care se constată încă de la început o dezlănţuire deosebit de rapidă şi brutală a simptomelor. Asistăm astfel la accentuarea tulburărilor digestive, prezenţa sindromului hemoragic (epistaxis), febră persistentă, reducerea dimensiunilor ficatului, astenie intensă, somnolenţă, scăderea timpului de protrombină sub 50%.
Forma fulminantă
In care se produce o necroză masivă hepatică, cu insuficienţă hepatică supraacută cu evoluţie rapidă spre comă şi sfârşit letal în 80-85% din cazuri. La această formă se ajunge în 1-2% din cazuri la adulţi, iar la sugari 10-15% din cazuri. Survine în primele 2 săptămâni de boală, rar în a 3-a, a 4-a săptămână. Este mai frecventă la copii şi la adulţii tineri. Manifestările clinice ale formei fulminante sunt: - icter intens (bilirubinemie mai mare de 15mg% la adulţi şi 7mg% la copil) - persistenţa şi agravarea simptomelor digestive - astenie intensă - manifestări hemoragice (epistaxis, gingivoragii) - persistenţa febrei în perioada icterică - somnolenţă -
tahicardia se înlocuieşte cu bradicardie specifică unui icter afebril ~14~
-feto hepatic (holeră-miros de mere stricate) Hepatita virală acută tip B la copii - evoluează favorabil datorită puterii
mari de regenerare hepatică. Riscul de a rămâne purtător cronic de virus hepatitic este însă mai mare cu cât vârsta este mai mică. Hepatita virală acută tip B la gravide - evoluează mai sever la gravidele cu
malnutriţie şi la cele care sunt în ultimul trimestru de sarcină. Riscul de infecţie cu virus hepatitic tip B a produsului concepţional este foarte mic în primele două trimestre de sarcină dar devine considerabil când HVA tip B survine în ultimul trimestru de sarcină. Infecţia fatului se face frecvent în cursul naşterii şi în perioada postnatală. HVA tip B la vârstnici - are o evoluţie mai severă cu forme prelungite, cu
potenţial crescut letal şi de cronicizare. HVA tip B are evoluţie severă la malnutriţi, cei cu boli cronice digestive, tuberculoşi, diabetici, alcoolici, toxicomani.
Complicaţii şi sechele Complicaţii infecţioase
- anemii hemolitice - anemia aplastică sau pancitopenică - suprainfectări biliare - redeşteptarea unei TBC Complicaţii funcţionale vegetative
- balonări abdominale - diskinezii biliare - digestie dificilă - hipotensiune hipostatică ~15~
-hiperbilirubinemie (icter prelungit) Hepatita cronică persistentă sau agresivă Ciroză posthepatită B Cancer hepatic primar Starea de purtător cronic asimptomatic de virus hepatitic B
Diagnostic Diagnostic pozitiv
Se pune pe baza: - datelor epidemiologice: contacte infecţioase cu bolnavii de hepatită virală acută B, contacte profesionale, posibilităţi de inoculare parenterală (manopere medico-chirurgicale cu risc de transmitere a virsului) -
date clinice
-
date de laborator - sunt indispensabile pentru diagnostic: • date specifice:
- determinarea AgHBs= pozitiv - anticorpii antiHBc de tip IgM care permit
un
diagnostic
precoce
-AgHBe • date
nespecifice:-
bilirubină
crescută(în
cea
icterică) - leucograma - leucopenie - VSH mică -
TGO,TGP-
citoliză) ~16~
mari
(teste
de
- sideremie crescută - fosfatoza alcalină - crescută - scăderea albuminelor -
creşterea y globulinelor
- teste de coagulare - modificată
Tymolul este normal sau uşor crescut la începutul bolii şi se pozitivează lent ulterior: în HVA tip A, citoliză (TGP) este mare la început ca în hepatita virală acută tip B, dar scade mai repede. IgM în HVA tip B sunt normale sau uşor crescute, în timp ce în HVA tip A sunt foarte crescute. Diagnostic diferenţial
- asemănător cu HVA tip A. Coma din hepatita fulminantă trebuie diferenţiată de: Comele metabolice: diabetica, hipoglicemica, uremica, hidroelectrolitica. Comele toxice: alcoolica, barbiturica, organofosforate PB, Co, tetraetil de Pb. Comele infectioase: encefalite virale, meningoencefalite bacteriene, malarie. Comele neurochirurgicale: traumatisme, tumori, epilepsie, abces cerebral.
Prognostic - este rezervat -
se vindecă complet în 80-85% din cazuri, în rest evoluând spre infecţie
cronică (hepatită cronică, ciroză). Datele de prognostic agravant sunt: vârsta, alcoolismul, ~17~
hipertiro hipertiroidism idismul, ul, luesul, luesul, diabetul diabetul,, afecţiun afecţiunii gastroint gastrointestin estinale ale cronice, cronice, leziuni hepatice anterioare.
Tratament Trebuie Trebuie să fie mai comple complex x decât decât al HVA tip A. Tratam Tratament entul ul va fi condus pe baza următoarelor obiective: ► ►
scurtarea evoluţiei bolii preven prevenirea irea evoluţ evoluţiei iei prin prin insufi insuficie cienţă nţă hepati hepatică că fulmin fulminant antă, ă, necroz necrozăă
hepatică supraacută ►
prevenirea complicaţiilor imediate
►
prevenirea trecerii bolii acute în stare cronică
► reint reintegr egrare areaa în acti activit vitate ateaa anteri anterioar oarăă sau dacă dacă este este posibi posibill într-o într-o muncă corespunzătoare capacităţii funcţionale a ficatului Repausul la pat este esenţial pentru vindecarea hepatitei. Reluarea activităţii se va face progresiv. DIETA - echilibrată, care să conţină toţi factorii nutritivi, să fie oferita în func funcţi ţiee de toleran toleranţa ţa digesti digestivă vă sau apetit apetit.. La început început dieta va fi lichid lichidă, ă, apoi apoi alimen alimente te şi preparate preparate uşor digerabile. digerabile. In formele severe - perfuzie perfuzie cu glucoza. glucoza. Se va evita excesul de glucide, lipide sub formă de unt, smântână, untdelemn. untdelemn. Proteinele animale (carnea) vor fi administrate după revenirea apetitului. Dieta ~18~
trebui trebuiee să conţ conţin inăă 2000-3 000-350 500 0 cal/ cal/zi zi în fiin fiincţ cţie ie de stad stadiu iull boli boliii şi greu greuta tate teaa bolnavului. bolnavului. TRATAMENT MEDICAMENTOS lipotrope - Mecopar Forte Forte 2-3 dj/zi în timpul mesei
- Metaspar 6-8 cp cu 30 minute înaintea mesei 18-24 cp/zi timp de o lună vitam vitamine ine (grup (grup "B",C "B",C,K1 ,K1,K3 ,K3,E) ,E)
-vitam -vitamina ina B-anab B-anaboli olizan zant, t,
hepatoregenerator -
vitamina C – antiinflamator
- vitamina Kl, K3 - coagulant
colagoge -Anghirol 2dj x3/zi sau 10 pic x 3/zi în prima săptămână, 20pic
x 3/zi în a 2-a săptămână, 30 pic x3/zi în a 3-a săptămână timp de 1521 zile -
Fiobilin 1 -2 cp x 3/zi după mese
-
Colebil 1 -3 dj x 3/zi după mese
hepatotrope - acid orotic şi baze purinice:
Preparate:
- Purinol -
Aspartofort
Fosfoliptdele: Esenţiale Silimarină Trofopar La bolnavii cu vărsături şi anorexie se va administra: -
soluţie de glucoza i.v.
- Arginin Argininăă sorbit sorbitol ol -
vitamina B1,B6,B12,C,E,K
- cortizon cortizonul ul are două indica indicaţii: ţii: ~19~
1. în formele severe cu tendinţă la evoluţie spre forma fulminantă şi se administrează administrează HHC 10-20mg/kgcorp/zi în 2-3 prize, 1-3 zile urmat de Prednison l-2mg/kgcorp/zi 4-5 zile 2. în hepatita cronică agresivă, când sunt prezenţi autoanticorpi se adminstrează Prednison. Alte medicaţii: Interferonul Fenobarbital în icterul prelungit Colecistinamină diminua pruritul Tratamentul formei fulminante: repaus total fizic şi psihic suprimarea proteinelor din dietă se vor administra substanţe antiamoniacale: Arginină sorbitol, Multiglutin,
Apartofort, Trofopar
combaterea producerii de amoniac în intestin cu:
Neomi Neomicin cinăă 1 g la 6h peros peros Ampicilina lg la 8h i.m. HHC i.v. 20mg/kgcorp/zi - se dă în stadiul prodromal şi precomă hidratare cu: Glucoza 10%
- combate hipoglicemia - asigură un aport caloric crescut 2000ml/zi
Alţi 1000 ml de alte lichide: Aminoacizi (Arginină), plasmă proaspătă. corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice (glucoza, ser
fiziologic, bicarbonat, sol Ringer) combaterea sângerării: plasmă proaspătă 250-500ml, 250-500ml, vitamina vitamina K, Ca,
Venostat combaterea combaterea edemulu edemuluii cerebral: cerebral: - Manitol soluţie s oluţie hipertonă hiper tonă 20% ~20~
Furosemid
-
Glicerol 10%
-
Cortizon: combate edemul cerebral
-
sedative
prevenirea infecţiilor secundare vitaminizare supravegherea respiraţiei şi aspirarea secreţiilor traheale controlul respiraţiei, pulsului, TA, EKG, EEG, Hb, Ht, electroliţi, TGP,
Timp Quick, echilibru acidobazic.
Profilaxie Măsuri faţă de sursele de infecţie
bolnavii de HVA se declară în mod obligatoriu nominal cu specificarea
tipului de hepatită;
izolarea bolnavilor cu HVA este obligatorie;
măsurile de dezinfecţie curentă trebuie aplicate riguros; spălare pe mâini
cu apă şi săpun sau dezinfecţie cu alcool iodat 0,5%; pentru celelalte instrumente: autoclavare la 120 °C timp de 30 minute sau prin fierberi 30 minute la 100 °C.
contacţii receptivi (familiali) se înregistrează şi se urmăresc prin
control periodic pe durata incubaţiei maxime. Măsuri faţă de căile de transmitere
Profilaxia hepatitei posttransfuzionale include următoarele măsuri: ~21~
- depistarea şi excluderea dintre donatori a purtătorilor de AgHBs - eliminarea donatorilor periculoşi - utilizarea raţională a transfuziilor - protecţia
cu imunoglobuline umane specifice.
CAPITOLUL III NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE 3.1 NURSA
Nursa este definită de ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) astfel: este o persoană care:
a parcurs un program complet de formare aprobat de Consiliul Asistenţilor
Medicali, a trecut cu succes examenele stabilite de CAM, îndeplineşte standardele stabilite de CAM, este autorizată să practice această profesie în concordanţă cu experienţa şi
pregătirea sa, este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt impuse de
îngrijirea sănătăţii în orice situaţie s-ar afla, dar să nu facă o procedură pentru care nu este calificată.
Nursa - este pregătită printr-un program de studiu incluzând:
promovarea sănătăţii prevenirea îmbolnăvirilor ~22~
îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficienţe,
indiferent de vârstă şi în orice unitate sau în orice situaţie la nivel de comunitate.
Nursa este pregătită şi autorizată:
• să desfăşoare educaţie pentru sănătate; • să participe - ca membru al echipei din sistemul de sănătate; • să supravegheze şi să formeze asistente medicale; • să fie implicată în cercetare.
3.2 NURSING-UL Definitia prezentata de OMS si ICN stabileste ca: Nursing-ul este o parte importanta a sistemului de ingrijire a sanatatii, cuprinzand: - promovarea sanatatii; - prevenirea bolii; - ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicapat) de toate varstele, in toate unitatile sanitare, asezari comunitare si in toate formele de asistenta sociala.
Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel: „ Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesare penrtu a o face, si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand ~23~
posibil ”.
3.3ROLUL NURSEI Conceptia Virginiei henderson privind rolul esential al asistentei medicale:
„ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fii indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai reoede posibil ”.
3.4 FUNCTIILE NURSEI De natura independenta: - educatie pentru sanatate - promovarea sanatatii - restaurarea sanatatii - inlaturarea suferintei.
De natura dependenta: - la indicatia medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului.
De natura interdependenta: ~24~
- asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social, educativ, administrativ etc si participa la activitati interdisciplinare.
Alte functii: - profesionala
- educativa - economica - de cercetare.
3.5. PROCESUL DE INGRIJIRE Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică, care permite acordare de îngrijiri individualizate. Demersul de îngrijire este centrat de reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau potenţială de sănătate.
Procesul de îngrijire comportă 5 etape:
Colectarea de date sau aprecierea Culegerea datelor este un proces continuu, în sensul că pe tot parcursul muncii sale, asistenta nu încetează de a observa, de a întreba şi de a nota datele privind pe fiecare pacient. Culegerea de date permite asistentei să-şi stabilească acţiunile de îngrijire. Tipuri de informaţii culese: - date obiective - observate de asistentă despre pacient - date subiective - expuse de pacient - date conţinând informaţii trecute -
date legate de viaţa pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul său sau de
mediul înconjurător. ~25~
Ingrijirea pacientului porneşte de la informaţiile primite. METODE DE CULEGERE A DATELOR OBSERVAREA: include folosirea de către cineva a tuturor simţurilor pentru a obţine informaţii (vederea, auzul, atingerea, mirosul).
In observarea pacientului de către asistentă pentru culegerea datelor se recurge şi la instrumentele de măsură: termometru, tensiometru etc
ASCULTAREA INTERVIUL
- este o formă specială de interacţiune verbală care se desfăşoară în intimitate între asistentă şi persoane care recurg la îngrijiri de sănătate permite
-
depistarea nevoilor nesatisfacute ale
persoanei şi diverse manifestări de dependenţă pe care le determină. Pentru obţinerea prin interviu a unor informaţii necesare pentru întocmirea unui plan de îngrijire este recomandabil: ♦ să se culeagă în prealabil informaţii în legătură cu pacientul ♦ să se pună o singură întrebare o dată ♦ să se lase timp suficient pacientului pentru a răspunde ♦
dacă este cazul să discute câteva minute despre
lucruri banale ♦
să
explice ~26~
pacientului
că
informaţiile
sunt
necesare
pentru
planificarea
unor
îngrijiri
potrivit
dorinţelor sale ♦
să se facă o concluzie a interviului şi să se
aprecieze dacă consideră folositor acest interviu ♦
să se mulţumească pacientului pentru colaborare.
Analiza şt interpretarea datelor Presupun un examen al datelor şi clasificarea lor. Acestea vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing (de îngrijire). Diagnosticul de nursing - o problemă de sănătate reală sau potenţială pe care nursele, prin baza pregătirii şi experienţei lor sunt capabile (calificate) să acorde îngrijire. Diagnosticul de nursing este o formulare concisă a răspunsului pacientului, la îmbolnăvirea, boala sau situaţia sa. Acesta (diagnosticul de nursing) format din 3 părţi utilizează formula
PES: P robleme de sănătate E tiologie S emne şi simptome
Formularea diagnosticului de îngrijire se face deci pornind de la informaţiile culese, analiza şi interpretarea lor, de către asistentă şi exprimă problema persoanei, cauza acestei probleme şi semnele prin care se manifestă şi care reies din datele culese.
Planificarea îngrijirilor Planificarea îngrijirilor înseamnă stabilirea unui plan de intervenţie, ~27~
prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare ca şi a precauţiilor care trebuie luate. Planul de intervenţie ţine cont şi de prescripţiile medicale. Planul de intervenţie cuprinde două componente: obiective de îngrijire intervenţiile.
Planul de intervenţie permite asistentei să judece urgenţele şi importanţa problemelor de dependenţă, putând astfel să decidă priorităţile pe care trebuie să le respecte în cursul unei zile de muncă. Principalul obiectiv al asistentei medicale este de a aduce pacientul la un grad optim de independenţă în satisfacerea propriilor nevoi.
Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor) Aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a intervenţiilor planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat. Aplicarea în practică a acţiunilor are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi recapete independenţa. In vederea executării unor îngrijiri potrivite fiecărui pacient, asistenta trebuie să ştie să aplice mai multe metode de acţiune care să uşureze nevoile persoanei bolnave şi să-i asigure un plus de confort şi stare de bine. Asistenta trebuie să înveţe să informeze pacientul asupra problemelor sale de sănătate, asupra tratamentului său, ori despre obiceiurile de viaţă mai puţin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale. In cursul îngrijirilor (igienă, tratament) asistenta se întreţine cu pacientul, îl ascultă, răspunde la întrebările sale, împarte cu el povara bolii şi comunică acestuia înţelegerea sa empatică. ~28~
Evaluare Evaluarea constă în a aduce o apreciere asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei. Evaluarea este o condiţie absolută a calităţilor îngrijirilor. Dacă intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul lor, atunci trebuie să ştim de ce nu avem rezultatul scontat şi trebuie să ştim cum corectăm situaţia.
Evaluarea trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale. Există mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne propunem să evaluăm două aspecte: • rezultatul obţinut sau schimbarea observata •
satisfacerea pacientului însuşi.
Pentru a şti dacă aceste două obiective au fost atinse, asistenta va trebui ea însăşi să-şi pună nişte întrebări în legătură cu modul în care a reuşit să întreţină o relaţie cu pacientul.
3.6. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului. Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta trebuie să ştie că: o nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: a respira ~29~
a se alimenta şi hidrata a elimina a se mişca, a păstra o bună postură a dormi, a se odihni a se îmbrăca şi dezbrăca
a-şi menţine temperatura corpului în limite normale a fi curat, a-şi proteja tegumentele a evita pericolele a comunica a acţiona după credinţele sale şi valorile sale a se realiza a se recrea a învăţa.
Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane: o dimensiune biologică (biofiziologică) o dimensiune psihologică o dimensiune culturală o dimensiune spirituală o dimensiune sociologică
~30~
NEVOIA DE REALIZARE - realizarea personalitatii -autodepasire - creativitate
NEVOIA DE RECUNOASTERE - de iubire - de recunostinta - de stima - de recunoastere a statusului - de respect.
NEVOIA DE APARTENENTA - a apartine unui grup - de a fi recunoscut si acceptat de catre grup - de a avea cui impartasi - nevoia de putere. 1. NEVOI FIZIOLOGICE (nevoi fizice si NEVOIA DE SIGURANTA corporale elementare) - - nevoia a bea de siguranta se manifesta in agresiunilor externe (piererea - cazul a manca locului de munca, schimbarea mediului, - oeasului) a se odihni – catastrofe, razboi, evenimente - sociale a comunica etc.
-
a se distra a elimina absenta durerii ~31~ anularea suferintei nevoia de aer, apa
PROCESUL DE INGRIJRE CULEGEREA DATELOR
ANALIZA DATELOR
DIAGNOSTIC EXISTENT
FORMULAREA OBIECTIVULUI DE INGRIJIRE
STABILIREA PRIORITATILOR
STABILIREA UNUI TIMP PENTRU ATINGEREA FIECARUI OBIECTIV
SELECTIONAREA INFORMATIILOR PENTRU A ADUCE PERSOANA INGRIJITA SPRE OBIECTIV
EXECUTIA INGRIJIRII (INTERVENTIEI)
EVALUAREA EFICACITATII INGRIJIRII
Comparatie intre dependenta potentiala si depenenta actuala. Obiective si timp pentru a le atinge.
NU ESTE PE CALEA DORITA
PERSOANA NU MAI ARE NEVOIE DE INGRIJIRE
ANALIZA CAUZELOR
EXTERNARE
~32~
CAPITOLUL IV PLANURILE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HEPATITA VIRALA ACUTA tip B Cazul 1
Numele: Mihailescu Prenumele: Anton Varsta: 37 ani Profesie: somer Data internarii: 17.02.2007 Diagnostic: hepatita virala acuta tip B Sectia: Boli Infectioase adulti, Spitalul Bacau
INTERVIU Pe data de 17.02.2007 ora 18:00 s-a prezentat la Sectia Boli Infectioase Adulti Bacau, bolnavul Mihailescu Anton in varsta de 37 ani cu dureri epigastrice, greturi, varsaturi alimentare, astenie, inapetenta, cefalee, somnolenta, urini hipercrome, senzatie de greutate in hipocondrul drept, icter al tegumentelor si mucoaselor. Bolnavul este internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în observaţie. In urma rezultatelor investigaţiilor de laborator se confirmă diagnosticul de HVA tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină, AgHBs prezent, testele hepatice mult crescute). Din discuţiile purtate cu bolnavul, am aflat că acesta a mai fost internat în această secţie în luna decembrie în anul ce a trecut cu diagnosticul de enterocolită acută. Pe perioada spitalizării i s-a făcut tratament injectabil.
~33~
Pacientul neagă lues şi TBC în antecedente iar în familie nu are rude care să fi suferit de boli cronice sau debilizante. Modificările de ordin structural şi funcţional ale ficatului (hepatomegalia 45cm), cauzate de prezenţa virusului hepatitic B,
au determinat alterarea
necesităţii de a se alimenta şi hidrata, manifestată prin greţuri, vărsături, inapetenţă. Aceleaşi modificări au determinat apariţia durerilor abdominale intense în epigastru şi în hipocondrul drept. In urma cântăririi bolnavului se observă că are o greutate inferioară celei normale (scădere ponderată) aceasta fiin d consecinţa unui temperament mai energic, a consumului de alcool, a famatului, a meselor neregulate, bolnavul fiind o fire care se consumă uşor, orice problemă afectându-l pe plan psihic, ceea ce atrage închiderea în sine din partea sa. I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare şi apoi l-am condus la salon.
~34~
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME SI
EVALUARE
17-23.02.2007
DELEGATE Pacientul sa prezinte stare de comfort - asigur repausul fizic si psihic al
- pacientul are o stare generala
Alterarea starii generale
fizic, sa inlature sau sa-si amelioreze pacientului
alterata
Cauza:
durerile epigastrice.
- explic acestuia ca este necesar sa
- durerile si varsaturile au cedat dupa
- procesul inflamator hepatic.
Pacientul sa aiba o stare de bine fara
stea in pat
ce i-am adiminstrat tratamentul
Manifestari:
greturi si varsaturi.
- linistesc pacientul, si-i administrez
prescris de medic
- dureri epigastrice
Pacientul sa fie echilibrat psihic.
medicatia, la indicatia medicului:
- pacientul nu mai prezinta senzatie
- greata
1. antispastice: Papaverina, Scobutil
de greata.
- varsaturi
1 f
- inapetenta
2. antiemetice: Torecan 1 f
- senzatie de greutate in hipocondrul
- in functie de starea pacientului il
drept
asez in pozitie sezand, semisezand
- icter
sau decubit dorsalcu capul intr-o parte, cat mai aproape de marginea patului - linistesc pacientul din punct de vedere psihic, il ajut in timpul varsaturilor si pastrez produsul eliminat.
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI
OBIECTIVE
~35~
INTERVENTII AUTONOME SI
EVALUARE
Investigatii de laborator
Prelevare de sange pentru precizarea
DELEGATE - informez pacientul ca trebuie sa nu
Rezultatele probelor de laborator
diagnosticului.
manance nimic a 2-a zi dimineata
confirma diagnosticul de HVA tip B:
pentru a-i putea recolta probe de
TGP= 31 UI
laborator (pentru ca datele de
Tymol= 20,3 UI
laborator sa fie exacte).
AgHBs- prezent pozitiv
- asigur un climat cald, confortabil,
VSH= 10mm/h
incurajez pacientul si ii explic scopul
Hb= 12,93 mg%
investigatiilor. Recoltez sange, dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, pentru urmatoarele probe de laborator: TGO, TGP, AgHBs, TQ, tymol, HLG. Printr-o miscare sigura retrag acul si tamponez locul cu alcool; pentru hemostaza pacientul va tine tamponul cu alcool timp de 5-10 minute. - completez buletinul de analiza si DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI Investigatii de laborator.
OBIECTIVE
trimit produsul la laborator. INTERVENTII AUTONOME SI
EVALUARE
Prelevare de urina pentru precizarea
DELEGATE Recoltarea urinii: recoltez urina de
Examenul urinei: se evidentiaza
diagnosticului.
dimineata care este cea mai
pigmenti biliari prezentei (+++++)
~36~
concentrata- recoltarea se face in
urobilinogen ++++.
Nevoia de a bea si de a manca.
Asigurarea unui regim igien-dietetic
recipiente sterile. - informez pacientul asupra dietei pe
Pacientul a luat la cunostinta de
Alimentatie neadecvata prin deficit.
corepunzator afectiunii. Pacientul sa
care trebuie sa o urmeze
regimul alimentar ce trebuie urmat
Cauze:
fie echilibrat hidroelectrolitic si
- dieta va contine toti factorii nutritivi pentru a grabi vindecarea.
- procesul inflamator de la nivelul
nutritional. Pacientul sa elimine din
si va fi oferita in functie de toleranta
Alaturi de tratamentul medicamentos,
celulei hepatice
alimentatie alimentele interzise si sa
digestiva, de apetit, continand
dieta este un element principal care
Manifestari:
consume din cele permise in cantitati
alimente care solicita cat mai putin
intervine in vindecarea bolii.
- inapetenta
adecvate intolerantei digestive.
functiile hepatice
Pacientul are apetit diminuat si a
- in prima saptamana de boala,
primit regimul alimentar
regimul alimentar este lacto-hidro-
corespunzator evolutiei si
zaharat (in prima si a doua zi dieta
stadializarii bolii.
- adinamie.
hidrica) - i se dau pacientului ceaiuri indulcite, compoturi, sucuri naturale din fructe, supe de zarzavat, lapte. In urmatoarele zile regimul alimentar va fi imbogatit cu: miere de albine, dulceturi, biscuiti, iaurt, branza de vaci proaspata, paine prajita. - urmaresc orarul si distributia meselor; mesele vor fi dese si reduse ~37~
cantitativ; pentru stimularea apetitului se vor folosi alimente estetic prezentate, ambianta placuta in salon; din a II-a saptamana de boala voi imbogati dieta pacientului cu oua moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne slaba, peste slab pregatit rasol cu adaos de ulei si lamaie. Deoarece pacientul necesita un aport crescut de vitamine si pentru a nu forta apetitul, la indicatia medicului, administrez vitamina B1, B6, i.m., vitamina C si pentru refacerea celulei hepatice administrez: Liv tb 3/zi, Metaspar tb 3/zi cu o jumatate de ora inaintea DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI
OBIECTIVE
meselor principale. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE Masor zilnic temperatura pacientului
EVALUARE Pacientul este subfebril T= 37.3 0C
Nevoia de a mentine temperatura
Pacientul sa prezinte temperatura
corpului in limite normale.
corporala in limite normale. Pacientul (dimineata si seara) si notez in foaia
- in urma tratamentului cat si datorita
Cauza:
sa fie echilibrat hidroelectrolitic.
antietermicului administrat
~38~
de observatii.
- procesul inflamator hepatic.
Pacientul sa aiba o buna stare fizica
Administrez antitermice : Aspirina,
temperatura incepe sa scada spre
Manifestari:
si psihica.
Paracetamol si lichide n cantitati
limite normale.
- febra (subfebrilitate)
suficiente pentru a evita
- transpiratii.
deshidratarea. Aerisesc camera. Asigur pacientului imbracaminte lejera. Schimb lenjeria patului; mentin
Nevoia de a evita pericolele.
Pacientul sa nu devina sursa de
igiena tegumentelor. - trebuiesc respectate cu strictete
Cauza: nerespectarea regulilor de
infectie pentru persoanele din jur
toate regulile de igiena, masurile de
profilaxie a hepatitei virale.
(izolarea pacientului).
asepsie si circuitele din sectie:
Manifestari: riscul raspandirii
- se are in vedere depistarea si
1. dezinfectia veselei folosite de
infectiei.
controlarea infectiei.
bolnav prin surmenaje in cloramina 1 %2h 2. pacientul nu are voie sa primeasca vizitatorii in salon. 3. Curatirea si dezinfectia mobilierului pavimentelor. 4. Respectarea normelor de sterilizare si dezinfectie a fiecarui obiect folosit de pacient
~39~
Nu se inregistreaza raspandirea procesului infectios.
- declararea nominala a pacientului cu HVA in primele 24 h de la depistare la Directia de Sanatate Publica. - ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz de HVA - contactii vor fi investigati clinic si Nevoia de a comunica.
Pacientul sa fie echilibrat psihic;
prin probe de laborator. - transmit bolnavului notiuni despre
Cauze:
- diminuarea anxietatii prin
boala sa si despre complicatiile
insusit informatiile privitaore la boala
- necunoasterea bolii si a
informarea bolnavului despre boala
potentiale ce pot surveni
sa.
prognosticului ei
sa si prognostic.
- discut cu pacientul si il incurajez in
- neliniste in legatura cu starea sa
privinta bolii permitandu-i sa-si
Manifestari:- deprsie psihica
exprime emotiile si sentimentele sale; ii explic ca boala este infectioasa si se transmite pe cale digestiva, prin intermediul alimentelor si a obiectelor contaminate - informez pacientul asupra regimului de viata pe care trebuie sa-l urmeze pentru grabirea ~40~
Pacientul este echilibrat psihic si si-a
vindecarii lui si evitarea transmiterii infectiei - creez un climat de incredere explicandu-i pacientului ca in mare 25-29.02.2006
Combaterea durerilor epigastrice.
parte vindecarea depinde de el. - la indicatia medicului, administrez
Durerea a scazut in intensitate, s-a
Discomfort abdominal
Pacientul sa prezinte o stare de
pacientului, pe cale orala:
ameliorat
Cauza:
comfort fizic.
Dicarbocalm 1 tb x 3/zi
- icterul s-a diminuat.
- durere epigastrica.
Anghirol 1 tb x 3/zi
Manifestari:
Metaspar 1 tb x 3/zi
- usoara senzatie de greutate in hipocondrul drept - icter Nevoia de a dormi si a se odihni
Sa se asigure conditii
- discut cu pacientul despre
Climatul corespunzator a fost
Cauze:
corespunzatoare penrtu ca pacientul
importanta repausului la pat cat si
asigurat iar pacientul se poate odihni.
- oboseala
sa se poata odihni.
renuntarea,pe cat posibil, la
Manifestari:
Pacientul sa prezinta o stare buna
activitatile fizice si psihice care il
- astenie
psihica.
suprasolicita. - climat coresounzator - aerisesc salonul pentru a indeparta
Nevoia de a fi curat, ingrijit, si de a-si
Se urmareste ca pacientul sa-si
mirosurile neplacute - ajut pacientul, in functie de starea
Bolnavul prezinta tegumente si
proteja tegumentele.
asigure igiena corporala pentru a
sa generala, sa faca baie sau dus, sau
mucoase icterice (icterul a scauzt in
~41~
Risul de a nu-si pastra tegumentele si
avea tegumente curate
ii efectuez toaleta pe regiuni
mucoasele curate.
- evitarea aparitei altor complicatii
- identific, impreuna cu pacientul,
(infectii cutanate)
cauzele si motivele nepreocuparii
intensitate).
pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice - constientizez pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor, pentru prevenirea 29.02-03.03.2005
Asigurarea regimului dietetic
suprainfectarii - din saptamana a 3-a asigur
Nevoia de a bea si a manca
corespunzator evolutiei bolii.
pacientului un regim alimentar
Pacientul prezinta un apetit crescut.
complet cu exceptia conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rantas, grasimi prajite, condimente, alcool, Nevoia de a actiona dupa convingerile Asigurarea conditiilor pentru
legume uscate- bogate in celuloza. - facilitarea conditiilor pentru
Pacientul prezinta stare de bine fizica
proprii.
rugaciunea de dimineata si seara.
si psihica.
practicarea religiei.
Manifestari: - respectarea religiei si a convingerilor proprii.
~42~
~43~
Epicriza: Pacientul Mihailescu Anton s-a internat pe data de 17.02.2007 in sectia de boli infectioase Bacau cu greturi, varsaturi, dureri epigastrice, astenie, inapetenta, coloratie icterica, cefalee, somnolenta etc. Dupa anamneza reiese ca bolnavul a mai fost internat in aceasta sectie anul trecut in luna decembrie cu diagnosticul de nterocolita acuta. Atunci pe perioada spitalizarii a primit tratament injectabil (antibiotice). In urma imvestigatiilor si examenelor de laborator s-a pus diagnosticul de hepatita virala acuta (TGP 310 UI, prezenta de pigmenti biliari in urina si AgHbs pozitiv). A urmat tratament timp de 3 sapatamani cu antitermice, hepatotrope, vitamine (medicatie in general pentru refacerea celulei hepatice). Pe perioada spitalizarii nu au aparut complicatii, iar bolanvul se externeaza in stare ameliorata- nu mai prezinta nici un pericol pentru cei din jur .La externare se recomanda: - dispensarizare timp de cel putin 2 ani din 3 in 3 luni; - sa elimine din alimentatie conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimi prajite, condimentele, alcoolul, legume bogate in celuloza - repaus fizic si psihic pe perioada de convalescenta – 10-12 ore culcat timp de 2-3 luni - odata considerat vindecat pacientul va relua activitatea fizica dar cu un program redus de munca (cand pacientul este vindecat clinic si biologic).
Cazul 2 ~44~
NUMELE: PERIDON PRENUMELE: MARIAN VARSTA: 37 ANI PROFESIA: SOFER DATA INTERNARII: 08.04.2007 DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterigena SECTIA: boli infectioase adulti Spitalul Bacau
INTERVIU: Pe data de 08.04.2007 ora 7,30 s-a prezentat la secţia de boli infecţioase adulţi Bacau, bolnavul Peridon Marian in vârstă de 32 ani, cu dureri musculoarticulare, transpiraţii, cefalee, inapetenţă, astenie, somnolenţă, sezaţie de greutate în hipocondrul drept, icter tegumentar. Bolnavul a fost internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în observaţie. Suspiciunea diagnosticului a fost confirmată de rezultatele analizelor medicale recoltate la internarea bolnavului în această secţie (prezenţa pigmenţilor biliari în urină, testele de disproteinemie alterate, transaminazele mult crescute). In urma primirii rezultatului AgHBs, care este pozitiv, se pune diagnosticul definitiv de hepatită virală acută de tip B. Pacientul neagă să fi avut în antecedente lues, TBC, diabet şi alte boli cardiovasculare. Din discuţiile cu bolnavul reiese că acesta a consumat cu câteva zile în urmă conserve şi bere cumpărate de la un chioşc din apropierea blocului. După 2-3 zile au început să apară semnele de debut ale bolii. Pacientul mi-a relatat că acum 2 luni, mama lui a avut HVA de tip B.
Bolnavul afirmă că de o săptămână prezintă: dureri articulare, transpiraţii, ~45~
cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile prezintă urini hipercrome, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare. La internare s-au măsurat funcţiile vitale şi vegetative: - temperatura 37,6 °C (subfebrilitate) - puls 88 p/min (puls aritmie cu rare aritmii cu amplitudini egale) - respiraţia 16 r/min (respiraţii ample) - TA = 120/65 mmHg - greutate 66 kg I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare (hainele bolnavului au fost puse într-un sac şi duse în camera de depozitare a acestora) şi apoi îmbrăcat în pijamale de spital, bolnavul este condus la salon.
~46~
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME SI
EVALUARE
DELEGATE asigur repaus fizic si psihic al Pacientul are stare generala alterata.
08-15.04.2007
Pacientul sa prezinte stare de confort -
Alterearea starii generale.
fizic,
Cauza:
musculo-articulare.
-
Pacientul sa fie echilibrat psihic.
necesar sa stea in repaus la pat de medic durerile musculo-articulare
-
procesul inflamator hepatic.
sa se amelioreze
durerile bolnavului
- in urma repausului la pat urmat de
explic
acestuia
ca
este bolnav cat si a tratamentului prescris
Manifestari:
majoritatea timpului dar mai ales au scazut in intensitate.
-
dureri musculo-articulare
postprandial.
-
astenie
-
-
cefalee
administrez
-
senzatie
de
greutate
in
durerii
hipocondrul drept icter Investigatii de laborator.
la
indicatia
medicului,
pentru
combaterea
antialgice
usoare:
Algocalmin. Prelevarea de sange pentru precizarea diagnosticului.
pregatesc
pacientul
pentru In urma explorarilor de laborator se
recoltarea probelor de laborator. -
asigur
un
climat
comfirma diagnosticul de HVA de tip cald, B icterigena
comfortabil, incurajez pacientul si ii TGP= 110 UI explic scopul investigatiilor -
recoltez sange, dimineata, pe VSH= 10 mm/h
nemancate, ~47~
Tymol= 12,4 UI
prin punctie venoasa
pentru
urmatoarele
probe
de
laborator: TGO, TGP, VSH, Timp Quick, Investigatii de laborator
Prelevarea
de
AgHbs,
tymol,
hemoleucograma. pentru Recoltez urina (prima emisie de - pigmenti biliari prezenti: ++++
urina
justificarea diagnosticului de HVA.
dimineata, la mijlocul jetului) pentru - sediment urinar – leucocite urmatoarele probe de laborator:
- urobilinogen +++
- examen de urina, sediment urinar, urobilinogen. pacientul sa fie echilibrat informez
Nevoia de a bea si de a manca.
-
Cauze:
hidroelectrolitic si nutritional
-
procesul inflamator al celulei -
pacientul
asupra -
dietei pe care trebuie sa o urmeze
asigurarea unui regim igieno- -
pacientul este constient de
regimul alimentar pe care trebuie sa-l
dieta va contine toti factorii urmeze atat pe perioada bolii cat si
hepatice.
dietetic corespunzator afectiunii;
Manifestari:
-
-
inapetenta
asupra regimului alimentar pe care continand alimente care solicita cat principalul principiu de tratament al
-
adinamie.
trebuie sa-l urmeze -
pacientul
va
fi
nutritivi si va fi oferita in functie de dupa vindecarea clinica
informat toleranta
digestiva,
de
apetit, -
mai putin functiile hepatice
se urmareste pacientul sa -
regimul
alimentar
este
HVA tip B
regimul alimentar de baza in -
pacientul
elimine din alimentatie alimentele HVA este constituit din glucide usor diminuat
si
a
are
un
primit
apetit regimul
interzise si sa consume din cele digerabile, cu proteine si vitamine alimentar comform stadializarii bolii. permise
in
canitati
tolerantei gastrice.
adecvate suficiente si o cantitate moderata de grasimi in functie de evolutia bolii -
~48~
in prima saptamana de boala,
regimul alimentar este hidro-lactozaharat: ceaiuri indulcite, compoturi, sucuri naturale din fructe, supe de zarzavat, lapte, miere de albine, dulceturi,
iaurt,
branza de vaci
proaspata, paine prajita -
mesele vor fi dese si reduse
cantitativ -
la
indicatia
medicului,
administrez vitamine din complex „B” si vitamina C 200 (B1, B6 – 1 f/zi i.m.; Vit. C200 3 tb/zi) -
pentru
regenerarea
celulei
hepatice aministrez: Liv tablete 3/zi Metaspar tb 3/zi, cu o jumatate de ora innaintea meselor. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
Cauze:
pacientul
temperatura
sa
corporala
aiba in
o -
masor temperatura seara si -
limite dimineata si o notez in foaia de -
normale
observatie
(36-37 0C)
-
~49~
la
indicatia
medicului,
Temperatra a scazut. Pacientul este afebril.
-
procesul inflamator hepatic
Manifestari:
-
pacientul
sa
fie
echilibrat administrez
hidroelectrolitic
antitermice: Aspirina,
Paracetamol.
-
subfebrilitate 37,6 0C
- pacientul sa aiba o buna stare fizica -
-
transpiratie
si psihica.
adminstrez lichide in cantitati
suficiente
pentru
a
evida
deshidratarea -
cantitatea
de
lichide
administrata va fi in functie de foaia de temperatura; astfel, pentru fiecare grad de temperatura in plus fata de valorile normale, se va adauga inca 500 ml lichide pe langa 1,5-2 l (cantitate ce trebuie consumata zilnic de un om)
-
Cauza:
psihic
bolii -
necunoasterea prognosticului -
aerisesc camera
-
asigur
imbracaminte lejera
pentru pacient. pacientul sa fie echilibrat schimb lenjeria pacinetului
Nevoia de a comunica.
-
-
-
diminuarea
anxietatii
neliniste in legatura cu starea sa si prognosticul ei
sa
mentin igiena tegumentelor - pacientul este echilibrat psihic si si-
prin pacientului
informarea bolnavului despre boala despre
a insusit informatiile privitoare la
transmit bolnavului notiuni boala, regimul de viata si alimentar. boala
complicatiile ~50~
Pacientul are o stare de mai bine.
sa
si
potentiale
despre ce
pot
surveni Manifestari: -
depresie
psihica
(neliniste,
discut
cu
pacientul
incurajandu-l in privinta evolutiei
ingrijorare)
bolii si ii permit sa-si exprime emotiile si sentimentele sale -
informez
pacientul
despre
regimul de viata si alimentar pe care trebuie sa-l urmeze pentru grabirea vindecarii lui si evitarea transmiterii infectiei -
creez un climat de incredere
empatica -
ii explic ca este o boala
infectioasa care se transmite pe cale digestiva prin intermediul alimentelor si obiectelor contaminate. Pacientul sa nu devina sursa Urmaresc respectarea tuturor -
Nevoia de evita pericolele
-
Cauza:
de infectie pentru persoanele din jur.
-
nerespectarea
regulilor
profilaxie a hepatitei virale.
de -
-
inregistreaza
-
Pacientul a luat la cunostinta
Dezinfectia veselei folosite de masurile ce trebuiesc respectate
Manifesteri:
de
Riscul raspandirii infectiei.
cloramina 1% timp de 2 h ~51~
se
masurilor de asepsie, a regulilor de raspandirea procesului infectios
Se are in vedere depistarea, igiena si circuitele din sectie:
izolarea si controlarea infectiei.
Nu
bolnav
prin
sumerjare
in pentru a impiedica raspandirea bolii.
Informez pacientul ca nu are
-
voie sa primeasca vizitatorii in salon -
Se va dezonfecta si curata
mobilerul, pavimentele -
Se vor respecta normele de
sterilizare
si
dezinfectie
pentru
fiecare material folosit de pacienti -
Declararea
nominala
a
bolnavului cu HVA in primele 25 h de la depistare la Directia de Sanatate Publica -
Contactii vor fi investigati
clinic si prin teste de laborator Nevoia de a fi curat, ingrijit.
-
-
epidemiologica
a
fiecarui caz de HVA Se urmareste ca pacientul sa- Ajut pacientul sa-si efectueze -
Riscul de a nu-si pastra tegumentele si asigure igiena corporaal si mucoasele curate.
Ancheta
toaleta pe regiuni, sau sa-si faca baie ca intensitate)
Pacientul sa-si redobandeasca sau dus, in functie de starea sa -
stima de sine
generala de
Observ si notez zilnic in foaia observatii
Pacientul prezinta tegumente
curate
evolutia
coloratiei
icterice a tegumentelor si mucoaselor ~52~
Icterul s-a diminuat (a scazut
Nu au aparut infectii cutanate.
-
Identific,
pacientul,
impreuna
cauzele
si
cu
motivele
nepreocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirii igienice -
Constientizez
pacientul
in
legatura cu importanta mentinerii curate Nevoia de a dormi si a se odihni. Cauze: -
-
sa
se
asigure
a
pentru
prevenirea imbolnavirilor. conditii Discut c u pacientul despre -
Climatul corespunzator a fost
corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat, cat si asigurat iar pacientul se poate odihni. oboseala
sa poata reusi sa se odihneasca
Manifestari:
-
- astenie
stare psihica.
renuntarea,
pe
cat
posibil,
la
pacientul sa prezinte o buna activitatile fizice si psihice care il suprasolicita. -
Aerisesc
salonul
pentru
indepartarea mirosurilor neplacute. Pacientul sa prezinte stare de Asigur repaus fizic al -
16-21.05.2007
-
Discomfort abdominal.
comfort fizic si sa inlature sau sa pacientului
Cauze:
diminue durerile epigastrice
-procesul inflamator hepatic
-
Manifestari:
generala.
-
tegumentelor
Sa
usoara jena in epigastru si in
se
amelioreze
-
La
in urma medicatiei administrate. indicatia
starea administrez: Algocalmin tb 1/zi Anghirol tb 3/zi
hipocondrul drept
~53~
Starea generala s-a ameliorat
medicului
inapetenta. Nevoia de a bea si de a manca.
-
Alimentatie adecvata.
alimentar
Asigurarea
unui
corespunzator
regim -
Din a 3-a saptamana de boala, -
Pacientul
prezinta
apetit
evolutiei dieta bolnavului s-a imbogatit cu oua crescut
bolii.
moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, -
Bolnavul a primit regimul
carne slaba (pui, vitel, vaca) sau corespunzator starii in care se afla. peste slab pregatite rasol cu adaos de ulei si lamaie, soteuri de legume. -
Pentru imbogatirea aportului
de vitamine, se vor administra, la indicatia medicului: Vit B1, B6, B12 i.m., vit C200 - medicatia pentru regenerarea celulei hepatice: Liv 3 dj/zi Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Pacientul
exercitii fizice
sa usoare,
Metaspar 3 dj/zi. efectueze Ajut pacientul
sa
faca -
Pacientul evita sedentarismul;
sa evite plimbari scurte si exercitii fizice are o circulatie si mobilitate buna
Riscul sedentarismului, al imobilitatii aparitia complicatiilor articulare.
usoare
articulare si alterarii circulatiei.
-
-
Nu au aparut complicatii
Urmaresc valorile functiilor AV= 72 b/min
vitale si le notez in foaia de TA= 130/80 mmHg observatie.
T= 36,8 0C R= 17 r/min.
~54~
Pacientul prezinta stare de bine fizica Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale.
Asigurarea conditiilor pentru -
a practica religia.
Manifestari: -
respectarea
religiei
si
a
convingerilor proprii.
~55~
si psihica. Facilitarea conditiilor pentru -
rugaciunea de seara si dimineata.
Epicriza:
Pacientul Peridon Marian in varsta de 37 de ani a fost internat pe data de 08.04.2007 în secţia de boli infecţioase Bacau cu dureri muscuio-articulare, transpiraţii, cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile, înainte de spitalizare, prezintă urini colurice, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare, senzaţie de greutate în hipocondrul drept. In urma consultului de specialitate şi a investigaţiilor şi probelor de laborator se pune diagnosticul de hepatită virală acută de tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină, urobilinogenul intens pozitiv, testele de citoliza hepatică alterate, antigenul HBs pozitiv). Bolnavul a primit tratament cu antialgice uşoare, antispastice, antiemetice, medicaţie pentru refacerea celulei hepatice (hepatotrope), vitamine. Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar probele de laborator sunt în limite normale. Pacientul se externează după 2 săptămâni de spitalizare. La externare se recomandă: - evitarea efortului fizic şi intelectual - în perioada de convalescenţă (2-3 luni) - odihnă 10-12 ore pe zi -
eliminarea din alimentaţie a conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rântaş,
grăsimi prăjite, ciocolată, cafea, alcool, legume bogate în celuloză -
dietă strictă bogată în brânzeturi proaspete, lapte, carne slabă (de vită, pasăre)
pregătită rasol sau grătar, ochiuri în apă, supe de zarzavat cu adaos în cantitate mică de ulei, dulciuri, miere de albine - dispensarizare timp de 2 ani din 3 în 3 luni -
odată considerat vindecat clinic şi biologic pacientul va relua activitatea fizică
dar cu un program redus de muncă
~56~
Cazul 3 NUMELE: STEFANESCU PRENUMELE: BOGDAN VARSTA: 10 ani Centrul de plasament „Pinochio” DATA INTERNARII: 07.05.2007 DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterogena. SECTIA: boli infectioase copii, Spitalul Bacau
Interviu: Pe data de 07.05.2007 ora 14,30 a fost adus la secţia contagioase copii Colentina, copilul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, cu: dureri epigastrice, subfebrilitate, somnolenţă, scaune diareice,
adenopatii, urini hipercrome,
inapetenţă şi splenomegalie. Bolnavul provine din Centrul de plasament „Pinochio” unde a fost lăsat de la vârsta de 2 luni de către mama sa. Din discuţia cu vizitatorii copilului de la Centru am aflat că în ultimul timp mai mulţi copii din acea instituţie au făcut HVA de tip B. Toţi aceştia au fost spitalizaţi în secţia de boli infecţioase copii. Nedispensanzarea corectă a acestor copii după externare a determinat şi îmbolnăvirea acestuia din urmă. La apariţia bolii au contribuit şi condiţiile neigienice de viaţă. La cabinetul medical al Centrului i s-au tăcut consultaţiile de specialitate şi i s-au determinat pigmenţii biliari din urină care sunt intens pozitiv. Bolnavul a fost trimis la spital pentru internare şi tratament.
~57~
La internare i-am măsurat funcţiile vitale şi vegetative: -temperatura 37,8 °C - pulsul 130 b/min -
respiraţia
22
r/min
-TA 100/65 mmHg - greutate 30 kg - înălţime 0,80 m Copilul Ionel Vasilescu a avut toate bolile copilăriei. In ultimul timp nu a fost internat în nici o secţie din spital. I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare: - hainele copilului au fost puse într-un sac şi duse în boxa cu haine -
i s-a făcut toaleta pe regiuni
-
i s-a dat pijama de spital şi a fost condus la salon.
~58~
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME SI
EVALUARE
8-13.05.2007
DELEGATE Pacientul sa prezinte satre de comfort Asigur repaus fizic si psihic total al Pacient cu stare generala alterata.
Alterarea starii generale.
fizic si sa-si amelioreze durerile pacientului.
Cauza:
epigatsrice.
-
procesul inflamator hepatic.
In urma repausului la pat cat si a
Explic acestuia ca trebuie sa stea tratamentului administrat durerea s-a
Pacientul sa aiba tranzit intestinal in linistit in pat cat mai mult posibil dar ameliorat.
Manifestari:
limite fiziologice.
mai ales dupa luarea mesei.
-
dureri epigastrice
Pacientul sa aiba tegumentele si Administrez medicatia prescrisa de
-
adenopatii
mucoasele perianale curate, integre. medic:
-
scaune diareice
Pacientul sa elimine produsii rezultati Antispastica: Papaverina fiole 1 i.m.
-
somnolenta
in urma metabolismului, in limite Antispastica: Algocalmin fiole 1 i.m.
-
splenomegalie
normale (1-2 scaune pe zi).
Pregatesc pacientul pentru examinari endoscopice. Asigur alimentatie hidrica, in primele 24 ore (ceai neindulcit de menta, morcovi,
zeama
de orez)
apoi,
treptat, introduc in alimentatie mici cantitati de carne slaba, fiarta, branza de vaci, paine prajita. Curat su usuc regiunea anala, dupa fiecare
scaun,
aplic
creme
protectoare, fac toaleta anusului de ~59~
mai multe ori pe zi, dezinfectez cu acid boric 2-3 %. La indicatia medicului administrez un antidiareic: Furazolidon tablete 1 mojarat si amestecat cu putin ceai de Investigatii de laborator
Recolatare
de
sange
precizarea diagnosticului.
menta. pentru Pregatesc pacientul pentru explorarile In urma rezultatelor analizelor de functionale necesare.
laborator se comfirma diagnosticul de
Rog o colega sa tina pacientul pentru HVA tip B icterigena: a
recolta
urmatoarele
probe
de TGP= 34 UI
laborator: TGP, TGO, tymol, sulfat Tymol= 13,9 UI de
Zn,
AgHbs.
bilirubina,
timp Quick, ZnSO4= 6,5 USH Bilirubina: -
totala 1,8 mg%
-
indirecta= 1,6 mg%
-
directa= 2,25 mg%
TQ= 100% Investigatii de laborator.
AgHbs pozitiv. Prelevare de urina pentru precizarea - recoltez o cantitate de 100-150 ml Examen de urina: diagnosticului.
din urina de dimineata, din mijlocul -
pigmenti biliari +++
Nevoia de a bea si a manca.
jetului, in recipientul special. urobilinogen +++ Asigurarea unui regim igieno-dietetic Dieta bolnavului cu HVA va contine Pacientul primeste regimul alimentar
Alimentatie indecvata prin deficit.
corespunzator afectiunii.
Cauze:
Pacientul sa fie echilbrat hidro- functie de toleranta digestiva sau de afla. ~60~
toti factorii nutritivi si va fi oferita in corespunzator stadiului in care se
-
procesul
inflamator de la electrolitic si nutritional. sa
continand
alimente
care Prezinta apetit normal.
nivelul celulei hepatice
Pacientul
Manifestari:
interzise si sa consume alimente In prima saptamana de boala, regimul
- inapetenta.
permise,
in
elimine
apetit
cantitati
alimentele solicita mai putin functiile hepatice.
adecvate alimentar este hidro-lacto-zaharat (in
tolerantei sale digestive.
prima si a doua zi dieta hidrica) paine
prajita,branza
dulceturi
pana
la
proaspata, normalizarea
tranzitului intestinal. Apoi vor fi introduse in alimentatie compoturi, sucuri de fructe, supe cu legume cu paste fainoase, miere de albine, bicuiti, iaurt. Nevoia de a mentine temperatura Pacientul sa prezinte temperatura - mentin igiena riguroasa a plicilor si Nu corpului in limite normale.
0
Cauze: -
corpului in limite normale (36-37 C).
procesul inflamator hepatic.
Manifestari: -
subfebrilitate
-
transpiratii reci
-
sete intensa.
se
inregistreaza
raspandirea
interdigital; pe cei care transpira pe procesului infectios. plante ii invat sa poarte sosete de
Pacientul sa aiba o stare de bine si bumbac care absorb foarte bine comfort fizic.
transpiratia.
Nevoia de a evita pericolele.
Pacientul sa nu devina sursa de - trebuiesc respectate cu strictete Copilul are tegumente si mucoase
Cauza:
infectie penrtu persoanele din jur. ~61~
toate masurile de asepsie, regulile de curate.
-
nerespectarea
regulilor
profilaxie a hepatitei virale.
de Se are in vedere depistarea, izolarea igiena si circuitele din sectie: si controlarea infectiei.
-
curatirea
Manifestari:
mobilierului,
- riscul rapandirii infectiei.
pardoselilor
si
dezinfectarea pavimentelor,
- dezinfectia veselei folosite de bolnav - interzic copilului sa faca vizite in celelalte
saloane
(chiar
il
supraveghez pe acesta) - respectarea normelor de sterilizare si dezinfectie a fiecarui obiect folosit de pacient - declararea nominala a pacientilor cu HVA in primele 24 h de la depistare la Durectia de Sanatate Publica -
ancheta
epidemiologica
este
obligatorie pentru fiecare caz de HVA - contactii voro fi investigati clinic si prin probe de laborator. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a Ajutarea pacientului in a-si mentine - copilul este ajutat sa-si efectueze Pacientul este echilibrat psihic si a proteja mucoasele si tegumentele.
igiena corporala;
toaleta (dus sau baie cel putin o data receptat informatiile provitoare la
14-19.05.2007
- evitarea aparitiei altor infectii. Pacientul sa fie echilibrat psihic;
pe saptamana). boala sa. - transmit bolnavului notiuni despre
~62~
Nevoia de a comunica.
-
Cauza:
informarea pacientului despre boala ce pot surveni
-
necunoasterea
bolii
si
diminuarea
anxietatii
prin afectiunea sa si despre complicatiile
a sa si prognostic.
- discut cu pacientul si il incurajez in
prognosticului ei
privinta evolutiei favorabile; ii explic
Manifestari:
ca boala este infectioasa si se
-
depresie psihica
transmite pe cale digestiva, prin
-
neliniste in legatura cu starea
intermediul
sa
alimentelor
si
a
obiectelor contaminate - informez pacientul asupra regimului de viata pe care va trebui sa-l urmeze pentru a evita complicatiile si a grabi vindecarea - creez un climat de incerdere. La indicatia medicului, administrez Durerea a scazut ca intensitate, s-a
Discomfort abdominal.
Combaterea durerilor epigastrice.
Cauza:
Pacientul sa prezinte o stare de pacientului, pe cale orala:
ameliorat.
comfort fizic.
- icterul s-a diminuat.
-
durere epigastrica
Anghirol tb1X 3/zi
Manifestari: -
Metaspar tb 1 X 3/zi
usoara senzatie de greutate in
hipocondrul drept; icter. Nevoia de a dormi si a se odihni.
Sa
Cauze:
corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat
-
oboseala.
se
asigure
sa se poata odihni.
conditii -
-
Manifestari:
Pacientul sa prezinte o stare psihica -
-
buna.
astenie.
~63~
discut
cu
pacintul
despre -
asigurat iar pacientul se poate odihni
creez un climat corespunzator aerisesc
salonul
pentru
indeparta mirosurile neplacute
climatul corespunzator a fost
pacientul
a recreere
are
conditii
de
Apatie
datorita
deficitului
in Se vor gasi mijloace de distractie si -
diversificarea activitatilor recreative.
recreere pentru pacient.
asigur o a tmosfera a greabila
in salon -
ii
dau
pacientului
carti,
jucarii, pentru a-si petrece timpul cat mai comod posibil, pentru a fi preocupat. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si Se urmareste ca pacientul sa-si ajut pacientul, in functie de - pacientul prezinta tegumente si proteja tegumentele.
asigure igiena corporala pentru a se starea sa generala sa faca baie sau mucoase icterice (icterul a scazut in preveni
complicatiile
cutanate).
(infectii dus -
intensitate). constientizez
pacientul
in
legatura cu importanta mentinerii curate Nevoia de a bea si de a manca.
Asigurarea
regimului
Alimentatie adecvata.
corespunzator evolutiei bolii.
a
tegumentelor,
pentru
prevenirea suprainfectarii. dietetic Din saptamana a III-a pacientului
un
regim
asigur - pacientul prezinta apetit crescut.
alimentar
cmplex, exceptie facand conservele, mezelurile, grasimile
sosurile prajite,
cu
rantas,
condimentele,
legumele uscate, de care va trebui sa se fereasca toata viata.
~64~
Epicriza
Bolnavul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, s-a internat pe data de 07.05.2007 în secţia boli infecţioase copii Bacau cu: dureri epigastrice, subfebrilitate, somnolenţă, scaune diareice, adenopatie, splenomegalie, urini hipercrome. In urma investigaţiilor de laborator s-a pus diagnosticul de HVA tip B (transaminazele mult crescute, testele de disproteinemie alterate, pigmenţi biliari prezenţi în urină, uroblinogen pozitiv). A urmat tratament timp de 10 zile în spital cu antispastice, antialgice, antitermice, medicaţie hepatolropă: vitamine, Liv, Metaspar (pentru refacerea celulei hepatice). Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar bolnavul se externează în stare ameliorată - nu mai prezintă nici un pericol pentru cei din jur (probele de citoliză sunt normale). La externare se recomandă: - dispensarizare cel puţin 2 ani din 3 în 3 luni -
respectarea în continuare a regimului alimentar; se vor elimina din alimentaţie
conservele,
mezelurile,
sosurile
cu
rântaş,
grăsimi
prăjite,
condimentele,
alcoolul, legumele bogate în celuloză (regim cel puţin 6 luni) -
repaus fizic şi psihic pe perioada de convalescenţă 10-12h de somn/zi
timp de 2-3 luni. Data externării: 18.05.2007
4.4 Fisa tehnologica
Administrarea intra-venoasa a solutiei de Glucoza 5%, 500ml in perfuzie, pacientei ………….. cu diagnosticul de …………… SCOP – explorator ; – terapeutic. ~65~
MATERIALE NECESARE :
-
stativ , garou; perfuzor steril ; tava medicala; solutie de Glucoza 5%; alcool medicinal ; vata, foarfeca, leucoplast.
ETAPE DE EXECUTIE
1.pregatirea materialelor si instrumentelor necesare
2.pregatirea fizica si psihica
3.efectuarea tehnicii
TIMPI DE EXECUTIE
MOTIVAREA GESTURILOR
1.1 se aseaza materialele - pentru folosirea enume- . rate pe tava judicioasa a medicala; timpului 1.2 se transporta in apropierea bolnavei 2.1 se anunta bolnava si i se - este necesara explicolaborarea cu ca necesitatea efectuarii pacienta; tehni- pentru reusita cii; tehnicii 2.2 se asaza bolnava in decubit dorsal cu bratul in extensie. 3.1 asistenta se spala pe maini - norme obligatorii cu de respectare a apa si sapun, apoi se asepsiei si dezinfecantisepsiei ; teaza cu alcool medicinal ; - pentru abordarea 3.2 se evalueaza calitatea unei vene bune ; venelor; - pentru prevenirea 3.3 se efectueaza punctia administrarii venoasa; parave-noase ; 3.4 se verifica pozitia acului in - creaza siguranta. vena pentru aspirare ; 3.5 se fixeaza acul cu benzi de leucoplast
~66~
ETAPE DE EXECUTIE
TIMPI DE EXECUTIE
MOTIVAREA GESTURILOR
4.supravegherea 4.1 se atentioneaza bolnava sa - exista posibilitatea bolnavei nu ca acul sa iasa din miste mana ; vena ; - se previne 4.2 se intrerupe perfuzia embolia gazoasa ; inainte de golirea completa a flaco- - previne durerea. nului ; 4.3 se scoate acul din vena printro miscare rapida si sigura ; 4.4 se comprima locul injectarii cu un tampon. 5.reorganizarea 5.1 se strang materialele - norme de locului de munca folosite protectia muncii. si se arunca la cos ; 5.2 se noteaza efectuarea perfuziei in foaia de observatie ; 5.3 asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun.
Capitolul v
5.1Motto ~67~
“In orice lucru, daca natura nu ajuta putin, e greu ca stiinta si silinta sa faca vreun progres” (Montaigne)
5.2 Motivatia lucrarii
MOTIVAŢIE Istoria arată că medicina îşi are originea nu în speculaţii fiziologice sau în anumite cunoştinţe teoretice, ci în instinctul de conservare al individului şi tendinţa de ajutor reciproc în cazuri de accidente sau boli, tendinţa izvorâtă din viaţa în comun.
Complicaţiile deosebite şi complexitatea bolii m-au determinat a alege această temă. ~68~
Totodată decesul unui amic, din cauza hepatitei B, a fost un motiv în plus şi întemeiat pentru a aprofunda această temă.
BIBLIOGRAFIE
1. Curs de anatomie Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti
2. Fiziologie Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977
3. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983
4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chirueditura CISON
5.
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca
6. Manual de nursing Prof. Dr. Crin Marcean Elena Ciofu- editura “Fundeni” ~69~
