MEDICINĂ DENTARĂ ANUL III 2011-2012 MATERIALE DENTARE – CURS 2 MATERIALE RESTAURATIV-CORONARE CLASICE (AMALGAME, CIMENTURI) MATERIALE MATERIALE NEFIZIONOMICE DE OBTURAŢII CORONARE. AMALGAMELE DENTARE. Amalgamele dentare reprezintă aliaje ale mercurului cu argint, staniu, cupru, şi uneori zinc. Ele sunt numite numite aliaje aliaje ternare ternare dacă rezultă rezultă din combinaţia combinaţia mercurului mercurului cu argint, staniu şi cupru şi aliaje cuaternare atunci când în compoziţie intră şi zincul.
FORME DE PREZENTARE F!"#$ %&$'%- sistem bicomponent nedozat pulbere şi lichid (Hg F!"#$ #!*+" ! sistem capsulat predozat "n cazul $&$+&!" %!+/!$&+ # particulele de aliere au $ormă neregulată. "n cazul $#$&$#+&!" *+$"+ #!*+"+ # $orma particulelor de aliere poate $i clasi$icată ast$el% & P$"%&+ '"+-$+ & P$"%&+ '3+"%+ '$ '3+"!*$&+ & P$"%&+ +"+&$+ & P$"%&+ $#+'+%$+ ('"+-$+ 4 '3+"%+).
F!"#$ *+ 5"+6+$"+
P"!*'&
'lasic 'lasică% ă% sistem sistem bicomp bicompon onent ent nedoz nedozat atE)A**+ (pulbere şi lichid +-A*+ /01/*+ *23A*+ odernă% sistem bicomponent predozatAA*'A(capsulat /0
F"#$ 5"!*%!$"+ 1E04-* 'A2*5 'o 4H+6A 1E0A* 1E)24A 7/7A1E0 44 8H/E
COMPOZIŢIA C7IMICĂ Actualmente, N$!$& B"+$ !3 S$*$"*' (8 $%!"* % '5+%3%$/&+ ADA 4 FDI ". 1), recomandă următoarea compoziţie a aliajelor pentru amalgame dentare% Ag#9:;, 4n#<:;, 'u# 9;, =n#<;, Hg#>;, la care se adaugă urme de Au, -t. Elementele din compoziţia aliajelor in$luenţează di$erit comportamentul de ansamblu al amalgamelor corespunzătoare. corespunzătoare. A"& creşte e?pansiunea, rezistenţa şi reduce $luajul. S$ S$ && scade e?pansiunea, rezistenţa, duritatea şi creşte timpul de priză. 1e asemenea $acilitează amalgamarea întrucât are mai multă a$initate pentru mercur decât argintul. C5"& creşte e?pansiunea, rezistenţa şi duritatea şi reduce $luajul. Z% %&& uşure uşureaz azăă tritur triturare areaa şi conden condensar sarea, ea, iar în cursul cursul proce procesel selor or de $abric $abricaţi aţiee e@ită e@ită $ormarea o?izilor. Aliajele cu un conţinut de zinc mai mare de ,B; sunt considerate aliaje cu zinc, în timp ce la procentaje mai mici de ,B; este @orba de aliaje $ără zinc. Z% Z%& & a $ost introdus în compoziţia aliajelor pentru amalgam în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de turnare. "n cazul aliajelor ce conţin zinc, trebuie asigurate precauţii deosebite în B
legătură cu posibilitatea contaminării lor cu umezeală de#a lungul preparării amalgamului (în caz contrar, obturaţiile respecti@e riscă să su$ere e?pansiuni considerabile. "n compoziţia aliajelor pentru amalgam mai poate intra şi mercurul în proporţie de <#>;, în acest caz amalgamarea producându#se mai rapid (aliaje preamalgamate sau mercurizate.
A#$&$#& %!+/!$& AgC9:#D; 4nC <:#>; 'uC#9; =nC#<; A#$&$#& % %!/ %"+'% *+ %5" AgC9; (poate $i scăzut până la F; 4nCD; 'uCB>; (poate $i crescut până la <; =nCB; A#$&$#+&+ #!*+"+ AgC9:#D; 4nCBD#>; icroprocente de -b, 4b, 'd, /n. INDICAŢII B. +bturarea ca@ităţilor de clasa /#a, a //#a, a 7#a <. Geconstituiri coronare simple >. +bturaţii armate PROPRIETĂŢI -roprietăţile amalgamelor ($izice, chimice şi biologice au o deosebită importanţă practică, întrucât inter@in hotărâtor în determinarea succesului clinic al acestor obturaţii. PROPRIETĂŢI FIZICE -roprietăţile $izice ale amalgamelor se re$eră atât la @ariaţiile dimensionale cât şi la rezistenţa acestor materiale la di$erite solicitări din cursul $uncţiilor A1. VARIAŢII DIMENSIONALE 7ariaţiile dimensionale ale obturaţiilor din amalgam sunt în principal consecinţa $enomenului de priză şi a $luctuaţiilor de temperatură. 7ariaţiile în plus sunt desemnate prin termenul de e?pansiune, în timp ce @ariaţiile în minus se re$eră la contracţie. MODIFICARI DIMENSIONALE DE-A LUNGUL PRIZEI Este de dorit ca amalgamul să prezinte o e?pansiune de priză lejeră. odi$icările dimensionale trebuie să $ie cuprinse între 0-20 9#:%# (speci$icaţia A1A nr. B pentru amalgame dentare. F$%!" %$"+ 3&+/+$6 $"$/&+ *#+'!$&+ $&+ $#$&$#+&!" C!#5!6/$ $&$&. Are o in$luenţă majoră în determinarea sensului şi măsurii @ariaţiilor dimensionale, prin proporţia dintre di$eriţii constituenţi care con$eră un comportament caracteristic în timpul prizei. D#+'+$ 5$"%&+&!". 'u cât dimensiunea particulelor este mai mică, cu atât e?pansiunea este mai mică. R$5!"& $&$-#+"%". 'u cât cantitatea de mercur liber este mai mare, cu atât e?pansiunea @a $i mai importantă. •
•
•
<
D"$$ 4 +6$ *+ 5"+5$"$"+. 'u cât timpul de preparare este mai prelungit, cu atât e?pansiunea este mai redusă. C!*+'$"+$. /n legătură cu acest aspect doi $actori trebuie luaţi în seamă% - I+"$&& *+ #5 '%"' 8"+ 5"+5$"$"+ 4 %!*+'$"+; nu trebuie să se scurgă mai mult de ># >,: minute între cele două operaţiuni, deoarece în acest timp încep să se $ormeze $azele B şi < responsabile de e?pansiune şi eliminarea e?cesului de mercur de@ine imposibilă. - P"+'+$ *+ %!*+'$"+; pentru un timp de preparare dat, creşterea presiunii de condensare determină reducerea e?pansiunii. •
•
DILATAREA TERMICĂ 'oe$icientul de dilatare termică a amalgamului este aproape de două ori mai mare decât cel al ţesuturilor dentare. 1i$erenţele de e?pansiune termică dintre amalgam şi coroana dentară determină apariţia de spaţii $ine de#a lungul marginilor obturaţiei, când amalgamul este răcit (separaţie marginală. -rezenţa acestor spaţii $ace posibilă in$iltrarea sali@ei la inter$aţa dinte # obturaţie, ulterior ea $iind eliminată de la acest ni@el, odată cu re@enirea obturaţiei la temperatura normală a ca@ităţii bucale. -rocesul de pătrundere # e?pulzare a sali@ei între obturaţie şi dinte ca urmare a @ariaţiilor dimensionale determinate de temperatură, poartă numele de 5+"%!&$"+ %!*/!$ +"#%. 'u toate acestea însă, la ni@elul unei obturaţii de amalgam, modi$icările dimensionale ce apar consecuti@ supunerii la @ariaţii de temperatură sunt reduse şi nedecelabile prin metode uzuale (>#9 Im pentru oscilaţii între şi :< J'. REZISTENŢA LA COMPRESIUNE Atunci când un corp $izic este supus la o solicitare de compresiune, în interiorul acestuia se produce o tensiune, a cărei @aloare este proporţională cu cea a $orţei aplicate. Această tensiune determină o reacţie din partea materialului, mani$estată prin de$ormare, @aloarea acesteia $iind direct proporţională cu @aloarea $orţei aplicate şi cea a tensiunii rezultate. Acest comportament se e?primă prin legea de proporţionalitate de de$ormare a lui HooKe. 1acă @aloarea $orţei aplicate se situează sub limita de proporţionalitate, nu rezultă de$ormare permanentă. 1easupra acestei limite însă, de$ormarea de@ine permanentă, iar dacă @aloarea solicitării creşte în continuare se ajunge la $ractura materialului. R+6'+/$ &$ %!#5"+'+ *+5*+ *+ #$ #&/ 3$%!" D#+'+$ 4 3!"#$ 5$"%&+&!". -articulele mici augumentează rezistenţa precoce. Aliajele cu particule s$erice permit obţinerea de amalgame cu rezistenţa crescută la tracţiune şi compresiune. T#5& *+ 5"+5$"$"+. -repararea insu$icientă conduce la obţinerea unui amalgam $ragil, dar timpul şi metoda nu in$luenţează considerabil rezistenţa. C$$+$ *+ #+"%". "ntre F:#:>; procentajul de mercur nu are e$ecte notabile asupra rezistenţei, dar când se depăşeşte ::;, rezistenţa scade considerabil. C!*+'$"+$. "n cazul amalgamelor clasice, cu cât presiunea de condensare este mai mare, cu atât rezistenţa la compresiune este mai importantă, datorită eliminării mercurului în e?ces. -entru amalgamele cu particule s$erice însă, @ariaţia presiunii de condensare are e$ecte minime. •
•
•
•
REZISTENŢA LA TRACŢIUNE Gezistenta la tracţiune a amalgamelor este mult mai redusă decât cea la compresiune. 1e aceea, preparaţia dentară trebuie ast$el conturată încât restaurarea să $ie solicitată mai mult la compresiune decât la tracţiune. PLASTICITATEA P&$'%$+$ unui material se re$eră la posibilitatea acestuia de a se de$orma permanent sub in$luenţa unei presiuni, $iind în relaţie strânsă cu 3&*$+$ şi <'%!6$+$.
>
"n momentul inserţiei, pasta de amalgam trebuie să aibă o plasticitate su$icientă pentru a permite adaptarea intimă la pereţii ca@ităţii (5&$'%$+ *+ $*$5$"+); în timpii următori, @aloarea plasticităţii trebuie să scadă pentru a permite e?ercitarea unor presiuni sporite, în scopul unei condensări e$iciente a masei de amalgam (5&$'%$+ *+ &%"). P&$'%$+$ *+5*+ *+ C!#5!6/$ $&$&. Amalgamele obţinute prin amestecul Ag cu Hg au o plasticitate redusă. Adăugarea de 4n, 'u, =n în compoziţia aliajului îmbunătăţeşte considerabil plasticitatea. D#+'+$ 4 3!"#$ particulelor. -lasticitatea amalgamelor creşte cu scăderea dimensiunii particulelor de aliaj. Aliajele cu particule s$erice dau amalgame mai plastice decât cele din pilitură. T#5& *+ 5"+5$"$"+. 'reşterea timpului de mala?are determină creşterea plasticităţii. R$5!"& $&$:#+"%". 'reşterea procentajului iniţial de mercur din pasta de amalgam determină îmbunătăţirea plasticităţii. Acest $apt nu trebuie însă să sugereze $olosirea unei cantităţi mai mari de mercur la preparare, pentru că în această situaţie şi ponderea mercurului rezidual @a $i mai mare, cu consecinţe negati@e asupra proprietăţilor amalgamului. 4e apreciază că pentru aliajele con@enţionale sub $ormă de pilitură, un procentaj iniţial de ::; mercur la amestecare este su$icient pentru obţinerea unei plasticităţi corespunzătoare a pastei de amalgam. Aliajele cu particule s$erice reclamă cantităţi mai reduse de mercur la preparare, o$erind o bună plasticitate în condiţiile unei concentraţii iniţiale de F:; şi chiar mai puţin.
=NTINDEREA >I FLUA?UL =*+"+$ reprezintă o de$ormare lentă, progresi@ă şi ire@ersibilă su$erită de un material supus unei presiuni constante şi repetate $rec@ent, dar de intensitate in$erioară. 4peci$icaţia A1A 0r. B stabileşte limita ma?imă admisă pentru gradul de întindere la @aloarea de >;. F&$& reprezintă de$ormarea su$erită de un amalgam, care la D zile de la preparare este supus unei presiuni prin care se încearcă simularea cât mai $idelă a solicitărilor $uncţionale. V$&!"&+ 3&$& *+5* *+ #$ #&/ 3$%!" C!#5!6/$ $&$&. Ag şi 'u reduc $luajul, în timp ce 4n are o in$luenţă de$a@orabilă. F!"#$ 4 *#+'+$ 5$"%&+&!"; $luajul scade cu dimensiunea particulelor. T#5& *+ 5"+5$"$"+; creşterea acestuia determină reducerea @alorilor $luajului, cu menţiunea că prelungirea e?agerată a duratei de mala?are poate a@ea e$ecte contrare. C!%+"$/$ *+ #+"%", cu cât aceasta este mai mică, cu atât $luajul este mai redus. T+#5+"$"$, $luajul augmentează cu creşterea temperaturii. T5& *+ $#$&$# • • •
• • •
DURITATEA 7ariază în $uncţie de clasa de amalgam mai ales la o oră de la inserare. 1upă
A $ost propusă o teorie care pune în legătură integritatea marginală cu procesele de coroziune. aterialul e?pansionat, cu rezistenţă slabă datorită coroziunii, depăşeşte structurile dentare susţinătoare şi se $racturează cu uşurinţă.
ETAN>EITATEA Etanşeitatea unei obturaţii se re$eră la proprietatea de a asigura o închidere ermetică a ca@ităţii obturate, nepermiţând deci in$iltrarea de $luide orale. Etanşeitatea este supusă mai multor $actori de @ariaţie% I+"$+$ #$"$& a !@"$/+. A$ectarea acesteia determină alterarea etanşeităţii. A*+6$+$ #$+"$&& *+ !@"$/+ inter@ine poziti@ în asigurarea etanşeităţii. 0oile sisteme de obturare adezi@ă cu amalgam justi$ică această a$irmaţie. 2n e?emplu în acest sens este reprezentat de $olosirea unor materiale polimerice (F#EA pentru asigurarea adeziunii obturaţiilor de amalgam la dentină, smalţ şi alte restaurări din amalgam. 4tabilitatea dimensională participă esenţial la menţinerea unei bune etanşeităţi. 'oroziunea amalgamelor are o acţiune bene$ică, prin căptuşirea e@entualelor hiatusuri de la inter$aţa dinte#obturaţie cu produşi de reacţie. • •
• •
POROZITATEA 1e$ectele prin lipsă de substanţă în masa obturaţiei, se pot mani$esta sub @ariate $orme% - B&+&+. Acestea apar în principal în interiorul obturaţiei şi se datorează pe de o parte conţinutului ridicat de mercur, iar pe de altă parte umidităţii încorporate accidental în timpul mala?ării amalgamului. 'a urmare a MspargeriiN bulelor situate la supra$aţa amalgamului datorită actului masticator sau tensiunilor interne, pe supra$aţa obturaţiei pot apare de$ecte crateri$orme, cu implicaţii negati@e asupra rezistenţei şi aspectului estetic al obturaţiei. - P!" &$ '5"$3$/$ !@"$/+. Apar datorită eliminării Hg ca urmare a supraîncălzirii în timpul lustruirii obturaţiei. - M%"!5!" * #$'$ !@"$/+. 4unt consideraţi a $i de$ecte de structură şi apar ca urmare a e?pansiunii, e?cesului de Hg şiOsau insu$icientei presiuni de condensare a amalgamului. PROPRIETĂŢI C7IMICE -roprietăţile chimice ale amalgamelor sunt în legătură directă cu posibilităţile elementelor din compoziţia acestora de a reacţiona cu mediul bucal. "n acest sens, cel mai important $enomen este coroziunea. COROZIUNEA Alterarea chimică a amalgamelor poate @aria de la simple modi$icări de culoare, consecuti@e sul$urării, la alterări mai importante. Amalgamele cu $ază dispersată sunt puţin susceptibile de a su$eri procese de coroziune datorită absenţei $azei <, care este cea mai acti@ă din punct de @edere electrochimie. "n cazul amalgamelor clasice însă, la inter$aţa dinte#obturaţie unde pH#ul poate atinge @aloarea <, staniul poate di$uza sub $ormă de ioni 4n PP. "n cazul amalgamelor, coroziunea nu este localizată doar la supra$eţele aparente ale obturaţiei. 2miditatea reziduală de pe pereţii interni ai ca@ităţii determină apariţia $enomenelor de coroziune internă. 'oroziunea amalgamelor depinde de mai mulţi $actori% B. C!#5!6/$ $&$&. -rezenţa zincului în acest sens este bene$ică, amalgamele obţinute din aliaje cu conţinut de zinc (chiar în proporţii mici au o rezistenţă crescută la coroziune. <. D#+'+$ 5$"%&+&!". Amalgamele obţinute din aliaje cu particule $ine au o rezistenţă mai bună la coroziune decât cele care pro@in din aliaje cu particule grosiere. >. C!#5!6/$ *+ 3$6 $ $#$&$#& . 6aza < este cea mai sensibilă la coroziune. F. 'alitatea supra$eţelor obturaţiei. 'u cât gradul de netezire şi lustruire este mai mare, cu atât rezistenţa la coroziune este mai mare. :
. F$%!"& 5$%+. /giena de$ectuoasă determină scăderea pH#ului şi acumulări de placă bacteriană la ni@elul obturaţiei, cu $a@orizarea $enomenelor de coroziune. PROPRIETĂŢI BIOLOGICE 6inisarea şi lustruirea suprimă majoritatea neregularităţilor de supra$aţă, $a@orizând $ormarea unei pelicule protectoare care elimină cea mai mare parte a pilelor locale, consecuti@ reducându#se posibilitatea apariţiei depozitelor de coroziune. 'u toate acestea, se pot produce in$iltrări ale canaliculilor dentinari cu urme de staniu, argint sau cupru, putând antrena coloraţii disgraţioase. 1e aceea, anumiţi autori au propus protejarea pereţilor ca@ităţilor cu lacuri pentru a e@ita penetrarea ionilor metalici în dentină. Geacţiile in$lamatorii pulpo#dentinare legate de traumatismul operator dispar de regulă după trei săptămâni. Eliberarea de cadmiu din amalgamul de cupru reclamă e@itarea $olosirii acestor produse, datorită e$ectelor to?ice ale cadmiului. DOZAREA poate $i% ++#5!"$++ #în situaţia sistemului bicomponent nedozat. Gaportul mercurOaliaj este de B%B. 1ozarea pulberii se realizează cu ajutorul unei linguriţe din material plastic, în $uncţie de mărimea ca@ităţii preparate, iar dozarea mercurului se realizează cu un picurător. *'"$&- în situaţia sistemului capsulat predozat. Elementele componente ale aliajului sunt incorporate în capsule din material plastic separate printr#o membrană de staniol care se per$orează pentru punerea în contact a pulberii metalice cu mercurul. PREPARARE T""$"+$ reprezintă amestecul aliajului cu mercurul în @ederea obţinerii unei mase omogene. Gezultatul unei triturări corespunzătoare este eliminarea peliculei de o?id prezente la supra$aţa aliajului, antrenând ast$el reacţia mercurului cu particulele de aliaj. T""$"+$ 5!$+ 3 "+$&6$ B. C&$'% #$$& (""$"+ #$$&) 4e $olosesc% pistilul şi mojarul 1ozele de aliaj şi de mercur sunt aplicate în mojar şi prin mişcarea de rotaţie a pistilului în contact cu pereţii mojarului (e$ectuată cu o $orţă moderată se obţine un amalgam neted şi omogen. Amestecarea cu ajutorul mojarului şi pistilului de@ine o alternati@ă mai ane@oioasă în cazul noilor amalgame, care reclamă creşterea e$ortului la preparare. rei $actori (@iteza pistilului, $orţa e?ercitată de pistil asupra conţinutului mojarului şi timpul de preparare trebuie bine controlaţi în @ederea obţinerii unor proprietăţi optime şi reproductibile. -rocesul de triturare manuală durează circa B#<,: minute până la obţinerea unui amestec omogen, cu plasticitate corespunzătoare. 2. M!*+" ""$"+ #+%$% 4e realizează cu ajutorul trituratoarelor moderne (amalgamatoare tip 4/*AA, 12+A, 'A- A4EG, 'A- /3, G++ /3, etc care simpli$ică mult procesul de preparare Aliajul şi mercurul se găsesc în capsule predozate. Amestecul celor două componente predozate în capsule se realizează prin agitarea capsulei $i?ate într#un suport special 'apsulele pot conţine în interiorul lor şi pistile, care uşurează amalgamarea. Este $oarte importantă curăţirea completă, după $iecare preparare, a capsulelor reutilizabile pentru a pre@eni întărirea $ragmentelor de amalgam în interiorul lor. 9
rituratoarele sunt în aşa $el concepute încât să poată $i reglate% presiunea, @iteza, timpul de amalgamare. 1urata triturării automate este de :#B secunde. 4e urmăresc instrucţiunile date de către $abricant.
SUBPREPARAREA >I SUPRAPREPARAREA AMALGAMULUI Amalgamul subpreparat :
este di$icil de manipulat se s$armă cu uşurinţă inserţia în ca@itate este ane@oioasă. Amalgamul suprapreparat este de nedorit% reduce timpul de lucru INSERŢIA AMALGAMULUI =N CAVITATE 4e realizează cu ajutorul portamalgamelor. Acestea se pot prezenta% $ie sub $orma unor instrumente cu o e?tremitate pre@ăzută cu striaţii care asigură aderenţa amalgamului $ie sub $orma unor seringi#pistoale (mai comodă. CONDENSAREA C operaţie care asigură adaptarea completă a amalgamului la pereţii ca@ităţii şi controlul asupra proporţiei de mercur din obturaţie, $actor important în determinarea unor proprietăţi (@ariaţia dimensională, $luajul, rezistenţa la compresiune. 4e condensează porţiuni mici, cu mişcări energice pentru a e?prima o cantitate cât mai mare de mercur în timpul de lucru disponibil (ma?im B:Q. "n timpul condensării, la supra$aţa cantităţii condensate apare un strat de material bogat în mercur. + parte din acesta poate $i îndepărtată pentru a reduce conţinutul $inal de mercur, restul @a $acilita legarea cu următoarea porţie de amalgam. "n general, cu cât rămâne mai mult mercur în masa de amalgam după condensare, cu atât proprietăţile acestuia sunt in$luenţate negati@. "n cazul aliajelor sub $ormă de pilitură, deoarece iniţial este utilizată o mare cantitate de mercur, se impune înlăturarea unei cantităţi cât mai mari de mercur de#a lungul condensării. Aliajele cu particule s$erice reclamă iniţial un procentaj mai redus de mercur, deci nu este necesar să se elimine o cantitate considerabilă de mercur. otuşi, condensarea poate $i mai di$icilă pentru aliajele cu particule s$erice, pentru că s$erulele tind să scape acţiunii condensatoare a instrumentului. C!*+'$"+$ 5!$+ 3 #$$& '$ #+%$%. /nstrumentele $olosite pentru condensarea manuală au $orme şi dimensiuni @ariate. 6orma uzuală este cea circulară, deşi anumite preparaţii necesită $orme triunghiulare, o@ale etc. 4upra$aţa secţiunii trans@ersale a părţii acti@e a instrumentului este, de asemenea, un parametru importantL o supra$aţă prea mică este ine$icientă, întrucât nu se condensează cantităţi su$iciente, în timp ce o supra$aţă prea mare nu asigură e?ercitarea unei presiuni su$iciente asupra masei de amalgam. "n general, se admite că un $uloar cu o supra$aţă circulară, netedă, de <#> mm diametru o$eră cele mai bune prestaţii clinice. Amalgamele cu particule s$erice reclamă însă $uloare cu capete mai largi. Este important ca amalgamul să $ie condensat în ca@itate imediat după preparare. "ntârzierea condensării permite amalgamului să $acă parţial priză înaintea inserării în ca@itate, deci înlăturarea unei cantităţi corespunzătoare de mercur este mai ane@oioasă. "n consecinţă, nu trebuie depăşit un inter@al de trei minute între preparare şi condensare, căci cristalizarea începe $oarte de@reme. MRipătulN staniului care se aude uneori în timpul condensării întârziate, traduce $recarea cristalelor (Sourdairon. • • •
•
•
•
D
SCULPTAREA OBTURAŢEI "n general, priza iniţială a amalgamelor este su$icient de rapidă pentru a permite începerea sculptării cu instrumente ascuţite, aproape imediat după condensare. 1upă sculptare, nu trebuie inter@enit asupra obturaţiei timp de cel puţin #F; cupru. Acestea sunt încălzite până când apar picături de mercur la supra$aţa amestecului, după care se prepară şi se condensează în ca@itate la $el ca amalgamele de argint. -roprietăţile in$erioare şi eliberarea crescută de mercur în timpul manipulării au determinat scoaterea acestor produse din uzul curent. AMALGAMUL DE GALIU
"n aceste preparate mercurul este înlocuit cu galiu. Acest metal are un punct de topire $oarte scăzut (<,T J' şi se combina cu 4n pentru a $orma un eutecdc lichid la temperatura obişnuită. -rodusul nu pare sa aibă calităţi superioare amalgamelor con@enţionale.
AURUL COEZIV Aurul pur la temperatura camerei are proprietatea de a $i coezi@ şi moale putând $i utilizat la obturarea directă a ca@ităţilor coronare (prin depuneri şi condensări succesi@e, între $ragmentele suprapuse şi presate iau naştere legături metalice. T
AVANTA?ELE aurului ca material de obturaţie% etanşeitatea marginalăL rezistenţa deosebită la coroziuneL tolerabilitatea biologică deosebită. • • •
DEZAVANTA?E # indicaţiile sunt limitate la supra$eţele dentare care nu trebuie să suporte e$orturi masticatorii mariL # manoperele de degazare şi inserare#condensare necesită grijă şi manualitate deosebită din partea practicianuluiL # $olosirea instrumentului de mână are un potenţial traumatizant pentru pacientL # timpul de lucru este $oarte prelungit (mult mai mare decât cel consumat pentru alte alternati@e terapeuticeL # culoarea nu corespunde dezideratelor $izionomiceL # preţul de cost $ace ca aceste restaurări să aibă o răspândire episodică. FORME DE PREZENTARE # se li@rează în 2 3!"#+ - A"& 5"+%5$ - F!&$ *+ $" AURUL PRECIPITAT se obţine prin atomizare şi electrodepunere A!#6$"+$ # lingoul de aur se topeşte $iind pul@erizat în camere cu temperatură joasă, @idate. Aurul precipită sub $ormă de particule micronice (:#D: Um, de $ormă s$erică. E&+%"!*+5+"+$ ! aurul dintr#o soluţie electrolitică este electrodepus sub $ormă de particule s$erice micronice. FORME DE AUR PRECIPITAT B. A" 5&@+"+ (particulele de aur precipitat sunt în@elite în $olie de aur coezi@, rezultând pacheţele de $ormă s$erică cu diametre de B# F mm <. A" #$ ! 4e obţine prin precipitare mai ales prin electrodepunere, $iind compactat sub $ormă de benzi sau batoane. >. A&$& ELECTRALLO (#!*+") , cu conţinut de AuP 'aPP (B;. Alierea particulelor se realizează prin sinterizare şi se li@rează sub $ormă de bandă sau baton. FOLIA DE AUR se obţine prin laminarea lingourilor de aur. )rosimea $inală a $oliei de aur @ariază între ,B#,D mm FORME DE FOLII 3!&$ '#5& - este rezultatul laminării, $ără nici o altă modi$icare. 3!&$ !*&$ - este produsă prin introducerea unei $oi $ine de hârtie între două straturi de $olie de aur, după care întreg ansamblul de straturi este supus carbonizării într#un recipient închis. -rin ardere hârtia se încreţeşte şi imprimă un caracter ondulat $oliei de aur. 3!&$ *+ $" 5&$$ - constă într#un MsandVichN de $olie de platină între două $olii de aur. 3!&$ &$#$ *+ $" - /deea de bază în $abricarea $oliei de aur laminate este de a combina două sau trei straturi de aur, $iecare pro@enind de la alt lingou, laminate $iecare în altă direcţie. • •
• •
1i@ersele tipuri de aur pentru obturaţii directe pot $i li@rate în $orma coezi@ă sau în cea necoezi@ă. F!"#$ %!+6 $ $"& 5+" !@"$/ *"+%+ este protejată după $abricaţie prin tratarea supra$eţelor cu clor sau amoniac. Aceste gaze @or $ace ca supra$aţa materialului să de@ină
necoezi@ă temporar, e$ectul lor putând $i îndepărtat imediat înaintea inserării în ca@itate prin utilizarea căldurii. 2nele proceduri clinice necesită $" *"+% +%!+6. Acesta poate $i obţinut prin tratarea aurului direct cu gaze $os$orice şi sul$uroase, supra$eţele de aur de@enind necoezi@e în mod permanent.
PROPRIETĂŢILE AURULUI PENTRU OBTURAŢII DIRECTE 1uritatea Srinell a aurului pur este de circa <:. "n timpul condensării, duritatea ajunge până la D: HS. 1e asemenea rezistenţa la tensiune creşte de la B psi la >< psi. ăsurători e$ectuate asupra obturaţiilor directe cu aur indică $aptul că densitatea ideală de B,> gOcm> (densitatea aurului pur nu este atinsă niciodată în practică. "n cel mai bun caz, se pot atinge @alori de circa BT gOcm >. 1i$erenţele apar datorită prezenţei porozităţilor şi golurilor. -roprietăţile chimice se re$eră la rezistenţa la coroziune, care în cazul aurului nu mai necesită nici un comentariu. 1in punctul de @edere al tolerabilităţii biologice, prezenţa aurului în ca@itatea bucală nu pune probleme deosebite, în a$ara câtor@a cazuri de alergie. OBSERVAŢII BIOMECANICE Gestaurările din $olie de aur coezi@ pur sunt cele mai rezistente, mai dense şi mai dure, a@ând mai puţine lacune şi mai puţine impurităţi decât celelalte $orme de aur coezi@. 'u cât dimensiunea $ragmentelor condensate @a $i mai mică, cu atât reconstituirea $inală @a $i mai rezistentă. 'u cât rezistenţa opusă condensării @a $i mai mare (deci cu cât straturile anterioare @or $i mai bine condensate, cu atât calităţile obturaţiei @or $i mai bune. 'u cât condensatoarele @or $i mai mici, cu atât calităţile obturaţiei @or $i mai bune ($orţa de condensare este repartizată pe o supra$aţă mai mică. 'ombinarea di$eritelor tipuri de aur direct, în @ederea utilizării cât mai a@antajoase a proprietăţilor poziti@e ale $iecărui tip, este o metodă e$icientă. •
•
•
•
•
TE7NICĂ DE LUCRU anipularea aurului pentru obturaţii directe reclamă parcurgerea atentă a câtor@a $aze speci$ice acestei alternati@e terapeutice. & D+%!$#$"+$ # aurul coezi@ li@rat se decontaminează de impurităţi prin încălzire la circa D:J'. & C!*/!$"+$ $"& *"+% (*+$6$"+$) # cu lampa de spirt (înaintea inserării în ca@itate, $olia sau pacheţelul sunt menţinute la $lacără, în zona medie, >#: secunde # prin intermediul unei plăci de mică plasate deasupra unei $lăcări, pe care se aşează bucăţi de aur pentru ma?im cinci minuteL # electrică# cea mai indicată metodă (cea mai controlabilă metodă +peraţiunea de degazare reclamă meticulozitate şi prudenţă, întrucât dacă se depăşeşte temperatura de D9 J', aurul îşi pierde maleabilitatea. C!*+'$"+$ $"& pentru obturaţii directe se poate $ace prin > procedee% B. 'ondensarea cu instrumente de mână ($uloare şi ciocan special <. 'ondensare pneumatică ! nu se indică (este puţin controlabilă >. 'ondensarea electronică # cea mai indicată (controlabilă şi e$icientă MATERIALE FIZIONOMICE DE OBTURAŢII CORONARE CIMENTURI SILICAT B
'imenturile silicat $ac parte din clasa materialelor pentru obturaţii coronare de durată. 4unt cunoscute şi sub denumirea de WsilicateX, MporţelanuriX sau Mcimenturi translucideX. Ele reprezintă materiale clasice de origine minerală, utilizate pentru obturaţiile coronare $izionomice
FORME DE PREZENTARE VARIANTA CLASICĂ sistem bicomponent nedozat, pulbere#lichid -ulberea% este li@rată în $lacoane pre@ăzute cu o etichetă ce indică culoarea sau un număr corespunzător cheii de culori (B:#BT nuanţe cromatice *ichidul% este conţinut într#un $lacon pre@ăzut cu picurător şi pipetă. *ichidul este incolor, inodor şi limpede. •
VARIANTA MODERNĂ sistem bicomponent capsulat -ulberea şi lichidul sunt predozate în capsule separate printr#o dia$ragmă de staniolL pe capsule sunt indicate, prin numere, culoarea şi cantitatea •
PRODUSE COMERCIALE FORMA DEPRODUSUL COMERCIAL PREZENTARE S'+# %!+/!$&FRITE (5&@+"+-&%*) P7OSP7ATZEMENT FIODONT C#+" '&%!-TRANS LIT 3!'3$ ARISTOS INFANTID S'+# @%!#5!+P7OSP7OCAP 5"+*!6$ (%$5'&$) SILICAP
FIRMA PRODUCĂTOARE SPOFA DENTAL BAER DE TRE MERZ SPOFA DENTAL SPOFA DENTAL VIVADENT VIVADENT
COMPOZIŢIE C7IMICĂ P&@+"+$ complex de oxizi metalici + fluoruri în următoarele proporţii% 4i+< (cuarţ% >B,:#FB,9; Al<+> (alumină% ,>#<<; 'a+ (o?id de calciu% D,D#; 0a<+ (o?id de sodiu% D,D#BB,<; -<+: (pentao?id de $os$or% >#:,>; =n+ (o?id de zinc% ,B#<,; L%*& soluţie apoasă de H3P! *+ %!%+"$/+ ,-,H "eutraliza"ţi A&J1,-2H ZJ,2-K,2H DOZAREA poate $i% E+#5!"$++#în cazul sistemului bicomponent nedozat 1ozarea pulberii se realizează cu ajutorul unei linguriţe din material plastic, iar cea a lichidului, cu ajutorul unui picurător Gaportul ideal% B,9 g pulbere O ,F ml lichid 'antităţile dozate se aplică pe plăcuţa de sticlă sterilă, la distanţă una de cealaltă. BB
I*'"$& se realizează în laboratoarele producătoare, cu ajutorul balanţelor analitice $armaceutice. Acestea cântăresc cu e?actitate cantităţile necesare de pulbere şi lichid care sunt introduse ulterior în capsule din material plastic. -unerea lor în contact se realizează prin per$orarea dia$ragmei cu sonda dentară sau prin înşurubarea capsulei. PREPARARE M+!*$ %&$'%% prepararea manuală 4e aplică cantităţile dozate corespunzător pe supra$aţa lucioasă a plăcuţei de sticlă, la distanţă una de cealaltă. 1e regulă, se incorporează în lichid o jumătate din cantitatea totală de pulbere. 4e spatulează energic, cu mişcări circulare, cu ajutorul unei spatule de agat O din material plastic. 4e înglobează apoi progresi@ şi cea de#a doua jumătate din cantitatea de pulbere până la obţinerea unei paste omogene, de consistenţă cremoasă, cu grad de @iscozitate şi elasticitate ideale pentru inserarea în ca@itate. omentul optim pentru prele@are este atunci când supra$aţa amestecului şi#a pierdut luciul, dobândind un aspect mat, iar la tendinţa de deplasare pe @erticală $ormează un con care tinde să re@ină la poziţia iniţială. impul de preparare% B minut M+!*$ #!*+"% preparare mecanică cu ajutorul mala?oarelor speciale (4/*AA, 12+A. 'apsulele se introduc în dispoziti@ul mala?or, rezultând în urma amestecării o pastă cu aspect cremos, cu plasticitate speci$ică. impul de preparare% B#< secunde PROPRIETĂŢI & e$ect $izionomic initial bun, dar in timp se coloreazaL la pacienti respiratori oral supra$ata obturatiei de@ine opaca & dupa o perioada de timp apare $enomenul de separatie marginala & nu adera chimic la smalt sau dentina & in timpul prizei apar modi$icari dimensionale de tipul contractiei & proprietati cariopro$ilactice & to?icitate pulpara & solubilitate in mediul bucal% depinde de compozitie (in cazul unui raport pulbereOlichid scazut solubilitatea creste, durata de timp (in <#> zile de la aplicare solubilitatea scade si de pH (la un pH scazut si chiar neutru solubilitatea creste & rezistenta la compresiune mai buna decat a altor cimenturi clasice, dar mult mai putin rezistenta decat amalgamul & duritate similara cu cea a dentinei & coe$icient mic de dilatare termica si conducti@itate termica scazuta INDICAŢII B. +bturarea ca@ităţilor de clasa ///#a pe dinţii $rontali <. +bturarea ca@ităţilor de clasa /#a, pe $eţele orale ale dinţilor $rontali, în $oramen caecum >. +bturarea ca@ităţilor de clasa 7#a pe dinţii $rontali şi laterali Apariţia răşinilor compozite, a cimenturilor ionomere de sticlă şi a compomerilor a limitat aria de utilizare a cimenturilor silicat.
B<
B>