Lp 2 PLAMÂN NORMAL 1. Condiţii de efectuare corect ă a unei radiografii TPMCP (regim, desen pulmonar, mediastin, cord) 2. Metode complementare – tomografie plan ă (efectul de paralaxă), tomografie computerizată (bronhografie, kimografie – s-a renunţat), angiografie 3. Structuri anatomice - structuri moi - conţinător toracic osos (coloan ă vertebrală toracală, coaste, clavicule, stern, scapule) - pleur ă - mediastin vertebre trahee artere şi vene (diferenţere – definiţie radiologică) scapule faţă / profil bronşii primitive pe faţă / profil diafragme (stâng / drept) Avem o radiografie TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-CARDIO-PULMONAR Ă: 1. de faţă / profil 2. incidenţă (AP / PA) 3. ortostatism / decubit 4. timp respirator 5. corect / incorect executat ă Condiţii de efectuare corect ă a unei radiografii TORACO-PLEURO-MEDIASTINO-CARDIO-PULMONARE: 1. Regim – kV mul ţi, mA puţini, timp scurt – de ce ? 2. Ultimele vertebre cervicale (se v ăd vârfurile plămânilor) 3. Peretele toracic 4. Sinusurile costo-diafragmatice 5. Inspir profund (9 arcuri costale posterioare, 6 arcuri costale anterioare) Condiţii de ortostatism: 1. camera cu aer a stomacului 2. desen pulmonar mai accentuat la baze 3. Mediastin 4. Cord Condiţii de poziţionare corectă a unei radiografii TPMCP: 1. extremităţile mediale ale claviculelor s ă fie simetrice faţă de planul mediosagital care trece prin linia apofizelor spinoase spinoase (dacă nu este poziţionată corect cu ce um ăr este în faţă) 2. scapulele să fie scoase afar ă din câmpurile pulmonare
Desen pulmonar Localizări: - hemitorace drept / stâng - câmp pulmonar superior / mediu / inferior (2 planuri axiale prin polul superior şi respectiv inferior al hilurilor pulmonare) – şi medial / lateral prin linia medioclavicular ă Evaluarea transparenţei pulmonare: Jumătatea superioar ă a hemitoracelui drept / stâng Jumătatea inferioar ă a hemitoracelui drept / stâng Jumătatea superioar ă / inferioar ă a hemitoracelui − − −
Arterele: benzi opace distribuite radiar dinspre hiluri spre periferie, de grosime progresiv descrescătoare spre peretele toracic, divizându-se dicotomic Venele: benzi opace cu traiect variabil orientat mai orizontal, convergente spre hil, nu pot fi identificate radiografic în mod normal Mantaua pulmonar ă = corespunde segmentului segmentului capilar – are o grosime de circa 2 – 2,5 cm. de la peretele toracic şi este complet lipsit ă de structur ă, inclusiv de desen vascular Hilul = opacitate intens ă, netă, bine conturat ă corespunzând corespunzând anatomic arterei pulmonare primitive şi a diviziunilor sale lobare. (normal hilul stâng este situat mai cranial). Diafragmul – în condi ţii normale hemidiafragmul drept este situat mai sus decât cel stâng (hemidiafragmele sunt paralele pe profil drept şi se intersectează într-un punct variabil pe profilul stâng)
Conţinător osos Pe radiografia de fa ţă se observă ca elemente osoase: vertebre, coaste, stern, epifizele distale ale humerusului, claviculele, scapulele Coloană vertebrlă Coaste Stern Clavicule Scapule
Vertebrele (33 – 34 = 7 + 12 + 5 + 5 + 4-5) VERTEBRA - corp – partea anterioar ă, cilindrică - arc vertebral – posterior (alcătuit din două lame vertebrale unite posterior, descriind un V deschis anterior) - pediculii vertebrali (leagă arcul de corp) Æ între pediculii vertebrali – prin prin suprapunerea vertebrelor – se delimitează orificiile de conjugare (intervertebrale), prin care trec vasele şi nervii spinali, între corp (anterior), arcul vertebral (posterior) şi pediculii verte brali (lateral) se delimitează foramen vertebrale, care prin suprapunerea vertebrelor formează canalul vertebral (canalis vertebralis). - La nivelul arcului vertebral se g ăsesc: apofizele (procesele) transverse apofizele (procesele) spinoase apofizele (procesele articulare) – 2 superioare şi 2 inferioare - La nivelul corpului vertebral – vertebrele se articuleaz ă între ele şi prin corpul vertebral între care se dispune discul intervertebral • • •
VERTEBRA TORACALĂ Corpul vertebral de mărime intermediar ă. pe păr ţile laterale prezintă câte o semifaţetă articulară superioar ă şi inferioar ă care se completeaz ă cu semifaţetele vertebrei vecine formând faţete articulare pentru capul coastei . Æ deci fiecare coast ă se articulează cu două vertebre învecinate cu excep ţia coastelor I, XI şi XII care se articuleaz ă cu o singur ă verte br ă toracală Arc vertebral apofizele transverse au vârful unituberculat şi prezintă anterior faţete articulare pentru tuberculul costal costal (fovea costalis transversalis). transversalis). − −
−
Curburile coloanei vertebrale În plan sagital - lordoza cervicală (concavă înapoi) - cifoza toracală (convexă înapoi) - lordoza lombar ă (concavă înapoi) - cifoza sacro-coccigiană (convexă înapoi) În plan frontal - scolioză (cu convexitate spre dreapta la dreptaci – dextroconvex ă, şi dextroconcavă la stângaci)
Prezentarea radiografiei 1. Denumire – radiografie TPMCP în incidenţă de faţă / profil 2. Condiţii tehnice de executare 3. Parametrii electrici ai radiografiei 4. Radiografie în ortostatism / decubit, inspir / expir 5. Analiza dinspre periferie spre mediastin: a) Modificări de păr ţi moi b) Modificări de conţinător osos c) Analiza transparenţei pulmonare d) Analiza desenului pulmonar e) Modificări radiologice elementare în plămân f) Modificări de cord şi mediastin
Caracteristicile unei opacităţi: 1. Număr – unice multiple 2. Formă 3. Dimensiuni – (axial, craniocaudal – faţă; anteroposterior – profil) 4. Localizare 5. Contururi – net / şters, regulat / neregulat 6. Intensitate 7. Structură
Avem de interpretat un examen al aparatului digestiv cu substan ţă de contrast per os: Esogastroduodenal Al intestinului subţire Clismă baritată (examen irigografic) Enumerarea segmentelor de tub digestiv vizualizate Evaluarea poziţiilor în care au fost efectuate radiografiile. Obligatoriu evaluarea gradului de reple ţie al lumenelor digestive. Apoi descrierea se centreaz ă pe leziunile radiologice elementare – se începe cu cea mai important ă şi apoi pornind de la aceast ă, pentru a sus ţine diagnosticul se continu ă cu celelalte: Se urmăreşte schema de prezentare clasic ă: Număr Formă Dimensiuni Localizare Contururi Eventual structur ă Obligatoriu elemente specifice la digestiv: prezen ţa lizereului de siguran ţă, a semitonului, a rigidităţii etc. … Modificări radiologice elementare: FUNCŢIONALE Tonus Hipertonie Hipotonie Atonie Spasm Peristaltică Hipokinezia Hiperkinezia Akinezia Secreţie Tranzit Accelerarea evacu ării Întârzierea evacuării MORFOLOGICE 1. POZIŢIE ptoză ascensiune împingere tracţiune torsiune 2. MOBILITATE scăderea mobilităţii creşterea / apariţia mobilităţii 3. DIMENSIUNE creşterea / scăderea lungimii – dolico/brahi segmente creşterea / reducerea calibrului = dilatatiţii / stenoze 4. CONTUR amprentă
ancoşe incizuri întrerupere prin prezenţa unei LACUNE rigiditate imagini adiţionale (plusuri de umplere) DIVERTICULI SPLICULI NIŞE Minusuri de umplere = LACUNE 5. FORMĂ modificare formei normale 6. RELIEF DE MUCOASĂ atrofie / hipertrofie de pliuri absenţa pliurilor (a reliefului de mucoasă) întreruperea pliurilor convergenţa pliurilor dezorganizarea dezorganizarea pliurilor
Avem de interpretat un examen urografic compus din: 1 radiografie renovezicală simplă x secvenţe urografice Radiografia reno-vezicală este corect \ incorect efectuată. Se analizează umbrele renale, prezenţa calcificărilor, contururile psoa şilor etc.. La secvenţele urografice se apreciază în primul rând cronologia în func ţie de gradul de reple ţie al VU. - analiza nefrogramei – simetrică bilateral sau nu - analiza urogramei. Analiza modificărilor radiologice elementare: Modificări morfologice rinichi: Poziţia rinichilor – ectopie vs. ptoz ă Dimensiuni Contururi: Boselur ă Ancoşă Depresiune Modificări morfologice căi urinare: Calibru – dilataţii vs. steonze Contur – amprente, imagini adi ţionale Lacune Amputaţie Dezorganizare Modificări funcţionale Nefrogramă, urogramă Evidenţierea unei leziuni necesită caracterizarea ei: Număr Formă Dimensiuni Localizare Contururi +/- Stuctur ă
1. Radiografie centrată la nivelul (Regiunea examinata – centur ă scapular ă, articulaţie coxofemurală etc. …) cuprinzând şi … 2. Enumerarea segmentelor osoase vizibile pe radiografie. 3. Analiza efectuării corecte – vezi condiţii mai jos. 4. Enumerarea modificărilor radiologice elementare – „modificare de structur ă care determină modificări de formă, dimensiuni etc..) 5. Descrierea leziunii principale: Număr – unic ă … Formă Dimensiuni Localizare – atenţie ! este important dacă este metafizar ă, epifizar ă, diafizar ă Contururi – întrerupt sau nu – dac ă este întrerupt este fractur ă sau corticală spartă, ! periostoză Structur ă – leziune de tip ostelitic sau osteocondensant, omogen ă sau nemogenă 6. Analiza celorlalte modificări radiologice elementare în contextul leziunii 7. Concluzie – distrofie, displazie, infecţie, traumatism, tumor ă malignă – beningnă de tip osteolitic – osteocondensant etc..
Radiografia de segmente osoase 1. Alegerea unor parametri electrici optimi 2. 2 radiografii în inciden ţe complementare 3. Să fie prinsă pe radiografie cel puţin o articulaţie 4. Regiunile simetrice să fie radiografiate bilateral MODIFICĂRI RADIOLOGICE ELEMENTARE 1. Modificări de păr ţi moi 2. Modificări de formă - Hiperostoza - Exostoza - Oedostoza - Scoliostoza 3. Modificări de dimensiuni - Aplazii - Hipoplazii - Hiperplazii - Displazii 4. Modificări de contur - întrerupere - dedublare - neregularităţi 5. Modificări de poziţie şi de ax - deplasări în cele 3 axe - rotaţie internă / externă 6. Modificări de structur ă DISTRUCTIVE a) demineralizare – osteoporoză b) osteoliză c) atrofie prin presiune d) osteonecroză CONSTRUCTIVE a) osteoscleroză b) periostoză c) osificări heterotope
