IOSIF R. URS
CARMENTODICA
Prof. univ. Dr.
Lector univ. Dr.
DREPT CIVIL TEORIA GENERALA. PERSOANELE Vol. I.
Curs pentru învăţământul la distanţă Ediţia a III a revizuită
2
2
Obiectivele cursului 3
1. Sub raport didactic Cursul de drept civil pentru anul I, intitulat „Teoria generală. Persoanele“ sau „Teoria generală a dreptului civil“ reprezintă, nendoielnic, linia de pornire pentru studiul dreptului privat at!t de co"ple# $i n per"anentă transfor"are, dar $i pentru studiul Dreptului n general cu toate ra"urile sale. Dreptul civil, cel "ai vec%i ntre ra"urile dreptului, rezultat al unor ndelungate e#perien&e săv!r$ite n „la'oratorul (uridic“ al i"periului ro"an $i desăv!r$it n $irul de veacuri care a ur"at, $i trăie$te $i clăde$te „tinere&ea eternă“ prin iscodirea $i c!r"uirea rela&iilor sociale ce se statornicesc ntre oa"eni ocrotind, printr)un arsenal fa'ulos de "i(loace (uridice specifice, valorile "ateriale $i spirituale care)i unesc ori despart pe oa"eni n sacrificiul lor "ilenar pentru li'ertate $i civiliza&ie. *tudentul care se apleacă asupra studierii $tiin&ei Dreptului tre'uie să $tie că Dreptul civil este poarta principală prin care se pătrunde n &inuturile vaste ale cunoa$terii (uridice. +ia&a o"ului, de la na$tere $i ncă dinainte, c%iar de la concep&ie $i p!nă la "oarte $i ncă dincolo de "oarte se află "ereu su' ac&iunea nor"elor de drept civil. Dreptul civil este stră(erul ac&iunilor noastre. Principiile, institu&iile, nor"ele, conceptele, no&iunile proprii dreptului civil sunt călăuza i"plicării voin&ei noastre li'ere in via&a (uridică a societă&ii. Practic nor"ele dreptului civil c!r"uiesc conduita noastră cotidiană. aptele $i actele noastre zilnice duc la na$terea, la "odificarea ori stingerea necontenită a unor raporturi civile, care fac parte din via&a noastră. Principiile $i nor"ele dreptului civil regle"entează conduita noastră zilnică- ne nva&ă cu" să ne apără" drepturile, cu" să ne ocroti" interesele- dreptul civil se ocupă de via&a noastră privată $i de 'unurile noastre- ocrote$te drepturile patri"oniale ori nepatri"oniale- c!r"uie$te drepturile $i o'liga&iile concrete prin nc%eierea contractelor civile, regle"entează "o$tenirea etc. Dreptul civil este prezent per"anent n via&a noastră, dar el tre'uie o'servat, cunoscut, n&eles $i, "ai presus de toate, aplicat n lu"ina principiilor $i nor"elor sale a căror 'ogă&ie de sensuri u"ane $i (usti&ie le descoperă studentul prin studiul teoriei generale a dreptului civil. Iată, de pildă, c!t de e#presive sunt ur"ătoarele principii $i nor"e „buna credinţă se presupune până la dovada contrarie“ /'ona fides praesu"itur0- „nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legii“ /ne"o censetur ignorare lege"0- „ orice faptă a omului, care cauzează altuia preudiciu, obligă pe acel din a cărui greşeală s! a ocazionat, a! l repara“
/art. 11 C. civ.0 Dreptul civil l nva&ă pe student să perceapă realitatea $i să n&eleagă via&a socială diferit, dintr)o perspectivă specială, (uridică, o'i$nuindu)l ncă din anul I să opereze cu ter"eni specifici, să)$i for"eze un li"'a( propriu $i să g!ndească $i să decidă independent pe 'aza principiilor $i nor"elor civile. *igur că prelegerea de drept civil nu poate $i nici nu tre'uie să nlocuiască studiul individual- nu"ai aprofundarea cuno$tin&elor creează posi'ilitatea "anifestării g!ndirii proprii, independente a viitorului (urist, fie el "agistrat, avocat ori cercetător. La cursurile de drept civil studentul va fi surprins să afle că anu"ite cuvinte, anu"i&i ter"eni pe care i)a folosit de "ulte ori $i pe care crede că i n&elege perfect au, n do"eniul (uridic al dreptului civil, cu totul alt n&eles, altă se"nifica&ie. Iată, de e#e"plu, e#presiile „a da“- „"o'il $i i"o'il“- „relativ $i a'solut“- „solidar“- „plată“ etc. au accep&iuni (uridice cu totul deose'ite dec!t n vor'irea curentă $i prevăd consecin&e dintre cele "ai diverse. Dreptul civil l nva&ă pe student să g!ndească (uridic $i să n&eleagă i"portan&a practică a ra&iona"entului (uridic, pentru a găsi $i aplica solu&ii legale la cazuri concrete care nu)$i găsesc rezolvarea ntr)o dispozi&ie legală anu"e. ste un argu"ent suficient prevederea art.3 din Codul civil potrivit căreia, (udecătorul nu poate refuza (udecarea unui caz concret 4
su' cuv!nt că legea nu)l prevede sau că este ntunecată ori nendestulătoare, pentru că ar putea fi „ur"ărit ca culpa'il de negare de dreptate“.
!. Sub raport "#todolo$ic Cursul este structurat pe te"e cu" sunt caracterizarea dreptului civil- teoria legii civile- raportul (uridic civil- actul (uridic civil- pro'a drepturilor civile- prescrip&ia e#tinctivă persoana fizică $i persoana (uridică. 5nsu$irea cuno$tin&elor de drept civil se face pe 'aza prelegerilor, a pregătirii, prezentării $i dez'aterii unor referate $i a solu&ionării unor spe&e culese din activitatea (urisdic&ională ori i"aginate $i prelucrate la nivelul cuno$tin&elor do'!ndite de student. Tre'uie spus cu tărie că „lec&ia“ nu poate nlocui studiul individual. 6ici prelegerea $i nici se"inarul nu pot $i nici nu tre'uie să nc%eie pregătirea studentului. Prelegerea clarifică no&iunile, conceptele, institu&iile (uridice- ea este un nde"n la studiul individual, un punct de plecare care să)l a(ute pe student să g!ndească independent. Prelegerile folosesc un li"'a( accesi'il, dar precis, riguros, clar, so'ru, pentru a induce studentului disciplinarea „"uncii cu cartea“, pentru a)l o'i$nui să g!ndească $tiin&ific, pentru a)i st!rni interesul pentru cunoa$tere, dar "ai ales pentru a $ti că faptele $i actele cărora le va da in viitor calificare (uridică nu sunt $i nu pot fi apro#i"ative. 6u este suficient ca studentul să asi"ileze un volu" de cuno$tin&e, să)$i nsu$ească teze, opinii, nor"e (uridice pe care apoi să le "e"oreze. ste necesar ca pe 'aza prelegerilor, apoi a 'i'liografiei, studentul să g!ndească independent, să filtreze cuno$tin&ele prin g!ndirea sa $i să pătrundă esen&a feno"enelor. *tudentul tre'uie să nve&e creativ $i aplicativ. Prezentarea teoretică esen&ială a te"aticii prelegerilor este ur"ată de un „aparat7 aplicativ ce cuprinde precizări cu privire la unele aspecte teoretice, un voca'ular (uridic pentru e#plicarea unor ter"eni folosi&i n prelegeri, o prezentare grafică a te"aticii prelegerii, un set de ntre'ări $i e#erci&ii, precu" $i un set de grile $i spe&e. 8odul de prezentare a prelegerii astfel conceput are pe l!ngă aspectul infor"ativ al studentului $i un puternic caracter for"ativ, deter"in!ndu)l să studieze $i să n&eleagă prag"atic conceptele, principiile $i regulile dreptului civil.
%. Sub raport aplicati& *igur că n anul I de studii nu sunt ncă do'!ndite cuno$tin&ele necesare pentru rezolvarea unor spe&e, pentru a pronun&a solu&ii (uridice care presupun o cunoa$tere "ai largă a cone#iunilor care e#istă ntre disciplinele de drept civil, dar ncă din anul I studentul tre'uie să)$i for"eze deprinderi practice. 5n activitatea de se"inar se concep $i se prelucrează situa&ii de fapt corespunzătoare pregătirii teoretice do'!ndite de student $i la a căror rezolvare, el participă, făc!nd aplicarea practică a cuno$tin&elor teoretice. 9$ "ai spune că, „inspira&ia "iraculoasă“ pe care se 'azează unii studen&i, ca $i unii practicieni, nu este un dar divin, ci este rezultatul unei "unci intelectuale intense, siste"atice $i perseverente $i "ai ales făcută cu ră'dare $i pasiune pentru $tiin&a dreptului civil, ncep!nd cu anul I de studii $i ter"in!nd)o niciodată.
:
CARACTERIZARE GENERALĂ A DREPTULUI CIVIL ROMÂN I. No'iu(#a )i obi#ctul dr#ptului ci&il 1. Dr#ptul ci&il ca )tii('* +uridic* •
•
•
•
;tiin&a ca siste" de cuno$tin&e se constituie n su'siste"e de $tiin&e $tiin&ele naturii- $tiin&ele sociale /despre societate0- $tiin&ele g!ndirii. *u'siste"ul $tiin&elor sociale studiază legile generale ale e#isten&ei $i dezvoltării societă&ii, evolu&ia tipurilor $i for"elor istorice de organizare socială, realitatea socială n diferitele ei for"e de "anifestare. ;tiin&ele (uridice sunt o co"ponentă a su'siste"ului $tiin&elor sociale ce studiază realitatea (uridică ca parte a realită&ii sociale. ;tiin&ele (uridice, ca parte a su'siste"ului $tiin&elor, for"ează siste"ul /su'siste"ul0 $tiin&elor (uridice in care sunt incluse a0 Teoria general a statului $i dreptului < ca $tiin&ă ce studiază statul $i dreptul n general- '0 ;tiin&ele (uridice istorice- c0 ;tiin&ele (uridice de ra"urăd0 ;tiin&ele au#iliare /a(utătoare0. ;tiin&a dreptului civil face parte din categoria $tiin&elor (uridice de ra"ură $i are ca o'iect de studiu nor"ele (uridice apar&in!nd dreptului civil $i rela&iile sociale ce for"ează o'iectul de regle"entare al acestei ra"uri de drept.
!. Dr#ptul ci&il ca ra"ur* a ,i,t#"ului d# dr#pt • •
•
•
*iste"ul unitar de drept cuprinde dreptul pu'lic $i dreptul privat. No'iu(#. Dr#ptului ci&il #,t# ac#a ra"ur* a dr#ptului pri&at car# r#$l#"#(t#a-* raporturi patri"o(ial# )i p#r,o(al# (#patri"o(ial# ,tabilit# /(tr# p#r,oa(#l# 0i-ic# )i,au p#r,oa(#l# +uridic#2 a0lat# p# po-i'ii d# #$alitat# +uridic*2 pr#cu" )i co(di'ia +uridic* a p#r,oa(#lor 0i-ic# )i p#r,oa(#lor +uridic#2 /( calitat#a lor d# ,ubi#ct# al# raporturilor +uridic# ci&il#. El#"#(t# #,#('ial# ) este o ra"ur* a ,i,t#"ului d# dr#pt ) Dreptul civil se nfă&i$ează ca un ansa"'lu de nor"e (uridice cuprinse n acte nor"ative care alcătuiesc izvoarele dreptului civil) este pri(cipala ra"ur* a dr#ptului pri&at , constituind dr#ptul co"u( pentru ra"urile de drept nvecinate. 5n cazul n care o ra"ură de drept nu con&ine nor"e proprii pentru a rezolva un caz concret, se apelează la dreptul civil care = "pru"ută > principiile sau nor"ele sale) regle"entează raporturi patri"o(ial# )i (#patri"o(ial# ce for"ează o'iectul dreptului civil) p#r,oa(#l# 0i-ic# )i +uridic# sunt ,ubi#ct#l# raporturilor (uridice de drept civil) po-i'ia d# #$alitat# +uridic* a su'iectelor raportului de drept civil, adică n raportul (uridic civil nici una dintre păr&i nu este su'ordonată celeilalte) nor"ele de drept civil, de principiu, sunt grupate pe i(,titu'ii d# dr#pt ci&il2 adică for"ează grupe o"ogene de nor"e sociale, alcătuind su'diviziuni ale o'iectului dreptului civil.
Su(t i(,titu'ii d# dr#pt ci&il raportul (uridic civil- actul (uridic civil- su'iectele ?
de drept civil /persoana fizică $i persoana (uridică0- prescrip&ia e#tinctivădrepturile reale /dreptul de proprietate $i alte drepturi reale derivate din acesta < uzul, uzufructul, a'ita&ia, superficia, servitutea0- contractul civil- răspunderea civilă /contractuală $i delictuală0- dreptul de proprietate intelectuală /dreptul de autor $i dreptul de inventator0- dreptul de "o$tenire sau de succesiune /"o$tenire legală, "o$tenire testa"entară0 etc.
%. Obi#ctul d# r#$l#"#(tar# 6or"ele de drept civil regle"entează relaţii sociale patrimoniale şi
•
nepatrimoniale pe care le convertesc în raporturi patrimoniale şi raporturi nepatrimoniale" •
Categorii de raporturi sociale regle"entate A. Raporturi patri"o(ial# care cuprind raporturi r#al#2 adică acelea care au n con&inutul lor drepturi reale, respectiv dreptul de proprietate $i celelalte drepturi reale principaleraporturi obli$a'io(al# /raporturi de o'liga&ii0, care con&in drepturi de crean&ă izvor!te din acte (uridice ori fapte (uridice /licite sau ilicite0. 3. Raporturi (#patri"o(ial# care cuprind raporturi car# pri&#,c #4i,t#('a )i i(t#$ritat#a 0i-ic* ori "oral* a p#r,oa(#i2 care au n con&inutul lor drepturi personale nepatri"oniale, cu" sunt dreptul la via&ă, dreptul la sănătate, la integritate fizică, la secretul vie&i private etc.raporturi pri&i(d #l#"#(t#l# d# id#(ti0icar# a u(#i p#r,oa(#2 cu" sunt dreptul la nu"e, la pseudoni", la do"iciliu /pentru persoana fizică0, la denu"ire, la sediu /pentru persoana (uridică0 etcraporturi i-&or5(d di( cr#a'ia i(t#l#ctual*2 care se referă la dreptul de autor asupra unei opere $tiin&ifice, literare, artistice sau dreptul de inventator, inovator, etc.
6. S#(,uril# (o'iu(ii 7Dr#pt ci&il8
Drept civil < drept biectiv @ totalitatea nor"elor (uridice adoptate de organele statului n scopul regle"entării rela&iilor dintre persoanele fizice $i (uridice. Drept civil < drept subiectiv @ prerogativa /posi'ilitatea0 unei persoane de a avea o anu"ită conduită, de a ndeplini anu"ite acte (uridice, adică de a)$i e#ercita drepturile prevăzute $i ocrotite de dreptul o'iectiv, precu" $i de a pretinde persoanei o'ligate să ai'ă o co"portare corespunzătoare dreptului său, ce poate fi i"pusă la nevoie prin for&a de constr!ngere a statului. Drept civil < !tii"#$ %uridic& de r$'ur&( parte a $tiin&elor (uridice, care are ca o'iect studierea dreptului civil ca ra"ură a siste"ului unitar de drept din Ao"!nia. Drept civil < r$'ur& de drept civil , ca ansa"'lu de nor"e (uridice ce regle"entează rela&ii sociale ce for"ează o'iectului dreptului civil. 9. Dr#ptul ci&il ca di,cipli(* d# ,tudiu /( 0acult*'il# d# dr#pt
•
Dreptul civil ca ra"ură a $tiin&ei (uridice se studiază pe discipline distincte cuprinse n progra"e de nvă&ă"!nt ale diferi&ilor ani de studiu. ) Drept civil < Partea generală $i persoaneleB
) Drept civil < Teoria generală a drepturilor reale /Drepturi reale0) Drept civil < Teoria generală a o'liga&iilor civile /'liga&ii civile0Contracte civile*uccesiuni /8o$tenirea0.
:. Pr#ci-*ri De)a lungul ti"pului, s)au dat "ai "ulte defini&ii dreptului civil. 5n continuare o să re&ine" c!teva dintre ele. D. 9le#andresco /1E?0 = Dreptul civil sau privat este acela care regle"entează raporturile particularilor dintre ei, $i care este propriu unei na&iuni >. 9. Iona$cu /1?30 = Dreptul civil este acea ra"ură a dreptului unitar al statului care regle"entează raporturile patri"oniale n care păr&ile figurează ca su'iecte egale n drepturi, raporturile personale nepatri"oniale n care se "anifestă individualitatea persoanei, precu" $i condi&ia (uridică a persoanelor fizice $i a persoanelor (uridice n calitatea lor de participan&i la raporturile (uridice civile >. F%. Geleiu /110 = Dreptul civil este acea ra"ură care regle"entează raporturi patri"oniale $i nepatri"oniale sta'ilite ntre persoane fizice $i persoane (uridice aflate pe pozi&ii de egalitate (uridică >
Cuv!ntul = drept > derivă din latinescul directus ) adver' indic!nd direc&ia, direct, fără ocol, cu sens "etaforic nse"n!nd potrivit dreptă&ii, adevărului. Pentru su'stantivul drept, latinii foloseau cuv!ntul %us /lege, dreptate0, astfel nc!t luat n sens "etaforic, cuv!ntul „drept7 dese"nează ceea ce este confor" cu nor"a. Cu acela$i se"nifica&ii l găsi" la francezi / drit 0, la englezi / ri)*t 0, la italieni /dirit0.
5n li"'a engleză cuv!ntul l$+ dese"nnează dreptul o'iectiv, iar cuv!ntul ri)*t dreptul su'iectiv. 5n li"'a franceză cuv!ntul DROIT /cu literă "are0 e folosit pentru dreptul o'iectiv $i drit sau drits /plural0 pentru dreptul su'iectiv.
;. R#pr#-#(tar# $ra0ic* ;.1. * a # t ( # " # l $ # r
R#la'ii ,ocial# patri"o(ial# )i (#patri"o(ial#
R#la'ii +uridic# patri"o(ial# )i (#patri"o(ial#
,# tra(,0or"* /(
, # c o ( & # r t # ) t # /
(
Raporturi +uridic# patri"o(ial# )i (#patri"o(ial#
Nor"a d# dr#pt ci&il
0or"#a-* Obi#ctul Dr#ptului ci&il
;.!.
Aaporturi reale /au n con&inut drepturi reale0
Raporturi patri"o(ial#
Aaporturi o'liga&ionale /au n con&inut drepturi de crean&ă0
Obi#ctul dr#ptului ci&il
Raporturi (#patri"o(ial#
Privind e#isten&a $i integritatea fizică ori "orală a persoanei Privind ele"entele de identificare a unei persoane Izvor!te din crea&ia intelectuală
1
E
<. Vocabular •
•
•
•
•
•
• •
•
•
•
•
•
•
•
act +uridic "anifestarea de voin&ă făcută cu inten&ia de a produce efecte (uridice, respectiv a na$te, a "odifica ori a stinge un raport (uridic civil concretco(di'i# +uridic* a p#r,oa(#i 0i-ic# )i a p#r,oa(#i +uridic# statutul (uridic al acestora cuprinz!nd ansa"'lul nor"elor (uridice care regle"entează diferite aspecte cu privire la persoana fizică /"inor, adoptat, do"iciliul, cetă&enia0 $i persoana (uridică /nfiin&are, patri"oniu, reorganizare, dizolvare0dr#pt r#al dreptul su'iectiv patri"onial care conferă titularului său, deter"inat, posi'ilitatea e#ercitării directe $i ne"i(locite a prerogativelor prevăzute de lege, fără a fi necesară interven&ia altui su'iect de dreptdr#ptul r#al pri(cipal dreptul care are o e#isten&ă independentă, proprie n raport cu alte drepturi reale sau de crean&ădr#ptul d# cr#a('* drept su'iectiv patri"onial care conferă titularului său deter"inat, adică su'iectului activ /creditorului0 posi'ilitatea de a pretinde su'iectului pasiv deter"inat /de'itorului0 să dea, să facă, sau să nu facă ceva su' consecin&a aplicării constr!ngerii stataledr#pt obi#cti& totalitatea nor"elor (uridice adoptate de organele statului n scopul regle"entării rela&iilor dintre oa"eni n cadrul societă&iidr#ptul po-iti& totalitatea nor"elor de drept n vigoare la un "o"ent datdr#ptul (atural principii superioare $i intangi'ile care se i"pun oricăror autorită&i statale, el e#ist!nd indiferent de ti"p $i spa&iudr#ptul public = %us publicu' > totalitatea nor"elor (uridice care se află la 'aza organizării statului $i care guvernează raporturile dintre stat, organele statului $i particularidr#pt pri&at = %us priv$tu'> totalitatea nor"elor (uridice care guvernează raporturile dintre particulari0apt +uridic ac&iuni u"ane săv!r$ite fără inten&ia de a produce efecte (uridice /de a na$te, "odifica, stinge un raport (uridic concret0, efecte ce se produc totu$i n virtutea legii(or"a d# dr#pt regulă de conduită generală, i"personală $i o'ligatorie, edictată de organele co"petente ale statului, av!nd ca scop asigurarea ordinii sociale, ce poate fi ndeplinită la nevoie prin for&a de constr!ngere a statuluip#r,oa(a 0i-ic* su'iect individual de drept, adică o"ul, privit ca titular de drepturi $i o'liga&ii civilep#r,oa(a +uridic* su'iect colectiv de drept, adică un colectiv de oa"eni, care, ntrunind condi&iile cerute de lege, este titular de drepturi $i o'liga&ii civileraport +uridic ci&il rela&ie socială patri"onială sau nepatri"onială regle"entată de nor"a de drept civil.
?. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii 0 20 30 40 :0 ?0
Defini&i dreptul civil. Care sunt sensurile no&iunii de „drept civil7H 5n ce constă o'iectul dreptului civilH Identifica&i $i analiza&i ele"entele esen&iale ale defini&iei dreptului civil. nu"era&i cinci institu&ii de drept civil. Ce n&elege&i prin sintag"a „ dreptul civil este dreptul co"un pentru ra"urile de drept nvecinate7H
1. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* . Prin e#presia „drept pozitiv7 se n&elege a0 totalitatea nor"elor (uridice civile n vigoare '0 totalitatea nor"elor (uridice n vigoarec0 totalitatea actelor nor"ative. 2. Prin e#presia „drept su'iectiv civil7 se n&elege a0 prerogativa unei persoane de a pretinde altei persoane respectarea dreptului său '0 prerogativa unei persoane de a pretinde altei persoane să se a'&ină de la tul'urarea dreptului săuc0 prerogativa unei persoane de a avea o anu"ită conduită $i de a pretinde altor persoane să ai'ă un co"porta"ent corespunzător dreptului său. 3. 'iectul dreptului civil, ca ra"ură de drept, cuprinde a0 totalitatea drepturilor $i o'liga&iilor civile '0 totalitatea raporturilor patri"oniale $i personal nepatri"oniale regle"entate de dreptul civilc0 totalitatea nor"elor (uridice care regle"entează drepturi $i o'liga&ii civile. 4. Totalitatea nor"elor (uridice n vigoare la un "o"ent dat for"ează a0 dreptul pozitiv '0 dreptul o'iectivc0 dreptul natural. :. Aaporturile care au n con&inut un drept de crean&ă sunt a0 raporturi reale '0 raporturi o'liga&ionalec0 raporturi nepatri"oniale. ?. Participan&ii la raporturile de drept civil a0 se află n rela&ii de su'ordonare '0 se află pe pozi&ii de inegalitate (uridicăc0 se situează pe pozi&ii de egalitate (uridică.
11. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs ! op" cit", p" %&!'%( I" #"$rs, )" *ng+eni ! op" cit", p" &!%-( .+" /eleiu ! op" cit", p" &!&0( ." /oroi ! 1rept civil" 2arte generală, Ed" *ll /ec3, 444, p" !0( 5"1" 6lătescu ! op" cit", p" 0!%(
2
I. Dogaru ) op. cit., p. :)3.
3
II. Pri(cipiil# dr#ptului ci&il. D#li"itar#a dr#ptului ci&il d# alt# ra"uri d# dr#pt. 1. No'iu(#a d# pri(cipiuB i"porta('a t#or#tic* )i practic*. •
•
Pri(cipii 0u(da"#(tal# al# dr#ptului car# $u&#r(#a-* )i dr#ptul ci&il − pri"cipiul de'cr$#iei, − pri"cipiul e)$lit&#ii -" .$#$ le)ii, − pri"cipiul le)$lit&#ii, − pri"cipiul sep$r$#iei .u"c#iilr -" st$t/ Pri(cipii 0u(da"#(tal# al# dr#ptului ci&il. − pri"cipiul )$r$"t&rii dreptului de prpriet$te, Principiul este nscris n Constitu&ie $i dezvoltat de Codul civil art. 44 alin. 2 din Constitu&ie prevede
−
pri"cipiul e)$lit&#ii -" .$#$ le)ii civile, art. ? din Constitu&ie precizează alin. „Cetăţenii sunt egali
−
„2roprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular" Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea #omâniei la $niunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care #omânia este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute de lege organică, precum şi prin moştenire legală7" art. 3? alin. : din Constitu&ie „ 2roprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice7"
în faţa legii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări7 alin. 2 „ 8imeni nu e mai presus de lege7" art. 4 /20 din Decretul nr. 31:4 dispune „)e9ul, rasa, naţionalitatea, religia, gradul de cultură, originea nu au nici o înrâurire asupra capacităţii7"
pri"cipiul -'bi"&rii i"tereselr i"dividu$le cu cele )e"er$le, 9cela$i Decret 31:4 consacră principiul n art. „drepturile civile ale persoanelor fizice sunt recunoscute în scopul de a satisface interesele personale materiale şi culturale în acord cu interesul obştesc" 1repturile civile pot fi e9ercitate numai potrivit cu scopul lor economic şi social, în caz contrar titularul lor săvârşeşte un abuz de drept7"
−
•
pri"cipiul crtirii drepturilr subiective civile/ 9cest principiu este consacrat n legisla&ia internă de Constitu&ie $i n Decretul 31:4, precu" $i n nor"e interna&ionale de către Pactul interna&ional privind drepturile civile $i politice ale o"ului.
Pri(cipiil# i(,titu'iilor dr#ptului ci&il. 4
5n această categorie enu"eră" acele idei, care călăuzesc anu"ite institu&ii, av!nd deci o voca&ie "ai redusă dar o i"portan&ă deose'ită n aplicarea legii civile. nu"eră" cu titlu e#e"plificativ - pri"cipiul crtirii bu"ei credi"#e0 n "ateria drepturilor reale- n construc&ii- n privin&a posesiei- n privin&a prescrip&iei ac%izitive- n "ateria conven&iilor. - pri"cipiul c"se"su$lis'ului( privind for"a actului (uridic civil- pri"cipiul .r#ei bli)$trii !i $l rel$tivit&#ii( n privin&a efectelor actelor (uridice.
!. D#li"itar#a d# alt# ra"uri d# dr#pt. A. Crit#rii d# d#li"itar# Deli"itarea dreptului civil de alte ra"uri de drept se face pe 'aza unor criterii cu" sunt obi#ctul d# r#$l#"#(tar#2 "#toda d# r#$l#"#(tar# /criteriu principal0, calitat#a ,ubi#ct#lor2 caract#rul (or"#lor2 ,p#ci0icul ,a(c'iu(ilor2 pri(cipiil# d# ra"ur*2 &oi('a l#$iuitorului /criterii au#iliare0. obi#ctul d# r#$l#"#(tar# − categorii de rela&ii sociale, av!nd trăsături specifice • proprii care le diferen&iază de alte categorii de rela&ii sociale. 1reptul civil cuprinde două categorii de relaţii sociale: patrimoniale şi personal nepatrimoniale" •
"#toda d# r#$l#"#(tar# − "i(loace prin care se e#ercită puterea de stat pentru a influen&a regle"entarea unor rela&ii sociale de către anu"ite categorii de nor"e (uridice precu" $i acele "i(loace prin care statul, prin inter"ediul nor"elor (uridice, asigură conduita corespunzătoare a su'iectelor raporturilor (uridice. ;etoda specifică dreptului civil este egalitatea părţilor raportului uridic"
•
•
calitat#a ,ubi#ct#lor < su'iectele raportului (uridic civil nu presupun e#isten&a unor condi&ii speciale, fiind suficientă calitatea de persoană fizică şi uridică" caract#rul (or"#lor +uridic# < specific dreptului civil este caracterul dispozitiv al normelor"
•
•
•
caract#rul ,a(c'iu(ilor < definitoriu pentru dreptul civil este resta'ilirea dreptului su'iectiv civil ncălcat, fie prin repararea pre(udiciului n cazul raporturilor patri"oniale, fie prin ncetarea ac&iunii de vătă"are n cazul raporturilor personal nepatri"oniale. pri(cipiil# d# ra"ur* − pot contri'ui la deli"itarea ra"urilor cu precizarea că unele principii sunt co"une la două sau "ai "ulte ra"uri. &oi('a l#$iuitorului < legiuitorul poate %otăr categoriile de raporturi (uridice cărora le sunt aplica'ile anu"ite nor"e (uridice.
3. D#li"itar#a d# dr#ptul co(,titu'io(al dreptul constitu&ional con&ine nor"e care consacră unele principii ale dreptului civil, cu" sunt principiul garantării dreptului de proprietate $i principiul egalită&ii n fa&a legii- principalele drepturi $i li'ertă&i, nscrise n Constitu&ie, sunt dr#pturi ,ubi#cti&# ci&il# ale persoanei fiziceorganele de stat "en&ionate in Constitu&ie sunt n "area lor "a(oritate persoane (uridice, ,ubi#ct# ale raportului (uridic civil. :
-
n dreptul constitu&ional predo"ină raporturile p#r,o(al# (#patri"o(ial#B de regulă, su'iectele raportului de drept constitu&ional se găsesc pe po-i'ii d# ,ubordo(ar#B nor"ele dreptului constitu&ional pretind su'iectelor sale o calitate specială, de or$a( d# ,tat ,au c#t*'#a( ro"5(B "a(oritatea nor"elor dreptului constitu&ional sunt i"perativeat!t dreptul constitu&ional, c!t $i dreptul civil con&in ,a(c'iu(i ,p#ci0ic#2 nsă sanc&iunile civile /vezi pct.30 se aplică n cadrul unui proces civil.
C. D#li"itar#a d# dr#ptul ad"i(i,trati& dreptul ad"inistrativ con&ine nor"e care regle"entează condi&iile realizării puterii e#ecutiven dreptul ad"inistrativ predo"ină raporturil# (#patri"o(ial#n dreptul ad"inistrativ păr&ile se află n po-i'i# d# ,ubordo(ar#B n raporturile de drept ad"inistrativ este necesar ca "ăcar un su'iect să ai'ă calitatea de or$a( al ad"i(i,tra'i#i public#B n dreptul ad"inistrativ predo"ină nor"ele i"p#rati&#B sanc&iunile n dreptul ad"inistrativ sunt a"#(da co(tra&#('io(al* )i co(0i,car#a2 n dreptul civil sunt r#parar#a pr#+udiciului cau-at2 (ulitat#a act#lor2 r#-ili#r#a co(tract#lor #tc. D. D#li"itar#a d# dr#ptul 0i(a(ciar n dreptul financiar su'iectele raportului (uridic sunt n po-i'ii d# ,ubordo(ar# n raportul de drept financiar, o'ligatoriu, c#l pu'i( o part# are o calitate specială, fiind un or$a( 0i(a(ciarB "a(oritatea nor"elor de drept financiar sunt i"p#rati&#B dreptul financiar are ,a(c'iu(i proprii, cu" sunt "a(orările su"elor sta'ilite cu titlu de i"pozit sau ta#ă, a"enziE. D#li"itar#a d# dr#ptul co"#rcial dreptul co"ercial regle"entează raporturi patri"o(ial# ce se for"ează n activitatea co"ercială internă născute din acte $i fapte de co"er&n a"'ele ra"uri, institu&ia centrală o reprezintă co(tractul, dar ntre contractul civil si cel co"ercial, e#istă deose'iri de regi" (uridicn a"'ele ra"uri de drept, su'iectele raporturilor (uridice au o po-i'i# +uridic* d# #$alitat#n a"'ele ra"uri de drept, su'iectele sunt p#r,oa(# 0i-ic# )i,au p#r,oa(# +uridic#, dar, n raportul de drept co"ercial, cel pu&in una din păr&i tre'uie să ai'ă calitatea de co"ercianta"'ele ra"uri de drept cunosc sanc&iunea răspunderii, dar e#istă deose'iri de regi" (uridic ntre r*,pu(d#r#a ci&il* )i r*,pu(d#r#a co"#rcial*B dreptul civil are un caracter general fiind “ dr#ptul co"u(7 n raport cu dreptul co"ercial. F. D#li"itar#a d# dr#ptul "u(cii )i ,#curit*'ii ,ocial# a"'ele ra"uri regle"entează at!t raporturi patri"o(ial#, c!t $i p#r,o(al (#patri"o(ial#B ?
-
-
n dreptul "uncii pozi&ia de egalitate a păr&ilor este prezentă nu"ai la /(c#i#r#a co(tractului2 n ti"p ce n cadrul e#ecutării contractului tre'uie să e#iste o disciplină a "uncii, care i"plică ,ubordo(ar#a 0a'* d# a($a+ator pr#cu" )i r*,pu(d#r#a "at#rial* )i r*,pu(d#r#a di,cipli(ar*B n dreptul "uncii "a(oritatea nor"elor sunt i"p#rati&#n dreptul "uncii ,0#ra ,ubi#ct#lor este diferită fa&ă de dreptul civil.
G. D#li"itar#a d# dr#ptul 0a"ili#i n dreptul fa"iliei, preponderente sunt raporturil# p#r,o(al (#patri"o(ial# izvor!te din căsătorie, rudenie, adop&ie, etc.de$i păr&ile au o po-i'i# d# #$alitat# +uridic*, n dreptul fa"iliei, n raporturile părin&i < copii "inori, pozi&ia su'iectelor este de ,ubordo(ar#n dreptul fa"iliei, su'iectele tre'uie să ai'ă o calitat# ,p#cial* so&, părinte, copil, rudă, adoptat, adoptator, etc.n dreptul fa"iliei "a(oritatea nor"elor sunt i"p#rati&#B dreptul fa"iliei are sanc&iuni proprii, cu" sunt d#c*d#r#a di( dr#pturi p*ri(t#)ti2 /(d#p*rtar#a tutor#lui d# la #4#rcitar#a tut#l#i #tc.B . D#li"itar#a d# dr#ptul i(t#r(a'io(al pri&at dreptul interna&ional privat are ca o'iect de regle"entare raporturi de drept civil, care cuprind un #l#"#(t d# #4tra(#itat# /cetă&enia străină- aflarea n străinătate a unor 'unuri- nc%eierea ori e#ecutarea n străinătate a unui contract, etc.0nor"ele dreptului interna&ional solu&ionează co(0lictul d# l#$i ori co(0lictul d# +uri,dic'ii2 precu" $i condi&ia (uridică a străinului. "etoda de regle"entare n dreptul interna&ional privat este de a sta'ili, prin indicarea nor"ei conflictuale, l#$#a aplicabil* raportului +uridic cu #l#"#(t# d# #4tra(#itat#. I. D#li"itar#a d# dr#ptul proc#,ual ci&il dreptul procesual civil cuprinde un ansa"'lu de nor"e (uridice, care regle"entează "odul d# +ud#cat* $i de solu&ionare a pricinilor civile, precu" $i "odul d# #4#cutar# ,ilit* a %otăr!rilor (udecătore$ti pronun&ate n aceste pricini. dreptul "aterial ar fi ineficient dacă nu s)ar asigura realizarea lui pe calea procesului civil, după cu" procesul civil ar fi de neconceput fără e#isten&a unui drept "aterial pe care să)l apere $i să)l valorifice. %. Pr#ci-*ri De "ulte ori procesul civil se desfă$oară dificil deoarece nor"ele (uridice fie nu sunt suficient de clare pentru adoptarea unei solu&ii via'ile, fie lipsesc cu desăv!r$ire, apăr!nd un “%iatus legislativ7, "ai ales n perioada de tranzi&ie de la un regi" politic la altul. 5n aceste situa&ii, (udecătorul c%e"at să solu&ioneze un conflict de interese, nu se poate sustrage de la activitatea de (udecată su' prete#tul că legea nu prevede sau este neclară, deoarece ar fi răspunzător de denegare de dreptate. Pentru a evita această consecin&ă, (udecătorul, constat!nd că nor"ele de drept nu sunt clare sau lipsesc, va apela la principiile funda"entale ale dreptului civil, care i vor per"ite să pronun&e o solu&ie te"einică.
B
6. Vocabular •
•
•
•
•
•
•
•
•
co(0lict d# l#$i situa&ia n care, cu privire la un raport de drept cu ele"ent de e#traneitate, sunt suscepti'ile a se aplica două sau "ai "ulte legi apar&in!nd unor state diferite. "o)t#(ir# l#$al* trans"iterea patri"oniului unei persoane, n te"eiul legii, n cazul n care defunctul nu a dispus prin testa"ent. (ulitat# < sanc&iunea de drept civil care lipse$te actul (uridic civil de efectele contrarii dispozi&iilor nor"elor (uridice cerute pentru nc%eierea sa vala'ilă. (or"# di,po-iti&# < nor"e (uridice ce ngăduie par&ilor să deroge de la dispozi&iile pe care le cuprind. (or"# i"p#rati&# < nor"e (uridice care i"pun su'iectelor de drept civil o ac&iune sau o a'sten&iune $i de la care păr&ile nu pot să deroge. pr#+udiciu rezultatul, efectul negativ suferit de o persoană ca ur"are a faptei ilicite săv!r$ită de o altă persoană. pri(cipiul co(,#(,uali,"ului < principiu aplica'il for"ei actului (uridic, confor" căruia si"pla "anifestare de voin&ă este $i suficientă $i necesară pentru a nc%eia un act (uridic vala'il / solo consensu < prin si"plul consi"&ă"!nt0. pri(cipiul 0or'#i obli$atorii < actul (uridic vala'il nc%eiat se i"pune par&ilor ntoc"ai ca legea. pri(cipiul r#lati&it*'ii #0#ct#lor actului +uridic < actul (uridic produce efecte nu"ai fa&ă de autorii lui, fără a profita sau dăuna altor persoane. 9. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii.
0 20 30 40
:0
Considera&i că anterior anului 11E statul garanta /ocrotea0 proprietatea privatăH 9rgu"enta&i. #plica&i dispozi&ia constitu&ională „6i"eni nu este "ai presus de lege7. Ce reprezintă „a'uzul de drept7H Aealiza&i o scurtă dez'atere n legătură cu dispozi&iile art. 2? din Pactul interna&ional privind drepturile o"ului „ toate persoanele sunt egale n fa&a legii $i au, fără discri"inare, dreptul la o ocrotire egală din partea legiiJ7. Ce principiu consacră acest articolH Co"pleta&i ur"ătoarele enun&uri 5n Dreptul constitu&ional predo"ină raporturileJJJJJJJJ, iar n dreptul civil, raporturileJJJJJJJJJ.. *u'iectele raportului de drept constitu&ional se găsesc pe pozi&ii deJJJJJJJJJ..n dreptul civil su'iectele afl!ndu)se pe pozi&ii deJJJJJJJJJ - 6or"ele dreptului constitu&ional suntJJJJJJJJ., iar nor"ele dreptului civil suntJJJJJJJJJJJJ.. 9t!t n dreptul civil c!t $i n dreptul co"ercial, su'iectele sunt persoaneJJJJJJJJJJJJ.., dar n co"ercial cel pu&in una dintre păr&i tre'uie să ai'ă calitatea deJJJJJJJJJ *pre deose'ire de dreptul civil, n dreptul fa"iliei, su'iectele tre'uie să ai'ă o calitate specialăJJJJJJJJJ
*anc&iunile n dreptul penal suntJJJJJJJJJJJ., n dreptul civil sanc&iunile suntJJJJJJJJJJJJ *pre deose'ire de dreptul civil, n dreptul penal, su'iectele se găsesc n pozi&ii deJJJJJJJJJJ.. ?0 Cunosc!nd pozi&ia (uridică a par&ilor at!t la nc%eierea c!t $i la e#ecutarea contractului de "uncă, sta'ili&i care este ncadrarea Dreptului "uncii < n us publicum /drept pu'lic0 sau n us privatum /drept privat0H. -
:. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. galitatea n fa&a legii civile reprezintă . un principiu funda"ental al dreptului civil2. un principiu funda"ental al siste"ului de drept3. o "etodă de regle"entare a dreptului civil. !. Dreptul civil se deli"itează de dreptul fa"iliei prin aceea că a0 nor"ele (uridice sunt i"perative '0 preponderente sunt raporturile patri"onialec0 su'iectele tre'uie să ai'ă o calitate specială. %. Dreptul co"ercial se deli"itează de dreptul civil prin a0 pozi&ia de egalitate (uridică a su'iectelor raporturilor (uridice '0 caracterul dispozitiv al nor"elorc0 calitatea de co"erciant a uneia dintre par&i. 6. Dreptul constitu&ional se deli"itează de dreptul civil prin a0 pozi&ia de su'ordonare a su'iectelor raportului (uridic '0 preponderen&a raporturilor patri"onialec0 caracterul dispozitiv al nor"elor (uridice. ;. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs op" cit", p" '% < 00( I" #" $rs op" cit", p" %- < &=( )" *ng+eni .>" /eleiu op" cit", p" &0 < '?( ." /oroi op" cit", p" = < ( 5" 1" 6lătescu op" cit", p" % < %=( I" 1ogaru op" cit", p" & < ''( −
−
−
−
−
−
1
TEORIA LEGII CIVILE III. Nor"a +uridic* ci&il* )i i-&oar#l# dr#ptului ci&il 1. No'iu(#a )i tr*,*turil# ,p#ci0ic# al# (or"#i +uridic# ci&il# •
• •
R#$ul* d# co(duit* $#(#ral*2 i"p#r,o(al*2 obli$atori#2 #dictat* d# or$a(#l# co"p#t#(t# al# ,tatului a&5(d ca ,cop a,i$urar#a ordi(ii ,ocial#2 c# poat# 0i /(d#pli(it* la (#&oi# pri( 0or'a d# co(,tr5($#r# a ,tatului . 6or"ele (uridice $i raporturile (uridice for"ează ordinea (uridică. Tr*,*turil# (or"#i +uridic# este generală @ este aplica'ilă la un nu"ăr neli"itat de cazuri0 este impersonală /nu se adresează direct unei persoane0 este obligatorie /prevederile sale pot fi i"puse prin for&a de constr!ngere a statului0
!. Structura (or"#i +uridic# ,tructura lo$ico+uridic* – ipoteza < descrie "pre(urările, condi&iile n prezen&a cărora se aplică dispozi&ia – dispozi&ia < prescrie conduita pe care tre'uie să o ai'ă o persoană n condi&iile descrise de ipoteză – sanc&iunea < precizează consecin&ele nerespectării dispozi&iei. • ,tructura t#(ico l#$i,lati&* . – alineate- articole- paragrafe- sec&iuni- capitole- titluri- păr&i /căr&i0- acte nor"ative. •
%. Cla,i0icar#a (or"#lor +uridic# crit#rii după obi#ctul d# r#$l#"#(tar# nor"e (uridice constitu&ionale, ad"inistrative, civile, penale. după 0or'a +uridic* a actului (or"ati& nor"ele (uridice sunt e#pri"ate n legi, • decrete, %otăr!ri $i ordonan&e ale guvernului. • după caract#rul co(duit#i prescrise de dispozi&ie – imperative: onerative /prevăd o'liga&ia pentru păr&i de a săv!r$i o anu"ită ac&iune0¬ pro+ibitive /interzic e#pres o anu"ită conduită a păr&ilor0. < dispozitive: permisive /nu i"pun o ac&iune pozitivă sau negativă ci doar per"it su'iectelor raportului (uridic civil să dispună potrivit voin&ei lor0 supletive /sta'ilesc o anu"ită conduită, care este o'ligatorie pentru păr&i nu"ai n cazurile n care acestea, prin voin&a lor, nu •
¬
¬
¬
2E
au sta'ilit o altă conduită0. •
•
•
după ,0#ra d# aplicar#- generale /se aplică n toate cazurile $i n orice do"eniu0- speciale /au o aplica&ie li"itată la cazurile e#pres regle"entate0K 6or"a specială are prioritate n aplicare fa&ă de cea generală < specialia generalibus derogant < iar pentru unele aspecte care nu sunt regle"entate e#pres de nor"a specială, aceasta se co"pletează cu nor"a generală. după criteriul ,a(c'iu(ii aplicat# - punitivesti"ulatoriidupă t#(ica d# #laborar# deter"inate complete < cuprind cele trei ele"ente. incomplete¬de tri"itere < fac tri"itere la un alt act nor"ativ sau la altă nor"ă. ¬ în „alb“ < ur"ează să fie ntregite printr)o nor"ă cuprinsă ntr)un act (uridic nor"ativ ce va fi adoptat n viitor.
6. No'iu(#a d# i-&or d# dr#pt n ,#(, "at#rial < condi&iile "ateriale de e#isten&ă a societă&ii care au rol deter"inant n procesul for"ării voin&ei cuprinse n nor"ele de drept n ,#(, 0or"al < for"ele de e#pri"are a nor"elor de drept.
D#0i(ir#a i-&orului d# dr#pt ci&il Prin izvor de drept civil se n&elege for"a e#terioară de e#pri"are a a nor"elor (uridice civile, adică a for"ei interne a dreptului. •
Cat#$orii d# i-&oar# d# dr#pt ci&il a0 Acte "r'$tive < Legea /Constitu&ia- legile constitu&ionale- legile organice- legile ordinare- codul civil0 < Decrete < legi < Decretele < rdonan&ele $i otăr!rile Fuvernului < rdinele, instruc&iunile $i regula"entele "ini$trilor ori ale altor conducători ai organelor ad"inistrative pu'lice centrale < 9ctele nor"ative e"ise de autorită&ile ad"inistra&iei pu'lice locale < Aegle"entări interna&ionale < acorduri, tratate, pacte. ' A Obiceiul 1cutu'$2 ca izvor de drept @ reprezintă o regulă de conduită statornicită n via&a socială de)a lungul ti"pului $i respectată n virtutea unor deprinderi, ca o lege nescrisă /le9 non scripta0 socotită o'ligatorie. c0 Dctri"$ %uridic& !i precede"tul %udici$r 1%urisprude"#$2( nu constituie n siste"ul nostru izvoare de drept, dar se recunoa$te acestora un rol i"portant n for"area nor"elor de drept, "ai ales n do"eniile n care nor"ele (uridice sunt ec%ivoce sau lipsesc. •
9. Pr#ci-*ri
2
Cel "ai i"portant izvor de drept civil este legea. Cuv!ntul “lege7 cunoa$te două sensuri n sens larg, prin “lege7 se dese"nează totalitatea actelor nor"ative e"ise de − organele statului /legi, decrete, ordonan&e, %otăr!ri0 cu respectarea unei anu"ite proceduri /sensul larg este utilizat n vor'irea curentă0− n sens restr!ns, “legea7 este actul nor"ativ adoptat de puterea legiuitoare, adică de Parla"ent, după o procedură presta'ilită.
'iceiul are valoare de izvor de drept n două cazuri a0 c!nd legea face tri"itere e#presă la el. '0 n cazul “uzurilor portuare7 din dreptul "ariti". 5n pri"ul caz, unii autori apreciază că o'iceiurile la care fac tri"itere e#presă nor"ele de drept au valoare de izvor de drept, dar nu pot fi socotite izvoare distincte fa&ă de nor"ele (uridice n care sunt cuprinse. 5n ceea ce ne prive$te, socoti" că n cazurile n care nor"a (uridică face e#pres referire la o'icei, acesta este izvor de drept deoarece regula de conduită este dată de cutu"ă $i nu de nor"a legală. “Mzurile portuare7, ca o'iceiuri n dreptul "ariti", au direct valoarea unui izvor de drept. 9cestea contri'uie la interpretarea contractelor de navlosire prin e#plicarea unor no&iuni din contract $i prin co"pletarea clauzelor contractuale.
De$i (urispruden&a /precedentul (udiciar0 nu constituie n siste"ul nostru izvor de drept deoarece (udecătorul este c%e"at să aplice legea, neav!nd atri'u&ii de a crea nor"e (uridice, totu$i, e#istă unele cazuri n care s)ar putea recunoa$te (urispruden&ei caracterul de izvor de drept civil. Confor" art. 4B /40 din Constitu&ie, deciziile Cur&ii Constitu&ionale sunt o'ligatorii $i au putere de lege pentru viitor, iar art.2: din Legea nr. 4B112 privind organizarea $i func&ionarea Cur&ii Constitu&ionale aplică aceea$i dispozi&ie pentru deciziile definitive prin care s)au solu&ionat e#cep&iile de neconstitu&ionalitate ale unor legi. 9stfel, decizia prin care Curtea Constitu&ională ad"ite o e#cep&ie de neconstitu&ionalitate, va constitui un izvor de drept, deoarece n solu&ionarea unor litigii ulterioare, (udecătorii nu vor "ai aplica te#tul declarat neconstitu&ional. 5n ceea ce prive$te deciziile *ec&iilor Mnite ale 5naltei Cur&i de Nusti&ie $i Casa&ie, de$i nu constituie izvoare de drept, sunt o'ligatorii pentru instan&ele inferioare.
22
:. R#pr#-#(tar# $ra0ic*. :.1. Structura (or"#i +uridic#.
# c i d i r u + i # " r o ( a r u t c u r t S
Ipot#-a descrie condi&iile n care se aplică dispozi&ia
I"pune săv!r$irea unei ac&iuni
Lo$ico +uridic*
Di,po-i'ia
a'&inerea de la anu"ite ac&iuni per"ite anu"ite ac&iuni
Sa(c'iu(#a sta'ile$te consecin&ele nerespectării dispozi&iei
T#(ico l#$i,lati&*
Actul (or"ati&
Articol
Căr&i O titluri O capitole O sec&iuni O paragrafe
23
:.!. Cla,i0icar#a (or"#lor +uridic# # c i d i r u + r o l # " r o ( a # r a c i 0 i , a l C
i"perative
onerative pro%i'itive
dispozitive
per"isive supletive
Caract#rul co(duit#i pr#,cri,#
S0#ra d# aplicar#
generale speciale de e#cep&ie J
Crit#riul ,a(c'iu(ii
punitive sti"ulatorii co"plete
T#(ica d# #laborar#
inco"plete
:.%. I-&oar# d# dr#pt ci&il
24
de tri"itere n al'
l i & i c t p # r d # d # r a o & I
9par&in!nd dreptului intern
Act# (or"ati&# 9par&in!nd dreptului interna&ional
Legi Decrete, otăr!ri, rdonan&e ale Fuvernului rdine ale "ini$trilor 9ctele autorită&ilor locale Conven&ii Pacte, tratate 9corduri
Obic#iul /cutu"a0
Constituie izvor de drept n "ăsura n care nor"ele (uridice fac referire sau reprezintă uzuri portuare
uri,prud#('a doctri(a
6u constituie izvoare de drept, nsă are rol i"portant n interpretarea $i aplicarea unitară a nor"elor de drept
;. Vocabular •
•
•
• •
•
•
• •
act#l# (or"ati&# #"i,# d# autorit*'il# ad"i(i,tra'i#i public# local# < cuprind %otăr!rile consiliilor locale $i (ude&ene, dispozi&iile pri"arilor, ordine ale prefec&ilor. d#cr#t# < acte nor"ative e"ise de pre$edintele Ao"!niei- acestea constituie izvoare de drept nu"ai n "ăsura n care regle"entează anu"ite rela&ii sociale, altfel ele sunt decrete individuale /conferire de decora&ii, grade "ilitare0. d#cr#t# l#$i < acte nor"ative adoptate de Consiliul rontului *alvării 6a&ionale n perioada dece"'rie 11 ) "ai 11E, p!nă la alegerea Parla"entului. doctri(a < lucrări scrise prin care se co"entează ori interpretează nor"ele (uridice. ot*r5ril# Gu&#r(ului < acte care e"ană de la Fuvern, su'ordonate legii $i decretului. l#$i co(,titu'io(al# < acte nor"ative adoptate de Parla"ent cu o for&ă (uridică superioară celorlalte legi- intră n această categorie Constitu&ia $i legile de revizuire a Constitu&iei. l#$i or$a(ic# < legi adoptate pentru regle"entarea diferitelor do"enii de rela&ii, prevăzute e#pres n Constitu&ie. l#4 (o( ,cripta < lege nescrisă. ordo(a('#l# Gu&#r(ului < acte nor"ative adoptate nu"ai n cazul n care Fuvernul este a'ilitat printr)o lege specială. 2:
•
•
ordi(#l# )i i(,truc'iu(il# "i(i)trilor < acte nor"ative e"ise la nivelul organelor centrale ale ad"inistra&iei pu'lice pentru e#ecutarea legilor. pr#c#d#(tul +udiciar =+uri,prud#('a> < ansa"'lul %otăr!rilor instan&elor (udecătore$ti. <. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii
0 20 30 40
:0
?0 B0 0 10
Defini&i $i caracteriza&i nor"a (uridică civilă. Co"para&i nor"a (uridică i"perativă cu nor"a (uridică dispozitivă. Care este ele"entul ce diferen&iază nor"a (uridică de nor"a "oralăH *ta'ili&i ele"entele structurii logico < (uridice din ur"ătoarele nor"e (uridice • art. 41E C. civ. < „ proprietarul poate face asupra pă"!ntului toate planta&iile $i clădirile ce crede de cuviin&ăJ7 • art. 1B4 C. civ. < „Creditorii pot e#ercita toate drepturile $i ac&iunile de'itorului lor, afară de acelea care i sunt e#clusiv personale7. art. 11? C. civ. < „C!nd cel ce a pri"it lucrul cu rea)credin&ă l)a nstrăinat, este • dator a ntoarce valoarea lucrului din ziua cererii de restituire7. art. 11 C. cuv < „rice faptă a o"ului, care cauzează altuia un pre(udiciu, o'ligă • pe acela din a cărui gre$eală s)a ocazionat, a)l repara7. • art. 141 C. civ. < „Poate contracta orice persoană ce nu este declarată necapa'ilă de lege7. art. 1?1 C. civ. < „ Conven&iile legal făcute au putere de lege ntre păr&ile • contractante7. art. 12 C. civ. < „ Toate clauzele conven&iilor se interpretează unele prin altele • d!ndu)se fiecărei n&elesul ce rezultă din actul ntreg7. 5n func&ie de conduita prescrisă de dispozi&ie, sta'ili&i caracterul ur"ătoarelor nor"e (uridice „proprietarul poate face asupra pă"!ntului toate planta&iile $i clădirile ce găse$te de cuviin&ă7 /art. 41E C. civ.0. „predarea tre'uie să se facă la locul unde se află lucrul v!ndut dacă păr&ile nu s)au nvoit altfel7 /art.31 C. civ0. „cel care din eroare sau cu $tiin&ă pri"e$te aceea ce nu)i este de'it, este o'ligat a)l restitui aceluia de la care l)a pri"it7 /art.112 C.civ0. „nu se poate deroga prin conven&ii sau dispozi&ii particulare /acte unilaterale0 de la legile care interesează ordinea pu'lică $i 'unele "oravuri7. Defini&i $i enu"era&i izvoarele de drept civil. Considera&i că "orala poate constitui izvor distinct al dreptului civilH Preciza&i no&iunile de „act nor"ativ7 $i „act individual7. Preciza&i no&iunile de „decret7, decret al Consiliului de *tat, decret < lege. Co"enta&i rela&ia dintre act nor"ativ, lege, nor"ă (uridică, izvor de drept.
?. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. 6or"ele (uridice de la care păr&ile pot deroga sunt a0 derogatorii '0 dispozitive2?
!.
%.
6.
9.
:.
c0 de e#cep&ie. 6or"ele (uridice ce i"pun păr&ilor o ac&iune sunt a0 o'ligatorii '0 pro%i'itivec0 onerative. 6or"ele (uridice ce o'ligă păr&ile la a'sten&iune sunt a0 pro%i'itive '0 per"isivec0 o'ligatorii. 6u constituie o trăsătură a nor"ei (uridice a0 este generală '0 este o'ligatoriec0 este personală. Prin izvor de drept civil, n sens for"al, se n&elege a0 totalitatea actelor (uridice civile '0 totalitatea condi&iilor "ateriale de e#isten&ă a societă&iic0 totalitatea for"elor de e#pri"are a nor"elor de drept civil. 6u constituie n siste"ul nostru izvor de drept a0 tratatele interna&ionale '0 (urispruden&ac0 o'iceiul.
1. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs I" #" $rs, )" *ng+eni .+" /eleiu ." /oroi 5"1" 6lătescu I" 1ogaru
< op" cit", pag" 0= < ?=( < op" cit", pag" &- < '?( < op" cit", pag" 0B ! 0?( < op" cit", pag" < ?( < op" cit", pag" %- < 0( < op" cit", pag" '0 < 0%"
2B
IV. I(t#rpr#tar#a l#$ii ci&il# 1. No'iu(#a d# i(t#rpr#tar# a l#$ii ci&il# •
•
Interpretarea este o etapă pre"ergătoare aplicării nor"ei, al cărei con&inut este dat de activitatea ra&ională de cunoa$tere a voin&ei legiuitorului e#pri"ată n nor"e $i care are ca scop ncadrarea corectă a situa&iilor de fapt $i ca rezultat final (usta aplicare a legii civile. Interpretarea presupune d#t#r"i(ar#a co('i(utului2 /('#l#,ului2 ,#(,ului cor#ct al u(#i (or"# +uridic# /( ,copul +u,t#i )i u(i0or"#i aplic*ri a ac#,t#ia la ,itua'iil# d# 0apt co(cr#t#.
!. I"porta('a practic* a i(t#rpr#t*rii – – –
– –
dată fiind varietatea $i co"ple#itatea faptelor, nor"a civilă, oric!t de perfectă ar fi for"ularea ei, nu poate cuprinde toate cazurile la care ur"ează să se aplicelegiuitorul se e#pri"ă, nu rareori, n ter"eni generaliinstan&a de (udecată nu poate refuza (udecarea su' cuv!nt că legea nu prevede sau că este ntunecată ori nendestulătoare- un astfel de (udecător este culpa'il de denegare de dreptateinterpretarea este necesară pentru a lă"uri eventualele contradic&ii aparente ce se pot ivi ntre diferite acte nor"ative sau c%iar ntre dispozi&iile aceluia$i act nor"ativter"enii, cuvintele folosite de legiuitor n cuprinsul nor"ei, au sensuri diferite, iar for"ulările sunt neclare, ec%ivoce.
%. Cla,i0icar#a i(t#rpr#t*rii crit#rii a0 n raport de 0or'a +uridic* – –
interpretarea oficială:
este făcută de organul de stat legislativ, e#ecutiv,
(udecătorescinterpretarea neoficială @doctrinarăA este făcută de persoane care nu ac&ionează
n calitate de organ de stat /(uri$ti, teoreticieni, avoca&i0. '0 n raport de r#-ultatul i(t#rpr#t*rii – literală @în litera legiiA < c!nd e#istă identitate ntre for"ulare $i con&inutul real – e9tensivă @în spiritul legiiA < prin con&inutul ei nor"a civilă acoperă "ai "ulte cazuri dec!t lasă să se n&eleagă te#tul ei – restrictivă @în spriinul legiiA < for"ularea te#tului este prea largă n raport cu con&inutul său real.
6. M#tod#l# d# i(t#rpr#tar# •
I(t#rpr#tar#a $ra"atical* se face su' două aspecte – al n&elesului n care este e#pri"ată nor"a – alcătuirii $i succesiunii propozi&iilor $i frazelor /legătura dintre cuvinte, cazul, nu"ărul, genul su'stantivelor0 2
•
•
I(t#rpr#tar#a ,i,t#"atic* prin co"para&ie cu alte nor"e din acela$i ori alt act nor"ativ. I(t#rpr#tar#a lo$ic* prin aplicarea regulilor $i argu"entelor de logică for"ală
a0 #eguli de interpretare - u(d# l#$#a (u di,ti($#2 (ici (oi (u tr#bui# ,* di,ti($#" = ubi le3 "" disti")uit( "ec "s disti")uere debe'us >B prin interpretare nu se poate restr!nge aplica&ia unui te#t care a fost for"ulat general- generalitatea for"ulării duce la generalitatea aplicării. - (or"a +uridic* tr#bui# i(t#rpr#tat* /( ,#(,ul aplic*rii2 iar (u /( ,#(,ul /(l*tur*rii aplic*rii #i =$ctus i"terpret$"dus est ptius ut v$le$t 4u$' ut pere$t >B regulă consacrată e#pres pentru interpretarea contractelor de către art. 1B din Codul civil care dispune „Când o clauză este primitoare de două înţelesuri, ea se interpretează în sensul ce poate avea un efect, iar nu acela ce n!ar putea produce nici un efect“. a a devenit de aplica'ilitate generală n dreptul civil. -
#4c#p'iil# ,u(t d# ,trict* i(t#rpr#tar# /e3cepti est strictissi'$e i"terpret$ti"is0- nor"ele de e#cep&ie tre'uie să)$i găsească o aplica&ie nu"ai la ipotezele la care se referă neput!nd fi e#tinse la alte cazuri. Pe 'aza acestei reguli se rezolvă raportul dintre legea generală $i legea specială deoarece legea specială reprezintă e#cep&ia iar legea generală regula astfel nc!t legea specială derogă de la legea generală / specialia generalibus derogant 0
'0 *rgumente de interpretare - Per $ c"tr$ri0 acesta se 'azează pe legea ter&ului e#clus /9 nu poate fi 9 $i non 90- T#rtiu" (o( datur principiul se e#pri"ă prin adagiul 4ui dicit de u"( "e)$t de $lter( $ut 4ui de u" "e)$t de $lter dicit/ 9rgu"entul nsea"nă că ori de c!te ori un te#t de lege prevede un anu"it lucru, se poate prezu"a că el neagă contrariul. - A .rtiri r$ti"$e0 argu"entul (ustifică e#tinderea aplicării unei nor"e la un caz neprevăzut de ea, deoarece "otivele avute in vedere la sta'ilirea acelei nor"e se regăsesc cu $i "ai "ultă tărie n cazul dat. - A '$%ri $d 'i"us /o particularizare a argu"entului * fortioriA este e#presia concentrată a ra&iona"entului „Cine poate "ai "ult poate $i "ai pu&in“ / 4ui ptest plus ptest 'i"us>. - Ar)u'e"tul reducerii l$ $bsurd 1reducti $d $bsurdu' A, se 'azează pe ideea că dintre n&elesurile posi'ile ale nor"ei se eviden&iază solu&ia logică, corespunzătoare scopului nor"ei $i se nlătură solu&iile ilogice, a'surde / - Ar)u'e"tul de $"$l)ie /a pari < de la egal0 sintetizat n adagiul ubi e$de' est r$ti( e$de' le3 esse debet /unde este aceea$i ra&iune a legii, acolo tre'uie aplicată aceea$i dispozi&ie a legii0.9nalogia operează n cazul n care nu e#istă o nor"ă (uridică care să regle"enteze cazul dat, se aplică o altă nor"ă, care regle"entează un caz ase"ănător. I(t#rpr#tar#a i,toric* sta'ilirea n&elesului nor"ei prin analiza condi&iilor concrete • care au deter"inat e"iterea ei. I(t#rpr#tar#a t#olo$ic* < ur"ăre$te aflarea scopului ur"ărit de legiuitor la adoptarea • nor"ei respective, folosindu)se lucrările pregătitoare $i "i(loacele "ass < "edia.
21
9.1. R#pr#-#(tar# $ra0ic*
O0icial*
$#(#ral* ) făcută de organul de stat nu"e investit +udiciar* ) făcută de organele (udecătore$ti
N#o0icial* I(t#rpr#tar# Lit#rar* E4t#(,i&* R#,tricti&*
9.!. Pr#-#(tar# co"parati&* •
•
•
R#$uli d# i(t#rpr#tar# E3cep#iile su"t de strict& i"terpret$re 1e3cepti est strictissi'$e i"terpret$ti"is2 U"de le)e$ "u disti")e( "ici i"terpretul "u trebuie s& disti")& 1ubi le3 "" disti")uit( "ec "s disti")uere debe'us2 Nr'$ %uridic& trebuie i"terpret$t& -" se"sul $plic&rii ei 1$ctus i"terpret$"dus est ptius ut v$le$t 4u$' ut pere$t2
•
Ar$u"#(t# d# i(t#rpr#tar# Per $ c"tr$ri
•
A .rtire r$ti"$e
•
A '$%ri $d 'i"us
•
Reducti $d $bsurdu'
•
Ar)u'e"t de $"$l)ie 1$ p$ri2
:. Vocabular •
•
actu, i(t#rpr#ta(du, #,t potiu, ut &al#at2 ua" ut p#r#at nor"a (uridică tre'uie interpretată n sensul aplicării, iar nu n sensul neaplicării ei. a 0ortiori ratio(a# < de la cel "ai tare către cel "ai sla'. 3E
•
• •
• • •
• •
•
a "a+ori ad "i(u, e#presia concentrată a ra&iona"entului „cine poate "ai "ult poate $i "ai pu&in7. a pari < de la egal. #4c#ptio #,t ,tricti,,i"a# i(t#rpr#tatio(i, < e#cep&iile sunt de strictă interpretare. p#r a co(trario < prin opozi&ie. ui pot#,t plu,2 pot#,t "i(u, < cine poate "ai "ult, poate $i "ai pu&in. ui dicit d# u(o (#$at d# alt#ro < ori de c!te ori un te#t de lege prevede un lucru, se prezu"ă că el neagă contrariul. r#ductio ad ab,urdu" < reducere la a'surd. ubi #ad#" #,t ratio2 #ad#" l#4 #,,# d#b#t < unde este aceea$i ra&iune a legii acolo tre'uie aplicată aceea$i dispozi&ie a legii. ubi l#4 (o( di,ti(uit2 (#c (o, di,ti(u#r# d#b#"u, < unde legea nu distinge, nici interpretul nu tre'uie să distingă. 9. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii
0 Interpreta&i ur"ătoarele nor"e (uridice aplic!nd argu"entul „per a contrario7 art. 1?2/20 „Conven&iile se pot revoca prin consi"&ă"!ntul "utual.7 art. : „6u se poate deroga, prin conven&ie, de la legile care interesează ordinea pu'lică.7 20 Co"pleta&i ur"ătorul enun& 1acă actul uridic bilateral nu poate fi revocat prin $ p$ri voinţa uneia dintre părţi ( actul uridic unilateral"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""
30 *ta'ili&i adagiul corespunzător fiecărei reguli sau argu"ent de interpretare
#cep&iile sunt de strictă interpretare Mnde legea nu distinge nici interpretul nu tre'uie să distingă
Cine poate "ai "ult, poate $i "ai pu&in
Mnde este aceea$i ra&iune a legii, acolo tre'uie aplicată aceea$i dispozi&ie a legii Dacă legea prevede un lucru, se poate prezu"a că ea neagă contrariul 6or"a (uridică tre'uie interpretată n sensul aplicării $i nu n sensul neaplicării ei
Dui potest plus, potest minus $bi eadem est ratio, eadem le9 esse debet" E9ceptio est strictissimae interpretationis Dui dicit de uno negat de altero *ctus interpretandus est potius ut valeat, uam ut pereat $bi le9 non distinuit, nec nos distinuere debemus
:. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. #presia „e#cep&iile sunt de strictă interpretare7 reprezintă a0 o e#cep&ie de la regulile de interpretare '0 o regulă de interpretare logică3
!.
%.
6.
9.
:.
c0 un argu"ent de interpretare logică. “9 "a(ori ad "inus7 este e#presia concentrată a ra&iona"entului a0 cine poate "ai "ult, poate $i "ai pu&in '0 de la cel "ai tare la cel "ai sla'c0 pentru identitate de ra&iune. Interpretarea e#tensivă a nor"ei (uridice presupune că a0 e#istă identitate ntre for"ulare $i con&inutul ei real '0 for"ularea te#tului nor"ei (uridice este "ai largă dec!t con&inutul real al acesteiac0 for"ularea te#tului nor"ei (uridice este "ai restr!nsă dec!t con&inutul real al acesteia. 9rgu"entul de interpretare “a pari7 nsea"nă a0 c!nd legea prevede un lucru, a pari se prezu"ă că ea neagă contrariul '0 unde legea nu distinge, a pari nici noi nu distinge"c0 unde este aceea$i ra&iune a legii, a pari tre'uie aplicată aceea$i dispozi&ie a legii Interpretarea nor"ei (uridice făcută de organul de stat căruia i s)a conferit o ase"enea co"peten&ă este a0 oficială '0 literalăc0 doctrinară. 5n raport de rezultat, interpretarea se clasifică n a0 oficială $i neoficială '0 literală, e#tensivă, restrictivăc0 specială $i gra"aticală.
;. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs I" #" $rs, )" *ng+eni .+" /eleiu ." /oroi 5"1" 6lătescu I" 1ogaru
< op cit", pag" ?? < 4&( < op"cit", pag" '? < 00( < op"cit", pag" = < =?( < op"cit", pag" %' < &=( < op"cit", pag" 0% < ?B( < op"cit", pag" =' < ?4(
32
33
V. R#ali-ar#a )i aplicar#a (or"#lor +uridic# ci&il# 1. Co(c#ptul d# r#ali-ar# )i aplicar# •
•
9ctivitatea de nfăptuire a dispozi&iilor $i opreli$tilor cuprinse n nor"a (uridică apare ca un proces co"ple#, dese"nat prin no&iunea de r#ali-ar# a (or"#lor d# dr#pt. Aplicar#a (or"#lor d# dr#pt constă n activitatea desfă$urată de organele de stat investite prin lege cu atri'u&ii $i co"peten&e speciale pentru transpunerea n practică a dispozi&iilor $i sanc&iunilor nor"elor (uridice.
!. For"#l# +uridic# d# r#ali-ar# – –
respectarea $i e#ecutarea prescrip&iei nor"ei (uridice de către destinatarii eiaplicarea nor"ei de către organele de stat co"petente.
%. Etap#l# d# aplicar# a (or"#lor +uridic# < sta'ilirea situa&iei de fapt < actul de aplicare 'azat pe o corectă sta'ilire a situa&iei de fapt este un act t#"#i(icB < sta'ilirea ele"entelor de drept /calificarea (uridică0 < actul de aplica&ie 'azat pe o corectă calificare (uridică se nu"e$te act l#$al. < e"iterea actului de aplicare cu respectarea condi&iilor de fond $i for"ă prevăzute de lege.
5 Te'ei"ici$ !i le)$lit$te$ sunt condi&iile actului de aplicare. 9ctul de aplicare a nor"ei (uridice nu tre'uie confundat nici cu actele nor"ative nici cu actele (uridice civile. 6. Aplicar#a =ac'iu(#a> l#$ii /( ti"p 5n ti"p legile se succed, iar conflictul de legi n ti"p se solu&ionează pe 'aza nor"elor (uridice ce alcătuiesc dreptul interte"poral. • 9plicarea legii n ti"p presupune < i(trar#a /( &i$oar# a l#$ii. L#$#a d#&i(# obli$atori# di( "o"#(tul i(tr*rii #i /( &i$oar# legea intră n vigoare n trei zile de la data pu'licării ei n 8onitorul ficial. < pr#-u"'ia d# cu(oa)t#r# a l#$ii de la data intrării n vigoare, ni"eni nu poate invoca necunoa$terea legii “ nemo censetur ignorare legem7 < i#)ir#a di( &i$oar# a l#$ii punctul final al ac&iunii unei legi este cel al abro$*riiB a'rogarea este #4pr#,* sau tacit* =i"plicit*>B total* sau par'ial*. • Tre'uie distins ntre l#$il# t#"porar# $i d#,u#tudi(#. 5n pri"ul caz nu este necesară a'rogarea, fiind suficientă scurgerea perioadei de ti"p pentru care actele nor"ative au fost adoptate. Desuetudinea intervine n acele situa&ii n care datorită dispari&iei ra&iunilor pentru care actul nor"ativ a fost adoptat- acesta nu "ai este aplicat, fără a fi a'rogat. •
34
9. Pri(cipii )i #4c#p'ii cu pri&ir# la ac'iu(#a l#$ii /( ti"p =co(0lictul l#$ilor /( ti"p>. Legea se aplică ntr)un anu"it interval de ti"p cuprins ntre "o"entul intrării $i "o"entul ie$irii din vigoare a legii respective. 5n practică nsă, raporturile (uridice $i produc #fectele, adică se nasc, se "odifică sau se sting n perioade n care pot ac&iona legi diferite. *e pune pro'le"a de a $ti cu" deter"ină" legea aplica'ilă. 9ceastă pro'le"ă se rezolvă după ur"ătoarele principii – pri(cipiul (#r#troacti&it*'ii l#$ii cu e#cep&ia sa retroactivitatea legii
•
noi( –
pri(cipiul aplic*rii i"#diat# a l#$ii (oi cu e#cep&ia sa supravieţuirea @ultraactivitateaA legii vec+i"
Pri(cipiul (#r#troacti&it*'ii l#$ii ci&il# Principiul, de "are valoare pentru ocrotirea drepturilor su'iective, pentru nsă$i autoritatea legii, a fost consacrat n art.: alin. 2 din Constitu&ie, care prevede că •
„Fegea dispune numai pentru viitor, cu e9cepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“.
Legea nouă nu regle"entează raporturile (uridice născute, "odificate sau stinse nainte de intrarea ei n vigoare. - Legea nouă se aplică, fără a fi retroactivă 2 ur"ătoarelor situa&ii situa&iilor (uridice car# ,# &or (a)t#2 "odi0ica ,au ,ti($# , după intrarea n vigoare a legii situa&iilor (uridice n cur, d# 0or"ar#2 "odi0icar# ,au ,ti($#r# la data i(tr*rii /( &i$oar# a l#$iiB #0#ct#lor &iitoar# al# raporturilor +uridic# tr#cut#B – 5n ce prive$te efectele desfă$urate n ti"p ale unor ,itua'ii +uridic#2 r#$ula #,t# c* ,# produc ac#l# #0#ct# car# ,u(t pr#&*-ut# d# l#$#a /( &i$oar#2 /( "o"#(tul /( car# ,# produc# 0i#car# #0#ct. E3cep#i$ de retr$ctivit$te $ le)ii – Legea penală $i cea contraven&ională "ai favora'ilă retroactivează /art. : alin. 2 din Constitu&ie0. – Legile interpretative < tre'uie să ad"ite" că legea interpretativă produce efecte nu"ai pentru viitor, de$i p!nă la intrarea n vigoare a actualei Constitu&ii era acceptată teza confor" căreia legea interpretativă avea caracter retroactiv. -
•
Pri(cipiul aplic*rii i"#diat# a l#$ii ci&il#
Legea se va aplica tuturor raporturilor (uridice care se vor na$te, "odifica sau stinge după "o"entul intrării n vigoare, precu" $i efectelor produse de raporturile (uridice constituite n trecut. 5ntre neretroactivitatea legii $i principiul aplicării i"ediate e#istă deose'iri esen&iale. 9stfel, neretroactivitaea se referă la fapte $i raporturi (uridice consu"ate n trecut, iar aplicarea i"ediată se referă la fapte (uridice $i raporturi n curs de producere. N#r#troacti&itat#a ,# opu(# r#troacti&it*'ii l#$ii2 iar aplicar#a i"#diat* a l#$ii ,# opu(# ,upra&i#'uirii l#$ii &#ci. 3:
E3cep#i$ supr$vie#uirii le)ii vec*i 1ultr$$ctivit$te$2/ Ca regulă, e#cep&iile de ultraactivitate n practică se referă la situa&iile su'iective /individuale0, sta'ilite prin voin&a păr&ilor ntr)un contract. C!t prive$te aceste situa&ii su'iective, se va aplica legea su' i"periul căreia a fost nc%eiat actul (uridic, deci supravie&uie$te legea vec%e. – *itua&iile su'iective, sta'ilite prin voin&a păr&ilor 2 ră"!n guvernate de legea su' i"periul căreia au luat na$tere / tempus regit actumA" – Legea nouă prevede e#pres printr)o dispozi&ie tranzitorie că anu"ite situa&ii (uridice ră"!n n continuare guvernate de legea vec%e. – Legea penală te"porală. :. Aplicar#a l#$ii ci&il# /( ,pa'iu •
•
ste guvernată de principiul t#ritorialit*'ii legii, cu e#cep&iile de r#,tr5($#r# sau #4ti(d#r# pe plan intern, $i interna&ional. Conflictul de legi n spa&iu se solu&ionează pe 'aza nor"elor conflictuale ce alcătuiesc dreptul interna&ional privat.
;. Aplicar#a l#$ii ci&il# a,upra p#r,oa(#lor • • •
Destinatarii legii sunt persoanele fizice $i (uridice5n fa&a legii, persoanele sunt egale ) pri(cipiul #$alitari,"ului. 5n func&ie de aplica'ilitate, legi civile sunt – cu voca&ie generală – cu voca&ie specială – legi civile aplica'ile persoanelor fizice – legi civile aplica'ile persoanelor (uridice.
<. Pr#ci-*ri 5n literatura de specialitate, se ad"ite aproape unani" că desuetudinea /neaplicarea ndelungată a unei legi0 nu constituie o ie$ire din vigoare a legii. Mn e#e"plu de(a clasic este codul co"ercial intrat n vigoare pe septe"'rie B care după instaurarea puterii populare $i p!nă la 22 dece"'rie 11 nu s)a aplicat, fiind n desuetudine, revigor!ndu)se n 11E. ric!t de "ult ti"p ar ră"!ne legea neaplicată, ea nu este a'rogată c!t ti"p aceasta nu rezultă dintr)un alt te#t de lege posterior. Cu alte cuvinte nu e#istă a'rogare prin desuetudine. 5n practică e#istă e#cep&ii, foarte restr!nse, n care nu se &ine sea"a de desuetudine. 9stfel, c!nd o lege a fost adoptată pentru regle"entarea unei situa&ii (uridice sau a unei institu&ii, legea se va considera a'rogată n "o"entul n care situa&ia sau institu&ia ia sf!r$it. Din acel "o"ent, legea devine fără o'iect.
Aegula “nemo censetur ignorare legem7 nu este a'solută, aceasta cunosc!nd c!teva e#cep&ii
3?
a0 c!nd o parte din teritoriul unei &ări se află izolat printr)un caz de for&ă "a(oră /se află n carantină, ocupat de ina"ic0 fiind n i"posi'ilitate de a cunoa$te pu'licarea unei legi, se poate invoca necunoa$terea ei c!t ti"p nu se reiau legăturile cu restul &ării. 6ecunoa$terea, n acest caz, nu se datorează ignoran&ei personale, ci unei i"posi'ilită&i "ateriale $i a'solute. '0 n opinia unor autori, adep&i ai teoriei erorii de drept < viciu de consi"&ă"!nt, această regulă este nlăturată n "aterie de conven&ii. 9stfel, c!nd o parte, la nc%eierea unui act (uridic, ignoră consecin&ele prevăzute de lege ca decurg!nd din contract, ea poate invoca necunoa$terea legii $i poate cere anularea contractului pentru eroare de drept.
Intervalul de ti"p n care se aplică legea
La % -il# d# la data public*rii n 8onitorul oficial
Intrarea n vigoare a legii
E4pr#,* /se precizează n ter"inus că legea se a'rogă0
Ie$irea din vigoare a legii /a'rogare0
Tacit* /legea nu con&ine dispozi&ii inco"pati'ile cu legea vec%e0
?. R#pr#-#(tar# $ra0ic*
1. Vocabular •
•
•
•
• •
•
• •
abro$ar# #4pr#,* ) intervine atunci c!nd se precizează e#plicit / in terminis0 că legea se a'rogă. abro$ar# tacit* =i"plicit*> ) intervine atunci c!nd legea nouă con&ine dispozi&ii inco"pati'ile cu cele din vec%ea lege. abro$ar# total* ) atunci c!nd toate dispozi&iile cuprinse ntr)un act nor"ativ sunt a'rogate. abro$ar# par'ial* ) c!nd nu"ai o parte din dispozi&iile unui act nor"ativ sunt a'rogate, celelalte continu!nd a ră"!ne n vigoare. i( t#r"i(i, ) e#plicit, cu acelea$i cuvinte. pri(cipiul aplic*rii i"#diat# a l#$ii ci&il# (oi ) regula de drept confor" căreia, de ndată ce a fost adoptată, legea civilă nouă se aplică tuturor situa&iilor ivite după intrarea ei n vigoare, e#cluz!nd aplicarea legii vec%i. l#$# t#"porar* ) lege edictată cu ter"en, prevăz!ndu)se c%iar n dispozi&iile ei ter"enul p!nă la care va ac&iona. (#"o c#(,#tur i$(orar# l#$#" ) ni"eni nu poate invoca necunoa$terea legii. pri(cipiul (#r#troacti&it*'ii l#$ii ci&il# ) regula (uridică potrivit căreia o lege civilă se aplică nu"ai situa&iilor care se ivesc n practică după intrarea ei n vigoare, iar nu situa&iilor anterioare. 3B
•
• •
pri(cipul t#ritorialit*'ii t#ritorialit*'ii ) regula (uridică potrivit căreia actele nor"ative civile care e"ană de la organele centrale de stat se aplică pe ntreg teritoriul &ării, iar regle"entările civile care provin de la un organ de stat local se aplică doar pe teritoriul respectivei unită&i ad"inistrativ < teritoriale. t#"pu, r#$it actu" ) legea n vigoare la un "o"ent dat guvernează actul (uridic. ultraacti&itat#a l#$ii ci&il# &#ci ) aplicarea, la unele situa&ii deter"inate, a legii civile vec%i, de$i a intrat n vigoare o nouă lege civilă.
?. @(tr#b @(tr#b*ri *ri22 #4#r #4#rci'i ci'ii2i2 aplica aplica'ii 'ii 0 Deose'i&i actul de aplicare a nor"ei (uridice de actul nor"ativ $i de actul (uridic civil. 20 Care este diferen&a ntre a'rogarea legii $i căderea ei n desuetudineH 30 Caracteriza&i principiul neretroactivită&ii $i arăta&i e#cep&iile de la aceasta. 40 9rgu"enta&i de ce este necesar ca legea penală "ai favora'ilă să retroactiveze. :0 Ce n&elege&i prin ultraactivitatea legiiH ?0 Ce este $i ce i"portan&ă are legea interpretativăH ste ea retroactivăH
1!. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. Te"einicia $i legalitatea sunt caracteristici ale a0 acte actelo lorr nor" nor"at ativ ivee '0 actelor de aplicare aplicare a legiic0 acte actelo lorr (urid (uridic icee civil civile. e. !. Legea intră n vigoare a0 la dat dataa adop adoptă tări riii '0 la data pro"ulgării pro"ulgării de către Pre$edintele Ao"!nieiAo"!nieic0 n trei trei zile de la data pu'licării pu'licării n n 8onitoru 8onitorull ficial. ficial. %. 9plicarea legii civile n ti"p este guvernată de ur"ătoarele principii a0 neretroac neretroactivita tivitatea tea $i aplicarea aplicarea i"edi i"ediată ată a legii legii noinoi '0 neretroactivitatea $i ultraactivitatea ultraactivitatea legii vec%ic0 nerectroa nerectroactivi ctivitatea tatea $i retroac retroactivita tivitatea tea legii legii vec%i vec%i.. 6. Mltraactivitatea legii civile vec%i reprezintă o e#cep&ie de la a0 princi principiu piull neretro neretroact activi ivită& tă&ii ii legii legii noi '0 principiul teritorialită&ii legii noic0 princi principiu piull aplică aplicării rii i"edia i"ediate te a legii legii noi. noi. 9. 9tunci c!nd legea nouă con&ine dispozi&ii inco"pati'ile cu cele din legea vec%e, a'rogarea este a0 e#presă '0 tacităc0 indirectă. 1%. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs I" #" $rs, )" *ng+eni .+" /eleiu
< op"cit", pag" 0= < B4( < op"cit", pag" 00 < ='( < op"cit", pag" 0B < =?(
3
." /oroi 5"1" 6lătescu
< op"cit", pag" < &=( < op"cit", pag" '0 < ?4(
31
RAPORTUL 6URIDIC CIVIL VI. No'iu(#a d# raport +uridic ci&il
1. No'iu( No'iu(#a #a d# d# rapor raportt +urid +uridic ic ci&i ci&il.l. •
Raportul +uridic ci&il #,t# o r#la'i# ,ocial* patri"o(ial* ,au (#patri"o(ial* r#$l#"#(tat* d# (or"#l# d# dr#pt ci&il. !. Pr#"i,#
•
Pentru na$terea, "odificarea, trans"iterea sau stingerea raporturilor (uridice civile concrete sunt necesare ur"ătoarele pre"ise o r#la'i# ,ocial*o (or"* d# dr#pt care să regle"enteze r egle"enteze rela&ia socială /a'stract iar apoi concret0u( 0apt 0apt ,au ,au u( act +uridi +uridicc de care nor"ele de drept condi&ionează na$terea, "odific "od ificare area, a, trans" trans"ite iterea rea sau stinge stingerea rea de dreptu drepturi ri $i o'liga o'liga&ii &ii concre concrete te ntre ntre su'iectele deter"inate.
%. Carac ract#r t#r# -
-
-
caract#r ,ocial2 ,ocial2 ca toate raporturile (uridice, deoarece ele se sta'ilesc ntre are caract#r oa"eni oa"eni,, fie privi& privi&ii ca persoa persoane ne fizice fizice,, fie ca persoa persoane ne (uridi (uridice ce /indiv /individu idual, al, respectiv n colectiv0. are caract#r &oli'io(al2 acest caracter se analizează su' două aspecte f aptul că raportul (uridic este regle"entat de ♦ pri"ul aspect rezultă din faptul o nor"ă (uridică care n esen&ă e#pri"ă &oi('a legiuitorului♦ al doilea aspect, specific tuturor raporturilor (uridice civile izvor!te din act# +uridic# pune n lu"ină caracterul dublu &oli'io(al2 &oli'io(al2 regle"entat prin nor"a (uridică $i e#pri"at prin &oi('a p*r'ilorB #4 pri"!ndu)$i voin&a, persoanele se i"plică li'er n via&a (uridică civilă. #$alitat#a +uridic* a p*r'ilorB caracter specific nu"ai raporturilor civile $i care e#pri"ă ideea că păr&ile sunt egale n drepturi $i o'liga&ii- condi&ia (uridică a su'iectelor este egalitatea (uridică- păr&ile prin voin&a lor sta'ilesc con&inutul $i o'iectul raportului (uridic.
6. I-&oar I-&oar#l# #l# rapor raportul tului ui +urid +uridic ic co(cr co(cr#t #t •
•
No'iu(#. 9ctele $i faptele (uridice sunt cunoscute n doctrină su' denu"irea de „ izvoare ale raportului (uridic concret7. Cat#$orii. Izvoarele raportului (uridic se clasifică n raport de voin&a oa"enilor n #&#(i"#(t# $i ac'iu(i o"#(#)ti, 4E
-
n raport de sfera de cuprindere, n 0apt# +uridic# /( ,#(, lar$ $i 0apt# +uridic# /( ,#(, r#,tr5(,B
A / E&#(i"#(t#l# sunt "pre(urări situa&ii care se produc independent de voin&a oa"enilor $i de care nor"a (uridică leagă producerea unor efecte (uridice /na$terea, "oartea, cutre"urul, inunda&ia0. Ac'iu(i o"#(#)ti sunt fapte săv!r$ite cu sau fără inten&ia de a produce efecte (uridice, care se produc totu$i n virtutea legii. 9c&iunile o"ene$ti se clasifică n a0 ac&iuni săv!r$ite cu inten&ia de a produce efecte (uridice, care se nu"esc act# +uridic# ci&il#. '0 ac&iuni săv!r$ite fără inten&ia de a produce efecte, dar care se produce n virtutea legii, care se nu"esc 0apt# +uridic#. aptele (uridice sunt Licit# 14u$si c"tr$cte2( săv!r$ite cu respectarea dispozi&iilor legale /gestiunea de afaceri, plata nedatorată, "'ogă&irea fără (ustă cauză0. Ilicit# ( săv!r$ite cu ncălcarea dispozi&iilor legale /delictul $i Quasidelictul0. •
•
3. Fapt# +uridic# /( ,#(, lar$ /lato sensu0 cuprind eveni"entele $i ac&iunile o"ene$ti săv!r$ite cu inten&ia de a produce efecte (uridice /acte (uridice0. Fapt#l# +uridic# /( ,#(, r#,tr5(, / stricto sensu0 cuprind eveni"entele $i ac&iunile o"ene$ti săv!r$ite fără inten&ia de a produce efecte (uridice.
9. R#pr#-#(tar# $ra0ic*
7/8/ 9$pte %uridice Fapt# +uridic#
@( ,#(, lar$
Ac'iu(i o"#(#)ti
@( ,#(, r#,tr5(,
Fapt# (atural#
Ac'iu(# a o"ului ,*&5r)it* 0*r* i(t#('ia produc#rii u(or #0#ct# +uridic#
S*&5r)it# cu i(t#('ia produc#rii u(or #0#ct# +uridic# S*&5r)it# 0*r* i(t#('ia produc#rii u(or #0#ct# +uridic#
4
Fapt# (atural#
7/:/ I;v$rele r$prtului %uridic civil c"cret I-&oar#l# raportului +uridic ci&il co(cr#t
Ac'iu(i o"#(#)ti
E4i,t#('a ori i(#4i,t#('a i(t#('i#i
Fapt# (atural# =#&#(i"#(t#> #
i i ' a d ( u ( I
Co(0or"# ori (#co(0or"# cu l#$#a
r u " # r t u C
# 0 o r t , a t a C
Ac'iu(i &olu(tar# act#l# Act#l# +uridic#
Ac'iu(i i(&olu(tar# produc #0#ct# /( &irtut#a l#$ii
Ac'iu(i licit# Fapt#l# +uridic#
Ac'iu(i licit# d#lictul )i ua,id#lictul r*,pu(d#r#a ci&il* d#lictual*
:. Vocabular d#lict faptă săv!r$ită cu inten&ie prin care o persoană provoacă o pagu'ă altei • persoane, pe care este o'ligat să o despăgu'ească. ua,id#lict faptă săv!r$ită prin negli(en&ă prin care o persoană provoacă o • pagu'ă altei persoane. 0apt* ilicit* /d#lict ci&il0 ) faptă ilicită cauzatoare de pre(udicii ce declan$ează o • răspundere civilă delictuală a cărei con&inut l constituie o'liga&ia civilă de reparare a pre(udiciului cauzat. $#,tiu(#a i(t#r#,#lor altor p#r,oa(# opera&ie ce constă n aceea că o persoană • intervine, prin fapta sa voluntară $i unilaterală $i săv!r$e$te acte "ateriale sau (uridice n interesul altei persoane, fără a fi pri"it "andat din partea acesteia din ur"ă. /"bo$*'ir#a 0*r* +u,t* cau-* fapt (uridic prin care patri"oniul unei persoane • este "ărit pe sea"a patri"oniului altei persoane, fără ca pentru aceasta să e#iste un te"ei (uridic- din acest fapt se na$te o'liga&ia pentru cel care $i vede "ărit patri"oniul său de a restitui, n li"ita "ăririi, către cel care $i)a di"inuat patri"oniul. plata (#datorat* e#ecutarea de către o persoană a unei o'liga&ii la care nu era • &inută $i pe care a făcut)o fără inten&ia de a plăti datoria altuia.
42
;. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii 0 20 30 40 :0 ?0
Defini&i raportul (uridic civil. Care sunt caracterele raportului (uridic civilH Care sunt pre"isele raportului (uridic civilH nu"era&i izvoarele raportului (uridic civil concret. *ta'ili&i corela&ia dintre rela&ia socială ) nor"a (uridică civilă)raportul (uridic civil. Co"enta&i distinc&ia dintre „raportul (uridic virtual7 $i „raportul (uridic civil concret7.
<. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. Care din ur"ătoarele afir"a&ii este adevăratăH a0 raportul (uridic civil are un caracter social '0 raportul (uridic civil nu are un du'lu caracter voli&ionalc0 n cadrul raportului (uridic civil, păr&ile se află n raport de su'ordonare. !. Aaportul (uridic civil este o rela&ie socială, patri"onială sau nepatri"onială regle"entată de a0 lege '0 nor"a (uridicăc0 nor"a de drept civil. %. 9c&iunile o"ene$ti săv!r$ite cu inten&ia de a produce efecte (uridice sunt a0 fapte (uridice '0 delicte civilec0 acte (uridice civile. 6. aptele (uridice sunt a0 "pre(urări ce se produc independent de voin&a oa"enilor '0 ac&iuni o"ene$ti săv!r$ite fără inten&ia de a produce efecte (uridice, dar care se produc n virtutea legii. c0 ac&iuni o"ene$ti săv!r$ite cu inten&ia de a produce efecte (uridice. ?. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs I" #"$rs )" *ng+eni .+" /eleiu ." /oroi 5"1" 6lătescu I" 1ogaru
! op"cit", p" &!4( ! op"cit", p" =0!?B( ! op"cit", p" ?!?&( ! op"cit", p" &?!&4( ! op"cit", p" 4&!44( ! op"cit", p" -&!4-
43
VII. Structura raportului +uridic ci&il 1. El#"#(t#l# co(,tituti&# subiectele sau părţile ntre care se leagă raportul (uridic civilconţinutul raportului, alcătuit din drepturile si o'liga&iile su'iectelor /păr&ilor0obiectul raportului for"at din ac&iunile $i inac&iunile la care sunt ndreptă&ite păr&ile
-
ori la care sunt o'ligate- o'iectul e#pri"ă conduita pe care tre'uie să o ur"eze păr&ile.
!. Subi#ct#l# raportului +uridic ci&il.
N#iu"e( c$r$cteri;$re )e"er$l&. *u'iectele raportului (uridic sunt oa"enii care participă la raportul (uridic, fie in "od individual ca p#r,oa(# 0i-ic#2 fie n cadrul unor organis"e ca p#r,oa(# +uridic#. *u'iectele raportului (uridic civil ocupă două pozi&ii distincte su'iectul activ, acela care do'!nde$te drepturi /titular de drepturi0su'iectul pasiv, acela care se o'ligă /titular de o'liga&ii0. 5n cadrul raporturilor o'liga&ionale, su'iectul activ este denu"it cr#ditor, iar su'iectul pasiv este denu"it d#bitor2 denu"iri ce se particularizează n func&ie de denu"irile raportului (uridic la care participă /ntr)un contract de v!nzare)cu"părare, păr&ile se nu"esc &5(-*tor )i cu"p*r*torB ntr)un contract de dona&ie se nu"esc do(ator )i do(atarB ntr)un contract de depozit se nu"esc d#po(#(t )i d#po-itarB ntr)un contract de furnizare de produse, 0ur(i-or )i b#(#0iciar etc.0 5n cadrul raporturilor de o'liga&ii, păr&ile apar cu du'lă calitate de su'iect activ $i de su'iect pasiv. •
-
-
-
Plur$lit$te$ de subiecte. Aaportul (uridic civil se sta'ile$te de regulă ntre două persoane /raport (uridic si"plu0. Aaportul (uridic civil se poate lega ntre "ai "ulte persoane, fie ca su'iecte active, fie ca su'iecte pasive, fie su' a"'ele aspecte. 9stfel, /( raportul r#al /de proprietate0 su'iectul activ poate fi o singură persoană sau, n cazul proprietă&ilor co"une, pot fi "ai "ulte persoane, fiind deci o pluralitate activă- la aceste raporturi, su'iectul pasiv este ntotdeauna plural < pluralitate pasivă. @( raportul obli$a'io(al2 ce con&ine drepturi de crean&ă, pot fi "ai "ul&i creditori, e#ist!nd o pluralitate activă- "ai "ul&i de'itori fiind o pluralitate pasivă- ori "ai "ul&i creditori $i de'itori e#ist!nd o pluralitate "i#tă. •
-
I"dividu$lit$te$ subiectelr/ 5n raporturile (uridice de o'liga&ii care con&in drepturi relative, ,ubi#ct#l# =acti& )i pa,i&> ,u(t i(di&iduali-at# , deter"inate de la for"area raportului (uridic. 5n raporturile civile reale ce con&in drepturi a'solute, /raportul (uridic de proprietate0 (u"ai ,ubi#ctul acti& #,t# d#t#r"i(at2 individualizat, de la na$terea raportului •
-
44
(uridic, ,ubi#ctul pa,i& 0ii(d (#d#t#r"i(at2 deoarece o'liga&ia de a nu aduce atingerea dreptului su'iectului activ, revine tuturor ca o o'liga&ie generală.
C$p$cit$te$ civil& $ subiectelr 1p&r#ilr2/ Calitatea de su'iect de drept civil presupune $i capacitat#a ci&il*2 cu cele două ele"ente funda"entale capacitat#a d# 0olo,i('*2 /aptitudinea de a avea drepturi $i o'liga&ii0 $i capacitat#a d# #4#rci'iu2 /aptitudinea de a)$i e#ercita drepturile $i a)$i asu"a o'liga&ii, săv!r$ind acte (uridice n nu"e propriu0. •
-
%. Co('i(utul raportului +uridic.
N#iu"e$ de c"#i"ut – Con&inutul raportului (uridic este alcătuit din drepturile su'iectului activ o'liga&iile su'iectului pasiv. – Drepturile $i o'liga&iile sunt i(t#rd#p#(d#(t#2 adică drepturilor su'iectului activ le corespund o'liga&iile su'iectului pasiv, iar o'liga&iilor su'iectului pasiv le corespund drepturile su'iectului activ. – Interdependen&a drepturilor $i o'liga&iilor, este diferită n func&ie de natura raportului civil. 5ntr)un raport (uridic real, corela&ia este ntotdeauna ,i"pl* su'iectul activ, deter"inat, are nu"ai drepturi, iar su'iectul pasiv, nedeter"inat, are o'liga&ia negativă de a nu tul'ura e#erci&iul acestor drepturi. 5n raporturile o'liga&ionale, o'liga&ia poate fi ,i"pl* /contract de "pru"ut, unde "pru"utatul are o'liga&ia de restituire0 sau co"pl#4*2 deoarece su'iectele au du'la calitate de su'iecte active $i su'iecte pasive, adică au drepturi $i o'liga&ii interdependente /contractul de v!nzare)cu"părare, contractul de antrepriză etc.0. •
N#iu"e$ de drept subiectiv civil/ Dr#ptul ,ubi#cti& #,t# po,ibilitat#a r#cu(o,cut* ,ubi#ctului acti& d# (or"#l# d# dr#pt ci&il d# a a&#a2 /( li"it#l# ,tabilit# d# ac#,t# (or"# o a(u"it* co(duit* )i d# a pr#ti(d# ,ubi#ctului pa,i& o co(duit* cor#,pu(-*toar# c# co(,t* /( a da2 a 0ac# ,au a (u 0ac# c#&a2 iar /( ca- d# (#&oi# ,* ap#l#-# la 0or'a d# co(,tr5($#r# a ,tatuluiB Caract#r# dreptul su'iectiv este o posi'ilitate, o prerogativă a titularului de a desfă$ura o anu"ită conduită /dreptul de proprietate conferă titularilor dreptul de a poseda, folosi $i dispune de 'unuri0 posi'ilitatea2 prerogativa tre'uie să fie recunoscută de nor"ele de drept, care consacră nu nu"ai posi'ilitatea de a avea o conduită, dar prevăd $i "ăsura conduitei su'iectul, titular de drepturi, poate pretinde celorlalte su'iecte o anu"ită co"portare, care să garanteze posi'ilitatea conferită de lege /a da, a face, a nu face ceva0 posi'ilitatea titularului de a avea o anu"ită conduită $i de a i"pune altora o anu"ită co"portare sunt asigurate, la nevoie, prin apelarea la for&a de constr!ngere a statului. •
•
N#iu"e$ de bli)$#ie civil& < tripl& $ccep#iu"e/ 4:
prin “o'liga&ie7 sau o'liga&ii civile se n&elege o categorie de raporturi (uridice ce con&in drepturi de crean&ă / lato sensu0 prin “o'liga&ie7 se n&elege ndatorirea ce revine su'iectului pasiv ntr)un raport (uridic civil, de a da, a face ceva, a nu face ceva / stricto sensu0 prin 7o'liga&ie7 se n&elege nscrisul care ncorporează $i constată e#isten&a unei crean&e /titlu de credit, o'liga&ii CC0. K Ca no&iune corelativă a dreptului su'iectiv, pri( obli$a'i# ci&il* /('#l#$#" /(datorir#a ,ubi#ctului pa,i& d# a a&#a o a(u"it* co(duit*2 cor#,pu(-*toar# c#ri('#i ,ubi#ctului acti&2 co(,t5(d /( a da2 a 0ac# c#&a ,au a (u 0ac# c#&a2 co(duit* car# poat# 0i i"pu,* la (#&oi# pri( 0or'a d# co(,tr5($#r# a ,tatului.
Cl$si.ic$re$ drepturilr subiective civile < criterii/ a0 n func&ie de sfera persoanelor o'ligate sau n func&ie de $radul d# opo-abilitat# , drepturile su'iective se clasifică n dr#pturi ab,olut# $i dr#pturi r#lati&#B Dr#ptul ab,olut este acel drept civil n te"eiul căruia titularul său, deter"inat, are posi'ilitatea să)l e#ercite singur fără concursul altei persoane, toate celelalte persoane, su'iecte pasive nedeter"inate, av!nd o'liga&ia generală $i negativă de a nu aduce atingere titularului n e#ercitarea dreptului său /drepturile reale, drepturile
•
nepatrimonialeA
Dr#ptul r#lati& este dreptul n te"eiul căruia su'iectul activ deter"inat < creditor, are posi'ilitatea de a cere su'iectului pasiv deter"inat ) de'itor, să dea, să facă, sau să nu facă ceva @drepturile de creanţăA" '0 n func&ie de co('i(utul lor, drepturile su'iective se divid n dr#pturi patri"o(ial#2 au un con&inut econo"ic $i pot fi evaluate n 'ani. dr#pturi p#r,o(al# (#patri"o(ial#2 nu au un con&inut econo"ic . Drepturile p$tri'"i$le se divid n dr#pturi r#al# $i dr#pturi d# cr#a('*. 1reptul real este dreptul n virtutea căruia titularul poate e#ercita singur atri'utele asupra unui lucru deter"inat, n "od direct $i ne"i(locit, fără concursul altei persoane. 1reptul de creanţă este acel drept n virtutea căruia su'iectul activ, creditor, are posi'ilitatea să pretindă su'iectului pasiv, de'itor, să dea, să facă, sau să nu facă ceva. Drepturile "ep$tri'"i$le se divid n drepturi ce privesc e#isten&a $i integritatea fizică $i "orală a persoanei, drepturi privind atri'utele de identificare a persoanei, drepturi privind latura personal nepatri"onială a drepturilor de crea&ie intelectuală. c0 n func&ie de ,i$ura('a o0#rit* titularilor, drepturile se "part n dr#pturi pur# )i ,i"pl# $i dr#pturi a0#ctat# d# "odalit*'i /ter"en $i condi&ie0d0 n func&ie de cor#la'ia di(tr# #l# drepturile su'iective civile se clasifică n 4?
dr#pturi pri(cipal#, care nu depind de e#isten&a unui alt drept /dreptul de proprietate $i dez"e"'ră"intele lui0. dr#pturi acc#,orii2 care depind de un alt drept principal /dreptul de ipotecă, de ga(0.
Cl$si.ic$re$ bli)$#iilr civile < criterii/ a0 n raport de obi#ctul lor distinge" o'liga&ii de a da, a face, a nu face o'liga&ii pozitive $i negative o'liga&ii de rezultat $i de diligen&ă. obli$a'ia d# a da < ndatorirea de a constitui sau a trans"ite un drept real cu o privire la un lucru. obli$a'ia d# a 0ac# < constă ntr)o presta&ie pozitivă, alta dec!t constituirea sau stră"utarea drepturilor reale, av!nd ca o'iect e#ecutarea de lucrări, prestarea de servicii sau predarea unui lucru. obli$a'ia d# a (u 0ac# < ndatorirea su'iectului pasiv de a se a'&ine de la săv!r$irea unei ac&iuni. •
o
obli$a'ia po-iti&* < o ac&iune ce constă n o'liga&iile de a da $i de a face. obli$a'i# (#$ati&* < o a'sten&iune ce constă n o'liga&iile de a nu face.
obli$a'ia d# r#-ultat < ndatorirea de'itorului de a o'&ine un rezultat anu"e, deter"inat. obli$a'ia d# dili$#('* < ndatorirea de'itorului de tinde către atingerea unui scop, depun!nd n acest sens toată stăruin&a, toate diligen&ele i"puse de o'&inerea rezultatului fără a pretinde nsă să o'&ină rezultatul ur"ărit. o
'0 n raport de $radul d# opo-abilitat# , o'liga&iile civile se "part n o'liga&ii o'i$nuite, opoza'ile păr&ilor o'liga&iile opoza'ile $i ter&ilor o'liga&ii reale. obli$a'ia ob)(uit* este aceea ce revine de'itorului fa&ă de care s)a născut. o obli$a'ia ,cript# i( r#" opo-abil* )i t#r'ilor ) este str!ns legat! de un 'un astfel nc!t creditorul nu)$i poate realiza dreptul dec!t dacă titularul lucrului va fi o'ligat să) i respecte dreptul de$i nu a participat la for"area raportului o'liga&ional. obli$a'ia propt#r r#" obli$a'ia r#al* ) este o'liga&ia ce revine de&inătorului unui lucru datorită i"portan&ei deose'ite a acestuia pentru societate /o'liga&ia de&inătorului unui teren agricol de a)l cultiva0. c0n raport de ,a(c'iu(#, o'liga&iile sunt o'liga&ii perfecte o'liga&ii i"perfecte. obli$a'ia p#r0#ct* < o'liga&ia care se 'ucură integral de sanc&iune (uridică n o cazul nendeplinirii presta&iilor de 'unăvoie de către de'itor. obli$a'ia i"p#r0#ct* < o'liga&ia a cărei e#ecutare nu se poate o'&ine pe cale silită, o dar n "ăsura n care este e#ecutată de 'unăvoie de către de'itor, acesta nu are dreptul să pretindă restituirea presta&iei. d0 n raport de ,tructura lor, o'liga&iile civile se su'clasifică n 4B
o'liga&ii pure $i si"ple, care au un creditor, un de'itor, un singur o'iect $i nu sunt afectate de "odalită&i o'liga&iile co"ple#e, adică cu pluralitate de su'iecte /activă, pasivă, "i#tă0 ori cu pluraliitate de o'iecte o'liga&ii afectate de "odalită&i, adică de ter"en sau condi&ie.
6. Obi#ctul raportului +uridic ci&il •
•
•
Obi#ctul raportului +uridic ci&il co(,t* /( ac'iu(#a ,au ab,t#('iu(#a la car# #,t# /(dr#pt*'it ,ubi#ctul acti& )i #,t# obli$at ,ubi#ctul pa,i&. Dacă con&inutul raportului cuprinde posi'ilită&i $i ndatoriri (uridice, o'iectul cuprinde realizarea acestora. Presta&ia concretă poate să fie trans"iterea unui drept real /a da0, sau să fie un fapt al de'itorului /pozitiv < a face, sau negativ < a nu face0. Lucruril# la care se referă conduita păr&ilor constituie obi#ct i(dir#ct2 d#ri&at al raportului (uridic civil.
9. Pr#ci-*ri. Pluralitat#a ,ubi#ct#lor raportului +uridic ci&il Din punct de vedere al nu"ărului de persoane care au calitatea de su'iecte ale raportului (uridic civil, e#istă a0 raporturi (uridice civile si"ple, sta'ilite ntre o persoană /fizică sau (uridică0 ca su'iect activ $i o persoană /fizică sau (uridică0 ca su'iect pasiv. 9cest tip de raporturi este regula. '0 raporturi (uridice civile co"ple#e, cu pluralitate de su'iecte ce se sta'ilesc ntre "ai "ulte persoane fie ca su'iecte active, fie ca su'iecte pasive, fie su' a"'ele aspecte. 5n cazul raporturilor (#patri"o(ial# pluralitatea activă se nfă&i$ează ca drept de coautorat, contri'u&ia fiecărui coautor fiind deter"inată sau nedeter"inată. *u'iectele pasive sunt ntotdeauna o pluralitate nedeter"inată. 5n cazul raporturilor r#al#2 pluralitatea activă poate fi nt!lnită n ipoteza proprietă&ii co"une. #istă două for"e de proprietate co"ună pe cote < păr&i $i n devăl"ă$ie. 2roprietatea comună pe cote < părţi care are ca o'iect un 'un sau "ai "ulte 'unuri individual deter"inate se nu"e$te coproprietate, iar cea care are ca o'iect o "asă de 'unuri se nu"e$te indiviziune. La proprietatea co"ună pe cote < păr&i, dreptul de proprietate se frac&ionează pe cote < păr&i arit"etice, ideale, legale sau inegale /2- 30- fiecare coproprietar $i cunoa$te cota < parte ideală din 'un, dar nu are o parte "aterială deter"inată din 'un. 5n cazul proprietăţii comune în devălmăşie dreptul de proprietate co"ună apar&ine nefrac&ionat tuturor titularilor codevăl"a$i care au ca o'iect 'unuri co"une nefrac&ionate n "aterialitatea lor /situa&ia so&ilor0. 5n cazul raporturilor obli$a'io(al# pluralitatea de su'iecte se poate nfă&i$a n trei for"e a0 Gbligaţia conunctă @divizibilăA < datoria este divizi'ilă n sensul că fiecare dintre creditori poate pretinde de la de'itor nu"ai partea sa, sau fiecare de'itor este &inut nu"ai pentru partea sa din datoria co"ună. 9cest tip de o'liga&ii constituie regula.
4
'0 Gbligaţia solidară < fiecare creditor poate cere de'itorului ntreaga datorie sau fiecare de'itor este &inut $i poate fi o'ligat la e#ecutarea ntregii datorii. c0 Gbligaţia indivizibilă < nu poate fi divizi'ilă ntre creditori sau ntre de'itori fie datorită naturii o'iectului ei care nu poate fi divizat /predarea unui ani"al viu0, fie datorită voin&ei păr&ilor. 5n consecin&ă, fiecare creditor poate cere ntreaga presta&ie, iar fiecare de'itor poate fi constr!ns să e#ecute ntreaga presta&ie.
41
:. R#pr#-#(tar# $ra0ic* :.1. drepturi privind e#istenta si integ ritatea fizica si "orala a erso anei e l a i r n u o t " p i r e r t a p e n r o l i r u t e p l i e v r i d c a e e v r i a t c c i e f i i s ' a l u C s . D . 2
drepturi privind atri'utele de identificare a pers oanei
drepturi privind latura nepatri"oniala a drepturilor de creatie intelectuala
drept de uz
e l a p i c n i r p
drept uri reale /(us in re0 e l a r i u n t p o " e r i r t a p
i i r o s e c c a
drep t de p rop rietat e
drept de uzufruct
dez"e"'ra"inte
drept de a'itatie
drep t de ad"inis trare drept de concesiune drept de folosinta drept de pree"ptiune
drep t de s up erficie drept de servitute
# t u l o , b a i r u t p # r d
drept de ga( drept de ipoteca privilegiile drept de retentie
drepturi de creanta /(us ad p ersona"0
dr#pturi r#lati&#
:.!. Pr#-#(tar# co"parati&*
• • • •
• •
• •
Dr#pt r#al +u, i( r# este drept a'solut su'iect activ deter"inat su'iect pasiv nedeter"inat i corespunde o'liga&ia generală $i negativă de a nu face ni"ic de natură a aduce atingere acestui drept opoza'il erga o"nes nso&it de prerogativa ur"ăririi $i a preferin&ei li"itat ca nu"ăr izvoră$te din lege :E
Dr#pt d# cr#a('* +u, ad p#r,o(a" • este drept relativ su'iect activ deter"inat • su'iect pasiv deter"inat • i corespunde o'liga&ia • ) pozitivă /a da, a face0 ) negativă a su'iectului pasiv de a nu face ceva din ceea ce ar fi putut face dacă nu s)ar fi o'ligat la a'stentiune. opoza'il su'iectului pasiv • • ))))))))))))))))))))))))))))))) • neli"itata ca nu"ăr • izvoră$te din act $i fapt (uridic
d# obli$a'i# d# 7a daH obli$a'i# d# 7a 0ac#H obli$a'i# d# 7a (u 0ac#H obli$a'i# po-iti&* obli$a'i# (#$ati&*
dup* obi#ct
obli$a'i# d# r#-ultat obli$a'i# d# dili$#('*
:.%. Cla,i0icar#a obli$a'iilor
dup* $radul d# opo-abilitat#
obli$a'i# obi)(uit* obli$a'i# opo-abilitat# )i t#r'ilor =,cripta# i( r#"> obli$a'i# r#al* =propt#r r#">
dup* ,a(c'iu(#
obli$a'i# p#r0#ct* obli$a'i# i"p#r0#ct*
dup* ,tructur*
obli$a'i# pur* )i ,i"pl* obli$a'i# a0#ctat* d# "odalit*'i obli$a'i# co"pl#4*
;. Vocabular • • • •
•
•
•
•
aut dar# a da. aut 0ac#r# a face. aut (o( 0ac#r# a nu face. dr#pt ,ubi#cti& ab,olut < acel drept n te"eiul căruia titularul său, deter"inat, are posi'ilitatea să)l e#ercite singur, fără concursul altuia, toate celelalte persoane, ca su'iecte pasive nedeter"inate, av!nd o'liga&ia generală $i negativă de a nu aduce nici o atingere titularului n e#ercitarea dreptului său. dr#pt ,ubi#cti& r#lati& < acel drept n te"eiul căruia su'iectul activ deter"inat, nu"it creditor, are posi'ilitatea de a pretinde su'iectului pasiv, nu"it de'itor, să dea, să facă sau să nu facă ceva. dr#pt ,ubi#cti& patri"o(ial acel drept care are un con&inut econo"ic $i care poate fi evaluat n 'ani. dr#pt ,ubi#cti& (#patri"o(ial < acel drept care nu poate fi evaluat n 'ani si care, fiind str!ns legat de persoană, a(ută la individualizarea acesteia. dr#pt ,ubi#cti& pur )i ,i"plu < dreptul care conferă titularului său deplină siguran&ă, produc!ndu)$i efectele i"ediat ce s)a născut, deoarece nici e#isten&a, nici e#ercitarea lui nu depinde de vreo "pre(urare viitoare. :
dr#pt ,ubi#cti& a0#ctat d# "odalit*'i dreptul a cărui e#isten&ă sau e#ercitare depinde de un eveni"ent viitor, astfel nc!t el nu oferă deplină siguran&ă titularului său. • #r$a o"(#, opoza'il fa&ă de to&i. • +u, ad p#r,o(a"# drept de crean&ă. • +u, i( r# drept real. • pr#ro$ati&a =dr#ptul> d# pr#0#ri('* < posi'ilitatea titularului dreptului real de a)$i satisface crean&a cu prioritate fa&ă de al&i titulari de drepturi. • pr#ro$ati&a =dr#ptul> d# ur"*rir# < posi'ilitatea titularului dreptului real de a pretinde 'unul de la orice persoană la care s)ar găsi. • dr#ptul d# pr##"p'iu(# < dreptul coproprietarilor, proprietarilor vecini $i arenda$ilor de a fi prefera&i la v!nzarea unui teren agricol situat n e#travilan. • dr#ptul d# r#t#('i# < posi'ilitatea de&inătorului unui 'un de a refuza restituirea acelui lucru către proprietar, p!nă c!nd nu i se plăte$te crean&a născută n legătură cu lucrul respectiv. •
<. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii. 0 Co"para&i drepturile su'iective a'solute cu drepturile su'iective relative. 20 9răta&i ase"ănările $i deose'irile e#istente ntre drepturile reale $i drepturile de crean&ă. 30 Ce se"nifica&ie au din punct de vedere (uridic, „a da7, „a face7, „a nu face7H 40 5ndatorirea "edicului de a presta trata"ent unui pacient potrivit cerin&elor $i eticii "edicale este o o'liga&ie de rezultat sau de "i(loaceH :0 Ce natură (uridică are o'liga&ia cărău$ului de a transporta ncărcătura ntr)un loc deter"inatH ?0 9naliza&i con&inutul o'liga&iei de „a nu face7 după cu" este corelativă unui drept a'solut sau unui drept relativ. B0 'liga&ia avocatului de a c!$tiga procesul este o o'liga&ie de rezultat sau de "i(loaceH Dar a (udecătorului de a solu&iona un litigiuH
?. Sp#'# 1. Printr)un contract de v!nzare < cu"părare autentificat, R i)a v!ndut lui S o garsonieră, cu o'liga&ia acestuia din ur"ă de a plăti un pre& de ?.EEE. C#ri('# a0 Ce fel de raport (uridic civil e#istă ntre R $i SH '0 Identifica&i ele"entele raportului (uridic civil concret. c0 Clasifica&i, n func&ie de criteriile cunoscute, dreptul su'iectiv al lui S do'!ndit prin contractul de v!nzare < cu"părare $i o'liga&ia lui R de a preda garsoniera. !. 9 /societate co"ercială0 a nc%eiat cu G /co"panie de transport aerian0 un contract de prestări servicii autentificat, prin care G se o'liga să efectueze o serie de transporturi aeriene ti"p de an, ur"!nd ca 'eneficiarul să ac%ite lunar plata serviciilor prestate. C#ri('# a0 Care sunt ele"entele raportului (uridic n spe&ăH '0 Identifica&i natura acestui raport (uridic. :2
c0 Care sunt caracteristicile dreptului co"paniei de transport aerianH
%. *o&ii R $i S au v!ndut lui U autoturis"ul do'!ndit de ace$tia n ti"pul căsătoriei, U plătind su"a de 3.EEE. C#ri('# a0 C!te păr&i identifica&i n cadrul raportului (uridic născut ntre R, S $i UH '0 Care este natura acestui raport (uridic civilH c0 Care sunt caracteristicile dreptului lui U, născut din conven&ia păr&ilorH d0 Identifica&i tipul de pluralitate activă e#istent asupra auto"o'ilului. 1. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. 'iectul raportului (uridic civil constă n a0 totalitatea drepturilor su'iectului activ '0 totalitatea o'liga&iilor su'iectului pasivc0 ac&iunile $i inac&iunile par&ilor. !. 'iectul derivat al raportului (uridic civil constă n a0 totalitatea drepturilor $i o'liga&iilor păr&ilor '0 conduita concretă a par&ilorc0 totalitatea 'unurilor la care se referă conduita păr&ilor. %. Dreptul su'iectiv civil real este a0 un drept patri"onial, relativ, opoza'il inter partes '0 un drept patri"onial, a'solut, opoza'il erga o"nesc0 un drept nepatri"onial, a'solut, opoza'il erga o"nes. 6. Dreptul su'iectiv civil de crean&ă este a0 un drept patri"onial, a'solut, opoza'il inter partes '0 un drept patri"onial, relativ, opoza'il inter partesc0 un drept patri"onial, relativ, opoza'il erga o"nes. 9. Pluralitatea pasivă, n cazul raporturilor (uridice reale, presupune a0 "ai "ulte su'iecte pasive nedeter"inate '0 "ai "ulte su'iecte pasive deter"inatec0 "ai "ulte su'iecte active deter"inate $i "ai "ulte su'iecte pasive nedeter"inate. :. 5n cadrul raportului (uridic o'liga&ional a0 su'iectul activ e deter"inat $i su'iectul pasiv e nedeter"inat '0 su'iectul activ e nedeter"inat $i su'iectul pasiv e deter"inatc0 at!t su'iectul activ c!t $i su'iectul pasiv sunt deter"ina&i. ;. 'liga&ia de „a da7 constă n a0 ndatorirea de a preda un lucru '0 ndatorirea de a plăti o su"ă de 'anic0 ndatorirea de a trans"ite un drept real. <. 5ndatorirea de&inătorului unui teren agricol de a)l cultiva este o o'liga&ie a0 o'i$nuită /si"plă0 '0 propter re" /o'liga&ie reală0c0 scriptae in re" /opoza'ilă $i ter&ilor0.
:3
11. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs I" #" $rs )" *ng+eni .+" /eleiu ." /oroi 5" 1" 6lătescu I" 1ogaru
< op" cit" p" ? < 0-( < op" cit" p" ?B < -%( < op" cit" p" ?' < 4-( < op" cit" p" &4 < =?( < op" cit" p" %BB < %%0( < op" cit" p" 4% < &&(
:4
VIII. 3u(uril#
1. No'iu(#a d# 8bu(H ,au 8lucruH. 5n ,#(,ul r#,tr5(, / stricto sensu0 'unurile sunt lucruri utile, cu valoare econo"ică care pot fi apropriate su' for"a drepturilor patri"oniale. 5n ,#(, lar$ /lato sensu0 prin 'unuri se n&eleg at!t lucrurile, ca o'iecte ale drepturilor $i o'liga&iilor patri"oniale, c!t $i drepturile asupra 'unurilor.
•
•
!. No'iu(#a d# patri"o(iu. 5n ,#(, #co(o"ic2 patri"oniul reprezintă totalitatea 'unurilor unei persoane. 5n ,#(, +uridic, patri"oniul poate fi definit ca fiind totalitatea drepturilor $i o'liga&iilor patri"oniale /cu valoare econo"ică0 $i a 'unurilor la care se referă, apar&in!nd unei persoane. Totalitatea drepturilor alcătuiesc activul patri"onial, iar totalitatea o'liga&iilor, pasivul patri"onial.
• •
%. Cor#la'ia di(tr# bu(uri )i patri"o(iu2 i"porta('a )i 0u(c'iil# patri"o(iului. 5ntre “'un7 $i patri"oniu e#istă o rela&ie de la parte la ntreg. Gunul poate fi privit individual < ut singuli < sau ca parte din activul patri"onial. Caract#r# - patri"oniul este o universalitate (uridică fiindcă este for"at dintr)o "asă de 'unuri, de drepturi $i o'liga&ii cu un anu"it regi" (uridic, distincte de universalitate- patri"oniul ca universalitate nu se confundă cu con&inutul său, adică cu 'unurile $i drepturile ori o'liga&iile asupra lor. - patri"oniul este legat de persoană /fizică sau (uridică0orice persoană are un patri"oniuo persoană nu poate avea dec!t un singur patri"oniu- unicitatea de su'iect $i unicitatea de patri"oniuPatri"oniul ndepline$te i"portante 0u(c'ii practic# patri"oniul e#plică $i asigură dreptul de )$% )e"er$l $l creditrilr c*ir)r$.$ri/ patri"oniul e#plică pri"cipiile tr$"s'isiu"ii u"ivers$le( cu titlu u"ivers$l !i cu titlu p$rticul$r/
•
•
•
6. Cla,i0icar#a bu(urilor •
dup* r#$i"ul circula'i#i +uridic# ,u(t bu(uri car# ,# a0l* /( circuitul ci&il2 care pot face o'iectul oricărui act (uridic. bu(uri ,coa,# di( circuitul ci&il2 care nu pot face o'iectul unor acte (uridice civile /'unuri apar&in!nd do"eniului pu'lic0. ::
dup* (atura )i cali0icar#a făcută de Codul Civil, 'unurile sunt "obil# )i i"obil#. Codul civil n art.4? prevede e#pres “Toate 'unurile sunt "o'ile sau i"o'ile7. $2 =u"urile 'bile 1'i!c&t$re2 se cl$si.ic& $st.el0 "obil# pri( (atura lor < se transportă de la un loc la altul, fie că se "i$că de la sine, fie cu a(utorul unei puteri străine "obil# pri( d#t#r"i(ar#a l#$ii < drepturi reale $i drepturi de crean&ă ce au ca o'iect un 'un "o'il, ac&iunile n (usti&ie privind un drept "o'iliar,dreptul de proprietate literala $i artistică, drepturile de proprietate industrială "obil# pri( a(ticipa'i# < 'unuri "o'ile prin natura lor dar pe care păr&ile unui act (uridic le consideră anticipat "o'ile, av!nd n vedere că ele vor deveni n viitor "o'ile /recoltele $i fructele neculese ncă, o'iect al unui contract de v!nzare cu"părare0. •
b2/ =u"urile i'bile 1"e'i!c&t$re2 se cl$si.ic& -"0 i"obil# pri( (atura lor /art. 4?2 C. civ.0 < terenurile $i clădirile i"obil# pri( obi#ctul la car# ,# aplic* < drepturi reale $i drepturi de crean&ă care au ca o'iect un i"o'il, ac&iuni privind valorificarea drepturilor i"o'iliare i"obil# pri( d#,ti(a'i# < 'unuri "o'ile prin natura lor, dar care sunt considerate i"o'ile fiind destinate ca accesorii pentru serviciul $i e#ploatarea i"o'ilului respectiv /'unuri destinate e#ploatării agricole, lucruri "o'ile prinse cu var, gips, ci"ent care nu pot fi scoase fără a strica sau deteriora fondul0 . •
•
•
•
dup* "odul d# d#t#r"i(ar# ,u(t bu(uri i(di&idual d#t#r"i(at# 1res cert$0 sunt individualizate prin ele"ente specifice /un anu"it autoturis", 'unurile unicat0 bu(uri $#(#ric d#t#r"i(at# 1res )e"er$0 se individualizează prin nsu$iri specifice speciei din care fac parte /nu"ărare, c!ntărire, "ăsurare0dup* cu" pot 0i /(locuit# /( #4#cutar#a u(#i obli$a'ii ci&il#2 deose'i" bu(uri 0u($ibil# acelea care se pot nlocui unele cu altele n e#ecutarea unor o'liga&ii bu(uri (#0u($ibil# < acelea care nu se pot nlocui unele cu altele, de'itorul neput!nd fi li'erat prin predarea altui 'undup* cu" ,u(t ,au (u produc*toar# d# 0ruct#2 'unurile se divid n bu(uri 0ru$i0#r# < 'unuri care produc periodic, fără consu"area su'stan&ei lor, alte 'unuri, denu"ite fructe bu(uri (#0ru$i0#r# < 'unuri care nu produc fructe. dup* cu" 0olo,ir#a bu(urilor i"plic* ,au (u co(,u"ar#a lor , deose'i" bu(uri co(,u"ptibil# < $i consu"ă su'stan&a ori sunt nstrăinate la pri"a lor ntre'uin&are /'anii, co"'usti'ilul0 bu(uri (#co(,u"abil# < pot fi folosite repetat, fără a fi necesară consu"area su'stan&ei ori nstrăinarea lor /terenurile, "a$inile0. :?
•
•
•
•
dup* cu" ,u(t p#rc#put#, 'unurile pot fi bu(uri corporal# < au e#isten&ă "aterială bu(uri i(corporal# < au e#isten&ă a'stractă, ideală. dup* cor#la'ia #4i,t#(t* /(tr# bu(uri , acestea sunt bu(uri pri(cipal# < pot fi folosite independent, neservind la utilitatea altui 'un bu(uri acc#,orii < servesc la ntre'uin&area unor 'unuri principale /antena pentru televizor0. dup* cu" pot 0i ,au (u ur"*rit# )i ,upu,# #4#cut*rii ,ilit# 'unurile sunt bu(uri ,#,i-abil# < sunt suscepti'ile de a for"a o'iect al e#ecutării silite bu(uri i(,#,i-abil# < nu pot fi ur"ărite silit. dup* cu" pot 0i2 ori (u di&i-at#2 0*r* a)i ,ci"ba d#,ti(a'ia #co(o"ic* bu(uri di&i-ibil# < pot fi "păr&ite fără să)$i sc%i"'e destina&ia econo"ică bu(uri i(di&i-ibil# < nu pot fi "păr&ite fără să nu)$i sc%i"'e destina&ia econo"ică.
9. Pr#ci-*ri Gunurile i"o'ile prin destina&ie nu tre'uie confundate cu 'unurile i"o'ile prin ncorpora&ie, considerate i"o'ile prin natura lor. 9stfel, n cazul unei clădiri /i"o'il prin natură0 nt!lni" 'unuri "o'ile prin ncorpora&ie /u$i, ferestre0 care devin i"o'ile prin natură, precu" $i i"o'ile prin destina&ie /oglinzi, ta'louri, statui fi#ate perpetuu0, destinate ca accesorii. De regulă, 'unurile i"o'ile prin destina&ie au acela$i regi" (uridic ca $i 'unurile i"o'ile prin ncorpora&ie, astfel nc!t o v!nzare a i"o'ilului prive$te a"'ele categorii de 'unuri. 5n anu"ite situa&ii se face diferen&ă ntre cele două feluri de lucruri i"o'ile a0 i"o'ilul prin ncorpora&iune poate apar&ine altui proprietar dec!t cel al 'unului principal /al clădirii0, i"o'ilele prin destina&ie apar&in aceluia$i proprietar. '0 dacă un c%iria$ introduce n i"o'il /clădire0 unele 'unuri "o'ile, la sf!r$itul contractului de nc%iriere, el nu le va putea ridica dacă acestea au devenit 'unuri i"o'ile prin ncorpora&iune deoarece $i)au pierdut individualitatea, av!nd acela$i regi" ca $i i"o'ilul de care au fost ata$ate. c0 n caz de e#propriere a unui fond pentru cauză de utilitate pu'lică, inde"niza&ia de e#propriere va cuprinde valoarea 'unurilor i"o'ile prin incorpora&ie, nsă nu va reprezenta $i contravaloarea 'unurilor i"o'ile prin destina&ie, deoarece proprietarul lor are posi'ilitatea de a le separa de fond.
Clasificarea 'unurilor n individual deter"inate/res certa0 $i generic deter"inate @res genera0 prezintă i"portan&ă n ceea ce prive$te a0 momentul transmiterii dreptului real < n cazul unui 'un cert, dreptul real se trans"ite n "o"entul realizării acordului de voin&ă, c%iar dacă 'unul nu s)a predat $i pre&ul nu s)a plătit- n cazul unui 'un generic, dreptul real se trans"ite n "o"entul individualizării prin nu"ărare, c!ntărire, "ăsurare. '0 suportarea riscului < dacă 'unul cert piere fortuit nainte de predare, de'itorul este li'erat de o'liga&ia predării- dacă 'unul generic piere fortuit, de'itorul nu este
:B
li'erat de o'liga&ia de predare, tre'uind să predea alte 'unuri de acela$i gen, deoarece genera non pereunt . c0 locul predării < 'unurile certe tre'uie predate n locul unde se găseau la data contractării- predarea unui 'un generic are loc la do"iciliul de'itorului. Confor" art. 423 din Codul civil, fructele sunt de trei feluri a0 0ruct# (atural# ) sunt fructele care se produc fără interven&ia o"ului, adică cele pe care pă"!ntul le produce de la sine /fructe de pădure, pă$une nelucrată0, precu" $i sporul ani"alelor. '0 0ruct# i(du,trial# < sunt fructe care i"plică interven&ia o"ului /recolte, planta&ii0. c0 0ruct# ci&il# < sunt venituri n 'ani ca ur"are a folosirii 'unului /c%irii, do'!nzi0. ructele naturale $i industriale se do'!ndesc prin culegere, iar cele civile se do'!ndesc = zi de zi >, prin si"pla scurgere a ti"pului. ructele nu se confundă cu product#l#- pri"ele se produc periodic $i fără consu"area su'stan&ei lucrului, pe c!nd cele din ur"ă sunt foloase trase dintr)un lucru care $i consu"ă su'stan&a /"ar"ura, piatra dintr)o carieră0. Productele se do'!ndesc prin separare.
:. Vocabular •
•
• • • • •
•
•
•
cr#ditor ciro$ra0ar < creditor a cărui crean&ă nu este garantată prin garan&ii reale, ci nu"ai printr)un drept de ga( general asupra patri"oniului de'itorului. $a+ $#(#ral < e#presie dese"n!nd un drept special conferit prin lege creditorilor c%irografari, cu rol de garan&ie, n te"eiul căruia ntregul patri"oniu al de'itorului serve$te la garantarea co"ună a tuturor acestor creditori. $#(#ra (o( p#r#u(t < 'unurile generice nu pier. r#, c#rta < 'unuri individual deter"inate. r#, $#(#ra < 'unuri deter"inate generic. tra(,"i,iu(# u(i&#r,al* < trans"isiune av!nd ca o'iect un ntreg patri"oniu. tra(,"i,iu(# cu titlu u(i&#r,al < trans"isiune av!nd ca o'iect o frac&iune, o parte dint)un patri"oniu. tra(,"i,iu(# cu titlu particular < trans"isiune av!nd ca o'iect un 'un sau un drept privit individual. u(i&#r,alitat# +uridic* < "asă (uridică de 'unuri n care lucrurile sunt legate ntre ele astfel nc!t să constituie ele"ente ale unui ansa"'lu, fiind supuse acelora$i reguli (uridice. ut ,i($uli < n "od individual, de unul singur.
;. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii 0 20 30 40
Defini&i $i enu"era&i caracterele specifice ale patri"oniului. Ce func&ii practice ndepline$te patri"oniulH Ce n&elege&i prin sintag"a = patri"oniul este o universalitate (uridică >H Aealiza&i o co"para&ie ntre 'unurile "o'ile prin anticipa&ie $i 'unurile i"o'ile prin destina&ie. :
:0 ructele care fac o'iectul unei e#pozi&ii sunt 'unuri consu"pti'ile sau neconsu"pti'ileH ?0 C!te categorii de fructe cunoa$te&i $i cu" se do'!ndesc acesteaH B0 Cu" deose'i&i fructele de producteH 0 Aecoltele $i fructele neculese ncă, ce for"ează o'iectul unui contract de v!nzare cu"părare, sunt fa&ă de păr&ile acelui act (uridic, 'unuri "o'ile sau i"o'ileH Dar fa&ă de ter&iH 10 9răta&i i"portan&a practică a clasificării 'unurilor n certe $i generice. E0 Care este "o"entul trans"iterii dreptului de proprietate de la v!nzător la cu"părător n cazul 'unurilor certeH Dar n cazul 'unurilor genericeH
<. Sp#'* 1. R, proprietar al unui aparta"ent, a nc%iriat i"o'ilul lui S. C!t ti"p a de&inut aparta"entul, c%iria$ul /S0 a adus n clădire "ai "ulte 'unuri precu" o statuie pe care a plasat)o ntr)o ni$ă anu"e făcută pentru o ase"enea utilizare, o oglindă pe care a ncadrat)o ntr)o ra"ă fi#ă din perete, $i a nlocuit pe c%eltuiala sa un st!lp ce sus&inea tavanul unei ca"ere. 5n ulti"ul an al contractului de nc%iriere, S l)a anun&at pe proprietar că dore$te să)$i reia toate 'unurile pe care le adusese n aparta"ent. Proprietarul se opune la această cerere, sus&in!nd că 'unurile respective deveniseră i"o'ile. 5n această situa&ie c%iria$ul se adresează (usti&iei. C#ri('# a0 Care este deose'irea ntre 'unuri i"o'ile prin ncorpora&ie $i 'unuri i"o'ile prin destina&ieH '0 Ce fel de i"o'ile sunt statuia, oglinda $i st!lpul aduse de c%iria$ n aparta"entH c0 Ce va decide instan&aH ?. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. Patri"oniul unei persoane este for"at din a0 totalitatea drepturilor patri"oniale '0 totalitatea drepturilor patri"oniale $i nepatri"onialec0 totalitatea drepturilor $i o'liga&iilor patri"oniale $i a 'unurilor la care se referă. !. După cu" pot fi sau nu nlocuite n e#ecutarea unei o'liga&ii civile, 'unurile se clasifică n a0 divizi'ile $i indivizi'ile'0 fungi'ile $i nefungi'ilec0 sesiza'ile $i insesiza'ile. %. 5n func&ie de natura lor, lucrurile se "part n a0 'unuri aflate n circuitul civil $i 'unuri scoase din circuitul civil'0 'unuri "o'ile $i 'unuri i"o'ilec0 'unuri principale $i 'unuri accesorii. 6. Potrivit Codului civil ro"!n, 'unurile pot fi i"o'ile a0 prin o'iectul la care se aplică'0 prin anticipa&iec0 prin deter"inarea legii. :1
9. Potrivit Codului civil ro"!n, 'unurile pot fi "o'ile a0 prin o'iectul la care se aplică'0 prin destina&iec0 prin anticipa&ie. :. ondurile de pă"!nt $i clădirile sunt 'unuri i"o'ile a0 prin o'iectul la care se aplică'0 prin natura lorc0 prin destina&ia lor. ;. ructele $i recoltele neculese ncă sunt a0 'unuri i"o'ile prin natura lor '0 'unuri "o'ile prin anticipa&iec0 'unuri i"o'ile prin o'iectul la care se aplică. <. *tatuile fi#ate ntr)un zid sunt 'unuri a0 i"o'ile prin ncorpora&ie'0 i"o'ile prin o'iectul la care se aplicăc0 i"o'ile prin destina&ie. ?. *unt fructe industriale n sensul Codului civil a0 piesele de sc%i"' pentru autoturis"e'0 recolta de sfeclă o'&inută n ur"a cultivării unui terenc0 sporul ani"alelor. 1. 9r'orii dintr)o pădure sunt a0 fructe naturale'0 fructe industrialec0 producte. 11. *e do'!ndesc prin culegere a0 producte'0 fructe industrialec0 fructe civile. 1!. 9utoturis"ele sunt 'unuri a0 consu"pti'ile '0 insesiza'ilec0 indivizi'ile. 1. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs I" #"$rs )" *ng+eni .+" /eleiu ." /oroi 5"1" 6lătescu I" 1ogaru
< op" cit", p" 04!?-( ! op" cit", p" -&!40( ! op" cit", p" 4-!B=( ! op" cit", p" =?!-( ! op" cit", p" %%=!%0B( ! op" cit", p" &&!'4-
?E
ACTUL 6URIDIC CIVIL I. No'iu(#a2 d#0i(ir#a )i cla,i0icar#a act#lor +uridic# ci&il# 1. No'iu(#B /('#l#,uril# #4pr#,i#i 8act +uridic ci&ilH. S#(,uri. 9ctul (uridic are două sensuri ) ac&iune voli&ională /"e)tiu' %uris < opera&ie (uridică0 ) nscrisul, suportul "aterial ce fi#ează opera&ia (uridică /i"stru'e"tu' prb$ti"is < nscris constatator0. No'iu(#. Poate fi definit ca fiind "a(i0#,tar#a d# &oi('*2 #4pr#,* ,au tacit*2 0*cut* cu i(t#('ia d# a produc# #0#ct# +uridic#2 co(cr#ti-at* /( cr#ar#a2 "odi0icar#a2 tra(,"it#r#a ori ,ti($#r#a u(ui raport ci&il co(cr#t .
•
•
!. Cla,i0icar# crit#rii. •
•
•
•
Dup* (u"*rul p*r'ilor /după cu" voin&a este unică sau co"ună0 actele (uridice civile sunt u(ilat#ral# )i bilat#ral# /"ultilaterale0. actul u(ilat#ral este rezultatul unei singure voin&e, al unei singure păr&i /testa"entul, renun&area la un drept0. Actul u(ilat#ral (u tr#bui# co(0u(dat cu co(tractul u(ilat#ral /"pru"utul, depozitul, "andatul, dona&ia fără sarcină, fide(usiunea etc.0 actul bilat#ral e#pri"ă un acord de voin&ă ntre două păr&i- e#e"plul tipic de act 'ilateral este co(tractul /v!nzare)cu"părare- dona&ie, sc%i"', loca&ie etc.0. actul "ultilat#ral e#pri"ă voin&a a trei sau a "ai "ultor par&i /contractul de societate < art. 41 C. civ.0. Dup* ,copul ur"*rit d# p*r'i la /(c#i#r#a lor , actele (uridice civile sunt cu titlu o(#ro, ,i cu titlu $ratuit /art. 14: $i ur". C. civ.0. ) act#l# cu titlu o(#ro,, se su'clasifică n acte co"utati la nc%eierea cărora păr&ile cunosc e#isten&a $i ntinderea o'liga&iilor lor, $i acte al#atorii, la a căror nc%eiere păr&ile nu cunosc ntinderea presta&iilor. ) act#l# cu titlu $ratuit sunt lib#ralit*'i2 care "ic$orează patri"oniul dispunătorului /dona&ie, legat0, $i act# d#-i(t#r#,at#2 prin care se procură un avanta( fără "ic$orarea patri"oniului /"andat gratuit, depozit gratuit, "pru"ut /co"odat0 gratuit0. Dup* "odul d# /(c#i#r#2 actele civile sunt co(,#(,ual#2 ,ol#"(# =0or"al#> $i r#al#. act#l# co(,#(,ual# se nc%eie prin si"pla "anifestare de voin&ă. act#l# ,ol#"(# se nc%eie cu ndeplinirea unor for"alită&i, sole"nită&i cerute de lege ad validitatem / dona&ia, ipoteca, contractul de v!nzare cu"părare de terenuri0( act#l# r#al# se nc%eie vala'il prin re"iterea /predarea0 'unului /contractul de depozit0. Dup* #0#ctul lor2 actele civile sunt co(,tituti tra(,lati&# $i d#clarati&# ?
•
• •
•
•
•
•
•
•
•
act#l# co(,tituti&# dau na$tere la drepturi su'iective noi care n)au e#istat anterior /contractul de ipotecă, ga(0. act#l# tra(,lati&# au ca efect stră"utarea unui drept su'iectiv dintr)un patri"oniu n alt patri"oniu /contractul de v!nzare cu"părare0. act#l# d#clarati&# sunt acelea care constată, definitivează sau consolidează situa&ii (uridice pree#istente /parta(ul0. Dup* i"porta('a lor a,upra patri"o(iului2 actele civile sunt act# d# ad"i(i,trar# ) acte săv!r$ite asupra unui 'un ori a patri"oniului pentru ntre&inerea $i folosirea lui /ncasarea veniturilor, culegerea fructelor, nc%irierea, etc.0. act# d# co(,#r&ar# ) orice ac&iune av!nd ca scop ocrotirea $i păstrarea unui drept, evit!ndu)se astfel pierderea lui /nscrierea unei ipoteci, ntreruperea unei prescrip&ii0. act# d# di,po-i'i# ) acte (uridice prin care un 'un este scos dintr)un patri"oniu, fie pentru a fi trecut n alt patri"oniu, fie pentru a fi consu"at ori distrus /contractul de v!nzare < cu"părare, de sc%i"', dona&ie, actele de constituire a unor drepturi reale, uzufruct, uz, a'ita&ie, servitute, etc.0. Dup* co('i(utul lor2 actele civile sunt patri"o(ial# $i (#patri"o(ial#. Dup* rolul &oi('#i par'ilor la deter"inarea con&inutului, distinge" ntre act# ,ubi#cti&# $i act# co(di'i#2 la care păr&ile aderă. Dup* l#$*tura cu "odalit*'il# /ter"en, condi&ie0 distinge" act# pur# )i ,i"pl# $i act# a0#ctat# d# "odalit*'i /ter"en $i condi&ie0. Dup* "odalitat#a /(c#i#rii lor2 se disting act# ,trict p#r,o(al# $i act# c# ,# pot /(c#ia pri( r#pr#-#(tar#. Dup* "o"#(tul produc#rii #0#ct#lor2 sunt act# i"ter vivs /ntre vii0 $i act# 'rtis c$us$( pentru cauză de "oarte /testa"entul0. Dup* raportul di(tr# #l#2 sunt act# pri(cipal# $i act# acc#,orii2 cu aplicar#a r#$ulii 8 acc#,oriu" ,#uitur pri(cipal#"H. Dup* "odul d# #4#cutar# distinge" act# cu #4#cutar# di(tro dat* = u" ictu> $i act# cu #4#cutar# ,ucc#,i&* /loca&iunea, renta viageră0. Dup* cu" ,u(t ori (u ,u(t r#$l#"#(tat# distinge" ntre act# (u"it# sau tipic# $i act# (#(u"it#. act +uridic (u"it < act (uridic al cărui con&inut este regle"entat e#pres prin nor"e de drept fie n codul civil, fie n diferite alte acte nor"ative. act +uridic (#(u"it < act (uridic al cărui con&inut nu este regle"entat e#pres prin nor"a de drept ci este sta'ilit de păr&i n considerarea principiilor care guvernează o'liga&iile civile. l se interpretează $i se e#ecută potrivit voin&ei co"une a păr&ilor $i a regle"entărilor cu caracter general privitoare la contracte /contractul de ntre&inere0. Dup* raportul lor cu #l#"#(tul cau-* ,u(t act# cau-al# $i act# ab,tract#- la pri"ele ele"entul cauză este esen&ial, iar dacă lipse$te ori este i"oral sau ilicit actul este nul, la a doua categorie nu se analizează cauza /titlurile de valoare0.
%. Pr#ci-*ri
?2
5n deter"inarea caracterului 'i sau unilateral al unui act (uridic civil nu se ia n considerare nu"ărul persoanelor care participă la nc%eierea lui ci nu"ărul păr&ilor interesate. 9stfel, ntr)un contract de v!nzare < cu"părare nc%eiat ntre un v!nzător $i 3 cu"părători, de$i participă 4 persoane, n realitate e#istă 2 /două0 păr&i < o parte interesată să v!ndă $i o parte interesată să cu"pere, ceea ce face ca actul (uridic să fie 'ilateral.
6u tre'uie confundată clasificarea actelor (uridice civile unilaterale $i 'ilaterale cu clasificarea contractelor civile n unilaterale $i 'ilaterale. Din punct de vedere al for"ării lor, toate contractele fac parte din categoria actelor (uridice de for"a&ie 'i sau "ultilaterală, fiind rezultatul unui acord de voin&ă. Contractele /acte (uridice 'i sau "ultilaterale0, n raport de criteriul con&inutului, se clasifică n contracte unilaterale $i contracte 'ilaterale. co(tractul u(ilat#ral dă na$tere la o'liga&ii n sarcina unei singure păr&i. 5n cazul acestui contract, doar una dintre păr&i are calitatea de creditor /are drepturi0 cealaltă parte av!nd calitatea de de'itor /are o'liga&ii0 /spre e#e"plu, contractul de dona&ie0. co(tractul bilat#ral /,i(ala$"atic> dă na$tere la o'liga&ii pentru a"'ele păr&ifiecare parte av!nd at!t calitatea de creditor c!t $i de de'itor /contractul de v!nzare)cu"părare, de sc%i"', de loca&iune0.
5n dreptul civil ro"!n, conven&ia se confundă cu contractul. Legisla&ia franceză rezervă nu"ele de contract nu"ai acelor conven&ii care au drept scop crearea sau trans"iterea unui drept, conven&iile care au drept scop nu"ai stingerea unui drept nefiind contracte. Cu toate acestea, n li"'a(ul curent, se confundă adesea conven&iile cu contractele. Legiuitorul ro"!n a adoptat li"'a(ul uzual $i, inspir!ndu)se din Codul civil italian, define$te contractul n art. 142 C. civ. ca fiind „ acordul între două sau mai multe persoane
spre a constitui sau stinge între dânşii un raport uridic"7
6. R#pr#-#(tar# $ra0ic*
nego tiu" iuris @ operatiune (uridica
4.1.
Act juridic civil instru"entu" pro'ationis @ nscris const atator
9. Vocabular •
act +uridic u(ilat#ral "anifestarea de voin&ă a unei singure persoane /testa"ent, acceptarea ori renun&area la succesiune, renun&area la un drept, confir"area unui act lovit de nulitate a'solută, etc.0. ?3
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
• • •
act ab,tract < nscris care constată e#isten&a unei crean&e, vala'ilă independent de cauza o'liga&iei corelative /titlurile de credit0. act +uridic al#atoriu < act (uridic cu titlu oneros, la nc%eierea căruia păr&ile nu cunosc e#act e#isten&a ori ntinderea o'liga&iilor, o'lig!ndu)se n func&ie de un eveni"ent viitor $i incert. act +uridic co"utati& < act (uridic cu titlu oneros, la nc%eierea căruia fiecare parte cunoa$te ntinderea presta&iei la care se o'ligă. lib#ralitat# < act (uridic cu titlu gratuit prin care dispunătorul ) de'itor $i asu"ă o'liga&ia de a da 'eneficiarului ) creditor un 'un, di"inu!ndu)$i patri"oniul, fără a pri"i n sc%i"' un ec%ivalent /dona&ie, legatul0. act d#-i(t#r#,at < act (uridic cu titlu gratuit prin care dispunătorul < de'itor $i asu"ă o'liga&ia de a procura 'eneficiarului < creditor un avanta( patri"onial, fără să)$i "ic$oreze patri"oniul său /contractul de "andat gratuit, contractul de depozit gratuit, prestarea unui serviciu gratuit, etc.0. co(tract d# &5(-ar# cu"p*rar# < act (uridic civil prin care una dintre păr&i, v!nzătorul, stră"ută proprietatea sau un alt drept privitor la un 'un asupra celeilalte păr&i, cu"părătorul, care se o'ligă a plăti v!nzătorului pre&ul 'unului v!ndut. co(tractul d# do(a'i# < act (uridic civil prin care o parte /donator0 trans"ite celeilalte păr&i /donatar0 un drept su'iectiv civil fără a pri"i altceva n sc%i"'. co(tract d# d#po-it < act (uridic civil prin care o parte /deponent0 ncredin&ează celeilalte /depozitar0 un 'un spre păstrare, ur"!nd ca acesta din ur"ă să)l restituie la "plinirea ter"enului sau la cererea deponentului. co(tractul d# r#(t* &ia$#r* < act (uridic prin care o persoană /credirentier0 nstrăinează un 'un sau plăte$te o su"ă de 'ani /capital0 n sc%i"'ul unei presta&ii periodice n 'ani plătită p!nă la decesul său. locator < persoana din contractul de loca&iune care se o'ligă să asigure unei alte persoane /locatar0 folosin&a te"porară a unui 'un. locatar < persoană care in sc%i"'ul folosin&ei te"porare a 'unului este o'ligată la plata unei su"e de 'ani sau la altă presta&ie cu titlu de c%irie. i(,tru"#(tu" probatio(i, ) nscris constatator, act (uridic. (#$otiu" iuri, < opera&iune (uridică, act (uridic. t#,ta"#(tul < act (uridic unilateral, gratuit, personal, sole"n, revoca'il, prin care o persoană /testator0 dispune n tot sau n parte de patri"oniul său pentru ti"pul c!nd nu va "ai fi n via&ă.
:. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii. . Clasifica&i, n func&ie de criteriile cunoscute din literatura de specialitate, ur"ătoarele acte (uridice a0 contractul de v!nzare < cu"părare '0 contractul de dona&iec0 contractul de depozit?4
d0 testa"entul. 2. Ce fel de act (uridic este, din punct de vedere al i"portan&ei asupra patri"oniului, v!nzarea c!inelui unui "inor de către tutorele acestuia, ntruc!t "i(loacele financiare pentru procurarea %ranei $i "edica"entelor c!inelui deveniseră prea oneroase pentru patri"oniul "inoruluiH 3. Ce fel de act (uridic este o v!nzare făcută n sc%i"'ul unei rente viagere co"utativ sau aleatoriuH 4. 5n ce constă eveni"entul incert n contractul de rentă viagerăH :. Propune&i 3 e#e"ple de acte (uridice aleatorii. ?. Cu" califica&i actul (uridic prin care o persoană transportă o altă persoană cu "a$ina sa proprie fără a)i cere ni"ic n sc%i"' li'eralitate, act dezinteresat sau aleatoriuH B. Ce fel de act (uridic este acela prin care o persoană $i grevează cu o ipotecă un i"o'il aflat n proprietatea sa de conservare sau de dispozi&ieH Dar actul (uridic prin care creditorul constituie o ipotecă asupra unui i"o'il al de'itorului n scopul garantării recuperării crean&eiH . Aealiza&i o co"para&ie ntre actul unilateral $i contractul unilateral precu" $i ntre actul 'ilateral $i contractul 'ilateral. 1. Co"enta&i caracterul unilateral sau sinalag"atic al contractului de dona&ie cu sarcină. E. Care este regi"ul (uridic aplica'il actelor (uridice nenu"iteH . Preciza&i sensurile no&iunii de „act7 n dreptul civil.
;. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. De regulă, v!nzarea cu"părarea este un contract a0 sole"n '0 realc0 consensual. !. Contractul de v!nzare cu"părare a0 este un contract unilateral '0 poate fi cu titlu gratuitc0 este sole"n c!nd are ca o'iect un teren. %. Dona&ia este a0 un contract unilateral '0 un contract 'ilateralc0 un act (uridic unilateral. 6. *unt acte (uridice civile cu titlu gratuit a0 actele co"utative '0 actele dezinteresatec0 actele aleatorii. 9. 9ctele (uridice reale sunt a0 acte (uridice autentice '0 acte (uridice care se nc%eie prin predarea 'unuluic0 acte (uridice care se e#ecută prin predarea 'unului. :. Contractul de dona&ie este a0 sole"n '0 consensualc0 real. ;. Testa"entul este a0 un act (uridic strict personal '0 un act (uridic inter vivos?:
c0 un act (uridic afectat de "odalită&i. <. După i"portan&a asupra patri"oniului, actele (uridice civile sunt a0 acte de conservare, de ad"inistrare, declarative '0 acte de conservare, de ad"inistrare, de dispozi&iec0 acte de conservare, de ad"inistrare, reale. ?. După efectele pe care le produc, actele (uridice civile sunt a0 acte constitutive, de ad"inistrare, declarative '0 acte consensuale, translative, de dispozi&iec0 acte constitutive, translative, declarative. 1. Contractul de rentă viageră este a0 un act (uridic co"utativ '0 un act (uridic aleatoriuc0 un act (uridic dezinteresat.
<. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs I" #" $rs )" *ng+eni .+" /eleiu ." /oroi 5" 1" 6lătescu I" 1ogaru
< op" cit", p" - < %B'( < op" cit", p" - < %%( < op" cit", p" < op" cit", p" < op" cit", p" < op" cit", p"
??
%0 < &'( ' < 0'( -0 < --( - < %BB(
. Co(di'iil# actului +uridic ci&il
1. No'iu(#2 #(u"#rar#2 t#r"i(olo$i#2 cla,i0icar# =art. ?6< C. ci&.> •
•
•
•
Condi&iile esen&iale pentru validitatea unei conven&ii sunt < c$p$cit$te$ de $ c"tr$ct$, < c"si'#&'>"tul v$l$bil $l p&r#ii ce se bli)&, < u" biect deter'i"$t, < c$u;& licit&/ Condi&iile enu"erate sunt necesare $i vala'ile pentru orice act (uridic. De$i art. 14 C. civ. nu prevede printre condi&iile esen&iale „ .r'$ e3teri$r&? a actelor, totu$i la actele for"ale sau sole"ne /dona&ie, ipotecă, nstrăinare de i"o'ile etc.0 lipsa for"ei cerute de lege duce la nulitatea actului (uridic. Ca ter"inologie, no&iunea „condi&ie“ "ai este nt!lnită n dreptul civil ca "odalitate a actului (uridic /„obligaţia este condiţională când perfectarea ei depinde de un eveniment viitor şi necert “ < art. EE4 C. civ.0 sau cu n&elesul de clauză contractuală. Condi&iile actului (uridic civil pot fi < d# 0o(d2 care privesc con&inutul actului /capacitatea, consi"&ă"!ntul, cauza, o'iectul0 < d# 0or"*, care privesc for"a (uridică n care se e#pri"ă voin&a /for"a sole"nă cerută de lege ad validitatem sau ad solemnitatem, for"a ad probationem, for"a pentru opoza'ilitate fa&ă de ter&i 0 < $#(#ral#2 care privesc toate actele (uridice /condi&iile de fond0 < ,p#cial#2 care au n vedere nu"ai anu"ite categorii de acte /acte sole"ne, acte su' condi&ie etc.0 – #,#('ial#, a căror prezen&ă este o'ligatorie pentru validitatea actului – (##,#('ial#2 for"ulate $i sta'ilite prin voin&a păr&ilor, a căror lipsă nu afectează validitatea actului (uridic.
!. Capacitat#a d# a /(c#ia actul +uridic =art. ?6? C. ci&.> •
•
•
rice persoană de&ine capacitatea de a nc%eia acte (uridice civile, cu e#cep&ia acelora declarate incapa'ile de către lege. Incapacitatea de a nc%eia acte (uridice tre'uie să fie e#pres prevăzută de lege 2 te#tele respective fiind de strictă interpretare. Capacitatea ca ,tar# d# dr#pt nu tre'uie confundată cu discernă"!ntul, ca stare de fapt.
%. Co(,i"'*"5(tul &alabil #4pri"at =art. ?9% )i ?:? C. ci&.>
$2 Rlul vi"#ei i" .r'$re$ c"si'#&'>"tului/ – +oin&a, n realitatea ei psi%ologică, reprezintă un feno"en co"ple# cuprinz!nd ,t*ri i(t#l#cti&# /senza&ii, percep&ii, g!ndire, "e"orie0- ,t*ri a0#cti&# /e"o&ii $i ?B
–
–
senti"ente0 $i ,t*ri &oliti&# /reglarea conduitei, propunerea de scopuri, deli'erări, luare de decizie0. *u' influen&a tre'uin&elor "ateriale se for"ează "oti&#l# ac&iunii o"ului. Moti&#l# l deter"ină pe o" să)$i propună $i să o'&ină anu"ite ,copuri dinainte prevăzute, ca rezultat al ac&iunii sale. *u' aspect (uridic interesează "oti&ul d#t#r"i(at /scopul concret < cauza0 $i ot*r5r#a d# a /(c#ia actul +uridic.
b2Pri"cipiile c$re )uver"e$;& vi"#$ %uridic&/ – pri(cipiul lib#rt*'ii /(c#i#rii actului +uridic2 =pri(cipiul lib#rt*'ii co(tractual#> constă n posi'ilitatea recunoscută prin lege oricărei persoane de a nc%eia orice act nu"it sau nenu"it de a "odifica ori de a desface de co"un acord actul nc%eiat fără a ncălca dispozi&iile i"perative, ordinea pu'lică $i 'unele "oravuri. – pri(cipiul &oi('#i i(t#r(# =r#al#> dacă voin&a declarată nu corespunde cu voin&a internă va avea prioritate voin&a internă. 9stfel, vala'ilitatea actului depinde de voin&a reală a păr&ilor. c2N#iu"e$ !i c"di#iile c"si'#&'>"tului/ • Consi"&ă"!ntul nsea"nă ot*r5r#a d# a t# obli$a +uridic#)t# )i "a(i0#,tar#a /( #4t#rior a ac#,t#i ot*r5ri. +oin&a internă, nee#teriorizată, nu produce efecte (uridice, nefiind cunoscută. Consi"&ă"!ntul "ai are $i sensul de „acord al păr&ilor“. • Co(di'ii ♦ ♦
♦
♦
să emane de la o persoană având discernământ( să fie făcut cu intenţia de a produce efecte uridice, anga(are (uridică, adică să fie serios $i nu n glu"ă / ocandi causaA, sau cu rezervă "intală / reservatio mentalisA cunoscută de cealaltă parte, ori su' condi&ie potestativă pură să fie manifestat în e9terior prin nscris, prin gesturi, prin orice fapt concludent,
prin si"'ol. Tăcerea nu constituie consi"&ă"!nt cu e#cep&ia ur"ătoarelor situa&ii c!nd legea prevede e#pres /art. 43B C. civ.0n "aterie de succesiune /art. BEE C. civ.0c!nd păr&ile sta'ilesc e#pres acest lucru c!nd potrivit o'iceiului, tăcerea valorează consi"&ă"!ntul. să nu fie alterat de viciile de consimţământ . „Consi"&ă"!ntul nu este vala'il c!nd este dat prin eroare, s"uls prin violen&ă sau surprins prin dol“ /art. 1:3 C. civ.0.
6. Viciil# d# co(,i"'*"5(t
$/ EROAREA 1$rt/ @7 C/ civ/2 N#iu"e, cl$si.ic$re, structur&, e.ecte • Eroar#a /( $#(#ral #,t# o 0al,* i"a$i(#2 o 0al,* cu(oa)t#r# )i r#pr#-#(tar# a r#alit*'ii co(cr#t# p# car# )io 0ac# part#a =p*r'il#> cu pri&ir# la /(c#i#r#a u(ui act +uridic. • 5n raport de consecin&ele pe care le produc, erorile sunt ?
•
•
< #roar#ob,tacol2 care "piedică for"area acordului de voin&ă, falsa reprezentare căz!nd, fie asupra (aturii +uridic# a actului / error in negotioA, fie asupra id#(tit*'ii obi#ctului =error in corporeA( – #roar#a&iciu d# co(,i"'*"5(t2 falsă reprezentare care alterează consi"&ă"!ntul, c!nd cade, fie a,upra calit*'ilor ,ub,ta('ial# al# obi#ctului @error in substanţiamA, fie a,upra id#(tit*'ii ori calit*'ilor #,#('ial# ale persoanei contractantului /error in personamA, eroare ce operează nu"ai n contractele „ intuitu personae“" – #roar# i(di0#r#(t*2 se poartă asupra unor ele"ente "ai pu&in i"portante. 5n func&ie de natura realită&ilor falsificate, eroarea este – #roar# d# 0apt /cele "ai sus dezvoltate0 – #roar# d# dr#pt, o reprezentare gre$ită despre e#isten&a ori con&inutul unui act nor"ativ. 5n dreptul nostru se ad"ite că ni"eni nu se poate prevala de necunoa$terea legii / nemo censetur ignorare legemA, deci ni"eni nu poate invoca eroarea asupra dispozi&iilor legii. roarea are n structura sa un ele"ent psi%ologic, respectiv falsa reprezentare a realită&ii. *e sanc&ionează cu (ulitat#a ab,olut* /eroare)o'stacol0, cu (ulitat#a r#lati&* /eroarea)viciu de consi"&ă"!nt0, cu di"i(uar#a co(trapr#,ta'i#i /eroare indiferentă0.
b/ DOLUL < VICLENIA N#iu"e, cl$si.ic$re, structur&, e.ecte/ Pri( dol ,# /('#l#$# ac#l &iciu d# co(,i"'*"5(t c# co(,t* /( i(duc#r#a /( #roar# a u(#i p#r,oa(# pri( "i+loac# &icl#(#2 p#(tru a o d#t#r"i(a ,* /(c#i# u( act +uridic. Voi('a #,t# &iciat* pri(tro #roar# pro&ocat*. • Potrivit art.1?E C. civ. „ 1olul este cauză de nulitate a convenţiei când miloacele viclene, întrebuinţate de una din părţi, sunt astfel încât este evident că, fără aceste maşinaţiuni, cealaltă parte n)ar fi contractat. Dolul nu se presupune“. •
•
•
5n raport cu consecin&ele asupra actului (uridic, dolul este pri(cipal =dlul '$lus>, c!nd cade asupra ele"entelor i"portante ale nc%eierii actului (uridic $i atrage anularea actului i(cid#(t =dlus i"cide"s2 ori secundar c!nd n$elăciunea cade asupra unor ele"ente nedeter"inante pentru nc%eierea actului (uridic $i nu atrage nulitatea actului dar dă dreptul la o ac&iune n despăgu'ire. Dolul este co"pus din două ele"ente u( #l#"#(t ,ubi#cti&2 inten&ional, care constă n i(duc#r#a n eroare a unei persoane pentru a nc%eia un act (uridic, $i u( #l#"#(t obi#cti&2 "aterial, care constă n folosirea de "i(loace viclene, respectiv diferite "a$ina&iuni, $iretenii ori diverse "anopere viclene făcute cu scopul inducerii n eroare a persoanei. ste sanc&ionat cu anularea actului, n cazul dolului principal $i dă dreptul la o ac&iune n despăgu'ire, n cazul dolului incident. c. VIOLENBA
N#iu"e, cl$si.ic$re, structur&, e.ecte/ ?1
•
Viol Viol#( #('a 'a #,t# #,t# ac#l ac#l &iciu &iciu d# co(, co(,i" i"'* '*"5 "5(t (t c# co(, co(,t* t* /( a"#( a"#(i( i('a 'ar# r#aa u( u(#i #i p#r,oa(# cu u( r*u d# a,#"#(#a $ra&itat#2 /(c5t ac#a,t* a"#(i('ar# ,* /i i(,u0l# o t#"#r# car# ,* o d#t#r"i(# ,* /(c#i# u( act +uridic p# car# /( lip,a ac#,t#i t#"#ri (u lar 0i /(c#iat. Potrivit art. 1:? C. civ. „Este „Este violenţă violenţă totdeauna totdeauna când, spre a face face o persoan persoană ă a contract contracta, a, i s! a insufla insuflatt temerea temerea,, raţiona raţională lă după dânsa, dânsa, că va fi e9pusă persoana persoana sau averea sa unui rău considerabil şi prezent" )e ţine cont în această materie de etate etate,, de se9 şi de condiţ condiţia ia perso persoane anelor lor“" “" “5iol “5iolen enţa ţa este este cauză cauză de nulit nulitat atee a convenţiei şi când s!a e9ercitat asupra soţului sau soţiei, asupra descendenţilor şi ascendenţilor “ /art.1:B C.civ.0. “ 5iolenţa 5iolenţa în contra celui care s! a obligat este cauză de nulitate, c+iar când este e9ercitată e9ercitată de altă persoană decât aceea în folosul căreia s! a făcut convenţia“ /art. 1:: C.civ.0
•
•
•
5n func&ie de natura răului, violen&a este violen&ă fizică violen&ă "orală După caracterul a"enin&ării, se distinge a"enin&are legiti"ă a"enin&are nelegiti"ă +iolen&a sa analizează su' două ele"ente u( #l#"#(t ,ubi#cti& /stare psi%ologică0 cons const! t!nd nd /( i(,u0lar#a t#"#rii d# (atur* a co(,tr5($# &icti"a la nc%eierea actului $i u( #l#"#(t obi#cti&2 e#terior, const!nd n co(,tr5($#r#a p#r,oa(#i care (atur* 0i-ic* /a"enin&are cu torturi, "utilare0, de (atur* patri"o(ial* poate fi de (atur* /distrugerea 'unurilor0 sau de (atur* "oral* /onoare, cinste etc.0. ste sanc&ionată cu anularea actului, $i dă dreptul la o ac&iune n despăgu'ire.
d/ LEZIUN IUNEA 8 #iu"e, #iu"e, c"di#ii, e.ecte/ •
•
•
Pri( l#-iu(# /('#l#$#" o pa$ub* c# r#-ult* di( di,propor'ia #4i,t#(t* /(tr# pr#,ta'iil# r#ciproc# al# p*r'ilor. Leziunea are o aplica&ie restr!nsă, at!t n privin&a persoanelor, c!t $i a actelor (uridice /"inorii ntre 4 $i ani $i nu"ai la actele de ad"inistrare nc%eiate de ace$tia fără ncuviin&area ocrotitorului legal0. 8a(orul nu poate, pentru leziune, să e#ercite ac&iunea n resciziune /n anulare0. Prin e#cep&ie, n cazul n care după acceptarea e#presă ori tacită a succesiunii, succesiunea ar fi a'sor'ită sau "ic$orată prin descoperirea unui testa"ent, necunoscut n "o"entul acceptării /art. ?14, final C. civ.0 sau n cazul unei conven&ii de asisten&ă ori salvare "ariti"ă, "a(orul poate invoca invoca leziun leziunea ea ori cere, cere, n ulti"a ulti"a ipotez ipotezăă "a "a(ora (orarea rea contr contrapr aprest esta&i a&iei ei /Legea /Legea 4211B0 fectu fectull leziun leziunii ii este este „o dispro dispropor por&ie &ie a ec%iv ec%ivale alen&e n&eii presta presta&ii &iilor lor““ ca ur"are ur"are a interven&iei unui viciu de consi"&ă"!nt grefat pe capacitatea restr!nsă a "inorilor, care nu poate fi sanc&ionat dec!t cu nulitatea relativă. Cel ce invocă leziunea tre'uie să facă dovada dispropor&iei de valoare ntre cele două presta&ii < contrapresta&ii.
9. Pr#ci-*ri
BE
Capacitatea de a nc%eia acte (uridice civile este o stare de drept < de iure, regle"entată ca atare de lege, iar discernă"!ntul este o stare de fapt < de facto, care se apreci apreciază ază n concr concret et de la perso persoan anăă la persoa persoană. nă. Cele Cele dou douăă stări, stări, de$i de$i distin distincte cte $i autono"e, se intercondi&ionează astfel nc!t regle"entarea capacită&ii de a nc%eia acte (uridice civile are ca te"ei te"ei considerarea e#isten&ei e#isten&ei ori ine#isten&ei discernă"!ntului. discernă"!ntului. 8inorul su' 4 ani $i cel pus su' interdic&ie (udecătorească sunt prezu"a&i a nu avea discernă"!nt, fie datorită v!rstei fragede, fie stării de sănătate "intală. 8inorul ntre 4 < ani are discernă"!ntul n curs de for"are. Persoana fizică cu deplină capacitate de e#erci&iu e prezu"ată că are discernă"!ntul necesar pentru a nc%eia acte (uridice civile. 5n afară de i(capacit*'il# l#$al# /cazuri n care legea prezu"ă persoana ca lipsită de disce discernă rnă"! "!nt0 nt0 e#istă e#istă $i cazuri cazuri de i(capacit*'i (atural# , situa&ii n care o persoană de$i capa capa'i 'ilă lă,, n fapt fapt este este lips lipsit ităă te"p te"por orar ar de disc discer ernă nă"! "!nt nt /caz /cazur uril ilee de 'e&i 'e&ie, e, %ipn %ipnoz oză, ă, so"na"'ulis"0. 5n practică, dacă se dovede$te că n "o"entul nc%eierii contractului o parte, de$i capa'ilă, era lipsită de discernă"!nt, instan&a are ndatorirea de a anula actul (uridic.
Ce se nt!"plă cu actul (uridic nc%eiat de alineatul sau de'ilul "intal, care, nefiind pus su' interdic&ie, are deplină capacitate de e#erci&iu, discernă"!ntul fiind prezu"atH Dacă actul a fost nc%eiat n "o"ente de luciditate, el va fi vala'il- n caz contrar, va tre'ui să se facă dovada lipsei de discernă"!nt n "o"entul perfectării actului. Dacă persoana pusă su' interdic&ie este prezu"ată a'solut ca incapa'ilă, alineatul $i de'ilul "intal neinterzis, este prezu"at p!nă la pro'a contrarie, pe deplin capa'il.
Error in personam constituie viciu de consi"&ă"!nt nu"ai n actele (uridice intuitu!personae, acte n care identitatea $i calită&ile persoanei sunt cauza deter"inantă a
actului. Di"potrivă, error in personam nu constituie viciu de consi"&ă"!nt n actele care n)au n vedere identitatea persoanei $i n care calită&ile acesteia sunt indiferente. 9stfel un co"erciant care vinde produse oricui se prezintă cu 'ani, persoana persoana cu"părătorului cu"părătorului i este indiferentă. indiferentă. aptul că vinde un o'iect lui R, pe care)l confundă cu S, nu constituie o eroare care să pericliteze validitatea v!nzării. +iolen&a nu alterează voin&a de a contracta, pentru a putea atrage nulitatea actului, dec!t dacă are o anu"ită gravitate. 9rt. 1:? C. civ. precizează că este un viciu c!nd se insuflă o te"ere ra&iona'ilă după persoana victi"ă. Prin te"ere ra&iona'ilă n&elege" te"erea pe care o are o persoană nzestrată cu o ra&iune nor"ală /se &ine sea"a de v!rsta, se#ul, condi&ia socială a persoanei, gradul de cultură, etc.0.
9rt. 1: C. civ. precizează că si"pla te"ere reveren&ioasă, fără violen&ă, nu poate anula conven&ia. Te"erea reveren&ioasă este te"erea inspirată de respectul $i afec&iunea pentru o persoană. Prin ur"are, si"pla tea"ă de a nu (igni o persoană căruia autorul i poartă respect $i afec&iune, nu constituie prin ea nsă$i violen&ă "orală.
C!nd C!nd fals falsaa repr reprez ezen enta tare re a real realit ită& ă&ii ii cade cade asup asupra ra valo valori riii econ econo" o"ic icee a contrapresta&iei este vor'a despre o eroare lezionară, supusă regulilor de la leziune < viciu de consi"&ă"!nt, $i nu celor de la error in personam /Dec. nr. 1: 1B: a *ec&iei civile a fostului Tri'unal *upre"0.
B
*i"pla tăcere nu constituie, prin ea nsă$i, un dol pri( r#tic#('*. Dolul e#istă nu"ai atunci c!nd reticen&a prive$te o serie de ele"ente asupra cărora partea, av!nd o anu"ită pregătire te%nică $i profesională, tre'uia să infor"eze pe cocontractant. *pre e#e"plu, antreprenorul care deter"ină o persoană să ac%izi&ioneze un teren pentru a construi o locuin&ă, fără a)i co"unica că acesta este i"propriu utilizării n acest scop, co"ite un dol pri( i(ac'iu(#. 9lteor 9lteori,i, nsă$i nsă$i natura natura contra contractu ctului lui o'ligă o'ligă păr&il păr&ilee la anu"it anu"itee infor" infor"ări ări.. 9stfel 9stfel,, n contractul de asigurare, reticen&a constituie dol, dacă partea asigurată nu co"unică societă&ii de asigurări o "pre(urare pe care o cunoa$te $i care este suscepti'ilă să "ărească riscul.
B2
:. R#pr#-#(tar# $ra0ic*
6.1. capacitate consi"ta"!nt de fond
o'iect cauza
Co(ditiil# actului +uridic ci&il de for"a
ad validitate" ad pro'atione" pentru op oza'ilitate fata de terti
6.2.
sa provina de la o persoana cu discerna"!nt
Co(ditiil # co(, i"ta"5(tului
sa fie e#teriorizat
e#pres tacit
sa fie dat cu intent ie de a produce efecte (uridice
eroare
sa nu fie alterat de vicii de consi"ta"!nt
dol violenta leziune
6.3.
o'stacol
error in negotio
viciu de consi"ta"!nt
Eroar#
indiferenta
nulitate
error in corpore
a'soluta
error in su'stantia"
nulitate
error in p ersona"
relativa
di"inuarea contraprestatiei de fapt de drept
B3
:.6. Pr#-#(tar# co"parati&* EROAREA 6o&iune falsa reprezentare a realită&ii cu privire la nc%eierea unui act
DOLUL inducerea n eroare a unei persoane prin "i(loace dolosive /viclenie0 9rticol 1?E C. civ.
VIOLENBA LEZIUNEA a"enin&area unei persoane cu pagu'a ce rezultă din un rău de natură a)i provoca o dispropor&ia dintre te"ere contrapresta&ii 9rticol 1::) 1:1 C. civ. C. civ.D. 3 1:4 violen&ă fizică /vis0 violen&ă "orală /metus0 a"enin&are legiti"ă a"enin&are nelegiti"ă
*.8. articol 1:4 C. civ. Clasificare eroare o'stacol eroare viciu de consi"&ă"!nt Dolul principal eroare indiferentă eroare de fapt Dolul secundar eroare de drept *tructură . ele"ent psi%ologic falsa . ele"ent o'iectiv . ele"ent o'iectiv . ele"ent o'iectiv reprezentare a realită&ii ) folosirea unor "i(loace viclene ) a"enin&area cu un rău ) dispropor&ia de valoare 2. ele"ent su'iectiv 2. ele"ent su'iectiv 2. ele"ent su'iectiv ) inten&ia de a induce n eroare ) te"erea insuflată persoanei ) profitarea unei păr&i de a"enin&ate starea de nevoie a celeilalte Condi&ii . ele"entul asupra căruia cade . dolul să fie . te"erea să fie deter"inantă . "inor 4) ani să fie deter"inant pentru deter"inant pentru 2. a"enin&area să fie 2. actul (uridic să fie nc%eierea actului nc%eierea actului nelegiti"ă nc%eiat fără 2. cealaltă parte să fi $tiut că 2. să provină de la cealaltă parte ncuviin&are ele"entul asupra căruia cade sau de la un ter& cu $tiin&a 3. act (uridic de eroarea este deter"inant cocontractantului /co"plicitate ad"inistrare la dol0 4. act cu titlu oneros, co"utativ :. actul să fie lezionar fecte ) nulitatea a'solută ) nulitatea relativă ) nulitatea relativă ) nulitatea relativă cerută ) nulitatea relativă ) ac&iunea n despăgu'ire ) ac&iunea n despăgu'ire prin ac&iunea n ) di"inuarea contrapresta&iei resciziune Pro'a fiind alcătuită dintr)un ele"ent fiind un fapt (uridic, poate fi fiind un fapt (uridic, poate fi ceea ce se pro'ează este psi%ologic este foarte greu de pro'at prin orice "i(loc legal de pro'at prin orice "i(loc legal vădita dispropor&ie dintre pro'at pro'ă de pro'ă contrapresta&ii B4
:.6. Pr#-#(tar# co"parati&* EROAREA 6o&iune falsa reprezentare a realită&ii cu privire la nc%eierea unui act
DOLUL inducerea n eroare a unei persoane prin "i(loace dolosive /viclenie0 9rticol 1?E C. civ.
VIOLENBA LEZIUNEA a"enin&area unei persoane cu pagu'a ce rezultă din un rău de natură a)i provoca o dispropor&ia dintre te"ere contrapresta&ii 9rticol 1::) 1:1 C. civ. C. civ.D. 3 1:4 violen&ă fizică /vis0 violen&ă "orală /metus0 a"enin&are legiti"ă a"enin&are nelegiti"ă
*.8. articol 1:4 C. civ. Clasificare eroare o'stacol eroare viciu de consi"&ă"!nt Dolul principal eroare indiferentă eroare de fapt Dolul secundar eroare de drept *tructură . ele"ent psi%ologic falsa . ele"ent o'iectiv . ele"ent o'iectiv . ele"ent o'iectiv reprezentare a realită&ii ) folosirea unor "i(loace viclene ) a"enin&area cu un rău ) dispropor&ia de valoare 2. ele"ent su'iectiv 2. ele"ent su'iectiv 2. ele"ent su'iectiv ) inten&ia de a induce n eroare ) te"erea insuflată persoanei ) profitarea unei păr&i de a"enin&ate starea de nevoie a celeilalte Condi&ii . ele"entul asupra căruia cade . dolul să fie . te"erea să fie deter"inantă . "inor 4) ani să fie deter"inant pentru deter"inant pentru 2. a"enin&area să fie 2. actul (uridic să fie nc%eierea actului nc%eierea actului nelegiti"ă nc%eiat fără 2. cealaltă parte să fi $tiut că 2. să provină de la cealaltă parte ncuviin&are ele"entul asupra căruia cade sau de la un ter& cu $tiin&a 3. act (uridic de eroarea este deter"inant cocontractantului /co"plicitate ad"inistrare la dol0 4. act cu titlu oneros, co"utativ :. actul să fie lezionar fecte ) nulitatea a'solută ) nulitatea relativă ) nulitatea relativă ) nulitatea relativă cerută ) nulitatea relativă ) ac&iunea n despăgu'ire ) ac&iunea n despăgu'ire prin ac&iunea n ) di"inuarea contrapresta&iei resciziune Pro'a fiind alcătuită dintr)un ele"ent fiind un fapt (uridic, poate fi fiind un fapt (uridic, poate fi ceea ce se pro'ează este psi%ologic este foarte greu de pro'at prin orice "i(loc legal de pro'at prin orice "i(loc legal vădita dispropor&ie dintre pro'at pro'ă de pro'ă contrapresta&ii B4
;. Vocabular •
•
•
•
•
•
acord d# &oi('* e#teriorizare a voin&ei (uridice /a consi"&ă"!ntului0 a două ori "ai "ulte persoane cu privire la ntoc"irea unui act (uridic. ac'iu(# /( r#,ci-iu(# ac&iunea prin care "inorul ntre 4) ani cere instan&ei (udecătore$ti anularea unui act (uridic pentru leziune- se poate cere nu"ai pentru actele nc%eiate singur, fără ncuviin&area păr&ilor sau tutorelui $i pentru a căror validitate nu se cere ncuviin&area preala'ilă a autorită&ilor tutelare. di,c#r(*"5(t calitatea unei persoane de a fi con$tientă, adică de a avea reprezentarea consecin&elor (uridice ale actelor $i faptelor sale. dolu, bo(u, e#presie latină nse"n!nd ntre'uin&area unor "i(loace viclene ad"ise, de regulă, n practica contractuală $i lipsite de gravitatea care le)ar considera vicii de consi"&ă"!nt /recla"ă e#agerată, ascunderea unor defecte ce pot fi sesizate foarte u$or, etc.0 "i+loac# l#$al# d# prob* =d# do&ad*> denu"ire generală folosită pentru a dese"na ansa"'lul pro'elor ad"ise de legisla&ia n vigoare /nscrisuri, declara&ii de "artori, "ărturisirea, e#pertiza, cercetarea la fa&a locului, pro'ele "ateriale0. (#"o c#(,#tur i$(orar# l#$#" e#presie latină folosită pentru a e#pri"a regula potrivit căreia oricine este prezu"at a cunoa$te legea $i ni"eni
;. Vocabular •
•
•
•
•
•
•
•
acord d# &oi('* e#teriorizare a voin&ei (uridice /a consi"&ă"!ntului0 a două ori "ai "ulte persoane cu privire la ntoc"irea unui act (uridic. ac'iu(# /( r#,ci-iu(# ac&iunea prin care "inorul ntre 4) ani cere instan&ei (udecătore$ti anularea unui act (uridic pentru leziune- se poate cere nu"ai pentru actele nc%eiate singur, fără ncuviin&area păr&ilor sau tutorelui $i pentru a căror validitate nu se cere ncuviin&area preala'ilă a autorită&ilor tutelare. di,c#r(*"5(t calitatea unei persoane de a fi con$tientă, adică de a avea reprezentarea consecin&elor (uridice ale actelor $i faptelor sale. dolu, bo(u, e#presie latină nse"n!nd ntre'uin&area unor "i(loace viclene ad"ise, de regulă, n practica contractuală $i lipsite de gravitatea care le)ar considera vicii de consi"&ă"!nt /recla"ă e#agerată, ascunderea unor defecte ce pot fi sesizate foarte u$or, etc.0 "i+loac# l#$al# d# prob* =d# do&ad*> denu"ire generală folosită pentru a dese"na ansa"'lul pro'elor ad"ise de legisla&ia n vigoare /nscrisuri, declara&ii de "artori, "ărturisirea, e#pertiza, cercetarea la fa&a locului, pro'ele "ateriale0. (#"o c#(,#tur i$(orar# l#$#" e#presie latină folosită pentru a e#pri"a regula potrivit căreia oricine este prezu"at a cunoa$te legea $i ni"eni nu se poate apăra invoc!nd necunoa$terea ei. pri(cipiul lib#rt*'ii /(c#i#rii actului +uridic2 =pri(cipiul lib#rt*'ii co(tractual#> principiu ce guvernează voin&a (uridică $i constă n posi'ilitatea recunoscută prin lege oricărei persoane de a nc%eia orice act nu"it sau nenu"it, de a "odifica ori de a desface de co"un acord actul nc%eiat fără a ncălca dispozi&iile i"perative, ordinea pu'lică $i 'unele "oravuri. ui tac#t co(,#(tir# &id#tur e#presie latină nse"n!nd “cine tace pare să consi"tă7.
;. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii 0 Care este diferen&a ntre capacitate $i discernă"!ntH 20 Ce n&elege&i prin sintag"a „consi"&ă"!ntul tre'uie să provină de la o persoană cu discernă"!nt7H 30 Care este valoarea (uridică a „tăcerii7 n raporturile contractuale civileH 40 *i"pla prezen&ă a unui ta#i n sta&ia de ta#i"etre reprezintă o "anifestare e#terioară a consi"&ă"!ntuluiH 9rgu"enta&i. :0 Care sunt li"itele li'ertă&ii contractualeH ?0 Dacă o persoană inten&ionează să v!ndă un lucru dar se e#pri"ă n sensul perfectării unui contract de nc%iriere, ce act (uridic se va considera că a nc%eiatH +ezi raportul dintre voin&ă reală $i voin&ă declarată. B0 #punerea "ărfii n vitrina "agazinului, fără indicarea pre&ului, poate fi calificată
0 10 E0 0 20
drept o e#teriorizare a consi"&ă"!ntului de a vindeH Aealiza&i o co"para&ie ntre dol $i eroare ca vicii de consi"&ă"!nt. Aealiza&i o co"para&ie ntre dol $i violen&ă ca vicii de consi"&ă"!nt. Cine tre'uie să facă dovada vicleniei $i prin ce "i(loace de pro'ăH Ce este leziunea $i cine o poate invocaH 8a(orul poate e#ercita ac&iunea n resciziuneH nu"era&i efectele viciilor de consi"&ă"!nt.
<. Sp#'# 1. 5ntre R $i S s)a nc%eiat un contract de v!nzare < cu"părare a unei construc&ii, v!nzătorul declar!nd că ntregul i"o'il este din 'eton, arăt!ndu)i lui S n acest sens o por&iune dintr)un perete construit din plăci de 'eton. Mlterior, S a constatat, n "od accidental, că un perete ce făcea parte din structura de rezisten&ă a clădirii era din cără"idă, ceea ce l)a deter"inat să solicite opinia unui e#pert. 5n ur"a e#pertizei s)a constatat că n propor&ie de 34 casa era din cără"idă $i restul din plăci de 'eton, "otiv pentru care S l)a ac&ionat n (usti&ie pe R, solicit!nd instan&ei desfiin&area contractului de v!nzare. C#ri('# a0 Ce condi&ie de vala'ilitate a consi"&ă"!ntului lipse$te n spe&ăH '0 Care este viciul de consi"&ă"!nt invocat de recla"antH c0 Identifica&i sanc&iunea de drept civil aplica'ilă la spe&ă. d0 Ce %otără$te instan&aH !. Mn proprietar al unei "ori de făină dorind ca făina pe care o fa'rică să pară a fi de calitate superioară aceleia pe care o are n realitate, i)a adăugat unele su'stan&e c%i"ice con&in!nd săruri care "ăreau volu"ul p!inii făc!ndu)i un aspect "ai fru"os. 8orarul nu $tia că legile n vigoare nu per"iteau acest procedeu, pe care l considerau dăunător sănătă&ii. l a fost ac&ionat n (udecată de către organele ad"inistrative pentru că a fa'ricat făină ncălc!nd legile n vigoare. C#ri('# a0 Ce viciu de consi"&ă"!nt este aplica'il n spe&ăH '0 Ce va decide instan&aH %. R, societate co"ercială av!nd ca o'iect de activitate opera&iuni de i"port)e#port, a cu"părat n scop de v!nzare de la o societate de transport din Fer"ania un auto'uz fa'ricat n anul 1B?. Mlterior, l)a oferit spre v!nzare lui S /persoană fizică0 "en&ion!nd n factura pe care a ntoc"it)o $i n avizul de nso&ire ca dată de fa'rica&ie anul 1:. Dat fiind faptul că după 11E autove%iculele de i"port nu puteau fi n"atriculate n vederea circulării pe dru"urile pu'lice dec!t dacă aveau o anu"ită vec%i"e a datei de fa'rica&ie, R a folosit aceste "i(loace n scopul de a)l induce n eroare pe S, deter"in!ndu)l să nc%eie contractul de v!nzare cu"părare. C#ri('# a0 Ce viciu de consi"&ă"!nt este incident n spe&ăH '0 Care este ele"entul esen&ial al conven&iei n lipsa căruia S nu ar fi nc%eiat contractul de v!nzare cu"părareH c0 Care este sanc&iunea aplica'ilă contractuluiH d0 Care ar fi fost sanc&iunea dacă inducerea n eroare privea "aterialele din care
erau confec&ionate %usele pentru scauneH
?. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. Aeprezintă o condi&ie de fond pentru nc%eierea vala'ilă a actului (uridic a0 for"a ad validitate" '0 capacitateac0 ter"enul. !. 5n dreptul civil ro"!n, tăcerea a0 nu constituie consi"&ă"!nt '0 valorează consi"&ă"!ntc0 nu constituie consi"&ă"!nt, n afară de unele e#cep&ii. %. Capacitatea de a nc%eia acte (uridice a0 este o stare de fapt '0 coincide cu discernă"!ntulc0 este o stare de drept. 6. Constituie eroare o'stacol a0 eroarea asupra naturii (uridice a actului '0 eroarea asupra calită&ii esen&iale ale persoaneic0 eroare asupra calită&ilor su'stan&iale ale o'iectului. 9. 9tunci c!nd falsa reprezentare prive$te identitatea o'iectului este vor'a de a0 error in negotio '0 error in corporec0 error in persona". :. Constituie o inducere n eroare a unei persoane prin "i(loace dolosive a0 eroarea '0 violen&ac0 dolul. ;. Constituie violen&ă < viciu de consi"&ă"!nt a0 a"enin&area nelegiti"ă '0 te"erea reveren&ioasăc0 a"enin&area legiti"ă. <. Dispropor&ia vădită ntre contrapresta&ii constituie a0 violen&ă '0 leziunec0 dol. ?. +iolen&a, ca viciu de consi"&ă"!nt, constituie a0 o a"enin&are legiti"ă '0 o inducere n eroare prin "i(loace dolosivec0 o a"enin&are cu un rău de natură să provoace o te"ere. 1. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs I" #"$rs )" *ng+eni .+" /eleiu
< op" cit", p" %B0!%&%( ! op"cit", p" %%!&&( ! op" cit", p" &=!0%(
BB
." /oroi 5"1" 6lătescu I" 1ogaru
! op" cit", p" 0'!??( ! op" cit", p" -4!( ! op" cit", p" %B!%%? *pe&a nr. 2 a fost preluată din #ecueil 2eriodiue )ireH, în #"" 2opescu < op" cit" p" %?=
B
I. Obi#ctul2 cau-a )i 0or"a actului +uridic ci&il
1. Obi#ctul actului +uridic a> N#iu"e • Potrivit art. 1?2 C. civ. „Gbiectul convenţiilor este acela la care părţile sau numai una din părţi se obligă“" •
•
•
'iectul actului (uridic co(,t* /( co(duita p*r'ilor2 adic* ac'iu(il# ,au i(ac'iu(il# la car# ,u(t /(dr#pt*'it# ,au ,u(t /(driduit# p*r'il#. 'iectul $i con&inutul actului (uridic civil se află n aceea$i corela&ie ca $i o'iectul $i con&inutul raportului (uridic civil adică, n ti"p ce o'iectul actului (uridic civil /$i al raportului (uridic0 indică ac&iunile sau inac&iunile la care sunt ndreptă&ite sau o'ligate păr&ile, con&inutul actului (uridic civil /$i al raportului (uridic0 se referă la drepturile civile su'iective $i la o'liga&iile cărora le dau na$tere actul (uridic $i raportul (uridic. Conduita păr&ilor poate să se refere la un lucru /un 'un0 $i atunci acesta este privit ca fiind o'iectul derivat /e#terior0 al actului (uridic civil.
b> C"di#iile biectului < 'iectul tre'uie ,* #4i,t# la nc%eierea actului (uridic./art. 3 C. civ0. < 'iectul tre'uie ,* 0i# i( circuitul ci&il. 9rt.1?3 C. civ. prevede „8umai lucrurile care sunt în comerţ pot fi obiectul unui contract“"
< 'iectul tre'uie ,* 0i# d#t#r"i(at ,au d#t#r"i(abil. 'iectul este d#t#r"i(at c!nd se precizează n actul (uridic ele"entele care l individualizează $i este d#t#r"i(abil c!nd n actul (uridic se nscriu ele"entele necesare pentru individualizarea sa in viitor. < 'iectul tre'uie ,* 0i# po,ibil /ad i"po,,ibiliu" (ulla #,t# obli$atio>. < 'iectul tre'uie ,* 0i# licit )i "oral- este lovit de nulitate orice act (uridic care afectează nor"ele (uridice care interesează ordinea pu'lică sau 'unele "oravuri. < 'iectul tre'uie ,* 0i# u( 0apt p#r,o(al al c#lui c# ,# obli$* . – 5n actele constitutive sau translative de drepturi reale2 c#l car# ,# obli$* tr#bui# ,* 0i# titularul dr#ptului2 su' sanc&iunea nulită&ii actului.
!. Cau-a actului +uridic a> N#iu"e • 8otivul este c%iar cauza ce răspunde la ntre'ările „pentru ceH“, „de ceH“ s)a nc%eiat actul (uridic. #pri"area consi"&ă"!ntului este precedată de e#isten&a clară a cauzei, adic* d# ,copul co(cr#t al actului +uridic. b> Ele'e"tele c$u;ei • Scopul i"#diat /causa pro9imaA nu"it $i scopul o'liga&iei este i(&ariabil d# la u( act la altul - /( co(tract#l# ,i(ala$"atic# < prefigurarea contrapresta&iei celeilalte păr&i- /( act#l# cu titlu $ratuit < inten&ia li'erală- /( act#l# +uridic# r#al# prefigurarea predării 'unuluiB1
/( co(tract#l# al#atorii < $ansa de a c!$tiga $i riscul unei pierderi. Scopul "#diat @causa remotaA nu"it $i scopul actului +uridic2 "otivul principal ce a deter"inat nc%eierea actului (uridic are n vedere nsu$irile, calită&ile presta&iei sau persoanei $i #,t# &ariabil d# la u( act la altul . -
•
c> C"di#iile c$u;ei 1r$prt$te l$ scpul 'edi$t2 – Potrivit art. 1?? C. civ. „Gbligaţia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea niciun efect“" –
Ca ur"are, pentru a fi vala'ilă, cauza actului (uridic tre'uie ,* #4i,t#B ,* 0i# r#al* $i ,* 0i# licit* ,au "oral*.
d> Prb$ c$u;ei • 9rt. 1?B C. civ. prevede „ Convenţia este valabilă cu toate că, cauza nu este e9presă" Cauza este prezumată până la dovada contrarie“. Prin ur"are, cine invocă lipsa ori nevala'ilitatea cauzei tre'uie să dovedească acest lucru prin "i(loacele de pro'ă ad"ise de lege. %. For"a actului +uridic. Pri(cipiul co(,#(,uali,"ului
$2 N#iu"e • rice act (uridic are o for"ă. or"a actului (uridic #,t# "odalitat#a d# #4t#riori-ar# a &oi('#i2 0*cut* cu i(t#('ia d# a produc# #0#ct# +uridic#. Mneori for"a este cerută de lege pentru validitatea actului (uridic, alteori este cerută pentru pro'a&iunea actului (uridic. b2 Pri"cipiul c"se"su$lis'ului Principiul care guvernează for"a este cel al li'ertă&ii for"ei sau al co(,#(,uali,"ului • @solus consensus obligatA" +oin&a (uridică, independent de for"a n care se "anifestă n e#terior, produce efecte (uridice. • 5n consecin&ă, actele (uridice ,u(t co(,#(,ual# n sensul că ele nu recla"ă necesitatea o'servării unor for"e pentru &aliditat#a lor2 produc!nd efecte prin si"pla "anifestare de voin&ă a celor de la care e"ană. c2 E3cep#ii de l$ pri"cipiul c"se"su$lis'ului For"a c#rut* p#(tru &aliditat#a actului +uridic • No'iu(#. Jorma ad validitatem constă n necesitatea ndeplinirii for"alită&ilor prevăzute de lege su' sanc&iunea nulită&ii a'solute a opera&iunii (uridice, negotiu" (uris. Aplica'ii. – 9ctele (uridice pentru validitatea cărora tre'uie respectate, su' sanc&iunea nulită&ii a'solute, anu"ite condi&ii de for"ă se nu"esc act# ,ol#"(# sau 0or"al#2 cu" sunt t#,ta"#(tul /art. : C. civ.0- do(a'ia /art. 3 C. civ.0- ipot#ca conven&ională, /art. BB2 C. civ.0- ,ubro$ar#a i( dr#pturil# cr#ditorului2 co(,i"'it* d# d#bitor /art.EB alin. pct.2 C. civ.0- act#l# +uridic# /(tr# &ii2 a&5(d ca obi#ct t#r#(uriB co(tractul d# &5(-ar# cu"p*rar# a&5(d ca obi#ct u( ,pa'iu locati&B co(tractul d# ,oci#tat# co"#rcial*B c*,*toria /art. 3 $i ? din Codul fa"iliei0- r#cu(oa)t#r#a u(ui copil /art.4 alin. 2 $i art. :B alin. 2 din Codul fa"iliei0. E
–
9ctele sole"ne nu tre'uie confundate cu actele autentificate de notar, rela&ia fiind de la ntreg la parte, actele sole"ne cuprinz!nd printre altele $i actele notariale.
For"a c#rut* p#(tru proba'iu(#a actului +uridic. No'iu(#. Jorma ad probationem este acea cerin&ă i"pusă de lege sau de păr&i, care constă n ntoc"irea unui nscris cu scopul de a pro'a actul (uridic civil. – Pentru unele acte (uridice legea cere for"a scrisă, ca e#cep&ie de la principiul consensualis"ului, cu scopul de a putea fi dovedită opera&ia (uridică / negotiumA" 6endeplinirea for"ei nu afectează e#isten&a actului /negotiumA, dar face i"posi'ilă dovedirea lui. 9$adar, condi&ia for"ei este cerută n acest caz $d prb$ti"e'/ Aplica'ii. – Codul civil cuprinde o serie de regle"entări referitoare la anu"ite categorii de acte (uridice, precu" contractul de loca&iune, art. 4? alin. - contractul de depozit, art.:1B- tranzac&iile, art. BE:, etc. – Pentru toate actele cu o valoare "ai "are dec!t cea prevăzută n art. 1 C. Civ. /2:E lei0. •
•
– –
For"a c#rut* p#(tru opo-abilitat#a actului +uridic No'iu(#. Aeprezintă acele for"alită&i prevăzute de lege pentru a face actul (uridic opoza'il $i persoanelor care nu au participat la nc%eierea lui. Pentru a putea opune ter&ilor anu"ite acte (uridice, legea a instituit unele for"alită&i de pu'licitate, ca "ăsură de prote(are a intereselor ter&ilor, n lipsa cărora actul nu le este opoza'il. Aplica'ii. or"alită&ile se referă n principal la siste"ul de pu'licitate al actelor (uridice i"o'iliare. Pu'licitatea i"o'iliară /nscrierea n cartea funciară0 face actul (uridic opoza'il erga omnes" 5n afară de pu'licitatea i"o'iliară, regle"entată prin căr&ile funciare n art. 2 din Legea nr.B11? a cadastrului $i pu'licită&ii i"o'iliare, "ai a"inti" pu'licitatea constituirii ga(ului prin inscrierea n 9r%iva de garan&ii reale "o'iliare /art. ?? C. civ. $i Legea nr. 111110, notificarea cesiunii de crean&ă /art. 313 C.civ.0, darea de dată certă /art. 2 C.civ.0, nregistrarea n "ateria inven&iilor, desenelor $i "odelelor industriale la ficiul de *tat pentru Inven&ii $i 8ărci /Legea nr. ?411 $i Legea nr. 211120, nregistrarea contractelor de arendare la Consiliul local /Legea nr.?1140, n"atricularea societă&ii co"erciale la ficiul Aegistrului Co"er&ului /Legea nr.311E0, nregistrarea n "ateria dreptului de autor $i a drepturilor cone#e /Legea nr.11?0. 6. Pr#ci-*ri
Prin e#cep&ie de la regula confor" căreia un act (uridic civil e vala'il dacă are ca o'iect un 'un viitor, e#istă o categorie de acte (uridice n cazul cărora o'iectul nu poate fi viitor succesiunile nedesc%ise nu pot for"a o'iectul unui contract civil. 8otivul pentru care un ase"enea act (uridic este nul, nu l constituie faptul că o'iectul este viitor, ci caracterul i"oral al cauzei. *e consideră că este i"orală nc%eierea unui astfel de act (uridic prin dorin&a pe care o creează cu privire la "oartea persoanei despre a cărei "o$tenire este vor'a / votum mortis captandaeA"
9v!nd n vedere că o condi&ie a o'iectului actului (uridic civil este ca cel care se o'ligă să fie titularul dreptului, se pune ntre'area ce se nt!"plă dacă v!nzătorul nstrăinează un 'un individual deter"inat care apar&ine altuiaH Dacă cu"părătorul a fost n eroare socotind cu 'ună credin&ă că lucrul v!ndut apar&ine v!nzătorului, se ad"ite că v!nzarea e anula'ilă pentru eroare asupra calită&ilor esen&iale ale v!nzătorului. 5n situa&ia n care păr&ile au nc%eiat contractul n cuno$tin&ă de cauză $tiind că lucrul v!ndut este proprietatea unei alte persoane, solu&ia este controversată. 5ntr)o opinie se consideră că v!nzarea este vala'ilă deoarece păr&ile nu au ur"ărit i"ediat stră"utarea proprietă&ii, ci v!nzătorul s)a o'ligat să)l procure "ai t!rziu cu"părătorului, n caz de nee#ecutare fiind pasi'il de plata daunelor interese. 5ntr)o altă opinie, căreia ne ralie", contractul de v!nzare)cu"părare a lucrului altuia, n cuno$tin&ă de cauză, are un scop ilicit $i deci este nul a'solut. Iar dacă contractul s)a nc%eiat de către v!nzător cu inten&ia de a frauda dreptul proprietarului $i cu co"plicitatea cu"părătorului, actul este nul a'solut n virtutea adagiului fraus omnia corrumpit .
De regulă, for"a ad validitatem este for"a autentică ce se realizează de un notar pu'lic, dar no&iunea de for"ă sole"nă este "ai largă dec!t no&iunea de for"ă autentică. 9stfel, testa"entul, act sole"n, poate "'răca nu nu"ai for"a autentică, ci poate fi olograf /scris, datat, se"nat de către testator0 sau "istic /se"nat de testator, nc%is, sigilat $i prezentat unei (udecătorii0 Cu alte cuvinte orice act autentic este un act sole"n, nsă nu orice act sole"n este un act autentic. 9ctele autentice nu sunt dec!t o specie /cea "ai i"portantă0 a actelor sole"ne, e#ist!nd $i acte sole"ne pentru care for"a autentică nu e necesară. 9ctul sole"n este genul pro#i", iar actul autentic este diferen&a specifică.
2
9. R#pr#-#(tar# $ra0ic* 9.1. # l#"# (t ab,tract obi# cti& i(&ariabil
la aceeasi categorie de acte (uridice
contractele sinalag"atice ) considerarea contraprest atiei celeilalte părt i
,copul i"#diat au-a actu u +uridic
actele cu titlu gratuit ) intentia li'erală a dispunăt orului fată de gratificat actele reale ) p refigurarea p redării lucrului n contractele aleatorii ) prefigurarea riscului de care depinde sansa de a c!s
,copul "#diat
"otivul principal al actului (uridic deter"inat de nsusirile persoanei siIs
#l# "#(t co(cr#t , ubi#cti& &ariabil difera de la un act (uridic la altul
9.!. principiul conse ns ualis"ului ) si"pla "anifestare a cons i"tă"!ntului valorează act (uridic civil for"a ad validitate" V cont ractele de dona tie ) art. D3 C. civ. V te s ta"entu l ) art.: C. civ. V revo carea e#presă a un ui legat ) art. 12E C.civ. V co ntractu l de ipotec ă ) art. DB22 C.civ V nstrăinarea unui teren V accep tarea su cces iunii su ' 'en eficiu de inven tar ) art. BE4 C. civ.
For"a actului +uridic ci&il
for"a ad pro'ation e"
opoza'ilitate fată de terti
V co ns i"tă"!ntu l la adop tie ) .F. nr. 2: I D11B, etc. V cont ractul de locatiune ) art. D4D? C. civ. V depozitul voluntar ) art. D:1B C. civ. V tranzactia ) art. DBE: C.civ. V nc%iriere a locuintelor ) Legea DD4I D11? V co ntractu l de as igurare ) Legea D3:I D11:, etc. V pu'licitatea i"o'iliară prin cărtile funciare ) Legea B I D11? V pu' licitat ea con st ituirii ga(ului ) art. D?? C. civ.s i legea 11I D11 V "od ificarea ces iunii de crean tă ) art. D313 C.civ. V nregis trările so cietăt ilor co"erciale ) Legea 3D I D11E V nscrierile asociatiilor si fundatiilor la instantele (udecătoresti )
3
:. Vocabular •
•
•
ad i"po,,ibilu" (ulla #,t obli$atio e#presie latină nse"n!nd “ nu e#istă nici o o'liga&ie cu privire la lucruri i"posi'ile7. cau-a condi&ie esen&ială, de fond a oricărui act (uridic civil- ca ele"ent al voin&ei (uridice, cauza constituie "otivul deter"inant al consi"&ă"!ntului $i constă n reprezentarea scopului concret n vederea realizării căruia s)a e#teriorizat consi"&ă"!ntul, s)a asu"at o'liga&ia. Cauza cuprinde scopul i"ediat al consi"&ă"!ntul care n contractele 'ilaterale este considerarea contrapresta&iei celeilalte păr&i, n contractele gratuite sau unilaterale este inten&ia de li'eralitate iar n contractele reale, re"iterea lucrului, precu" $i scopul i"ediat al consi"&ă"!ntul care este "otivul su'iectiv, concret, varia'il al asu"ării o'liga&iei. 0or"a actului +uridic ci&il "odalitatea n care se e#pri"ă consi"&ă"!ntul pentru a da na$tere unui act (uridic vala'il $i care să producă efecte (uridice. De regulă actele (uridice sunt consensuale, n sensul că nu recla"ă necesitatea o'servării unor for"e pentru validitatea lor. Prin e#cep&ie, anu"ite acte (uridice se pot nc%eia vala'il nu"ai cu respectarea for"elor cerute de lege, ad validitate". 6erespectarea for"ei, ad validitatem, se sanc&ionează cu nulitatea a'solută. Mneori legea cere ori păr&ile convin să ntoc"ească un act (uridic cu respectarea unor for"e n scopul pro'ării actului respectiv, ad pro'atione". Lipsa for"ei nu atrage vala'ilitatea actului ci nu"ai i"posi'ilitatea dovedirii lui cu un
:. Vocabular •
•
•
•
•
•
ad i"po,,ibilu" (ulla #,t obli$atio e#presie latină nse"n!nd “ nu e#istă nici o o'liga&ie cu privire la lucruri i"posi'ile7. cau-a condi&ie esen&ială, de fond a oricărui act (uridic civil- ca ele"ent al voin&ei (uridice, cauza constituie "otivul deter"inant al consi"&ă"!ntului $i constă n reprezentarea scopului concret n vederea realizării căruia s)a e#teriorizat consi"&ă"!ntul, s)a asu"at o'liga&ia. Cauza cuprinde scopul i"ediat al consi"&ă"!ntul care n contractele 'ilaterale este considerarea contrapresta&iei celeilalte păr&i, n contractele gratuite sau unilaterale este inten&ia de li'eralitate iar n contractele reale, re"iterea lucrului, precu" $i scopul i"ediat al consi"&ă"!ntul care este "otivul su'iectiv, concret, varia'il al asu"ării o'liga&iei. 0or"a actului +uridic ci&il "odalitatea n care se e#pri"ă consi"&ă"!ntul pentru a da na$tere unui act (uridic vala'il $i care să producă efecte (uridice. De regulă actele (uridice sunt consensuale, n sensul că nu recla"ă necesitatea o'servării unor for"e pentru validitatea lor. Prin e#cep&ie, anu"ite acte (uridice se pot nc%eia vala'il nu"ai cu respectarea for"elor cerute de lege, ad validitate". 6erespectarea for"ei, ad validitatem, se sanc&ionează cu nulitatea a'solută. Mneori legea cere ori păr&ile convin să ntoc"ească un act (uridic cu respectarea unor for"e n scopul pro'ării actului respectiv, ad pro'atione". Lipsa for"ei nu atrage vala'ilitatea actului ci nu"ai i"posi'ilitatea dovedirii lui cu un alt "i(loc de pro'ă. (#"o dat uod (o( ab#t e#presie latină nse"n!nd „ni"eni nu dă ceea ce nu are7. (#"o plu, +uri, ad aliu" tra(,0#rr# pot#,t2 ua" ip,# ab#t e#presie latină nse"n!nd “ ni"eni nu poate trans"ite altuia "ai "ulte drepturi dec!t are el nsu$i7. opo-abilitat#a actului +uridic calitatea actului (uridic civil de a produce efecte fa&ă de păr&ile acestuia $i de a fi i"pus respectului $i altor persoane care nu au calitatea de păr&i, respectiv ter&ilor. poza'ilitatea fa&ă de ter&i nsea"nă dreptul păr&ilor de a se prevala de e#isten&a actului $i de efectele sale fa&ă de ter&ii care ar invoca preten&ii n privin&a drepturilor do'!ndite de păr&i, dar $i dreptul ter&ilor de a se prevala de e#isten&a actului (uridic $i de a)l invoca n favoarea lor $i "potriva păr&ilor. Pentru a fi opoza'il actul (uridic tre'uie să ndeplinească cerin&ele de for"alitate prevăzute de lege /pu'licitatea i"o'iliară < art. 2 din Legea nr.B11?- pu'licitatea cesiunii de crean&ă ) art. 313 C. civ.data certă a nscrisului su' se"nătură privată < art. 2 C. civ., etc.0
;. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii 0 Ce nsea"nă o'iect al unui act (uridic, o'iect al unei o'liga&ii, o'iect al unei presta&iiH 20 Care este corela&ia dintre o'iectul $i con&inutul actului (uridic civil pe de o parte $i o'iectul $i con&inutul raportului (uridic civil pe de altă parteH 30 Gunurile din do"eniul pu'lic se află n circuitul civilH Dar cele din do"eniul privat al :
statului $i al unită&ilor ad"inistrativ teritorialeH 40 ste vala'il un contract de v!nzare cu"părare prin care un coproprietar nstrăinează 'unul n "aterialitatea saH :0 Care este "o"entul n care v!nzarea este perfectă ntre păr&i $i proprietatea este de drept stră"utată la cu"părătorH ?0 Care este "odalitatea de pro'a&iune a cauzei unui act (uridicH Cine are sarcina pro'eiH B0 Ce for"ă tre'uie să respecte păr&ile pentru nc%eierea vala'ilă a unui contract de v!nzare)cu"părare av!nd ca o'iect o construc&ieH Dar pentru nc%eierea unui contract de v!nzare
<. Sp#'# 1. Cu"părătorul l)a c%e"at n (udecată pe v!nzător, solicit!nd instan&ei să se pronun&e n litigiul e#istent fie prin restituirea către recla"ant /cu"părător0 a su"ei de EE.EEE.EEE lei, reprezent!nd pre&ul plătit pentru un teren n suprafa&ă de :EE "p care a făcut o'iectul unui contract nc%eiat n două e#e"plare, se"nat de păr&i, fie prin pronun&area unei %otăr!ri care să constate că ntre păr&i a intervenit un contract de v!nzare cu"părare. După nc%eierea actului (uridic n for"a "ai sus a"intită, păr&ile s)au n&eles să se prezinte la notar n vederea autentificării contractului. Mlterior, v!nzătorul a refuzat, "otiv!nd că, din punctul lui de vedere, dreptul de proprietate al terenului s)a trans"is, v!nzarea fiind vala'ilă $i că nu are nici o preten&ie asupra terenului. C#ri('# ?
a0 Ce for"ă tre'uie să "'race actul de v!nzare < cu"părare pentru a fi vala'ilH '0 Care este sanc&iunea aplica'ilă acestui contract pentru nerespectarea for"ei prevăzute de legeH c0 Ce solu&ie vi se pare "ai potrivită ad"iterea ac&iunii $i desfiin&area actului sau pronun&area unei %otăr!ri (udecătore$ti care să nlocuiască conven&ia păr&ilor n for"ă autenticăH
!. Do"nul 9 a dat doa"nei G "ai "ulte 'i(uterii. 5n anul ur"ător el cere restituirea lor pretinz!nd că el le)a dat doa"nei G pentru a)i răsplăti a"a'ilitatea acesteia fa&ă de el prin acceptarea $i apoi continuarea unor rela&ii de concu'ina(. 5n ur"a refuzului doa"nei G de a)i restitui 'i(uteriile, 9 o ac&ionează n (udecată. C#ri('# a0 Care condi&ie de vala'ilitate a actului (uridic a fost nesocotită n spe&ăH '0 9d"i&!nd că afir"a&iile făcute de do"nul 9 sunt e#acte, sta'ili&i care sunt argu"entele pentru care cererea sa a fost ad"isă sau a fost respinsă de către instan&a de (udecatăH ?. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. 'iectul actului (uridic civil constă n a0 ac&iunile sau inac&iunile păr&ilor '0 drepturile $i o'liga&iile păr&ilorc0 clauzele stipulate de păr&i n actul (uridic. !. 6u constituie o condi&ie a cauzei actului (uridic a0 să fie reală '0 să fie posi'ilăc0 să e#iste. %. 8otivul principal ce a deter"ina nc%eierea actului (uridic constituie a0 scopul i"ediat '0 scopul "ediatc0 consi"&ă"!ntul. 6. or"a actului (uridic civil este guvernată de principiul a0 pacta sunt servanda '0 consensualis"uluic0 voin&ei interne. 9. 9ctul (uridic civil nu este vala'il c!nd nu s)a respectat for"a cerută a0 ad sole"nitate" '0 ad pro'atione"c0 pentru opoza'ilitate fa&ă de ter&i. :. 6erespectarea, la nc%eierea actului (uridic civil, a for"ei ad pro'atione" atrage a0 nulitatea actului (uridic '0 i"posi'ilitatea de pro'are a actului (uridicc0 inopoza'ilitatea fa&ă de ter&i a actului (uridic. 1. 3iblio$ra0i#
I"#" $rs I"#"$rs )" *ng+eni
! op"cit", p" %&%!%00( ! op"cit", p" &&!'%(
B
.+" /eleiu ." /oroi 5"1" 6lătescu I" 1ogaru
! op"cit", p" 0%!=0( ! op"cit", p" ?-!4&( ! op"cit", p" %!%&( ! op"cit", p" %&%!%0'*pe&a nr. 2 a fost preluată din #ecuiel 2eriodiue 1alloz în #""2opescu < op" cit" p" %-B
II. E0#ct#l# actului +uridic
1. No'iu(# •
•
•
Pri( #0#ct#l# actului +uridic /('#l#$#" dr#pturil# ,ubi#cti&# )i obli$a'iil# ci&il# (*,cut#2 "odi0icat# ,au ,ti(,# pri( actul r#,p#cti&. 5ntre con&inutul raportului (uridic civil $i efectele actului (uridic civil e#istă identitate, n sensul că efectele actului (uridic se suprapun con&inutului raportului (uridic civil. ) drepturile $i o'liga&iile civile n scopul realizării cărora s)a nc%eiat actul (uridic reprezintă con&inutul conceptului de efecte ale actului (uridic. ) actul (uridic are drept scop să creeze, să "odifice, să stingă raporturi (uridice, adică n final de a crea, a "odifica, a stinge drepturi su'iective $i o'liga&ii corelative concrete. Pentru a cunoa$te efectele actului (uridic, tre'uie să e#a"ină" con&inutul raportului (uridic, respectiv drepturile $i o'liga&iile păr&ilor din acel raport, create, "odificate, sau stinse prin "anifestarea de voin&ă a acestora.
!. R#$l#"#(tar# Codul civil regle"entează n art. 1?1)1: efectele conven&iilor sau contractelor n general din care se desprind regulile $i principiile care guvernează actul (uridic. • Codul civil cuprinde regle"entările cu privire la efectele diferitelor contracte /e#. ) art. EE ) :: ) contractul de dona&ie, art. 214)4E4) contractul de v!nzare cu"părare, art. 4E:) 4E1 < contractul de sc%i"', art. 4E) 41E < contractul de loca&iune, art. 41):3) contractul de societate, art. :32)::1 < contractul de "andat, etc.0 •
%. Stabilir#a2 d#t#r"i(ar#a #0#ct#lor )i i(t#rpr#tar#a actului +uridic ci&il pera&ia de sta'ilire a efectelor actului (uridic civil, adică a cunoa$terii drepturilor $i o'liga&iilor de el generate, "odificate ori stinse se realizează astfel < deter"inarea e#isten&ei $i dovedirea actului (uridic /negotium iuris0 cu a(utorul "i(loacelor de pro'ă- cu acest prile( se pot sta'ili drepturile $i o'liga&iile $i dacă sunt clar e#pri"ate. < deter"inarea efectelor prin interpretarea clauzelor actului (uridic. 9ceastă etapă presupune < calificarea actului (uridic, ca act nu"it sau nenu"it < aflarea con&inutului clauzelor cu a(utorul regulilor de interpretare. • R#$uli d# i(t#rpr#tar# •
< *ctul uridic se interpretează ţinând cont de voinţa reală a părţilor, şi nu de sensul literal al termenilor @art" 4?? C" civ"A < Convenţiile „obligă nu numai la ceea ce este e9pres într!însele, dar la toate urmările ce ec+itatea, obiceiul sau legea dau obligaţiei, după natura sa“ @art" 4?B" *lin" % C" civ"A(
1
< „oate clauzele convenţiilor se interpretează unele prin altele, dându!se fiecăreia înţelesul ce rezultă din actul întreg“ @art" 4-% C" civ"A( < „ermenii susceptibili de două înţelesuri se interpretează în înţelesul ce se potriveşte mai mult cu natura contractului“ @art"4?4 C" civ"A( < „Când o clauză este primitoare de două înţelesuri, ea se interpretează în sensul ce poate avea un efect, iar nu în acela ce n! ar putea produce nici unul“ @art"4?- C" civ"A( < „Când este îndoială, convenţia se interpretează în favoarea celui ce se obligă“, i" dubi pr debitrere @art" 4-& C" civ"A( – „Când într!un contract s!a pus anume un caz pentru a se e9plica obligaţia, nu se poate susţine că prin aceasta s! a restrâns întinderea ce angaamentul ar avea de drept în cazurile nee9prese“ @art"4-0 C"civ"A"
6. Pr#ci-*ri Calificarea actului (uridic este o opera&iune i"portantă $i necesară $tiut fiind, că fiecare specie de contract este supusă unor reguli speciale, n sensul că unui act (uridic nu"it i vor fi aplica'ile regulile special instituite de Codul civil sau alt act nor"ativ pentru acel tip de contract, n ti"p ce unui act (uridic nenu"it i se vor aplica regulile generale privind o'liga&iile civile $i nu regulile care regle"entează actul (uridic cel "ai apropiat /genul pro#i"0, făc!ndu)se aplicarea principiului specialia generalibus derogant , generalia specialibus non derogant . De e#. Codul civil n art. ?31)?: regle"entează contractul de rentă viageră, dar legisla&ia noastră nu regle"entează nicăieri contractul de ntre&inere, destul de des nt!lnit n practică $i adeseori confundat cu cel de rentă viageră datorită apropierii dintre efectele acestor contracte. Cu toate acestea contractului de rentă viageră i se vor aplica regulile special instituite de Codul Civil, n ti"p ce contractului de ntre&inere i se vor aplica regulile generale privind o'liga&iile civile.
9. Vocabular •
•
•
actu, i(t#rpr#tadu, #,t potiu, ut &al#at ua" ut p#r#at e#presie latină ce se"nifică regula că actul tre'uie interpretat n sensul n care se poate produce un efect, iar nu n sensul n care nu ar produce nici unul /regula cuprinsă n art.1B c. civ.0. actu, (o( d#b#t op#rari ultra i(t#(tio(#" a$#tiu" e#presie latină nse"n!nd că actele nu tre'uie să fie operate dincolo de inten&ia celor care ac&ionează /regulă cuprinsă n art. 14 c. civ.0. i( dubio pro d#bitor# sau i( dubio pro r#o e#presie latină nse"n!nd că n situa&ia ndoielnică deciziile se iau n favoarea de'itorului, respectiv a p!r!tului. :. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii
0 Ce n&elege&i prin no&iunea „ efectele actului (uridic7H 20 Ce n&elege&i prin „ deter"inarea efectelor actului (uridic civil7H Care sunt efectele deter"inării efectelor actului (uridic civilH 30 nu"era&i cinci reguli de interpretare a actului (uridic civil. 40 Din punct de vedere logic, ce opera&iune (uridică o considera&i anterioară celeilalte interpretarea actului (uridic sau pro'a luiH 1E
:0 5n ipoteza n care s)a folosit un e#e"plu pentru e#plicarea n&elesului unor clauze, ntinderea efectelor actului (uridic tre'uie redusă la efectele din e#e"plul datH ?0 *tudia&i $i co"para&i regi"ul (uridic al contractului de rentă viageră $i al contractului de ntre&inere.
;. Sp#'* 1. R a fost o'ligat printr)o %otăr!re (udecătorească să)i dea lui S fie un cal, o căru&ă $i un %a", fie cinci "ilioane lei. S a v!ndut crean&a sa lui U. 9cesta din ur"ă i cere lui R să)i dea un cal, o căru&ă $i un %a", R se opune la această cerere, oferindu)se să)i plătească su"a de cinci "ilioane lei, su' prete#t că altfel o'liga&ia /de a preda un cal, o căru&ă $i un %a"0 ar fi, valoric, "ult "ai "are. C#ri('# a0 9tunci c!nd e#istă ndoială n favoarea cărei păr&i se va interpreta conven&iaH '0 Cu" vor fi argu"entate cererile lui R $i U n fa&a (udecătoruluiH c0 9plic!nd regulile de interpretare ale contractului, căreia dintre păr&i i ve&i da c!$tig de cauzăH <. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. 5ntr)un contract, clauzele ndoielnice se interpretează a0 n favoarea creditorului '0 n favoarea de'itoruluic0 n favoarea păr&ilor acelui contract. !. Mn act (uridic se interpretează &in!nd cont de a0 voin&a reală a păr&ilor '0 sensul literar al ter"enilorc0 n&elesul ce rezultă din fiecare clauză. %. 5ntr)un contract, clauzele pri"itoare de două n&elesuri se interpretează a0 n sensul de a nu produce efecte (uridice '0 n sensul care reiese din natura contractuluic0 n sensul de a produce efecte (uridice. 6. Dispozi&iile ndoielnice cuprinse ntr)un act (uridic se interpretează a0 după o'iceiul locului n care s)a perfectat actul (uridic '0 n sensul care reiese din natura contractuluic0 n favoarea de'itorului. ?. 3iblio$ra0i#
I"#" $rs I"#"$rs )" *ng+eni .+" /eleiu ." /oroi 5"1" 6lătescu I" 1ogaru
! op" cit", p" %?!%?0( ! op"cit", p" '-!0B(
! op"cit", p" ?-!-( ! op"cit", p" %B=!%B4( ! op"cit", p" %'!''( ! op"cit", p" %=-!%?&*pe&a a fost preluată din /uletinul Curţii de Casaţii nr" --&K-4% în "#" 2opescu op" cit", p" %??"
1
III. Pri(cipiil# #0#ct#lor actului +uridic
1. Pri(cipiul 0or'#i obli$atorii a actului +uridic = p$ct$ su"t serv$"d$2
Re)le'e"t$re" Principiul este consacrat n art. ?:? C. ci& . ali(. 1, care prevede „Convenţiile legal făcute •
au putere de lege între părţile contractante“"
N#iu"e/ Principiul este cunoscut prin e#presia „ co(tractul #,t# l#$#a p*r'ilor 7. sen&a acestui principiu constă n faptul că actul (uridic este o'ligatoriu pentru păr&i $i nu facultativ. Totu$i tre'uie re&inut că nu se confundă legea cu contractul. Legea este un act nor"ativ, i"personal cu aplica&ie generală, contractul este $i ră"!ne opera păr&ilor n considerarea $i respectarea legii. De ase"enea nu"ai contractele legale, făcute cu respectarea regulilor de drept, au putere de lege dar nu $i cele care con&in clauze contrare prevederilor legale. • E3cep#ii de l$ pri"cipiul .r#ei bli)$trii $ $ctului %uridic/ No'iu(#. *unt situa&ii n care efectele actului (uridic nu se produc a$a cu" au sta'ilit păr&ile la nc%eierea actului respectiv, ci sunt "ai restr!nse sau "ai e#tinse. Cat#$orii. #istă două categorii de e#cep&ii a0 d# r#,tr5($#r# ) ipoteze n care actul (uridic ncetează să)$i producă efectele nainte de ter"enul prevăzut de păr&i, vezi de e#. "andatul ncetează prin "oartea "andatarului / art. ::2 pct.3 C.civ.0- loca&iunea ncetează nainte de ter"en prin pieirea 'unului n "od fortuit /art. 431 alin. C.civ.0- la fel $i "pru"utul de folosin&ă gratuit /art. :?3 alin. 2 C. civ.0- etc. '0 d# #4ti(d#r# ) ipoteza n care actul civil este prorogat prin lege, peste ter"enul convenit de păr&i /prorogarea contractelor de nc%iriere ) art. din L. B114 $i art. B din L. 211:, . F. nr.41110 ori efectele sunt a"!nate de o cauză de suspendare, inclusiv de for&a "a(oră. •
!. Pri(cipiul ir#&ocabilit*'ii actului +uridic ci&il
N#iu"e/ Irevoca'ilitatea este consecin&a for&ei o'ligatorii $i constă n i"posi'ilitatea revocării unilaterale, adică una dintre păr&ile actului (uridic nu poate, prin singura sa voin&ă, să desfiin&eze, să desfacă acest act (uridic. 9re n vedere două aspecte ) actul (uridic 'ilateral /contractul0 nu poate fi revocat de către o singură parte ) actul (uridic unilateral nu poate fi revocat unilateral prin voin&a contrară a autorului său. • Re)le'e"t$re/ Potrivit art.?:? ali(.! C. ci& . convenţiile < şi, în general, actele uridice < pot fi •
revocate prin consimţământul mutual al părţilor sau datorită unor „cauze autorizate de lege“"
C$te)rii de e3cep#ii $2 e3cep#ii de l$ pri"cipiul irevc$bilit&#ii c"ve"#iilr < când o parte poate revoca •
unilateral contractul:
12
co(tractul d# do(a'i# i(tr# ,o'i este revoca'il /art. 13B C. civ0 – co(tractul d# loca'i# 0*r* t#r"#( /art. 43? alin. 2 C. civ0 B – co(tractul d# ,oci#tat# ci&il* /art. :23 C. civ0 B – co(tractul d# d#po-it /art. ?? C. civ0B – co(tractul d# "a(dat /art. ::2 C. civ0 BB – co(tractul d# a,i$urar# /Legea 3?11:0 B – co(tractul d# #ditar# a u(#i op#r# &iitoar# /Legea 11?0 BB – co(tractul d# "u(c*2 pri( d#"i,i#. b2 e3cep#ii de l$ pri"cipiul irevc$bilit&#ii $ctelr %uridice u"il$ter$le < când autorul –
poate revoca actul uridic: – – –
t#,ta"#(tul este revoca'il /art. 122C. civ0r#tractar#a r#(u('*rii la "o)t#(ir# /art. BE C. civ0B o0#rta d# a co(tracta poate fi revocată p!nă n "o"entul a(ungerii ei la destinatar, deoarece p!nă la acest "o"ent nu poate fi cunoscută, etc.
%. Pri(cipiul r#lati&it*'ii #0#ct#lor actului +uridic ci&il
N#iu"e/ 9ctul (uridic produce efecte (uridice nu"ai ntre păr&ile de la care e"ană, el nu produce efecte fa&ă de ter&i /persoane străine de actul (uridic0. Prin ur"are, efectele actului (uridic sunt relative, $i vizează păr&ile nu ter&ii. • Re)le'e"t$re/ Art. ?;% C. ci& . potrivit căruia „Convenţiile n!au efecte decât între părţile contractante7 . • Av>";ii c$u;&/ No'iu(#. 5n afară de p*r'i /persoanele care nc%eie actul (uridic0 $i n afară de t#r'i /persoanele străine de actul (uridic < penitus!e9traneiA, n via&a (uridică apar persoane care, de$i nu participă la nc%eierea actului (uridic, totu$i prin rela&iile pe care le au cu păr&ile, sunt asi"ilate cu acestea c!t prive$te efectele actului (uridic. 9ceste persoane se nu"esc a&5(-i cau-*. Cat#$orii. 5n dreptul civil e#istă trei categorii de av!nzi < cauză succesorii universali $i cu titlu universal succesorii particulari creditorii c%irografari. uccesrii u"ivers$li sunt persoane ce do'!ndesc un ntreg patri"oniu, de e#e"plu "o$tenitorul legal unic, legatarul universal. uccesrii cu titlu u"ivers$l sunt persoane care do'!ndesc o frac&iune din patri"oniu "o$tenitorii legali, legatarii cu titlu universal. uccesrii cu titlu p$rticul$r sunt persoane ce do'!ndesc un anu"it drept privit individual cu"părătorul, donatarul, legatarul cu titlu particular. Creditrii c*ir)r$.$ri sunt acei creditori care ne'eneficiind de o garan&ie reală, au un drept de ga( general asupra patri"oniului de'itorului. 5n realitate ei au o situa&ie inferioară fa&ă de creditorii cu garan&ii reale ) nu pot ur"ări dec!t 'unurile ce se află n patri"oniul de'itorului la scaden&ă. ) asupra lor se răsfr!ng influen&ele actelor (uridice nc%eiate de de'itor cu alte persoane. ) vin n concurs cu al&i creditori, după satisfacerea creditorilor cu garan&ii reale, fiind n situa&ia de a nu)$i realiza crean&a. •
13
E3cep#ii de l$ pri"cipiul rel$tivit&#ii $ctelr %uridice/ *unt două categorii de e#cep&ii #4c#p'ii r#al# $i #4c#p'ii apar#(t#. a> E4c#p'ia r#al* ,tipula'ia p#(tru altul )tipulaţia pentru altul sau contractul în folosul unei terţe persoane este un contract prin care o parte /stipulantul0 convine cu cealaltă parte /pro"itentul0 ca acesta din ur"ă să e#ecute o presta&ie n favoarea unui ter& /'eneficiar0 care este străin de nc%eierea actului (uridic /vezi art. ?42 C. civ.) renta viageră, dona&ia cu sarcini < 2 C. civ- contractul de asigurare < Legea 4B11- etc.0 •
b> E4c#p'ii apar#(t# ) Pr'isiu"e$ .$ptei $ltui$ 1c"ve"#i$ de prte .rt2 este un contract prin care o parte /pro"itent0 convine cu cealaltă parte /creditorul pro"isiunii0 să deter"ine o ter&ă persoană să)$i asu"e un anga(a"ent (uridic /să adere sau să ratifice un contract la care nu a luat pare0 " L Pro"isiunea este o e#cep&ie aparentă deoarece din contractul nc%eiat cu creditorul i) a na$tere o o'liga&ie nu"ai pentru pro"itent < aceea de a deter"ina ter&ul să nc%eie un contract /de e#. 'liga&ia pe care $i)o asu"ă v!nzătorul de a deter"ina pe celălalt coproprietar să)$i v!ndă cota sa parte din dreptul de proprietate0, ter&a persoană, dacă dore$te să se o'lige, va nc%eia personal un contract cu creditorul pro"isiunii " ) Repre;e"t$re$ care este de trei feluri o reprezentarea conven&ională, izvor!tă din conven&ia păr&iloro reprezentarea legală, care $i are izvorul n legeo reprezentarea (udiciară, care $i are izvorul n "puternicirea dată de instan&a (udecătorească /sec%estrul (udiciar0. K Aeprezentarea constituie o e#cep&ie aparentă de la principiul relativită&ii efectelor actului (uridic, deoarece, n cazul reprezentării conven&ionale, r#pr#-#(ta(tul #,t# part# n contractul nc%eiat, n cazul reprezentării legale, put#ril# lui d#ri&* di( l#$#2 iar in cazul reprezentării (udiciare, "puternicirea este dată de instan&a de (udecată. ) i'ul$#i$ este opera&ia (uridică prin care, printr)un act aparent pu'lic, dar neadevărat, se creează o situa&ie (uridică diferită de cea adevărată, care este cuprinsă n actul secret /ascuns0. 9ctul pu'lic este nereal, iar actul secret este cel adevărat, real. *i"ula&ia poate avea trei for"e o actul (uridic poate fi fictivo actul (uridic poate fi deg%izat o interpunerea de persoane /prete)no"0. *i"ula&ia produce efecte diferite – ntre păr&i, actul secret /contranscrisul0 produce efecte (uridice – fa&ă de ter&i sunt opoza'ile efectele ce rezultă din actul pu'lic /aparent0, de$i acesta nu corespunde realită&ii. 9rt. B: C. civ. prevede „9ctul secret, care "odifică un act pu'lic, nu poate avea putere dec!t ntre păr&ile contractante $i succesorii lor universali- un ase"enea act nu poate avea nici un efect n contra altor persoane“. K *i"ula&ia este o e#cep&ie aparentă de la principiul relativită&ii efectelor actului (uridic, deoarece dr#ptul t#r'ilor d# a ,# pr#&ala d# actul public =apar#(t>2 ori d# a opta /(tr# actul public )i c#l ,#cr#t d#ri&* d# la l#$#2 (u di( co(&#('ia p*r'ilor actului ,i"ulat.
Av>";i < c$u;& . Producerea efectelor fa&ă de av!nzi)cauză este tot o e#cep&ie aparentă de la principiul 14
relativită&ii, deoarece ,ucc#,orii u(i&#r,ali ori cu titlu u(i&#r,al ,u(t co(ti(uatori 0ir#)ti ai p*r'ilorB ,ucc#,orii cu titlu particular d#&i( p*r'i cu acordul lor2 iar cr#ditorii ciro$ra0ari au dr#ptul d# a d#,cid# ac'iu(i co(tra d#bitorului d# la l#$#2 iar (u di( &oi('a u(or p*r'i.
Ac#iu"ile directe i" %usti#ie d$te de le)e ter#ilr . *unt situa&ii n care, n te"eiul legii, un ter& poate invoca n favoarea sa un contract la nc%eierea căruia nu a participat, c%e"!nd n (udecată o parte contractuală. 6. R#pr#-#(tar# $ra0ic*
6.1. Cat#$orii d# ,ubi#ct# d# dr#pt /( raport cu actul +uridic ci&il.
P*r'i
Persoane care, personal sau prin reprezentant, nc%eie actul (uridic
A&5(-ii cau,a
Persoane care nu participă la nc%eierea actului (uridic, dar efectele acestuia se produc $i fa&ă de ele
T#r'i
Persoane care, personal sau prin reprezentant, nc%eie actul (uridic
Succ#,ori u(i&#r,ali Succ#,ori cu titlu u(i&#r,al Succ#,ori cu titlu particular Cr#ditori ciro$ra0ari
1:
6.!. Pri(cipiil# #0#ct#lor actului +uridic ci&il. Pr#-#(tar# co"parati&*
Pri"cipiul .r#ei bli)$trii Pri"cipiul irevc$bilit&#ii 1p$ct$ su"t serv$"d$2 Art. ?:? ali( 1 C. ci&. Art. ?:? ali( ! C. ci&.
S. M
e n Conven&iile legal făcute u i & au putere de lege ntre o 6 păr&ile contractante
i i & p e c # 3
) 9ctului 'ilateral nu i se poate pune capăt nu"ai prin voin&a uneia dintre păr&i. ) 9ctului unilateral nu i se poate pune capăt prin "anifestarea de voin&a n sens contrar din partea autorului său. . cazuri de restr!ngere . de la categoria actelor . cazuri de e#tindere 'ilaterale ) atunci c!nd efectele ) cazuri n care o singură actului nu se produc a$a parte prin voin&a ei, poate cu" au prevăzut păr&ile pune capăt actului 'ilateral . de la categoria actelor contractante unilaterale ) atunci c!nd acestea sunt revocate prin voin&a autorilor lor
Pri"cipiul rel$tivit&#ii Art. ?;% C. ci&. 9ctul (uridic produce efecte nu"ai ntre păr&ile de la care e"ană, el nu produce efecte fa&ă de ter&i. Aes inter alios acta, aliis neQue nocere, neQue prodesse potest . reale ) stipula&ia pentru altul . aparente ) reprezentarea ) si"ula&ia ) av!nzi)cauza ) ac&iunile directe n (usti&ie date de lege ter&ilor
9. Pr#ci-*ri *i"ula&ia < n special si"ula&ia pre&ului, este folosită pentru evitarea aplicării integrale a ta#elor fiscale. 9stfel, de$i n contranscris este indicat pre&ul real, n actul pu'lic este indicat un pre& "ai "ic pentru ca ta#area să se facă la acesta din ur"ă. Consecin&ele sunt at!t de ordin fiscal c!t $i de ordin penal. Din punct de vedere fiscal, p!nă n anul 11, păr&ile erau o'ligate nu nu"ai la plata ta#elor calculate la pre&ul real dar, ca sanc&iune, $i la plata unor "a(orări. dată cu apari&ia .F. 211 privind ta#ele de ti"'ru pentru activitatea notarială, n cazul contractelor autentice de v!nzare cu"părare $i de nc%iriere de i"o'ile /nu $i alte contracte0, si"ularea pre&ului respectiv a c%itan&ei pentru fraudarea fiscului se sanc&ionează cu nulitatea a'solută a contractului ) at!t a actului secret c!t $i a actului pu'lic autentic. Din punct de vedere penal, o astfel de faptă intră su' inciden&a dispozi&iilor art. 212 C. penal, constituind infrac&iunea de fals n declara&ii.
pro'le"ă analogă relativită&ii efectelor actelor (uridice o constituie relativitatea %otăr!rilor (udecătore$ti. otăr!rile instan&elor de (udecată nesuscepti'ile de a fi atacate cu apel $i recurs, sunt definitive $i irevoca'ile, n sensul că un litigiu solu&ionat nu "ai poate fi readus n dez'atere n fa&a (usti&iei ) %otăr!rea devine astfel confor"ă cu adevărul. 9cest efect n te"eiul căruia %otăr!rea este prezu"ată a e#pri"a adevărul se nu"e$te autoritate de lucru (udecat. 1?
9ceastă autoritate este relativă, produc!nd efecte nu"ai fa&ă de păr&ile din litigiu $i de succesorii lor. Lucrul (udecat nu are autoritate fa&ă de ter&ii care nu au participat la proces. 9ceastă regulă constituie principiul relativită&ii (udecă&ilor, astfel o %otăr!re, ntoc"ai ca $i un act (uridic, nu poate avea efect nici "potriva, nici n favoarea ter&ilor : res udicato inter alios aliis neue nocere neue prodesse potest .
:. Vocabular •
•
• •
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
ac'iu(i dir#ct# /( +u,ti'i# < ac&iuni conferite de lege unui ter&, prin care acesta c%ea"ă n (udecată pe una din păr&ile unui contract, pe care l invocă n favoarea sa, de$i nu a participat la nc%eierea luia&5(-ii cau,* < categorie inter"ediară ntre păr&i $i ter&i, care nu participă la nc%eierea actului, dar n patri"oniul căreia actul $i produce efectelel#$atar persoană care do'!nde$te prin "o$tenire un legat. l#$at dispozi&ii din cuprinsul unui testa"ent prin care testatorul dese"nează una sau "ai "ulte persoane, care la decesul său, ur"ează să do'!ndească cu titlu gratuit ntregul său patri"oniu, o frac&iune sau 'unuri deter"inate. "o)t#(itor l#$al persoană c%e"ată prin lege la succesiunea defunctului. #istă două categorii a0 rudele apropiate ale defunctului "păr&ite n clase de "o$tenitori- '0 so&ul supravie&uitor al defunctului. "utuu, co(,#(,u, e#presie latină folosită pentru a dese"na acordul de voin&ă al păr&ilor /consi"&ă"!ntul0 la nc%eierea unui act (uridic. "utuu, di,#(,u, e#presie latină folosită pentru a dese"na acordul de voin&ă al păr&ilor contractante la desfiin&area actului (uridic. pacta ,u(t ,#r&a(da locu&iune latină folosită pentru a e#pri"a regula potrivit căreia acordul de voin&ă al păr&ilor produce efecte (uridice prin el nsu$i, fiind suficient pentru nc%eierea vala'ilă a unui act (uridic, indiferent de for"a n care ar fi e#pri"at. p*r'i persoane care direct sau prin reprezentant nc%eie un act (uridic, $i n patri"oniul cărora actul $i produce efectele. p#(itu, #4tra(#i e#presie latină folosită pentru a dese"na persoanele care nu au participat la nc%eierea unui act (uridic. r#, i(t#r alio, acta2 alii, (#u# (oc#r#2 (#u# prod#,,# pot#,t e#presie latină care e#pri"ă principiul relativită&ii efectelor contractului < lucrul convenit ntre unii nu poate fi nici vătă"ător nici de folos altora. ,ucc#,or persoană care n te"eiul legii ori a unui act (uridic do'!nde$te de la altă persoană /autor, predecesor0 un 'un sau o "asă de 'unuri, i"plicit drepturi $i o'liga&ii. *uccesorii universali do'!ndesc totalitatea drepturilor $i o'liga&iilor considerate ca o universalitate (uridică. *uccesorii cu titlu universal do'!ndesc o frac&iune din totalitatea drepturilor $i o'liga&iilor. *uccesorii cu titlu particular do'!ndesc unul sau "ai "ulte 'unuri deter"inate. t#r'i persoane care nu participă nici direct, nici prin reprezentant la nc%eierea actului (uridic, $i n patri"oniul cărora actul nu $i produce efectele. u(i&#r,alitat# d# bu(uri =u(i&#r,itati, bo(oru"> "asă (uridică de 'unuri n care lucrurile sunt legate ntre ele astfel nc!t să constituie ele"ente ale unui ansa"'lu. 1B
;. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii 0 Ce principiu reiese din interpretarea art. 1?1 C. civ. alin. C. civ.H Co"enta&i acest principiu. 20 Care este con&inutul principiului irevoca'ilită&ii actului (uridic civilH *e aplică acest principiu $i actelor (uridice unilateraleH 30 nu"era&i trei e#cep&ii de la principiul irevoca'ilită&ii actelor (uridice unilaterale. 40 Ce principiu de drept civil este regle"entat de art. 1B3 C.civ.H Care este (ustificarea acestui principiuH :0 Ce considera&i că este "ai favora'il pentru ter&i, principiul relativită&ii efectelor actului (uridic sau inopoza'ilitatea actuluiH ?0 Care sunt e#cep&iile aparente de la principiul regle"entat de art. 1B3 C.civ.H B0 Co"para&i stipula&ia pentru altul $i pro"isiunea faptei altuia. 0 Ce este si"ula&ia fa&ă de art. 1B3 C.civH C!te for"e poate "'răcaH 10 #plica&i deose'irea dintre succesorii universali $i succesorii cu titlu universal. E0 Ce sunt creditorii c%irografariH Considera&i că n raport cu creditorii cu garan&ii reale /ipotecari $i ga(i$ti0 ace$tia au o pozi&ie "ai avanta(oasăH 0 5n ce situa&ie creditorii c%irografari devin ter&iH Cu" se pot apăra ace$tia fa&ă de actele frauduloase sau secrete ale de'itorului lorH 20 R $i S, "o$tenitorii legali ai defunctului U, sunt n raport cu actele (uridice nc%eiate de U a0 păr&i, pentru că preiau drepturile $i o'liga&iile asu"ate de U '0 ter&i, pentru că nu au participat la nc%eierea actelor (uridice n discu&iec0 av!nzi)causa, deoarece sunt continuatori ai personalită&ii lui U n raporturile cu ter&ii.
<. Sp#'# 1. 9 $i G au nc%eiat n 11E un contract de dona&ie prin care 9 i donează lui G o casă de vacan&ă, ră"!n!nd n continuare proprietar pe terenul aferent acesteia. 5n anul 11:, G i vinde construc&ia lui C, o'lig!ndu)se fa&ă de acesta că l va deter"ina pe 9 să)i v!ndă $i por&iunea de teren aferent. 5ntruc!t G nu $i)a respectat pro"isiunea de a)l deter"ina pe 9 să nc%eie un astfel de contract, C l c%ea"ă n (udecată solicit!ndu)i despăgu'iri. 5ntr)o ac&iune separată intentată "potriva lui G, 9 cere instan&ei să anuleze contractul de dona&ie nc%eiat cu cinci ani n ur"ă. G s)a apărat, sus&in!nd că art. 1?1 alin 2 C. civ. nu)i per"ite să revoce un act 'ilateral nu"ai prin voin&a sa. C#ri('# a0 nu"era&i principiile efectelor actului (uridic civil. '0 Care dintre ele sunt incidente n spe&ăH c0 Ce acte s)au nc%eiat ntre G $i CH ste acest act o e#cep&ie de la dispozi&iile art. 1B3 C. civ.H d0 *olu&iona&i a"'ele ac&iuni n spe&ă. !. R a intentat o ac&iune n (usti&ie "potriva surorii sale S, cer!nd desfiin&area 1
contractului prin care el i v!nduse un teren, dar pentru care cu"părătoarea nu)i plătise pre&ul. 5n ti"pul procesului, R a v!ndut i"o'ilul lui U. 5n acela$i ti"p S, vinde $i ea, acela$i i"o'il, lui +. Instan&a, nte"eindu)se pe faptul că actul dintre frate $i soră a fost si"ulat, după cu" nsă$i cu"părătoarea S recunoa$te printr)un contranscris dat fratelui ei, a %otăr!t că actul respectiv este ine#istent $i n consecin&ă atrage desfiin&area contractului prin care S v!nduse terenul lui +, "en&ion!nd că S nu putea trans"ite un drept pe care nu)l avea. C#ri('# a0 Ce presupune si"ula&iaH Care dintre acte va produce efecte ntre păr&i ) actul aparent sau contranscrisulH '0 Care este sanc&iunea specifică si"ula&ieiH c0 Considera&i solu&ia instan&ei corectăH 8otiva&i răspunsul.
%. R nc%eie un contract de "pru"ut cu S, garant!nd restituirea su"ei de 'ani prin constituirea unei ipoteci asupra aparta"entului n care locuia. Mlterior, R nc%eie un al doilea contract de "pru"ut cu U, de data aceasta fără a "ai constitui o garan&ie reală. C#ri('# a0 Ce fel de creditor este SH '0 Ce fel de creditor este UH c0 Dacă la scaden&ă, R nu restituie su"ele de 'ani "pru"utate, cine $i va recupera crean&a cu prioritate S sau UH ?. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* . Constituie un principiu al efectelor actului (uridic civil a0 pacta sunt servanda '0 restitutio in integru"c0 ne"o auditur propria" turpitudine". 2. Confor" principiului res inter alios actaJJ., un act (uridic produce efecte a0 nu"ai fa&ă de ter&i nu $i fa&ă de păr&i '0 nu"ai ntre păr&i nu $i fa&ă de ter&ic0 at!t fa&ă de păr&i c!t $i fa&ă de ter&i. 3. De$i nu au participat la nc%eierea actului (uridic, efectele acestuia se produc $i fa&ă de a0 ter&i '0 reprezentan&ii păr&ilorc0 av!nzii)cauza. 4. Constituie o e#cep&ie reală de la principiul relativită&ii efectelor actului (uridic a0 si"ula&ia '0 pro"isiunea faptei altuiac0 stipula&ia pentru altul. :. *tipula&ia pentru altul constituie a0 o e#cep&ie de la principiul irevoca'ilită&ii efectelor actului (uridic '0 o e#cep&ie reală de la principiul relativită&ii efectelor actului (uridicc0 o e#cep&ie aparentă de la principiul relativită&ii efectelor actului (uridic. ?. Presupune nc%eierea a două acte (uridice unul pu'lic, dar "incinos $i un act secret, dar adevărat a0 stipula&ia '0 si"ula&iac0 pro"isiunea faptei altuia. 11
B. Persoanele care do'!ndesc o frac&iune dintr)un patri"oniu sunt a0 succesorii universali '0 succesorii cu titlu universalc0 succesorii cu titlu particular.
1. 3iblio$ra0i#
I.A. Mrs
) op. cit., p. 2B:)3E2-
I"#"$rs, )" *ng+eni! op" cit", p" 0B!0-( .+" /eleiu ! op" cit", p" -!-4( ." /oroi ! op" cit", p" %B4!%%=( 5"1" 6lătescu ! op" cit", p" '0!==( I" 1ogaru ! op" cit", p" %?&!%4%-
EE
IV. Nulitat#a actului +uridic ci&il
1. No'iu(# •
• •
•
•
Nulitat#a #,t# ,a(c'iu(#a car# i(t#r&i(# ca ur"ar# a (#r#,p#ct*rii di,po-i'iilor l#$al# cu pri&ir# la co(di'iil# d# &aliditat#2 lip,i(d actul +uridic d# #0#ct#l# /( &#d#r#a c*rora a 0o,t /(c#iat. Cauzele nulită&ii sunt anterioare sau conco"itente nc%eierii actului (uridic. inalitatea nulită&ii este ca, nlătur!ndu)se nesocotirea legii, actul (uridic să nu fie desfiin&at, ci salvat. Prin nulitate se ,upri"* #0#ct#l# car# ar co(tra-ic# di,po-i'ia l#$al* /(c*lcat*2 l*,5(d (#ati(,# c#l#lalt# #0#ct# /( co(corda('* cu l#$#a. unc&ia nulită&ii este de a se opune unor efecte in contradic&ie cu scopul dispozi&iilor legale. Consider!nd nulitatea o stare organică sau o calitate a actului (uridic in concep&ia clasică, de influen&ă ro"ană, nulitatea era n principiu totală $i ire"edia'ilă după regula “4ud "ullu' est $b i"iti "ullu' prducit e..ectu'F/ 5n concep&ia dreptului nostru, nulită&ii totale i se su'stituie nulitatea par&ială, iar celei ire"edia'ile, nulitatea re"edia'ilă.
!. Fu(c'iil#2 cla,i0icar#a )i cau-#l# (ulit*'ii. •
•
•
Ca institu&ie de drept civil nulitatea ndepline$te at!t o func&ie pr#&#(ti&*2 c!t $i una ,a(c'io(atori#. Cla,i0icar#a (ulit*'ii crit#rii. n raport de (atura i(t#r#,ului ocrotit de lege $i de regi"ul (uridic, nulitatea este de două feluri "ulit$te $bslut& =n caz de nerespectare a unei nor"e (uridice ce ocrote$te un interes general > $i "ulit$te rel$tiv& =n caz de nerespectare a unei nor"e (uridice ce ocrote$te un interes particular0. n raport de /(ti(d#r#a #0#ct#lor2 nulitatea poate fi tt$l& /desfiin&ează actul n ntregi"e0 sau p$r#i$l& /desfiin&ează efectele actului ce nesocotesc legea0. n raport de "odul d# r#$l#"#(tar#2 nulitatea este e3pres& /este prevăzută anu"e n dispozi&ia legii0 sau virtu$l& /rezultă din felul de e#pri"are a nor"ei0. n raport de co(di'ia d# &aliditat# (#r#,p#ctat*, nulitatea este de ."d /n caz de nerespectare a unei condi&ii de fond0, $i de .r'& /n cazul nerespectării for"ei advaliditate"0. n raport de "odul d# &alori0icar#2 nulitatea poate fi $'i$bil& /c!nd păr&ile se n&eleg cu privire la considerarea actului ca fiind nul0, %uridic& / c!nd instan&a este c%e"ată să pronun&e nulitatea0 $i "ulit$te de drept /intervine prin efectul legii0 Cau-# d# (ulitat# ab,olut*.
E
c5(d ,# /(calc* di,po-i'iil# l#$al# r#0#ritoar# la capacitat#a d# 0olo,i('* a p*r'ilor pri( (#r#,p#ctar#a u(or i(t#rdic'ii c# ocrot#,c i(t#r#,# $#(#ral#B c5(d actul +uridic #,t# lip,it d# o co(di'i# #,#('ial* pentru validitatea lui /consi"&ă"!nt, o'iect, cauză0lip,a total* a co(,i"'*"5(tului =/( ca-ul #rorii ob,tacol> c5(d obi#ctul actului +uridic #,t# ilicit ,au i"oralB c5(d cau-a actului +uridic #,t# ilicit* ,au i"oral*B c5(d 0or"a c#rut* d# l#$# /( "od obli$atoriu2 ad validitatem, (u a 0o,t r#,p#ctat* d# p*r'iB c5(d au 0o,t (#,ocotit# di,po-i'iil# i"p#rati&# al# l#$ii2 ordi(#a public* )i bu(#l# "ora&uriB c5(d pri( actul +uridic /(c#iat ,a 0raudat l#$#a /frauda la lege0 etc. (#r#,p#ctar#a dr#ptului d# pr#"p'iu(# al ,tatului la /(,tr*i(ar#a u(#i ,upra0#'# d# p*dur# propri#tat# pri&at*. Cau-# d# (ulitat# r#lati&* c5(d co(,i"'*"5(tul #4pri"at /( actul +uridic a 0o,t &iciat prin eroare, dol, violen&ă sau leziune c5(d a lip,it di,c#r(*"5(tul u(#ia di( p*r'i /( "o"#(tul /(c#i#rii actului +uridicB c!nd actul (uridic a fost nc%eiat de p#r,oa(# lip,it# d# capacitat#a d# #4#rci'iu sau de p#r,oa(# cu capacitat#a d# #4#rci'iu r#,tr5(,*, 0*r* /(cu&ii('*ril# l#$al#. c5(d actul +uridic a 0o,t /(c#iat cu (#,ocotir#a u(or i(capacit*'i d# 0olo,i('* pr#&*-ut# /( ,copul ocrotirii u(or i(t#r#,# particular#. (#r#,p#ctar#a dr#ptului d# pr#"p'iu(# la /(,tr*i(ar#a u(ui tr#( a$ricol ,ituat /( #4tra&ila(. -
•
%. R#$i"ul +uridic aplicabil (ulit*'ilor. •
Aegi"ul (uridic al nulită&ilor se referă la regulile care guvernează nulitatea a'solută $i nulitatea relativă R#$i"ul +uridic al (ulit*'ii ab,olut# "ulit$te$ $bslut& p$te .i i"vc$t& de rice pers$"& i"teres$t& /păr&i, av!nzii causă, procuror, instan&ă din oficiu0 , $c#iu"e$ -" "ulit$te $bslut& este i'prescriptibil&, "ulit$te$ $bslut& "u p$te .i $cperit& pri" c".ir'$re$ $ctului/ Confir"area este un act (uridic unilateral prin care partea ndreptă&ită renun&ă la a invoca nulitatea actului (uridic. Prin e#cep&ie, nulitatea a'solută poate fi acoperită prin confir"are – potrivit art.?B alin.3, după "oartea donatorului, nulitatea unei dona&ii pentru vicii de for"ă, poate fi acoperită prin confir"are, ratificare, e#ecutare voluntară a dona&iei de către "o$tenitorii donatorului. – confor" art. 2E C. fa"., “căsătoria nc%eiată "potriva dispozi&iilor privitoare la v!rsta legală nu va fi declarată nulă dacă ntre ti"p acela dintre so&i care nu avea v!rsta cerută pentru căsătorie a "plinit)o, ori dacă so&ia a dat na$tere la un copil sau a ră"as nsărcinată.7 $c#iu"e$ i" "ulit$te $bslut& este $c#iu"e -" c"st$t$re$ "ulit&#ii , care operează n puterea legii c%iar din "o"entul nc%eierii actului. E2
R#$i"ul +uridic al (ulit*'ii r#lati&# "ulit$te$ rel$tiv& p$te .i i"vc$t& "u'$i de pers$"$ crtit& de disp;i#i$ le)$l& ce prevede "ulit$te$ /păr&i, succesorii păr&ilor, creditorii c%irografari, procuror, autoritate tutelară0. $c#iu"e$ -" "ulit$te rel$tiv& 1-" $"ul$bilit$te2 este supus& prescrip#iei e3ti"ctive/ "ulit$te$ rel$tiv& p$te .i $cperit& pri" c".ir'$re /e#ecutarea voluntară a unui act nul relativ, neinvocarea nulită&ii n ter"enul de prescrip&ie0 / ac'iu(#a /( (ulitat# r#lati&* #,t# o $c#iu"e -" pr"u"#$re( deci pe care instan&a o apreciază $i o pronun&ă.
E3
6. Pr#-#(tar# co"parati&*
No'iu(#
Cau-#
R#$i" +uridic
T#r"i(olo$i#
Nulitat#a ab,olut* Nulitat#a r#lati&* ) intervine n cazul nerespectării unei nor"e (uridice ce ocrote$te un ) intervine n cazul nerespectării unei nor"e (uridice ce interes general ocrote$te un interes particular • • nerespectarea unor incapacită&i de folosin&ă prevăzute n nerespectarea unor incapacită&i speciale de scopul ocrotirii unor interese generale folosin&ă prevăzute n scopul ocrotirii unor interese particulare • lipsa totală a consi"&ă"!ntului • consi"&ă"!ntul a fost viciat prin eroare, dol, • o'iectul actului este ilicit $i i"oral violen&ă, leziune • cauza actului este ilicită $i i"orală • lipsa discernă"!ntului uneia dintre păr&i n • ncălcarea dispozi&iilor i"perative, ordinii pu'lice "o"entul nc%eierii actului (uridic • frauda la lege • actul (uridic a fost nc%eiat de persoane lipsite de capacitate de e#erci&iu sau de persoane cu capacitate de e#erci&iu restr!nsă, fără ncuviin&ările legale • poate fi invocată de orice persoană care are interes • poate fi invocată nu"ai de persoana ocrotită de dispozi&ia legală ce prevede nulitatea • ac&iunea n nulitate a'solută este i"prescripti'ilă • ac&iunea n nulitate relativă este supusă • poate fi acoperită prin confir"are prescrip&iei e#tinctive • ac&iunea n nulitate a'solută este o ac&iune n constatarea • nu poate fi acoperită prin confir"are nulită&ii • ac&iunea n nulitate relativă este o ac&iune n pronun&are „actul este nul7 „actul este anula'il7 „actul este nul de drept7 „actul poate fi anulat7 „actul va fi declarat nul7 „anula'ilitate7
E4
9. Pr#ci-*ri Teoria nulită&ii actului (uridic este, actual"ente, una dintre cele "ai controversate teorii deoarece at!t doctrina c!t $i (urispruden&a recunosc "ai "ulte tipuri de nulitate. 5n Dreptul ro"an, fiziono"ia nulită&ii era si"plă, un act nul se socotea ca fiind ine#istent < nullum est negotium ni+il actum est . 9ceastă (ulitat#2 nu"ită ci&il*, provenea din ncălcarea legii sau din lipsa unei condi&ii necesare pentru for"area actului $i $i producea efectele n "od auto"at, fără să fie pronun&ată de către (usti&ie. 5n ti"pul I"periului, pro'le"a nulită&ii se co"plică la ini&iativa Pretorului care, pentru a lipsi de efecte un act (uridic vala'il, a creat a$a nu"ita „ restitutio in integrum7. 5n virtutea acestei institu&ii, actele pre(udicia'ile pentru autorul lor, cele făcute su' i"periul violen&ei, sau de un "inor de 2: ani, nu)$i "ai produceau efectele, păr&ile fiind readuse la starea de dinainte de nc%eierea actului. 9stfel, restitutio in integrum ec%ivala cu anularea actului. 5n acest conte#t, apare alături de nulitatea civilă $i o (ulitat# pr#toria(*, diferită prin faptul că putea fi pronun&ată de "agistrat n ur"a unei ac&iuni n (usti&ie. 5n prezent, teoria nulită&ii s)a co"plicat "ai "ult deoarece la cele două grade de nulitate e#istente n dreptul ro"an, autorii "oderni au adăugat un al 3)lea $i anu"e i(#4i,t#('a. "are parte din doctrina "odernă critică clasificarea la 'ipartită a nulită&ilor, propun!nd o "păr&ire tripartită care cuprinde pe l!ngă actele afectate de nulitate a'solută $i nulitate relativă, o a treia categorie < aceea a actelor ine#istente. 5n viziunea acestei teorii, spre deose'ire de actul nul care are o e#isten&ă propriu ) zisă, ntrunind ele"entele necesare constituirii sale, actul ine#istent este lipsit de unul sau "ai "ulte ele"ente indispensa'ile for"ării lui /consi"&ă"!nt, o'iect, cauză, for"a ad solemnitatem0. 8ai "ult, actul ine#istent nu ar putea fi anulat, deoarece nu se poate anula ceea ce nu e#istă, (udecătorul tre'uind să
9. Pr#ci-*ri Teoria nulită&ii actului (uridic este, actual"ente, una dintre cele "ai controversate teorii deoarece at!t doctrina c!t $i (urispruden&a recunosc "ai "ulte tipuri de nulitate. 5n Dreptul ro"an, fiziono"ia nulită&ii era si"plă, un act nul se socotea ca fiind ine#istent < nullum est negotium ni+il actum est . 9ceastă (ulitat#2 nu"ită ci&il*, provenea din ncălcarea legii sau din lipsa unei condi&ii necesare pentru for"area actului $i $i producea efectele n "od auto"at, fără să fie pronun&ată de către (usti&ie. 5n ti"pul I"periului, pro'le"a nulită&ii se co"plică la ini&iativa Pretorului care, pentru a lipsi de efecte un act (uridic vala'il, a creat a$a nu"ita „ restitutio in integrum7. 5n virtutea acestei institu&ii, actele pre(udicia'ile pentru autorul lor, cele făcute su' i"periul violen&ei, sau de un "inor de 2: ani, nu)$i "ai produceau efectele, păr&ile fiind readuse la starea de dinainte de nc%eierea actului. 9stfel, restitutio in integrum ec%ivala cu anularea actului. 5n acest conte#t, apare alături de nulitatea civilă $i o (ulitat# pr#toria(*, diferită prin faptul că putea fi pronun&ată de "agistrat n ur"a unei ac&iuni n (usti&ie. 5n prezent, teoria nulită&ii s)a co"plicat "ai "ult deoarece la cele două grade de nulitate e#istente n dreptul ro"an, autorii "oderni au adăugat un al 3)lea $i anu"e i(#4i,t#('a. "are parte din doctrina "odernă critică clasificarea la 'ipartită a nulită&ilor, propun!nd o "păr&ire tripartită care cuprinde pe l!ngă actele afectate de nulitate a'solută $i nulitate relativă, o a treia categorie < aceea a actelor ine#istente. 5n viziunea acestei teorii, spre deose'ire de actul nul care are o e#isten&ă propriu ) zisă, ntrunind ele"entele necesare constituirii sale, actul ine#istent este lipsit de unul sau "ai "ulte ele"ente indispensa'ile for"ării lui /consi"&ă"!nt, o'iect, cauză, for"a ad solemnitatem0. 8ai "ult, actul ine#istent nu ar putea fi anulat, deoarece nu se poate anula ceea ce nu e#istă, (udecătorul tre'uind să pronun&e ine#isten&a lui. Teoria a fost clădită la nceput n "ateria căsătoriei, fiind e#tinsă ulterior la toate actele (uridice civile. *)a pornit de la ideea ine#isten&ei căsătoriei n 3 cazuri c!nd lipse$te consi"&ă"!ntul, c!nd e#istă identitate de se# ntre so&i $i c!nd căsătoria nu a fost instru"entată de ofi&erul de stare civilă co"petent. Din punct de vedere practic, teoria este inutilă deoarece func&ia ine#isten&ei actului este perfect ndeplinită de nulitatea a'solută. 9stfel, n cazul actelor (uridice cărora le lipse$te o condi&ie esen&ială de vala'ilitate se aplică, nulitatea a'solută- la fel ca nulitatea a'solută, ine#isten&a actului (uridic tre'uie constatată prin %otăr!re (udecătorească- regi"ul (uridic al ine#isten&ei actului (uridic este identic cu cel al nulită&ii a'solute.
6ulitatea a'solută operează de drept $i este constatată de instan&ă printr
:. Vocabular • •
ab i(itio de la nceput. 0rauda la l#$# < ncălcarea inten&ionată prin utilizarea unor "i(loace viclene, a dispozi&iilor i"perative n vigoare, cu ocazia nc%eierii sau e#ecutării unui act (uridic. E:
•
•
0rau, o"(ia corru"pit < locu&iune latină ce se"nifică faptul că o fraudă corupe totul. uod (ullu" #,t (ullu" producit #00#ctu" < ceea ce este nul nu produce nici un efect. ;. @(tr#b*ri2 #4#rci'ii2 aplica'ii. 0 20 30 40 :0 ?0 B0 0 10
E0
Ce este nulitatea unui act (uridic civilH Clasifica&i nulitatea n func&ie de criteriile cunoscute. 9răta&i care sunt ase"ănările $i deose'irile ntre nulitatea a'solută $i nulitatea relativă. Co"para&i, din punct de vedere al sanc&iunii ce poate interveni, frauda $i dolul n contracte. Cunosc!nd faptul că nulitatea a'solută poate fi invocată de orice persoană care are un interes, e#plica&i sintag"a „persoană interesată7. Ce n&elege&i prin „act de confir"are a nulită&ii7H 9v!nd n vedere posi'ilitatea instan&ei de a invoca „din oficiu7 nulitatea a'solută, considera&i că n lipsa unei cereri e#pres for"ulate ntr)un litigiu, (udecătorul s)ar putea pronun&a asupra nulită&ii unui act (uridicH Din punct de vedere al naturii (uridice, cu" califica&i ac&iunea n nulitate a'solută co"parativ cu ac&iunea n nulitate relativăH Care este rolul (udecătorului n solu&ionarea celor două ac&iuniH R nc%eie cu S un contract de dona&ie, av!nd ca o'iect un teren, su' for"a nscrisului su' se"nătură privată. ste vala'il contractul de dona&ie nc%eiat n această "odalitateH 9rgu"enta&i. Considera&i vala'ilă conven&ia prin care un 'ăr'at căsătorit se o'ligă a despăgu'i pe concu'ina sa n cazul in care nu divor&ează de so&ia saH Care este diferen&a ntre nulitatea $i inopoza'ilitatea unui act (uridicH
<. Sp#'# 1. R a nc%eiat cu S un contract de v!nzare prin care pri"ul i)a v!ndut lui S /cetă&ean străin0 printr)un act su' se"nătură privată un teren n e#travilan situat de o parte a unui dru" (ude&ean. 5n "o"entul contractării, cetă&eanul străin i)a dezvăluit v!nzătorului că "otivul cu"părării terenului este posi'ilitatea de a percepe ta#e de la auto"o'ili$ti n ur"a do'!ndirii dreptului de folosin&ă asupra dru"ului (ude&ean. 5n această situa&ie, odată cu v!nzarea terenului ini&ial, R i)a nstrăinat lui S o por&iune din dru"ul (ude&ean asigur!ndu)l că după o'&inerea apro'ărilor va putea solicita ta#a dorită. 8ai "ult, i)a ntărit convingerea afir"!nd că fratele său este pri"arul acelei localită&i. Mlterior, S constat!nd că a fost victi"a unei n$elăciuni l)a c%e"at n (udecată pe R cer!nd desfiin&area contractului de v!nzare < cu"părare. C#ri('# a0 Ce viciu de consi"&ă"!nt identifica&i n spe&ăH '0 Ce dispozi&ii legale nu au fost respectate de R la nc%eierea contractuluiH c0 Care este sanc&iunea aplica'ilă contractului de v!nzare)cu"părare astfel nc%eiatH d0 Care va fi solu&ia instan&eiH 9rgu"enta&i. E?
!. Mn a'ate, dorind să construiască o $coală n co"una C, se adresează unui ar%itect, consult!ndu)l n alegerea unui teren. 9r%itectul l deter"ină să cu"pere un teren al său, n suprafa&ă de 2E "2, sus&in!nd că acest loc ntrune$te toate condi&iile o pentru o $coală. 9'atele cu"pără acest loc, dar află ulterior că terenul era i"propriu pentru a clădi o $coală at!t din cauza terenului defavora'il, c!t $i din cauza dispozi&iilor ad"inistrative care i"puneau pentru construirea unei $coli o suprafa&ă "ini"ă de :EE " 2. 5n această situa&ie, a'atele vrea să se adreseze (usti&iei spre a renun&a la terenul cu"părat $i a i se restitui pre&ul plătit. C#ri('# a0 Ce "i(loc (uridic are la dispozi&ie a'atele pentru a renun&a la teren $i a pri"i n sc%i"' pre&ul plătitH '0 Ce viciu de consi"&ă"!nt este incident n spe&ăH c0 Ce va decide instan&aH %. Confor" Legii :411 privind circula&ia (uridică a terenurilor, proprietatea funciară a do'!nditorului $i a fa"iliei sale nu poate depă$i 2EE %a teren agricol. 5n cazul n care o fa"ilie acea n proprietate :E %a teren ara'il $i nc%eie un contract de v!nzare < cu"părare prin care ac%izi&ionează ncă EE %a, considera&i contractul ca fiind vala'ilH C#ri('# a0 Care este sanc&iunea aplica'ilă n spe&ă $i care sunt efectele eiH '0 Care va fi solu&ia n situa&ia n care o fa"ilie de&in!nd n proprietate 2EE %a teren ara'il ac%izi&ionează ncă :E %aH ?. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. 5n func&ie de ntinderea efectelor, nulitatea se clasifică a0 nulitate a'solută $i relativă '0 nulitate de fond $i de for"ăc0 nulitate par&ială $i totală. !. *anc&iunea nulită&ii a'solute intervine n cazul a0 erorii o'stacol '0 erorii viciu de consi"&ă"!ntc0 dolului incident. %. 6ulitatea relativă a unui act (uridic a0 nu poate fi acoperită prin confir"are '0 poate fi invocată de orice persoană interesatăc0 este prescripti'ilă. 6. 6ulitatea a'solută a unui act (uridic a0 poate fi acoperită prin confir"are '0 este i"prescripti'ilăc0 intervine n cazul nerespectării unei dispozi&ii ce ocrote$te un interes particular. 9. *anc&iunea nulită&ii relative intervine n cazul a0 nerespectării for"ei ad validitate" '0 lipsei discernă"!ntuluic0 nerespectării for"ei ad pro'atione". :. După "odul de consacrare legislativă, nulitatea se clasifică n a0 nulitate a'solută $i nulitate relativă '0 nulitate de for"ă $i nulitate de fondc0 nulitate e#presă $i nulitate virtuală. EB
;. ste a'solută acea nulitate care sanc&ionează nerespectarea, la nc%eierea actului (uridic civil a0 a unei condi&ii de fond '0 a unei condi&ii de for"ăc0 a unei nor"e ce ocrote$te un interes general. 1. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs ! op" cit", p" &B& < &4( I" #" $rs, )" *ng+eni! op" cit", p" 0- < ='( .+" /eleiu ! op" cit", p" 4% < %B%( ." /oroi ! op" cit", p" %%? < %'=( 5" 1" 6lătescu ! op" cit", p" ?0 < -&( I" 1ogaru ! op" cit", p" %4% < &B?( *pe&a nr. a fost prelucrată din ." #ăducan $i ."" ;aravela < op" cit", p" ?B *pe&a nr. 2 a fost reprodusă din #ecuMil 2eriodiue 1alloz %"'?K4-0 în " #" 2opescu < op" cit", p" %?=
E
V. E0#ct#l# (ulit*'ii actului +uridic ci&il
1. No'iu(# fectul nulită&ii constă n desfiin&area actului (uridic din "o"entul nc%eierii sale, ceea ce conduce la resta'ilirea ordinii de drept ncălcate. 9ctul (uridic nul nu poate produce efecte n viitor, iar efectele produse n trecut se desfiin&ează retroactiv. Deci, nulitatea operează nu nu"ai pentru viitor / e9 nuncA, ci si pentru trecut @e9
•
tuncA"
!. Pri(cipii )i #4c#p'ii c# $u&#r(#a-* #0#ct#l# (ulit*'ii 1. Pri(cipiul r#troacti&it*'ii #0#ct#lor (ulit*'ii actului +uridic •
9plicarea sanc&iunii nulită&ii actului (uridic atrage după sine desfiin&area retroactivă a efectelor actului respectiv, iar pentru viitor actul (uridic nu va "ai produce efecte. De la principiul retroactivită&ii efectelor nulită&ii e#istă unele #4c#p'ii ce vizează cazuri in care efectele actului (uridic declarat nul sau anulat sunt "en&inute pentru trecut /e9 tuncA, nulitatea oper!nd nu"ai pentru viitor /e9 nuncA" 9cestea sunt "en&inerea efectelor produse n trecut de contractele cu e#ecutare succesivă"en&inerea efectelor căsătoriei, c%iar dacă a fost declarată nulă, n privin&a copiilor rezulta&i din acea căsătorie. do'!nditorul de 'ună credin&ă al unui 'un frugifer nu restituie fructele culese.
!. Pri(cipiul r#,tabilirii ,itua'i#i a(t#rioar# (ulit*'ii actului +uridic =restituti i" i"te)ru'2 •
Desfiin&area retroactivă a efectelor actului tre'uie să ducă la r#,tituir#a r#ciproc* )i i(t#$ral* a pr#,ta'iilor e#ecutate de păr&i de la nc%eierea actului $i p!nă la declararea nulită&ii sau anularea lui. E4c#p'ii d# la pri(cipiul restituti i" i"te)ru'0 incapa'ilul /"inorul $i interzisul0 nu este &inut să restituie, presta&iile pri"ite potrivit art.?4 C.civ, dec!t n "ăsura "'ogă&irii sale. una din păr&ile actului (uridic lovit de nulitate nu va putea cere restituirea presta&iei efectuate dacă invocă propria sa turpitudine /i"oralitate0 “nemo auditur propriam turpitudinem alegans7 /ni"ănui nu)i este ngăduit să se prevaleze de propria sa i"oralitate pentru a o'&ine n (usti&ie ocrotirea unui drept0. "o$tenitorul care, voluntar a e#ecutat un legat sau o dona&ie nulă pentru vicii de for"ă, nu "ai poate pretinde restituirea presta&iei.
%. Pri(cipiul a(ul*rii act#lor +uridic# ,ub,#c&#(t#2 ca o co(,#ci('* a (ulit*'ii actului i(i'ial =reslut %ure d$"tis( reslvitur %us $ccipie"tis> E1
•
•
fectele nulită&ii se pot răsfr!nge $i asupra ter&ilor, n "ăsura n care ace$tia au do'!ndit drepturi de la partea vinovată de pronun&area nulită&ii. Deoarece ni"eni nu poate trans"ite "ai "ulte drepturi dec!t are el nsu$i, este firesc ca, odată cu supri"area dreptului do'!ndit prin actul (uridic de către una din păr&i, să fie supri"at $i dreptul su'do'!nditorului. In acest caz nsă nulitatea operează ca o rezolu&iune, n 'aza adagiului “ resoluto ure dantis resolvitur us accipientis7. E4c#p'ii d# la pri(cipiul a(ul*rii act#lor +uridic# ,ub,#c&#(t# su'do'!nditorul de 'ună)credin&ă păstrează 'unul "o'il sau i"o'il do'!ndit cu titlu oneros de la trans"i&ătorul al cărui titlu de proprietate a fost declarat nul sau anulatter&ul do'!nditor de 'ună credin&ă , care a do'!ndit 'unul de la "o$tenitorii celui declarat "ort, n cazul anulării %otăr!rii delarative de "oarte.
%. M#('i(#r#a #0#ct#lor actului +uridic (ul /( t#"#iul u(or pri(cipii d# dr#pt car# a(iil#a-* r#$ula =4ud "ullu' est "ullu' prducit e..ectu' >. •
9nu"ite principii de drept (ustifică "en&inerea situa&iilor create de actul (uridic nul ori "en&inerea n parte sau n totalitate a efectelor sale. Pri(cipiul ocrotirii bu(#icr#di('# Pri(cipiul &alidit*'ii apar#('#i /( dr#pt =errr c''u"is .$cit ius>. Principiul (ustifică "en&inerea validită&ii act#lor cu titlu o(#ro, nc%eiate de ter&ii de 'ună)credin&ă cu titularul aparent al unui drept, cu toate că aceste acte ar tre'ui declarate nule, cu condi&ia ca aparen&a să fie cunoscută pu'lic. Pri(cipiul co(&#r,iu(ii actului +uridic. Conversiunea nsea"nă n esen&ă nlocuirea actului nul cu un act (uridic valid. Prin conversiune actul (uridic nul poate produce efectele unui alt act (uridic ale cărui condi&ii de validitate le ndepline$te. Pri(cipiul r*,pu(d#rii ci&il# d#lictual# . 5n cazul n care "inorul vinovat de cauza de nulitate /se declară "a(or0 ar solicita anularea actului civil, de$i ca ur"are a anulării, cealaltă parte ar suferi un pre(udiciu pentru care "inorul ar tre'ui să plătească despăgu'iri, se consideră că cea "ai 'ună reparare a pre(udiciului este "en&inerea actului (uridic ca fiind vala'il.
6. D#0i(ir#a )i caract#ri-ar#a u(or ,a(c'iu(i )i a u(or cau-# d# i(#0ici#('* a act#lor +uridic# ci&il# co"parati& cu (ulitat#a
Nulitat#a2 a$a cu" a" văzut, este o sanc&iune civilă care constă n lipsirea actului (uridic nc%eiat cu ncălcarea nor"elor referitoare la condi&iile sale de validitate, de efectele pentru care a fost nc%eiat- cauzele nulită&ii sunt anterioare sau conco"itente nc%eierii actului. R#-olu'iu(#a este o sanc&iune care constă n desfiin&area retroactivă a unui co(tract ,i(ala$"atic cu e#ecutarea dintr)o dată, instantanee, pentru nee#ecutarea din culpă a o'liga&iilor de către una din păr&i. R#-ili#r#a este o sanc&iune care constă n desfacerea unui co(tract ,i(ala$"atic cu #4#cutar# ,ucc#,i&* pentru nee#ecutarea din culpă a o'liga&iilor de către una din păr&i. E
R#&ocar#a este o sanc&iune care constă n nlăturarea efectelor actului (uridic, fie datorită ingratitudinii gratificatului, fie nee#ecutării din culpă a sarcinii dona&iei sau legatului, fie pentru na$terea de copii n ur"a dona&iunii /art.21 C.civ.0. Caducitat#a este o cauză de ineficacitate a actului (uridic deter"inată de un eveni"ent ce intervine independent de voin&a păr&ilor $i după nc%eierea actului. I(opo-abilitat#a este o cauză de ineficien&ă a actului (uridic fată de ter&i care intervine datorită nerealizării for"alită&ilor de pu'licitate
9. R#pr#-#(tar# $ra0ic*
9.1.
Pri(cipiil# #0#ct#lor (ulitatii
pri(cipiul r#troacti&itatii #0#c t#lor (ulitatii actului +uridic
pri(cipiul r#pu(#rii /( ,ituatia a(t#rioara =r#,titutio i( i(t#$ru">
#4c#ptii
#4c#ptii
pri(ci piul a(ularii actului , ub, #c&#(t =r#,oluto iur# da(ti, r#,ol&itur +u, accipi#ti,> #4c#ptii
"entinerea efectelor produse de un contract cu e#ecutare succesiva
incapa'ilul nu este t inut sa restituie prestatiile pri"ite dec!t n "asu ra "'og atirii sa le
ipoteza su' do'!nd itorului de 'una credinta si cu titlu oneros al unui "o'il
pas trarea fructelor culese a nterior anularii
ne"o aud itur propria" surpitudine" allegons
ipoteza su'do'!nd itorului de 'una credinta si cu titlu oneros al unui i"o'il
9.!.
C#l# 6 pri(ci pii car# a(iDil#a-a pri(cipiul Guod (ullu" #, t (ullu" producit # 00#ctu" ! Pri(cipiul &aliditatii apar#(t#i /( dr#pt
1 Pri(cipiul ocrotirii bu(#i cr#di(t#
Pri(cipiul Juod (ullu" #,t K
% Pri(cipiul co(&#r,iu(ii actului +uridic
6 Pri(ci piul ra, pu(d#rii ci&il# d#lictual#
2
:. Pr#ci-*ri 5n practică, aplicarea principiului anulării actului su'secvent se concretizează n două situa&ii specifice 0 n cazul actelor autorizate, anularea autoriza&iei ad"inistrative conduce la anularea actului (uridic care se nte"eia pe acea autoriza&ie. *pre e#e"plu, anularea autoriza&iei de construc&ie va deter"ina $i anularea contractului de antrepriză nc%eiat n vederea edificării unei clădiri. 20 n cazul a două acte din care unul este principal iar celălalt accesoriu, anularea actului principal atrage desfiin&area actului accesoriu prin aplicarea regulii accesorium seuitur principale" 9stfel, anularea contractului de "pru"ut va deter"ina $i desfiin&area contractului de ga( ce asigură creditorului recuperarea crean&ei.
Principiul ocrotirii 'unei credin&e $i găse$te o aplica&ie deose'it de i"portantă n "ateria rela&iilor de fa"ilie. 9rt. 23, alin. C. fa". dispune „)oţul care a fost de bună
credinţă la înc+eierea căsătoriei declarată nulă sau anulată păstrează, până la data când +otărârea instanţei udecătoreşti rămâne definitivă situaţia unui soţ dintr!o căsătorie valabilă7. 9stfel, de$i căsătoria a fost declarată nulă, totu$i fa&ă de so&ul de
'ună)credin&ă, ea se consideră că a e#istat /căsătorie putativă0 p!nă la data ră"!nerii definitive a %otăr!rii de declarare a nulită&ii ori anulării- n sc%i"', fa&ă de so&ul de rea credin&ă căsătoria se desfiin&ează cu efect retroactiv. altă aplica&ie a principiului este nt!lnită n "ateria actelor de stare civilă. „*ctele de stare civilă întocmite de o persoană care a e9ercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă, sunt valabile, c+iar dacă acea persoană nu avea această calitate7 /art B din Legea nr.
:. Pr#ci-*ri 5n practică, aplicarea principiului anulării actului su'secvent se concretizează n două situa&ii specifice 0 n cazul actelor autorizate, anularea autoriza&iei ad"inistrative conduce la anularea actului (uridic care se nte"eia pe acea autoriza&ie. *pre e#e"plu, anularea autoriza&iei de construc&ie va deter"ina $i anularea contractului de antrepriză nc%eiat n vederea edificării unei clădiri. 20 n cazul a două acte din care unul este principal iar celălalt accesoriu, anularea actului principal atrage desfiin&area actului accesoriu prin aplicarea regulii accesorium seuitur principale" 9stfel, anularea contractului de "pru"ut va deter"ina $i desfiin&area contractului de ga( ce asigură creditorului recuperarea crean&ei.
Principiul ocrotirii 'unei credin&e $i găse$te o aplica&ie deose'it de i"portantă n "ateria rela&iilor de fa"ilie. 9rt. 23, alin. C. fa". dispune „)oţul care a fost de bună
credinţă la înc+eierea căsătoriei declarată nulă sau anulată păstrează, până la data când +otărârea instanţei udecătoreşti rămâne definitivă situaţia unui soţ dintr!o căsătorie valabilă7. 9stfel, de$i căsătoria a fost declarată nulă, totu$i fa&ă de so&ul de
'ună)credin&ă, ea se consideră că a e#istat /căsătorie putativă0 p!nă la data ră"!nerii definitive a %otăr!rii de declarare a nulită&ii ori anulării- n sc%i"', fa&ă de so&ul de rea credin&ă căsătoria se desfiin&ează cu efect retroactiv. altă aplica&ie a principiului este nt!lnită n "ateria actelor de stare civilă. „*ctele de stare civilă întocmite de o persoană care a e9ercitat în mod public atribuţiile de ofiţer de stare civilă, sunt valabile, c+iar dacă acea persoană nu avea această calitate7 /art B din Legea nr.
111? cu privire la actele de stare civilă0.
;. Vocabular •
•
•
•
•
•
bu(* cr#di('* ) o'liga&ie generată de conduită care revine păr&ilor la nc%eierea $i e#ecutarea unei conven&ii, const!nd n ndatorirea lor de a se co"porta astfel nc!t ceea ce s)a convenit să se e#ecute ntoc"ai potrivit inten&iei co"une. #rror co""u(i, 0acit +u, < e#presie latină folosită pentru a e#pri"a regula potrivit căreia acela care a ac&ionat, nte"eindu)se cu 'ună credin&ă pe o eroare ndeo'$te ad"isă ca adevăr, tre'uie ocrotit (uridic /„gre$eala co"ună statornice$te dreptul70. #4 (u(c < locu&iune latină folosită pentru a e#pri"a ideea că efectele unui act (uridic se produc nu"ai pentru viitor, din "o"entul nc%eierii sale. #4 tu(c < locu&iune latină folosită pentru a nvedera că efectele unui act (uridic se produc nu nu"ai pentru viitor, ci retroactiv, ncep!nd de la un "o"ent deter"inat din trecut. r*,pu(d#r# ci&il* d#lictual* < for"ă a răspunderii civile care intervine atunci c!nd prin fapta păgu'itoare se ncalcă o o'liga&ie instituită prin lege. r#,oluto +ur# da(ti, r#,ol&itur +u, accipi#(ti, < e#presie latină folosită pentru a e#pri"a regula potrivit căreia, desfiin&area retroactivă a 3
•
drepturilor trans"i&ătorului asupra lucrului trans"is, atrage desfiin&area drepturilor consi"&ite de acesta, asupra 'unului respectiv, n folosul unui ter&. /„n "ăsura n care s)a anulat dreptul celui ce dă, se anulează $i dreptul celui ce do'!nde$te70. r#,titutio i( i(t#$ru" < locu&iune latină folosită pentru a e#pri"a repunerea n situa&ia anterioară a persoanei sau persoanelor ale căror drepturi au fost lezate prin nc%eierea unui act (uridic sau prin săv!r$irea unui fapt (uridic.
<. @(tr#bari2 #4#rci'ii2 aplica'ii 0 Ce n&elege&i prin regula de drept civil: „uod nullum est nullum producit effectumN7
20 nu"era&i principiile efectelor nulită&ii $i sta'ili&i con&inutul lor. 30 5n ce situa&ie, de$i actul este nul, nu se procedează la restituirea presta&iilor făcute n te"eiul acelui actH 40 nu"era&i principiile de drept care nlătură aplica'ilitatea regulii „Quod nullu" est7. :0 Ce este conversiunea actului (uridicH Da&i 3 e#e"ple de aplicare a principiului conversiunii actelor (uridice. ?0 9răta&i care este raportul dintre nulitate $i rezolu&iune. B0 9răta&i care este raportul dintre nulitate $i reziliere. 0 R "pru"ută de la S su"a de EE "ilioane lei. Pentru garantarea "pru"utului, S constituie un drept de ipotecă asupra unui i"o'il aflat n proprietatea lui R. 9răta&i a0 nulitatea contractului de "pru"ut are vreun efect asupra vala'ilită&ii contractului de ipotecăH '0 nulitatea contractului de ipotecă are vreun efect asupra vala'ilită&ii contractului de "pru"utH 10 R $i S nc%eie n for"ă autentică un contract de v!nzare < cu"părare a unui teren. 5n cazul n care S plăte$te pre&ul, nsă R refuză să)i predea terenul, contractul de v!nzare)cu"părare a. se anuleazăH '. este supus rezolu&iuniiH c. este supus rezilieriiH E0 Ce sanc&iune intervine n cazul in care un "inor se prezintă drept "a(or pentru a nc%eia un contract, $i cu" se (ustifică această sanc&iuneH
?. Sp#'# 1. R a v!ndut lui S printr)un nscris su' se"nătură privată un televizor "arca L.F.. Mlterior, R l)a c%e"at n (udecată pentru desfiin&area actului de v!nzare < cu"părare. Din pro'ele ad"inistrate, instan&a a constatat că v!nzarea ntre R $i S nu este vala'ilă, re&in!nd din sus&inerile lui R $i ale "artorilor săi că i)a fost viciat consi"&ă"!ntul. 5n cursul procesului, S a nstrăinat 'unul unui ter& U, care nu cuno$tea lipsa calită&ii de proprietar a v!nzătorului. C#ri('#
4
a0 Plec!nd de la pre"isa că actul nc%eiat ntre R $i S a fost declarat nul de către instan&ă, care este principiul efectelor nulită&ii incident n cauză pentru a desfiin&a actul ulterior dintre S $i UH. '0 Identifica&i e#cep&iile de la acest principiu. c0 Ipoteza din spe&ă se ncadrează printre e#cep&iiH d0 Ce va decide instan&aH
!. Mn anticar de profesie a v!ndut unei persoane trei gravuri pentru pre&ul de :EE. Fravurile erau datate ca fiind foarte vec%i $i purtau nu"ele pictorilor respectivi. Cu toate acestea s)a dovedit că nu erau lucrări vec%i, ci erau rezultatul unui truca( grosier. 5n această situa&ie, cu"părătorul cere nulitatea a'solută a actului de cu"părare. C#ri('# a0 Cererea lui e ad"isi'ilăH '0 Considera&i că n spe&ă este incidentă eroarea ca viciu de consi"&ă"!ntH c0 Dacă instan&a va %otăr desfiin&area contractului de v!nzare < cu"părare, care este principiul efectelor nulită&ii incident n spe&ă pentru ca pre&ul de :EE să fie restituit cu"părătoruluiH %. 5n 11E, R a do'!ndit o suprafa&ă de teren ara'il ca "o$tenitor al lui S, fiind dese"nat prin testa"entul lăsat de acesta din ur"ă. Ca proprietar, R a cultivat terenul $i a cules recolta. 5n 112 se descoperă un nou testa"ent, datat ulterior pri"ului, prin care S l dese"na ca "o$tenitor pe U. C#ri('# a0 Care testa"ent va produce efecte (uridice cel descoperit n 11E sau cel din 112H '0 R poate fi o'ligat la restituirea recoltei culese p!nă n 112H Care va fi solu&ia pentru recolta culeasă după 112 /după descoperirea noului testa"ent0H c0 Defini&i principiul retroactivită&ii $i identifica&i e#cep&iile de la acesta. d0 Ipoteza din spe&ă se ncadrează printre e#cep&iiH 1. R#-ol&a'i ur"*toar#l# t#,t# $ril* 1. ste un principiu al efectelor nulită&ii a0 pacta sunt servanda '0 restitutio in integru"c0 error co""unis facit (us. . Principiul anularii actului (uridic su'secvent ca ur"are a anulării actului (uridic ini&ial a0 este un principiu general al actelor (uridice civile '0 este un principiu ce guvernează efectele actului (uridicc0 este un principiu ce guvernează efectele nulită&ii. 2. Desfacerea unui contract sinalag"atic cu e#ecutare succesivă pentru nee#ecutarea culpa'ilă a o'liga&iilor de către una din par&i are loc prin a0 rezolutiune '0 rezilierec0 nulitate. :
3.
4.
.
*anc&iunea rezolu&iunii actelor (uridice intervine n cazul a0 contractelor unilaterale cu e#ecutare uno ictu '0 contractelor sinalag"atice cu e#ecutare uno ictu c0 contractelor sinalag"atice cu e#ecutare succesivă Produce efecte nu"ai pentru viitor a0 nulitatea relativă '0 rezolu&iuneac0 reziliere. !. Dacă locatarul refuză să)$i e#ecute o'liga&ia de plată a c%iriei, contractul de loca&iune a0 se anulează '0 este supus rezolu&iuniic0 este supus rezilierii. 5nlătură principiul „Quod nullu" est nullu" producit effectu"7 a0 principiul ocrotirii relei credin&e '0 principiul validită&ii aparen&ei n dreptc0 principiul răspunderii civile contractuale.
11. 3iblio$ra0i#
I" #" $rs I" #" $rs )" *ng+eni .+" /eleiu ." /oroi 5" 1" 6lătescu I" 1ogaru
op" cit", p" &4 < &&&( op" cit", p" =0 < ?%(
op" cit", p" %B% < %B-( op" cit", p" %'? < %=B( op" cit", p" -& < -4( op" cit", p" &B= < &-( *pe&a nr. 2 a fost reprodusă din #ecueil 2eriodiue 1alloz %"%-?K4B- în " #" 2opescu < op" cit", p" %4'
?
CUPRINS
CARACTERIZARE GENERALĂ A DREPTULUI CIVIL ROMÂN///////////////////////////////////// I. No'iu(#a )i obi#ctul dr#ptului ci&il.............................................................................................:
. Dreptul civil ca $tiin&ă (uridică...................................................................................................................? 2. Dreptul civil ca ra"ură a siste"ului de drept............................................................................................ ? 3. 'iectul de regle"entare...........................................................................................................................B 4. *ensurile no&iunii „Drept civil“............................................................................................................ .....B :. Dreptul civil ca disciplină de studiu n facultă&ile de drept.............................................................. .........B ?. Precizări..................................................................................................................................................... B. Aeprezentare grafică..................................................................................................................................1 . +oca'ular................................................................................................................................................. 1. 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii .....................................................................................................................2 E. Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă................................................................................................... .......2 . Gi'liografie............................................................................................................................................2
II. Pri(cipiil# dr#ptului ci&il. .......................................................................................................16 D#li"itar#a dr#ptului ci&il d# alt# ra"uri d# dr#pt....................................................................16 . 2. 3. 4. :. ?. B.
6o&iunea de principiu- i"portan&a teoretică $i practică........................................................................... 4 Deli"itarea de alte ra"uri de drept.................................................................................................. .......: Precizări...................................................................................................................................................B +oca'ular................................................................................................................................................. 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii...................................................................................................................... Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă......................................................................................................... ...1 Gi'liografie.............................................................................................................................................1
TEORIA LEGII CIVILE////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////:H III. Nor"a +uridic* ci&il* )i i-&oar#l# dr#ptului ci&il..................................................................! . 6o&iunea $i trăsăturile specifice ale nor"ei (uridice civile......................................................................2E 2. *tructura nor"ei (uridice.........................................................................................................................2E 3. Clasificarea nor"elor (uridice < criterii...................................................................................................2E 4. 6o&iunea de izvor de drept.......................................................................................................................2 :. Precizări...................................................................................................................................................2 ?. Aeprezentare grafică. ..............................................................................................................................23 ?.. *tructura nor"ei (uridice.....................................................................................................................23 B. +oca'ular.................................................................................................................................................2: . 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................2? 1. Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă...................................................................................................... .......2? E. Gi'liografie............................................................................................................................................2B
IV. I(t#rpr#tar#a l#$ii ci&il#..........................................................................................................!< . 2. 3. 4. ?. :. ?. B.
6o&iunea de interpretare a legii civile......................................................................................................2 I"portan&a practică a interpretării............................................................................................................2 Clasificarea interpretării ) criterii.................................................................................................. ..........2 8etodele de interpretare..........................................................................................................................2 +oca'ular.................................................................................................................................................3E 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................3 Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă...................................................................................................... .......3 Gi'liografie..............................................................................................................................................32
V. R#ali-ar#a )i aplicar#a (or"#lor +uridic# ci&il#.....................................................................%6 . 2. 3. 4. :. ?. B.
Conceptul de realizare $i aplicare............................................................................................................34 or"ele (uridice de realizare..................................................................................................................34 tapele de aplicare a nor"elor (uridice..................................................................................................34 9plicarea /ac&iunea0 legii n ti"p.................................................................................................... ........34 Principii $i e#cep&ii cu privire la ac&iunea legii n ti"p /conflictul legilor n ti"p0................................3: 9plicarea legii civile n spa&iu.............................................................................................................. ...3? 9plicarea legii civile asupra persoanelor.................................................................................................3?
B
. Precizări...................................................................................................................................................3? 1. Aeprezentare grafică................................................................................................................................3B E. +oca'ular ..............................................................................................................................................3B 1. 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................3 2. Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă..................................................................................................... ...3 3. Gi'liografie..........................................................................................................................................3
RAPORTUL 6URIDIC CIVIL//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////H VI. No'iu(#a d# raport +uridic ci&il..............................................................................................6 . 2. 3. 4. :. ?. B. . 1.
6o&iunea de raport (uridic civil. .............................................................................................................4E Pre"ise.....................................................................................................................................................4E Caractere.................................................................................................................................................4E Izvoarele raportului (uridic concret..........................................................................................................4E Aeprezentare grafică................................................................................................................................4 +oca'ular.................................................................................................................................................42 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................43 Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă...................................................................................................... .......43 Gi'liografie..............................................................................................................................................43
VII. Structura raportului +uridic ci&il.........................................................................................66 . le"entele constitutive...........................................................................................................................44 2. *u'iectele raportului (uridic civil.................................................................................................. ..........44 3. Con&inutul raportului (uridic.................................................................................................................... 4: 4. 'iectul raportului (uridic civil.......................................................................................................... .....4 :. Precizări...................................................................................................................................................4 ?. Aeprezentare grafică................................................................................................................................:E B. +oca'ular.................................................................................................................................................: . 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................:2 1. *pe&e.......................................................................................................................................................:2 E. Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă....................................................................................................... ...:3 . Gi'liografie...........................................................................................................................................:4
VIII. 3u(uril#................................................................................................................................99
. 6o&iunea de “'un7 sau “lucru7........................................................................................................... .....:: 2. 6o&iunea de patri"oniu...........................................................................................................................:: 3. Corela&ia dintre 'unuri $i patri"oniu, i"portan&a $i func&iile patri"oniului...........................................:: 4. Clasificarea 'unurilor.............................................................................................................................:: :. Precizări...................................................................................................................................................:B ?. +oca'ular.................................................................................................................................................: B. 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................: . *pe&ă.........................................................................................................................................................:1 1. Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă ...........................................................................................................:1 E. Gi'liografie...........................................................................................................................................?E
ACTUL 6URIDIC CIVIL///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////8 I. No'iu(#a2 d#0i(ir#a )i cla,i0icar#a act#lor +uridic# ci&il#......................................................:1 . 2. 3. 4. :. ?. B. .
6o&iune- n&elesurile e#presiei “act (uridic civil7......................................................................... ...........? Clasificare < criterii......................................................................................................................... ........? Precizări..................................................................................................................................................?2 Aeprezentare grafică................................................................................................................................?3 +oca'ular.................................................................................................................................................?3 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................?4 Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă......................................................................................................... ...?: Gi'liografie.............................................................................................................................................??
. Co(di'iil# actului +uridic ci&il..................................................................................................:; . 2. 3. 4.
6o&iune, enu"erare, ter"inologie, clasificare /art. 14 C. civ.0....................................................... ......?B Capacitatea de a nc%eia actul (uridic /art. 141 C. civ.0...........................................................................?B Consi"&ă"!ntul vala'il e#pri"at /art. 1:3 $i 1?1 C. civ.0......................................................................?B +iciile de consi"&ă"!nt..........................................................................................................................?
:. Precizări..................................................................................................................................................BE ?. Aeprezentare grafică................................................................................................................................B3 B. +oca'ular ...............................................................................................................................................B: B. 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................B: . *pe&e.........................................................................................................................................................B? 1. Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă ....................................................................................................... ...BB E. Gi'liografie............................................................................................................................................BB
I. Obi#ctul2 cau-a )i 0or"a actului +uridic ci&il........................................................................;? . 'iectul actului (uridic............................................................................................................................B1 2. Cauza actului (uridic................................................................................................................................B1 3. or"a actului (uridic. Principiul consensualis"ului........................................................................ .......E 4. Precizări................................................................................................................................................... :. Aeprezentare grafică...............................................................................................................................3 ?. +oca'ular.................................................................................................................................................: B. 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................: . *pe&e.........................................................................................................................................................? 1. Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă .................................................................................................... .......B E. Gi'liografie............................................................................................................................................B
II. E0#ct#l# actului +uridic..........................................................................................................
6o&iune.....................................................................................................................................................1 Aegle"entare...........................................................................................................................................1 *ta'ilirea, deter"inarea efectelor $i interpretarea actului (uridic civil....................................................1 Precizări...................................................................................................................................................1E +oca'ular.................................................................................................................................................1E 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................1E *pe&ă .......................................................................................................................................................1 Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă .................................................................................................... ........1 Gi'liografie..............................................................................................................................................1
III. Pri(cipiil# #0#ct#lor actului +uridic.....................................................................................?!
. Principiul for&ei o'ligatorii a actului (uridic /pacta sunt servanda0.........................................................12 2. Principiul irevoca'ilită&ii actului (uridic civil.......................................................................................... 12 3. Principiul relativită&ii efectelor actului (uridic civil.................................................................................13 4. Aeprezentare grafică................................................................................................................................1: :. Precizări...................................................................................................................................................1? ?. +oca'ular.................................................................................................................................................1B B. 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii......................................................................................................................1 . *pe&e.........................................................................................................................................................1 1. Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă .................................................................................................... .......11 E. Gi'liografie..........................................................................................................................................EE
IV. Nulitat#a actului +uridic ci&il.............................................................................................11 . 6o&iune...................................................................................................................................................E 2. unc&iile, clasificarea $i cauzele nulită&ii...............................................................................................E 3. Aegi"ul (uridic aplica'il nulită&ilor.......................................................................................................E2 4. Prezentare co"parativă..........................................................................................................................E4 :. Precizări.................................................................................................................................................E: ?. +oca'ular...............................................................................................................................................E: B. 5ntre'ări, e#erci&ii, aplica&ii....................................................................................................................E? . *pe&e.....................................................................................................................................................E? 1. Aezolva&i ur"ătoarele teste grilă.................................................................................................... .......EB E. Gi'liografie.........................................................................................................................................E
V. E0#ct#l# (ulit*'ii actului +uridic ci&il..................................................................................1? . 6o&iune...................................................................................................................................................E1 2. Principii $i e#cep&ii ce guvernează efectele nulită&ii..............................................................................E1 3. 8en&inerea efectelor actului (uridic nul n te"eiul unor principii de drept care ani%ilează regula /Quod nullu" est nullu" producit effectu"0........................................................................................................E 4. Definirea $i caracterizarea unor sanc&iuni $i a unor cauze de ineficien&ă a actelor (uridice civile co"parativ cu nulitatea...............................................................................................................................E
1
