CUPRINS
Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Introducere la ediţia a doua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21 Capitolul 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Capitolul 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Capitolul 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Capitolul 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Capitolul 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168 Capitolul 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207 Capitolul 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258 Capitolul 8 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307 Capitolul 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323
Epilog . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369 Investind în tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 377 Alegerea unui training în NLP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382 Organizaţii NLP în lume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 386 Un ghid al cărţilor despre NLP . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390 Ghidul resurselor NLP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 409 Glosar de termeni NLP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 411 Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 427 Despre autori şi serviciile de consultanţă în afaceri . . . 433
CAPITOLUL 1
Ce este programarea neurolingvistică? În timp ce stăteam şi mă întrebam cum să încep această carte, mi-am amintit de întâlnirea avută cu un prieten în urmă cu câteva zile. Nu ne mai văzuserăm de ceva vreme şi după obişnuitele saluturi m-a întrebat ce mai fac. I-am spus că scriam o carte. „Grozav!“ a exclamat. „Despre ce e vorba?“ Fără să mă gândesc, i-am replicat: „Programare neurolingvistică.“ A urmat o tăcere scurtă, dar plină de înţeles. „Mulţumesc la fel“, a răspuns. „Ce mai face familia?“ Într-un anumit sens, răspunsul meu a fost corect şi greşit deopotrivă. Dacă aş fi vrut o modalitate de a pune punct conversaţiei, a funcţionat de minune. Această carte tratează într-adevăr despre un anumit mod de a privi ideile şi oamenii, cunoscut sub denumirea de programare neurolingvistică. Totuşi prietenul meu voia să afle ce mai fac într-un fel care să aibă sens pentru el şi pe care îl puteam împărtăşi. Şi nu putea lega răspunsul meu de niciun lucru despre care să aibă întru câtva cunoştinţă. Ştiam foarte bine despre ce vorbeam, însă nu am exprimat asta într-o
26
JOSEPHO’CONNOR,JOHNSEYMOUR
manieră pe care o putea înţelege. Replica mea nu oferise un răspuns pentru întrebarea sa. Aşadar, ce este NLP-ul? Care sunt ideile din spatele acestei denumiri? Cu următoarea ocazie în care cineva m-a întrebat despre ce este această carte, răspunsul meu a fost că este despre un mijloc de a studia felul în care excelează oamenii în orice domeniu şi de a-i învăţa aceste tipare şi pe alţii. NLP-ul este arta şi ştiinţa excelenţei personale. Artă pentru că fiecare persoană îşi pune amprenta personalităţii şi stilului propriu asupra a ceea ce face, iar acest lucru nu ar putea fi niciodată cuprins în cuvinte sau tehnici. Ştiinţă pentru că presupune o metodă şi un proces de descoperire a tiparelor folosite de indivizi cu totul remarcabili din orice domeniu pentru a obţine rezultate absolut remarcabile. Procesul este numit modelare, iar tiparele, abilităţile şi tehnicile acest felşisunt folosite din ce în ce mai mult îndescoperite consiliere,în educaţie afaceri, în scopul facilitării unei comunicări mai eficiente, dezvoltării personale şi învăţării accelerate. S-a întâmplat vreodată să realizezi ceva atâta de elaborat şi eficient, încât să simţi că ţi se taie respiraţia? Ai avut momente în care ai fost sincer încântat de ceva ce ai făcut şi te-ai întrebat cum ai propriile reuşit? NLP-ul îţi arată înţe legi şi să-ţi modelezi succese astfelcum încâtsăsă aiparte de mult mai multe astfel de momente. Reprezintă un mijloc de a-ţi descoperi şi manifesta geniul personal, o cale de a aduce la suprafaţă tot ce e mai bun în tine şi în ceilalţi. NLP-ul este o abilitate utilă care produce rezultatele pe care le dorim cu adevărat, creând în acelaşi timp valoare
INTRODUCERE ÎN NLP
27
pentru toţi ceilalţi. Studiază acele lucruri care fac diferenţa între cei ce ajung la excelenţă şi cei care rămân la un nivel mediu. De asemenea, elaborează o suită de tehnici extrem de eficiente care să servească în educaţie, consiliere, afaceri şi terapie.
Santa Cruz, California, 1972 NLP-ul a luat fiinţă la începutul anilor ’70 din colaborarea între John Grinder, care pe atunci era asistent universitar la Catedra de lingvistică a University of California, Santa Cruz, şi Richard Bandler, student la psihologie în cadrul aceleiaşi universităţi. Richard Bandler era, de asemenea, extrem de interesat de psihoterapie. Împreună au studiat trei terapeuţi de top: Fritz Perls, psihoterapeutul inovator şi iniţiatorul şcolii de terapie cunoscută sub numele de Gestalt, Virginia Satir, excepţionalul terapeut de familie care a reuşit sistematic să soluţioneze relaţii de familie dificile pe care o mulţime de alţi terapeuţi le-au considerat imposibil de abordat, şi Milton Erickson, hipnoterapeutul celebru în toată lumea. Bandler şi Grinder nu au avut intenţia să întemeieze o nouă şcoală de terapie, ci să identifice tipare de gândire folosite de terapeuţi absolut remarcabili şi apoi să le transmită mai departe altora. Ei nu s-au preocupat de teorii; au creat modele terapeutice de succes care funcţionau în practică şi care puteau fi predate celorlalţi. Cei trei terapeuţi pe care i-au modelat aveau personalităţi foarte diferite şi cu toate astea foloseau la nivel implicit tipare surprinzător de similare. Bandler şi Grinder au luat aceste tipare, le-au rafinat şi au construit pe baza lor un model elegant, care poate fi folosit în scopul comunicării eficiente,
28
JOSEPHO’CONNOR,JOHNSEYMOUR
al transformării personale, învăţării accelerate şi, desigur, în vederea unei capacităţi mai mari de a te bucura de viaţă. Ei au expus primele descoperiri în patru cărţi publicate între 1975 şi 1977: lor The Structure of Magic 1 and 2* şi Patterns 1 and 2 , două cărţi despre munca lui Erickson în domeniul hipnoterapiei. De atunci literatura NLP a continuat să se dezvolte într-un ritm din ce în ce mai accelerat. În acea perioadă, John şi Richard locuiau foarte aproape de Gregory Bateson, cunoscutul antropolog britanic, autor al unor lucrări despre teoria şi ceade sistemică. Bateson însuşi scrisese desprecomunicării o mare varietate subiecte — biologie, cibernetică, antropologie şi psihoterapie. Este cunoscut mai ales pentru elaborarea teoriei dublului mesaj cu privire la schizofrenie. Contribuţia lui la dezvoltarea NLP-ului a fost una deosebit de profundă. Poate că abia acum începe să fie limpede cât de puternică a fost influenţa lui de fapt. Pornind de la aceste prime modele, NLP-ul s-a dezvoltat în două direcţii complementare. În primul rând, ca un proces de descoperire a tiparelor de excelenţă în orice domeniu. În al doilea rând, în calitate de modalităţi eficiente de gândire şi comunicare folosite de oameni remarcabili. Aceste tipare şi abilităţi pot fi folosite de sine stătător, dar şi aplicate procesului de modelare, conferindu-i şi mai multă În 1977, John şi Richard în susţineau publiceforţă. de mare succes pretutindeni America.seminarii NLP-ul s-a dezvoltat extrem de rapid; până în prezent în America, peste 100 000 de oameni au susţinut un anumit tip de training în NLP. * Structura magicului 1 şi2, traducere în română la Editura Excalibur, Bucureşti, 2007. (n. red.)
INTRODUCERE ÎN NLP
29
Santa Cruz, 1976 În primăvara lui 1976, John şi Richard se aflau într-o cabană la mare înălţime pe dealurile de deasupra localităţii Santa Cruz, punând în ordine informaţiile şi descoperirile pe care le făcuseră. Spre sfârşitul unei sesiuni-maraton de 36 de ore, s-au aşezat la masă cu o sticlă de vin roşu californian în faţă şi şi-au pus întrebarea: „Cum Dumnezeu să numim asta?“ Rezultatul a fost Programare neurolingvistică, o sintagmă greoaie care cuprinde însă trei idei simple. Componenta „neuro“ a NLP-ului recunoaşte ideea fundamentală că întreg comportamentul nostru îşi are srcinea în procesele neurologice aflate la baza văzului, auzului, mirosului, gustului, simţului tactil şi simţirii. Experimentăm ceea ce vine de la lumea exterioară prin intermediul celor cinci simţuri; producem un „înţeles“ al informaţiilor, iar apoi acţionăm pe baza Neurologia nu cicuprinde doarfiziologice procesele invizibile ale lui. gândirii noastre, şi reacţiile vizibile faţă de idei şi evenimente. Unele le reflectă pe celelalte în plan fizic. Corpul şi mintea formează o unitate inseparabilă, o fiinţă umană. Componenta „lingvistică“ din titlu indică faptul că folosim limbajul pentru a ne organiza gândurile şi comportamentul a le comunica lucruri ceilalţi. „Programarea“ referă laşidiferitele modalităţi pe care le putem alege pentruse a ne organiza ideile şi acţiunile astfel încât să producem rezultate. NLP-ul se ocupă de structura experienţei subiective umane; felul în care structurăm ce vedem, auzim şi simţim şi felul în care prelucrăm şi filtrăm lumea exterioară cu ajutorul
