– inflamarea mucoasei laringelui, ca urmare a unei r ăc eli, a unor boli infec ţi oase, rinitei, sinuzitei, amigdalitei. – voce r ă gu ş it ă , merg ân d p ân ă la dispari ţi a vocii, senza ţi e de arsur ă î n g ât , tuse seac ă.
– inflamarea bronhiilor ş i î ngustarea calibrului acestora; spasmul bronhiilor. – senza ţi i de sufocare î n crize care survin mai ales noaptea, c ân d bolnavul se treze ş te, sim ţi nd o mare nevoie de aer.
– microbi: pneumococ, streptococ, stafilococ; inflama ţi a acut ă a alveolelor pulmonare favorizat ă de frig, umezeal ă, surmenaj. – febr ă ridicat ă, tuse puternic ă, expectora ţi e abundent ă, purulent ă, modific ăr i ale respira ţi ei, junghi toracic.
– bacilul Koch care determin ă distrugerea alveolelor pulmonare, ap ăr ân d caverne. – stare general ă proast ă , lipsa poftei de m ân care, sl ăb irea organismului, transpira ţi i nocturne.
29
– Asigurarea anumitor calit ăţ i ale aerului respirat: temperatur ă de 18- 20oC, umiditate, puritate. – C ăl irea organismului prin aer, ap ă, soare. – Î mbr ăc ăm inte adecvat ă condi ţi ilor de mediu. – Alimenta ţi e echilibrat ă . – Evitarea surselor de infec ţi e. – Evitarea infect ăr ii persoanelor din jur prin acoperirea nasului ş i a gurii cu batista. – Vaccinare antituberculoas ă.
: Organul specializat î n absorb ţi e este r ăd ăc ina, care are o zon ă de maxim ă absorb ţi e – zona perilor absorban ţi (perii absorban ţi sunt celule rizodermice = epidermice, modificate). Absorb ţi a se realizeaz ă prin dou ă mecanisme: - f ă r ă consum de energie – este determinat ă de deficitul hidric creat la nivelul frunzei de procesul de transpira ţi e. Acest deficit determin ă declan ş area for ţe i de suc ţi une, care se transmite de-a lungul vaselor lemnoase p ân ă la r ăd acin ă ş i, de aici, la perii absorban ţi . Se realizeaz ă f ă r ă consum de energie, prin . = procesul prin care o solu ţi e mai concentrat ă absoarbe apa dintro solu ţi e mai diluat ă printr-o membran ă semipermeabil ă . Î n cazul r ăd ăc inii, cele dou ă solu ţi i sunt: sucul celular ş i mediul extracelular, iar membrana semipermeabil ă este membrana celular ă. – cu consum de energie - este determinat ă de presiunea radicular ă pozitiv ă –dezvoltat ă la nivelul r ăd ăc inii, care ac ţi oneaz ă cu consum de energie ş i determin ă ascensiunea apei prin plant ă , facilit ân d absorb ţi a de noi cantit ăţ i de ap ă.
30
Seva brut ă este o solu ţi e apoas ă, diluat ă , predominant mineral ă, care circul ă prin vasele conduc ăt oare lemnoase. Sensul de circula ţi e prin r ăd ăc ina este urm ăt orul: de la nivelul perilor absorban ţi , seva brut ă str ăb ate exoderma – scoar ţa - endoderma, p ăt runde î n cilindrul central, î n fasciculele lemnoase, iar, de aici, cap ăt ă traseu ascendent. Ascensiunea este influen ţa t ă de dou ă for ţe : - predominant ă primavara sau c ân d solul este bogat î n ap ă; – influen ţa t ă de transpira ţi e.
Seva elaborat ă este bogat ă î n substan ţe organice solubile produse de frunze prin procesul de fotosintez ă. Se realizeaz ă prin vasele conduc ăt oare liberiene.Transportul se realizeaz ă activ – cu consum de energie ş i viteza mai mic ă, deoarece vasele liberiene au citoplasm ă. Seva elaborat ă circul ă î n ambele sensuri: descendent – spre tulpin ă ş i r ăd ă c in ă ş i ascendent spre flori ş i fructe.Surplusul de substante organice se depune ca rezerv ă î n diferite organe (r ăd ă c ina la morcov, sfecl ă, ridiche; tulpin ă la gulie, cartof).
=
totalitatea
lichidelor corpului situate extracelular: Intre mediul intern ş i celule exist ă un permanent schimb de substan ţe ş i energie.De ş i condi ţi ile mediului exterior se schimb ă, mediul intern îş i p ăs treaz ă constante î n limite fiziologice, compozi ţi a ş i propriet ăţ ile fizico-chimice. Aceast ă constant ă a parametrilor mediului intern constituie este un ţ esut conjunctiv fluid;- reprezint ă 7 greutatea corpului, adica 5,6 litri la o greutate de 70 kg.
din
31
– 55 % din volumul sanguin - lichid g ăl bui, v âs cos, ce con ţi ne ap ă (90%) ş i reziduu uscat; reprezentate de:
= hematocritul - 45% din volumul sanguin,
globulele ro ş ii = eritrocitele = hematiile; globulele albe = leucocitele; plachetele sangvine = trombocitele. – celule la maturitate; - con ţi n – pigment respirator care fixeaz ă ş i transport ă gazele respiratorii. Formeaz ă cu oxigenul un compus iar cu CO2 un compus = • • •
rezint ă afinitate crescut ă pentru CO cu care formeaz ă un = care ajuns la ţ esuturi nu se mai descompune. Prin acumulare î n ţ esuturi, se produce organismului. – celule cu nucleu, de forme ş i dimensiuni diferite; - nu con ţi n pigmenti; - au rol î n ap ăr area organismului – prin fagocitoz ă ş i prin eliberare de anticorpi. sunt de form ă variabil ă; - au rol î n procesul de = oprirea hemoragiei; - produc factorii trombocitari ai coagularii.
- transportul apei, al substan ţe lor nutritive, al substan ţe lor de excretie, al gazelor respiratorii - men ţi nerea echilibrului hidroelectrolitic al organismului; 32
- ap ăr area organismului (cu ajutorul leucocitelor); - men ţi nerea temperaturii constante a corpului; - oprirea s ân ger ăr ii prin coagularea s ân gelui ( hemostaza).
– alc ăt uit din inima ş i vase de s ân ge sistemul vascular. - localizat ă î n cutia toracica, î ntre cei doi plamani, cu v âr ful orientat spre st ân ga. - este acoperit ă de pericard. Peretele ei este format din :- epicard – foi ţa visceral ă a pericardului; - miocard = mu ş chiul inimii; -endocard – foi ţa intern ă –se continu ă la nivelul vaselor cu endoteliul. - miocardul – alc ăt uit din ţ esut muscular striat de tip cardiac. - inima este organ cavitar, alc ăt uit din 4 camere :- 2atrii ş i 2 ventricule. –sunt situate la baza inimii, au form ă oval ă, pere ţi sub ţi ri; - nu comunic ă î ntre ele; - î n atriul st ân g se deschid venele pulmonare (4) care aduc s ân ge oxigenat de la pl ăm â n i; - î n atriul drept se deschid venele cave cu s ân ge neoxigenat de la ţ esuturi; - sunt situate la v âr ful inimii ,au forma alungita, pereti mai ingrosati;nu comunica î ntre ele; â n i; - din cel drept pleac ă artera pulmonar ă cu s ân ge neoxigenat la pl ăm - din cel st ân g pleac ă artera aort ă cu s ân ge oxigenat la ţ esuturi; - la locul de plecare din ventricule, cele dou ă artere prezint ă valvule semilunare, care î mpiedic ă re î ntoarcerea s ân gelui î n inim ă. Atriul ş i ventriculul de aceea ş i parte comunic ă prin orificiile atrioventriculare, care prezint ă c ât e un aparat valvular : cel drept-valvula 33
tricuspid ă, iar cel st ân g valvula bicuspid ă. Sensul de comunicare este unic de la atrii c ăt re ventricule. - totalitatea vaselor de s ân ge : artere, vene, capilare . : vase prin care s ân gele pleac ă de la inim ă; - artera aort ă – comunic ă cu ventriculul st ân g, transport ă s ân ge cu oxigen î n organism; -artera pulmonar ă - comunic ă cu ventriculul drept, transport ă s ân ge â n i. neoxigenat la pl ăm : sunt cele mai mici vase de sange; - peretele sub ţi re = endoteliu – este un epiteliu unistratificat pavimentos; - se continua cu venele; - la nivelul lor are loc schimbul de substan ţe dintre s ân ge ş i celule. vase prin care s ân gele se î ntoarce la inim ă; vena cav ă superioar ă –aduce s ân ge de la – torace, g ât , membre superioare;se deschide î n atriul drept; vena cav ă inferioar ă – aduce s ân gele de la abdomen, pelvis, membre inferioare;se deschide î n atriul drept; are pe traseul ei valvule semilunare; â n , aduc s ân gele venele pulmonare- c ât e dou ă de la fiecare pl ăm â n i la inim ă; se deschid î n atriul st ân g. oxigenat de la pl ăm •
•
•
: este (exist ă dou ă circuite func ţi onale), (s ân gele oxigenat nu se amestec ă cu cel neoxigenat (s ân gele nu iese din vase). S ân gele parcurge dou ă circuite separate structural, dar corelate functional:
- î ncepe din ventriculul st ân g prin artera aort ă, care formeaz ă o c âr j ă aortic ă orientat ă spre st ân ga ş i d ă ramifica ţi i prin care s ân gele ajunge la 34
ţ esuturi, unde au loc schimburile de gaze. De aici, s ân gele î ncarcat cu CO2 se î ntoarce la inima î n atriul drept prin venele cave.
- î ncepe din ventriculul drept prin artera pulmonar ă, care se ramific ă la cei doi pl ăm â n i, unde au loc schimburile de gaze . De aici, s ân gele î ncarcat cu O2 se î ntoarce la inim ă î n atriul stang prin 4 vene pulmonare. Presiunea exercitat ă de sange asupra peretelui arterial constituie : - max.120 mm Hg ş i min.70 mm Hg.
– perioade lungi de stat î n picioare ( î n cazul anumitor profesii: osp ăt ar, frizer, buc ăt ar etc.). – dilatarea venelor superficiale la membrele inferioare, atrofii musculare, ulcera ţi i ale gambelor, edeme cronice masive. – purtarea unor bandaje sau ciorapi speciali care comprim ă dilata ţi ile; – mersul pe biciclet ă sau pe jos î n ritm alert.
– infiltrarea pere ţi lor arterelor mari cu lipide (gr ăs imi), colesterol; excesul alimentelor cu gr ăs imi animale; sedentarismul; fumatul.
35
– sc ăd erea elasticit ăţ ii vaselor, mic ş orarea calibrului vaselor de s ân ge, hipertensiune.
– cre ş terea presiunii sangvine asupra pere ţi lor arteriali; excesul de tutun, alcool, cafea; obezitatea, sedentarismul; stresul; alimenta ţi a bogat ă î n lipide, glucide ş i sare alimentar ă. – dep ăş irea valorilor normale ale tensiunii arteriale, ame ţe li, dureri puternice de cap, insomnie, oboseal ă, palpita ţi i, dureri î n dreptul pieptului, tulbur ăr i de vedere, accident vascular, paralizii ale membrelor, infarct miocardic.
– exces de tutun, alcool, cafea; efort fizic î ndelungat ş i necontrolat; enerv ăr i, emo ţi i; st ăr i de r ăc eal ă pronun ţa t ă care duc la insuficien ţă circulatorie î n vasele coronare. – astuparea par ţi al ă sau total ă a vaselor coronare cu un cheag de s ân ge, necrozarea ţ esutului miocardic, dureri mari î n regiunea inimii (anghina pectoral ă) .
– ateroscleroza; hipertensiunea arterial ă. – pareze ş i paralizii; tulbur ăr i senzoriale ş i motorii; tulbur ăr i de vorbire, memorie, vedere; com ă. – evitarea consumului de alcool, tutun; 36
– evitarea tensiunii psihice ş i a ritmului neregulat ş i î ncordat de via ţă ş i de munc ă; – evitarea sedentarismului; – practicarea unui regim ra ţi onal de via ţă ; – evitarea supraalimenta ţi ei ş i a alimentelor bogate î n lipide; – evitarea obezit ăţ ii.
Reprezinta functia de nutritie prin care organismele vii elimina: - produ ş i rezulta ţi din dezasimila ţi e care, prin acumulare î n organism, devin toxici; - substan ţe care nu sunt toxice, dar se afl ă in exces; - substan ţe cu rol de semnal chimic – nectarul sau aromele produse de plante. Excretia la plante se realizeaza pe doua cai: transpira ţi e ş i guta ţi e. - este procesul de eliminare a apei sub forma de vapori; - se realizeaz ă predominant la nivelul frunzei, prin cuticul ă (cantitate redus ă) ş i prin stomate (masiv), iar la unele plante prin lenticele (la nivelul tulpinii), î n cantitate redus ă. Frunza – prezint ă particularit ăţ i de structur ă pentru aceast ă functie: - suprafa ţ a de evaporare mare; - ţ esut asimilator cu spa ţi i intercelulare; - epiderma cu numeroase stomate. Stomata – este structura specializat ă, format ă din doua celule epidermice modificate, reniforme, a ş ezate cu concavitatea spre interior, delimit ân d un orificiu numit ostiol ă, prin care circul ă apa sub form ă de vapori. 37
- este î nconjurat ă de celule anexe; - are un mecanism osmotic automat de reglare a dechiderii ostiolei: la lumin ă se deschid, ca urmare a cre ş terii gradului de hidratare al celulelor, iar la î ntuneric se î nchid, asigur ân d astfel echilibrul hidric al plantei.
La animale se realizeaz ă pe mai multe c ăi : - cale urinar ă; - cale tegumentar ă – prin transpira ţi e = sudoare; - cale pulmonar ă. Calea urinar ă este principala cale prin care se elimin ă produ ş i toxici, rezulta ţi din metabolism, substan ţe care nu sunt utile organismului.
sunt organe pereche, situate î n cavitatea abdominal ă, de o parte ş i de alta a coloanei vertebrale, î n regiunea toraco-lombar ă , cu aspect reniform; - prezint ă la polul superior glandele suprarenale; Structural, sunt forma ţi din: capsul ă fibroas ă ş i parenchimul renal, ce prezint ă o zon ă medular ă (intern ă) ş i o zon ă cortical ă (extern ă) . -zona medular ă – este format ă din piramidele Malpighi = au aspect triunghiular, cu baza spre exterior ş i v âr ful spre hilul renal. Este format ă din ansele Henle ş i tuburile colectoare. •
38
zona cortical ă – are aspect granular ş i este format ă din corpusculii Malpighi ş i tuburile sinuoase ale nefronilor. Este alc ăt uit din: a. corpusculul renal=Malpighi ; - glomerulul vascular; - capsula renal ă - Bowman; b.- tubul urinifer cu: - segment proximal = tub contort proximal; - segment intermediar = ansa Henle; - segment distal = tub contort (sinuos) distal. La nivelul nefronului au loc procese de: filtrare, reabsorbtie, secre ţi e, î n urma c ăr ora se formeaz ă urina final ă. - sunt reprezentate de: - organ cavitar situat î n pelvis, cu o capacitate de 300- 350 ml; - la b ăr bat este organ comun pentru sistemele excretor si reproduc ăt or. •
- filtrarea s ân gelui si formarea urinei; - mentinerea echilibrului hidroelectrolitic.
– tulbur ăr i de metabolism; alimenta ţi e bogat ă î n carne, lapte, vegetale, dulciuri ş i cartofi; urin ă concentrat ă. – formarea de calculi renali (pietre la rinichi), care provoac ă leziuni ale c ăi lor urinare, hemoragii, febr ă, gre ţu ri, v ăr s ăt uri; dureri lombare ş i vezicale. 39
– afec ţi uni renale; intoxica ţi i; infec ţi i; diabet; obstruc ţi i ale c ăi lor urinare; hipertensiune. – î ncetinirea sau oprirea func ţi ei rinichiului (anurie); astenie; anemie; lipsa poftei de m ân care; grea ţă .
– alimenta ţi e echilibrat ă; – igiena corect ă a organelor excretoare; – tratarea infec ţi ilor; – evitarea abuzului de medicamente; – evitarea consumului de ciuperci neavizate; – evitarea frigului excesiv, suprasolicit ăr ilor fizice.
; - plantele r ăs pund la ac ţi unea stimulilor prin dou ă tipuri de mi ş c ăr i: - pasive – far ă consum de energie – r ăs p ân direa fructelor, a semintelor, a sporilor; deplasarea fitoplanctonului sub ac ţi unea curen ţi lor de aer; - active – cu consum de energie, care sunt de mai multe tipuri: sunt mi ş c ăr i orientate ale celulelor libere. In func ţi e de natura stimulului, ele pot fi: – Ex.: game ţi i b ăr b ă te ş ti se deplaseaz ă spre cei femeie ş ti, fiind atra ş i de substan ţe le eliminate de ace ş tia (chimiotactism pozitiv) ; – deplasarea popula ţi ilor de alge acvatice de la umbr ă la lumin ă. 40
sunt mi ş c ăr i orientate ale organelor plantei ca r ăs puns la ac ţi unea unui stimul; - î n func ţi e de sensul de execu ţi e a mi ş c ăr ii, sunt pozitive (se mi ş c ă î n sensul de ac ţi une a stimulului) sau negative ( î n sens invers direc ţi ei de ac ţi une a stimulului); - dup ă natura stimulului, sunt: – determinate de ac ţi unea for ţe i de gravita ţi e; -cresterea r ăd ăc inii spre centrul pamantului – geotropism pozitiv ; - cresterea tulpinii in sens invers gravitational – geotropism negativ; - determinate de ac ţi unea luminii; -orientarea floarii- soarelui spre lumina - fototropism pozitiv ; - orientarea r ăd ă c inii c ăt re sursa de substan ţe nutritive .
ş c ăr i neorientate, determinate de intensitatea sunt mi stimulului. – florile la regina nop ţi i – se î nchid ziua ş i se deschid noaptea. - la zorele, p ă padie – se deschid ziua ş i se î nchid noaptea; - florile la lalea –se deschid la c ăl dura ş i se î nchid la frig. – la mimoza si macrisul iepurului – foliolele se str ân g la atingere.
- con ţi ne receptorii pentru sim ţu l tactil, termic, dureros, de presiune ş i vibra ţi e.Ace ş tia recep ţi oneaz ă ac ţi unea stimulilor din mediul extern ş i o transmit sub form ă de impulsuri nervoase la ariile corticale corespunzatoare, contribuind la formarea senza ţi ilor tactile, termice, dureroase, de presiune.Este alcatuit ă din trei straturi: 41
1. ş e ş - acoper ă corpul la exterior sau c ă ptu te la interior organele cavitare, form ân d mucoase; - nevascularizat. 2. – format din ţ esut conjunctiv dens, vascularizat; - î n grosimea sa se g ăs esc: glandele sebacee, sudoripare ş i r ăd ă c ina firelor de p ăr =f oliculii pilo ş i. 3. – stratul profund; - este un ţ esut conjunctiv bogat î n celule adipoase = adipocite (cu gr ăs ime); - este vascularizat. - organ de sim ţ – pentru sensibilitatea exteroceptiv ă: - tactil ă, vibratorie ş i presional ă; - termic ă ş i dureroas ă; - rol de protec ţi e a organismului; - rol î n termoreglare – men ţi nerea constant ă a temperaturii corpului; -cale de excre ţi e -prin glandele sudoripare, sebacee ş i prin anexele cornoase (p ăr ul,unghiile). - asigur ă recep ţi onarea ş i prelucrarea informa ţi ilor referitoare la propriet ăţ i le chimice ale substan ţe lor odorante, aflate la o anumit ă distan ţă .Fosele nazale - sunt c ă ptu ş ite cu o mucoas ă nazal ă cu func ţi e respiratorie î n partea inferioar ă ş i func ţi e olfactiv ă î n partea superioar ă. Mucoasa nazal ă olfactiv ă este receptorul pentru olfac ţi e ş i are o suprafa ţă de 2-3 cm2; este situat ă î n regiunea superioar ă a foselor nazale ş i este format ă din: celule de sus ţi nere; celule receptoare = care sunt neuroni bipolari = chemoreceptori de distan ţă – aprecierea calit ăţ ii aerului; - evitarea p ăt runderii î n organism a unor substante nocive • •
42
- aprecierea calit ăţ ii alimentelor; - declan ş area secre ţi ei salivare; Stimulii specifici sunt reprezenta ţi de substan ţe le volatile. Acestea pot fi recep ţi onate doar dac ă sunt dizolvate î n mucusul din fose ş i au o concentra ţi e egal ă sau superioar ă pragului de excitabilitate. - asigur ă recep ţi onarea ş i prelucrarea informa ţi ilor referitoare la propriet ăţ ile chimice ale substan ţe lor sapide, solubile, care intr ă î n contact cu mucoasa bucal ă. Receptorii sunt reprezenta ţi de mugurii gustativi situa ţi î n mucoasa gustativ î lingual î ş i buco-faringian ă. Sunt receptori de contact.Mugurii din mucoasa lingual ă formeaz ă papile gustative. Rol –aprecierea calit ăţ ii alimentelor; - evitarea p ăt runderii î n organism a unor substan ţe nocive; - declan ş area secre ţi ei salivare ş i gastrice; Senza ţi i gustative primare sunt : acru, amar, dulce, s ăr at. - este format din globul ocular ş i organele anexe. Organele anexe: - de ap ăr are: glandele lacrimale, pleoape cu gene, spr ân cene, conjunctiva; - de mi ş care: mu ş chii extrinseci. Globul ocular este alc ăt uit din: î nvelisuri; aparatul optic; receptorul. 1. Î nvelisurile – sunt reprezentate de trei tunici: a. extern ă = fibroas ă: - sclerotica - de natur ă conjunctiv ă, alb-sidefie, cu rol protector. Pe ea se inser ă musculatura extrinsec ă a globului ocular; - corneea transparent ă – nevascularizat ă; b. medie = vascular ă: - coroida - pigmentat ă ş i vascularizat ă , cu rol trofic ş i de camer ă obscur ă; • • •
43
- irisu - str ă bă t ut central de un orificiu = pupila- care regleaz ă cantitatea de lumina ce p ăt runde î n globul ocular; c.intern ă - retina – de natur ă nervoas ă, reprezint ă receptorul ş i contine celulele fotoreceptoare, care sunt de dou ă tipuri: 1. celulele cu con- aproximativ -7 milioane; - predomin ă î n pata galben ă = macula lutea; - sunt exclusive î n foveea centralis = zona de maxim ă acuitate vizual ă; - asigur ă vederea diurn ă, cromatic ă, perceperea formelor, detaliilor; 2.celulele cu bastona ş – aproximativ-130 milioane; - sunt numeroase la periferie, pu ţi ne î n pata galben ă ş i lipsesc î n foveea centralis. - asigura vederea nocturn ă , acromatic ă. 2. – cuprinde mediile transparente: - corneea –nevascularizat ă, bogat inervat ă; - umoarea apoas ă – situat ă î n camera anterioar ă; - cristalinul – este o lentil ă biconvex ă, transparent ă; - localizat î n spatele irisului; - nevascularizat ş i neinervat; -corpul vitros – situat î n camera posterioar ă - este un gel transparent. Formarea imaginii: -la ochiul normal = ochi emetrop - imaginea obiectelor privite se formeaz ă pe retin ă ş i este real ă, mai mic ă ş i r ăs turnat ă. - este constituit ă din trei componente: -urechea extern ă - este format ă din: pavilionul urechii ( ţe sut cartilaginos elastic) - cu rol î n captarea sunetelor; conductul auditiv extern – la cap ăt ul c ăr uia se afl ă timpanul- tegumentul lui este prev ăz ut cu peri ş i glande sebacee, care secret ă cerumenul, substan ţă cu rol protector. -urechea medie = camera timpanic ă: situat ă î n stanca osului temporal, este plin ă cu aer; -comunic ă cu: •
•
44
faringele
prin trompa lui Eustachio; urechea extern ă prin fereastra timpanic ă; urechea interna prin fereastra oval ă ş i fereastra rotund ă; -con ţi ne trei piese osoase : - ciocanul, nicovala ş i sc ăr i ţa - ce stabilesc contact cu timpanul ş i membrana ferestrei ovale, asigur ân d transmiterea sunetului spre urechea intern ă; -urechea intern ă: - este format ă din: - labirintul osos: – situat î n st ân ca osului temporal.Este format din: vestibul osos; trei canale semicirculare; melcul osos; con ţi ne un lichid numit perilimf ă ; -labirintul membranos : – situat î n interiorul celui osos,con ţi ne un lichid numit endolimf ă .Este format din: vestibul membranos, ce con ţi ne (dou ă vezicule sacula ş i utricula); trei canale semicirculare, care se deschid î n utricul ă; melcul membranos. Î n melcul membranos este situat organul Corti –receptor pentru auz – a ş ezat pe membrana bazilar ă. Receptorii pentru echilibru sunt localiza ţi la baza canalelor semicirculare (creste ampulare) ş i î n sacula ş i utricul ă (macule). • • • •
• • •
Cauze – glob ocular alungit; cre ş terea puterii de refrac ţi e a cristalinului; privitul de aproape la calculator, TV; cititul la lumin ă slab ă. Manifest ăr i – formarea imaginii î n fa ţ a retinei; – corec ţi a: cu lentile divergente, biconcave;
45
Cauze – glob ocular mai turtit; sc ăd erea puterii de refrac ţi e a cristalinului; Manifest ăr i – formarea imaginii î n spatele retinei; – corec ţi a: cu lentile convergente, biconvexe.
Cauze – curbura neuniform ă a cristalinului sau a corneei; Manifest ăr i – focalizarea razelor de lumin ă î n puncte diferite; – corec ţi a: cu lentile cilindrice.
Cauze – sl ăb irea unuia dintre mu ş chii externi ai globului ocular. Manifest ăr i – axele optice ale celor doi globi oculari nu sunt paralele (privire î n cruci ş ); – corec ţi a: chirurgical sau exerci ţi i medicale.
– c ân d scriem sau citim lumina s ă cad ă pe obiect ş i nu pe ochi; – iluminatul suficient pentru evitarea obosirii ochilor; – distan ţ a optim ă î ntre ochi ş i carte de 25-30 cm; – ochelari fumurii î n cazul luminii puternice.
Cauze – leziuni ale urechii externe sau medii, care î mpiedic ă sau diminueaz ă transmiterea sunetelor, obturarea canalului auditiv prin dopuri de cear ă, 46
î ngro ş area timpanului dup ă inflama ţi i repetate, spargerea timpanului (surditate de conducere); – leziuni ale nervului acustic, leziuni ale centrului nervos din creier (surditate nervoas ă) ; – sunete foarte puternice (peste 120 decibeli pot cauza durere, iar peste 140 pot distruge receptorii acustici). – sc ăd erea acuit ăţ ii auditive; – dispari ţi a total ă a sensibilit ăţ ii auditive.
– men ţi nerea unei igiene perfecte a urechilor; – evitarea loviturilor ş i a introducerii de corpi str ăi ni î n ureche; – tratarea infec ţi ilor dentare, amigdaliene ş i a r ăc elilor
– î nsu ş irea organismelor de a î nregistra modific ăr ile din mediul extern ş i intern ş i de a forma, pe baza lor, senza ţi i specifice î n ariile corticale corespunz ăt oare. Baza anatomic ă este reprezentat ă de : - sistemul nervos; - sistemul locomotor; - organele de sim ţ. SISTEMUL NERVOS cuprinde: - are rol î n integrarea organismelor î n mediu; - este alc ăt uit din dou ă componente: – format din m ăd uva spin ăr ii ş i encefal; - format din: - nervi spinali ş i cranieni; - ganglioni nervo ş i; 47
- plexuri nervoase somatice. - coordoneaz ă activitatea organelor interne.
1. - î n canalul vertebral.Este protejata de un invelis format din trei meninge(duramater arahnoida si piamater) care are si rol nutritiv ;intre meninge se afla lichidul cefalorahidian. : î n sec ţi une transversal ă , prezint ă dou ă tipuri de substan ţă nervoas ă: - substan ţa alb ă; - substan ţa cenu ş ie. - este format ă din corpii celulari ai neuronilor (care formeaz ă centrii nervo ş i) ş i din fibre nervoase; - este str ăb ă t ut ă central de canalul medular central sau ependimar; - este dispus ă la interior ş i are forma literei H, prezent ân d: - 2 coarne posterioare cu neuroni senzitivi - 2 coarne laterale cu neuroni vegetativi - 2 coarne anterioare cu neuroni motori. - este dispus ă la exterior ş i este format ă din axonii neuronilor (fibre mielinice) grupa ţi î n fascicule; - este organizat ă î n cordoane. Centrii nervosi din maduva spinarii sunt conectati cu receptorii si efectorii trunchiului si membrelor prin intermediul nervilor spinali. M ăd uva spinarii are dou ă functii: - reflex ă; - de conducere. : - la baza activit ăţ ii sistemului nervos st ă actul reflex; - actul reflex este r ăs punsul fiziologic pe care î l d ă organismul la ac ţi unea stimulilor din mediu; 48
- substratul anatomic al actului reflex este format din: - receptor ( î n organele de sim ţ) - culege informa ţi a; - calea aferent ă = senzitiv ă - conduce informa ţi a; - centrul nervos - analizeaz ă ş i emite comenzi; - calea eferent ă = motoare - conduce comanda c ăt re efector; - efector (muschi, glande) - execut ă comanda; Reflexele medulare sunt somatice ş i vegetative. sunt: – reflexul rotulian, achilean, bicipital, tricipital; - au pe traseu doi neuroni: unul senzitiv ş i unul motor; - timpul de laten ţă este scurt, viteza de conducere mare, excita ţi a nu iradiaz ă; - – reflexul de flexie – este reflex de ap ăr are; - au pe traseu neuroni intercalari; - timpul de laten ţă este lung, viteza de conducere mic ă, excita ţi a iradiaz ă. : - este asigurat ă de substan ţa alb ă care formeaz ă fascicule conduc ăt oare: -cai - ascendente (ale sensibilit ăţ ii); - descendente (ale motilit ăţ ii). - localizat î n cutia cranian ă; - format din:
• •
este situat î n prelungirea m ăd uvei spin ăr ii; este alc ăt uit din trei etaje: -
Structural: - este format din substan ţă alb ă ş i substan ţă cenusie; 49
- este situat ă la exterior ş i printre nucleii de substan ţă cenu ş i e; este alc ăt uit ă din fibre ce reprezint ă c ăi le de conducere ale sensibilit ăţ ii ş i motilit ăţ ii - este situat ă la interior, fiind fragmentat ă î n nuclei;nucleii sunt: senzitivi, motori, vegetativi ş i proprii. - este situat î n partea posterioar ă a trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale; - este alc ăt uit din dou ă emisfere cerebeloase ş i vermis; - are suprafa ţa str ă bă t ut ă de ş an ţu ri paralele, care delimiteaz ă lobii ş i lobulii; Structural:- este alc ăt uit din: – la exterior, form ân d scoar ţa cerebeloas ă, iar la interior formeaz ă patru nuclei cerebelo ş i; - la interior, alc ăt uit ă din fibre de conducere. cerebelului : - asigur ă men ţi nerea echilibrului organismului, pe baza informa ţi ilor primite de la urechea intern ă; - asigur ă mentinerea tonusului muscular ş i pozi ţi a corpului; - asigur ă precizia mi ş c ăr ilor voluntare, fine. - este situat î n prelungirea trunchiului cerebral ş i acoperit dorsal de emisferele cerebrale; - substan ţa cenusie din care este alc ăt uit formeaz ă urmatoarele structuri: talamus; epitalamus; metatalamus; hipotalamus. î ndepline ş te diferite centru de control ş i integrare a func ţi ilor vegetative; men ţi nerea homeostaziei mediului intern; reglarea temperaturii corpului – homeotermia; asigur ă echilibrul hidroelectrolitic; • • • •
50
regleaz ă comportamentele
– alimentar, sexual, de ap ăr are, afectiv-
emotional; zi-noapte; regleaz ă alternan ţa controleaz ă activitatea sistemului endocrin. sunt strabatute de:
ri ş an ţu
ad ân ci numite - scizuri, care delimiteaz ă lobii; lobii sunt: frontal, temporal, parietal, occipital; ri superficiale, care delimiteaz ă girusuri = circumvolu ţi uni. ş an ţu Sunt alc ăt uite din: - substan ţă cenu ş ie - la exterior, form ân d scoar ţa cerebral ă ş i bazal form ân d nucleii bazali = corpii stria ţi ; - substan ţă alb ă - la interior. : este etajul superior de integrare a activit ăţ ii sistemului nervos; - pe suprafa ţa scoar ţe i cerebrale se descriu arii senzitive, unde sosesc informa ţi i de la receptori (vizual ă, auditiv ă, gustativ ă, olfactiv ă) , arii motorii (de unde pornesc comenzi) ş i arii de asocia ţi e (controleaz ă comportamentul, î nv ăţ area, memorarea).
caracterizata prin degenerarea progresiva a ganglionilor bazali datorita diminuarii treptate a secretiei de dopamina mediator chimic responsabil de mentinerea posturii corpului si de controlul miscarilor voluntare fine. prin:incetineala in initierea si indeplinirea miscarilor voulntare,pierderea reflexelor posturale tremuraturi caracteristice rigiditatea gatului bratelor si picioarelor.Aceasta boala nu se vindeca dar se aplica tratamente pentru ameliorarea simptomelor:medicamente exercitii de intindere musculara masuri de imbunatatire a independentei motorii.
51
este o stare patologica ce se manifeste prin pierderea sau diminuarea miscarilor voluntare din cauza inflamarii sau leziunii unui nerv datorate unor: infec ţi i, ruperi de vase sangvine, tumori, loviri sau distrugeri ale nervului. – monoplegie (paralizia unui membru); – hemiplegie (paralizia jum ăt ăţ ii superioare sau inferioare a corpului); – tetraplegie (paralizia tuturor membrelor). este o boala nervoasa cronica datorata unor infec ţi i acute; malforma ţi i congenitale ale SNC; traumatisme craniene; alcoolism; tumori cerebrale.Se manifesta prin:convulsii, pierderea cuno ş tin ţe i, agitarea membrelor; î nţ e penirea corpului, î ncetinirea respira ţi ei, mu ş carea limbii; faz ă de com ă, dup ă care persoana se treze ş te ş i nu- ş i aminte ş te de criz ă. este o boala care nu are o cauza clara insa se presupune ca este de origine virotica sau genetica.Se manifeste prin leziuni ş i cicatrici sub form ă de pl ăc i î n substan ţ a alb ă, datorate distrugerii tecii de mielin ă; tulbur ăr i de echilibru, de coordonare a mi ş c ăr ilor, de vorbire, de vedere. – practicarea unui regim de via ţă ra ţi onal î n care s ă alterneze activitatea cu odihna; – prevenirea surmenajului; – evitarea consumului excesiv de tutun, alcool, cafea; – evitarea consumului de droguri; – asigurarea unei bune nutri ţi i.
52
Locomotia mamiferelor se realizeaza cu ajutorul unui aparat locomotor alcatuit din sistem osos ca parte pasiva si sistem muscular ca aparte activa. Locomo ţi a inseamn ă deplasarea activ ă in spa ţi u a corpului, deci o activitate care reclam ă energie mecanic ă. este alc ăt uit din: § neurocraniu (frontal, parietal, temporal, occipital, sfenoid, etmoid); viscerocraniu (maxilar, mandibula, zigomatice). § : coloana vertebral ă cu zona: cervical ă, toracal ă, lombar ă, sacral ă, coccigian ă; coaste; stern. § : anterioare (humerus, radius, ulna, carpiene, metacarpiene, falange) posterioare (femur, fibula ,tibia, tarsiene, metatarsiene, falange). se articuleaz ă la trunchi prin centura scapular ă format ă din omoplat ş i clavicula. se articuleaz ă la trunchi prin centura pelvian ă format ă din oasele coxale ş i osul sacrum. La mamifere lungimea oaselor membrelor ş i uneori num ăr ul lor prezint ă modific ăr i reflectand unitatea dintre forma ş i func ţi a organelor in diferite condi ţi i de via ţă . La mamiferele terestre se constat ă modific ăr i numai in regiunea labelor: : calc ă pe toat ă talpa (arici, urs, om) : calc ă numai pe degete (pisica, lupul) •
•
•
•
53
: se sprijin ă pe varful degetelor care sunt protejate de o copit ă (porc, oaie, cal). La mamiferele locomo ţi a se bazeaz ă pe ondularea corpului, iar reducerea membrelor contribuie la forma hidrodinamic ă. Liliacul are falange lungi ş i sub ţi ri care sus ţi n membrana aripii. Se remarc ă sternul m ăr it pe care se inser ă mu ş chii pectorali puternici care mi ş c ă aripile. La om adaptarea scheletului la locomo ţi a biped ă presupune urm ăt oarele modific ăr i: alungirea oaselor coapsei si gambei o form ă specific ă coloana vertebral ă, pe lang ă rigiditate, cap ăt ă de ,,S" se largeste centura pelviana apare curba plantara(scobitura din talpa)
Relieful unui os reflect ă modul cum se inser ă mu ş chii pe el ş i for ţa de trac ţi une a mu ş chiului, deci m ăr imea acestuia. Forma organelor sistemului locomotor este adaptat ă la un anumit tip de locomo ţi e intr-un anumit mediu. : deltoid,-muschiul umarului; biceps branhial, triceps branhial-muschi ai bratului;,pronatori, supinatori, extensori, flexori-muschi ai antebratului. : fesieri-muschi ai centurii pelviene;croitor si aductor-muschi ai coapsei; mu ş chii gambei. Organizarea sistemului locomotor ş i coordonarea nervoas ă permit realizarea unor mi ş că r i precise ş i o deplasare coordonat ă a organismelor in mediu.
54
– nu implic ă fuziunea celulelor reproduc ăt oare (nu are loc fecunda ţi a); Are loc prin: – î nt âl nit ă la mu ş chi ş i ferigi; – : ş un; (tulpin ă t âr â t oare): fragi, c ă p (tulpin ă subteran ă) : iris; (tulpin ă subteran ă ): lalea, zambil ă, narcis ă, ceap ă; (tulpin ă subteran ă) : cartof; – fragmente din plant ă care sunt puse la inr ăd ă c inat (vi ţa de vie, salcie, trandafir, mu ş cat ă ); – inr ăd ăc inarea unor fragmente prin indoirea ramurilor ş i acoperirea cu p ăm ant. Desprinderea de planta mam ă se face dup ă formarea r ăd ăc inilor adventive (vi ţa de vie, coac ăz ); – const ă in imbinarea a dou ă plante: portaltoiul care are r ăd ă c ini ş i altoiul, partea pe care vrem s ă o inmul ţi m. Reu ş ita altoirii depinde mult de indemanarea celui care execut ă opera ţi a = punerea in contact a meristemelor celor dou ă plante (pomi fructiferi, citrice, trandafiri); sau culturi de celule ş i ţ esuturi vegetale – este o metod ă modern ă in care se utilizeaz ă fragmente de meristeme sau celule care se cresc pe medii de cultur ă speciale (compozi ţi e optim ă, hormoni de cre ş tere). – const ă î n contopirea a dou ă celule reproduc ăt oare (are loc fecunda ţi a ş i formarea unui zigot).Organul reproducerii sexuate la spermatofite este floarea. Componentele unei flori la angiosperme sunt: -codita cu care floarea se prinde de ramura; - -partea latita pe care se prind celelalte elemente florale; - 55
-sepale-de
regula sunt verzi dar pot fi si colorate;totalitatea lor formeaza caliciul-K;pot fi libere sau unite. -formeaza corola;pot fi libere sau unite;sepalele si petalele - formeaza impreuna invelisurile florii(partea asexuata) -formeaza ,si reprezinta partea barbateasca a - florii ;o stamina este alcatuita din filament si antera cu sacii polinici in care se vor forma graunciorii de polen(microspori). -formeaza ,si reprezinta partea femeiasca a florii;o - carpela este formata din ovar stil si stigmat.In ovar se afla unul sau mai multe ovule la nivelul carora se va diferentia sacul embrionar(macrosporul).La majoritatea plantelor florile sunt grupate in inflorescente.
– are loc î n sacul embrionar; – au loc dou ă contopiri: – o spermatie cu oosfera, form ân du-se zigotul principal diploid (celula-ou – 2n); – a doua spermatie cu nucleul diploid, form ân du-se o celul ă triploid ă (zigotul accesoriu – 3n) din care se va forma mai t âr ziu un ţ esut nutritiv din s ăm â n ţă = albumen (endosperm secundar). – provine din ovulul florii, dup ă fecunda ţi e: din zigotul principal se va dezvolta embrionul semin ţe i, iar din cel accesoriu endospermul semin ţe i (albumenul). 56
Structura semin ţe i:
– se dezvolt ă din ovarul florii dup ă fecunda ţi e. Clasificare: (la prun, cires, cais), (la tomate, strugure), (m ăr , p ăr , gutui). – indehiscente (nu se deschid) – nuca, achena (la floarea- soarelui), cariopsa (la gr âu , porumb); - dehiscente - p ăs taia (fasole), capsula (mac). Orice organism cu reproducere sexuat ă are dou ă momente importante î n ciclul de dezvoltare: - fecunda ţi a = dublarea num ăr ului de cromozomi din zigot (2n) prin contopirea a dou ă celule haploide (n); - meioza = î njum ăt ă ţ irea num ăr ului de cromozomi î n timpul form ăr ii celulelor reproduc ăt oare haploide (n) = game ţi i. La vertebrate, formarea game ţi lor haploizi (spermatozoizii ş i ovulele) are loc î n organe specializate (testicule si ovare): )
Dupa modul de reproducere mamiferele se clasifica in: :depun oua pe care le clocesc:ornitorinc,echidna. 57
:puii se dezvolta incomplet in uter si imediat dupa nastere sunt introdusi in marsupiu. :puii se dezvolta complet in uter. Sistemul reproducator este alcatuit din:gonade,conducte genitale,glande anexe si organe genitale externe.
sunt reprezentate de care contin numeroase tuburi seminifere in care se formeaza ,prin diviziune meiotica,spermatozoizii(gametii barbatesti). sunt tuburi care acumuleaza si conduc sperma (spermatozoizii+lichid spermatic);sunt reprezentate de canalul epididimului,canalul deferent,canalul ejaculator si uretra(cale comuna genitala si urinara). sunt reprezentate de : :glande pereche ce colecteaza sperma si secreta lichid spermatic. :glanda unica. •
•
sunt reprezentate de ce contin numerosi foliculi ovarieni de forma unor vezicule :fiecare folicul va produce cate un ovul prin meioza care va fi eliberat si expulzat din ovar-fenomen denumit ovulatie. sunt reprezentate de si .Trompele uterine preiau ovulul expulzat din ovar si la nivelul lor poate avea loc si fecundatia (unirea spermatozoidului cu ovulul);zigotul format se divide mitotic si va incepe dezvoltarea embrionara.
58
Embrionul este impins treptat spre uter unde se cufunda in mucoasa acestui fenomen numit nidatie.In jurul embrionului se formeaza o punga de lichid –sacul amniotic,cu rol de protectie si hranire.In peretele uterului se formeaza un organ temporar de hranire numit placenta.Intre placenta si embrion este cordonul ombilical prin vasele caruia circula sangele embrionului.
este cauzat de Treponema pallidum (prezent in sange). Poate fi: ăm ani dup ă contactul sexual infectant apare o - sifilis primar – la 12 s ă pt ran ă pe vagin sau la nivelul penisului; - sifilis secundar – intre 2 – 6 luni de la infec ţi e apare o erup ţi e ro ş ie pe corp, febr ă, dureri de cap sau gat; - sifilis ter ţi ar – se instaleaz ă dup ă ca ţi va ani de la infec ţi e ş i apar afec ţi uni ale inimii ş i creierului. – este cauzat ă de o bacterie ş i se manifest ă prin scurgere galben – verzuie din vagin sau din penis, dureri abdominale, dureri ş i arsuri la urinare.Simptomele apar la 10 zile dup ă infec ţi e. – provocat ă de ciuperca Candida albicans. La femei afecteaz ă vulva ş i vaginul, iar la b ăr ba ţi penisul. Se manifest ă prin: scurgere vaginal ă groas ă, albicioas ă ,inflama ţi a vulvei, dureri ş i / sau arsuri la urinat, manc ăr ime in zona genital ă, inflama ţi a penisului. – (sindromul imunodeficitar dobandit) este etapa final ă a infec ţi ei cu virusul HIV (izolat in 1981 ş i care afecteaz ă progresiv sistemul imunitar). Se manifest ă prin:depresie imun ă major ă , dezvoltarea infec ţi lor virale, bacteriene, micotice, apari ţi a de tumori, afectarea sistemului nervos central ş i, in final, moartea.
59
Structura semin ţe i:
– se dezvolt ă din ovarul florii dup ă fecunda ţi e. Clasificare: (la prun, cires, cais), (la tomate, strugure), (m ăr , p ăr , gutui). – indehiscente (nu se deschid) – nuca, achena (la floarea- soarelui), cariopsa (la gr âu , porumb); - dehiscente - p ăs taia (fasole), capsula (mac). Orice organism cu reproducere sexuat ă are dou ă momente importante î n ciclul de dezvoltare: - fecunda ţi a = dublarea num ăr ului de cromozomi din zigot (2n) prin contopirea a dou ă celule haploide (n); - meioza = î njum ăt ă ţ irea num ăr ului de cromozomi î n timpul form ăr ii celulelor reproduc ăt oare haploide (n) = game ţi i. La vertebrate, formarea game ţi lor haploizi (spermatozoizii ş i ovulele) are loc î n organe specializate (testicule si ovare): )
Dupa modul de reproducere mamiferele se clasifica in: :depun oua pe care le clocesc:ornitorinc,echidna. 57
:puii se dezvolta incomplet in uter si imediat dupa nastere sunt introdusi in marsupiu. :puii se dezvolta complet in uter. Sistemul reproducator este alcatuit din:gonade,conducte genitale,glande anexe si organe genitale externe.
sunt reprezentate de care contin numeroase tuburi seminifere in care se formeaza ,prin diviziune meiotica,spermatozoizii(gametii barbatesti). sunt tuburi care acumuleaza si conduc sperma (spermatozoizii+lichid spermatic);sunt reprezentate de canalul epididimului,canalul deferent,canalul ejaculator si uretra(cale comuna genitala si urinara). sunt reprezentate de : :glande pereche ce colecteaza sperma si secreta lichid spermatic. :glanda unica. •
•
sunt reprezentate de ce contin numerosi foliculi ovarieni de forma unor vezicule :fiecare folicul va produce cate un ovul prin meioza care va fi eliberat si expulzat din ovar-fenomen denumit ovulatie. sunt reprezentate de si .Trompele uterine preiau ovulul expulzat din ovar si la nivelul lor poate avea loc si fecundatia (unirea spermatozoidului cu ovulul);zigotul format se divide mitotic si va incepe dezvoltarea embrionara.
58
