W.I.S.C. Aspectele psihologice evidenţiate de scalele testului
Scalele testului: - zece probe obligatorii - două probe suplimentare
1. INFORMAŢII GENERALE: Proba de informaţii cuprinde răspunsuri la îndemâna copilului; presupune o largă problematică, legată de o adecvată informare, copilul inteligent având interese mai diverse, curiozitate mai mare şi nevoia de stimulare crescută, crescută, de aceea ordonarea informaţiilor ne dă o indicaţie generală generală a capacităţii sale intelectuale. Testu Testull măsoar măsoarăă canti cantitat tatea ea de inform informaţi aţiii gener generale ale extras extrasăă de copil copil din mediul mediul înconj înconjură urător tor;; întrebările nu îl pun să găsească relaţii între fenomene, ele se pun în evidenţă doar dacă le-a obţinut înainte, ca pe cunoştinţe generale. Testează:
- memoria de lungă durată; - abilitatea de a înţelege; - capacitatea gândirii asociative; - interesul şi documentarea; documentarea; - ambiţii intelectuale; - mediul cultural; Media rezultatelor rezultatelor : - la 7 ani şi jumătate: 8 – 9; - la 10 ani şi jumătate: 13; - la 13 ani şi jumătate: 18. Ca variabilă factorială este o probă esenţială a WISC-ului, considerată, după vocabular, ca a doua probă care măsoară măsoară inteligenţa generală generală (factorul „g”). Corelează Corelează cel mai bine cu Q.I. verbal: 0,95. 0,95. Avantaje : - este proba de introducere în examinare; - are o aranjare foarte bună a itemilor (de la simplu la complex), asigurând succese pentru foarte mulţi copii; - itemii sunt neutri din punct de vedere emoţional; - se administrează foarte rapid; Limite: - rezultatele sunt influenţate tipic de informaţiile şcolare; - poate avea influenţă la nivelul de aspiraţii al mediului familial; - nu discerne copilul cu tendinţe spre conformism convenţional. Sumar de interpretare : ne oferă: - sărăcie verbală (sau fluiditate verbală); - tendinţe de a răspunde bizar sau în mod personal; - răspunsurile pot puncta: - copilul care evită răspunsul; - copilul căruia îi este teamă că nu ştie destul; - copilul obsesiv – compulsiv, care dă răspunsuri excesiv de detaliate. Scorul mare – copilul cu memorie bună, scorul mare reflectând nivelul cultural, deci date despre: - copilul ambiţios cultural; - copilul cu interes pentru mediu; - copilul care nu se poate opri din descrierea datelor convenţionale; convenţionale; - nevoia exagerată de stocare de cunoştinţe a copilului. Scorul mic ne indică: - primele date despre copilul cu limitări intelectuale (fiind considerat cu saturaţie mare de factor „g”), ceea ce poate fi un indiciu în folosirea altei probe; - date date desp despre re ten tendin dinţel ţelee perf perfec ecţio ţionis niste te obses obsesive ive;; - osti ostili lita tate te faţă faţă de şcoa şcoală lă;; - orient orientare areaa faţă faţă de de acţiu acţiune, ne, mai puţin puţin spre spre reflec reflecţie ţie;; - un mediu mediu care care cons conside ideră ră acest acestee cunoşt cunoştinţ inţee ca fiind fiind dăun dăunăto ătoare are.. 1
2. COMPLETARE DE IMAGINI
Răspunsuri corecte Măsoară : - identificarea vizuală a obiectelor familiare şi a formelor; - identificarea şi izolarea formelor neesenţiale de cele esenţiale, importantă fiind atenţia şi concentrarea. Ca variabilă factorială – măsoară cel mai puţin inteligenţa; apar adesea răspunsuri datorate întâmplării; corelează însă bine cu totalul scării verbale, fiind testul de performanţă cu cea mai bună corelaţie cu Q.I. verbal, alături de cuburi: 0,50. - pentru copiii de peste 10 ani măsoară şi organizarea perceptivă, respectiv abilitatea de a interpreta şi organiza materiale percepute vizual într-un timp limită. Avantaje: - uşor de administrat; - rapid; - presupune un minimum de verbalizare; - este excelent la copilul cu probleme de adaptare („sparge gheaţa”); - reprezintă o relaxare pentru copilul care a trecut stresant peste proba anterioară; - este folosit la copilul cu percepţia adecvată, dar are dificultăţi în reproducerea verbo – motorie; Limite: - există slabe diferenţe de scor odată cu înaintarea în vârstă. Scorul mare poate arăta : - percepţia adecvată; - abilităţi în a stabili situaţiile învăţate; - conformism excesiv; - atenţie obsesivă faţă de detalii; - perfecţionism compulsiv; - concentrare. Scorul scăzut: - preocupări pentru detalii neesenţiale, care poate fi şi semnul unei marcate anxietăţi; - negativism accentuat (copilul repetă : „Nu lipseşte nimic”); - poate fi legat de aspecte absurde, ce ne arată şi dificultăţi de orientare în realitate; - dificultăţi de concentrare a atenţiei, determinate de anxietate; - orientare spre sine, autoculpabilizare, reflectate în greşeli ce le găseşte la sine sau la imagine. 3. SIMILITUDINI Acest subtest este un excelent test de inteligenţă generală, Wechaler foloseşte aceste scale în egală măsură la copil şi la adult. Măsoară aspectele calitative ale relaţiilor pe care subiectul le extrage din mediu. Testul urmăreşte: - memoria; - abilitatea de a înţelege; - gândirea asociativă; - interese şi obiceiuri („pattern-uri”) de a citi; - abilitatea de a selecţiona şi verbaliza relaţii adecvate între două obiecte sau concepte aparent diferite, urmărindu-se, urcând în ierarhie, distingerea esenţialului de neesenţial. Răspunsurile ne prezintă nivelul abstractizării la asemănări (ex. It. 7 / bere – vin – răspunsul „amândouă sunt băuturi alcoolice” ne indică un nivel crescut de abstractizare). Rezultatul depinde de : - cantitatea de lucruri învăţate; - relaţiile cu mediul (la copilul mic); - cele învăţate – să fie de acelaşi grad de conceptualizare (la copilul mare). Există o diferenţă atât la nivelul maturizării cât şi la nivelul dezvoltării gândirii între copiii care răspund că pruna şi piersica se aseamănă pentru că au pieliţă şi cei ce răspund că sunt fructe. Scorul scăzut se întâlneşte la copilul mare care abordează concret realitatea, are procesele gândirii rigide, sau ne oferă date asupra unor deformări în planul gândirii; uneori poate indica neîncredere profundă a subiectului în examinator („încerci să mă păcăleşti, ele nu sunt la fel”). Avantaje : - măsoară abilitatea extragerii esenţialului prin înţelegerea vorbirii; - necesită un timp scurt de administrare; - pot apărea date despre anumite preocupări personale; 2
Limite: - diferenţa între primii
4 itemi şi următorii este prea mare pentru copiii mici; - pentru copiii mici proba este prea comprimată; - succesele se pot datora şi memoriei bune şi experienţei, nu numai formării conceptelor. Sumar de interpretare : - determină copilul cu gândire concretă, limitată la concepte superficiale; - scorul mare indică nivelul înalt al gândirii conceptuale (= nivel crescut de inteligenţă). 4. ARANJARE DE IMAGINI Testul a fost introdus pentru că evaluează capacitatea de a descoperi ce urmează după o anume imagine şi de a o plasa apoi logic în relaţia cu altă imagine, ceea ce este un ul din criteriile inteligenţei în viziunea autorului. Măsoară ca factori: - percepţia; - comprehensiunea vizuală; - planificarea evenimentelor secvenţial şi cauzal; - sintetizarea datelor într-un întreg inteligibil; Relevă foarte bine inteligenţa „g” (= inteligenţa aplicată la situaţia socială şi interpersonale). O serie de itemi au potenţial traumatic pentru copilul mic: „focul” (preocupările pe tema pedepsei şi jocul cu focul) şi „somnorosul”. Având însă în vedere că ne pot releva relaţii şi conflicte parentale, din cauza structurii lor, acest test poate fi bogat în material nuanţat. Ca variabilă factorială – este cea mai bună măsură a inteligenţei dintre probele de performanţă, mai ales între 7 ½ ani şi 10 ½ ani. Combinat cu cuburile , testul ne poate da o bună măsură a inteligenţei nonverbale. Limite: Succesul poate fi determinat de experienţa (mai exact, de prezenţa sau absenţa experienţei) tipică de viaţă, sau a celor văzute la film, TV, citite în cărţi. Avantaje : - forma cartonaşelor este atrăgătoare, situaţia fiind familiară pentru mulţi dintre copii; - este evaluată mai mult planificarea logică, secvenţială , decât atenţia. Sumar de interpretare : - subliniază perceperea detaliilor, abilitatea de a manipula detaliile în mod logic; - diferenţiază deficitele perceptive pure de dificultăţile de organizare a sistemului în progresie secvenţială; - observarea manierei de abordare a cartonaşelor poate da informaţii despre abilitatea subiectului de a prevedea şi planifica; - povestiri logice pot fi aşteptate în general de la vârsta de 7 ani, 7 şi ½ ani; copiii mai mici tind în general să vadă imaginea ca element separat; - perseverarea şi inabilitatea de a realiza un cadru de referinţă este un semn clasic al problemei perceptive. Scorurile scăzute ne pot pune în evidenţă problemele de organizare, în schimbare profundă acum, trecându-se mai mult pe orizontală decât pe verticală, precum şi ordonarea activităţii de la stânga spre dreapta şi nu invers. Scorul scăzut poate fi determinat şi de o stare de moment a copilului, de impulsivitate sau anxietate, sau de trăsăturile generale ale copilului orientat în general spre exterior şi spre activitate. 5. ARITMETICA Testul măsoară abilitatea de a realiza operaţii aritmetice simple şi se corelează semnificativ cu scorul total al inteligenţei (cu excepţia dificultăţilor de verbalizare şi de citit), având valoare predictivă în vederea prognozei potenţialului abilităţilor mintale. Din acest motiv Wechsler include acest tip de itemi atât la copii cât şi la adulţi. Aceşti itemi necesită o accentuată focalizare a atenţiei şi extragerea relaţiilor implicate. Proba se bazează pe ideea că abilitatea de a manipula conceptul de număr este un criteriu al inteligenţei, ceea ce rezultă din observaţia că nivelul cultural este în mod direct relaţionat cu folosirea conceptului de număr. Reprezintă un examen de relaţionare a factorilor cognitivi şi noncognitivi în termeni de gândire şi performanţă, vizând atenţia şi concentrarea. Copilul trebuie să demonstreze abilitatea de a transforma problema din cuvinte în operaţii aritmetice. Măsoară abilitatea copilului de a utiliza conceptul abstract număr şi operaţiile numerice, care sunt măsura dezvoltării cognitive. 3
Nu este în general traumatic, cu excepţia cuvântului „aritmetică”, ce reprezintă un stimul condiţionat negativ semnificativ. Aventaje : estimarea rapidă a deprinderii de numărat şi de adaptare la problemă, ca şi atitudinea faţă de eşecuri sau succese şcolare. Limite: poate produce anxietate. Sumar de interpretare:
Cele mai multe informaţii sunt legate de şcoală. - astfel copilul rezistent, care refuză influenţele, poate să obţină rezultate slabe; copilul docil, ascultător, poate obţine rezultate bune, acestea neavând decât o legătură relativă cu aptitudinile intelectuale. Scorul mare ne dă date despre o concentrare bună; de la 16 ani în sus nu se poate fără o inteligenţă bună. Luat ca atare, poate fi diagnosticat ca o abilitate intelectuală deosebită. Scorul mic ne relevă: - atenţie slabă; - labilitatea afectivă, determinată de anxietate; - randament şcolar scăzut; - poate fi determinat de reacţii emoţionale tranzitorii. 6. CUBURI Această probă a fost introdusă în scala pentru analiza, sinteza şi reproducerea unui pattern geometric abstract, bidimensional, ca un criteriu valid al inteligenţei, folosit şi în alte teste. Măsoară:
- percepţia; - analiza; - sinteza; - reproducerea desenelor abstracte; - coordonarea vizuo – motorie; - raţionamentul şi logica ce trebuie aplicate în relaţii spaţiale. Factori cuprinşi în acest subtest: - relaţii figurale; - selecţii figurale; - redefiniri figurale. Toate modelele sunt simetrice; aceasta implică un anume grad de organizare a repetiţiei: sus – jos, dreapta – stânga. Reprezintă o măsură excelentă a inteligenţei generale „g”, măsurând factorul cunoaştere cu organizare perceptivă, respectiv – organizarea materialului perceput vizual în contextul limitării de timp. Poate fi interpretat ca o măsură specifică a organizării perceptive şi a abilităţii vizual – spaţiale, calităţi pe care le împarte cu asamblarea de obiecte. Este subtestul de performanţă ce corelează cel mai bine Q.I. de performanţă: 0,67. Împreună cu completarea de imagini, au cea mai bună corelaţie a unui subtest de performanţă cu Q.I. verbal: 0,60. Avantaje : - pune în evidenţă problemele perceptive; - implică raţionamentul; - variaţiile de scor datorate şansei sunt foarte mici. Limite: - proba poate fi învăţată; - se dă bonificaţie pentru dexteritatea manuală (din cauza timpului limită); - este lentă în aplicare, datorită timpului de lucru standardizat, mai ales la ultimele modele. Sumar de interpretare:
- este o bună modalitate de a aprecia raţionamentul unui subiect care, din diferite motive, nu comunică verbal; - adesea, detectarea unor distorsiuni perceptive poate sugera prezenţa unor probleme organice; - permite observarea obişnuitelor de lucru, reflectate în maniera de abordare a cuburilor; - dexteritatea manuală este repede sesizată iar limitările indică dificultăţi motorii specifice; - pot apărea dificultăţi în conştientizarea faptului că fiecare model este un pătrat, ceea ce corespunde dificultăţii în abilitatea de a forma concepte simple; 4
- inabilitatea de a realiza un model în diagonală indică în genere o rămânere în urmă în dezvoltarea perceptivă, aceasta trebuind să fie realizată în prejma vârstei de 7 ani; - rotarea modelelor (mai ales dubla rotare) pune în evidenţă adesea o anxietate marcată, exprimată prin activitate excesivă, datorată slăbirii controlului inhibiţiei; o modalitate diferită de exprimare a anxietăţii apare şi când un model este interpretat rapid, corect, cu excepţia unui singur cub, care este eronat aşezat şi care nu este corectat spontan, completarea incorectă nefiind în acest caz relevantă. Scorul crescut relevă factori ca: - abilitatea de a conceptualiza; - talente analitice şi sintetice; - viteză şi acurateţe în a rezolva imaginativ o problemă; - mai degrabă flexibilitate decât rigiditate în rezolvarea problemelor; - coordonare ochi – mână; - accent pe detalii atunci când subiectul mânuieşte cuburile unul câte unul. Scorul scăzut evidenţiază: - probleme perceptive; - conceptualizare spaţială scăzută; - deficite oculo – motorii; - tendinţe compulsive şi de insecuritate; - orientare greşită (mai ales la refuzul de a găsi o soluţie corectă); - în cazul tulburărilor profunde, legate de reflectarea realităţii, subiectul adoptă soluţii bizare, neadecvate, realizează construcţii verticale; - dificultăţile în exprimare sunt prezente prin construcţii rapide şi neîngrijite. 7. VOCABULAR Definirea cuvintelor este o modalitate standardizată de măsurare a inteligenţei generale, implicând reorganizarea ideilor printr-o manipulare implicită a semnalelor verbale şi a simbolurilor. Proba este considerată ca măsură a abilităţilor de învăţare a informaţiei verbale şi a varietăţii şi ordonării ideilor determinate de cadrul educaţional şi mediul cultural. Măsoară cel mai bine inteligenţa generală. Dă informaţii cu privire la: - abilităţi de învăţare; - cantitatea de informaţii; - bogăţia ideilor; - felul şi cantitatea limbajului; - gradul de dezvoltare a gândirii abstracte; - caracterul procesului de gândire. În ultimă instanţă reflectă nivelul educaţional şi cel al mediului cultural de provenienţă a copilului. În interpretare clinică, ne oferă o modalitate bună de informare asupra copiilor ce nu sunt orientaţi spre realitate, folosirea limbajului are pentru ei valoare diagnostică. Avantaje : - este o măsură foarte bună şi rapidă a potenţialului intelectual; - prezentarea definiţiei în cuvinte puţine şi sărace nu este penalizată; - dă informaţii privind orientarea copilului; - măsoară nivelul fluenţei verbale şi nivelul cultural. Limite: - cotarea dificilă (datorată influenţei subiectivităţii); - ia foarte mult timp în aplicare; - scorul poate fi influenţat de bilingvism sau de carenţe culturale. Sumar de interpretare - se pot obţine sporadic succese la nivel înalt asociate cu răspunsuri slabe la copiii cu intelect de limită sau întârziere uşoară, dar care dispun de avantaj cultural acasă sau de un nivel ridicat al pregătirii părinţilor; Scorul mare indică un mediu cultural familial adecvat favorizării şi o şcolaritate bună. Efervescenţa de cuvinte sugerează mecanismul intelectualizării. Scorul scăzut ne dă dovada unor medii culturale deficitare. Există cuvinte generatoare emoţionale ce pot fi interpretate alături de scorul în sine. 8. ASAMBLARE DE OBIECTE 5
Testul măsoară: - percepţia adecvată; - coordonarea oculo – motorie; - deprinderi de asamblare; - anticipări vizuale ale relaţiei parte – întreg; - flexibilitatea în lucrul la o sarcină necunoscută; - sinteza formelor vizual – concrete; - abilitatea de asamblare a materialului într-un întreg cu înţeles. Abilitatea de a vedea relaţiile spaţiale apare aici diferit faţă de cuburi unde subiectul asambla prin alegerea unui pattern; în această probă copilul caută cheia fiecărui model în parte. Este o măsură foarte slabă a inteligenţei generale, la toate nivelele de vârstă, variaţiile de scor par a se datora într-o mare măsură întâmplării. Măsoară abilitatea de organizare perceptivă sau interpretare nonverbală şi organizarea într-un timp limită a materialelor percepute vizual mai ales dacă o asociem cu proba cuburilor. Nu se recomandă folosirea şi interpretarea acestei probe independent. Pune în evidenţă trei factori: - orientarea spaţială (conştientizarea interrelaţiilor dintre forme sau alte elemente figurale); - vizualizarea (înţelegerea noilor relaţii figurale ale elementelor care rezultă dintr-o modificare implicată); - selecţia figurală (a judeca rapid care entităţi figurale se potrivesc unui criteriu stabilit). Avantaje : - este un test simplu, bine venit cu o pauză între teste mai grele; - în afară de cuburi, este singurul test care combină percepţia şi deprinderile vizual motorii. Limite: - se realizează încet; - scorul nu este edificator. Sumar de interpretare : orientarea de la parte la întreg este o sarcină conceptuală, şi dacă proba de cuburi este o sarcină mult mai abstractă, asamblarea este emoţional – concretă, de aceea se realizeaz mult mai uşor de către copiii orientaţi spre o gândire concretă sau spre acţiune. Scorul ridicat relevă deprinderi motorii deosebite. Folosirea încercărilor şi erorilor ne indică o anume experienţă social – economică, cel mai bun test pentru copiii deprivaţi cultural. Scorul mic ne arată experienţa scăzută în realizarea sarcinii sau lipsa abilităţii de a se planifica; poate arăta şi o lipsă a interesului, dar şi anumite deficienţe perceptive şi vizual – motorii. 9. COMPREHENSIUNE GENERALĂ Testul se referă la situaţii foarte variate, la comportamente sociale, implicând înţelegerea socială. A fost relevat ca un aspect fundamental al funcţionării intelectuale. Cuprinde o serie de conceptualizări, pornind de la comportamentul social şi moral achiziţionat de copil în experienţa zilnică. Copiii cu o curiozitate crescută, cu interese variate, cu abilităţi multe, vor avea multe posibilităţi de rezolvare a problemelor de rezonanţă practică. Măsoară : - nivelul abilităţii de a folosi gândirea practică în acţiuni sociale obişnuite; - abilitatea de a verbaliza raţionamentele; - nivelul la care copilul poate folosi într-o manieră acceptată social fapte preluate din mediu. Folosirea informaţiei practice în modalităţi acceptate social este o calitate a unei gândiri adecvate şi reflectă balanţa şi stabilitatea emoţională a copilului de a verbaliza comportamente impulsive, antisociale, bizare. Răspunsul corect poate însemna şi înţelegerea rolului social al individului sau categoriei în cauză. Răspunsurile stereotipe ne pot da indicaţii asupra unei gândiri sociale neadecvate, sau asupra unei slabe dezvoltări a conţinutului moral. Itemii care sugerează pericolul pot evoca teme traumatice pentru copil. La itemul 4 pot apărea: - sentimente de vinovăţie; 6
- evitarea problemelor şi lipsa de responsabilitate; - evitarea contactului social. Diferenţele între sexe sunt semnificative în această probă, reflectă diferenţele de rol, favorizează băieţii, ce au un rol mai activ, vin în contact cu mai multe aspecte ale comportamentului social. Avantaje : - răspunsurile oferă un bogat material relevant clinic; - poate pune în evidenţă: - gândirea bogată; - preocupările exagerate pentru sine; - probleme specifice; - elemente perfecţioniste; - verbalizarea deosebită; - reacţii anti–sociale; - indică în ce grad, cât de bine a învăţat copilul comportamentele convenţionale. Limite: - aşteptăm răspunsuri multiple; - copiii mici se gândesc la o situaţie de învăţare, când este o situaţie de care n-au auzit; - copilul mare rezolvă uşor pentru că a învăţat regulile, fără să le fi înţeles neapărat; - poate penaliza copilul creativ pentru răspunsuri neobişnuite; - itemii ce pot fi traumatici pot duce la confuzii în evaluarea intelectuală, aspectul cognitiv subordonându-se celui emoţional; - nevoia de dependenţă şi hiperprotecţia maternă pot limita succesul. Sumar de interpretare: indică copilul: - pasiv; - bizar; - impulsiv; - infantil. Scorul mare indică - calităţi practice; - organizare superioară a cunoştinţelor; - abilităţi de verbalizare; - experienţă variată. Foarte multe răspunsuri indică tendinţe compulsive, sau pur şi simplu un nivel înalt al aspiraţiilor. Scorul scăzut relevă: - limitarea experienţelor cu mediul, determinate de cauze ce pot fi psihice, sociale sau fizice; - abilităţi reduse în explicitarea experienţelor. 10. COD Testul măsoară: - dexteritatea vizuo – motorie; - manipularea creionului; - viteza şi acurateţea de a realiza asociaţii; - abilitatea de a se adapta la materiale noi. Avantaje : măsoară rapid abilitatea de a învăţa un tip specific de sarcină. Limite: - copiii se pot simţi obosiţi, plictisiţi, pare a măsura motivaţia mai mult decât orice aspect al inteligenţei; - penalizează persoanele cu deficienţe de coordonare oculo – motorie. Poate fi considerat ca o măsură a adaptării sociale, deci a maturităţii, pentru că i se cere subiectului o performanţă rapidă la comandă. Necesită un nivel crescut de concentrare şi energie susţinută, ceea ce copilul mic în genere nu posedă, fiind apanajul adaptării (maturizării ) mintale şi sociale. Nu permite variaţii de nici - un fel, de aceea poate determina scoruri slabe la copii foarte buni. Semnele comportamentale ale dificultăţilor în sfera receptivă şi expresivă pot indica probleme perceptiv – motorii în egală măsură la nivelul organic şi funcţional. Scorul mare indică o motivaţie acută şi dexteritate, abilitate de a memora simbolurile. 7
Scorul scăzut poate arăta:
- lipsa de motivare; - defecte vizuale; - probleme de coordonare; - slaba stăpânire a creionului; - inflexibilitate asociativă (poate duce la distorsiunea simbolurilor); - distractibilitate emoţională – la copilul ce poate fi impulsiv, şi nu poate realiza modelul cu acurateţe. Pierderea orientării în sarcină prin simplificarea simbolurilor poate pune în evidenţă tulburări severe, reflectând factori organici, când contactul cu realitatea este bine stabilit în cadrul probelor verbale. Depăşirea (faptul că nu lucrează în ordine) este relativ rară, cu excepţia copiilor mici. Dacă uneori apare în contextul unei note mari, indică anxietate în realizarea sarcinii. Apariţia mai frecventă sugerează distorsiuni severe ale realităţii la nivel perceptiv. Tulburări severe se relevă şi la desenarea simbolurilor care nu au nici o corespondenţă cu stimulul său, în alţi termeni – pierderea contactului cu sarcina prezentă. Mulţi obsesivi doresc să realizeze simbolurile în mod ideal, de aceea rezolvă sarcina mai lent, manifestă tendinţe perfecţioniste, sugerând tendinţa de a evita greşeala în faţa sarcinii exterioare. 11. MEMORIA IMEDIATĂ A CIFRELOR (test verbal suplimentar) Testul este considerat de Wechsler ca având relevanţă scăzută; îl menţine, totuşi, dar cu titlu suplimentar, deoarece ne oferă unele date ce pot completa imaginea generală, mai ales la vârstele mai mici şi se pot face unele comparaţii cu alte tente ce conţin probe similare. Măsoară : - proprietatea copilului de a fi atent în situaţiile simple; - memoria auditivă imediată; - în cazul în care copilul conduce cu abilitate metoda de grupare a operaţiilor, va obţine succes mai mare, în această situaţie atenţia fiind în egală măsură un proces activ şi pasiv; - activismul mintal al copilului – dacă subiectul reuşeşte să suspende gândurile nesemnificative în timp ce i se administrează această probă, va reuşi un rezultat mult mai bun. 12. LABIRINTURI (test de performanţă suplimentar) Sumar de interpretare : testul este puţin semnificativ în general, de aceea are titlu suplimentar. Măsoară capacitatea copilului de a-şi planifica o situaţie nouă. Scorul ridicat reflectând bine această capacitate, direct corelat cu absenţa acţiunii impulsive. Relevă şi o coordonare vizual – motorie adecvată. Scorul scăzut arată impulsivitatea şi coordonare oculo – motorie scăzută. Dacă este foarte scăzut, poate indica o orientare deficitară în realitate.
8
