JOHN GRISHAM
AVOCATI]L REBEL
r
rfr
Cr-rpnrNs
Partea
intii
........
SFIDARE.
5
Partea a doua
CAMERADEDISTMCTIE
.
Partea atreia
polrTr$Trr nAznowIcl.
........
....8s
...
.... . .. . 131
Partea a patra
SCHIMBUL
....223
Partea a cincea
LEGEA
U-HAUL
.... ....281
Partea a $asea
iN1rmcnnrA....
....343
Numele meu este Sebastian Rudd 9i, cu toate cd sunt cunoscut .a un fel de justifiar, n-o si-mi vedefi numele scris nici pe panouri
publicitare, nici pe b[ncile din staliile de autobuz gi nici in Pagini .luril. Nu pl[tesc ca si mi vadi oamenii la televizor, degi mi aflu .Ies acolo. Numirul meu nu se afld in nicio carte de telefon. N-am un birou ca toli avocafii. Port arm[, legal, pentru c5' numele gi fafa :rea atrag atenlia unor oameni care, la rAndul lor, delin arme gi nu Ezita si le intrebuinleze. Locuiesc singur, de obicei dorm singur si :-am rlbdarea qi capacitatea de inlelegere necesare pentru a men-:ne rela(ii de prietenie. |ustilia este viafa mea, intotdeauna solici:anta gi doar rareori oferind satisfaclie. Aq numi-o o ,,amantl eeloasi", a;a cum bine a definit-o cAndva o persoani al cdrei nume * de mult uitat. E mai mult ca o nevasti tiranic[ ce controleazd :anii. Nu existi nicio sclpare. in ultima vreme, md v[d nevoit si dorm in camere ieftine de =otel pe care le schimb siptimAnal. Nu incerc si economisesc lani, ci doar si rimin in viafi. Sunt mulli oameni care ar vrea ii mi omoare chiar acum gi cAliva dintre ei au fost destul de ,,:'cali. Cdnd urmezi Dreptul, nu te inva[i c6, la un moment dat, :.: roli trezi aplrdnd o persoand acuzati de o crimi oribili, iar
B
JOHN GRISHAM
ceilalli ceteleni, altfel pagnici, se simt obligali si pun[ mAna pe arme gi s5' ameninle ci-i omoarl pe acvzat, pe avocatul lui gi chiar gi pe judecitor. Dar am mai fost ameninlat. Vine la pachet cu rolul de avocat al celor pierduli, o subspeciahzare a meseriei pe care am ajuns s-o fac,
mai mult sau mai pulin, din intAmplare in urmd ctJzece ani. Cind am terminat Dreptul, nu erau prea multe locuri. Fir[ prea mare tragere de inimd, am acceptat un post cu jumdtate de normi in cadrul Biroului de apirare din oficiu al Primiriei. De acolo, am ajuns la o firm[ mici gi firl profit care se ocupa doar de apiLrarea penal6. DupI cAliva ani, firma a dat faliment, iar eu eram pe cont propriu, pe strada' cu mulli altii, dand din coate si fac un ban. Am devenit cunoscut datoriti unui caz. Nu pot afirma ci am ajuns faimos, serios, cum si spui ci un avocat este faimos intr-un orag cu un milion de oameni? Mulli se cred faimoEi. ZAmbesc pe panouri publicitare in timp ce se roagd si ajungi la sapl de lemn gi se fudulesc in clipuri publicitare, la televizor, avAnd aerul ci sunt cu adevirat ingrijorafi de necazurile tale, dar fiind nevoi[i s6-gi pl[teasci singuri publicitatea. Nu e gi cazul meu. Schimb motelurile ieftine in fiecare siptimini. Acum, sunt in mijlocul unui proces intr-un orag groaznic, dezolant, plin de bidirani, numit Milo, la doui ore de unde locuiesc in City. Apir un tAnir de optsprezece ani, cu probleme psihice, care s-a lisat de gcoali si este acuzat ci a omor6t doui fetife; una dintre cele mai oribile crime pe care le-am vdztt, qi am vlzut destule. Clienlii mei sunt mai mereu vinovafi, aga ci nu pierd multiL vreme frAngAndu-mi mAinile de durere gi lntrebAndu-mi daci primesc sau nu ce merit6.
nu
ci
in cazul ista totugi, Gardy nu
este vinovat,
Milo zilele si fie condamnat la moarte qi executat cdt mai
ar conta. Nu conteazi. Cel mai important lucru ln
astea este ca Gardy
repede cu putinfd, pentru ca orasul s[ aibi un fals sentiment de mai bine gi si deplgeascd momentul. Mai departe, unde? La naiba, nu
AVOCATULREBEL
.]
gtiu gi nici nu-mi pasd. Oragul acesta merge inapoi de cincizeci de ani, iar un verdict amirAt n-o s6-i schimbe cursul. Am citit gi am
auzit spunAndu-se
ci Milo
are nevoie ,,s[ se vindece", orice ar
insemna asta. Trebuie si fii idiot ca si crezi cd oraqul acesta va creEte gi prospera cumva gi va deveni mult mai tolerant imediat ce Gardy iqi va
primi injeclia letal5.
Slujba mea este complicati, gi totugi simplS. Sunt
plitit
de stat
sI
priml clasi unui inculpat acr:Zat de omor deosebit de grav, Ei asta-mi cere si mi lupt din risputeri gi si fiu foarte vocal
ofer o apirare de
intr-o sali de judecati in care nimeni nu asculti. Gardy a fost condamnat din ziua in care a fost arestat, iar procesul acesta este doar o formalitate. Politigtii proqti gi disperali au inventat acuzalii gi au thbricat dovezi. Procurorul gtie asta, dar nu are coloani vertebrali 5i, in plus, vrea si fie reales anul viitor. |udecdtorul este orb. ]urafii sunt, in principiu, de treabi, oameni simpli, atenli la proces gi intotdeauna doritori si creadi minciunile pe care autoritifile le oferi cu emfazi in boxa martorilor. Sunt o mullime de moteluri ieftine in Milo, dar nu pot sta acolo. A5 putea fi lingat, sau jupuit de viu, sau ars pe rug, sau, daci sunt norocos, m-ar putea nimeri un lunetist cu un glon! intre ochi Ei se termini totul intr-o clipl. Polilia imi oferd proteclie in timpul pro;esului, dar am senzalia clari cd oamenilor legii, pur gi simplu, nu rrea le pas[. Mi vid aqa cum md vld gi restul oamenilor. Ca pe un Dungag fanatic cu piLrul lung, suficient de bolnav cAt si lupte pentru drepturile ucigaqilor de copii gi altora asemenea. Motelul ln care stau acum face parte din lanpl Hampton Inn, :ere se afl6la douizeci gi cinci de minute distan{i de Milo. Costi 60 .jr dolari pe noapte, bani pe care mi-i deconteazi statul. in camera riirurati sti Partner, o matahali inarmati pin6-n dinli, care poarti ocntume negre gi mi duce peste tot. Partner este goferul meu, garda m de corp, confidentul, asistentul, bliatul meu de mingi gi singuprieten. I-am ciqtigat loialitatea cAnd un juriu l-a gisit nevinovat
=i
l0
JOHN GRISHAM
polilist de la departamentul Narcotice. Am pirisit sala de judecati bra! la braf, qi de atunci suntem nedespir{i(i. Cel pulin de doui ori, poliliqti afla{i in afara orelor de program au incercat si-l ucidi. O dati au venit dupi mine. Dar rezistim. Vorba vine, pentru ci inci ne ferim. de uciderea unui
2
La opt dimineaqa, Partner bate la u9a mea. E vremea si plecim. Ne spunem buni diminea[a gi urcim in vehiculul meu, o camioneti Ford neagri gi mare, de marfi, configurati pentru nevoile mele.
Din moment ce servegte gi pe post de birou, locurile din spate au tbst rearanjate in jurul unei mese mici, care se stringe pe perete. Are qi o canapea, pe care adesea imi petrec noaptea. Toate geamurile sunt fumurii gi blindate. E dotati gi cu televizor, sistem stereo, internet, frigider, bar, citeva arme Ei un rind de haine. Stau in te{a, lingi Partner, gi ne despachetim micul dejun de la fast-food in timp ce plrisim parcarea. O maginl de poli$e, flri insemne, ruleazi inaintea noastri escortAndu-ne pin[ in Milo. Mai este una in spate. Am primit ultima ameninlare cu moartea in urml cu doud rile, prin e-mail. Partner nu vorbegte neintrebat. N-am ficut regula asta, dar imi flace la nebunie. Nu e nici pe departe deranjat de pauzele lungi in .mversafie, la fel gi eu. Dupi ani de zis mai nimic, am invifat si municirn dand din cap, fbcALnd cu ochiul Ei pistrAnd ticerea. Pe la mitatea drumului, deschid un dosar qi incep si scriu. Dubla omucidere a fost atdt de ingrozitoare, incit niciun avocat "}in orag n-a vrut s[ preia cazul. Apoi Gardy a fost arestat 9i e suficrent si-i arunci o singuri privire ca si gtii ci e vinovat' P[r lung, ropsit negru clrbune, o coleclie grozav| de piercinguri de la git in
12
JOHN GRISHAM
sus $i de tatuaje de la gdt in jos, o pereche de cercei din o!el, ochi reci si cizuti care spun,,Bine, am fhcut-o, Ei acum ce urmeaz5?" in
primul reportaj, ziarul oragului Milo l-a descris ca fiind ,,un membru al unui cult satanic despre care se stie clar cd a molestat copii". Cum poate fi asta numiti o relatare onesti gi imparfial[? De fapt, n-a fost niciodati membru al vreunui cult satanic, iar partea cu molestarea copiilor nu este ceea ce pare. Dar din momentul 5la, Gardy a fost considerat vinovat, iar eu inci mi minunez la gindul c[ am ajuns pdnl aici. Oamenii ar fi vrut s[-l spAnzure cu luni in urmi. E de la sine inteles ci toli avocafii din Milo si-au ferecat bine ugile gi gi-au inchis telefoanele. Nu existd un sistem de apirare din oficiu in orag - e prea mic -, iar cazltrile celor care nu-gi permit un apirStor sunt gestionate printre picituri de judecltor. Este o reguli nescrisi conform cireia avocafii tineri din orag preiau cazurile astea prost pl[tite pentru cI 1) trebuie s-o faci cineva qi 2) qi avocalii mai in vArsti au frcut asta cAnd erau la inceput. insd nimeni n-ar fi fost de acord si-l apere pe Gardy qi, ca si fiu sincer, nici nu-i prea pot invinui. E oragul lor, e viala lor, iar o astfel de crimiL perversi poate diuna unei cariere. Ca societate, noi, oamenii, credem in ideea de judecatl corectd a unei persoane aatzate de o infracliune gravi, dar in mulli dintre avocafi se di o lupti cumpliti atunci cind trebuie si acorde sfaturi competente pentru a asigura mai sus men{ionata judecati corecti. Cei ca mine triiesc constant auzind intrebarea ,,Dar cum sd reprezinti o astfel de scursur[?" Rispund scurt ,,Cineva tre' s-o faci" in timp ce imi vid de drumul meu. Chiarwem judecifi corecte? Nu, nuwem. Vrem dreptate, qi repede. Iar dreptatea este orice socotim noi cd este, in funcfie de caz.
$i daci n-am crede in judecili corecte, tot aia ar fi, pentru ci oricum lipsesc cu desivArgire. Prezumfia de nevinov[lie este acum
AVOCATULREBEL
i3
prezumlia de vinov6fie. Povara dovezilor este o denaturare fiindc[ dovezile sunt adesea minciuni. Vinovilia dincolo de orice lndo-
iall rezonabill
la asta: daci existl vreo suspiciune c[ comis o infracliune, atunci haide s-o big[m
se rezum[
o persoani ar fi
in pusclrie. in orice caz, avocalii s-au dat toli in lituri Ei astfel pe Gardy nu-l mai apiri nimeni. Faptul ci am fost cel sunat in cel mai scurt timp zice ceva, fie de bine, fie de riu, despre reputa(ia mea. in colpl dsta de lume e bine gtiut in cercurile juridice ci, dacl nu gisegti pe nimeni altcineva, apelezila Sebastian Rudd. Apir[ el pe oricine! Dupi ce l-au arestat pe Gardy, o gloatl de oameni s-a strins in :ata inchisorii cerAnd dreptate. Cind polilia l-a plimbat prin aultime pAn[ la duba care urma si-l duci la tribunal, oamenii --au injurat gi au aruncat in el cu roqii 9i pietre. Incidentul a fost pe larg in ziarul local qi a ajuns gi la gtirile de seari din metro=latat :ola (ln Milo nu existi niciun post de televiziune, doar un soi de :der.iziune ordinari prin cablu). Am fost foarte vocal cerAnd schim*rrea locului de judecatd, am insistat pe ldngi judecitor si mutirn :rocesul micar la o suti cincizeci de kilometri depirtare in ideea .* poate, poate o si gisim niEte jura(i care s[ nu fi fbcut parte din:e cei care au aruncat cu diverse lucruri in puqti sau care m[car r-au rezumat Ia a-l injura acas[, la cini. Dar am fost refuzat. Toate procesului au fost respinse. =t'rliunile mele premergitoare Repet, oragul vrea dreptate. Oragul vrea o solufionare.
\u e nicio mulfme care si ne intAmpine pe mine qi camioneta parcare mici din spatele tribunalului, =ea il timp ce oprim intr-o
rnde ii intAlnim pe cAliva dintre cei implicali activ in acest caz. Se rgresuie unii intr-allii, nu prea departe, in spatele unei bari:de a poliliei, lindnd pancarte cu mesaje cum ar fi ,,SpAnzurali al;::asul de copii", ,,Satana agteapti" Ei,,Afari din Milo cu Rudd cel :'-cl* Sunt vreo douisprezece astfel de suflete patetice care abia cf]]rta sa-mi rAdi in fa
