ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU DZ

INTRODUCERE Diabetul zaharat, deşi o boală menţionată cu peste 3.000 de ani î.e.n., mult mai  bine cunoscută în ultimul timp datorită cercetărilor moderne, rămâne şi astăzi o maladie cu încă multe puncte obscure, atât din punct de vedere etiopatologic şi fiziopatologic, cât şi terapeutic. revalenţa şi incidenţa bolii s!au modificat " diabetul zaharat întâlnit înainte de cel de!al ##!lea război mondial într!un procent de 0,$, a%unge astăzi la procente ce variază între & şi ' în întreaga lume. #n ţara noastră creşte de la 0,() înainte de al ##!lea război mondial la peste 3) media pe ţară. *rebui însă menţionat că, deşi odată cu descoperirea insulinei şi a mi%loacelor terapeutice orale şi odată cu adâncirea cunoştinţelor noastre asupra modului de alimentaţie, totuşi media de viaţă a diabeticului se situează încă sub cea a individului nediabetic. nediabetic. +omplicaţiile degenerative, macro şi microangiopatia diabetică se întâlnesc azi la originea a peste 0) din cazurile de mortalitate a bolnavilor diabetici ! faţă de 0) înainte de -(- ! data descoperirii insulinei, luând însă locul comei diabetice, care scade de la /0) cât era înainte de era insulinică, la 0,$ !-,$) în  prezent. După opinia cercetătorilor din 12 mortalitatea prin şi datorită diabetului zaharat se situează pe locul al ###! lea după bolile cardiovasculare şi cancer. aptul aptul că această această boală apare ! este adevărat!l adevărat!laa toate vârstele, dar mai ales între &0 şi '0 de ani, faptul că aceşti bolnavi stau internaţi între 30 şi &$de zile pe an, că adesea capacitatea de muncă le scade şi uneori trebuie pensionaţi, arată implicaţiile serioase ale bolii, nu numai în viaţa personală, ci şi în viaţa socială. Diabetul zaharat este una dintre cele mai vechi boli , manifestându!şi prezenţa cu mii de ani înaintea erei noastre. 2stfel în papirusul din *heba cu o vechime de 1

 peste 3.000 de ani, 4bers 4bers găseşte menţionată o boală boală foarte asemănătoare cu diabetul zaharat din zilele noastre. 5 boală asemănătoare este descrisă şi în vechile documente chineze, indiene şi arabe. +elsius 6 30 î.e.n.7 a descris despre  boala caracterizată prin poliurie, poliurie, polidispie, scăderea scăderea în greutate. rimu rimull care care folose foloseşte şte termenul termenul de diab diabet et este 2raeteus din +apadocia, la începutul erei noastre. rezenţa unei substanţe dulci în urina diabeticului este menţionată de 2vicenna în anul -000 şi confirmată de *homas 8illis 62nglia7. 6 2nglia7. #n anul -'&( 8irsung descoperă canalul intrapancreatic care îi poartă numele. #n anul -' 9runner a efectuat prima pancreatectomie parţială. #n anul -(0 la începutul sec. al :;###!lea, Dobron din
Date din literatură încă din secolul al :l:!lea oamenii de ştiinţă au început să caute cauza apariţiei acestei boli. #n anul -/ . în -//, doi cercetători ştiinţifici observă apariţia diabetului zaharat la câinii cărora li s!a e=tirpat pancreasul. 4i remarcă faptul că la puţin timp de la operaţie, câinilor le apare o sete imensă, urmată de o eliminare crescută de urină. #n sângele şi urina animalului se găseşte o mare cantitate de glucoza. După un timp relativ scurt animalul intră în comă diabetică şi moare. *ot unul din cercetători observă că după ligatura canalelor e=cretoare ale pancreasului nu apare diabetul zaharat. 2stfel, glanda pancreatică a animalului se atrofiază, încetează să mai funcţioneze şi totuşi nu apare nici unul din simptomele observate în cursul 2

 peste 3.000 de ani, 4bers 4bers găseşte menţionată o boală boală foarte asemănătoare cu diabetul zaharat din zilele noastre. 5 boală asemănătoare este descrisă şi în vechile documente chineze, indiene şi arabe. +elsius 6 30 î.e.n.7 a descris despre  boala caracterizată prin poliurie, poliurie, polidispie, scăderea scăderea în greutate. rimu rimull care care folose foloseşte şte termenul termenul de diab diabet et este 2raeteus din +apadocia, la începutul erei noastre. rezenţa unei substanţe dulci în urina diabeticului este menţionată de 2vicenna în anul -000 şi confirmată de *homas 8illis 62nglia7. 6 2nglia7. #n anul -'&( 8irsung descoperă canalul intrapancreatic care îi poartă numele. #n anul -' 9runner a efectuat prima pancreatectomie parţială. #n anul -(0 la începutul sec. al :;###!lea, Dobron din
Date din literatură încă din secolul al :l:!lea oamenii de ştiinţă au început să caute cauza apariţiei acestei boli. #n anul -/ . în -//, doi cercetători ştiinţifici observă apariţia diabetului zaharat la câinii cărora li s!a e=tirpat pancreasul. 4i remarcă faptul că la puţin timp de la operaţie, câinilor le apare o sete imensă, urmată de o eliminare crescută de urină. #n sângele şi urina animalului se găseşte o mare cantitate de glucoza. După un timp relativ scurt animalul intră în comă diabetică şi moare. *ot unul din cercetători observă că după ligatura canalelor e=cretoare ale pancreasului nu apare diabetul zaharat. 2stfel, glanda pancreatică a animalului se atrofiază, încetează să mai funcţioneze şi totuşi nu apare nici unul din simptomele observate în cursul 2

diabet diabetulu ului.i. Dup Dupăă îndelu îndelunga ngate te cercet cercetări ări se naşte naşte astfel astfel concep conceptul tul de secreţ secreţie ie internă. începe deci să se folosească termenul de ?hormon>. , rezultatele obţinute e=perimental cu  primul preparat antidiabetic, care permitea prin introducerea în peritoneul câinelui diabetic, scăderea glicemiei, a ureei sanguine şi a cetonemiei. 2cest  preparat e=tras din pancreas a fost denumit de către autor ?pancreină>. Aicolae aulescu descoperise insulina şi făcuse cunoscut lumii descoperirea sa. *ot în -(-, chirurgul chirurgul 9arting 9arting începe începe să lucreze lucreze la descoperire descoperireaa insulinei insulinei,, atunci atunci când aulescu îşi terminase o parte din lucrări şi comunicase rezultatele. 2stfel, din  păcate, 9arting şi c
CAP.1.NOŢIUNI CAP.1.NOŢIUN I DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A PANCREAULUI 3

ancreasul este o glandă ane=ă a tubului digestiv cu o dublă funcţie " o funcţie digestivă prin secreţia sa e=ternă şi o funcţie endocrină prin secreţia sa internă. Din punct de vedere embriologic, pancreasul provine din doi muguri ai intestinului primitiv, care prin alipire dau glanda pancreatică situată în potcoava duodenală. +ei doi muguri e=plică e=istenţa a două canale e=cretoare ale acestei glande.

L!"ali#are. ancreasul este localizat în partea superioară a cavităţii abdominale înaintea coloanei vertebrale, la nivelul vertebrelor # şi ## lombare.

F!r$a. orma glandei a fost comparată cu un fier de lance. # se descrie o  porţiune mai voluminoasă " capul, situat în dreapta în cadrul duodenalE o  porţiune mai îngustă, corpulE precum şi o porţiune terminală ! coada pancreatică. #ntre capul şi corpul glandei se găseşte un segment intermediar numit gât.

Di$en%iunile. Dimensiunile glandei sunt variabile, dar în medie lungimea  pancreasului este de -$! -' cm., lăţimea de '! / cm., iar grosimea sa nu depăşeşte ( cm.

Greutatea. Freutatea sa este apro=imativ /0 de grame. Dire"&ia anat!$! 't!(!)ra*i"ă+ este oblică în sens cranial, de la stânga spre dreapta. Flanda se mulează pe conve=itatea coloanei vertebrale, astfel este concavă în sens dorsal. ancreasul aderă la peretele dorsal al cavităţii abdominale printr!o fascie numită fascia *reitz.

A%(e"tul. ancreasul are un aspect grun%os, este de coloraţia fildeşului, uşor rozat.

C!n%i%ten&a " este fermă, dar se rupe la presiuni puternice, cum ar fi de e=emplu o compresiune asupra peretelui abdominal în regiunea epigastrică şi mezogastrică, când glanda va fi strivită de planul posterior al coloanei vertebrale. 4

C!$(!nen&a anat!$i"ă a (an"rea%ului. 4ste alcătuit din " gât, corp şi coadă. +apul este situat în cavitatea potcoavei duodenale, prezintă o mică  prelungire în formă de cârlig în dreptul porţiunii a 3!a şi &!a a duodenului. Fâtul care uneşte capul de corp, prezintă la marginea superioară 6cranială7 o depresiune pe care o produce duodenul, iar la marginea inferioară 6caudală7  prezintă de asemenea o depresiune prin care trece artera şi vena mezenterică inferioară. +orpul pancreasului se întinde înaintea coloanei vertebrale şi este continuat de coada glandei, iar faţa ventrală a pancreasului este în raport cu faţa dorsală a stomacului. aţa dorsală a pancreasului este în raport prin intermediul fasciei lui *reitz de la dreapta spre stânga, cu vena portă, vena cavă, coloana vertebrală şi cu artera aortă. Baporturile cozii pancreasului se fac cu rinichiul stâng şi cu hilul splinei.

e"re&ia e,ternă a (an"rea%ului. ancreasul secretă sucul pancreatic în cantitate de apro=imativ -000!-(00 ml., se varsă în duoden prin două canale separate " canalul principal sau canalul 8irshung şi canalul secundar al lui antirini. +analul lui 8irshung are un orificiu de vărsare comun cu canalul coledoc prin marea carunculă a duodenului. +analul lui antorini se revarsă tot în duoden la 0.$ cm. +ranial de marea carunculă printr!un orificiu numit carunculă mică.

tru"tura $!r*!l!)i"ă a (an"rea%ului end!"rin. #nsulele
-a%"ulari#area. 2rterele pancreasului sunt ramuri din artera pancreatico! duodenală dreapta superioară şi inferioară, precum şi ramuri din artera splenică şi artera pancreatică inferioară, ramură din artera mezenterică superioară.

5

;enele pancreasului se revarsă în vena portă şi vena splenică. #nervaţia  pancreasului este atribuită ple=ului solar, iar vasele limfatice sunt satelite ale arterelor.

FIZIOLOGIA PANCREAULUI -.

uncţia e=ocrină a pancreasului este de a secreta sucul pancreatic, care

 prin canalele 8irshung şi antorini se varsă în duoden şi participă la digestia intestinală. ucul pancreatic, în afara altor substanţe are 3 fermenţi importanţi " tripsina, amilaza şi lipaza. (. uncţia endocrină a fost sugerată prima dată de ering şi inGovsGi în anul -//, care după pancreatectomie la câine au observat o secreţie crescută de zahăr în urină 6 glicozurie 7 şi alte tulburări metabolice asemănătoare celor din diabetul zaharat. De asemenea s!a observat că grefele subcutanate de ţesut  pancreatic la aceste animale întârzie apariţia diabetului. 2ceste fapte au confirmat rolul endocrin al pancreasului. ancreasul endocrin secretă următorii hormoni " insulina şi glucagonul. a7 In%ulina. 2 fost preparată din e=tracte active din pancreasul de bou, are o structură proteică, fiind formată aproape în întregime din aminoacizi şi a fost izolată pentru prima dată de H. 2bel în anul -('. 2cţiunea principală a insulinei este intervenţia în reglarea metabolismului glucidic. timulează transportul şi  pătrunderea glucozei în celule. Beglează nivelul glicemiei prin activarea  polinocrizării glucozei sub formă de glicogen în muşchi sau ficat 6glicogeneză7. 2stfel insulina administrată la diabetici sau normali scade glicemia sanguină şi accelerează ritmul de trecere al glucozei spre ţesuturi. #nsulina influenţează metabolismul protidic, favorizând încorporarea aminoacizilor în celule, inhibând dezintegrarea protidică.
duce la apariţia acestor corpi cetonici to=ici proveniţi din catabolismul tulburat al glucidelor. Beglarea secreţiei de insulina se face pe trei căi " !

cale nervoasăE

!

cale umoralăE

!

cale hormonalăE

Beglarea nervoasă o realizează hipotalamusul, care prin parasimpatic stimulează eliberarea de insulina. Beglarea umorală are loc în raport cu nivelul glicemiei sanguine, creşterea glucozei acţionează asupra glicoreceptorilor insulari pancreatici, determinând astfel secreţia de insulina. Beglarea hormonală se face prin intervenţia altor glande cu secreţie internă ce influenţează metabolismul glucidic. 4ste vorba de un mecanism IIvpofvzo! coJI.;co!Csup2"aîeiaaI.  b7 Glu"a)!nul. 4ste un al doilea hormon pancreatic produs de celulele 2 insulare şi a cărui structură chimică este încă nedefinită. Flucagonul este definit ca factor hiperglicemiant, acţiunea sa apare rapid şi este de scurtă durată. 2cţiunea glucagonului este de eliberare a glucozei din depozite 6 glicogenoliză 7, mecanismul fiind asemănător cu al adrenalinei. 2re de asemenea efect hipercolesterolemiant în metabolismul lipidic.

CAP..DIA/ETUL ZA0ARAT Diabetul zaharat este o boală metabolică cu evoluţie cronică, datoraăa fie carenţei absolute sau relative de insulină eficientă,fie rezistenţei la insulină, ceea 7

ce determină în primul rând perturbarea metabolismului glucidic, urmată de  perturbarea metabolismului lipidic, protidic, hidromineral şi acido!bazic. 4ste cea mai frecventă boala metabolică, afectând circa $) din populaţia generală în ţarile dezvoltate 6înca peste $0) din cazuri ăamân nediagnosticate7. Kn ma%oritatea cazurilor 6în diabetul de maturitate, insulinoindependent7, debutul este insidios sau atipic a%ungând la deplină să manifestare după ani de evoluţie tăcută sau necaracteristică. 2cest fenomen e=plica apariţia complicaţiilor grave, adesea ireversibile. 2cest fapt nu este caracteristic în diabetul secundar, determinat de unele boli endocrine 6hipersuprarenalism, hiperpituitarism, hipertiroidinism7 de e=tirpare chirurgicală a apancreasului de anihilarea traumatică sau tumorala, sau de tratamentul cu corticoizi sau tiazide. Dar aceste cazure sunt prea rare pentru a constitui o  problemă socială. 4*#5<5F#4

1.

Fa"t!rul )eneti" sau ereditar este la ora actuală socotit ca cel mai

important factor de risc.

9oala nu se transmite

ca atare, ci numai

 predispoziţia la boală. entru apariţia bolii este necesară intervenţia altor factori din mediul intern şi e=tern, asupra cărora se poate acţiona.

. Ali$enta&ia este de asemenea un factor deosebit de important în diabet. 1n rol important îl deţine consumul e=agerat de zahăr şi dulciuri. *otuşi rolul cel mai important îl deţine obezitatea. !a constatat că în obezitate insulina din sânge nu este scăzută ci, din contră, chiar mai crescută decât la persoanele cu greutate normală. !a mai constatat că în ţesuturile obezilor se găsesc de%a leziuni specifice diabetului " microangiopatia, ceea ce rezultă că obezitatea este foarte aproape de diabet, considerând!o una din manifestările diabetului zaharat la debut. lăbirea rămâne una din măsurile cele mai importante pentru prevenirea diabetului. 8

.

In*la$a&iile (an"rea%ului cum ar fi " pancreatita acută hemoragică,

 pancreatitele cronice. 1nele cazuri de diabet pot fi produse de boli, care dezvoltându!se în pancreas duc la distrugerea unor părţi importante ale acestuia " cancer, chist etc.

2.

In*e"&iile. e baza cercetărilor epidemiologice şi e=perimentale s!a

conturat în prezent ipoteza că unele virusuri %oacă un rol în apariţia diabetului " virus co=saGaie, picornovirusuri. 2u mai fost incriminate hepatita epidemică şi  parotidita urbiană.

3. Int!,i"a&iile 2lcoolul, tutunul, into=icaţiile cu o=id de carbon. 4. Arter!%"ler!#a. 5. Trau$ati%$e (%i6i"e. în concluzie, cauzele diabetului zaharat sunt multiple şi variate, iar tratamentul său profilactic şi curativ trebuie să se adreseze în primul rând îndepărtării lor. D#2FA5*#+1< *2D##<5B B4+5+4 D4 D#294*  Au se poate concepe că diabetul zaharat începe cu descoperirea unei glicemii crescute sau a unui test de toleranţă la glucoza alterat. e presupune că schimbări mult mai fine precedă această maladie a metabolismului glucidic şi că boala  propriu!zisă începe cu mult înainte. Diabetul zaharat are o evoluţie stadială în & stadii, forma clinică manifestată fiind de fapt ultima etapă de evoluţie a bolii. *oate aceste faze poartă denumirea de protodiabet. a7 Diabetul latent chimic sau subclinic  b7 Diabetul chimic sau asimptotic c7 Diabetul clinic manifest

DIAGNOTICUL DIFERENŢIAL Diagnosticul diferenţial se face cu diabetul insipid şi cu diabetul renal. 2stfel, diabetul insipid este produs de unele tulburări ale hipofizei posterioare. emnele care apar sunt " polidipsia, se consumă peste -$L(0 lLziE poliuria (0!30 lLziE 9

glicemia este normalăE glicozuria este absentăE poliuria este mult mai mare decât în diabetul zaharat. Diabetul renal " aici apare glicozuriede $!-$ g)E glicemia are valori normale, chiar şi proba glicemiei provocate are valori normale. acienţii nu prezintă nici un semn clinic.

IMPTOMATOLOGIE Diabetul, din punct de vedere patologic, este o tulburare în metabolismul glucidic, care duce la hiperglicemie şi glicozurie. #n metabolismul glucidelor e=istă trei procese principale " -. Glu"!)en!)ene#a ! sau depunerea la nivelul ficatului a glucozei provenită din glicogen. Flicogenul este forma condensată de depozit a glucozei care se află în ficat. (.

Gli"!)en!li#a ! conduce la transformarea glicogenului în glucoza, prin

 procesul de hidroliză şi mobilizarea glucozei în sânge în funcţie de necesitatea organismului. rezenţa glucozei în sânge se numeşte glicemic 3. Gli"!ne!)ene#a ! formarea glucozei din lipide şi protideE are loc la nivelul ficatului.  Aormal e=istă un circuit continuu între ficat 6 marele depozitar şi distribuitor de glucoza 7 şi ţesuturile care sunt consumatoarele de glucoza, în special ţesutul muscular.
care în (& h poate a%unge la &!$- sau mai mult. #n această situaţie vorbim de  poliurie. Deoarece organismul pierde apă în e=ces apare deshidratarea cu senzaţii mari de sete, uscăciunea buzelor, limbii şi a mucoaselor. acientul consumă lichide multe 6polidipsie7. Deoarece organismul elimină o mare cantitate de glucoza prin urină 6glucoza necesară furnizării de energie pentru funcţiile organismului 7, organismul apelează la masa musculară şi la ţesutul adipos, ceea ce are consecinţă în faptul că pacientul consumă alimente în cantitate mare 6polifagie7. erturbarea metabolismului glucidic duce la consumul grăsimilor e=istente în organism, astfel ele a%ung în e=ces în sânge 6hipercolesterolemie sau hiperlipidimie7. +orpii cetonici apar în urină 6cetonuriile7, dar pot să apară şi în sânge 6cetonemie7. +orpii cetonici sunt eliminaţi din urină numai în combinaţie cu sodiu, iar acesta nu poate fi eliminat decât prin cantitate mare de apă şi în felul acesta este afectat metabolismul hidroelectrolitic cu apariţia poliuriei, a hemoconcentraţiei şi a deshidratării. Kn final când apare acidoza se instalează coma diabetică care fără tratament duce ireversibil la e=itus.

CLAIFICAREA DIA/ETULUI ZA0ARAT Din punct de vedere clinic e=sistă două forme " -. Diabet zaharat insulinodependent sau de tip # în care secreţia de insulina este alterată. e întâlneşte mai ales la copii şi la adulţi sub &0 de ani şi rar la  bătrâni peste '0!'$ ani. (. Diabet zaharat insulinoindependent sau de tip ##, formă de diabet ce nu necesită insulina pentru echilibrare. 2pare după vârsta de &0 de ani, dar uneori şi la tineri.

DIA/ETU ZA0ARAT DE TIP I 11

ai este cunoscut şi sub denumirea de diabet insulinodependent. în trecut diabetul de tip # mai era numit şi diabet %uvenil, deoarece medicii credeau că aceasta ar afecta numai copii şi adulţi tineri. pecialiştii consideră diabetul de tip # o boală autoimună şi sugerează faptul că uneori este determinată genetic.
stare de an=ietate 2nalizele de laborator indică "

!

hiperglicemie

! glicozurie !

cetonurie

!

cetonemie

DIA/ET ZA0ARAT DE TIP II Diabetul de tip ## sau insulinoindependent, a fost numit iniţial diabetul vârstei adulte sau diabetul de maturitate, pentru că apare rareori la persoane sub &0 ani. 4l reprezintă /$ !0 ) din toate cazurile de diabet şi frecvent apare la o vârstă medie sau spre bătrâneţe. atru din cinci adulţi afectaţi de acest tip de diabet sunt supraponderali. #n general cineva care are un e=ces ponderal permanent, are şi o ingestie ridicată de carbohidraţi. #n acelaşi timp obezitatea reduce sensibilitatea 12

organismului la insulina conducând la rezistenţa la insulina a receptorilor specifici pentru insulina aflaţi la suprafaţa celulelor. 2ceste celule 6 în special cele musculare şi grase7 nu pot prelua glucoza din sânge şi deci apare diabetul. +a răspuns la creşterea glicemiei celulele 9 din pancreas sunt supuse efortului de a produce din ce în ce mai multă insulina. #n cele din urmă această superproducţie de insulina epuizează celulele 9 şi secreţia de insulina devine insuficientă. acienţii cu diabet de tip ## îşi pot menţine nivelurile normale ale glicemiei  printr!un tratament medicamentos şi e=erciţii fizice. #n acest tip de diabet simptomele tipice se întâlnesc în mai puţin de -L3 din cazuri, reprezentând de fapt manifestarea unei tulburăridatând de mai mulţi ani. #nstalarea relativ acută a bolii este pusă în legătură, de către pacient de o intercurentă, o afecţiune organică 6colecistită acută, apendicită acută, infarct miocardic acut 7 sau de un stres psihic. 1nele din afecţiunile declanşatoare sunt independente de diabet, în timp ce altele reprezintă complicaţiile bolii ce evoluează subclinic sau cu simptomatologie de mică intensitate de mai multă vreme. imtomele sunt asemănătoare cu cele de la diabetul de tip # " polifagie,  polidipsie, poliurie, înceţoşarea vederii, amorţeli, furnicături.

DIA/ET ZA0ARAT ECUNDAR  2cest tip de diabet rezultă în urma altor boli sau tratament medicamentos. +auzele care pot duce la diabetul secundar sunt " a7 boli pancreatice !

fibroză cistică, mai ales la copil şi la tânăr 

!

pancreatectomia

!

pancreatitele cronice

!

chist pancreatic 13

!

cancer pancreatic sau alte afecţiuni tumorale

 b7 anomalii cromozomice ! trisomia (!

sindroame Mlinefelter şi *urmen

c7 medicamente ! hidrocorticoizi ! !

diureticele tiozidice produşi ce conţin estrogeni şi beta blocentele ce pot produce creşterea

glicemiei 5rice diagnostic de diabet trebuie să ţină cont de antecedentele  pacientului #n ceea ce priveşte consumul acestor medicamente.

DIA/ETUL DE ARCIN7 8GETAŢIONAL9 Diabetul în timpul sarcinii este acel tip de diabet care apare sau este diagnosticat în timpul sarcinii pentru prima oară. 4l apare datorită condiţiilor hormonale şi cerinţelor metabolice specifice sarcinii. #n $ ) din cazuri diabetul dispare după naştere. 2pro=imativ 3 ) din femeile însărcinate prezintă diabet de sarcină, dar se pare că el este mult mai frecvent la femeile peste ($ de ani. imptomele din diabetul de sarcină sunt în general uşoare şi nu pun în pericol viaţa femeii. 2ceastă formă poate pune însă probleme nou!născutului cum ar fi " hipoglicemia, sindromul de detresă respiratorie 6 insuficienţă respiratorie a nou! născutului7. imptome " !

poliuria " aceasta înseamnă producerea unei cantităţi prea mari de urină,

manifestată prin micţiuni frecvente. !

setea " poliuria duce la deshidratare, deci la sete.

!

pierderea în greutate " pierderea de apă în urma efortului rinichiului de a

elimina e=cesul de glucoza duce la slăbire 14

!

oboseala " este adeseori prezentă, dar nu e considerată un sindrom specific

deoarece este prezentă în mai multe boli. 2lte simptome sunt " foamea imperioasă, pruritul genital şi al pielii dinalte regiuni ale corpului, tulburări vizuale 6vedere înceţoşată7, boli de piele 6furunculul7 şi e=tremităţi dureroase şiLsau amorţite.

COMPLICAŢIILE DIA/ETULUI ZA0ARAT +omplicaţiile diabetului pot fi " cronice şi acute. Dintre cele acute amintim " !

hipoglicemia

!

acidocetoza incipientă

! precoma diabetică !

coma diabetică

!

coma hiperosmolară

0i(!)li"e$ia ! debutează brusc. 5dată declanşat mecanismul de scădere a glicemiei, poate evolua rapid. #n câteva ore diabetul poate trece de la o stare de inconfort la o stare de iritabilitate şi incoerenţă. în cele din urmă dacă glicemia rămâne scăzută diabeticul poate intra în comă. imptomele precoce sunt " senzaţia de slăbiciune, tremurări, foame intensă, transpiraţii reci, puls rapid, durere de cap, nelinişte, iritabilitate. imptomele tardive includ " durerea de cap, starea de confuzie, somnolenţă. #n formele severe apare " pierderea stării de conştientă care se instalează rapid. +ând scade glicemia primul pas este de a mânca sau a bea ceva. e bea un  pahar cu suc de fructe sau altă băutură fără alcool, dar cu zahăr E se pot consuma fructe uscate sau tablete de glucoza. 5dată ce reacţia sau simtomele au dispărut persoana va lua eventual o gustare  pentru a evita repetarea mai târziu, în aceeaşi zi, a scăderii glicemiei.

A"id!"et!#a in"i(ientă ! mecanismele de compensare sunt eficiente " la intervale de %umătate de oră bolnavul va bea câte un pahar de apă bicarbonatată 15

6 o linguriţă de bicarbonat de sodiu la un litru de apă 7 şi de asemenea va putea folosi supele de zarzavat concentrate şi mult sărate, precumşi sucuri naturale de fructe. *ransportarea la spital rămâne însă măsura cea mai potrivită şi mai urgentă. imptomele bolnavului sunt " senzaţia de oboseală, apetit scăzut, prezintă sete,  poliurie, uscăciunea mucoaselor şi buzelor, astenie fizică. 4=amenele de laborator indică hiperglicemie, glicozurie, cetonurie. Dacă nu se intervine în acest moment cu nimic, simtomele se accentuează, evoluează şi bolnavul a%unge în stadiul de precomă diabetică.

Pre"!$a dia:eti"ă ! se caracterizează prin " anore=ie totală, greţuri, vărsături, senzaţie de greutate în epigastru, uneori chiar durere, respiraţie Gusmaul 6este amplă, profundă şi zgomotoasă7, mirosul respiraţiei este intens acetonic 6mere  putrede7. 9olnavul prezintă stare de deshidratare pronunţată la nivelul pielii, mucoaselor şi limbii, prezintă sau acuză o pierdere considerabilă în greutate, poliurie abundentă, glicozurie şi acetonurie prezente, hiperglicemia şi cetonemia sunt foarte mari, hipotermie. Dacă nu se intervine bolnavul intră în stadiul de comă diabetică.

C!$a dia:eti"ă ! este cea mai gravă complicaţie a diabetului. înainte de descoperirea insulinei $0 ) din diabetici mureau prin comă. ituaţiile când hiperglicemia determină intrarea bolnavului în comă sunt " !

consum e=cesiv de alimente

!

mişcare insuficientă

!

insuficienta administrare de insulina şi hipoglicemiante orale

!

stres fizic, de e=emplu " infecţii, gripe sau o altă boală

!

stres psihic 16

recvent ea apare lent, în decurs de câteva zile, coma poate dura -(!3' de ore, dar cetoacidoza tot se instalează, dacă persoana nu cunoaşte simptomele şi nu ia măsuri pentru a!şi scădea glicemia. imptomele pot cuprinde " micţiuni frecvente şi sete intensă, febră, greaţă sau vărsături, vedere înceţoşată, dureri abdominale, dezorientare şi somnolenţă. icţiuni le frecvente în mod special determină deshidratarea care la rândul ei creşteaciditatea sângelui. în cele din urmă se instalează pierderea stării de conştientă. Deoarece cetoacidoza se însoţeşte de deshidratare, atât pentru echilibrarea hidrică a organismului cât şi pentru scoaterea din starea de şoc, bolnavul necesită îngri%iri speciale. e urmăresc atât valorile glicemiei cât şi a altor componente sanguine, mult mai uşor într!un spital, administrând doze suplimentare de insulina dacă pacientul are nevoie. #onii, cum sunt de e=emplu potasiu, sunt frecvenţi în sânge şi trebuie înlocuiţi treptat. +ând componentele sanguine ale  pacientului revin la normal, el poate să!ţi reia terapia noemelă şi autoângri%irea.

C!$a 6i(er%$!lară %au n!n"et!#i"ă ! cauza este aceeaşi ca şi la coma diabetică. Deşi sângele nu devine acid ca în cetoacidoza, el suferă un proces de concentrare ceea ce este la fel de periculos. +oncentrarea sanguină dată de deshidratare este numită hiperosmolaritate, ceea ce înseamnă creşterea concentraţiei sângelui. imptomele sunt " micţiuni frecvente şi sete impetuoasă, greţuri, dureri abdominale, uscarea pielii, dezorientare, greutatea în mişcare şi somnolenţă. +etonele nu sunt implicate în hiperosmolaritate, de unde denumirea de comă noncetozică. 4ste foarte importantă măsurarea în mod regulat a glicemiei. Dacă aceasta este neobişnuit de crescută de câteva ori la rând, se poate face o in%ecţie cu insulina sau se administrează o doză mai mare de medicamente. 5dată deshidratarea 17

neinstalată persoanele trebuie spitalizate, astfel încât lipidele, glucidele şi celelalte componente sanguine să fie restabilite. De reţinut este faptul că fiecare individ reacţionează diferit la hiper şi hipoglicemie. +a diabetic trebuie ştiut modul propriu de a reacţiona prin măsurarea glicemiei şi o atenţie deosebită la aceste complicaţii ce pot fi fatale.

C!$(li"a&ii "r!ni"e +omplicaţiile tardive cronice necesită mai mult timp pentru a apărea şi odată apărute este puţin probabil să mai dispară. 4le sunt foarte numeroase şi se datorează scăderii rezistenţei organismului şi a modificărilor multiple care apar la nivelul vaselor sanguine şi după cum intersectează vasele de sânge mari sau mici leziunile se numesc $a"r!an)i!(atii sau $i"r!an)i!(atii E vasele de sânge pot afecta începând de la sistemul nervos central" !

la nivelul ochilor ! complicaţii oculare

! la nivelul ficatului ! complicaţii hepatice ! !

la nivelul oaselor ! complicaţii osoase la nivelul altor glande ! complicaţii metabolice C!$(li"a&ii ;a%"ulare "

microangiapatia cuprinde " !

glomerula scleroza diabetică

! retinopatia diabetică ! unele manifestări cutanale şi musculare !

o parte din manifestările neuropatiei diabetice

Mi"r!an)ia(atia< în primii -0 ani de evoluţie şi reprezintă complicaţiile grave ale diabetului. Dintre acestea glomerula scleroza este cea mai gravă şi duce la insuficienţa renală. Flumerula scleroza se caracterizează prin " protenurie, edeme, creşterea tensiunii arteriale şi uremie.

Ma"r!an)ia(atia< ! sunt afectate " 18

vasele coronare " apare angina pectorală, infarctul miocardic, cardiopatia ischemică, toate datorate unei circulaţii sanguine deficitare. Aivelele crescute ale colesterolului din sânge, adică hipercolesterolemia, sunt implicate în evoluţia  bolilor cardiace în general şi a arterosclerozei 6îngroşarea arterelor7 în particular. artere cerebrale " apar accidentele vasculare cerebrale, accidentele ischemice de regulă trombozele cerebrale. afectarea vaselor membrelor inferioare " arteriopatia membrelor inferioare. 2lte afecţiuni aie picioarelor sunt " tăieturi, vânătăi, %ulituri, băşici, bătături sau unghii încarnate. 2ceste leziuni aparent minore se pot infecta rezultând ulceraţii. 1lceraţiile apar /0 ) la nivelul picioarelor. 2devăratul pericol rezultă din combinarea infecţiei cu scăderea flu=ului sanguin, deoarece apare cangrena. 5dată aceasta instalată singurul mod de a!# opri evoluţia este amputarea.

C!$(li"a&ii in*e"&i!a%e " furunculi, abcese, tuberculoza pulmonară, infecţii ale organelor genitale 6la femei ! vulvovaginita, iar la bărbaţi balanita7, infecţii renale.

C!$(li"a&ii !"ulare " probleme minore la focalizarea obiectelor, dezvoltarea  prematură a cataractei şi diferite grade de leziuni ale retinei sub denumirea de retinopatie diabetică.

C!$(li"a&ii renale " nefropatia ! aceasta este o boală a rinichilor care evoluează către insuficienţă renală. 2pare datorită nivelurilor ridicate ale glicemiei. De asemenea hipertensiunea arterială creşte probabilitatea de a face complicaţii renale. #nfecţiile frecvente ale tractului urinar se adaugă acestor  probleme, deoarece infecţia se poate transmite cu uşurinţă la rinichi afectându!i.

C!$(li"a&ii ner;!a%e " neuropatia diabetică! este o complicaţie tardivă a diabetului, dar este reversibilă, adică poate apărea şi dispare în scurt timp. e  poate împărţi în clase " 19

!

neuropatie periferică

!

neuropatie autonomă

 Aeuropatia periferică este cea mai frecventă formă de afectare a nervilor, uneori denumită neuropatie senzorială, deoarece creează adeseori senzaţii ciudate la nivelul picioarelor şi al mâinilor.  Aeuropatia autonomă este mai puţin întâlnită şi reprezintă lezarea nervilor care controlează diferite funcţii ale organelor, de e=emplu . al tubului digestiv, tractul urinar sau sistemul cardio ! vascular.

Alte "!$(li"a&ii " litiaza biliară, paradontoza. hiperproteinemia. TRATAMENTUL Depistarea precoce a diabetului, manifestat printr!o uşoară glicozurie, permite instituirea uni tratament precoce care să împiedice progresarea bolii şi apariţia complicaţiilor. #n diabetul zaharat, tratamentul are drept scop să reducă glicozuria şi să aducă glicemia cât mai aproape de normal, să obţină o greutate corespunzătoare a  bolnavului, şi acesta să!şi e=ecute activitatea productivă. Dacă în alte boli, tratamentul medical constituie o ştiinţă care aparţine medicului, în cazul diabeticului, bolnavul şi familia sa sunt cei care trebuie să  posede cunoştinţe medicale suficiente despre această boală, pe care să le aplice direct în toate împre%urările. Aegli%enţa tratării şi controlării diabeticului duce la menţinerea zahărului în sânge în cantităţi mari, ceea ce favorizează cu timpul instalarea în organism a complicaţiilor. După tipul diabetului tratamentul poate fi " !

pe bază de insulina

!

cu sulfamide antihistaminice

!

pe bază de regim alimentar 

Trata$ent "u in%ulină 20

#nsulina în funcţie de provenienţa ei este de ( tipuri " a7 de origine animală ! de tip porcin sau bovin, e=trasă dinpancreasul acestor animale. 2re o structură diferită faţă de insulina umană şi poate declanşa reacţii imunologice cu  producere de anticorpi antiinsulină, care duc la compromiterea tratamentului. ot  provoca reacţii alergice iar în timp dozele de insulina trebuie crescute pentru obţinerea unui efect bun, deoarece o parte din insulina in%ectată va fi inactivată de aceşti anticorpi.  b7 de origine umană ! obţinută pe cale sintetică, are structura identică cu cea secretată de pancreasul uman, şi este cel mai modern tip. Biscul apariţiei reacţiilor imunologice la această insulina este mult mai mică comparativ cu insulina animalică.

F!r$ele de in%ulină. #nsulina se deosebeşte prin " −

viteza cu care se absoarbe de la locul de in%ectare, acest moment fiind

−

considerat începerea acţiunii ei.

−

timpul în care nivelul insulinei atinge ma=imul 6atingerea efectului dvârf7.

−

timpul necesar ca toată insulina in%ectată să fie absorbită 6durata de acţiune7.

#nsulina se prezintă nu numai sub diferite tipuri dar şi concentraţii diferite. e măsoară în unităţi iar o unitate insulina reprezintă o cantitate mică de insulina  pură capabilă să readucă glicemia la valori normale. 1nitatea este o măsură internaţională standard şi insulina se prezintă sub acest punct de vedere sub ( concentraţii " a7 insulina de -00 1  b7 insulina de &0 1 #nsulina se prezintă sub formă de flacoane cu un conţinut de -0 ml.

21

2. In%ulina "u a"&iune ra(idă ! are un aspect clar, limpede, acţiunea se instalează imediat şi are o durată de acţiune scurtă. 4=emplu" insulina 2rtrapid 80u$ulin R9 ! a%unge în imediat şi efectul de scădere al glicemiei apare la 30 minute după in%ectare. a7 dacă se administrează sub "utan  bolnavul îşi in%ectează insulina cu -$ minute înainte de mesele principale! efectul apare la (0 !30 minute de la in%ectare ! efectul ma=im la 3 ore de la in%ectare ! efectul dispare la ' ore de la in%ectare b7 dacă se administrează intra;en!% ! efectul apare imediat ! efectul dispare la 0 minute de la in%ectare 2cest tip de insulina se administrează în & reprize " dimineaţa, la prânz, seara şi noaptea la ora (. 9.

In%ulina "u a"&iune inter$ediară ! se obţine prin adăugarea unor

substanţe care întârzie absorbţia insulinei. 2ceste substanţe combinate cu insulina, duc la formarea unor cristale care dau insulinei aspect albicios tulbure. -. In%ulatard =i 0u$ulin N ! se administrează cu 30 minute înaintea meselor  ! efectul apare la o oră şi %umătate de la in%ectare ! efectul ma=im la / ore de la in%ectare ! efectul dispare la (& de ore de la in%ectare e folosesc şi amestecuri de insulina sau insulina preamestecată 6mi=tură între insulina cu acţiune rapidă şi cea cu acţiune intermediară7 (. Mi,tard ! combinaţie de 30 ) insulina cu acţiune rapidă şi 0 ) insulina cu acţiune intermediară.

. 0u$ulin  A3 ! se administrează cu 30! &$ minute înainte de mese. 4fectul ma=im la / ore de la in%ectare. +. In%ulina "u a"&iune (relun)ită 4=emplu " 1ltratard sau 0u$ulin U 22

−

se administrează cu -!( ore înaintea mesei ! o doză la (& ore

−

durata de acţiune mai mare de (& ore

−

efectul ma=im la -0 ore de la in%ectare


treimea medie a coapsei pe faţa anterioară şi lateroe=ternă

−

în%umătăţea inferioară a abdomenului

−

 pe feţele anterioare şi laterale ale braţelor 

−

în regiunile fesiere !mai rar #nsulina se administrează "

−

intravenos

−

sub cutanE locul unde se administrează nu se dezinfectează cu alcool 6anihilează efectul7. *egumentul se şterge cu un tampon îmbibat cu ser fiziologic.

#nsulina se administrează cu a%utorul " !

seringilor de unică folosinţă special gradate pentru administrarea insulinei

!

penurilor ! acestea seamănă cu stilouri, acul a%ustându!se la unul din capete. eburile sunt prevăzute cu ace şi cartuşe de insulina de rezervă.

2ccidentele după administrarea insulinei " a7 hipoglicemie  b7 infecţii locale de tip abcese sau flegmoase datorită lipsei de asepsie c7 alergie la insulina d7 iipodistrofie hipertrofică manifestată prin apariţia unor noduli duri şi dureroşi însoţiţi de dispariţia grăsimii subcutanate din regiunile respective. e previne prin schimbarea periodică a locului de in%ectare. ăstrarea insulinei " 23

a7 un flacon început poate fi păstrat la temperatura camerei timp de ' săptămâni. +artuşele de insulina pentru penuri se păstrează la temperatura camerei pe toată perioada folosirii lor 6ma=im o lună7.  b7 nu se ţine la lumina soarelui c7 nu se păstrează în congelator sau în orice loc foarte rece d7 nu se supune la agitare continuă

Medi"a&ie "u %ul*a$ide De acest tratament beneficiază diabeticii de tip ##, normaponderali şi în situaţii e=cepţionale de obezitate. e cunosc trei grupe de sulfamide, cea mai folosită fiind grupa sulfonilureicelor din generaţia a #!a şi a #i!a.  Au se asociază niciodată în scop terapeutic două sau mai multe preparate sulfonamidice, e=istă riscul hipoglicemiilor severe. 5dată hotărâtă oportunitatea tratamentului oral, se introduce un preparat din generaţia a #!a, doza apreciindu! se în funcţie de răspunsul glicemic. Dacă răspunsul glicemic este nesatisfăcător, se alege un preparat din generaţia a #i!a, doză progresivă. Durata de acţiune a  procesului, locul şi timpul metabolizării sale în organism, sunt criterii esenţiale în alegerea pe care o face, e=clusiv specialistul. Dezechilibrul metabolic apărut în timpul tratamentului corect al bolnavilor, anunţă ineficienta secretorie pancreatică şi oportunitatea introducerii tratamentului insulinic. reparatele sulfonilureice se administrează înaintea meselor cu apro=imativ 30 minute. ulfonilureicele din grupa a -!a" 24

−

unt cele mai vechi şi cele mai puţin eficiente, dar primele care se administrează "

−

*0<91*2-D1
−

+<5BB52#D1
−

ilfonilureicele din generaţia a #i!a"

−

F<#94A+<2#D1
−

F<#+<2M#D1< 6D#2#+B5A7! are o acţiune de până la (& de ore, în%umătăţită la /!-0 ore.

Medi"a&ia "u :i)ua$ide unt administrate pacienţilor cu diabet zaharat de tip U, mai ales supraponderali. ecanismul este diferit de cel al sulfonamidelor, nu acţionează la nivel pancreatic " −

4F12A1
−

#<19#A1
−

unt cele mai vechi şi cele mai puţin eficiente, dar primele care se administrează "

−

*5<91*2#D1
−

+<5BB52#D1
−

ilfonilureicele din generaţia a #i!a" 25

−

F<#94A+<2#D1
−

F<#+<2M-D1< 6D#2#+B5A7! are o acţiune de până la (& de ore, în%umătăţită la /!-0 ore.

Medi"a&ia "u :i)ua$ide unt administrate pacienţilor cu diabet zaharat de tip ##, mai ales supraponderali. ecanismul este diferit de cel al sulfonamidelor, nu acţionează la nivel pancreatic " −

4F12A1
−

#<19#A1
Trata$entul dia:eti" Diabetul fiind o tulburare esenţială de nutriţie, o mare importanţă în tratament o are dieta, care nu trebuie părăsită niciodată. 9olnavul trebuie să cunoască cele 3 grupe alimentare" -7 alimente care nu conţin glucide sau conţin în cantitate redusă şi pot fi consumate fără restricţieE (7 alimente bogate în glucide !total interzise 37 alimente bogate în cantităţi moderate ! pot fi consumate numai cântărite Baţia calorică a diabeticului va fi raportată la vârstă, se=, stări fiziologice şi munca prestată. #ndiferent de aceste situaţii vor fi e=cluse în totalitate glucidele concentrate" zahăr, produse făinoase. 2limentaţia va conţine" ! proteine animale " lapte, carne, ouă, peşte, brânzăE !

lipide vegetaleE

legume, fructe, în mod special cereale ! au ca efect scăderea glicemiei şi consumul lor previne cancerul de colon. 26

2limente consumate fără restricţii " carne, peşte, şuncă, brânzeturi fermentate, ouă, grăsimi vegetale şi animale, legume cu conţinut scăzut de glucide" castraveţi, ridichi, varză, spanac, ciuperci. 2limente consumate în cantitate limitată 6cântărite7 " pâine, paste făinoase, derivate de cereale, fructe şi legume cu conţinut mare de glucide " cartofi, morcovi, brânză de vaci, lapte, iaurt. Dintre fructele interzise " prune, struguri, curmale, banane, pere. 2limente interzise " zahărul, produsele zaharoase, legumele uscate, pră%iturile, îngheţatele, vinul dulce, mustul şi siropurile, berea. După conţinutul de glucide, alimentele se prezintă astfel " −

alimente cu $) glucide " varză, conopidă, fasole verde, ştevie, andive, ardei graşi, vinete, dovlecei, roşii, castraveţi, ridichi, ciuperci, pepene verde, portocale, mandarine, lapte, brânză de vaci.

−

alimente cu -0) glucide " morcovi, sfeclă, ţelină. ceapă, mazăre verde, căpşuni, cireşe, mere. pere, piersici, struguri, nuci, alune, mămăligă.

−

alimente cu - $) glucide " mere, caise.

−

alimente cu (0) glucide " cartofi, fasole uscată, banane, prune, paste făinoaseE

−

 pâinea conţine -$) glucide.

R!lul e*!rtului >n Dia:etul #a6arat 4fortul fizic este o componentă importantă în tratamentul Diabetului alături de regimul alimentar şi medicatie. 4fortul fizic are următoarele efecte" !

creşte utilizarea periferică a glucozeiE

!

scade necesarul de insulinaE

!

diminuează trigliceridele şi colesterolul circulantE

!

scade greutatea corporalăE 27

!

amplifică funcţia respiratorie şi cardiovascularăE

!

creşte capacitatea de efortE

!

reduce stările depresive.

Trata$entul :alnear entru cura internă se folosesc "apele minerale alcaline, sulfuroase, sulfatecalcice!magneziene.taţiunile indicate " lănic oldova, ăngeorz 9ăi, +ălimăneşti, +ăciulata, 5lăneşti.  Au se recomandă tratamentul balnear bolnavilor diabetici dependenţi de doze mari de insulina sau cu complicaţii severe.

CAP..ROLUL AITENTEI MEDICALE ?N ?NGRI@IREA PACIENTULUI CU DZ Supravegherea pacientului

4ste importantă deoarece pot apare complica ții, ca" −

Nipoglicemia O pacientul trebuie sa aibă asupra lui -$ g hidro!carbona ți 63 bucăți de

−

zahăr7 pentru astfel de situațiiE

−

4demul insulinic O apare la pacienții noi descoperiți din cauza reten ției hidrosaline la

−

începutul tratamentului cu insulinăE

−


−

încetinește mult absorbția insulineiE

−


−

insulinei, mai frecventă la femeile tinereE 28

−

2lergia locală O edem, noduli, eritem pruriginos sau durerosE

−

2lergia generalizată O de la urticarie până la șocul anafilacticE

−

+u e=cepția hipoglicemiei pe care o sesizează bolnavul, celelalte vor fi interpretate și evaluate de medicul specialist.

istemul nervos central O encefal P măduva spinării. istemul nervos periferic O nervii cranieni P nervii spinali. 2precierea stării neurologice anifestări de dependenţă 6semne şi simptome7 ! areză O diminuarea forţei musculareE ! aralizie O absenţa completă a forţei musculareE ! Nemiplegie O paralizia unei %umătăţi de corpE ! araplegie O paralizia părţii inferioare a corpuluiE ! Diplegie O paralizia părţilor similare ale celor două %umătăţi ale corpuluiE ! onoplegie O paralizia unui singur membruE ! *etraplegie O paralizia celor & membre. araliziile se datoresc fie leziunii căii piramidale, fie neuronului motor  periferic. ! Nipertonie O e=agerarea tonusului muscular, ! Nipotonie O diminuarea tonusului muscular. *ulburări ale ortostatismului şi mersului" ! ers talonat, ! ers cosind în hemiplegie, în stadiul de recuperare, ! ers stepat O leziuni ale nervului motor periferic, ! 2ta=ie O tulburări de coordonare a mişcărilor. işcări anormale" ! *remurături 6boala arGinson, alcoolism, boală 9asedoQ, scleroză în plăci7E 29

! pasme şi crampe 6tetanie, tumori cerebrale, tetanos7E ! +onvulsiile 6epilepsie, hipertensiune intracraniană7E ! *icuri 6mişcări clonice involuntare ale ochilor, gurii, braţului, piciorului7E ! ioclonii 6contracţii involuntare bruşte ale unui muşchi sau grup de muşchi7E ! işcări coreice 6involuntare, dezordonate bruşte rapide7E ! işcări atetozice 6involuntare lente7. *ulburări de sensibilitate ubiective" arestezie" ! senzații de înțepătură, ! furnicături, ! amorțeli. Durere" ! durerea de cap, poate avea mai multe cauze" tumori, hemoragii intracraniene, inflamaţia meningelui, dilatarea vaselor cerebrale, traumatisme craniene, hipo=ie cerebrală, boli sistemice, ale ochiului, urechii sau sinusurilor. 5biective" ! 2nestezie O pierderea sensibilității, ! Nipoestezie O diminuarea sensibilită ții, ! Niperestezie O accentuarea anormală a sensibilită ții pielii O până la senza ția dureroasă. Tulburări ale reflexelor 

5 mișcare refle=ă este o contracție musculară involuntară provocată printr!un stimul. ! 2refle=ia O abolirea refle=elor, ! Niperrefle=ia O e=agerarea refle=elor, 30

! Niporefle=ia O diminuarea refle=elor.  Se cercetează

 Reflexele osteotendinoase:

! refle=ul achilian 6*endonul achilian7, ! refle=ul rotulian 6*endonul rotulian7, ! refle=ul bicipital 6*endonul bicepsului, la plica cotului7, ! refle=ul tricipital 6*endonul tricepsului, în vecinătatea olecra!nului7.  Reflexe cutanate:

! refle=ul cutanat abdominal, ! refle=ul cutanat plantar O semnul 9abinsGi.  Reflexe vegetative:

! refle=ul pupilar la lumină.  Reflexe mucoase:

! refle=ul cornean, ! refle=ul palatin 6atingerea mucoasei palatine7, ! refle=ul faringian. Tulburări de limbaj:

! dizartria O dificultate în articularea cuvintelorE ! anartria O imposibilitatea de a articula cuvinteleE ! afonie O pierderea vociiE ! afazie O pierderea capacității de a se e=prima corect verbal sau în scris sau de a înțelege limba%ul vorbit sau scris.

31

CAP.2.PRETENTAREA CAZURILOR  CAZ 1 Doamna B.. în vârstă de &/ de ani, este mama a doi copii. 4ste internată în secţia de interne cu diagnosticul de Diabet zaharat tip ## dezechilibrat, complicat cu microgiopatie diabetică. Data de internare" 0'.0$.(0-3E Data de e=ternare -.0$.(0-3
! 3', +

! puls

! 0 bLmin

! respiraţie

! -rLmin !*.2.

! '/ Gg

!-/0L-00 mm Ng

l.Date relati; %ta:ile a.7#nformaţii generale" doamna B.. are &/ de ani, se= feminin, stare civilă R  căsătorităE  b.7+aracteristici individuale " rasa albă, limba română, religie ortodo=ă, 32

casnicăE c.7Fusturi personale şi obiceiuri " nu fumează, nu consumă alcool, ocazional  bea cafea în cantităţi miciE d.74venimente biografice legate de sănătate " apendicectomie în copilărieE e.74lemente fizice şi reacţionale " grupa sanguină 5l, BN!negativ, nu este alergică la nici un medicament sau alţi factoriE f.7Beţeaua de susţinere " are soţ, ( copii, este bine integrată în familie şi societate.

.Date ;aria:ile !stare fizică 6FS'/GgE *C3',E S0bLminE BS-rLminE *2S-/0L-00mm Ng7 !cefalee !poliurie !polidipsie !polifagie !dureri la nivelul membrelor inferioare !ameţeli !dureri în hipocondrul drept !greţuri, vărsături, gust amar !astenie marcată.

II.

Anali#a =i inter(retarea datel!r

a9.Di$en%iunea :i!'*i#i"ă 4lemente de independenţă

4lemente de dependenţă

!temperatură, puls, respiraţie!

!cefalee

!normale

!poliurie

!nu este alergică

!polidipsie, polifagie

!dureri la nivelul membrelor inferioare !ameţeli, greţuri, vărsături, gust amar  !dureri în hipocondrul drept !astenie marcată :.9Di$en%iunea (%i6!'%!"ială 4lemente de independenţă

4lemente de dependenţă 33

!statut social bine definit !relaţii de familie armonioase

".9Di$en%iunea "ultural'%(irituală 4lemente de independenţă

4lemente de dependenţă

!îşi practică religia

!cunoaşte insuficiente în

legătură cu regimul alimentar 

34

 AB. A4;5#2

D#2FA5*#+

59#4+*#;4

#A*4B;4AT##

4;2<12 B4

 A1B#AF 21*5A54 -.

2 se ,

Salimentaţie

!pacienta să

!supravegherea

D4<4F2B4 !administrez regimul !pacienta se

alimenta şi inadecvată prin

conştientizeze necesitatea pacientei în

alimentar prescris"

adaptează greu

hidrata

surplus

şi importanţa regimului

hipocaloric,

la regimul

4Sdezechilibru

alimentar !pacienta să tle !în caz de abuz în

hipopidic şi

alimentar !are

metabolic,

echilibrată metabolic

alimentaţie o

hipoglucidic

tendinţa de a

deshidratare

!pacienta să prezinte o

atenţionez blând

!administrez lichide abuza în

Spolifagie, slăbire

diminuare a senzaţiei de !a%ut pacienta să se

timpul meselor 

în greutate, polidipsie seteE să fie hidratată

în funcţie de

alimentaţie

hidrateze

cantităţile

!senzaţia de sete

!analizez preferinţele

recomandate

începe să se

hidrice

!administrez

diminueze

ale pacientei, ţinând

medicaţia în funcţie

cont de

de orarul meselor 

regimul hidric şi starea (.

2 elimina S eliminare urinară !pacienta să prezinte inadecvată calitativ şi valori normale ale

 bolii !urmăresc bilanţul

!administrez

! valorile

hidirc !liniştesc

medicaţia indicată

 poliuriei sunt în

cantitativ

glicemiei !pacienta să nu  pacienta din punct de

!administrez insulina scădere

4S hiperglicemie,

 prezinte glicozurie

vedere psihic

după indicaţiile

aport

!pacienta să fie

!supraveghez pacienta medicului !recoltez

mare de lichide

echilibrată

 Spoliurie,

hidoelectrolitic !pacienta  privire la importanţa

glicozurie

să prezinte diminuarea

35

!educ pacienta cu

urină pentru e=amen de laborator 

tratamentului cu

$.  A se recrea Sdificultate de a

!diminuarea ane=ietăţii

!a%ut pacienta să aleagă

!impactul

îndeplini activităţi

!favorizarea repaosului

mi%loacele de recreere

activităţilor 

recreative

!ameliorarea condiţiilor

!asigur condiţii optime

recreative

4Sane=ietate, stres

de spitalizare

 pentru activităţi

asupra

Spacienta este

!supraveghez pacienta în

 pacientei

agitată

timpul activităţilor de

este benefic

>>

recreere -.  A se

Salimentaţie

!pacienta să conştientizeze

!supravegherea pacientei !administrez

!senzaţiile de

aliment inadecvată prin

necesitatea şi importanţa

ăn timpul meselor !în caz regimul alimentar

 polifagie şi

a şi

regimului alimentar

de abuz în alimentaţie o  prescris

 polidipsie

!pacienta să fie echilibrată

atenţionez blând

surplus

hidrata 4Sdezechilibru

!administrez lichide sunt înlăturate

$.  A se recrea Sdificultate de a

!diminuarea ane=ietăţii

!a%ut pacienta să aleagă

!impactul

îndeplini activităţi

!favorizarea repaosului

mi%loacele de recreere

activităţilor 

recreative

!ameliorarea condiţiilor

!asigur condiţii optime

recreative

4Sane=ietate, stres

de spitalizare

 pentru activităţi

asupra

Spacienta este

!supraveghez pacienta în

 pacientei

agitată

timpul activităţilor de

este benefic

>>

recreere -.  A se

Salimentaţie

!pacienta să conştientizeze

!supravegherea pacientei !administrez

!senzaţiile de

aliment inadecvată prin

necesitatea şi importanţa

ăn timpul meselor !în caz regimul alimentar

 polifagie şi

a şi

regimului alimentar

de abuz în alimentaţie o  prescris

 polidipsie

!pacienta să fie echilibrată

atenţionez blând

!administrez lichide sunt înlăturate

metabolic,

metabolic

!a%ut pacienta să se

în cantităţi prescrise

dezhidratare

!pacienta să prezinte o

hidrateze !analizez

!administrez

surplus

hidrata 4Sdezechilibru

Spolifagie,slăbire în diminuare a senzaţiei de seteE  preferinţele hidriceale greutate, polidipsie

să fie hidratată

insulina în funcţie

 pacientei, ţinând cont de de orarul meselor  regimul hidric şi starea  bolii

36

(.

2

Seliminare urinară

!pacienta să prezinte valori

elimina inadecvată calitativ şi normale ale glicemiei

!urmăresc bilanţul hidric !administrez

!valorile

!liniştesc pacienta din

medieaţia indicată  poliuriei

cantitativ

!pacienta să nu prezinte

 punct de vedere psihic

!administrez

sunt

4Shiperglicemie,

glieozurie

!supraveghez pacienta

insulina după

normale

!aduc la cunoştinţă

indicaţiile medicului !urina nu

aport mare de lichide !pacienta să fie echilibrată

Spoliurie. glieozurie hidroelectrolitic !pacienta să  pacientei importanţa

!recoltez urină

 prezinte diminuarea poliuriei tratamentului cu insulina  pentru e=amen de

 prezintă glieozurie

laborator  3.

2 se

Stulburări motorii

mişca şi 4Sneuropatie

!pacienta să prezinte o

!supraveghez pacienta

circulaţie periferică normală !o conving să!şi

!administrarea

!pacienta

medicaţiei prescrisă cooperează

(.

2

Seliminare urinară

!pacienta să prezinte valori

elimina inadecvată calitativ şi normale ale glicemiei

!urmăresc bilanţul hidric !administrez

!valorile

!liniştesc pacienta din

medieaţia indicată  poliuriei

cantitativ

!pacienta să nu prezinte

 punct de vedere psihic

!administrez

sunt

4Shiperglicemie,

glieozurie

!supraveghez pacienta

insulina după

normale

!aduc la cunoştinţă

indicaţiile medicului !urina nu

aport mare de lichide !pacienta să fie echilibrată

Spoliurie. glieozurie hidroelectrolitic !pacienta să  pacientei importanţa

!recoltez urină

 prezinte diminuarea poliuriei tratamentului cu insulina  pentru e=amen de

 prezintă glieozurie

laborator  3.

2 se

Stulburări motorii

!pacienta să prezinte o

!supraveghez pacienta

!administrarea

!pacienta

mişca şi 4Sneuropatie

circulaţie periferică normală !o conving să!şi

medicaţiei prescrisă cooperează

a avea diabetică periferică

!pacienta să se poată

modereze

!administrez

!paresteziile

o bună Sparestezi la nivelul mobiliza

activităţile fizice

regimul alimentar

sunt

 postură e=tremităţilor 

!pacienta să efectueze

!îi masez e=tremităţile

indicat !a%ut

înlăturate

e=erciţii fizice

!încura%ez pacienta

 pacienta să să

!aplic băi calde la nivelul efectueze e=erciţiile e=tremităţilor 

fizice indicate

37

+A

 Aumele..BU.renumeleUU.2nul (0-3 luna..0$U. Ar. foii de observaţieUUUUAr. salonUU$U..Ar. patUUUU..

+A

 Aumele..BU.renumeleUU.2nul (0-3 luna..0$U. Ar. foii de observaţieUUUUAr. salonUU$U..Ar. patUUUU..

38

Miua Mile de boalW  .    p    s    e      B

 .    s      l      2    u  .      *      

2A4:2 (    p    m D    e      *

3$

30

-'0

&-5

30

($

-&0

&05

($

(0

-(0

35



D 

D 

D 

D 

D 

D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D 

2nalizele pacientei

Flicemie

''

;alori normale

-$$ mg)

'0! -00mg)

Miua Mile de boalW  .    p    s    e      B

''

2A4:2 (

 .    s      l      2    u  .      *      

   p    m D    e      *

3$

30

-'0

&-5

30

($

-&0

&05

($

(0

-(0

35

(0

-$

-00

3/5

-$

-0

/0

35

-0

$

'0

3'5




D 

D 

D 

D 

D 

D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D 

2nalizele pacientei

;alori normale

Flicemie -$$ mg) +reatinină -,00mg) 1ree sangvină 0,($mg) Nemoglobina -()
'0! -00mg) 0,'!l,(0mg) 0,(0 ! 0,&0mg) -(!-3) &(00 ! /000mm3 &0) -3!-$(m4gLl 3,/!$,&m4gLl &,$!$,$m4gLl ( !(0!1.# (!-' 1.# 0!&1.c.<

Domnişoara +.F. în vârstă de -/ ani este cunoscută cu Diabet zaharat din anul - cu un echilibru metabolic nesatisfăcător. 4ste internată în secţia de interne cu diagnosticul de Diabet zaharat tip # labil. Data internării"0-.0&.(0-3 39

Data de e=ternare"-(.0&.(0-3
!$( Gg

!temperatură

!3,3 +

!puls

!'$ bLmin

!respiraţie

!(0 rLmin

!*.2.

!-(L' mm Ng

PROCEUL DE ?NGRI@IRE I.Cule)erea datel!r  I.Date relati; %ta:ile a7 #nformaţii generale " domnişoara +.F. are -/ ani, se= feminin, stare civilă !necăsătorităE  b7 +aracteristici individuale " rasă albă, limba română, religie ortodo=ă, elevăE c7 Fusturi personale şi obiceiuri " nu fumează, nu consumă alcool, bea cafeaE d7 4venimente biografice legate de sănătate " ru%eolă, parotită epidemică viralăE e7 4lemente fizice şi reacţionale " grupa sanguină 2(, nu este alergică la nici un medicament sau alţi factoriE f7 Beţeaua de susţinere " (fraţi, părinţi, prieteni, este bine integrată în familie şi societate.

.Date ;aria:ile !stare fizică 6FS$( GgE*S3,3 +E S'$ bLminE BS(0 rLminE *2S-(L'mm Ng7 !poliurie !polidipsie Ohiperglicemie 40

II.Anali#a =i inter(retarea datel!r a9Di$en%iunea :i!'*i#i"ă 4lemente de independenţă

4lemente de dependenţă

!temperatură, respiraţie, puls !normale

!hiperglicemie, poliurie,

 polidipsie

:9Di$en%iunea (%i6!'%!"ială 4lemente de independenţă

4lemente de dependenţă

!statut social bine definit

!relaţii de familie armonioase

"9Di$en%iunea "ultural'%(irituală 4lemente de independenţă !

îşi practică religia

!

citeşte

41

 AB   A4;5#2 . +B*

D#2FA5*#+

59#4+*#;4

#A*4B;4AT##

4;2<12B4

D4A1B#AF 21*5A54

-.

2 se

Salimentaţie

alimenta

inadecvată

şi hidra ta

!pacienta să fie prin hidratată

D4<4F2

!supraveghez starea pacientei

B4 !recoltez

!a%ut pacienta să se hidrateze

sânge

surplus

!pacienta să fie

4Sperturbarea

alimentată

metabolismului

!pacienta să tic  pacientei, în funcţie de regim

glucid

hidrice

şi  pentru

metabolic

de

a

abuza

în

!persistă senzaţia !

sete

!hiperglicemie

administrez

greutate,

tegumente

de

laborator  de

şi servi  pacientei

tendinţa

are

e=amenul alimentaţie

!cântărirea alimentelor înainte de a le

Spolifagie, slăbire hidro!electric în

preferinţele

alimentare ale

icE echilibrată

deshidratare

!analizez

!pacienta

tratamentu

şi

l cu

mucoase uscate

insulina

42

(.

2 elimina

S

eliminare

urinară

!pacienta să  prezinte

inadecvată calitativ şi cantitativ

!urmăresc bilanţul hidirc !supraveghez

glicozuriei

diminuarea

 pentru

treptat

 poliuriei

e=amenul scadă

laborator 

aport

!

de



scad

glicozuriei

administrez Spoliurie,

glicozurie 2 dormi Smsomnie i

valorile

de

4S hiperglicemie, valorile mare

!

urină

!să

 pacienta

lichide

3.

!recoltez

4Sane=ietate

tratamentu l !pacienta să se  poată odihni

!asigur condiţii de microclimat

!la

!informez pacienta cu privire la modul indicaţia

!pacienta are un somn odihnitor 

(.

2 elimina

S

eliminare

urinară

!pacienta să

!urmăresc bilanţul hidirc !supraveghez

 prezinte

inadecvată calitativ şi cantitativ

glicozuriei

diminuarea

 pentru

treptat

 poliuriei

e=amenul scadă

laborator 

aport

!

de



a

odihni

se

scad

glicozuriei

administrez Spoliurie,

glicozurie 2 dormi Smsomnie şi

valorile

de

4S hiperglicemie, valorile mare

!

urină

!să

 pacienta

lichide

3.

!recoltez

4Sane=ietate

tratamentu l !pacienta să se  poată odihni

!asigur condiţii de microclimat

!la

!informez pacienta cu privire la modul indicaţia

îngri%orare

de viaţă

Soboseală

!pacienta are un somn odihnitor 

medicului

şi de alimentaţie pe care trebuie să le respecte

administre z

!observ dacă perioadele de odihnă corespund

medicaţia sedativă

organismului 43

&.

2 fi

Sdevalorizare

 preocupat 4Sconflict în vederea profesional realizării

Ssentimentul

!pacienta să fie conştientă

de permite să!şi

 propria valoare şi de competenţe

inferioritate şi de !pacienta

e=prime

să!şi

sentimentele

privind

care  prezintă interes capacităţilor şi aspiraţiilor sale

devine

 propriile valori

!antrenez pacienta în activităţile faţă de

pacienta

!pacienta încrezătoare

se realiza

!a%ut

!pacienta cooperează

dificultatea de a

 pierdere a imaginii recapete interesul de sineE descura%are faţă de sine

!ascult activ pacienta pentru a!i

în

reevaluarea

în

&.

2 fi

Sdevalorizare

!pacienta să fie

 preocupat 4Sconflict

conştientă

în vederea profesional realizării

!pacienta

de permite să!şi

 propria valoare şi

Ssentimentul

!ascult activ pacienta pentru a!i

de competenţe

e=prime

cooperează sentimentele

privind

!pacienta

dificultatea de a

inferioritate şi de !pacienta

să!şi

 pierdere a imaginii recapete interesul de sineE descura%are faţă de sine

devine

încrezătoare

se realiza

în

 propriile valori

!antrenez pacienta în activităţile faţă de care  prezintă interes !a%ut

pacienta

în

reevaluarea

capacităţilor şi aspiraţiilor sale !îi

e=plic

necesitatea

cunoaşterii

mediului în $.

2

evita

 pericolele

Sriscul

de

!să

previn

care trăieşte şi a celor din %ur  !a%ut pacienta la realizarea igienei

complicaţii

complicaţiile

corporale

4Signoranţă

acute ale bolii

timpul

Sastenie

!supraveghez efectuării

pacienta

e=erciţiilor

!pacienta

în

cooperează

fizice

-nu

apar semne care să

!previn formarea escarelor 

indice

apariţia

complicaţiilor  44

1.

2 se

Salimentaţie

alimenta inadecvată şi hidrata

!pacienta să fie prin hidratată

surplus

!supraveghez starea pacientei !servesc

!recoltez

!pacienta

 pacientei alimente şi lichide în cantităţile sânge pentru obişnuit

s!a cu

!pacienta să fie indicate

e=amenul de regimul alimentar

alimentată

laborator

metabolismului

!pacienta să fie

!administrez deshidratarea

glucidicE

echilibrată

tratamentul fost înlăturate

deshidratare

metabolic

4Serturbarea

Spolifagie, slăbire hidroelectrolitic în tegumente

greutate, şi

şi

cu insulina

!polifagia

şi au

1.

2 se

Salimentaţie

alimenta inadecvată şi hidrata

!pacienta să fie prin hidratată

surplus

!supraveghez starea pacientei !servesc

!recoltez

!pacienta

 pacientei alimente şi lichide în cantităţile sânge pentru obişnuit

s!a cu

!pacienta să fie indicate

e=amenul de regimul alimentar

alimentată

laborator

metabolismului

!pacienta să fie

!administrez deshidratarea

glucidicE

echilibrată

tratamentul fost înlăturate

deshidratare

metabolic

4Serturbarea

şi

!polifagia

şi au

cu insulina

Spolifagie, slăbire hidroelectrolitic în

greutate,

tegumente

.

2 elimina

şi

mucoase uscate Seliminare urinară

!pacienta să

inadecvată  prezinte diminuarea

4Shiperglicemie.

 poli uri ei

mare

de

!să

!recoltez

!supraveghez pacienta

calitativ şi cantitativ aport

!urmăresc bilanţul hidric !notez

rezultatele

urină pentru înlăturată e=amenelor

de e=amenul de

!glicemia

laborator

valori normale

laborator  scadă

are

!administrez

lichide Spoliurie, valorile glicozurie

!glicozuria este

tratamentul

glicozuriei 45

.

2 fi

Sdevalorizare

 preocupa 4Sconflict t în vederea  profesional realizării

Ssentiment

!pacienta să fie conştientă

de să!şi

 propria valoare şi de competenţe

inferioritate şi de !pacienta

să!şi

!pacienta

şi!a

format un concept

e=prime

sentimentele

privind

dificultatea de a

 pierdere a imaginii recapete interesul de sineE descura%are fată de sine

!ascult activ pacienta pentru a!i permite

despre sine pozitiv !pacienta

şi!a

se realiza

recăpătat interesul

!antrenez pacienta în activităţile faţă de

faţă de sine

care  prezintă interes !a%ut

pacienta

capacităţilor şi aspiraţiilor sale

în

reevaluarea

.

2 fi

Sdevalorizare

!pacienta să fie

 preocupa 4Sconflict

conştientă

t în vederea  profesional realizării

Ssentiment

de să!şi

 propria valoare şi de competenţe

inferioritate şi de !pacienta

să!şi

!pacienta

şi!a

format un concept

e=prime

sentimentele

privind

dificultatea de a

 pierdere a imaginii recapete interesul de sineE descura%are fată de sine

!ascult activ pacienta pentru a!i permite

despre sine pozitiv !pacienta

şi!a

se realiza

recăpătat interesul

!antrenez pacienta în activităţile faţă de

faţă de sine

care  prezintă interes !a%ut

pacienta

în

reevaluarea

capacităţilor şi aspiraţiilor sale

+A

 Aumele..+U.renumeleUFU.2nul (0-3 luna..0&U. Ar. foii de observaţieUU'UUAr. salonUU3U..Ar. patUUUU..

46

Miua Mile de boalW  .    p    s    e      B

 .    s      l      2    u  .      *      

   p    m D    e      *

3$

30

-'0

&-5

30

($

-&0

&05

($

(0

-(0

35



D 

D 

D 

D 

D 

D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D 

Miua Mile de boalW  .    p    s    e      B

 .    s      l      2    u  .      *      

   p    m D    e      *

3$

30

-'0

&-5

30

($

-&0

&05

($

(0

-(0

35

(0

-$

-00

3/5

-$

-0

/0

35

-0

$

'0

3'5



D 

D 

D 

D 

D 

D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D 


2A4:2 ( 2nalizele pacientei

;alori normale

!Flicemie

-3$ mg)

'0 ! --0 mg)

!;N

/L(0

-(!- ml.

!Nemoleucogramă !hemoglobina

-&,&)

-(!-3)

!leucoicite

$$00

&(00 ! /000Lmm3

!*#5<

$,( mg

!Diureză

3$00ml.

0!&1.+.<.

47

!4=amen de urină D!insuficientă B!acidă 2 !absentă !ediment " frecvente

- ! ( hematii pe

epitelii, rare leucocite,

câmp,l ! ( leucocite,

rar acid uric, rar urat

rare celule epiteliale

!*F5 -(

(!(01.#

!*F/

(!-'1.#

!;DB< ! negativ

;DB< O negativ

ANEA  TRATAMENT 2+*B2+#D

-0 1.#. !dimineaţa

#A1<2*2BD

/ 1.#. ! seara

2
lLzi +2M 3

Doamna .. în vârstă de '3 de ani este mama unui copil. 4ste internată în secţia de interne cu diagnosticul de Diabet zaharat tip ##. Data internării"0&.03.(0-3 Data de e=ternare"-$.03.(0-3
l9Date relati; %ta:ile a7 #nformaţii generale " doamna .. are '3 de ani, se= feminin, stare civilă căsătorită  b7 +aracteristici individuale " rasă albă, limba română, religie ortodo=ă, casnică c7 Fusturi personale şi obiceiuri " nu fumează, nu consumă alcool, consumă cafea d7 4venimente biografice legate de sănătate " ru%eolă, parotidită, varicelă, naştere prin cezariană e7 4lemente fizice şi reacţionale " grupa sanguină 5#, nu este alergică la nici un medicament sau la alţi factori f7 Beţeaua de susţinere " soţ, un copil, este bine integrată în societate. (7Date variabile z

stare fizică 6FS/(GgE *S3',$X+E S$0bLminE BS-rLminE *.2.S-/0L0mmNg 7

!hiperglicemie !deshidratare !cefalee !ameţeli ##. 2A2<#M2 Y# #A*4BB4*2B42 D2*4<5B 

a9Di$en%iunea :i!'*i#i!l!)i"ă 4lemente de independenţă

4lemente de dependenţă

!temperatură, puls, respiraţie, *2.

!hiperglicemie, deshidratare, cefalee,

normale

ameţeli !nu este alergică

:9Di$en%iunea (%i6!'%!"ială 4lemente de independenţă

4lemente de dependenţă

!statutul social bine definit !relaţii de familie armonioase

"9Di$en%iunea "ultural %(irituală 49

4lemente de independenţă

Ele$ente de de(enden&ă

!îşi practică religia

!cunoştinţe insuficiente despre

regimul de viaţă

50

 AB.  A4;5#2 D#2FA5*#+ D4 59#4+*#;4 +B*  A1B#AF

#A*4B;4AT## 21*5A54

-.

2 se

Ssenzaţie accentuată de sete alimenta şi şi consum e=agerat hidra ta de alimente 4Sperturbarea metabolismului glucidicE deshidratare Stegumente şi mucoase uscate, glicozurie, slăbire în greutate

4;2<12B4 D4<4F2B4

!senzaţia de sete să fie !supraveghez pacienta înlăturată !pacienta să fie echilibrată hidro!eleclrolitic !pacienta să fie alimentată !pacienta să respecte regimul alimentar 

!administrez lichidele în cantităţile prescrise !notez cantitatea de lichide !admini slrez ingerate tratamentu !administrez !a%ut pacienta să se hidrateze alimentaţia în funcţie !analizez preferinţele hidrice şi de valoarea glicemiei culinare ale pacientei, în funcţie şi orarul meselor !recoltez sânge pentru de e=amenele de regim laborator  !cânlăriesc alimentele înainte de a le

!senzaţia de sete este puţin diminuată, valorile glicemiei şi glicozuriei sunt în scădere

servi pacientei

51

o

2 elimina

S diureză peste valorile normale 4S hiperglicemie, glicozurie

!diureza să revină la !urmăresc bilanţul hidirc valorile normale !liniştesc pacienta din punct de !e=amenul de urină să indice absenţa vedere hpsihic glicozuriei glicozuriei !notez valorile e=amenelor de

!recoltez, urină  pentru e=amenul de laborator 

! valorile glicozuriei şi glicemiei tind spre normal

!recoltez sânge pentru

laborator 

e=amenul glicemiei

!supraveghez pacienta

!administrez tratamentul  prescris

3.

2 menţine Sdezinteres !pacienta să acorde tegumentel  pentru măsurile de interes igienei e curate şi igienă 4Sane=i corporale !să înlătur

!psihoterapie !a%ut pacienta la efectuarea

!administrez analgezice !administrez

!starea de oboseală şi slăbiciune este

o

2 elimina

S diureză peste valorile normale 4S hiperglicemie, glicozurie

!diureza să revină la !urmăresc bilanţul hidirc valorile normale !liniştesc pacienta din punct de !e=amenul de urină să indice absenţa vedere hpsihic glicozuriei glicozuriei !notez valorile e=amenelor de

!recoltez, urină  pentru e=amenul de laborator 

! valorile glicozuriei şi glicemiei tind spre normal

!recoltez sânge pentru

laborator 

e=amenul glicemiei

!supraveghez pacienta

!administrez tratamentul  prescris

3.

&.

2 menţine tegumentel e curate şi integre

Sdezinteres  pentru măsurile de igienă 4Sane=i etate pentru rigorile dietei şi regimul de viaţă Sslăbiciune, oboseală

2 dormi şi Sinsomnie a se odihni 4Sane=ietate

!pacienta să acorde interes igienei corporale !să înlătur ane=ietatea pacientei

!psihoterapie

!pacienta să aibă un somn odihnitor 

!asigur condiţii de microclimat !la indicaţia medicului !pacienta are !informez pacienta cu privire la administrez medicaţie un somn modul de viaţă şi de alimentaţie sedativă odihnitor   pe care trebuie să le respecte

!a%ut pacienta la efectuarea toaletei

!administrez analgezice !administrez tratamentul prescris

!starea de oboseală şi slăbiciune este diminuată

52

Soboseală

$.

2 învăţa saşi  păstreze sănătatea

Scunoştinţe insuficiente 4S#gnoranţă Soboseală

!supraveghez pacienta

!pacienta să!şi accepte !a%ut pacienta să!şi accepte !îndrum pacienta la  boala !educ pacienta în privinăa controale medicale  boala regimului dietetic şi de viaţă  periodice !pacienta să cunoască !învăţ pacienta cum să prevină semnele şi pronosticul

t 

 bolii !pacienta să respecte

complicaţiile

!pacienta are cunoştinţele necesare  pentru a se îngri%i

!pacienta îşi acceptă boala

Soboseală

$.

2 învăţa saşi  păstreze sănătatea

Scunoştinţe insuficiente 4S#gnoranţă Soboseală

!supraveghez pacienta

!pacienta să!şi accepte !a%ut pacienta să!şi accepte !îndrum pacienta la  boala !educ pacienta în privinăa controale medicale  boala regimului dietetic şi de viaţă  periodice !pacienta să cunoască !învăţ pacienta cum să prevină semnele şi pronosticul

t 

 bolii

complicaţiile

!pacienta are cunoştinţele necesare  pentru a se îngri%i

!pacienta îşi acceptă boala

!pacienta să respecte regimul de viaţă şi dietetic !pacienta să fie instruită în legătură cu  prevenirea complicaţiilor  53

-.

2 se

Sconsum de alimente

!senzaţia de sete şă fie !supraveghez pacienta

!recoltez sânge pentru !polifagia şi

alimenta şi lichide peste valorile

înlăturată

!notez cantitatea de lichide ingerate

e=amenul de laborator polidipsia au

şi hidrata normale

!pacienta să 6ie

!supraveghez pacientul în timpul

!administrez tratamentul

4Sdeshidratare, echilibrată metabolic şi mesei  perturbarea hidroelectrolitic metabolismului S !pacienta să respecte tegumente şi mucoase regimul alimentar  uscate glicozurie, scădere în greutate

prescris

fost înlăturate

-.

(.

2 se

!senzaţia de sete şă fie !supraveghez pacienta

!recoltez sânge pentru !polifagia şi

alimenta şi lichide peste valorile

înlăturată

!notez cantitatea de lichide ingerate

e=amenul de laborator polidipsia au

şi hidrata normale

!pacienta să 6ie

!supraveghez pacientul în timpul

!administrez tratamentul

2

Sconsum de alimente

fost înlăturate

4Sdeshidratare, echilibrată metabolic şi mesei  perturbarea hidroelectrolitic metabolismului S !pacienta să respecte tegumente şi mucoase regimul alimentar  uscate glicozurie, scădere în greutate

prescris

Sdiureză peste valorile

!recoltez sânge şi urină !glicozuria este

elimina normale

!diureza să fie normală !urmăresc bilanţul hidric

!e=amenul de urină să !notez rezultatele e=amenelor  pentru e=amenul de de

înlăturată

4Shiperglicemie,

indice absenţa glicozurieî

laborator

!glicemia are

glicozurie

!glicemia să revină la !supraveghez pacienta

!administrez

valori normale

laborator

54

3.

2

!aport mare de lichide

valorile normale

Sdezinteres pentru

!pacienta să acorde

menţine măsurile de igienă interes igienei tegument 4Sane=ietate faţă de corporale ele şi regimul de viaţă Stegumente şi curate şi mucoase neângri%ite integre

tratamentul prescris !psihoterapie

!administrez tratamentul

!pacienta îşi

!a%ut pacienta la efectuarea toaletei

 prescris

efectuează singură toaleta

3.

2

!aport mare de lichide

valorile normale

Sdezinteres pentru

!pacienta să acorde

menţine măsurile de igienă interes igienei tegument 4Sane=ietate faţă de corporale ele şi regimul de viaţă Stegumente şi curate şi mucoase neângri%ite integre

tratamentul prescris !psihoterapie

!administrez tratamentul

!pacienta îşi

!a%ut pacienta la efectuarea toaletei

 prescris

efectuează singură toaleta

+A

 Aumele..U.renumeleUU.2nul (0-3 luna..03U. Ar. foii de observaţieUU$(UUAr. salonUU3U..Ar. patUUUU..

55

Miua Mile de boalW  .    p    s    e      B

 .    s      l      2    u  .      *      

   p    m D    e      *

3$

30

-'0

&-5

30

($

-&0

&05

($

(0

-(0

35



D 

D 

D 

D 

D 

D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D 

Miua Mile de boalW  .    p    s    e      B

 .    s      l      2    u  .      *      

   p    m D    e      *

3$

30

-'0

&-5

30

($

-&0

&05

($

(0

-(0

35

(0

-$

-00

3/5

-$

-0

/0

35

-0

$

'0

3'5



D 

D 

D 

D 

D 

D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D  D 


2A4:2 ( 2nalizele pacientei

;alori normale

Flicemie

-( mg)

'0!--0 mg)

+reatinină

0, mg)

0,' ! -,(0 mg)

1ree sanguină

0,30 gr)

0,(0 ! 0,&0 gr)

Nemoglobina

-3,)

-3!-3 )


'(00Lmm 3 

-(00!/000mm3

Nematocrit

3')

&0)

#onogramă serică 56

 Aa

-33 m4ZL-

-3 ! -$( m4ZL-

V

3,/ m4ZL-

3,/!$,& m4ZL-

+a

3,& m4ZL-

&,$ ! $,$ m4ZL-

*F5

($1.#.

*F

-0 1.<

(!(01.#. (!-'1.#.

4=amen sumar de urină D ! insuficientă B! acidă 2 R normal 1rocultură sterilă ;.D.B.<.

1rocultură sterilă ! negativ

;.D.B.<. O negativ

2A4:2 3 *B2*24A* #:*2BD

(0 1.#.

4*5+<5BB2#D 1B54#D

tb. lLzi

2
tb. lLzi

CAP.3.FIŞE TE0NOLOGICE 3.1.RECOLTAREA URINEI EAMEN UMAR  UROCULTUR7 scop explorator  "informează asupra stării funcţionale a rinichilor, cât şi

organism materiale •

urinar sau ploscă

•

muşama, aleză 57

a întregului

•

materiale pentru toaleta organelor genitale e=terne

•

 eprubete sterile sau alte recipiente în funcţie de e=amenul cerut

•

 lampă de spirt şi chibrituri

 pregătirea pacientului pacientului  psihică •

se anunţă şi se instruieşte privind folosirea bazinetului

•

să ştie să utilizeze numai recipientul gol şi curat

•

să urineze fără defecaţie

•

să verse imediat urina în vasul colector 

•

 să nu urineze în timpul toaletei

 fiică •

se prote%ează patul cu muşama şi aleză

•

se aşează plosca sub pacient

•

se face toaleta organelor genitale e=terne

•

se îndepărtează bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat

recoltarea urinei pentru e=amen sumar •

din urina obţinută se trimite un eşantion de -00!-$0 ml

recoltarea urinei pentru urocultură la %umătatea micţiunii •

urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor în urină

•

se recoltează urina de dimineaţa 6concentraţie mare de germeni7, în absenţa unui tratament cu perfuzii 6efect de diluţie7

•

înainte de începerea tratamentului cu antibiotice, se spală mâinile cu atenţie şi se usucă cu prosop curat

58

•

 prima cantitate de urină urină emisă, apro=imativ $0 ml, ml, se elimină la toaletă sau sau în bazinet, apoi fără să se întrerupă %etul urinar, se recoltează apro=imativ $ ml urină într!o eprubetă sterilă

•

 se flambează gura eprubetei înainte şi după recoltare! r ecoltare! se astupă repede cu dopul

•

se transportă la laborator sau se însămânţează direct pe mediul de cultură şi se introduce la termostat

recoltarea urinei prin sondaj veical  •

se utilizează atunci când recoltarea la %umătatea micţiunii nu este posibilă şi când puncţia

vezicală nu este dorită •

se folosesc sonde 6catetere7 cu o singură cale unidirecţională 6e=istă risc de infecţie e=ternă7

•

se face toaleta organelor genitale cu atenţie 6vezi sonda%ul vezical7

•

 în caz de sondă vezicală permanentă, nu se recoltează urina din punga colectoare, ci numai prin puncţie în porţiunea pro=imală a sondei după o dezinfectare atentă a suprafeţei acesteia

 recoltarea urinei prin puncţie vezicală •

se face numai în caz de vezică plină, când nu se poate recolta urina la  %umătatea micţiunii micţiunii sau prin sonda% vezical

•

se e=ecută puncţia vezicii urinare

•

se repartizează urina recoltată în recipiente în funcţie de scop

1rocultura cercetează prezenţa bacteriilor în urină dea ceea se impune ca recoltarea urinei să se facă în condiţii de asepsie într!o eprubetă sterilă cu dop steril. 1rocultura se face prin emisie spontanăE se recoltează urina de dimineaţă după o prealabilă toaletăa organelor genitale. 59

 !a femei recoltarea necesită o toaletă atentă" •

se spală cu apă şi săpun, se clăteşte cu soluţie antiseptică de permanganat de V sau ceai de muşeţel sau apă fiartă şi răcită, se şterge cu o compresă sterilă sau cu un prosop curat călcatcu fierul încins înainte de folosire.

•

e introduce un tampon steril intravaginal , dacă este cazul, pentru a evita ca urina să fiecontaminată cu scurgere vaginală.

•

e recoltează %etul mi%lociu direct în eprubeta sterilăE dopul se ţine în mână fără a atinge porţiunea ce intră în eprubetă


e recoltează %etul mi%lociu, dar se iau toate măsurile pentru ca urina să nu fie contaminată cu germeni oportunişti de pe tegumentele vecine

•

e face toaleta glandului , a prepuţului prin spălare, clătire , ştergere sterilă şi apoi antisepsia glandului cu alcool

 !a persoanele persoanele imobiliate la la pat care nu pot coopera, ca "i la sugari •

e face o toaletă riguroasă a organelor genitale

•

i=area la nivelul meatului urinar a unor recipiente sau a unor pungi adezive sterile6la sugari7

 !a bolnavii imobilia#i imobilia#i ca "i "i la copiii mici care care colaboreaă colaboreaă greu •

Becoltarea se face direct în vasele proprii de urinat dacă sunt de metal şi sterilizate

•

Dacă sunt din material plastic sau alt material ce nu poate fi sterilizat în ele se introduc vasede sticlă sterilizate

•

e va evita contactul acestor vase sterilizate cu tegumentele sau mâna copilului

•

e toarnă în eprubete sterile

Sondarea sau cateterismul la femei, bărba#i$% in cursurile anterioare & 60

•

*ransportul trebuie să fie asigurat în curs de -h de la prelevare deoarece urina este une=citant mediu de culturăE astfel sunt necesari câţiva germeni  pentru a obţine în scurt timp o contaminare masivă

•

1rina poate fi păstrată la frigider câteva ore 6la & [+ (!$h7

•

+antitatea de urină pentru urocultură este de $ml6în eprubetă7

•

 Au se administrează antibiotice -0 zile înainte de recoltare

•

9olnavul nu va consuma lichide timp de -(!(&h înainte de recoltare

•

 Au va urina 'h înainte de recoltare

•

Becoltarea se face de preferinţă dimineaţa la ridicarea din pat

3..DETERMINAREAGLICEMIEI CU GLUCOMETRUL  ateriale necesare" •

aparatulFlucocard,

•

test pentru calibrare si pentru probade singe ,

•

dispozitiv de punctionare si ac adaptat

•

comprese sterile , alcool sanitar.

4=ecutie •

se verifica aparatul cu testulde calibrare,

•

se verifica termenul de valabilitate a testului pentru probade singe ,

•

se spala mainile cu apa si sapun si se usucabine cu un prosop de unica folosinta,

•

se desface ambala%ul testului pe marca%ul indicat, evitind atingerea testului cu degetele si mentinerea sa mai mult timp cu ambala%ul desfacut,

61

•

tinind capatul e=tern cu degetele prin ambala% se introduce celalalt capat in spatiul corespunzator al aparatului, la o introducere corecta se aude un  beep si pe ecranul aparatului apare ///,

•

se indeparteaza ambala%ul testului ce va ramine prins in aparat,pastrindu!l  pentru a prelua testul dupa folosire, pe ecranul aparatului apar alternativ marca%ele !$ si cea mai recenta valoare a glicemiei

•

se dezinfecteaza pulpa degetului cu un tampon steril si alcool si se usuca cu o compresa sterila uscata.

•

se efectueaza intepatura cu un ac steril sau un dispozitiv special cu ac adaptat, iar picatura de singe care se formeaza, se depune pe marginea lateral e=terna a testului introdus in aparat, tinind degetul in contact cu testul pina se aude un beep . 4ste necesara o picatura suficient de mare  pentru a atinge marca%ul indicat, altfel rezultatul va fi eronat.

•

se indeparteaza degetul si se sterge cu o compresa sterila.

•

e ecranul aparatului va apare timpul ramas pina la afisarea rezultatului630 secunde7 , apoi valoarea glicemiei care va ramine in memoria aparatului

•

Bezultatul se va nota in dosarul pacientului.

•

se indeparteaza cu atentie testul din aparat,tinidu!l prin ambala%ul pastrat, fara al atinge direct cu degetele, materialele folosite se arunca in conditiile respectarii precautiunilor universale.

•

2paratul se inchide automat

•

 2tentie\ icatura de singe trebuie aplicata in cel mult 3 minute de la insertia testului in aparat, altfel va apare valoarea precedenta a glicemiei.

•


3..TIMP DE COAGULARE 62

Definitie •

+lasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau invederea unei operatii chirurgicale, se determina t.c. dupa cum urmeaza" se recolteaza opicatura de sange din pulpa degetului, se  pune pe o lama de sticla si se cronometreazatimpul care a trecut pana la coagularea sangelui.

•

;alori normale

/!-( minute +resteri patologice Depasirea acestui timp 6t.c. crescut7 arata ca, coagularea sangelui se face cu intarziere,fapt ce poate predispune la sangerari, la hemoragii. caderi patologice 1n t.c. scazut 6sub cinci minute7 indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putandduce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa cum se intampla in uneleinfectii microbiene. *imp de sangerareDefinitie 4ste o analiza care determina capacitatea de coagulare a sangelui. +u un ac se inteapausor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se cronometreaza timpulcare trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. ;alori normale 3!& minute. relungirea * indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui, cu tendinta la hemoragie.

3.2.ADMINITRAREA INULINEI ]copul tratamentului insulinic" ^*ratarea diabetului zaharat. 63

^Aormalizarea nivelului glucidic în sânge ]+ăile de administrare" ^+alea subcutanată. ^+alea intravenoasă. ]
^e introduce aerul sub presiune şi se lasă să curgă liber insulina în seringă  până se obţine doza necesară. ^e scoate aerul şi se schimbă acul. ^e dezinfectează locul şi zona încon%urătoare. ^e lasă să se evapore alcoolul ] alcoolul inactivează insulina. ^e e=ecută pliul cutanat şi se in%ectează insulina subcutanat. ^Au se freacă şi nu se masează locul puncţiei ]Beacţii la insulină" ^Nipoglicemie ] nivel scăzut de insulină prin" o Doză prea mare de insulină. o 2bsenţa sau întârzierea meselor. o 4=erciţii fizice şi activitate în e=ces. o 9oală infecţioasă. o *ulburări de tranzit. o chimbarea necesarului de insulină a pacientului. o 9oli endocrine. o #nteracţiuni cu alte medicamente hipoglicemiante. o +onsum de alcool. ^ emnele hipoglicemiei" o apar brusc. o *ranspiraţii, tulburări de somn. o 2meţeală. o 2n=ietate. o alpitaţii. o ;edere neclară O în ceaţă. o *remurături. o ;orbire neclară. 65

o oame. o tare depresivă. o 2gitaţie, iritabilitate. o enzaţie de furnicături în mâini. o işcări nesigure. o Delir. o +efalee. o odificări comportamentale. o Diabeticul trebuie să aibă asupra sa cuburi de zahăr sau bomboane sau tablete de glucoză. o acienţii inconştienţi vor primi glucoză pe cale intravenoasă ^Niperglicemie şi acidoză diabetică" o rin doză insuficientă de insulină. o Aivel crescut de glucoză în sânge. o 2port alimentar mai bogat în glucide decât cel planificat. o ebră. o #nfecţii. o Niperglicemia prelungită poate determina acidoză diabetică7 ameţeală, facies roşu, sete, pierderea cunoştinţei, inapetenţă, halenă acetonică, glicozurie, respiraţie Vussmaul, tahicardie, deces. ^
Nipoglicemie

iele uscată.

*egumente cu transpiraţii reci. 66

Bespiraţie Vussmaul.

iele umedă.

Nalenă acetonică.

Nipertensiune.

ierderea lentă a cunoştinţei spre comă.

Bespiraţie normală.

omnolenţă.

ierderea stării de cunoştinţă.

#napetenţă.

işcări nesigure.

Freţuri.

2meţeală ;ărsături.

oame.  Alergia la insulină:

^2lergia locală ] roşeaţă, edem, prurit. ^2lergie generalizată ] mai rară, dar mai gravă. 2par erupţii pe tot corpul, respiraţie zgomotoasă, şuierătoare, hipotensiune, şoc anafilactic

3.3.IN@ECŢIA U/CUTANAT7 ]Definiţie" ^#ntroducerea în organism de substanţe medicamentoase lichide izotone, nedureroase, prin intermediul unui ac în ţesutul celular subcutanat. ]cop" ^*erapeutic O in%ectarea soluţiilor cristaline. ]
^lancurile peretelui abdominal. ^Begiunile centrale fesiere. ]ateriale necesare" ^eringă cu ac sterile. ^aterial general pentru e=ecutarea unei in%ecţii. ^oluţia medicamentoasă. ]regătirea bolnavului" ^e anunţă bolnavul şi se e=plică tehnica şi necesitatea ei. ^e aşează bolnavul în repaus. ^e dezveleşte locul ales. ]*ehnica" ^e spală şi se dezinfectează mâinile şi se îmbracă mănuşi de protecţie. ^e montează seringa şi se aspiră medicamentul. ^e elimină aerul. ^5bişnuit se in%ectează la nivelul regiunii e=terne a braţului, pacientul fiind aşezat cu membrul respectiv spri%init pe şold. ^e dezinfectează locul puncţiei cu alcool. ^e cutează pielea fi=ând!o între degete şi ridicând!o de pe planurile  profunde. ^e puncţionează pe direcţia a=ului longitudinal al cutei, în profunzimea stratului subcutanat, la o adâncime de (!& cm. ^e verifică poziţia acului prin aspirare în seringă. ^e in%ectează lent. ^e aplică o compresă şi se retrage acul brusc , masând uşor zona pentru accelerarea resorbţiei. ]#ncidente şi accidente" 68