REGIMURI Ș I NORME DE IRIGARE A CULTURILOR CU VALOARE AD Ă UGAT UGAT Ă (culturi legumicole, horticole și vi ț ei de vie) ț ei
I.
NORMELE DE IRIGARE LA PRINCIPALELE CULTURI AGRICOLE
Necesitatea în apă a plantelor agricole, în condiţiile Republicii Moldova, este satisf ăcută din contul precipitaţiilor în anii umezi cu 74100%, în anii medii – cu 42-85%, iar în anii secetoşi doar cu numai 1158%. Gradul de aprovizionare cu apă a semănăturilor influenţează substanţial obţinerea producţiilor înalte şi stabile ale culturilor agricole. Apa utilizată în scopuri de irigare nu trebuie să aibă un conţinut prea mare de săruri (maximum 1 g/l, la concentraţia nu mai mare a ionilor de: sodiu (Na) < 50%; magneziu (Mg) < 50%; raportul dintre cationii de Na şi Ca mai mic de 1; (HCO3- + CO3+2) – (Ca+2 + Mg+2) <1,25), să fie bine aerisită, nu prea rece şi să nu conţină rezidiuri de substanţe poluante, seminţe de buruieni – să corespundă cerinţelor de calitate microbiologice. Cerinţa primordială privind calitatea apei utilizate la irigare este ca conţinutul de săruri să nu depăşească 1 g/l, concentraţia nu mai mare a ionilor de: sodiu (Na) < 50%; magneziu (Mg) < 50%; raportul dintre cationii de Na şi Ca mai mic de 1; (HCO3- + CO 3+2) – (Ca+2 + Mg+2) <1,25), să fie bine aerisită, nu prea rece şi să nu conţină rezidiuri de substanţe poluante, seminţe de buruieni – să corespundă cerinţelor de calitate microbiologice. În scopul irigării se va utiliza apa, ce corespunde condiţiilor de conţinut al sărurilor solubile. Îndeosebi de periculoasă pentru udări se consideră apa cu conţinut ridicat de săruri de natriu (sodiu). Udările frecvente cu apă cu conţinut majorat de sodiu cauzează o salinizare puternică a solurilor. Pentru estimarea utilităţii apelor superficiale şi subterane în scopul irigării se foloseşte metoda SAR (raportul de adsorbţie al sodiului): SAR = Na : √ (Ca + Mg) / 2;
în care: Na, Ca, Mg –respectiv conţinutul sodiului, calciului şi magneziului adsorbaţi. Pentru majoritatea cernoziomurilor este acceptabil ă utilizarea apei cu mineralizare total ă nu mai mare de 1 g/l şi SAR sub 6.
Pentru aprecierea calităţii apei pentru irigare este obligatoriu să se facă periodic analiza chimică a apei, deoarece compoziţia apei se modifică în timp, sub influenţa factorilor de mediu şi antropogeni, in acest context fiind important să cunoaştem nu numai mineralizarea apei, dar şi compoziţie chimică a ei după anionii şi cationii sărurilor minerale. În tabelul nr. 1 sunt prezentaţi indicii de calitate a apei pentru irigare, în acest context o atenţie sporită va fi acordă prezenţei şi valorilor critice a ionilor de sodiu, magneziu, şi sărurilor alcaline.
�
Tabelul 1 Exemplul unei probe de apă la irigare cu prezentarea indiciilor de calitate chimică Nr
Parametrii
Valori critice (LCA)
1 2 3 4 5 6 7 8
SAR Ka Mg/Ca Mineralizarea, g/l Mg/Ca+Mg, % Na/Ca+Mg, % Na/Ca+Mg+Na, % Na/Ca
>3 <6 > 1,27 >1 > 50 > 70 > 50 >1
Exemplu valori a unei probe de ap ă
9,6 3,83 1,29 0,95 56,25 381,25 79,2 8,71
Specifica ţii
necalitativ necalitativ necalitativ calitativ necalitativ necalitativ necalitativ necalitativ
La baza analizelor calităţii apei le irigare sunt utilizate metodele de analiză chimică specificate în conformitate cu GOST 26449.1-85, care este executat de laboratoarele acreditate şi certificate. Lista Laboratoarelor de încercari și testări a calității apei si solului: (Competenta tehnica SM SR EN ISO/CEI 17025:2002) –conform Registrul organismelor de evaluare a conformităţii acreditate la data de 11.10.2011 Laboratorul acreditat
LÎ „Agrochim” al Centrului Republican de Pedologie Aplicat ă MD 2005, mun. Chi şinău str. Cosmonauţilor, 6 Cociu Ludmila tel.: 24-34-72, 22-10-49, 24-34-04 fax:22-10-47 e-mail:
[email protected] Centrul investiga ţii ecologice al
Competen ţă tehnică
Tipurile de analiză
SNA MD CAECP LÎ 01 034
soluri, material p ămîntos, îngrăşăminte minerale, pesticide, produse vegetale,material forestier, semifabricate, articole din lemn, materiale de construcţie, metal uzat, înc ăperi locative şi întreprinderi
Acr. iniţ. 15.12.1995
16.10.2009-16.10.2013 Competen ţă tehnică şi independen ţă SM SR EN ISO/CEI 17025:2006
Agenţiei Ecologice Chişinău
SNA MD CAECP LÎ 01 130
Agenţiei Ecologice Bălţi
16.10.2009-16.10.2013 Competen ţă tehnică şi independen ţă SM SR EN ISO/CEI 17025:2006 SNA MD CAECP LÎ 01 131
MD 2028, mun. Chi şinău str. Gh. Tudor, 3 Leahu Arcadie tel./fax: 28-15-77 e-mail:
[email protected] Centrul investiga ţii ecologice al
Acr. iniţ. 03.09.2001
MD 3101, mun. Bălţi Str. B. Glavan, 5 Scurtu Elizaveta tel.: (231) 3-30-92, fax: 3-30-92 e-mail:
[email protected]
Acr. iniţ. 03.09.2001
ape uzate şi terestre, sol, aer şi poluan ţii aerului atmosferic, gazele de e şapamen ale automobilelor
ape uzate şi terestre, soluri, emisii în atmosfer ă, testarea auto
16.10.2009-16.10.2013 Competen ţă tehnică şi independen ţă SM SR EN ISO/CEI 17025:2006
�
Centru investiga ţii ecologice al Agenţiei Ecologice Cahul
MD 3901, or. Cahul, şos. Griviţei, 26 Zagorscaia Natalia tel.: (299) 41831, 22950 fax: 4-18-31 e-mail:
[email protected] LÎ ,,Geolab” din cadrul Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei MD 2028, mun. Chi şinău str. Academiei, 3 Bogdevici Oleg tel:73-96-36, 73-90-27 fax:73-97-29 e-mail:
[email protected]
SNA MD CAECP LÎ 01 135
ape uzate şi terestre, sol
Acr. iniţ. 01.10.2001
16.10.2009-16.10.2013 Competen ţă tehnică şi independen ţă SM SR EN ISO/CEI 17025:2006 SNA MD CAECP LÎ 02 213 Acr. iniţ. 28.11.2008
apă potabil ă şi minerală, produse alimentare şi materie prim ă, sol, roci
28.11.2008 – 28.11.2011 Competen ţă tehnică şi independen ţă SM SR EN ISO/CEI 17025:2006
Tabelul 2 Exemplul unei probe de apă la irigare cu prezentarea rezultatelor şi metodelor de analiză Nr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Indicii determina ţi
pH = 8,3 Ca2+ Ma2+ Na+ ClSO4HCO3CO3Reziduul fix Duritatea Suma ionilor
Conţinutul elementelor chimice mg/l me/l
28,06 21,89 280,8 207,4 93,6 170,8 144,0 859,15 946,55
1,4 1,8 12,2 5,85 1,95 2,8 4,8 3,2 -
Document normativ GOST 26449.1-85
Paragraf 4, p.8 Paragraf 11, p.25 Paragraf 4, p.28 Paragraf 4, p.46 Paragraf 4, p.19 Paragraf 4, p.29 Paragraf 4, p.13 Paragraf 4, p.13 Paragraf 4, p.3 Paragraf 4, p.23 -
Utilizatorii de apă pentru irigare vor efectua evaluarea calităţii apei în fiecare an (testarea chimică şi microbiologică). Probele prelevate vor fi analizate în cadrul laboratoarelor autorizate şi certificate, verificându-se: contaminarea cu pesticide, fertilizanţi, săruri, metale grele, excremente ale animalelor, pH. Numai în cazul când rezultatele încercărilor sursei de apă va corespunde tuturor cerinţelor admise, apa pentru de irigare se va utiliza în circuit. Calitatea apei se va monitoriza permanent, iar rezultatele încercărilor (microbiologice şi chimice) pentru fiecare an vor fi înregistrate şi documentate. Optimizarea aprovizionării cu apă a plantelor pe parcursul întregii perioade de vegetaţie este posibilă doar prin compensarea oportună a deficitului de apă din stratul activ de sol. Metoda de udare reprezintă modul de administrare a apei, care necesită distribuirea uniformă a unui volum de apă de irigaţie într-o perioadă de timp în sol, în zona radiculară şi în fazele respective de creştere şi dezvoltare a plantelor cultivate. La momentul de fa ţă cele mai performante, cu utilizarea raţională a apă de irigaţie, precum şi cu un consum moderat de energie, sunt metodele de irigare prin aspersiune şi picurare. Respectiv la aceste metode ne vom �
referi în continuare la descrierea tehnicilor şi echipamentelor utilizate în condiţiile agriculturii Republicii Moldova. Norma de irigare –cantitate de apă distribuită pe suprafaţa unui hectar de teren agricol în timpul unei irigări, se exprimă în m3 /ha sau mm. Normele de irigare pentru culturile agricole depinde de specia plantei şi tehnologia cultivării aplicată, regimul hidrologic natural al anului. Textura solului, etc. Regimul de administrarea a apei la irigare va consta în relevarea apei în fazele optime şi critice a creştere şi dezvoltare a plantelor de cultură. Cantitatea de apă ce se administrează la fiecare irigare, reprezintă norma de irigare . O normă de irigat se administrează în dependenţă de tehnica de udare şi poate fi realizată în decurs de 2-10 zile. Se deosebesc următoarele termene de aplicare a irigaţiei: Iriga ţ ia de aprovizionare se aplică toamna, pentru culturile ce se însămânţează în această perioadă, în pepiniere şi plantaţiile de producere pomicole de asemenea în zonele unde în perioada de vegetaţie a anului sa format un deficit considerabil de apă în sol. Udarea de aprovizionare se aplică la culturile ce se însămânţează primăvara în zonele în care precipitaţiile de iarnă sunt insuficiente. Udările de aprovizionare se efectuează cu 5-20 zile înainte de semănat sau plantatul materialului săditor, iar norma de irigare depinde de specia preconizată spre cultive 3 şi variază între 400-1200 m /ha. În cazul utiliz ării irigaţiei prin picurare şi instalarea ei odată cu plantarea răsadului, pomilor, butaşilor sau viţelor altoite, udarea de aprovizionare se va efectua cu un volum mai redus, reieşind din rezerva de apă în sol. Toate plantele legumicole imediat după răsărire sau plantare au nevoie de apă şi în acest scop se vor aplica iriga ţ ii pentru asigurarea înr ăd ăcinării r ăsadului la culturile legumicole (cu norme mici de 200250 m3 /ha) şi/sau a materialului săditor la plantaţiile horti-viticole. La plantarea materialului săditor această irigaţie poate fi exclusă (în cazul aplicării irigaţiilor de aprovizionare) sau aplicată prin umectarea
bine a stratului de sol din gropile pentru plantare cu administrarea locală a apei. Irigarea în perioada de vegeta ţ ie are ca scop asigurarea nivelului optim de umiditate pe parcursul vegetaţie în sol, la zona de amplasare a sistemei radiculare a plantelor de cultură (culturi legumicole 0-30 cm, horticole şi viţa de vie 0-70 cm). La estimarea cerinţelor în umiditate a culturilor horticole în perioada de vegetaţie se va lua numaidecât în consideraţie raportul dintre umiditatea solului şi umiditatea relativă a aerului. Cerinţele plantelor horticole faţă de umiditatea solului în perioada de vegetaţie diferă foarte mult de fa o specie la alta şi pot fi grupate în felul următor: �
-
cu cerinţe foarte mari — varza, căpşunul, zmeurul şi coacăzul; cu cerinţe mari — castravetele, dovleacul, morcovul, mărul, părul, prunul; cu cerinţe moderate — tomatele, ardeiul, vinetele, ceapa, ridichea, mazărea, salata, cireşul, vişinul, viţa de vie; - cu cerinţe reduse — sfecla roşie, fasolea, prazul, piersicul şi caisul. Faţă de umiditatea relativă a aerului, în perioada de vegetaţie, plantele horticole au următoarele cerinţe: - ridicată (85—95%) —castravetele, ţelina şi căpşunul; - moderată (70—85%) — varza, sfecla, morcovul, cartoful, mărul, părul, cireşul, vişinul, zmeurul, coacăzul şi viţa de vie; - mai scăzută (55—70%) — tomatele, ardeiul, vinetele, fasolea de grădină, piersicul, caisul; - coborâtă (45—55%) — harbuzul, zemosul, dovleacul. Irigarea cu scop special – se va efectua pentru combaterea brumelor şi a îngheţurilor tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, pentru încorporarea îngrăşămintelor simulant cu irigarea sau răcorirea plantelor.
Vom menţiona la fel că cerinţele diferitelor specii faţă de umiditatea solului şi umiditatea relativă a aerului va fi raportată la capacitatea de absorbţie a apei de către sistemul radicular al plantei. Majorarea capacităţii de absorbţie a sistemului radicular al plantei va fi asigurat din start, din primele faze de vegetaţie, prin aplicarea udărilor de aprovizionare înainte de semănat şi plantat şi menţinerea plafonului optimal de apă în sol prin irigări de vegetaţie a umidităţii optime a stratului de sol în zona radiculară.
�
II.
IRIGAREA CULTURILOR LEGUMICOLE
sunt culturile anuale cele mai profitabile, care necesită a fi crescute în condiţii de irigare. Culturile legumicole tomatele, ardeiul, vinetele, morcovul, sfecla ro şie, varza, castraveţii, ceapa, cartofii sunt crescute în cultura plantaţiilor de câmp începând cu primăvară devreme până toamna târzie. Aproape 50% din totalul de apă necesară trebuie să fie aprovizionată prin sistemul de irigare. Normele de udare şi norma de irigare variază în dependenţă de regimul hidrologic şi tehnica de udare conform tabelului de mai jos.
Legumele
Tabelul 3 Regimurile de irigare prin aplicarea iriga ţ iei prin aspersiune la principalele culturi agricole pe parcursul vegeta ţ iei în Republica Moldova (după P. Patron 2002, V. Balan 2001, I. Caraman 2003, N. Perstniov 2000) Specia Faza de creştere şi dezvoltare Stratul Umiditatea
Tomate timpurii
până la fructificare în perioada de fructificare Tomate cu perioada de coacere medie toată perioada de vegetaţie Tomate semănate direct în câmp până la fructificare în perioada de fructificare Ardei până la fructificare în perioada de fructificare Vinete până la fructificare Castraveţi toată perioada de vegetaţie Varză tardivă până la formarea coceanului în perioada formării coceanului Ceapă pentru bulbi până la formarea bulbului în perioada formării bulbului Usturoi toată perioada de vegetaţie Morcov semănat vara toată perioada de vegetaţie Sfeclă roşie toată perioada de vegetaţie Cartofi până la formarea tuberculilor în perioada formării tuberculilor Porumb zaharat înspicarea, polenizare, formarea boabelor Sămânţoase: mărul şi părul 1. după legarea fructelor; 2. creşterea intensă a lăstarilor; 3. diferenţierea mugurilor de rod; 4. 2-3 săptămâni înainte de recoltare Sâmburoase: prunul, caisul şi piersicul 1. faza de întărirea a endocarpului; 2. înainte de coacerea fructelor. Căpşunul 1. înaintea înfloririi, 2. formarea şi creşterea fructului; Zmeurul şi coacăzul 3. la începutul coacerii fructelor; 4. dup ă cules Viţa de vie soiuri tehnice şi de masă 1. creşterea intensă a lăstarilor şi frunzelor; 2. legarea florilor; 3. începutul maturării - maturarea bobiţelor.
activ de sol (cm)
solului înainte de udare, %
50 70 50 30 50 30 50 30 50 50 50 30 50 40 50 50 50 50 50 70
75 80 70 70 70 70 80 70 80 80 70 80 80 80 80 70 80 75 65 70-80
70
60-70
30 40-50
75-85 70-80
70
70-80
* Normele de udare, numărul ud ărilor şi norma de irigare se stabilesc în dependen ţă de condi ţ iile de alimentare cu apă din precipita ţ ii pentru perioada de vegeta ţ ie a anului concret. �
se dezvoltă în condiţii când plafonul minimal de umiditate a solului este mai joasă de 70-80% din capacitatea de câmp pentru apă a solului. Tomatele semănate în câmp sunt mai puţin pretenţioase faţă de umiditatea solului spre deosebire de cele plantate prin r ăsad. Se vor aplica pe vegetaţie 7-8 udări cu normele de 300-400 m3 /ha la irigare. La irigarea prin picurare normele de irigare sunt de 22-55 m3 /ha, concomitent se poate administra şi îngrăşămintele. Tomatele
sunt destul de pretenţioşi faţă de regimul hidric al solului şi cel aerian. Umiditatea optimă a solului trebuie să constituie 70-75% din capacitatea de câmp pentru apă în sol – pentru faza de până la fructificare, şi 80-85% în restul perioadei de vegetaţie a plantelor. Vinetele au cerinţe sporite faţă de apă. La începutul vegetaţiei se va asigura umiditatea solului de 70%, iar în timpul fructificării de 80% din capacitatea de câmp pentru apă a solului. Morcovul este deosebit de pretenţios faţă de condiţiile de umezeală în următoarele faze de creştere şi dezvoltare: încolţirea seminţelor, începutul creşterii şi formării sistemului radicular, formarea rădăcinilor. Regimul optimal de umezeală recomandat pentru morcov este de 75-80% din capacitatea maximă pentru apă a solului. Se recomandă înainte de semănat o irigaţie de aprovizionare. Castravetele este o plantă iubitoare de căldură şi umezeală. Umiditatea optimă a solului pentru creşterea şi fructificarea plantelor este de 80-85% din capacitatea maximă pentru apă a câmpului, la umiditatea relativă a aerului de 90%. La utilizarea instalaţiilor de irigare prin aspersiune în perioada de vegetaţie se execută până la înflorire. Se aplică irigări în cazul când umiditatea solului în stratul de 0-30 cm, scade mai jos de 70% din capacitatea de câmp pentru apă în sol, iar în fazele de înflorire şi fructificare umiditatea solului în stratul de 0-50 cm nu trebuie să scadă mai jos de 80%. La cultivarea verzei se va asigura umiditatea solului de 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă în sol, iar numărul de udări va varia în dependenţă de perioada de vegetaţie şi recolta planificată. Ardeii sunt destul de pretenţioşi fa ţă de regimul hidric al solului şi cel aerian. Umiditatea optimă a solului trebuie să constituie 70-75% din capacitatea de câmp pentru apă în sol – pentru faza de până la fructificare, şi 80-85% în restul perioadei de vegetaţie a plantelor. Vinetele au cerinţe sporite faţă de apă. La începutul vegetaţiei se va asigura umiditatea solului de 70%, iar în timpul fructificării de 80% din capacitatea de câmp pentru apă a solului. Morcovul este deosebit de pretenţios faţă de condiţiile de umezeală în următoarele faze de creştere şi dezvoltare: încolţirea seminţelor, începutul creşterii şi formării sistemului radicular, formarea rădăcinilor. Regimul optimal de umezeală recomandat pentru morcov este de 75-80% din capacitatea maximă pentru apă a solului. Se recomandă înainte de semănat o irigaţie de aprovizionare. Ardeii
�
Castravetele este o plantă iubitoare de căldură şi umezeală. Umiditatea optimă a solului pentru creşterea şi fructificarea plantelor este de 80-85% din capacitatea maximă pentru apă a câmpului, la umiditatea relativă a aerului de 90%. La utilizarea instalaţiilor de irigare prin aspersiune în perioada de vegetaţie se execută până la înflorire. Se aplică irigări în cazul când umiditatea solului în stratul de 0-30 cm, scade mai jos de 70% din capacitatea de câmp pentru apă în sol, iar în fazele de înflorire şi fructificare umiditatea solului în stratul de 0-50 cm nu trebuie să scadă mai jos de 80%. La cultivarea verzei se va asigura umiditatea solului de 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă în sol, iar numărul de udări va varia în dependenţă de perioada de vegetaţie şi recolta planificată.
Tabelul 4 Normele recomandate de ap ă la irigarea prin picurare la principalele culturi legumicole pe parcursul vegeta ţ iei în Republica Moldova Cultura
Tomate
Ceapă
Castraveţi
Cartoful
Morcov
Norma de irigare m3 /ha
20-30 30-40 45-50 45-55 25-35 20-25 25-30 35-45 50-65 (70) 45-35 (20) 25-35 45-55 30-40 25-35 25-35 35-45 45-50 45-55 25-35 20-25 35-45 25-35 20-25
Zile de vegetaţie
Cultura
Norma de irigare m3 /ha
Zile de vegetaţie
1–21 22–45 46–70 71-110 110-120 1–10 11–30 31–50 51–75 76-100 1–30 31–60 61–90 91-110 1-10 11-30 31-50 51-75 75-90 1-20 21-41 41-55 55-70
Ardei
20-30 35-45 40-45 45-50 25-35 20-30 35-45 40-45 45-55 25-35 15-20 35-45 25-35 20-25 20-25 25-35 35-45 45-50 45-55 25-35
1–10 11–30 31–50 51–75 76-100 1-21 22-45 46-70 71-110 111-120 1–30 31–60 61–90 91-110 1–21 22–45 46–70 71–110 111–120 121-150
Vinete
Pepene verde
Varză albă
Cartoful este
sensibil atât la insuficienţa cât şi la excesul de apă. Pentru realizarea unor producţii înalte la cartof, umiditatea solului până la adâncimea de 40-60 cm nu trebuie să scadă sub 70% din capacitatea de câmp pentru apa din sol, în perioada de plantare şi până la maturizarea plantelor. Normele de udare vor fi stabilite în funcţie de condiţiile asigurării cu apă în sol.
�
III.
IRIGAREA PLANTAŢIILOR POMICOLE ŞI A VIŢEI DE VIE
Pomii fructiferi şi viţa de vie au nevoie de o cantitate de apă mai mare decât alte culturile agricole, însă datorită dezvoltării sistemului radicular preponderent în stratul de sol pe profunzimea acesteia sunt mai rezistenţi la perioadele secetoase. La aplicarea irigaţiei la pomii fructiferi şi vi ţa de vie pot fi obţinute adaosuri în producţie de 20-40% cu sporirea considerabilă a calităţii fructelor şi strugurilor. Regimul raţional de irigare se determină în funcţie de condiţiile hidro-termice ale anului, specie, soi, portaltoi şi recolta scontată. La sămân ţ oase (măr şi p ăr) udările
se fac atunci când rezerva de apă în stratul activ de sol se află la nivelul minim de umiditate de 70-80%, iar la sâmburoase (prun, cais şi piersic) 60-70% din capacitatea de câmp. Din fenofazele în care pomii necesită irigare pot fi recomandate: - pentru speciile sămân ţ oase: după legarea fructelor; creşterea intensă a lăstarilor; diferenţierea mugurilor de rod şi cu 2-3 săptămâni înainte de recoltare; - pentru speciile sâmburoase: faza de întărirea a endocarpului şi înainte de coacerea fructelor. La piersic se va interzice irigarea în timpul înfloritului şi legării fructelor. La fel nu se recomandă irigarea în termeni mai târziu de 20 zile până la coacerea fructelor. Normele udării se stabilesc după: însuşirile hidro-fizice ale solului; adâncimea de răspândire a rădăcinilor de bază a pomilor; metoda şi tehnica folosită la irigare. Se recomandă aplicarea udărilor în funcţie de tipul de sol şi indicii hidro-fizici ai acestuia. Pentru solurile cu textură mijlocie şi grea după compoziţia mecanică poate fi recomandată de preferinţă aplicarea sistemelor de irigaţie prin picurare cu asigurarea unui volum optimal al unei udări pentru un pom de 30-50 l (la debitul unei picurători de 6-8 l/oră), iar durata dintre două irigări va fi de 1-6 zile la măr şi 3-8 zile la prun, cais şi piersic. Dacă solul între rânduri în plantaţiile pomicole este înierbat normele udării se măresc cu 25-40%. În ciclul anual de irigare a plantaţiilor de măr, prun, cais şi piersic se vor include şi 2 udări de aprovizionare. Aceste udări sunt obligatorii în toamnele şi primăverile secetoase. Norma de udare se determină pentru stratul de sol 100-120 cm, prin calcularea rezervei între umiditatea minimă a stratului udat şi rezerva apei în acest strat până la udare, ţinând cont de specie, soi, sol, condiţii meteorologice şi recolta planificată. Cerinţele vi ţ ei de vie faţă de umiditate variază în funcţie de specie, soi, perioada din ciclul anual şi de faza de vegetaţie. În dependenţă de fazele de vegetaţie deosebim necesităţi în umiditate: minime la fazele de începutul înfloririi şi maturităţii depline a boabelor, medii în perioada de formare şi împlere a bobiţelor şi maxime în fazele de dezmugurire şi umplerii bobiţelor. Pentru viţa de vie sunt favorabile precipitaţiile moderate, care asigură acumularea apei şi a stratului profund de sol, din aceste considerente pretabile din �
metodele de irigare vor fi cele prin aspersiune pe trenuri plane şi cu o mică înclinaţie, iar pe terenuri cu înclinare medie şi înaltă cea prin picurare. Cel mai favorabil regim de creştere şi dezvoltare la viţa de vie este asigurat când umiditate solului constituie 70-80% din capacitatea de câmp pentru apă a solului, iar umiditatea aerului variază între valorile medii de 40-80%. Consumul mediu de apă a vi ţei de vie în condiţii de irigare variază semnificativ, fiind determinat foarte mult de condiţiile climaterice (regimul hidrologic şi temperatura aerului), fazele de vegetaţie şi productivitatea plantaţiei. Irigările (o irigaţie de aprovizionare şi 3 irigaţii pe parcursul vegetaţiei) se vor face ţinând cont de repartizarea necesităţii faţă de apă în raport cu faza de dezvoltare – creştere a viţelor. Se deosebesc următoarele irigări: 1. de aprovizionare care se realizează toamna sau primăvară, înainte de dezmugurire; 2. în perioadele critice de dezvoltare: (i) creşterea intensă a lăstarilor şi aparatului foliar; (ii) legarea florilor şi formarea bobiţelor; începutul maturării şi până la maturarea deplină a bobiţelor. La utilizarea irigaţiei prin picurare normele de irigare vor fi mai mici asigurându-se un debit de 5-12 l/oră pentru o plată. Perioada şi norma de udare se va determina în baza analizei umidităţii solului şi suma precipitaţiilor.
��
