Introducere in studiul romanului modern Romanul romanesc modern in perioada interbelica - CONCEPTE, EVOLUTIE,CLASIICARI
I!Obser"atii #enerale despre roman 1. DATA NASTERII ROMANULUI este cea mai controversata prin comparatie cu a altor specii literare . -Originea romanului s-ar afla ,dupa unii critici , in epop eile ,,Iliada" si ,,Eneida"'; ele sunt romanele lumii antice. -Dupa alti critici,romanul evolueaza din cantecele epice ( geste )medievale. -.!i#audet,criticul francez ,gaseste o du#la origine a romanului in literatura tarii sale $ cartile de aventura si ciclul #reton al romanelor cavaleresti. -%omanul alcatuieste ,,mitologia lumii moderne", caci relateaza aventurile omului comun, surprinde viata o#isnuita si raspunde cel mai #ine nevoii de fictiune a lumii de azi . -&rimele romane sunt considerate ,,&amela" de %icardson si ,,Don uiote" de ervantes, deci o naratiune sentimentala si o parodie a romanelor cavaleresti .
2.ROMANUL ,,GEN BURGHEZ " -parut o data cu cristalizarea unei noi clase sociale, #urgezia, romanul poate fi urmarit in relatie cu evolutia acesteia, dupa *icolae +anolescu, ,,rca lui *oe"$specie-,,#astard", romanul inlocuieste treptat speciile ,,no#ile" ( poemul eroic;epistola,satira) sau le acapareaza miloacele, comportandu-se ca un parvenit #urgez fata de o aristocratie secatuita de energie si vitalitate -%omanul propune si eprima alt tip de raport intre individ si societate . castigare a suprematiei suprematiei de clasa A! In $a%a de ascensiune a bur#&e%iei , de castigare sociala,normele impuse de societate individului sunt resimtite stimulativ$ aventura eroului ecivaleaza cu do#andirea do#an direa unui statut social sau cu integrarea intr-o ordine superioara , apogeul social constituind de o#icei casatoria. In concordanta cu sentimentul de triumf al eroului , cu anvergura clasei noi , se manifesta si strategiile narative$ naratorul e omniscient si omnipotent in relatie cu eroii , cu m atotputernica se dovedeste norma sociala, pe care personaele o respecta. '!Cri%a lumii bur#&e%e din sec. se reflecta in romanul modern ;ea e amplificata de eperienta primului raz#oi mondial . Individul resimte acum regulile impuse de societate ca o presive, drama e provocata atat din eterior , ca urmare a presiunii eercitate de lumea inconuratoare , cat si din interior. In mod similar, sciziunea se vede in scim#area naratorului $ folosirea persoanei I se ustifica drept cea mai adecvata pentru eul sfasiat si , consecinta fireasca, se reduce campul de cuprindere a naratorului , care nu poate depasi onestitatea persoanei I .
3.PRIMELE ROMANE: AVENTURA SI EROS(PERSPECTIVE CRITICE )
l#ert !i#audet, ,, %eflectii asupra romanului.ititorul de romane " ,,Doua feluri de pu#lic au dat cele doua ordine ale romanului, ordinea masculine si ordinea feminina, DO%I/ 0I IO*I/ " . *icolae +anolescu , ,,rca lui *oe " ,,n prim model ne este sugerat ciar de aceasta separatie.%oman al aventurii , in sens larg ,este acela care corespunde unei imaginatii active si virile$ romanul social si politic, al eplorarii lumii eterioare, al cuceririi , fie cucerirea intelectuala, religioasa ori de alta natura. El se #izuie pe un ideal de vigoare fizica si morala si presupune un cititor doritor de miscare, de actiune, de lupta .elalalt tip, romanul erotic, este 11 feminin 22, in masura in care este psiologic, secret ,interior, preferand eplorarii lumii eplorarea sufletului ,iar cuceririi , analiza . naliza psiologica e forma su#tila de #arfa, o cacanerie. De aceea e 11 feminin 22 psiologismul . 3alzac e viril , &roust feminin . 4eorge Elot din 11 dam 3ede 22 aparatine intaiului tip , asa cum este 5ane usten din 11 Emma 22 ap artine celui de-al doilea . Intre patetismul lui !urgeniev din 11&rima iu#ire22 si realismul psiologic al lui 6enr7 5ames din 11 Dais7 +iller22este aceiasi deose#ire .In aceste conditii ,sursele indicate de criticul francez raman utiliza#ile , desi oarecum neistorice si prea incapatoare . %omanul romanesc urmeaza si el o linie du#la. &rin 0lavici ,gar#iceanu ,%e#reanu sau &reda ilustreaza socialul , politicul ,fresca si aventura; prin D.8amfirescu ,4. I#raileanu ,6ortensia &apadat-3engescu si 6ol#an ilustreaza analiza p siologica , tipologia feminina, dramale sufletului ."
II! Romanul romanesc inaintea modernitatii 1. PRIMELE ROMANE Influenta traducerilor si a adaptarilor se reflecta in primele romane $ -,,Don 5uanii din 3ucuresti " , de %adu Ionescu , -,,+isterele din 3ucuresti ", de Ioan +. 3uoreanu , -,,+isterele 3ucurestilor ", de 4eorge 3aronzi . %omanele n-au valoare artistica ,meritul lor fiind acela ca atesta la 9:< constituirea genului in literatura romana.
FORMULA ROMANULUI SENZATIONAL continua sa atraga , in diferite variante(aventura , fantastic, teroare, politist ), in secolul urmator,si pe scriitorii cei mai insemnati $ /.%e#reanu ,ezar &etrescu ,4i# +iaescu ,=eli derca ,+ateiu aragiale, +ircea Eliade etc. ROMANUL SENTIMENTAL este ilustrat de D.3olintineanu $ ,,+anoil" si ,, Elena " . !ema fundamentala e erosului se constituie in varianta ocurilor si a dramelor provocate de sentiment./inia romanului sentimental este continuata in secolul nostru de 4.I#raileanu (,,dela" ), nton 6ol#an ( ,,5ocurile Daniei ") .
ROMANUL DE MORAVURI , FRESCA SOCIALA pastreaza multe elemente de roman popular si senzational .El este inaugurat la noi de *icolae =ilimon cu ,,iocoii veci si noi ", primul roman remarca#il ce sintetizeaza incercarile predecesorilor si realizeaza un persona memora#il , descizatorul unei tipologii a parvenitului. Dinu &aturica reprezinta clasa in ascensiune si configureaza tipul ciocoiului. 2. ,,COMANESTENII" ,ROMAN CICLIC
Duiliu 8amfirescu incearca prima forma a ciclului romanesc si in fiecare dintre cele cinci romane diversifica tematica$ roman social al stingerii unei clase si al ascensiunii alteia(,,!anase 0catiul" ), roman al familiei , al iu#irii si al casatoriei ( ,,>iata la tara" ) , roman de raz#oi ( ,,In raz#oi ") ,roman al casatoriei ,cu elemente de roman politic (,,Indreptari " ) , roman sentimental ( ,,nna" ) . Duiliu 8amfirescu este unul dintre primii nostri romancieri care au si o con ceptie foarte inaintata despre roman . &rozatorul si-a propus sa gaseasca prin arta adevarul ,analizand universul social si uman al clasei #oierilor, asa cum slavici a descris lumea taraneasca, iar aragiale-universul maalalelor si al oraselor de provincie. Eroii si-i alege ,,dintre oamenii care nu fac nimic" , singurii capa#ili de compleitate sufleteasca, caci taranul nu eista ca individualitate, ci doar ca persona colectiv. iclul sau romanesc surprinde un proces social $ surparea vecii clase a #oierilor de neam su# presiunea noii clase, a arendasilor. riteriul moral care domina rezolvarea epica si finalitatea desinelor in ,,iocoii veci si noi",Duiliu 8amfirescu ii adauga si criteriul estetic, manifestat prin idilism, cultul trecutului, no#letea sentimentelor etc. onstanta in romanele sale e ,,dorinta de a tra in iluzie" ca si o ,,nare consecventa in epurarea lumii de elemente dizgratioase si vulgaritate" ( *icolae +anolescu ) . 0ingularizarea scriitorului $ ,,*ici un prozator n-a intrucipat mai decis la noi un ideal al vietii decat autorul omanestenilor ". (*icolae +anolescu ) . 3. ,,MARA " -FRESCA SOCIALA SI ROMAN AL INCONSTIENTULUI
0lavici creeaza prima capodopera in proza romaneasca , prima scriere de un realism viguros si constant, cu personae avand putere de reprezentare . utorul construieste romanul pe cateva teme mari $ parvenirea ( +ara), iu#irea (&ersida si *atl) si casatoria,revolata fiilor , familia etc. %omanul intereseaza si la lectura, si la cercetarea critica prin trei nivele$ a) a roman social ( ascensiunea +arei si declinul lui 6u#ar , viata #reslelor, cele trei scene colective, viata targului, a provinciei ) ; #) ca roman psiologic ( iu#irea, casatoria, drama cuplului erotic in relatie cu lumea etc .) ; c) ca roman al inconstientului ( relatiile dintre parinti si copii, ostilitatea fata de tata , compleele si manifestarile lor etc.) .
III! RO(ANUL RO(ANESC (O)ERN
1. Traditie si innoire - %omanul romanesc intra in faza moderna prin cei trei mari romancieri ai perioade /iviu %e#reanu , 6ortensia &apada-3engescu si amil &etrescu . -%omanul inlocuieste , ca dominanta epica, povestirea si nuvela , care inflorisera in primele doua decenii ale secolului , cand literatura romana avea povestitori, dar nu romancieri . -Eista tendinta de o#iectivare a romanului traditional, de esenta sociala, realizata in diverse formule artistice, prin intermediul operelor lui /iviu %e#reanu ( ,, Ion" , ,, %ascoala"),+iail 0adoveanu (,, 3altagul ") ,4i# +iaescu (,, %usoaica") , 4.alinescu ( ,, Enigma Otiliei ") , ezar &etrescu ( ,,Intunecare") ,4.+.8amfirescu (,,+aidanul cu dragoste" ). -0imetric, romancierul roman simte nevoia sincronizarii cu romanul european , innoitori ai prozei secolului ( +arcel &roust , 5ames 5o7ce,>irginia ?oolf,!omas +ann , =ranz @afAa ) sunt cunoscuti , cititi, recenzati . -Influenta #ergsoniana se resimte la amil &etrescu , 6ortensia &apadat -3engescu ,nton 6ol#an,asa cum s-a eercitat si asupra lui &roust sau a prozatoarelor #ritanice . -Inclinatia spre para#ola, spre eperiment se manifesta si prin scrierile singulare ale lui +ateiu aragiale,rmuz, rgezi sau +a 3lecer , dar si prin cartile prozatorului ,,total " care e 0adoveanu .
2. Romancierii – critici si teoreticieni -riticii isi incearca vocatia creatoare in roman $ I#raileanu - ,,dela " , /ovinescu - ,, +ite " , ,,3alauca ", romane ale iu#irilor eminesciene ; 4.alinescu - ,, artea nuntii " , ,, Enigma Otiliei ". -%omancierii sunt du#lati nu numai de critici , ci si de teoreticieni , notele sau eseurile critice se transforma in meditatii teoretice asupra romanul $ ,,reatie si analiza" de 4. I#raileanu ,,*oua structura in opera lui +arcel &roust ", ,,mintirile colonelului /acusteanu si amaraciunile anticalofilismului " de amil &etrescu ; ,,%omanul si viata moderna ", ,,rta romanului" , ,, %omanul romanesc fata de proust " , ,, ateva cuvinte despre roman " , mici eseuri si articole calinesciene . +odelele mari pe care criticii si prozatorii le pun in discutie sunt 3alzac si &roust. Doua directii mari se pot sesiza in productia romaneasca etrem de #ogata a perioadei inter#elice $ 3/8I*I0+ , sustinut de alinescu , care considera ca tipul firesc de roman romanesc e, pentru respectivul moment, cel o#iectiv, iar literatura romana nu va da multa vreme decat personae de tip IO* , si romanul de analiza, proustian sau nu , pentru care pledeaza amil &etrescu . ,,utenticitatea teoretizata si ilustrata de romanele sale va deveni nucleul viziunii romanesti a celei mai tinere generatii ce se afirma in anii BC , din care fac parte +.Eliade , nton 6ol#an , +iail 0e#astian etc.
3. Momentele romanului interbelic In perioada inter#elica scriu si pu#lica autori apartinand prin varsta si formare unor generatii distincte. 0criitorii si criticii nascuti in urul anului 9:: de#uteaza inainte de de primul raz#oi mondial $ 4. I#raileanu (9:9-9FC), *icolae Iorga ( 9:9-9FG) , 6ortensia &apadat3engescu( 9:- 9F<<) , 4ala 4alaction (9:F-9F9), !.rgezi ( 9::-9F), +iail 0adoveanu (9::-9F9), Eugen /ovinescu (9::9-9FGC), Ion gar#iceanu ( 9::H-9FC) , +ateiu aragiale ( 9::<-9FC),/iviu %e#reanu ( 9::<-9FGG) ; -0criitorii nascuti in ultimul deceniu al secolului de#uteaza in urul anului 9FH $ ezar &etrescu(9:FH-9F9), 4i# +iaescu (9:FG-9FC<),Ionel !eodoreanu (9:F-9F
In acest sens , deceniul al treilea de#uteaza cu momentul %e#reanu - caci in 9FH , cu ,,Ion" si in 9FHH cu ,,&adurea spanzuratilor ", romanul romanesc atinge treapta deplinei o#iectivari - si se inceie cu momentul romanului de analiza reprezentat de 6ortensia &apadat-3engescu si de amil &etrecu .
In deceniul urmator, noua varsta a romanului romanesc este consacrata definitiv de romanele lui +ircea Eliade, nton 6ol#an si +iail 0e#astian .
IV! TIPURI )E RO(AN 0tudiul lui I#raileanu , ,,reatie si analiza" cu su#titlul ,,*ote pe marginea unor carti " , sta#ileste o distinctie intre doua modalitati artistice$ creatie si analiza. !ermenul ,, creatie" , care il inlocuieste pe unul neo#isnuit$ ,,comportism " are o acceptie restransa$ ,, infatisarea personaelor si comportarea lor ..J, totalitatea reprezentarilor concrete pe care le putea avea de la ele ." I#raileanu recunoaste ca separarea celor doua modalitati in roman e imposi#ila$ ,,reatia si analiza se gasesc impreunate , in diverse proportii , la orice prozator de talent. In romanul eminamente de analiza 11 dolpe22 eista si strictul necesar de creatie. In povestirile lui +aupassant, opera eminamente de creatie, eista si strictul necesar de analiza . In romanele lui !olstoi , care redau viata in cip comple, eista si una si alta in proportie normala . Intre romanele de creatie, I#raileanu aminteste de operele lui 3alzac , =lau#ert, !olstoi, %oger +artin du 4ard . %omanul de analiza considerat eemplar , care presupune insa si creatie este $ ,, la recerce du temps perdu " de +arcel &roust. O&O8I!I %E!IEK */I8 functioneaza ca o prima si larga clasificare a romanului din perioada inter#elica , foarte apropiata de constatarile lovinesciene despre evolutia de la roman liric si su#iectiv la o#iectivare.
1. Romanul de creatie unoaste o mare diversitate de formule artistice$
a) Romanu !#$%a, in descendenta ,, omediei umane" #alzaciene , continua sa reflecte viata sociala intr-un loc si timp dat , cu personae capa#ile sa concureze starea civila. n asemenea proiesc vast se intrevede in intrea#a opera a lui ezar &etrescu , conceputa drept ,, ronica romaneasca a veacului " structurata in opt cicluri distincte, din ca re se cuvin mentionate cateva$ ,, %odul pamantului" , ,, %az#oi si pace " , ,, apitala care ucide" , ,, !argurile unde se moare " , ,, =antasticul interior " , ,,0at7ricon " etc. &rozatorul roman scrie romane ale lumii rurale $ ,, Ion " , ,, %ascoala " , dar si ale celei citadine $ ,, Enigma Otiliei " , ,,+aidanul cu dragoste " etc. &) Romanu '# !am# $au omanu %%% , ,,$aa ", are o spectaculoasa revnire in literatura europeana prin 5on 4alsLort7 (,,=ors7te 0aga"), %oger +artin Du 4ard (,, =amilia !i#ault" ) sau !omas +ann ( ,,asa 3udden#rooA ").&rozatorii romani fie pun accentul intr-un asemenea roman pe atmosfera $ ,, /a +edeleni" de Ionel !eodoreanu , fie deturneaza conventia romanesca si folosesc elementele sale drept cadru pentru analiza $ ,, iclul 6allipilor de 6ortensia &apadat-3engescu.parent epuizat, romanul
ciclic sau al unei familii renaste in perioada p ost#elica prin doua capodopere ( ,, ronica de familie " de &etre Dumitriu si ,,+orometii " de +arin &reda ) . %) *'un$oman , romanul formarii unei personalitati , cunoaste , dupa modelul goetean ( ,,nii de ucenicie ai lui ?ilelm +eister " si ,, nii de calatorie ai lui ?ilelm +eister" ) si unul contemporan ( 5ean ristope" de %omain %olland . ,,&ovestirile lui drian 8ograffi " de &anait Istrati ilustreaza in literatura romana un asemenea tip de proza. ') Romanu '# a+&o , varianta a romanului fresca se impune dupa primul raz#oi mondial prin cateva realizari remarca#ile $ ,, &e frontul de vest nimic nou " de Eric +aria %emarMue , ,, ruci de lemn " de %oland Dorgeles , ,,=ocul " de 6enri 3ar#usse , ,, =urtuni de otel " de Ernst 5unger etc. %eprezentativ pentru romanul romanesc de raz#oi este la noi ,, Intunecare" de ezar &etrecu . Dar elemente ale romanului de raz#oi patrund si in romanul de analiza$ ,, &adurea spanzuratilor" si ,, ltima noapte de dragoste,intaia noapte de raz#oi ". #) Romanu $o% , dupa inflorirea pe care o cunoaste in romantismul european , cand ?alter 0cott, leandre Dumas isi scriu capodoperele , repere in secolul cu o noua incarcatura$ naratiunile istorice devin para#ole sau meditatii asuora istoriei si conditiei conducatorului sau utopii propuse unei lumi aflate in criza. 0pecia romanului istoriceste cultivata stralucit la noi de +iail 0adoveanu , din a carui opera tre#uie mentionate nu numai capodoperele- ,, 8odia ancerului sau >remea Ducai ->oda " si trilogia ,, =ratii 5deri"- si si alte cateva romane $ ,, *unta domnitei %uanda", ,, *eamul 0oimarestilor ", ,, *icoara &otcoava". !) Romanu o$ intra mai greu in sfera de interes a marilor scriitori, desi literatura anglosaona isi descopera acum maestrii unei asemenea proze $ gata ristie,%a7mond andler etc . >ictor Eftimiu foloseste formula artistica a romanului detectivistic.Ea apare intr-un singur roman $ ,, mandoi " al lui /iviu %e#reanu , dar folosita ironic,distantat. ) Romanu !ana$% $ m% e adus in actualitatea romaneasca de +ircea Eliade prin ,, Domnisoara ristina" cu elemente ce tin de fondul spiritualitatii romanesti .
2.Romanul de analiza se afla su# influenta lu 3ergson, filozof care a determinat o scim#are radicala in gandirea europeana, cu implicatii profunde in sfera artei . tat &roust, cat si autoarele #ritanice aduc in roman dimensiunea interioara, meandrele constiintei . &rozatorii nu mai pot ignora revolutia infaptuita de =reud in cercetarea psiicului. Introspectia, monologul interior, fluul constiintei sunt procedee prin care autorul aunge la palierele a#isale ale sufletului eroilor, in su#constient si inconstient.
a) %omanele starilor sufletesti , cele care se #azeaza pe analiza unui sentiment, folosesc de preferinta formula confesiunii si relatarea la persoana I.*aratorul este si protagonistul eperientelor relatate$ ,, dela " de 4. I#raileanu , ,, ltima noapte de dragoste , intaia noapte de raz#oi ", amil &etrescu. /iviu re#reanu pastreaza procedeele romanului traditional ciar si in cazul unui epos al unei adanci prefaceri sufletesti$ ,, &adurea spanzuratilor". 6ortensia &apadat- 3engescu utilizeaza personae-reflector in ciclul 6allipilor pentru descifrarea in trairea personaelora sentimentelor si a compleelor psiice fundamentale$ iu#irea si vina materna, gelozia , dar si a modificarilor produse in constiinta de #oala. +odelul ramane capodopera lui +arcel &roust. #) %omanele psiologiei a#isale si o#sesive urmaresc starile constiintei ,la limita patologicului si a normalitatii . %eprezentativ e romanul lui /iviu %e#reanu , ,, iuleandra " (cercetarea motivatiilor, a conuncturilor si a cauzelor unui caz de ne#unie ) .&este romanele lui 4i# +iaescu ( ,, %usoaica" , ,, Donna l#a" ) sau ale lui >ictor &apillian (,, In credina celor sapte sfesnice", ,, =ara limita ") pluteste insa urma lui DostoievsAi.
3. Romanul problema 4.I#raileanu face distinctie intre romanele de creatie si romanele de analiza pornind de la modul de prezentare a personaului,fie orin comportamentul eterior, fie prin procesele psiice . El intuieste si conturarea unui alt tip,al treilea ,pe care il numeste ,,ROMANUL PRO*LEMA", deoarece implica si meditatia filozofica in su#stratul sau,si il eemplifica cu scrierile lui ndre 4ide. n asemenea tip de roman foloseste deopotriva creatia si analiza si are ceva in plus. El foloseste formula ,,autenticitatii" si a ,, eperientei", care multiplica procedeele $ urnal ,proces ver#al,scrisori, insemnari,dosar de eistenta ,si totodata relativizeaza si punctele de vedere pluralitatii naratorilor. 0criu asemenea romane amil &etrescu (,,&atul lui &rocust"), dar si tinerii scriitori di anii BC$ +ircea Eliade (,,+aitre7i", ,, *unta in cer" ) , nton 6ol#an (,,Ioana ", ,, O moarte care nu dovedeste nimic", ,, 5ocurile Daniei ") si +iail 0e#astian (,, De doua mii de ani") . +odelele sunt acum altele $ ndre 4ide , 5ames 5o7ce , 4iovanni &apinni.
V! ,,VARSTELE RO(ANULUI * SI PERIOA)A INTER'ELICA Intr-un eseu despre romanul romanesc , intitulat ,,rca lui *oe" , *icolae +anolescu foloseste in studierea evolutiei acestuia cu totul alte crtierii ,tinand nu de tematica si nici de modul de creatie , ci de relatiile dintre elementele romanului . stfel, o prima distinctie
separa autorul de narator ,a doua delimiteaza perspectiva narativa ( sau punctul de vedere ) de actul propriu- zis al nararii ( sau de vocea povestitorului ). Eista deci - sustine *.+anolescu-doua strategii sau doua moduri de a infatisa actiunea sau personaele unui roman $ -direct (constand in relatareK discurs ) -indirect ( prezentare K punere in scena ) . Dupa asemenea criterii, pornind de la distinctia facuta de !i#audet si rafinand-o , *.+anolescu identifica trei varste ale romanului romanesc, numite conventional $ ORICUL ,IONICUL , CORINTICUL. +aoritatea romanelor analizate apartin perioadei inter#elice , unul singur -,,+ara"-, perioadei anterioare ( ante#elice) si doar cateva eemple sunt alese din perioada post#elica . Doricul se descide cu ,,+ara "( ,,0araca vaduva cu doi copii ") si cuprinde ,,&adurea spanzuratilor" ( ,, Drumul si spanzuratoarea" ) , ,, 3altagul ( ,,O femeie in tara #ar#atilor"), ,,%usoaica" (,, 0oldatul fanfaron " . !oate dovedesc ca, si in cadrul romanelor ce tematic includ analiza scim#arilor interioare ale eroilor, miloacele artistice tin de romanul traditional. /i se adauga, din romanele aparute dupa al doilea mondial , ,,3ietul Ioanide " de 4.alinescu , ,,+orometii " de +arin &reda , ,, ronica de familie " ,&etru Dumitriu . Ionicul este eemplificata de proza 6ortensiei &apadat-3engescu , de cele doua romane ale lui amil &etrescu , ,,dela , de 4.I#raileanu , de romanele lui nton 6ol#an ( ,,0andu scrie un roman " ) , ,,+aitre7i " de +icea Eliade . orinticul presupune o mare diversitate de eemple $ scrierile, mai dificil de numit romane , ale lui rgezi si rmuz , naratiunile mateiene (,, 0u# pecetea artei "), romanul filozofic si pedagogic sadovenian cu descendenta in proza lui 0tefan 3anulescu ( ,,ondurul imparatesc si getele rosii ") . Dezvoltarea corintic in perioada post#elica este eemplificata de creatiile lui 4eorge 3alaita, *icolae 3re#u .
!ipuri de roman
1. Doricul ,,E vor#a in linii mari , de romanul din a doua parte a secolului >III si din secolul I ) care la noi atinge apogeul a#ia in deceniul al treilea al secolului . El zugraveste o lume omogena si rationala , in care ( valorile o#stei se dovedesc in stare sa le integreze pe cele individuale ) morala tuturor triumfa de o#icei asupra moralei unuia singur ( sau , mai #ine , morala individului este una si aceeasi cu morala colectivitatii ) ; personaul e un caracter, adica o unitate relativ sta#ila, indiferent de actiunea in care se afla prins,care-l confirma sau il infirma , fara a-l modifica fundamentala. In aceste conditii putem intelege lesne forma ,, auctoriala
" a romanului acesta $ un autor omniscient si omnipotent este asemeni unei instante supraindividuale, necontestate si autoritare$o#iectivitatea aceasta aparenta ascunde insa o reprimare a multiplului individual ce va si resimtita ,ulterior de artist,la fel de dureros precum resimte insul uman repsimarea de catre colectivitate. Deocamdata, insa, romanul raspunde idealurilor unei epoci increzatoare si este creator de mitologie. E inca o specie tanara,virila, lipsita de rafinament. &refera psiologia faptei ,analizei, epicul , desi dorinta lui suprema e de a crea iluzia vietii complete. /umea lui e coerenta ,vocatia ,autoritara.utorul isi ia in stapanire personaele ( le tine strans ca +ana lui Dumnezeu ,imaginata de %odin ,#ucata de materie) , e un demiurg capa#il doar de sacrificiul de a nu se dezvalui nemilocit in creatie;in care e prezent, totusi de la primul la ultimul rand,prin cunoasterea desavarsita a destinelor, sufletelor si solutiile intrigii . and incepe romanul ,stie dea cum se va sfarsi . ...J %oamnul traditional - in care El este intotdeauna E , cel care nareaza este cel care scrie, asaza iluzia vietii mai presus de aceea a artei . utorul , fiind Dumnezeu , opera lui este o carte a =acerii . Doricul romanului apartine unei carste #i#lice de inceput si unui creator la fel de impasi#il ca si reatorul ."
2. Ionicul romanului inseamna psiologism si analiza$ iar reflectia incep sa traga viata de maneca. 0-a o#servat ca reflectia in romanul clasic e numai de natura morala $ o distanta etica intre autor si personaele sale, intre divinitatea invulnera#ila si creaturile ei supuse greselii. In noul roman reflectia e de natura artistica si e glo#ala, caci noul roman a pierdut speranta in iluzie si a inceput sa creada in autencitate .uvantul magic ce apare la amil &etrescu , la 6ol#an , la 0e#astian , la Eliade .naliza si confesiunea au alungat creatia. Din epos o#iectiv, romanul uneori devine urnal. ...Jutorul a fost detronat si a cedat personaelor prerogativele puterii, locul i l-a luat naratorul. ...J +orala comuna a fost su#stituita de o morala individuala $ personaul isi regaseste orgoliul , ce fusese candva apanaul autorului .oncretul psiilogic tinde sa licideze caracterul , iar istoricitatea eterioara se va traduce printr-o temporalitate romanesca vie si contradictorie.0ocialitatea lasa locul intimitatii.&ro#lemele noului erou nu mai sunt acelea ale lui Ion ,Dinu &aturica; caci el urmareste mai putin sa se integreze in lume decat sa-si integreze lumea siesi, afirmand-o ca pe a sa proprie. 0e afla 11 la recercedu temps perdu 22 i deopotriva in cautarea unei identitati . Eperientele lui - erotice sau spirituale - se opun lumii. E un singuratic, u n izolat, un frustrat ce iz#andeste prin vanitatea eului . ...J nei forme incise a fictiunii epice i se transfera o forma descisa a marturisirii . Iluzia s-a inversat $ nu mai tine de crearea un ui univers coerent, autonom, ci de sugerarea incoerentei unei intimitati . ...J !emporalitatea s-a su#iectivizat, e traita in loc sa fie un simplu cadru . O forma multipla, li#era, contradictori a uzurpat forma unica a dominatiei si opresiunii ."
3. Corinticul !otusi ,ciclul nu se inceia aici , simetric, dupa epoca primara si energecica a doricului romanesc si dupa epoca interiorizata si feminina a ionicului, tre#uie sa urmeze corinticul. ...Jativa romancieri incearca a gasi solutii morale si estetice crizei prin care trece lumea. paati de sentimentul tragicului istoric, constient de marginirea individualismului #urgez si de pericolul invaziei unor forte sociale uriase ,care ar putea reinstaura in lume un nou 11 ev mediu 22, ei ne apar cu totii sfasiati intre contrarii.%especta spiritul culturii inauntrul caruia s-a format si incearca sa creeze altul .0unt niste reformatori nostalgici.&utem spune ca ei se impart intre utopia unui umanism regasit si cruzimea lipsei de speranta. partin intaii categorii !. +ann , 6esse, amus, si pe cea de-a doua o ilustreaza @afAa, +usil , anetti. doua este, fireste mai radicala. orinticul reflecta o noua forma de dominatia ce semana cu represiunea. &ersonaele par simple marionete, trase de sfori de un autor a carui vocatie suverana o constituie ocul. Eposul naturalist era serios, eposul corintic e, in acest sens, ironic. n Dumnezeu ucaus reface lumea. %omanul de acest tip este unul al ingenuitatii pierdute. *u mai este vor#a de su#limul creatiei dintai , ci de un surogat de creatie, de dupa potop. %omanul de vine un fel de rca a lui *oe incarcata de #iete fapturi ce s-au salvat de la inec $ o lume de supravietuitoare . Ironia e uneori tragica, impanzind romanul de toate formele grotescului , #urlescului si caricaturii . 0ursele literare cele mai importante ale corinticului tre#uie cautate , de altfel , in 11 romanul 22 alegoric si satiric al lui %a#elais si 0Lift ."