IENNIFER L. ARMENTROUT
INTOARCEREA Seria
(}O
TITANII VoLUMTJL 1
C-(J
Tiaducere din limba englezi gi note de Ar,rxaNone Fusor
Con(rr BOOKS -*2417*
CAPrrorut |
!:::
ix vllA
ERA liniste, aga cum mi-aq fi dorit s[ fie gi in capul meu. Niciun zgomot - nici micar o risuflare greoaie sau o vorbi goptiti. O adevirati binecuvintare. Pagnic.
Decorul era insl alti poveste. Din punctul meu de observalie, aflat in capul sclrii principale, primul etaj, deschis gi opulent, arilta de parcl prin uqile duble de bronz intrase un camion gi descircase pe podea un transport de SpaghettiOst. Totul era improqcat cu roqu gi mizerie gi arita de parcl o baterie intreagl de tunuri trlsese un guvoi interminabil de ravioli cu viti pe tavane qi pereli... gremezi de hilci dintr-o grimadi de tipuri diferite de substan{e solide care se afli in general in interiorul unui corp. N-o si mi mai uit niciodati cu aceiasi ochi la o conservi de ChefBoyardee2.
IMarci americanl sos de
brinzi
de conserve de paste flinoase in
form[ de,,O", cu
sau rogii.
: Marci americani de conserve cu paste, inclusiv ravioli.
lO
JnNurnrn L. AnmpNrnour
Totugi, pe mine nu ajunsese nicio picituri de s6nge. Cizmele mele negre luceau; pe pantalonii militari negri qi cimaga Under Armourr, uniforma standard a Strijerilor, nu era nicio picituri de singe inchegat. Aveam talente - talente majore.
Mi-am plimbat privirea peste inciperea de dedesubt. Asta trebuie si fi fost, de departe, una dintre cele mai reugite
Decontamindri ale mele - ceea ce insemna gisirea Ei distrugerea triditorilor care, acum mai mult de un an, ll suslinuseri pe Ares cind lncercase si preia controlul asupra lumii muritorilor.
AmirA[ii iia n-aveau nicio gansi in Hades. Bielii pflmtnteni obignui]i care se amestecaseri unde n-ar fi trebuit ziceatmor[i printre odraslele olimpienilor. Dar majoritatea celor imprlgtiali pe podeaua de dedesubt erau pursinge. Numele lor oficial era Hematoi. Mi-am dat ochii peste cap. Erau pe cit de ingdmfali le sugera numele. Erau produsul a doi semizei care gi-o triseseri. Singele lor era considerat pur in compara{ie cu cel al categoriei complementare lor, semipurii, rodul impreunlrii dintre un pursinge gi un muritor. Din simple considerente genetice, semipurii erau mai slabi decit purii. Aveau in ei mai pu{rin eter2, substanla care inconjura Olimpul gi era, totodati, insigi fo4a vitah care curgea ln singele zeilor gi ln toate crealiile lor. Eterul ne permitea si ne sim{im unii pe a\ii. Purii aveau in ei mai mtalt eter dec6t semipurii gi de aceea purii puteau controla elementele, exact ca zeii, dar semipurii nu puteau. Societatea noastri fusese impnrfitn mii de ani, pentru ci purii se consideraseri dintotdeauna 1
Companie americand producitoare de imbriciminte pentru actiyi-
t5[i sportive. 2
turi
Conform unor teorii antice, al cincilea element al Universului (allde foc, api, pnmdnt gi aer), din care sunt alcituite corpurile ceregti.
lNrolncEnpe deasupra semipurilor, practic inrobindu-i doar din
11
pdni acum un an,
ci, genetic, aveau mai mult erer. Dar cind mureau, erau to{i la fel, adici impufifi, murdari 9i mor[i. Mi-am intors privirea spre ugile duble clscate. Strajerii erau aici. Le simfeam ezitarca de a intra in clidire, le simfeam pe vArful limbii ingrijorarea. Un zimbet mi-a incollit pe buze. $tiau ci erameu aici. $i ei mi puteau simfi, dar eram ceva mult diferit de ei. Eram semipur, dar eram gi Apollyon, copilul unui pursAnge qi al unui semipur, o impreunare care fusese interzisivreme de o mie de ani, pentru ci uh Apollyon era mai puternic decit ar fi putut spera weodati s[ fie un pursinge sau un semipur. $i intotdeauna ajungeam inaintea lor la ascunzitorile triditorilor, aqa ci Strljerilor nu le mai riminea de obicei decit s[ string[ dupi mine, ceea ce sunt convins ci-i lncinta peste mlsuri. Prima care a intrat a fost o femeie semipuri, imbricati exact ca mine. P5rul negru era strins intr-un coc in virful capului. Era mai in virstl, avea probabil weo 35 de ani. Pentru un Strajer, era destul de neobiqnuit si triiasci aga de mult. S-a oprit chiar lingi intrare qi tenul ei smead a pilit. A strins ln miini pumnalele de titan, de parci se agtepta si sari ceva nlrivag de sub toati mizeria insingeratl. Femeia a ridicat bdrbia, iar lumina de deasupra i-abfizdat pomefii largi. Avea o cicatrice crestati sub ochiul drept, unde pielea era mai deschisi la culoare. M-a vizut qi a incremenit. Eu am ztmbit mai larg. ln urma ei, a nivilit un alt Strijer, aproape doborind-o. M-a vizut gi a goptit: cauzA,
JeNNrrsn L.
-
AnurNrnour
Seth.
Imi
parci gisise un monstru sub pat, iar mie mi-a cam plicut. Apoi a apirut un alt Strijer qi apoi lnci unul. Al cincilea a aruncat o privire la proiectul meu de design interior gi s-a pribugil Lovindu-se cu miinile peste genunchi, a lnceput si-qi verse mafele. Drngul! Societatea noastri fiinfa total necunoscuti pentru muritorul de rind gi funcfionaseweme de mii de ani in bazaacevacanoscut drept Orinduirea Rasei. Orinduirea fusese desfiinlati, ceea ce insemna ci semipurii nu mai erau obligali si aleagi intre a deveni Strljeri - care si vineze creaturi violente, si-i apere pe puri, si aplice legile qi, in general, si moari al naibii de repede flcindu-gi treaba - sau servitori, o ocupa{ie care nu prea era ocupafie, ci mai degrabl sclavie. De atunci, mu\i puri rizgiiali se inrolaseri si devini Strijeri, compensind pierderea semipurilor care incepeau s[ zici ,,t u-mi pasd de rahatul dsta, m-am cdrat". Ceea ce nu era neapirat un lucru bun. De exemplu, idiotul care virsa pe toati podeaua mea insingeratd era un pur. Cind s-a indreptat de mijloc, cam verde la fa!6, s-a dat inapoi, scuturind din cap: - Nu pot, a icnit. Nu pot si fac aqa ceva. Apoi s-a intors qi gi-a miqcat curul pe ugl afar6. Am oftat. De-asta n-aveam de niciunele. Femeia-Strijer avea coaie mai mari decit oricare dintre masculii care erau cu ea. S-a apropiat, pigind peste un picior care-i aparlinuse tipului care... nu, piciorul dluia era lingd, scari. Nu qtiam de unde apiruse primul. A deschis gura de parci ar fi dat si vorbeasci, iar eu abia agteptam si aud ce-avea spusese numele de
INroencr,nr,a
13
de zis, dar apoi aerul din incipere s-a schimbat, saturAndu-se de electricitate Ei un freamlt de energie. Glifele antice mi s-au
rispAndit pe piele, involburindu-se qi formind sigilii de protecfie pe tot corpul. O coloani de lumini albastrd pilpditoare a stripuns tavanul inalt, coborand panl-n podea, la ciliva paqi de femeia-Strijer. In lumina care se risipea, s-a aritat un zeu. Strejerii s-au dat inapoi in pripi. Ci{iva s-au aruncat in genunchi, flri si dea atenfie mizeriei de pe podea. Eu, in schimb, am ridicat mina dreaptl gi m-am scirpinat pe frunte cu degetul mijlociu.
pulin din tirimul muritoiilor, Olimp gi Tartar la un loc imi rinjea infatuat, incruciqandu-qi bralele la piept. $i-a dat pe spate capul lui plin de fumuri, afectat, jalnic qi, in general, inutil qi s-a uitat la mine cu ochi de un alb pur - flri pupile, fbri irisuri. O ciudilenie dati naibii. Personajul care-mi plicea cel mai
Am simlit o perturbare a forlei, mi-a zis. Mi-am mijit ochii qi am suflat exasPerat. - Pe bune, ai citat o replici din Rdzboiul stelelor? Apollo, zeul Soarelui gi al altor chestii enervant de importante care impiedicau practic uciderea lui daci nu voiai si termini qi lumea, a ridicat dintr-un umir.
-
-
Poate
ci
da.
Avusesem o seari buni. Mincasem la
cini mugchi
de
viti
qi
homari. Omorisem nigte oameni. Speriasem niEte puri gi niqte semipuri. Aveam de gand si mai fac ovizitlla colegiul de fete pe care-l descoperisem acum vreo trei luni. Fetele alea pot lnveseli orice biiat. Dar acum apiruse el. De-aici incolo, totul avea
si
se
duci naibii.
14
jaNNrm L. AnunNrRour
Mi furnica pielea
de furie, frcflnd glifele s6 se agite
intruna. Apollo qi cu mine ne qtiam bine din trecut - un trecut foarte nasol. Nu m[ putea ucide. Nu gtiam sigur cum m-ar fi putut ucide oricare alt zea olimpian, dar gtiam c-o s-o facl pini la urmi. Atita doar ci nu inci - mai aveau nevoie de mine. - Ce wei? $i-a inclinat capul intr-o parte. - Intr-o buni zi o si mi te adresezi cu respect, Apollyon. - lntr-o buni zi o si-[i dai seama ci nu te respect. Strijerii din incipere s-au holbat la mine de parci tocmai imi didusem jos pantalonii gi-mi b{iiam mddularul pe la nasul lor. Pe buzele zeului s-a
ivit un zimbet sublire, un zimbet
de
genul ascunde-li-copiii-Si-pe-cei-dragi, dar, cum n-aveam aga ceva, nu
-
m[ intimida.
Trebuie si stim pulin la taclale.
Pini s[-i pot rispunde, a pocnit din degete, iar eu m-am trezit deodati ln fala vilei, cu cizmele in nisip, cu mirosul de sare coplegindu-mi toate simfurile qi cu vuietul oceanului
in spate. in gAt mi s-a ridicat un mdriit de furie. - Nu-mi place deloc cind faci asta. A zimbit gi mai larg.
-
$tiu.
Pur qi simplu nu puteam suferi chestia asta, iar nenorocitul o ftcea de cite ori putea - de obicei, cam o dati la cinci minute cind eram in prezen{a lui Ei in general ftri niciun rost. Uneori, mi arunca pe neagteptate dintr-o cameri intr-alta, doar de-al naibii. LJltimul an din via{a mea chiar imi pusese la incercare pu[ina mea ribdare.
14
JeNNrrn L. AnunNrnour
Mi furnica pielea de furie, ftclnd glifele si se agite intruna. Apollo gi cu mine ne gtiam bine din trecut - un trecut foarte nasol. Nu mi putea ucide. Nu qtiam sigur cum m-ar fi putut ucide oricare alt zeu. olimpian, dar gtiam c-o s-o faci pini la urmi. Atita doar c[ nu inci - mai aveau nevoie de mine. - Cewei? $i.a inclinat capul intr-o parte. * Intr-o buni zi o si mi te adresezi cu respect, Apollyon. - Intr-o buni zi o si-(i dai seama c[ nu te respect. Strijerii din incipere s-au holbat la mine de parcl tocmai imi didusem jos pantalonii Si-mi ba$iam midularul pe la nasul lor. Pe buzele zeului s-a
gemtl ascunde-li- copiiiceva, nu
-
ivit un zimbet sublire, un zimbet Si-p e- cei-
de
dragi, dar, cum n-ave:rm a$a
mi intimida.
Trebuie si stim pufin la taclale.
PAni si-i pot rispunde, a pocnit din degete, iar eu m-am trezit deodati ln fala vilei, cu cizmele in nisip, cu mirosul de sare coplegindu-mi toate simfurile gi cu vuietul oceanului ln spate.
in git mi s-a ridicat un mir6it de furie. - Nu-mi place deloc cind faci asta. A zimbit Ei mai larg.
- $tiu. Pur gi simplu nu puteam suferi chestia asta, iar nenorocitul o ftcea de cAte ori putea - de obicei, cam o dati la cinci minute in general ftri niciun rost. Uneori, m[ arunca pe neagteptate dintr-o cameri intr-alta, doar de-al naibii. Ultimul an din viafa mea chiar imi pusese la incercare pu(ina mea ribdare. cAnd eram in prezenfa
lui
gi
16
JrNumpn L.
AnurNrncrur
Metoda mea de indeplinire a ordinelor voastre? Ag zice ci ai lucruri mai.bune de fbcut decit si risari aici qi si te viicireqti cI fac eu mizerie. - Nu e vorba doar ci facimizerie, Seth, qi gtii gi tu. E vorba de tine. A inceput si-mi zvicneasci un muEchi in maxilar. Am priceput ce sPunea. - Asta sunt eu acum. Aqa ci asta-i situalia. Am dat si mi intorc. Daci asta e, eu am plecat, am spus. Sunt niqte fete pe care weau... - Nu de-asta sunt aici. Am inchis ochii gi am inghiqit un guvoi de blesteme. Sigur ci nu. M-am risucit din nou spre el.
-
Ce-i?
-
i1i aduci aminte de Perses?
Apollo nu rispunse imediat. Aea... Nu. Am uitat cu totul despre titanul de doi metri din T[rtar. Mi-a iegit complet din
gi ceva pe care l-am eliberat
minte. Vocea imi mustea de sarcasm, iar sclipirea de electricitate statici din ochii lui cu totul albi imi ariti ci l-a remarcat. Iar asta m-a inveselit ridicol de tare. - L-afi prins? - Nu tocmai. Mi-am dat ochii peste cap. - Ce surprizl! Eliberarea lui Perses fusese un efort disperat in lupta impotriva lui Ares. Titanul era probabil singurul lucru de care se temea Zeul Rlzboiului, iar hotlrirea si-i agternem covorul ro$u spre tirimul muritorilor fusese riscanti. In schimbul ajutorului, i se promisese eternitatea in Cimpiile Elizee - daci se
iNroeRcpRra
17
purta frumos. Evident, nu se purtase frumos, iar in momentul ln care Ares fusese eliminat, titanul disp[ruse... si se ocupe de ce s-or ocupa zeii str[vechi dupl ce au fost adormili vreo cAteva milenii. Bag mina in foc c[ avea de-a face 9i cu ceva partide de sex. O grimadl.
-
Sarcasmul qi jigodismul
tiu
obignuit nu sunt necesare, a
remarcat Apollo degajat. Am rinjit la el.
Nu cred ci existi cuvintul,jigodism". Existi dacd,zic eu. Apollo a tras adAnc aer in piept, semn sigur ci starea lui de spirit se apropia de punctul aruncl-l-peSeth-in-oceanul-din-zoni, apoi a spus: Perses a reugit si faci
-
inimaginabilul. Erau o grimadi de chestii pe care eu le-ag fi considerat inimaginabile, cum ar fi, si zicem, jumltate din ce frceau zeii in fiecare zi. * Trebuie s[ mai restringi definilia. A clipit gi,,cind a redeschis ochii, erau mai normali. Nu cu totul normali, dar acum avea pupile qi irisuri. Avea ochii de un albastru intens, spre indigo, cdnd s-a uitat in ochii mei de culoarea chihlimbarului.
A mai eliberat gi alfi titani. Astanu-i... stai.Ce? A mai eliberat qi a[i titani, Seth. Acum imi captase atenfia.
-
Pe tofi?
$apte, a confirmat Apollo. Inclusiv pe Cronos. Beleaua dracului in Hades... la asta numd aqteptasem.
Am fllcut un pas inapoi,lisindu-mi mAinile in golduri in timp ce cugetam la evenimente.
l8
Jeururren L.
AnueNrnour
- Cum mama naibii s-a putut lntimpla aga ceva? Hades dormea in post sau cum? * Da, Seth, a tras un pui de somn qi Perses s-a strecurat pe Dupi aia au spilat putina prin Valea Plangerii, s-au oprit si faci un picnic qi apoi s-au hotirit si plece incetigor din Infern, in timp ce Hades o freca gi nu fhcea nimic. uqa din spate gi le-a dat drumul.
Suna verosimil.
-
Nu, s-a ristit el, cu ochii albaqtri aruncindu-i vip[i.
Hades nu dormea in post. Niciunul dintre noi nu dormea, der-
bedeu idiot ce egti.
Am ridicat o sprinceani. - P[i, asta chiar nu era necesar. Apollo nu m-a bigat in seami. * Folosegte-fi gi tu creierul mlcar o dati, Seth. Eqti bliat iste!. $tii c[ eqti. $i qtiai al naibii de bine c[, daci Ares a fost eli minat, o sI urmeze o reaclie in lan!. * Mda. S-ar putea si-mi aduc aminte. S-a dat cu un pas zdrav[n inapoi qi am qtiut ci o fbcea ca s[ nu mi pocneascl gi sl vid stele verzi. - $tiam ci o si fie efecte secundare. A fost un risc pe care a trebuit si ni-l asumim - aga cum a fost qi s[-l eliberim pe Perses. Dar cind a murit Ares, tofi am fost sHbili intr-un fel sau altul. Nu ne-am dat seama ci una dintre cele mai mari fisuri in armura noastri o si fie sigiliile de protecfie care-i tineau intemnifa]i pe titani. Cum gi-a dat seama Perses qi cum a ajuns in Tartar ca s6-i elibereze nu se gtie Ei, de fapt, nici nu mai conteazd. in momentul ista. Unii dintre ei sunt liberi. $i sunt libere Ei nigte suflete - umbre. $i nu doar nigte suflete obiqnuite, ci suflete str[vechi care i-au susfinut pe titani cind domneau.
