Mutageneza si teratogeneza umana MUTATIA Fenomenul prin care se produc Fenomenul modificari in structura si functiile materialului genetic, sub actiunea factorilor mutageni. MUTAGENEZA Procesul prin care se produc mutatiile.
Clasificarea mutatiilor: I. Dupa cantitatea de material genetic afectat Mutatii genomice (Sindromul Patau, Sindromul Edwards, Sindromul Down);
Mutatii cromozomale (Cri du chat); Mutatii genice (Polidactilie, Sindactilie, Sindromul Marfan, Albinismul, Anemia falciformă,, Guta, Hemofilia, Daltonismul) falciformă
Clasificarea mutatiilor: I. Dupa cantitatea de material genetic afectat Mutatii genomice (Sindromul Patau, Sindromul Edwards, Sindromul Down);
Mutatii cromozomale (Cri du chat); Mutatii genice (Polidactilie, Sindactilie, Sindromul Marfan, Albinismul, Anemia falciformă,, Guta, Hemofilia, Daltonismul) falciformă
CLASIFICAREA MUTATIILOR II. Dupa modul de manifestare: manifestare:
Dominante,
Recesive,
Codominante,
Letale
Semiletale
CLASIFICAREA MUTATIILOR III. Dupa localizare:
Autozomale (plasate pe autozomi) Heterozomale (plasate pe heterozomi)
IV. Dupa modul de aparitie:
Naturale – spontane, Artificiale – provocate de om
CLASIFICAREA MUTATIILOR V. Dupa tipul de celule in care apar :
Gametice (sunt ereditare si se manifesta la descendenti), Somatice (pot fi izolate si reproduse ca linii sau clone mutante la organismele care se inmultesc vegetativ)
Trisomia 21 (“Sindromul Down”)
Trisomia 13 (“Sindromul Patau”)
Trisomia 18 (“Sindromul Edwards”)
Sindromul Klinefelter
Sindromul Turner
Maladii determinate de mutatii cromozomale
-
Sunt restructurari ale cromozomilor determinate de ruperea unor fragmente de cromozomi sub actiunea factorilor de mediu. Fragmentul desprins accidental contine un anumit numar de gene si: Se poate reatasa cromozomului respectiv in pozitie inversa – i n v e r s i e , Se poate atasa cromozomului omolog care astfel va dobandi gene in dublu exemplar – duplicatie,
-
Se poate atasa unui cromozom neomolog – t r a n s l o c a t i e sau se poate pierde - deletie
Maladii determinate de mutatii genice
-
Genele pot suferi modificari ale succesiunii nucleotidelor determinand efecte diferite precum: Aparitia unor anomalii morfologice, Afecteaza sinteza unor proteine tulburand functiile unde acestea sunt implicate, Provoaca boli metabolice ereditare etc. Mutatiile genice pot fi autozomale si heterozomale
MALADII PROVOCATE DE MUTATII CROMOZOMALE Sindromul “Cri du chat” – “tipatul pisicii” Se manifesta prin anomalia laringelui la naştere, mai exact de o hipoplazie laringiană. Plânsul se manifesta ca un tipăt slab şi ascuţ it. Cauza : deletia unui segment din braţul scurt al cromozomului 5
MALADII DETERMINATE DE MUTATII GENICE
I. Maladii genice autozomale Se manifesta cu frecventa egala la cele doua sexe si sunt determinate de mutatii dominante sau recesive ale unor gene situate in cromozomii autozomi. Cele dominante sunt: sindactilia, polidactilia, prognatismul, sindromul Marfan). Cele recesive sunt: albinismul, anemia falciforma.
MALADII GENICE AUTOZOMALE DOMINANTE
SINDACTILIA SI POLIDACTILIA Sindactilia se manifesta prin unirea degetelor de la maini si/sau de la picioare. Polidactilia se manifesta prin aparitia degetelor suplimentare la maini si/sau la picioare.
Sindromul Marfan
-
Este o maladie neobişnuită care afectează ambele sexe. (gena responsabilă e localizată în perechea 15 de cromozomi; tip dominant). Se manifestă prin : tulburări primare în creştere, afecţiuni ale sistemului cardiovascular şi ochilor; coloana vertebrală curbată, statură înaltă în comparaţie cu ceilalţi membri ai familiei; tulburări ale ritmului inimii, tonus scăzut al vaselor sangvine; tulburări oculare – miopie, megalocornee ,,ochi roşii”.
Prognatismul Se manifesta prin marirea anormala a buzei inferioare insotita de aplatizarea transversala a craniului.
MALADII GENICE AUTOZOMALE RECESIVE
Albinismul Se manifestă prin lipsa de pigmenţ i din piele, par si ochi, imunitate scăzută. Albinoticii - cei care sufer ă de această afectiune - sunt foarte sensibili la lumină.
Anemia falciforma Afectiunea se caracterizeaza prin hemoglobina anormală HbS (fata de hemoglobina normala HbA), hematii deformate (in forma de secera). CAUZE: - mutaţie prin substitutia acidului glutamic cu valina, în pozitia a sasea a lantului β polipeptidic al hemoglobinei.
II. MALADII GENICE HETEROZOMALE
Se transmit cu frecventa diferita la cele doua sexe si sunt determinate de mutatii ale unor gene din heterozomi.
Hemofilia Maladie X – linkata provocata de transmiterea de la mama purtătoare, a unei gene anormale aflată pe cromozomul „X”. Manifestare: - deficienţe de hemostază prin absenta unui factor de coagulare a sângelui - afectează in special sexul bărbătesc
Hemofilia
Daltonismul -
-
Este o maladie xlinkata care se transmite la descendenti in acelasi mod ca si hemofilia. este incapacitatea funcţională de a deosebi culorile, în special culoarea roşie de verde. - afectează in special sexul bărbătesc
Miopatia Duchenne – distrofie musculara Este cauzata de o mutatie a unei gene situate in cromozomul X si se manifesta prin anomalii ale mersului la copiii mici pentru ca, la 20 de ani, tinerii sa nu mai poata merge deloc ca urmare a atrofierii ireversibile a musculaturii.
III. MALADII METABOLICE EREDITARE Cele mai frecvente sunt: Hemoglobinopatiile: anemia falciforma, Maladii ce afecteaza metabolismul bazelor azotate purinice si pirimidinice: guta, Maladii ce afecteaza metabolismul glucidelor – produse de mutatii ce afecteaza sinteza glicogenului si ale procesului de degradare a glucidelor: diabetul zaharat, Enzimopatiile – determinate de mutatii ale genelor implicate in sinteza unor enzime.
Guta Guta este o boală metabolică în care se produce în exces acid uric. Acesta nu se elimină prin urină, asa cum este normal, ci se depune, sub formă de uraţ i de sodiu, în articulaţ iii pe care le deformeaza. Cauza: - metabolizarea anormală a bazelor azotate din acizii nucleici.
Maladii metabolice ereditare umane care apar prin blocarea metabolismului fenilalaninei in diverse etape